Studiu Drepturi Principii Realitate

DREPTURILE COPILULUI |NTRE PRINCIPII {I REALITATE
2005
Coordonatori: Gabriela Alexandrescu Daniela Munteanu Colectivul de autori: Gabriela Alexandrescu Eugenia Badiu Anca Bojaru Liliana Bibac Miralena Mamina Mihaela Manole Petre Matei M`d`lina Moldovan Daniela Munteanu Georgeta Pùnescu George Roman Simona Zamfir
ARGUMENT
Romnia a ratificat Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului, angajndu-se s` asigure condi]iile necesare pentru respectarea drepturilor tuturor copiilor din Romnia. Conven]ia stipuleaz` principiile care trebuie s` ghideze \ntregul sistem de protec]ie a copilului: Interesul superior al copilului - \n orice decizie care prive[te copilul, trebuie s` primeze interesul superior al acestuia. Dezvoltare [i supravie]uire - fiecare copil are dreptul la via]`; Statele au obliga]ia s` asigure supravie]uirea [i dezvoltarea copiilor la poten]ialul maxim al resurselor acestora. Non-discriminarea - toate drepturile se aplic` tuturor copiilor f`r` excep]ie. Este obliga]ia Statului s` protejeze copiii de orice form` de discriminare [i s` ia m`suri pozitive de promovare a drepturilor acestora. Participarea copilului - Copilul are dreptul la libertate de expresie, opiniei [i religie, acces la informa]ii, libertate de asociere, implicare \n deciziile care \l afecteaz`.
|n 1990,
De asemenea, drepturile celor peste 75 de milioane de copii ai Europei sunt men]ionate \n mod concret \n noua Constitu]ie European`. Statelor membre, dar [i celor candidate la aderare le revin drepturi [i obliga]ii derivate din definirea Uniunii [i a obiectivelor acesteia, printre acestea num`rndu-se dezvoltarea durabil` a Europei ce presupune \ntre altele promovarea [i ap`rarea drepturilor copilului. Problematica protec]iei copilului \n Romnia a constituit un punct important al procesului de negociere \n vederea ader`rii la Uniunea European`. Ultimul raport anual (2004) de ]ar` asupra Romniei, elaborat de Comisia European`, men]ioneaz` provoc`rile care stau \n fa]a celor responsabili de promovarea incluziunii sociale: copiii care p`r`sesc institu]iile de ocrotire [i au nevoie de sprijin \n g`sirea unui loc de munc`, familiile dezavantajate din mediul rural, persoanele f`r` ad`post, minoritatea rom`. |nc`lcarea dreptului copilului la un nivel de trai decent, accesul redus al unor categorii de copii la serviciile medicale sau la educa]ie de calitate precum [i lipsa unei protec]ii eficiente \mpotriva discrimin`rilor constituie probleme pe care Romnia trebuie s` le dep`[easc`.
iii
ARGUMENT
Raportul de fa]` dore[te s` ofere o imagine asupra situa]iei copiilor din Romnia, trecnd \n revist` att problemele cu care se confrunt` copiii, progresele \nregistrate pn` \n acest moment, ct [i recomand`rile de ac]iuni ce trebuie \ntreprinse. Sper`m ca lucrarea s` constituie un instrument util pentru elaborarea de programe eficiente pentru promovarea [i respectarea drepturilor copilului, pentru actorii guvernamentali [i pentru reprezentan]ii societ`]ii civile. De asemenea, lucrarea se adreseaz` unei categorii mai largi de public: cadre didactice, p`rin]i [i chiar copiii \n[i[i, ace[tia din urm` avnd nevoie s` fie informa]i pentru a putea participa \n mod semnificativ la deciziile ce le afecteaz` via]a.
Gabriela Alexandrescu
Pre[edinte Executiv Salva]i Copiii Romnia
iv
CUPRINS
Rezumat Drepturile copilului la diverse vrste Situa]ia copilului S`n`tate Educa]ie Copiii din institu]ii Copiii romi Copiii cu dizabilit`]i Copiii str`zii Exploatarea muncii copilului Copiii victime ale abuzurilor Copiii trafica]i Copiii cu HIV/SIDA Consumul de droguri \n rndul copiilor Copiii \n conflict cu legea Observa]iile finale ale Comitetului pentru Drepturile Copilului privind stadiul implement`rii Conven]iei Drepturilor Copilului \n Romnia Raportul periodic al Comisiei Europene cu privire la progresele \nregistrate de Romnia \n vederea ader`rii 2004 Bibliografie
3 13 23 31 41 51 61 71 79 89 99 109 117 129 139
151
173 177
REZUMAT
REZUMAT
Romnia a ratificat Conven]ia ONU cu privire la Drepturile |n 1990, Copilului demarnd procesul de adaptare a politicilor de protec]ie a copilului la principiile acestei conven]ii. Astfel, mai ales \n ultimii ani cadrul legislativ a fost \mbun`t`]it pentru a r`spunde principiului interesului superior al copilului. Totu[i, perioada de tranzi]ie pe care Romnia o traverseaz` de 15 ani a implicat apari]ia unei st`ri de dezechilibru normativ, economic [i cultural, ce a avut un mare impact asupra familiei. S`r`cia a atins \n cea mai mare m`sur` familiile cu copii, p`rin]ii g`sindu-se \n situa]ia de a nu putea asigura cele necesare traiului zilnic. Chiar dac`, la nivel general, rata s`r`ciei urmeaz` o tendin]` descendent`, num`rul copiilor ([i al familiilor cu copii) afla]i \n stare de s`r`cie este \n cre[tere. Aceasta conduce la rate crescute ale abandonului [colar, tensiuni [i conflicte \n cadrul familiilor, urmate de abuzuri sau destr`marea familiei, abandonul copiilor, deteriorarea st`rii de s`n`tate. |n unele familii, copiii devin o resurs` important`, fiind exploata]i economic de c`tre familie, ceea ce pe termen lung le limiteaz` oportunit`]ile de a ie[i din s`r`cie. Trebuie men]ionat` situa]ia copiilor romi ca fiind una ce necesit` ac]iuni concertate, coerente, pentru a le asigura respectarea drepturilor copilului. S`r`cia extrem` \n rndul etniei roma este de 5 ori mai mare dect \n rndul popula]iei romne. Iat`, pe scurt, principalele aspecte relevate de acest raport:
Educa]ie
Reforma sistemului de \nv`]`mnt a devansat multe alte sectoare, dar efectele sale nu au fost \ntotdeauna cele scontate, m`surile luate fiind uneori lipsite de obiective coerente pentru \ntreg sistemul de \nv`]`mnt. Trebuie remarcat` sc`derea valoriz`rii educa]iei \n rndul familiilor care \ntmpin` probleme de natur` socio-economic`, ceea ce conduce la abandon [colar [i reorientarea copiilor c`tre pia]a muncii, adesea \n condi]ii ilegale. |n lipsa unor m`suri adecvate, acestea pot conduce la o perpetuare pe termen lung a st`rii de s`r`cie, prin crearea unui cerc vicios s`r`cie educa]ie sc`zut`/lips` educa]ie s`r`cie.
REZUMAT
|nv`]`mntul \n mediul rural constituie \nc` o problem` ce se concretizeaz` \n rezultatele [colare sc`zute, rata de cuprindere [colar` sau rata de promovabilitate a diferitelor cicluri [colare mult mai mic` dect pentru \nv`]`mntul urban, participarea sc`zut` a adolescen]ilor din mediul rural la nivelurile superioare de \nv`]`mnt.
S`n`tate
Starea de s`n`tate a copiilor, este afectat` de o serie \ntreag` de factori de natur` economic` [i social`, att de la nivelul comunit`]ii, dar [i al familiei: dezvoltarea re]elei de servicii medicale, resursele financiare alocate sistemului de asisten]` medical`, nivelul de cuno[tin]e referitoare la un stil de via]` s`n`tos sau al no]iunilor elementare de igien`. Starea de s`r`cie cronic` \n care trìesc mul]i copii a condus la apari]ia unor afec]iuni specifice, \ntre care se num`r` bolile digestive [i afec]iunile respiratorii (cauzate de o alimenta]ie necorespunz`toare, sau condi]ii adesea improprii locuirii [i bunei dezvolt`ri a copiilor). De[i datele referitoare la s`n`tatea copiilor nu sunt foarte detaliate, trebuie men]ionat faptul c` \n Romnia rata mortalit`]ii infantile este mult mai mare dect \n statele europene, fapt ce indic` att gradul de s`r`cie al popula]iei ct [i capacitatea sc`zut` a sistemului public de asisten]` medical` de a r`spunde nevoilor copiilor. De asemenea, printre problemele grave de s`n`tate care afecteaz` o mare parte dintre copii trebuie men]ionate: anemia feripriv` (provocat` de lipsa fierului), tuberculoza, alte afec]iuni ale aparatului respirator.
Copiii institu]ionaliza]i
Dificult`]ile socio-economice \ntmpinate de c`tre familiile cu copii \n perioada de tranzi]ie, dar [i incapacitatea sistemului de protec]ie social` de a se adapta noilor probleme sociale au avut drept consecin]` men]inerea relativ constant` a num`rului de copii afla]i sub protec]ia statului - aproximativ 80.000 de copii. Dintre ace[tia, peste 30.000 de copii se afl` \nc` \n centre de plasament, iar mai bine de jum`tate dintre cei din urm` au vrsta peste 14 ani. Num`rul mare de copii din sistemul reziden]ial de protec]ie a copilului este privit cu \ngrijorare din cauza incapacit`]ii acestor institu]ii de a oferi un mediu propice dezvolt`rii armonioase a unui copil [i de a crea oportunit`]i reale de reintegrare social` dup` p`r`sirea institu]iei. Lipsa modelului familial are mari influen]e asupra copiilor ocroti]i \n centrele de plasament: probleme de socializare, lipsa deprinderilor de via]` independent`, probleme de ata[ament emo]ional etc. Astfel, mul]i dintre copiii care p`r`sesc institu]iile sunt inadapta]i social, lipsi]i de o calificare profesional` [i de un suport material minim.
REZUMAT
|n plus, politicile de prevenire a abandonului nu au avut efectele dorite, rata abandonului men]inndu-se la cifra alarmant` de 1,8% dintre n`scu]i abandona]i anual \n maternit`]i, [i 1,5% \n spitale sau sec]ii de pediatrie.
Copiii romi
Copiii romi reprezint` una din categoriile ale c`ror drepturi sunt cel mai frecvent \nc`lcate. Ca urmare a standardului sc`zut de via]`, a lipsurilor generalizate (locuin]`, facilit`]i, alimenta]ie deficitar`, asisten]` medical` precar`), starea de s`n`tate este inferioar` restului popula]iei [i durata de via]` mai mic`. Multe familii locuiesc \n \nc`peri insalubre, f`r` electricitate, ap`, c`ldur`, \n unele cazuri chiar 6-10 persoane \n aceea[i camer`. Se \ntlnesc frecvent avitaminoze, distrofie, rahitism, deficit staturo-ponderal, intoxica]ii alimentare. Accesul copiilor romi la educa]ie a sc`zut \ngrijor`tor dup` 1989. Foarte pu]ini copii romi urmeaz` \nv`]`mntul pre-[colar, iar acest fapt se reflect` \n dificult`]ile pe care ace[tia le \ntmpin` \n [coal` \n a r`spunde cerin]elor acesteia [i de a se integra, ceea ce conduce mai trziu la absenteism [i abandon [colar.
Copiii cu dizabilit`]i
Societatea romneasc` nu a fost preg`tit` s` r`spund` nevoilor complexe ale copiilor cu dizabilit`]i, tradi]ia promovat` \n timpul comunismului fiind aceea de institu]ionalizare a copiilor cu nevoi speciale. Drepturile de care ar trebui s` beneficieze copiii cu dizabilit`]i, la fel cu ceilal]i copii, nu sunt respectate \n \ntregime datorit` numeroaselor bariere care le stau \n fa]` printre care lipsa unui num`r suficient de servicii de recuperare/ reabilitare, insuficienta preg`tire a [colilor (cl`diri, corp profesoral, programe [colare, elevi) pentru incluziunea copiilor cu dizabilit`]i, slaba perspectiv` de preg`tire profesional` [i de \ncadrare. Acestea \nc`lc`ri ale drepturilor copilului conduc la dependen]a fizic` [i economic` a viitorului adult, la situa]ia de permanent` asistare.
Exploatarea muncii copilului

Copiii care muncesc reprezint` un fenomen asupra c`ruia centrarea aten]iei publice [i institu]ionale r`mne \nc` la un nivel sc`zut, de[i consecin]ele asupra dezvolt`rii [i s`n`t`]ii copilului sunt deosebit de grave. Exploatarea muncii copilului nu \nseamn` orice implicare a unui copil \ntr-o activitate, ci apare atunci cnd copilul are o vrst` mic` (sub 12 ani) sau cnd durata muncii dep`[e[te un anumit num`r de ore pe s`pt`mn` sau aceasta prezint` anumite
5
REZUMAT
riscuri. |n special \n mediul rural, sarcinile primite de la p`rin]i includ cur`]enia casei, preg`tirea hranei pentru membrii familiei, \ngrijirea [i hr`nirea animalelor, \ngrijirea fra]ilor [i surorilor mai mici, diferite munci agricole, tìatul lemnelor etc. De multe ori, aceste activit`]i ocup` foarte mult timp, ceea ce conduce la neglijarea [colii [i chiar abandon. Abandonul [colar, nivelul redus de preg`tire [colar` [i profesional`, excluziunea social`, abuzurile fizice [i psihice pe care le implic` munca [i exploatarea economic` a copilului precum [i amploarea fenomenului sunt doar c]iva din factorii care demonstreaz` necesitatea adopt`rii unor m`suri mai eficiente de combatere a acestuia.
Copiii str`zii
Copiii str`zii reprezint` una dintre cele mai vulnerabile categorii de copii \n dificultate. De ordinul miilor, \n marile ora[e (circa 5.000 la nivel na]ional [i 2.000 \n Bucure[ti), ace[tia pot fi \ntlni]i atunci cnd efectueaz` anumite activit`]i sau cer[esc \n strad` [i locurile publice, \ncercnd s` c[tige un ban, sau r`mn nev`zu]i, r`zb`tnd numai uneori din ad`posturile subterane improvizate. Experien]a asisten]ei stradale [i studiile centrate pe situa]ia copiilor str`zii au relevat faptul c` dezvoltarea fizic` a acestora este neconcordant` cu vrsta lor, starea s`n`t`]ii este precar` (victime ale tuberculozei, hepatitei [i bolilor de piele) iar nivelul educa]ional este foarte sc`zut (\n medie, un sfert dintre copiii intervieva]i sunt analfabe]i, iar mai mult de o treime au no]iuni limitate de scris [i de citit). Consecin]ele acestui ultim aspect se pot reflecta \n probleme de adaptare [i integrare social`, \n transmiterea intergenera]ional` a unui model care nu valorizeaz` educa]ia precum [i \n [anse minime de a avea un statut profesional (o calificare).
Copiii victime ale abuzurilor

Societatea romneasc` are \nc` la baz` un model familial tradi]ional \n care b`taia copiilor este un mijloc de educare, cu att mai mult \n cazul p`rin]ilor ce au fost abuza]i \n copil`rie. Familia este \nc` o structur` \nchis`, problemele ce apar \n cadrul acesteia fiind dezv`luite \n rare cazuri. Violen]a domestic` este un fapt despre care nu trebuie discutat \n afara familiei, [i atta timp ct legile nu sunt \nc`lcate flagrant, nimeni nu are dreptul s` intervin`. Mentalitatea conform c`reia b`taia e rupt` din rai, eu l-am f`cut, eu \l omor este \n continuare prezent` att \n rndul p`rin]ilor (cu diferite nivele de preg`tire), ct [i \n rndul speciali[tilor. |n aceea[i m`sur`, comunitatea nu reac]ioneaz` la semnalarea cazurilor de abuz asupra
6
REZUMAT
copiilor [i \n anumite medii (institu]ii), nici speciali[tii nu intervin. De[i au fost create mecanismele legale de interven]ie \n cazul abuzurilor (fie ele fizice, psihice, sexuale sau economice), este necesar` schimbarea mentalit`]ii att la nivelul comunit`]ii ct [i al autorit`]ilor.
Copiii trafica]i
De[i datele existente relev` un num`r relativ mic de copii victime ale traficului, acestea reprezint` doar vrful aisbergului, num`rul de copii ce sunt exploata]i \n re]elele de trafic fiind estimat a fi mult mai mare. Copiii care ajung \n re]elele de trafic de fiin]e umane devin subiec]i ai abuzului fizic [i sexual, precum [i a altor forme de violen]` [i exploatare. Modalit`]ile prin care copiii ajung s` fie trafica]i \n scopul exploat`rii sexuale sau a exploat`rii prin munc` sunt diferite. Cea mai des \ntlnit` modalitate de recrutare \n cazul traficului \n scopul exploat`rii sexuale este promisiunea fals` a unui loc de munc` \n afara ]`rii, venit` din partea unor cuno[tin]e recente, a unor prieteni sau rude. |n cazul traficului de copii \n scopul exploat`rii prin munc`, familia copilului este implicat` \ntr-un mod direct sau indirect \n acest proces. |n multe cazuri este vorba de migra]ia \ntregii familii \n alt` ]ar`, de obicei cu destina]ie vest european`. |n cazurile \n care familia este implicat` \n procesul de traficare, copiii nu se opun, fiind convin[i c` este de datoria lor s`-[i ajute familia [i c` vor avea un viitor mai bun. |n ultimul an, cadrul legal [i institu]ional a fost \mbun`t`]it pentru a r`spunde nevoilor copiilor. Totu[i, prevenirea acestui fenomen trebuie s` aib` \n vedere crearea unor oportunit`]i de dezvoltare la nivel local, astfel \nct decizia emigr`rii prin orice mijloace s` nu mai fie apreciat` ca singura op]iune viabil`.
Copiii cu HIV/SIDA
|n Romnia inciden]a cazurilor de infectare cu HIV/SIDA \n rndul copiilor a fost o problem` mo[tenit` de la vechiul regim [i ale c`rui cauze au necesitat schimbarea practicilor spitalice[ti, dat fiind faptul c` principala modalitate de transmitere la copii este cea nozocomial` (intra-spitaliceasc`). |n ultimii 15 ani se remarc` o cre[tere constant`, de la an la an, a num`rului cazurilor \n rndul copiilor cu vrsta de pn` \n 14 ani. Aceste date \ndrept`]esc concluzia referitoare la necesitatea \ntreprinderii de ac]iuni care s` aib` \n vedere cauzele fenomenului [i nu numai efectele. |n ceea ce prive[te drepturile copiilor cu HIV/SIDA frecvent se constat` \nc`lc`ri ale acestora, cel mai vizibil fiind dreptul la educa]ie. |n ultimii ani, cazurile \n care copiii cu HIV/SIDA au cerut respectarea dreptului la educa]ie au iscat numeroase dezbateri publice pe aceast` tem`.
7
REZUMAT
Consumul de droguri \n rndul copiilor
De[i este un fenomen greu m`surabil, diversele studii \ntreprinse de institu]ii publice sau private au relevat faptul c` num`rul utilizatorilor de droguri care au vrsta mai mic` de 18 ani a crescut, iar vrsta la care se \ncepe consumul de droguri a sc`zut la 13-14 ani. Cre[terea consumului de droguri este \ngrijor`toare [i prin prisma consecin]elor dramatice pe termen mediu [i lung asupra s`n`t`]ii publice (cre[terea inciden]ei HIV/SIDA, a \mboln`virilor cu hepatita A, B [i C, a cazurilor de tuberculoz` etc.) [i prin asocierea sa cu o rat` crescut` a infrac]ionalit`]ii asociate traficului [i consumului ilicit de droguri. Avnd \n vedere c` s-a constatat o cre[tere a propor]iei recidivelor, concomitent cu sc`derea adresabilit`]ii cazurilor noi, se poate concluziona c` nu exist` un circuit terapeutic eficient, care s` ofere consumatorilor de droguri posibilitatea unui tratament complet.
Copiii \n conflict cu legea

De[i \n ultimii ani fenomenul infrac]ionalit`]ii juvenile a cunoscut o u[oar` sc`dere, s-au remarcat modific`ri din punct de vedere al formelor de delicven]`, ap`rnd astfel noi tipuri de infrac]iuni [i o cre[tere a num`rului infrac]iunilor s`vr[ite cu violen]`, toate acestea solicitnd reorganizarea [i cre[terea complexit`]ii m`surilor [i a metodelor de recuperare a minorilor delicven]i. Sistemul romnesc de justi]ie juvenil` pune accentul \n special pe pedepsirea infrac]iunii [i nu pe reintegrarea sau bun`starea copilului. Alternativa la pedeapsa cu \nchisoarea are o importan]` mare pentru reducerea recidivei, deoarece studiile demonstreaz` c` minorii de]inu]i prezint` o rat` de recidiv` substan]ial`. Prin alternativa la pedeapsa cu \nchisoarea li se permite copiilor s` beneficieze de servicii in comunitate, putnd men]ine leg`turi pozitive cu familia, [coala [i comunitatea, astfel m`rindu-se [ansele de resocializare ale copilului. Noul pachet legislativ, adoptat \n 2004, a fost construit urm`rindu-se principiile [i drepturile men]ionate \n Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului. De asemenea, au fost adoptate o serie de planuri na]ionale de ac]iune ce urm`resc punerea \n practic` a unor strategii de prevenire [i combatere a traficului de copii, a exploat`rii sexuale [i a exploat`rii muncii copilului. Astfel, urm`torul pas, [i cel mai dificil, \l reprezint` implementarea actelor normative adoptate \n primul rnd prin crearea cadrului institu]ional necesar [i alocarea resurselor financiare necesare.
REZUMAT
Sumar statistic
Num`r total copii \n Romnia: 5.127.205 (2002) Rata fertilit`]ii totale: 1,3 copii la o femeie (2002) Rata natalit`]ii: 9,8 (2003) Rata mortalit`]ii infantile: 16,7 (2003) Rata de cuprindere [colar` (\nv`]`mnt preuniversitar): 72,9% (2002) Rata abandonului \n 2004: 1,8% dintre copiii n`scu]i sunt abandona]i \n maternit`]i 1,5% dintre copiii interna]i \n spitale [i sec]ii pediatrice Num`r copii \n centre de plasament: 32.679 (decembrie 2004) Num`r copii proteja]i \n familii substitutive: 50.239 (decembrie 2004) Num`r de adop]ii interne (ianuarie- decembrie 2004): 1.422 Num`r copii romi, declara]i, cu vrsta 0-14 ani: 194.422 (2002) Num`r persoane de etnie roma, declarate, cu vrsta 15-19 ani: 68.124 (2002) Num`r copii cu dizabilit`]i: 68.805 (decembrie 2004) Num`r estimat copiii str`zii: 2.000 de copii \n Bucure[ti, 5.000 la nivel na]ional Num`r copii exploata]i prin munc` (INS, 2000-2001): 40.620 (declara]i de c`tre p`rin]i) 70.690 (declara]ii ale copiilor) Num`r copii maltrata]i, abuza]i [i neglija]i: 4.100 (2003) Num`r copii romni ne\nso]i]i, repatria]i: 1.034 (2003), Copii consumatori de droguri: 6,3% din totalul consumatorilor Copii cu HIV - 4.255, copii cu SIDA - 3.476 (\nregistra]i pn` \n 2004) Num`r infrac]iuni s`vr[ite de minori: 29.374 (ianuarie 2003 - iunie 2004)
REZUMAT
DREPTURILE COPILULUI LA DIVERSE VRSTE

Defini]ia copilului
Prin copil se \n]elege persoana care nu a \mplinit vrsta de 18 ani [i nu are capacitate deplin` de exerci]iu.1 |n cadrul legisla]iei romne[ti, prevederile cu privire la limitele de vrst` \n diferite domenii sunt urm`toarele:
Vrsta majoratului
Vrsta majoratului prev`zut` de legisla]ia Romniei este 18 ani. Capacitatea deplin` de exerci]iu se dobnde[te odat` cu \mplinirea acestei vrste, cu urm`toarea excep]ie prin c`s`torie, fata \n vrst` de 16, respectiv 15 ani (cu \ncuviin]area autorit`]ilor), dobnde[te capacitatea deplin` de exerci]iu, asemenea oric`rei persoane care a \mplinit vrsta majoratului (vezi mai jos C`s`toria).
Consilierea legal` f`r` consim]`mntul p`rin]ilor

Decretul nr. 31/1954 confer` copilului care a \mplinit 14 ani o capacitate juridic` de exerci]iu restrns`, constnd \n \ncheierea de c`tre acesta a unor acte juridice cu \ncuviin]area prealabil` a p`rin]ilor sau a tutorelui (art. 9). Copilul de 14 ani poate adresa o plngere c`tre autorit`]i referitoare la violarea domiciliului, deschiderea coresponden]ei, perchezi]ie, interceptarea convorbirilor telefonice, arestare. Pentru copiii care nu au \mplinit aceast` vrst`, plngerea va fi introdus` de c`tre p`rin]i sau tutori. Copilul are dreptul s` depun` singur plngeri referitoare la \nc`lcarea drepturilor sale fundamentale (Legea 272/2004 pentru protec]ia [i promovarea drepturilor copilului, art.29 alin.1).
Consilierea medical` f`r` avizul p`rin]ilor

Copilul poate consulta un medic f`r` consim]`mntul p`rin]ilor chiar [i \nainte de \mplinirea vrstei de 14 ani. Orice copil are dreptul la asisten]` medical` gratuit` [i poate apela la medicul de familie, dispensarul din cartierul \n care domiciliaz` (unde are fi[` de s`n`tate) sau la cabinetul [colii la care \nva]` (dac` exist`). Dac`, \ns`, medicul necesit` anumite informa]ii suplimentare sau \n condi]iile \n care copilul trebuie supus unei interven]ii chirurgicale, deontologia actului medical \l va determina
1
Defini]ia copilului, prev`zut` \n art. 1 din Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului; aceasta se reg`se[te \ntr-o formulare identic` \n art. 4, litera a din Legea 272/2004 cu privire la protec]ia [i promovarea drepturilor copilului.
13

pe acesta s` solicite prezen]a [i avizul p`rin]ilor. |n situa]ia excep]ional` \n care via]a copilului se afl` \n pericol iminent ori exist` riscul producerii unor consecin]e grave cu privire la s`n`tatea sau integritatea acestuia, medicul are dreptul de a efectua acele acte medicale de strict` necesitate pentru a salva via]a copilului, chiar f`r` a avea acordul p`rin]ilor sau al altui reprezentant legal al acestuia (art.43 alin. 5 din Legea nr. 272/2004).
Durata \nv`]`mntului obligatoriu

|nv`]`mntul general obligatoriu este de 10 clase iar vrsta \nceperii \nv`]`mntului primar este de 6 ani. La cererea scris` a p`rin]ilor, tutorilor sau a sus]in`torilor legali, pot fi \nscri[i \n clasa I [i copiii care \mplinesc vrsta de 6 ani pn` la sfr[itul anului calendaristic, dac` dezvoltarea lor psihosomatic` este corespunz`toare (conform art. 20, alin. 2 [i 3 din Legea nr. 84/1995 a \nv`]`mntului republicat` [i modificat` prin Legea 268/2003). Frecventarea obligatorie a \nv`]`mntului de 10 clase \nceteaz` la vrsta de 18 ani (art. 6 din Legea nr. 84/1995 republicat` [i modificat` prin Legea 268/2003).
|ncadrarea \n munc`
Pn` la vrsta de 15 ani copiii nu pot fi \ncadra]i \n munc` (art. 49 alin.4 din Constitu]ia Romniei). |ncepnd cu vrsta de 15 ani [i pn` la 16 ani, legea recunoa[te copilului o capacitate de munc` par]ial` cu consecin]a capacit`]ii restrnse de a se angaja \n munc`, respectiv cu acordul p`rin]ilor sau al tutorelui, [i numai pentru activit`]i potrivite cu dezvoltarea fizic`, cu aptitudinile [i cu cuno[tin]ele proprii. Avizul medicului este o condi]ie necesar` [i prealabil`. Copilul care a \mplinit vrsta de 16 ani poate \ncheia un contract de munc` f`r` \ncuviin]area p`rin]ilor sau a tutorelui. |n acest caz, copilul \[i va exercita singur drepturile [i obliga]iile reie[ite din contractul de munc` [i va putea dispune de sumele de bani pe care le-a dobndit prin munca sa. Legisla]ia \n vigoare con]ine dispozi]ii prin care se urm`re[te protec]ia special` a copiilor \n raporturile de munc` (num`r de ore, concediu de odihn` etc), precum [i m`surile care se pot lua \n cazul \nc`lc`rii acestor prevederi (inclusiv de natur` penal`).
C`s`toria
Codul Familiei prevede urm`toarele vrste la care se poate \ncheia c`s`toria: b`rbatul se poate c`s`tori numai dac` a \mplinit 18 ani, iar femeia numai dac` a \mplinit 16 ani. Pentru motive temeinice, se poate \ncuviin]a c`s`toria femeii care a \mplinit 15 ani. |ncuviin]area se poate da numai de organismele
14

competente ale prefecturilor jude]ene [i a municipiului Bucure[ti [i numai \n temeiul unui aviz dat de un medic legist (art. 4 din Codul Familiei). Consim]`mntul p`rin]ilor nu este cerut de lege pentru c`s`toria copiilor, nici atunci cnd vrsta admis` a fetelor este de 16 sau 15 ani. Prin c`s`torie, copilul dobnde[te capacitate deplin` de exerci]iu (Decretului nr. 31/1954 art. 8, alin. 3). Ca urmare, apare o diferen]iere pe sexe att \n ceea ce prive[te vrsta de \ntemeiere a unei familii, ct [i \n ceea ce prive[te momentul de dobndire a capacit`]ii depline de exerci]iu.
|ncuviin]area actului sexual

Prevederile legisla]iei \n vigoare stipuleaz` expres faptul c` se pedepse[te actul sexual cu persoane ce nu au \mplinit vrsta de 15 ani. Se pedepse[te actul sexual, de orice natur`, cu o persoan` de sex diferit sau de acela[i sex, care nu a \mplinit vrsta de 18 ani [i a fost determinat de oferirea sau darea de bani ori alte foloase de c`tre f`ptuitor, direct sau indirect (art.198 din Codul Penal modificat de Ordonan]a nr. 143/2002). Este interzis` producerea de materiale pornografice cu persoane care nu au \mplinit 18 ani.
|nrolarea voluntar` \n cadrul for]elor armate

|nrolarea voluntar` \n cadrul for]elor armate este permis` doar persoanelor care au \mplinit vrsta de 18 ani.
Serviciul militar \n termen

Sunt recruta]i tinerii care \n anul \n care se face recrutarea \mplinesc 19 ani. Elevii liceelor sau ai altor [coli echivalente sunt recruta]i \n ultimul an de studiu, chiar dac` nu au \mplinit vrsta de 19 ani (Legea nr. 46/1996).
Participarea la ostilit`]i
|n timp de r`zboi, tinerii sunt recruta]i \n anul cnd \mplinesc vrsta de 18 ani (Legea nr. 46/1996, art. 11).
R`spunderea penal`
Copilul care nu a \mplinit vrsta de 14 ani nu r`spunde penal. Copilul care are vrsta cuprins` \ntre 14 [i 16 ani r`spunde penal numai dac` se dovede[te
15

c` a s`vr[it fapta cu discern`mnt (art. 99 Cod Penal) iar copilul care a \mplinit vrsta de 16 ani r`spunde penal.
Pedeapsa capital` [i \nchisoarea pe via]`

Pedeapsa cu moartea a fost abolit` [i \nlocuit` cu pedeapsa deten]iunii pe via]` (Decret-Lege nr. 6/7.01.1990). Conform Constitu]iei Romniei, pedeapsa cu moartea este interzis` (art. 22). Cnd legea prevede pentru infrac]iunea s`vr[it` pedeapsa cu deten]iune pe via]`, copilului mai mare de 16 ani i se aplic` \nchisoarea de la 5 la 20 ani, iar copilului \ntre 14 [i 16 ani aceea[i pedeaps`, cu condi]ia dovedirii discern`mntului \n momentul comiterii faptei.
Audierea \n cadrul proceselor civile [i penale

|n cazul proceselor civile, copilul este audiat \n prezen]a p`rintelui, a reprezentantului legal sau, dac` nu are reprezentant legal, \n prezen]a reprezentantului instan]ei tutelare ori a unui alt reprezentant desemnat de c`tre instan]a de judecat` s` \i apere drepturile. |n cazul copilului abuzat sau neglijat, \n cadrul procesului, se poate administra ca prob`, declara]ia scris` a copilului, referitoare la abuzul sau neglijarea la care a fost supus. Declara]ia copilului poate fi \nregistrat`, potrivit legii, prin mijloace tehnice audio-video. |nregistrarea se realizeaz` \n mod obligatoriu cu asisten]a unui psiholog. Acordul copilului este obligatoriu pentru realizarea \nregistr`rii declara]iei sale. Dac` instan]a judec`toreasc` apreciaz` necesar` audierea copilului, aceasta poate avea loc numai \n camera de consiliu, \n prezen]a unui psiholog [i numai dup` o preg`tire a copilului \n acest sens. |n procesele penale, este obligatorie audierea copiilor \n prezen]a unui ap`r`tor din oficiu sau ales. Dac` fapta a c`rei victim` a fost copilul \i poate afecta imaginea sau intimitatea, copilul poate fi audiat de c`tre completul de judecat` separat, \n Camera de Consiliu. Declara]ia copilului care nu a \mplinit vrsta de 14 ani este luat` \n considerare de c`tre completul de judecat` \n procesele penale, avnd \n vedere existen]a [i a altor probe puse la dispozi]ie de c`tre organele de urm`rire penal`.
Plngerile [i solicit`rile adresate instan]elor judec`tore[ti sau altor autorit`]i, f`r` \ncuviin]area p`rin]ilor
|n orice procedur` judiciar` sau administrativ` care \l prive[te, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a \mplinit 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat [i copilul care nu a \mplinit vrsta de 10 ani, dac` autoritatea
16

competent` apreciaz` c` audierea lui este necesar` pentru solu]ionarea cauzei. Solicit`rile adresate altor autorit`]i se pot face de c`tre copil, f`r` \ncuviin]area p`rin]ilor sau a altor ocrotitori legali, de la vrsta de 16 ani. |ntre 14 [i 16 ani, solicit`rile se fac numai cu \ncuviin]are. Avnd \n vedere faptul c` minora c`s`torit` devine major` la data c`s`toriei, aceasta poate adresa solicit`ri [i plngeri f`r` \ncuviin]area altor persoane. Instan]a tutelar` poate da \ncuviin]are copilului, la cererea acestuia, dup` \mplinirea vrstei de 14 ani, s`-[i schimbe felul \nv`]`turii ori a preg`tirii profesionale stabilite de p`rin]i sau s` aib` locuin]a pe care o cere des`vr[irea \nv`]`turii ori a preg`tirii profesionale. Totodat`, la cererea copilului care a \mplinit 14 ani, instan]a judec`toreasc` va putea modifica hot`rrea de \ncredin]are a copilului. Dorim s` subliniem faptul c`, \ntre principalele atribu]ii ale direc]iilor generale de asisten]` social` [i protec]ia copilului se reg`se[te [i determinarea pozi]iei copilului capabil de discern`mnt cu privire la m`sura de ocrotire propus` pentru el, cu asigurarea cunoa[terii de c`tre copil a situa]iei sale de drept [i de fapt. |n acela[i timp, este stipulat` de lege acordarea, pentru copilul capabil de discern`mnt, de asisten]` [i sprijin \n exercitarea dreptului sù la libera exprimare a opiniei (art. 24 din Legea 272/2004 pentru protec]ia [i promovarea drepturilor copilului). Ca urmare, orice plngere sau solicitare poate fi adresat` de copilul capabil de discern`mnt Direc]iei Generale de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului. Copilul, indiferent de vrst`, poate sesiza autorit`]ile referitor la modul \n care este tratat \n familie sau \n cadrul procesului instructiv-educativ. Pedepsele fizice sau alte tratamente umilitoare sau degradante sunt interzise de lege att \n familie ct [i \n [coal`. Copilul are dreptul de a contesta modalit`]ile si rezultatele evalu`rii [colare [i de a se adresa \n acest sens conducerii unit`]ii de \nv`]`mnt. Copilul poate sesiza direc]ia de asisten]` social` [i protec]ie a copilului \n cazul tratamentelor violente, abuzurilor, relelor tratamente sau neglij`rii. Declara]ia scris` sau \nregistrat` a copilului, cu acordul acestuia, constituie prob` \n cadrul procesului.
Acceptul \n schimbarea identit`]ii, schimbarea numelui, modificarea rela]iilor familiale, adop]ie, tutel`
Pentru copil, cererea de schimbare a numelui se face, dup` caz, de p`rin]i sau reprezentantul legal. Dac` p`rin]ii nu se \n]eleg cu privire la schimbarea numelui copilului, decizia este luat` de c`tre instan]a de judecat`. |n cazul \n care copilul
17

a \mplinit vrsta de 14 ani, cererea va fi semnat` [i de acesta. Schimbarea numelui de familie al copilului se poate cere odat` cu schimbarea numelui de familie al p`rin]ilor sau pentru motive temeinice, [i separat. Schimbarea prenumelui copilului se poate cere oricnd. |ncredin]area minorului, \n cazul divor]ului p`rin]ilor, se decide de c`tre instan]a judec`toreasc`, dup` ascultarea copilului [i ]innd seama de interesele acestuia, lund \n considerare [i recomandarea autorit`]ii tutelare. Ascultarea copilului se face dac` acesta a \mplinit vrsta de 10 ani. Copilul are dreptul de a men]ine rela]ii personale [i contacte directe cu p`rin]ii, rudele, precum [i cu alte persoane fa]` de care copilul a dezvoltat rela]ii de ata[ament. |n cazul adop]iei, se cere consim]`mntul copilului care a \mplinit vrsta de 10 ani. Copilul dobnde[te prin adop]ie numele celui care \l adopt`. |n cazul instituirii tutelei, nu se cere acceptul copilului, \ntruct aceasta reprezint` o m`sura de protec]ie care se ia \n situa]ia cnd ambii p`rin]i sunt deceda]i, necunoscu]i, dec`zu]i din drepturile p`rinte[ti, pu[i sub interdic]ie, disp`ru]i ori declara]i mor]i [i \n cazul desfacerii adop]iei, dar se va ]ine cont de opinia acestuia. Instituirea unei m`suri de ocrotire de c`tre Comisia pentru Protec]ia Copilului sau de c`tre instan]a judec`toreasc` se va realiza cu asigurarea dreptului copilului capabil de discern`mnt de a-[i exprima liber opinia asupra m`surii de protec]ie propus`.
Accesul la informa]ii referitoare la familia biologic`

P`rin]ii adoptatori au obliga]ia de a informa copilul c` este adoptat de \ndat` ce vrsta [i gradul de maturitate a acestuia o permit [i de a notifica acest lucru Comisiei pentru Protec]ia Copilului.
Capacitatea legal` de mo[tenire [i administrare a bunurilor

Codul Civil prevede, pentru a putea mo[teni, condi]ia existen]ei persoanei care mo[tene[te la momentul deschiderii succesiunii, iar copilul conceput este considerat c` exist` (art. 654). Art. 808 din Codul Civil con]ine dispozi]ia potrivit c`reia poate fi gratificat prin dona]ie copilul conceput \n momentul dona]iei, dup` cum poate beneficia de un testament copilul conceput la data mor]ii testatorului. Pn` la \mplinirea vrstei de 14 ani, p`rin]ii/tutorele/Pre[edintele Consiliului Jude]ean sau primarul sectorului Municipiului Bucure[ti au dreptul [i \ndatorirea de a administra bunurile copilului, de a-l reprezenta \n actele juridice. Dup`
18

\mplinirea vrstei de 14 ani, copilul \[i exercit` singur drepturile [i obliga]iile, \ns` numai cu \ncuviin]area prealabil` a p`rin]ilor/tutorelui/Pre[edintele Consiliului Jude]ean sau primarul sectorului Municipiului Bucure[ti. Dup` \mplinirea vrstei de 18 ani sau dup` ob]inerea capacit`]ii depline de exerci]iu, copilul \[i poate administra singur bunurile.
Crearea [i aderarea la diferite organiza]ii

Copilul are dreptul la libera asociere \n structuri formale [i informale, precum [i libertatea de \ntrunire pa[nic`, \n limitele prev`zute de lege. Copiii salaria]i (mai mari de 16 ani) sunt liberi s` participe la constituirea unui sindicat, f`r` nici o \ngr`dire sau \ncuviin]are prealabil` a p`rin]ilor sau reprezentan]ilor legali (Legea nr. 54/2003 cu privire la sindicate, art. 3). Copilul nu poate fi, \ns`, ales \n organele de conducere ale sindicatelor, cu excep]ia copilului care a dobndit capacitate deplin` de exerci]iu \nainte de a \mplini vrsta de 18 ani. Copilul mai mic de 18 ani nu poate participa la formarea unui partid politic, deoarece el nu are drept de vot. Copilul care a \mplinit vrsta de 16, ani se poate \nscrie \ntr-o structur` de tineret a unui partid politic, f`r` a avea \ns` calitatea de membru de partid (Legea nr. 14/2003, art. 6).
Alegerea religiei sau \nscrierea \n [coli cu profil teologic

Vrsta minim` pentru alegerea religiei este vrsta \nceperii \nv`]`mntului primar (art. 9, alin. 1 din Legea \nv`]`mntului nr. 84/1995, republicat` [i modificat` de Legea 268/2003). Religia este inclus`, ca disciplin` [colar`, \n planul \nv`]`mntului primar, gimnazial, liceal [i profesional. De la aceast` vrst`, elevul, cu acordul p`rintelui sau al tutorelui legal instituit, \[i alege pentru studiu religia [i confesiunea. Religia copilului care a \mplinit 14 ani nu poate fi schimbat` f`r` consim]`mntul acestuia. Copilul care a \mplinit vrsta de 16 ani are dreptul s`-[i aleag` singur religia. Referitor la \nv`]`mntul cu profil teologic, legea d` dreptul cultelor recunoscute oficial de c`tre stat de a solicita Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii organizarea unui \nv`]`mnt specific, \n conformitate cu necesit`]ile de preg`tire a personalului de cult (art. 9, alin. 2 din Legea \nv`]`mntului, nr. 84/1995, republicat` [i modificat` de Legea 268/2003), unul dintre profilurile liceale prev`zute de lege fiind profilul teologic (art. 24, alin. 1 din Legea nr. 84/1995
19

republicat` [i modificat` de Legea 268/2003). Conform Ordonan]ei 102/2000 privind statutul [i regimul refugia]ilor \n Romnia, se confer` copiilor libertatea de a practica propria religie (art. 23).
Consumul de alcool sau de alte substan]e

Vrsta minim` pentru consumarea de bùturi alcoolice \n localuri publice este de 18 ani. Legea nr. 61/1991 pentru sanc]ionarea faptelor de \nc`lcare a unor norme de convie]uire social`, a ordinii [i lini[tii publice, consider` drept contraven]ie servirea cu astfel de bùturi a copiilor (art. 2, punctul 25).
Rela]ia existent` \ntre vrsta minim` de \ncadrare \n munc` [i vrsta absolvirii \nv`]`mntului obligatoriu
Copilul mai mare de 15 ani are dreptul [i \ndatorirea de a-[i continua studiile pentru absolvirea \nv`]`mntului general obligatoriu. Unit`]ile care au \ncadrat \n munc` copii mai mari de 15 ani au obliga]ia s`-i sprijine \n vederea continu`rii \nv`]`mntului general obligatoriu.
Respectarea dreptului la imagine

Participarea copilului \n vrst` de pn` la 14 ani la dezbateri publice \n cadrul unor programe audiovizuale se poate face numai cu consim]`mntul scris al acestuia [i al p`rin]ilor sau, dup` caz, al altui reprezentant legal (art.22 alin. 3 din Legea nr. 272/2004). Copiii nu pot fi folosi]i sau expu[i de c`tre p`rin]i sau alte persoane responsabile de cre[terea [i \ngrijirea lor, \n scopul de a ob]ine avantaje personale sau de a influen]a deciziile autorit`]ilor publice.
Dreptul la libertatea de exprimare

Libertatea copilului de a cùta, de a primi si de a difuza informa]ii de orice natur`, care vizeaz` promovarea bun`st`rii sale sociale, spirituale [i morale, s`n`tatea sa fizic` [i mental`, sub orice form` [i prin orice mijloace la alegerea sa este inviolabil` (Legea nr. 272/2004, art.23 alin. 2).
20
Statele p`r]i recunosc dreptul oric`rui copil de a beneficia de un nivel de trai care s` permit` dezvoltarea sa fizic`, mental`, spiritual`, moral` [i social`.
Art. 27(1) - Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului
SITUA}IA COPILULUI
INDICATORI GENERALI
SITUA}IA COPILULUI
Num`r total de copii, structura pe sexe [i vrste, distribu]ia teritorial`
La 1 iulie 2002 \n Romnia trìau 5.127.205 copii2. |n anul 2003 rata fertilit`]ii a fost de 37,8, evolu]ia fertilit`]ii fiind influen]at` de factori de comportament demografic ce au ac]ionat \n direc]ia reducerii num`rului dorit de copii \n familie. 24,8% din totalul celor peste 5 milioane de gospod`rii \nregistrate la ultimul recens`mnt3, aveau \n componen]` cel pu]in un copil sub 25 de ani, iar \n alte 19,9% dintre gospod`rii trìesc cel pu]in doi copii sub 25 de ani. Se poate vorbi despre prevalen]a unui model familial cu cel mult doi copii (85% dintre gospod`riile cu cel pu]in un copil sub 25 de ani). De altfel, \n 2002, rata total` a fertilit`]ii era de 1,3 copii n`scu]i de o femeie, valoare ce este mult sub rata minim` de \nlocuire a genera]iilor (2,1 copii la o femeie). Figura 1.1 - Structura pe sexe [i vrste a popula]iei cu vrsta 0 18 ani a Romniei, 2002
Din distribu]ia pe vrste se remarc` tendin]a de sc`dere a num`rului de copii n`scu]i. |n ceea ce prive[te distribu]ia teritorial`, comparativ cu valoarea medie na]ional` a ponderii copiilor \n totalul popula]iei (24,9%), exist` jude]e cu popula]ie mai \mb`trnit` (valorile cele mai mici ale ponderii copiilor fiind de]inute de jude]ele Teleorman 21,9% [i Cluj 22,3%). De cealalt` parte a scalei, \n anumite
2 3
Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, Anuarul Statistic al Romniei, 2003 Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, Recens`mntul popula]iei [i al locuin]elor, 2002
23
SITUA}IA COPILULUI
jude]e din regiunea Moldovei, copiii reprezint` o pondere semnificativ mai mare \n totalul popula]iei (Boto[ani 28,2%, Bistri]a-N`sùd 28,4%, Ia[i 28,8%, Suceava - 29,1% [i Vaslui 29,2%). Municipiul Bucure[ti de]ine cea mai redus` valoare a ponderii copiilor \n totalul popula]iei 19,6%.
S`r`cie
Analiznd dinamica s`r`ciei pe categorii de vrst`, observ`m c` rata s`r`ciei \n rndul copiilor [i al tinerilor este mai mare dect valoarea medie \nregistrat` la nivelul \ntregii popula]ii \n anul 2003: 25,1%: Tabel 1.1 Dinamica s`r`ciei pe categorii de vrst`4 -%-
Copiii [i tinerii reprezint` [i categoria social` cu risc maxim fa]` de s`r`cia extrem`, definit` ca o stare de lipsuri care s-a permanentizat, caracterizat` de venituri [i consum situate sub pragul na]ional de s`r`cie, lipsa securit`]ii locuirii [i existen]a \n gospod`rie a cel mult dou` bunuri de folosin]` \ndelungat` \n mediul urban, respectiv un singur bun \n mediul rural5. Raportul studiului prezint` o serie de concluzii referitoare la caracteristicile [i consecin]ele st`rii de s`r`cie pentru copii: Q supra-reprezentarea copiilor \n zonele s`race, copiii [i tinerii cu vrsta pn` \n 29 de ani reprezentnd \ntre 49% [i 67% din popula]ia total` a zonelor s`race; Q risc dublu de s`r`cie extrem` \n cazul copiilor din zonele s`race urbane: 43% dintre copiii din zonele s`race urbane trìesc \n s`r`cie extrem`, iar al]i 21% trìesc \n gospod`rii aflate \n situa]ie de criz` generalizat`; Q peste jum`tate dintre familiile monoparentale din zonele s`race urbane sunt \n s`r`cie extrem` Q s`r`cia extrem` afecteaz` peste jum`tate dintre romii care trìesc \n zonele urbane s`race; Q peste 75% dintre tinerii de 15 19 ani din zonele s`race au absolvit numai 8 clase, participarea [colar` fiind cu mult mai redus` dect la nivel na]ional (att \n rndul fetelor, ct [i al bìe]ilor, indiferent de mediul urban/rural \n care trìesc, att pentru romi, ct [i pentru romni).
4 5
Sursa: Comisia Anti-S`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS); www.caspis.ro Manuela Sofia St`nculescu, S`r`cie extrem` [i excluziune social`: dimensiuni [i factori, studiu realizat \n anul 2001 la cererea CASPIS
24
SITUA}IA COPILULUI
Divor]ialitate
|n perioada 1991 2002 \n Romnia au fost pronun]ate anual \n medie 34.000 divor]uri6. Circa jum`tate din num`rul total al familiilor care se destram` prin divor] au \n compunerea lor cel pu]in un copil. Modelul nu a suferit schimb`ri semnificative de-a lungul perioadei 1991 2002. ]innd cont de faptul c` de divor] sunt afectate [i familiile cu mai mul]i copii (chiar cele cu cel pu]in 5 copii), acelea[i date conduc spre concluzia c`, \n medie, la fiecare 100 de divor]uri pronun]ate r`mn spre \ncredin]are, \n medie, 75 de copii: Figura 1.2 Ponderea familiilor cu copii \n total divor]uri [i num`rul copiilor r`ma[i spre \ncredin]are la 100 divor]uri pronun]ate
Familiile monoparentale reprezint` aproximativ 10% din totalul familiilor cu copii din Romnia, \n cadrul acestora trìnd circa 10% din totalul copiilor.7 Acestea reprezint` o categorie cu risc de s`r`cie crescut, \n principal datorit` faptului c` beneficiaz` de contribu]ia unui singur aduc`tor de venituri (\n majoritatea cazurilor fiind vorba de femei singure cu copii, care c[tig`, \n medie, mai pu]in dect b`rba]ii). Conform metodologiei CASPIS, se estimeaz` c` una din cinci familii monoparentale trìe[te \n s`r`cie, propor]ia crescnd dramatic \n cazul familiilor monoparentale cu mai mult de un copil (60% dintre familiile monoparentale cu 3 sau mai mul]i copii trìesc \n s`r`cie).
6 7
Institutul Na]ional de Statistic`, Anuarul Statistic al Romniei, 2003 Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, Condi]ii sociale ale excluziunii copilului, cercetare realizat` la cererea CASPIS, 2004
25
SITUA}IA COPILULUI
Pentru copiii din aceste familii, riscului s`r`ciei i se adaug` o serie de alte probleme de ordin psihologic, printre care: Q Q Q lipsa modelului oferit de p`rintele care lipse[te [i probleme de identificare cu p`rintele absent de acela[i sex (mai ales \n cazul bìe]ilor), responsabilizarea copiilor \n activit`]i domestice / de munc`, \n detrimentul preg`tirii [colare sau al activit`]ilor specifice de timp liber ale copil`riei, evadarea copiilor \n medii cu risc de socializare negativ` datorit` slabei supravegheri din partea p`rintelui.
Comportamentul sexual [i c`s`toria la copii

Un studiu realizat de Institutul Na]ional de Cercetare - Dezvoltare \n S`n`tate8 arat` c` vrsta debutului vie]ii sexuale a sc`zut \n ultimii ani, de la 20,5 ani \n 1996, la 19,5 \n 1999, [i 18 ani \n 2004. Aceste rezultate sunt determinate de schimb`rile sociale [i culturale [i de explozia mijloacelor de comunicare \n mas`. |n ceea ce prive[te debutul activit`]ii sexuale, exist` diferen]e semnificative \ntre b`rba]i [i femei: 37,2% dintre b`rba]i [i-au \nceput via]a sexual` \nainte de a \mplini 16 ani (comparativ cu 8,6% dintre tinerele femei). Acest fapt nu trebuie interpretat \n termeni de bun sau rù, ci trebuie avut \n vedere \n procesul de adaptare a sistemului de educa]ie sau a sistemului de servicii sociale destinate copiilor [i tinerilor. Informarea copiilor [i tinerilor cu privire la riscurile sarcinilor nedorite sau al infec]iilor cu transmitere sexual`, consilierea acestora ar trebui s` constituie priorit`]i ale sistemului de educa]ie. Maternitatea la vrste foarte mici este o problematic` ce nu este abordat` coerent de serviciile sociale, fiind cel mai adesea asociat` cu un nivel sc`zut de educa]ie, acesta fiind att un factor favorizant, dar [i efect al maternit`]ii la vrsta adolescen]ei. Dup` cum se poate observa din datele statistice prezentate mai jos, cele mai multe mame adolescente sunt din mediul rural.
Cuno[tin]ele, atitudinile [i practicile tinerilor cu vrsta cuprins` \ntre 15 [i 24 ani legate de infectarea [i transmiterea ITS/HIV/SIDA [i de consecin]ele practic`rii sexului neprotejat, Institutul Na]ional de Cercetare Dezvoltare \n S`n`tate, 2004
26
SITUA}IA COPILULUI
Tabel 1.2 Popula]ia de sex feminin de 15-17 ani, dup` num`rul de copii n`scu]i vii
Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, Recens`mntul Popula]iei [i Locuin]elor, 2002
De[i nu exist` studii complexe la nivel na]ional, la nivel interna]ional se apreciaz` c` maternitatea la vrste foarte mici (15-19) prezint` riscuri mari att pentru copil ct [i pentru mam`: complica]ii la na[tere, probleme de dezvoltare ale copilului, rate mai ridicate de mortalitate matern` [i infantil`, abandon [colar, [anse reduse de a ie[i din s`r`cie. De asemenea, datele Recens`mntului din 2003 semnaleaz` extinderea unui nou model de familie [i \n rndul copiilor. Astfel, 1.443 copii sub 14 ani au declarat c` trìesc \n uniuni consensuale. Trebuie remarcat num`rul mult mai ridicat al fetelor (1.271), fa]` de bìe]i (87). Este posibil ca multe din aceste cazuri s` fie c`s`torii aranjate de p`rin]i, specifice comunit`]ilor tradi]ionale sau comunit`]ilor de romi.
27
SITUA}IA COPILULUI
Figura 1.3 Popula]ia 0-14 ani dup` starea civil` de fapt uniuni consensuale
Pentru grupa de vrst` 15-19 ani fenomenul este mult mai extins: 41.517 persoane, fiind, de asemenea, mai frecvent \n mediul rural. Figura 1.4 Popula]ia 15-19 ani dup` starea civil` de fapt uniuni consensuale
Trebuie remarcat faptul c` 32.766 persoane cu vrsta cuprins` \ntre 15-19 ani s-au declarat la recens`mnt c`s`torite, acestea reprezentnd 2% din totalul popula]iei. Diferen]ele \ntre bìe]i [i fete sunt foarte mari pentru aceast` grup` de vrst`: 1.561 bìe]i [i 31.205 fete. Pentru aceea[i categorie de vrst`, 15-19 ani se \nregistreaz` valori destul de ridicate ale divor]ialit`]ii: 1.208 persoane divor]ate [i, de asemenea, 649 v`duve. Datele privind avorturile femeilor tinere relev` o situa]ie \ngrijor`toare: \n rndul adolescentelor, avortul este \nc` folosit ca o metod` de contracep]ie (\n 2003, 5 din 1000 de fete sub 15 ani au avut un avort, [i 2,35 din 100 de fete cu vrsta \ntre 15-19 ani).
28
Statele p`r]i recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai bun` stare de s`n`tate posibil` [i de a beneficia de serviciile medicale [i de recuperare.
Art. 24 (1) Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului
S~N~TATE
S~N~TATE
Starea general` de s`n`tate a popula]iei este un indicator al nivelului general de dezvoltare al unei ]`ri. Starea de s`n`tate a copiilor, dat` fiind vulnerabilitatea lor crescut`, este afectat` de o serie \ntreag` de factori de natur` economic` [i social`, att de la nivelul comunit`]ii, dar [i al grupului familial: extinderea unit`]ilor medico-sanitare [i func]ionalitatea acestora (asisten]a sanitar` local`), resursele financiare, deprinderea unor no]iuni de baz` cu privire la igien` [i s`n`tate. |ntre problemele caracteristice sistemului de s`n`tate se num`r` existen]a disparit`]ilor teritoriale \n acoperirea cu servicii de asisten]` medical`, asisten]a medical` insuficient` din [coli, problemele legate de monitorizarea s`n`t`]ii copilului. Resursele financiare reduse \[i fac sim]it efectul la nivel social prin lipsa/insuficien]a subven]iilor [i gratuit`]ilor din sectorul sanitar. Procentul din PIB alocat s`n`t`]ii r`mne la valori cu mult inferioare mediei din Uniunea European`: \n ultimii 3 ani acesta s-a situat \n intervalul 3,7% - 4% din PIB, fa]` de o valoare medie de 7% \n ]`rile membre UE. Toate aceste probleme se adaug` dificult`]ilor materiale pe care familiile s`race le \ntmpin`, f`cnd [i mai problematic accesul categoriilor celor mai defavorizate la \ngrijire medical`. Starea de s`r`cie cronic` \n care trìesc mul]i copii conduce la apari]ia unor afec]iuni specifice, \ntre care se num`r` bolile digestive [i afec]iunile respiratorii (cauzate de o alimenta]ie necorespunz`toare, sau condi]ii adesea improprii locuirii [i bunei dezvolt`ri a copiilor). O rat` mai ridicat` a fertilit`]ii (caracteriznd adesea familiile mai s`race) scade posibilitatea acord`rii unor servicii de s`n`tate de calitate pentru to]i copiii. Pe lng` cauzele de natur` material`, problemele de s`n`tate ale copiilor sunt datorate [i nivelului redus de cuno[tin]e referitoare la un stil de via]` s`n`tos sau al no]iunilor elementare de igien`, care caracterizeaz` anumite categorii ale popula]iei. Este cazul \n care trebuie intervenit prin servicii medico-sociale [i asigurarea \n sistemul de s`n`tate a beneficiarilor de ajutor social (\n special p`rin]ii ne\ncadra]i \n munc` [i copiii lor). Tuturor acestor probleme li s-au cùtat solu]ii, fiind gndite [i implementate o serie de programe urm`rind \mbun`t`]irea st`rii generale de s`n`tate a popula]iei, a copiilor \n mod special: programe na]ionale de imuniz`ri, elaborarea cadrului legislativ de acordare a asisten]ei de s`n`tate public`, servicii medicale
31
S~N~TATE
gratuite pentru copii, educa]ia pentru s`n`tate. |ntr-un context mai larg, aceste m`suri servesc \ndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, asumate [i de ]ara noastr`; acestea urm`resc cu referire la situa]ia concret` a copiilor reducerea mortalit`]ii infantile [i a celei juvenile, reducerea inciden]ei tuberculozei, combaterea HIV/SIDA, \mbun`t`]irea s`n`t`]ii materne.
Indicatori relevan]i
Rata mortalit`]ii infantile9 se men]ine la un nivel ridicat10, de[i tendin]a manifestat` \n ultimii ani este una descendent`: Figura 2.1 Evolu]ia ratei mortalit`]ii infantile (la 1.000 n`scu]i vii)
Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, Anuarul Statistic al Romniei, 2003.
Exist` disparit`]i semnificative \ntre jude]e, rata mortalit`]ii infantile variind \ntre valori mai mici de 10 \n Bucure[ti [i Cluj [i valori de peste 23,9 n`scu]ivii (\n jude]ele Ialomi]a, C`l`ra[i [i Constan]a). Peste valoarea medie na]ional` a ratei mortalit`]ii infantile se situeaz` jude]e din Moldova (Ia[i, Boto[ani, Neam], Vaslui, Bacù [i Vrancea), parte din jude]ele din sudul ]`rii (Prahova, Giurgiu, Teleorman, Dolj [i Mehedin]i) [i jude]ul Alba. De asemenea, rata mortalit`]ii infantile este mai ridicat` \n mediul rural (19,4) fa]` de mediul urban (13,7). Cauzele principale ale mortalit`]ii infantile sunt bolile aparatului respirator [i afec]iunile perinatale.
9 10
Rata mortalit`]ii infantile este definit` ca num`rul deceselor \nregistrate \n rndul copiilor cu vrsta sub 1 an. Rata mortalit`]ii infantile nu dep`[e[te 10 \n statele membre ale Uniunii Europene.
32
S~N~TATE
Figura 2.2 - Cauzele principale ale mortalit`]ii infantile
Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, Anuarul Statistic al Romniei, 2003
Principalele cauze de deces ale copiilor cu vrsta \ntre 1 [i 4 ani au fost reprezentate \n anul 2003 de leziunile traumatice [i boli ale aparatului respirator (\mpreun`, acestea au cauzat mai mult de jum`tate dintre decese11). Starea de s`n`tate a nou-n`scutului depinde [i de vrsta la na[tere a mamei, de greutatea copilului la na[tere [i rangul acestuia. Rata mortalit`]ii copiilor cu vrsta de pn` la 5 ani (mortalitatea primei copil`rii) este mai mare \n cazul mamelor tinere [i al nerespect`rii unei spa]ieri \n timp corespunz`toare a na[terilor. Aceste observa]ii sunt confirmate de distribu]ia cazurilor de deces \n rndul copiilor \n vrst` de sub 1 an: nou-n`scu]ii de rangul III reprezint` 21,2%, iar cei de rangul IV 38,7%; \n cazul a 24,5% dintre cazurile de deces, vrsta mamei era sub 20 de ani, iar \n alte 30,5% din cazuri era de peste 40 de ani12.
11 12
Institutul Na]ional de Statistic` Situa]ia demografic` a copiilor [i tinerior \n perioada 1990-2003, 2004 Institutul Na]ional de Statistic` Analize demografice - Situa]ia demografic` a Romniei \n anul 2003, 2004
33
S~N~TATE
Num`rul cazurilor de lues (sifilis) congenital a crescut \n anul 2002 la 423, fiind dublu fa]` de valoarea \nregistrat` \n anul 2000 (198 cazuri). Acest fapt reprezint` un argument \n plus al importan]ei s`n`t`]ii mamei pentru starea nou-n`scutului13. Nivelul de [colarizare al mamei este, de asemenea, un factor de natur` socioeconomic` \n func]ie de care rata mortalit`]ii infantile difer`, \ntre valori inferioare mediei na]ionale (11,5 \n anul 2001 \n cazul mamelor cu studii superioare) [i valori de cteva ori mai mari (36,3 \n cazul mamelor cu cel mult [coal` primar`14). Ultimii ani au cunoscut [i o cre[tere a inciden]ei TBC \n rndul copiilor: \n anul 2002 ponderea cazurilor noi \n rndul copiilor a fost de 45,6. Dincolo de cre[terea cu 100% fa]` de valoarea \nregistrat` la mijlocul anilor 90 (21 \n anul 1995), semnifica]ia \ngrijor`toare a acestei valori deriv` [i din faptul c` ea reflect` o situa]ie precar` a st`rii de s`n`tate a copiilor, ca efect direct al s`r`ciei15.
Cadrul legal [i institu]iile abilitate

Principalele acte normative: Legea 100/1998 privind asisten]a de s`n`tate public` Legea face referire la programele na]ionale de s`n`tate public`, \ntre care [i Programul de s`n`tate a copilului [i familiei (urm`rind promovarea metodelor moderne de contracep]ie, promovarea consulta]iei prenatale, promovarea sistemului de asisten]` medical` comunitar` [i promovarea al`pt`rii). Ordinul nr. 809/2003 pentru adoptarea strategiei \n domeniul promov`rii al`pt`rii, 2003 2012 Legea 321/2001 privind acordarea gratuit` de lapte praf pentru copii cu vrste cuprinse \ntre 0-12 luni care nu beneficiaz` de lapte matern Hot`rrea nr. 1485/2003 (cu modific`rile ulterioare) referitoare la apro barea Contractului-cadru privind condi]iile acord`rii asisten]ei medicale \n cadrul sistemului de asigur`ri sociale de s`n`tate Ordinul 142/2004 al Ministerului S`n`t`]ii cu privire la aprobarea Contractului-cadru [i normelor metodologice privind condi]iile acord`rii asisten]ei medicale \n cadrul sistemului de asigur`ri sociale de s`n`tate
13 14 15
Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului, Bucure[ti Idem Idem
34
S~N~TATE
Institu]iile abilitate:
la nivel central: Ministerul S`n`t`]ii: elaborarea normelor de organizare [i func]ionare a unit`]ilor care asigur` asisten]a de s`n`tate public`; organizarea [i finan]area programelor na]ionale de s`n`tate public`; acreditarea unit`]ilor sanitare \n domeniul asisten]ei de s`n`tate public`; asigurarea condi]iilor de igien` \n unit`]i de \ngrijire a copiilor [i \n unit`]i de \nv`]`mnt; elaborarea normelor privind evaluarea dezvolt`rii psihosomatice a copiilor [i organizarea examin`rilor de bilan] al st`rii de s`n`tate; elaborarea metodologiilor privind principiile de promovare a s`n`t`]ii [i educa]iei pentru s`n`tate; Casa Na]ional` de Asigur`ri de S`n`tate are ca principal obiectiv asigurarea func]ion`rii unitare [i coordonate a sistemului de asigur`ri sociale de s`n`tate din Romnia. la nivel local: Direc]iile de s`n`tate public` jude]ene [i a municipiului Bucure[ti sunt unit`]i descentralizate ale Ministerului S`n`t`]ii, cu personalitate juridic`, reprezentnd autoritatea de s`n`tate public` la nivel local Institute de s`n`tate public` |ntre domeniile \n care \[i desf`[oar` activitatea aceste institute, se num`r` epidemiologia, igiena alimentar` [i nutri]ia, igiena [colar`, promovarea s`n`t`]ii [i educa]ia pentru s`n`tate. Institutul de S`n`tate Public` Prof. Dr. Leonida Georgescu Timi[oara (jude]ele Timi[, Arad, Cara[-Severin, Hunedoara) Institutul de S`n`tate Public` Prof. Dr. Iuliu Moldovan - Cluj-Napoca (jude]ele Alba, Bihor, Bistri]a-N`sùd, Cluj, Covasna, Harghita, Maramure[, Mure[, S`laj, Satu-Mare, Sibiu) Institutul de S`n`tate Public` Ia[i (jude]ele Neam], Vaslui, Suceava, Ia[i, Boto[ani, Gala]i) Institutul de S`n`tate Public` Bucure[ti (jude]ele Arge[: Brìla; Bra[ov; Buzù; C`l`ra[i; Constan]a; Dmbovi]a; Dolj; Giurgiu; Gorj; Ilfov; Ialomi]a; Mehedin]i; Olt; Prahova; Teleorman; Tulcea; Vlcea [i municipiul Bucure[ti) Casele de asigur`ri de s`n`tate jude]ene / a municipiului Bucure[ti
35
S~N~TATE
Progrese \nregistrate
Contractul-cadru [i normele metodologice privind condi]iile acord`rii asisten]ei medicale \n cadrul sistemului de asigur`ri sociale de s`n`tate prevede acordarea urm`toarelor servicii \n pachetul serviciilor medicale de baz`: supravegherea etapizat` pentru copiii cu vrsta cuprins` \ntre 0-1 an; controlul medical anual al copiilor de la 2 la 18 ani; servicii de planificare familial`; imuniz`ri, conform programului na]ional de imuniz`ri asisten]` medical` la domiciliu pentru copii \n vrst` de pn` la 1 an afla]i \n tratament pentru afec]iuni acute grave ce nu permit deplasarea la cabinetul medical. De asemenea, furnizorii de servicii medicale au obliga]ia s` \nscrie din oficiu copiii care nu au fost \nscri[i pe lista unui medic de familie, odat` cu prima consulta]ie a copilului bolnav \n localitatea de domiciliu, sau dup` caz, de re[edin]` a acestuia. Este obligatorie [i \nscrierea pe listele de asigura]i a copiilor din centrele de plasament sau a celor proteja]i \n familiile substitutive (conform Hot`rrii de Guvern nr. 52/2005). Copiii cu vrsta cuprins` \ntre 0-12 luni beneficiaz` de medicamente gratuite (f`r` plafonare cantitativ` [i valoric`). Ultimii 5 ani au fost caracteriza]i de derularea unor programe de s`n`tate, care au inclus s`n`tatea copilului [i familiei ca domeniu distinct: programe / subprograme de imunizare, prin care s-a urm`rit asigurarea prevenirii urm`toarelor boli cu implica]ii majore pentru s`n`tatea copilului: tuberculoza, hepatita B, poliomielita, difteria, tetanosul, tuse convulsiv` sau rujeola. Conform datelor din ultimul Raport al Dezvolt`ri Umane \n anul 2002 rata imuniz`rii copiilor cu vrsta de pn` la 1 an \mpotriva tuberculozei atingea 99%, iar cea de vaccinare anti-rujeol` era de 98%. programe / subprograme de supraveghere a st`rii de s`n`tate \n colectivit`]i de copii [i adolescen]i, urm`rind evaluarea st`rii de s`n`tate [i a factorilor de risc \n vederea promov`rii s`n`t`]ii [i a preven]iei \mboln`virilor la copii [i tineri [i dotarea cabinetelor medicale [colare. Copiii (inclusiv copiii din institu]ii) au fost monitoriza]i cu privire la riscul comportamental. programe / subprograme de promovare a planific`rii familiale [i de protec]ie a st`rii de s`n`tate a femeii [i copilului, avnd drept scop: reducerea num`rului de sarcini nedorite [i implicit a morbidit`]ii [i
36
S~N~TATE
mortalit`]ii infantile [i materne; modificarea comportamentului igienicosanitar a unor anumite categorii ale popula]iei (romi, popula]ia din localit`]i izolate / defavorizate). program / subprogram de promovarea a s`n`t`]ii [i educa]ia pentru s`n`tate, ale c`rui obiective sunt: - utilizarea metodelor specifice promov`rii s`n`t`]ii [i educa]iei pentru s`n`tate \n vederea adopt`rii de c`tre popula]ia general` a unui stil de via]` s`n`tos; - modificarea comportamentului igienico-sanitar a unor grupuri mai vulnerabile (romi, popula]ia din localit`]i izolate / defavorizate). A fost urm`rit` [i dezvoltarea unei re]ele de mediatori sanitari \n comunit`]ile de romi.
|ncepnd cu anul 2003 se aplic` \n [coli programul na]ional Educa]ie pentru s`n`tate \n [coala romneasc`. programe / subprograme pentru profilaxia anemiei feriprive la copil [i gravid`, prevenirea \ntrzierilor \n dezvoltarea neuropsihic` a copilului, profilaxia morbidit`]ii infantile datorate distrofiei la copii \ntre 0-1 an prin administrarea de lapte praf, sc`derea inciden]ei rahitismului la copilul \ntre 0-3 ani preven]ie stomatologic`, urm`rind: a) cre[terea cario-rezisten]ei la elevii din clasele I-IV, cu aplicarea concomitent` a metodelor specifice promov`rii [i educa]iei pentru s`n`tate \n vederea adopt`rii de c`tre ace[tia a unui comportament favorabil s`n`t`]ii; b) sus]inerea activit`]ilor de preven]ie primar`, secundar` [i ter]iar` stomatologic` din unit`]ile clinice de \nv`]`mnt stomatologic. |nfiin]area \n perioada 2001 - 2004 a unui num`r de 265 centre de permanen]` pentru asisten]a medical` primar` \n zone izolate sau greu accesibile [i a 103 unit`]i medico-sociale
Recomand`ri
\mbun`t`]irea monitoriz`rii s`n`t`]ii copilului [i oferirea de servicii medicale gratuite c`tre categoriile cele mai defavorizate (familiile s`race cu copii, familiile din zonele rurale izolate, popula]ia roma, beneficiarii de asisten]` social` sau ajutor social) men]inerea gratuit`]ilor / sistemului compens`rilor pentru medicamente pentru anumite categorii sociale programe speciale pentru mam` [i copil (\n perioada micii copil`rii)

37
S~N~TATE
continuarea [i dezvoltarea programelor de educa]ie pentru s`n`tate, de dobndire a unor deprinderi pentru o via]` s`n`toas` \n [coli [i licee, dar [i \n rndul popula]iei adulte (p`rin]i, tinerele [i viitoarele mame) continuarea derul`rii programelor de planificare familial`, urm`rind s` duc` la cre[terea gradului de utilizare a mijloacelor contraceptive sus]inerea [i dezvoltarea re]elei de asisten]i medicali, de mediatori sanitari pentru comunit`]ile de romi dezvoltarea programelor de informare [i educare destinate comunit`]ilor s`race, cu o vulnerabilitate crescut` cre[terea ponderii din bugetul de stat alocate pentru s`n`tate, astfel \nct s` se ajung` la valoarea de 6% - prev`zut` \n programul de guvernare pn` cel trziu \n anul 2008 \mbun`t`]irea asisten]ei medicale locale [i a asisten]ei [colare cre[terea num`rului de asisten]i sociali din cadrul unit`]ilor sanitare extinderea unit`]ilor medico-sociale diminuarea / eliminarea disparit`]ilor \n supravegherea pre- [i postnatal` a nou-n`scutului datorate situa]iei materiale a familiei.
Contacte:
Ministerul S`n`t`]ii Adresa: Strada Cristian Popi[teanu, nr. 1-3, sector 1, cod 010024, Bucure[ti Telefon: (021) 307 2500; (021) 307 2600 Fax: (021) 314 1526 http://www.ms.ro Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului Alfred Rusescu Adresa: Bd. Lacul Tei Nr.120, Sector 2, 72309 Bucure[ti Telefon: (021) 242 22 81; (021) 242 97 19 Fax: (021) 242 85 93; (021) 242 22 8 Societatea Na]ional` de Cruce Ro[ie din Romnia Adresa: Strada Biserica Amzei nr. 29, Sector 1, 010393, Bucure[ti Telefon: (021) 212 98 55; (021) 212 98 54; 0726 194 795; 0741 035 501 Fax: (021) 312 84 52 E-mail: crr@crucearosie.ro Web: www.crucearosie.ro Casa Na]ional` de Asigur`ri de S`n`tate Adresa: Calea C`l`ra[ilor 248, Bl. S19, Sector 3, Bucure[ti Telefon: (021) 302 62 00 Tel verde: 0800 800 950
... dorim s` schimb`m lumea, iar educa]ia este arma cea mai puternic`; ... vrem s` fim liberi, iar educa]ia \nseamn` libertate
elev, clasa a VI-a, Gala]i
EDUCA}IE
EDUCA}IE
Descrierea situa]iei
Domeniul educa]iei a fost caracterizat \n ultimii ani de o dinamic` accelerat` a procesului de reform`. Reforma \nv`]`mntului a devansat multe alte sectoare, dar efectele sale nu au fost \ntotdeauna cele scontate, m`surile luate fiind uneori lipsite de obiective coerente pentru \ntreg sistemul de \nv`]`mnt. Printre problemele cele mai importante care afecteaz` sistemul se num`r` subfinan]area (prin alocarea a mai pu]in de 4% din PIB \n ultimii 5 ani, comparativ cu o valoare medie de 6,5% \n ]`rile membre ale UE) [i instabilitatea m`surilor adoptate de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii. Acestea au ca efecte o serie de alte probleme ce afecteaz` att cadrele didactice, ct [i elevii: salarizarea nesatisf`c`toare a cadrelor didactice (avnd drept consecin]` ocolirea domeniului de c`tre tinerii absolven]i, o fluctua]ie sporit` a cadrelor didactice, devalorizarea [colii ca institu]ie), lipsa performan]ei [i incapacitatea sistemului de \nv`]`mnt de a impune standarde pentru diferite activit`]i (predare, evaluarea elevilor). |n acela[i timp, se constituie \n factor agravant al tuturor celor men]ionate anterior existen]a unei discrepan]e \nc` mari \ntre mediul urban [i mediul rural, manifestat` \n condi]iile existente \n [coli, rata de cuprindere [colar` sau rata de promovabilitate a diferitelor cicluri [colare, precum [i rata de participare \n nivelurile superioare de \nv`]`mnt. {coala, educa]ia \n general, este dependent` [i puternic afectat` de situa]ia social-economic` general`. Problema s`r`ciei r`mne acut` pentru multe familii cu copii. Chiar dac`, la nivel general, rata s`r`ciei urmeaz` o tendin]` descendent`, num`rul copiilor ([i al familiilor cu copii) afla]i \n stare de s`r`cie este \n cre[tere. Aceasta conduce la rate crescute ale abandonului [colar (cu deplasarea prematur` a copiilor c`tre pia]a muncii, adesea \n condi]ii ilegale) [i o valorizare sc`zut` a educa]iei \n rndul familiilor care \ntmpin` probleme de natur` socio-economic`. |n lipsa unor m`suri adecvate, acestea pot conduce la o perpetuare pe termen lung a st`rii de s`r`cie, prin crearea unui cerc vicios s`r`cie educa]ie sc`zut`/lips` educa]ie s`r`cie (conform datelor furnizate de Comisia Na]ional` pentru Statistic` rata s`r`ciei este de circa 5% \n rndul persoanelor cu studii superioare [i atinge 50% \n rndul celor cu educa]ie primar` sau f`r` educa]ie).
41
EDUCA}IE
Rata de cuprindere \n \nv`]`mnt a popula]iei de vrst` [colar` se prezenta \n anul 2002 astfel: Figura 3.1 Rata de participare [colar` pe grupe de vrst`
|n general, din analiza tendin]ei \nregistrate \n ultimii ani, se poate vorbi despre men]inerea unei rate relativ sc`zute a particip`rii [colare \n rndul adolescen]ilor (grupa de vrst` 15 18 ani), \n special bìe]i. |n acela[i timp, gradul de cuprindere \n rndul popula]iei pre[colare este \n continuare redus (oscilnd \n jurul valorii de 70% - 75%). |nv`]`mntul special este reprezentat printr-un num`r de 207 unit`]i de \nv`]`mnt, \n care \nva]` 41.313 elevi, sub \ndrumarea a 8.575 cadre didactice. Perioada scurs` de la \nceputul anilor 90 este caracterizat` de o cre[tere constant` a num`rului de persoane cuprinse \ntr-o form` superioar` de \nv`]`mnt. Astfel, \n decurs de 15 ani, num`rul studen]ilor s-a triplat, crescnd de la 192.810 \n anul universitar 1990/1991 la 596.297 \n anul 2002/2003. Dac`, luat ca atare, acest fapt reprezint` un element pozitiv, pe ansamblul societ`]ii el este un indicator al polariz`rii educa]ionale, datorit` diminu`rii particip`rii [colare \n rndul copiilor provenind din medii s`race/defavorizate.
42
EDUCA}IE
Figura 3.2 Evolu]ia gradului de cuprindere [colar` pe grupe de vrst`

Principalele acte normative: Legea \nv`]`mntului nr. 84/1995, modificat` [i completat` de Legea nr. 354/2004 Legea 441/2003 privind ratificarea Acordului de \mprumut dintre Romnia [i Banca Interna]ional` pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare pentru finan]area Proiectului privind \nv`]`mntul rural Ordin nr. 5379/2004, privind Metodologia de organizare [i func]ionare a serviciilor educa]ionale prin cadre didactice de sprijin/itinerante pentru copiii cu cerin]e educative speciale, [colariza]i \n \nv`]`mntul de mas` Hot`rrea nr. 1488/2004 privind aprobarea criteriilor [i a cuantumului sprijinului financiar ce se acord` elevilor \n cadrul Programului na]ional de protec]ie social` Bani de liceu
43
EDUCA}IE
Ordinul nr. 4730/2004 Anexa II: introducerea disciplinei op]ionale Cultura Civic` \n aria curricular` Om [i societate \n ciclul gimnazial [i licee
la nivel central: Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii (prin direc]iile [i serviciile specializate) desf`[oar` activit`]i de organizare, coordonare [i evaluare la nivel na]ional: elaboreaz` propuneri de planuri de \nv`]`mnt, programe [colare, proiecte de acte normative, regulamente, metodologii de organizare a concursurilor [i examenelor aprob` planuri de \nv`]`mnt [i programe [colare; la nivel local: Inspectoratele [colare jude]ene / Inspectoratul [colar al Municipiului Bucure[ti institu]ii afiliate Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii, cu rolul de coordonare inter-institu]ional` [i comunicare strategic` \ntre Ministerul Educa]iei Na]ionale [i unit`]ile de \nv`]`mnt
|n general, se poate vorbi despre existen]a unei evolu]ii ascendente a gradului de cuprindere \n \nv`]`mnt \n ultimii ani: Au fost elaborate programe speciale destinate popula]iei de etnie rom`, pentru prevenirea [i combaterea discrimin`rii [i marginaliz`rii acesteia: Programul na]ional multianual pentru formarea cadrelor didactice nerome care lucreaz` cu elevi [i copii romi Alocarea anual` de c`tre Minister de locuri distincte pentru copiii romi la admiterea \n licee [i [coli de arte [i meserii / facult`]i Finan]area de c`tre inspectoratele [colare jude]ene a unui num`r de 300 de catedre de limba [i istoria romilor, pentru tinerii romi care predau aceste discipline \n [coli Elaborarea de programe [colare de limba romani, de istoria [i tradi]iile romilor. A fost elaborat` o strategie pentru \nv`]`mntul superior romnesc pe perioada 2002-2010 Implementarea Proiectului pentru \nv`]`mntul rural (cu derulare pe perioada 2003 - 2009), finan]at de Banca Mondial`, Guvernul Romniei [i comunit`]ile locale

44
EDUCA}IE
Figura 3.3 Evolu]ia gradului de cuprindere \n \nv`]`mnt a popula]iei de vrst` [colar`
M`suri menite s` \mbun`t`]easc` participarea [colar`:

Sprijinirea financiar` a elevilor de liceu provenind din familii cu venituri modeste: Prin Hot`rrea de Guvern nr. 1488/2004 se aprob` criteriile [i cuantumul sprijinului financiar care se acord` elevilor \n cadrul Programului na]ional de protec]ie social` Bani de liceu Programul Cornul [i laptele, pe baza Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 96/2002 (cu modific`rile ulterioare), privind acordarea de produse lactate [i de panifica]ie pentru elevii din clasele I-IV din \nv`]`mntul de stat, apreciat a fi avut un impact puternic asupra particip`rii [colare. Programul A doua [ans` (debutat experimental \n perioada 1999-2002, ca proiect pilot \ntr-un num`r de 11 [coli din 6 jude]e [i municipiul Bucure[ti): sprijinirea tinerilor cu vrste \ntre 14-25 ani pentru completarea educa]iei de baz`, astfel \nct s` poat` sus]ine examenul de capacitate [i \n paralel preg`tirea lor pentru o meserie corespunz`toare [colii de ucenici. Beneficiari: 350 tineri
45
EDUCA}IE
M`suri menite s` faciliteze accesul [colilor la tehnologia informatic`:
Web hosting gratuit pentru scoli si licee - oferit de portalul educa]ional SEI, (http://scoli.edu.ro/, respectiv http://licee.edu.ro/). Scopul acestui serviciu este acela de a \ncuraja unit`]ile de \nv`]`mnt s` devin` furnizori de informa]ie pe Internet [i s` formeze o comunitate WEB a unit`]ilor de \nv`]`mnt \n care s` se dezvolte comunicarea [i colaborarea \n proiecte educa]ionale. Dotarea [colilor [i liceelor cu echipamente hardware [i conectarea lor la Internet prin programul SEI (Sistemul Educa]ional Informatizat): programul a \nceput \n anul 2001, fiind derulate pn` la acest moment trei faze. Situa]ia actual` arat` c` pu]in peste 1.300 de unit`]i [colare din \ntreaga ]ar` au \n dotare echipamente informatice, acestea reprezentnd numai un sfert din num`rul total al unit`]ilor de \nv`]`mnt pre-universitar existente.
Recomand`ri:
Considerarea \nv`]`mntului ca prioritate na]ional`, alocarea a 6% din PIB pentru educa]ie; Stabilirea unei politici educa]ionale [i a unor obiective pe termen mediu [i lung care s` conduc` la o mai mare stabilitate [i coeren]` a m`surilor \ntreprinse; Asigurarea unei educa]ii de calitate pentru to]i copiii: Diminuarea diferen]elor existente \ntre unit`]ile de \nv`]`mnt, a polariz`rii educa]ionale [i profesionale; Continuarea m`surilor de \mbun`t`]ire a particip`rii [colare, prin sprijinirea direct` a copiilor [i familiilor care se confrunt` cu dificult`]i de natur` economic` sau probleme sociale; Facilitarea accesului la unit`]ile de \nv`]`mnt pentru copiii din zonele rurale \ndep`rtate / izolate; Reabilitarea [colilor, asigurarea condi]iilor igienico-sanitare [i de confort adecvate procesului educativ; Asigurarea unui proces educativ de calitate [i a unor modalit`]i de monitorizare a acestuia (prin stabilirea unor standarde sau evaluarea performan]elor elevilor [i profesorilor); Continuarea programelor de reintegrare [colar` pentru copiii care muncesc / copiii care au abandonat [coala;
46
EDUCA}IE
Dezvoltarea proiectelor [i a programelor de educa]ie pentru s`n`tate / deprinderi pentru o via]` independent` / drepturi [i libert`]i \ntr-o societate democratic`; O mai mare flexibilitate a programelor [colare, introducerea unui num`r mai mare de activit`]i extra-curriculare
Contacte:
Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii Adresa: Strada General Berthelot nr. 28-30, Sector 1, 010174, Bucure[ti Telefon: (021) 310 43 20; (021) 314 26 80 http://www.edu.ro
47
Am crezut c` nu voi mai putea cre[te \n familia mea; al`turi de mama, de tata [i de fra]ii mei!
bìat, 15 ani, Bucure[ti
COPIII DIN INSTITU}II

Dificult`]ile \ntmpinate de c`tre familiile cu copii \n perioada de tranzi]ie, dar [i protec]ia social` redus` practicat` la nivelul politicilor sociale de suport a copilului [i familiei, au avut drept consecin]` men]inerea relativ constant` a num`rului de copii afla]i sub protec]ia statului (aproximativ 80.000 de copii). Sistemul de protec]ie a copilului aflat \n dificultate a cunoscut multe transform`ri \n ultimii 15 ani, mai ales \n plan legislativ. |ncepnd cu anul 2001 s-a trecut la un program intens de dezinstitu]ionalizare a copiilor cuprin[i \n institu]ii de ocrotire. Astfel, \n 2004 aproximativ 60% dintre copiii afla]i \n dificultate beneficiau de forme alternative de \ngrijire: reintegrare \n familia extins`, plasare la familii substitutive sau apartamente sociale. De[i cre[terea rapid` a ponderii copiilor afla]i \n forme alternative de protec]ie reprezint` un indicator cantitativ pozitiv, trebuie avut` \n vedere [i calitatea \ngrijirii \n cadrul acestor forme alternative. Pn` \n prezent nu a fost f`cut` public` o evaluare a acestor servicii. Peste 30.000 de copii se afl` \nc` \n centre de plasament, mai bine de jum`tate dintre ace[tia avnd vrsta peste 14 ani. |ngrijor`rile legate de num`rul mare de copii din sistemul reziden]ial de protec]ie se refer` la capacitatea acestor institu]ii de a oferi un mediu propice dezvolt`rii armonioase a unui copil [i de a crea oportunit`]i reale de reintegrare social` dup` p`r`sirea institu]iei. Lipsa modelului familial are mari influen]e asupra copiilor ocroti]i \n centrele de plasament: probleme de socializare, lipsa deprinderilor de via]` independent`, probleme de ata[ament emo]ional etc. |n plus, au fost semnalate cazuri de abuzuri asupra copiilor institu]ionaliza]i, acestea fiind s`vr[ite att de personal ct [i de ceilal]i copii afla]i \n centrele de plasament. |n ceea ce prive[te m`sura adop]iei, noul pachet legislativ nu mai permite realizarea adop]iilor interna]ionale dect \n cazul bunicilor. Din p`cate sistemul adop]iilor na]ionale este prea pu]in dezvoltat pentru a r`spunde intr`rilor \n sistemul de protec]ie. Prevenirea institu]ionaliz`rii copiilor a fost abordat` din prisma ajutor`rii familiei pentru o anumit` perioad` cu bani sau produse.16 Din p`cate o astfel de abordare nu a avut efectele scontate, familiile care au beneficiat de aceste programe nedezvoltndu-[i capacitatea de a fi independente economic. De altfel, datele furnizate de recens`mntul copiilor institu]ionaliza]i arat` c` doar 5% dintre copiii afla]i \n centrele de plasament intraser` \n sistem strict din motive
16
Reforma \n sistemul de protec]ie a copilului \n Romnia, UNICEF, ANPCA, 2004
51

economice. |n cele mai multe cazuri, cauzele institu]ionaliz`rii erau multiple [i implicau [i o problem` de s`n`tate. Totu[i, trebuie men]ionat` s`r`cia ca un factor ce agraveaz` problemele existente la nivelul familiei. Astfel, serviciile de prevenire ar trebui s` se concentreze pe consilierea familiei astfel \nct s` devin` capabil` s` r`spund` nevoilor copilului, dar [i pe dezvoltarea capacit`]ilor p`rin]ilor de a se autosus]ine. |n ceea ce prive[te abandonul copilului la na[tere, datele statistice arat` c` fenomenul are \nc` o amploare \ngrijor`toare. Un studiu realizat de UNICEF17 privind abandonul copilului, relev` faptul c` mamele ce \[i abandoneaz` copiii au un statut socio-economic foarte sc`zut (80% dintre mamele care [i-au abandonat copiii), 42% erau analfabete [i aveau o vrst` foarte tn`r` (28% sub 20 de ani la na[terea copilului). |n plus, sistemul de s`n`tate nu este preg`tit s` r`spund` unor astfel de probleme, iar cooperarea cu sistemul de asisten]` social` nu este eficient`.
Conform celor mai recente date publicate de Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului,18 \n Romnia sunt aproximativ 5.000.000 de copii (cu vrsta pn` la 18 ani), dintre care 2,2% se afl` \n eviden]a Serviciilor Publice Specializate. La 31 decembrie 2004 erau \nregistra]i un num`r de 82.918 copii \n institu]ii sau familii substitutive: Figura 4.1. / Distribu]ia copiilor proteja]i
Raportul copil/adult \n centrele de plasament publice este de 1: 6. |n ceea ce prive[te distribu]ia pe grupe de vrst` a copiilor afla]i \n institu]ii, se remarc` ponderea de]inut` de centrele de plasament private \n protec]ia copiilor pre[colari (circa o treime din ace[tia) [i a celor din \nv`]`mntul primar
17 18
Estim`ri UNICEF - Situa]ia abandonului copiilor \n Romnia un \ndemn pentru preven]ie [i aplicarea solu]iilor na]ionale, Conferin]` de pres`, martie 2005 Buletinul Informativ nr. 4/2004, http://www.copii.ro/bi.htm
52

(25,9% dintre copiii institu]ionaliza]i \n vrst` de 7 9 ani). |n general, r`mn preponderente centrele de plasament publice, care cuprind 83,6% din totalul copiilor institu]ionaliza]i, indiferent de vrsta acestora: Tabel 4.1 - Num`rul copiilor afla]i \n centre de plasament, pe grupe de vrst`
Rata abandonului \n 2004:19 1,8% dintre copiii n`scu]i ( estimativ - 4.000 \n 2004) sunt abandona]i \n maternit`]i 1,5% dintre copiii interna]i \n spitale [i sec]ii pediatrice (estimativ 5.000 de copii \n 2004) Num`r adop]ii na]ionale: \n perioada ianuarie decembrie 2004: 1.422 \n perioada noiembrie 2002 decembrie 2004: 3.039 Num`rul centrelor de plasament func]ionale la 30 decembrie 2004: 1.369 centre de plasament publice: 983 (788 \n mediul urban, 195 \n mediul rural) centre de plasament private: 386 (265 \n mediul urban, 121 \n mediul rural)

Principalele acte normative: Legea 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului Legea 111/2004 pentru modificarea Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiaz` copiii [i tinerii ocroti]i de serviciile publice specializate pentru protec]ia copilului, mamele protejate \n centre
19
Estim`ri UNICEF - Situa]ia abandonului copiilor \n Romnia un \ndemn pentru preven]ie [i aplicarea solu]iilor na]ionale, Conferin]` de pres`, martie 2005
53

maternale, precum [i copiii \ncredin]a]i sau da]i \n plasament la asisten]i maternali profesioni[ti Hot`rrea 1438 (02/09/2004) Anexa nr. 1: Regulament-cadru de organizare [i func]ionare a serviciilor de tip reziden]ial Ordinul nr. 89/2004: standardele minime obligatorii privind centrul de primire \n regim de urgen]` pentru copilul abuzat, neglijat [i exploatat Ordinul nr. 69/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind managementul de caz \n domeniul protec]iei copilului Ordinul nr. 27/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind serviciile pentru protec]ia copilului de tip reziden]ial pentru copiii cu dizabilit`]i Ordinul 6/2004 referitor la standardele minime obligatorii privind centrul de preg`tire [i sprijinire a reintegr`rii sau integr`rii copilului \n familie
Servicii de tip reziden]ial:

centre de plasament centre de primire a copilului \n regim de urgen]` centre maternale case de tip familial
Beneficiarii serviciilor de tip reziden]ial (conform art. 4, HG 1438/2004): a) copiii separa]i, temporar sau definitiv, de p`rin]ii lor, ca urmare a stabilirii, \n condi]iile legii, a m`surii plasamentului \n acest tip de serviciu; copiii pentru care a fost dispus, \n condi]iile legii, plasamentul \n regim de urgen]`; tinerii care au \mplinit vrsta de 18 ani [i care beneficiaz`, \n condi]iile legii, de protec]ie special`; cuplurile p`rinte/reprezentant legal - copil, \n situa]ia constat`rii riscului de abandon al copilului din motive neimputabile p`rintelui / reprezentantului legal sau \n situa]ia includerii acestuia \ntr-un program de restabilire a leg`turilor familiale; copiii ne\nso]i]i de c`tre p`rin]i sau de alt reprezentant legal, care solicit` o form` de protec]ie \n condi]iile reglement`rilor legale privind statutul [i regimul refugia]ilor.
b) c) d)
e)
Accesul la serviciile de tip reziden]ial se face (conform art. 5, HG 1438/2004) \n baza: a) m`surilor de plasament dispuse \n condi]iile legii de c`tre comisiile pentru protec]ia copilului sau instan]a judec`toreasc`;
54

b) dispozi]iilor de plasament \n regim de urgen]`, emise de c`tre directorul direc]iei generale de asisten]` social` [i protec]ia copilului sau de c`tre instan]a judec`toreasc`; dispozi]iei de admitere a cuplului mam`-copil \n cadrul centrului maternal, emis` de organele de conducere ale persoanei juridice \n structura c`reia func]ioneaz` acest tip de serviciu, precum [i contractului de reziden]` a mamei.
c)
(2) Contractul de reziden]` reprezint` conven]ia \ncheiat` \ntre mam` [i organele de conducere ale persoanei juridice \n structura c`reia func]ioneaz` centrul maternal, care reglementeaz` obiectivele interven]iei, drepturile [i obliga]iile p`r]ilor, condi]iile [i modul de \ncetare a acord`rii serviciului, precum [i perioada pe care se acord` acesta. (3) Contractul prev`zut la alin. (2) se \ncheie pe o perioad` de maximum 12 luni. Serviciile oferite (conform art. 6, HG 1438/2004): a) cazare, hran`, condi]ii igienico-sanitare necesare; b) asisten]` medical`; c) protec]ie [i asisten]` \n cunoa[terea [i exercitarea drepturilor lor; d) accesul beneficiarilor la educa]ie, informare, cultur`; e) dezvoltarea rela]iilor cu comunitatea; f) realizarea obiectivelor cuprinse \n planul individualizat de protec]ie; Institu]ii la nivel central Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Dreptului Copilului monitorizeaz` respectarea drepturilor copilului coordoneaz` [i controleaz` activitatea de protec]ie [i promovare a drepturilor copilului Institu]ii la nivel local (subordonate administra]iei publice locale): Comisia pentru protec]ia copilului stabile[te m`suri de protec]ie social` a copilului, \n condi]iile legii reevalueaz` periodic hot`rrile privind m`surile de protec]ie solu]ioneaz` plngerile adresate de copii, \n m`sura \n care solu]ionarea acestora nu este stabilit` de lege \n competen]a altor institu]ii; Direc]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului propune stabilirea unei m`suri de protec]ie special`; monitorizeaz` trimestrial activit`]ile de aplicare a hot`rrilor de instituire a m`surilor de protec]ie special` a copilului; monitorizeaz` familiile [i persoanele care au primit \n plasament copii, pe toat` durata acestei m`suri;
55

acord` asisten]` [i sprijin p`rin]ilor copilului separat de familie, \n vederea reintegr`rii acestuia \n mediul sù familial; reevalueaz`, cel pu]in o dat` la 3 luni [i ori de cte ori este cazul, \mprejur`rile care au stat la baza stabilirii m`surilor de protec]ie special` [i propune, dup` caz, men]inerea, modificarea sau \ncetarea acestora; \ndepline[te demersurile viznd deschiderea procedurii adop]iei interne pentru copiii afla]i \n eviden]a sa; monitorizeaz` evolu]ia copiilor adopta]i, precum [i a rela]iilor dintre ace[tia [i p`rin]ii lor adoptivi; sprijin` p`rin]ii adoptivi ai copilului \n \ndeplinirea obliga]iei de a-l informa pe acesta c` este adoptat, de \ndat` ce vrsta [i gradul de maturitate ale copilului o permit;
|n urma demar`rii programului guvernamental de dezinstitu]ionalizare a copiilor, ini]iat \n anul 2001 s-au \nregistrat urm`toarele rezultate:20 |nchiderea a 161 de institu]ii de tip vechi (centre de plasament, foste internate ale [colilor speciale, foste c`mine spital, institu]ii transferate de la Ministerul S`n`t`]ii) pan` la sfr[itul lunii februarie 2004 Sc`derea num`rului de copii proteja]i \n centre de tip reziden]ial de la [i implicit cre[terea num`rului copiilor proteja]i \n familiile substitutive (asisten]i maternali, rude pana la gradul IV inclusiv) precum [i a celor reintegra]i \n familie Deschiderea, pn` la sfr[itul anului 2004 a 254 de case [i a 318 de apartamente unde copiii beneficiaz` de protec]ie de tip familial Cre[terea num`rului de servicii alternative [i a num`rului de asisten]i maternali profesioni[ti.

Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie a ac]ionat cu prioritate pentru reforma cadrului legislativ, reforma institu]ional` (crearea unui sistem de acreditare [i inspec]ie a serviciilor de protec]ie a copilului), derulnd si interven]ii specifice precum integrarea socio-profesionala a tinerilor care p`r`sesc sistemul de protec]ie. Totodat` au fost derulate programe cu finan]are extern`21 care au urm`rit crearea unui sistem de inspec]ie a serviciilor de protec]ie a copiilor, implementarea unui sistem de management al performan]ei, elaborarea si
20 21
Raportul Guvernului Romniei asupra progreselor \nregistrate \n preg`tirea pentru aderarea la Uniunea European`, iunie 2004, pg. 79 Programul Proiect de reform` a sistemului de protec]ia a copilului: 1999-2001, finan]at de BIRD, BDCE [i al]i donatori; Programele Phare RO 9905.02, RO 014.01 [i RO 2002/000-586.01.01; Programul de asisten]a tehnic` britanic` (DFID); Parteneriatul romno-american \n domeniul protec]ei copilului 2001-2005
56

implementarea de standarde obligatorii privind func]ionarea serviciilor pentru protec]ia copiilor de tip reziden]ial, formarea personalului din sistemul de protec]ie a copilului, cre[terea gradului de profesionalizare a resurselor umane implicate. |n cadrul Programului PHARE RO 01404.01 a fost desf`[urat` campania de con[tientizare public` pentru prevenirea abandonului [i institu]ionaliz`rii copiilor Casa de Copii nu e acas`.
Recomand`ri:
Dezvoltarea de politici eficiente de sus]inere a familiilor cu copii, \n vederea prevenirii abandonului; |mbun`t`]irea condi]iilor de via]` din institu]iile de protec]ie a copilului de tip reziden]ial [i monitorizarea permanent` a acestora; Programe de dezvoltare a deprinderilor de via]` independent` a copiilor din institu]ii; Reducerea num`rului de copii pe institu]ie; |ncurajarea adop]iilor na]ionale [i simplificarea procedurilor de adop]ie; Asigurarea [i \ncurajarea particip`rii copiilor din institu]ii la deciziile ce le afecteaz` via]a; |mbun`t`]irea preg`tirii profesionale a personalului; schimbarea atitudinii personalului fa]` de copiii asista]i, tratarea acestora ca personalit`]i distincte; |mbun`t`]irea serviciilor de integrare social` a copiilor care p`r`sesc sistemul reziden]ial de \ngrijire precum [i monitorizarea evolu]iei acestora; Protec]ia drepturilor copilului, implicit luarea de m`suri de combatere [i prevenire a abuzului \n institu]ii; Men]inerea [i stimularea rela]iilor p`rin]i-copii; Sprijinirea formelor alternative de protec]ie de tip familial astfel \nct plasamentul copiilor \n institu]ii s` constituie o m`sur` ultim` [i temporar`.
Contacte:
Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului Adresa: Bd. Gh. Magheru nr.7, sector 1, Bucure[ti Tel: (021) 310 07 90; (021) 310 07 89 Fax: (021) 312 74 74
57
Eu fac parte din categoria romilor [i nu-mi este ru[ine, deoarece \n rndul romilor am \ntlnit multe persoane care poart` cu cinste numele de rom
bìat, 16 ani, Lupeni
COPIII ROMI
COPIII ROMI
Conform propriei identific`ri la ultimul recens`mnt, 535.140 persoane apar]in etniei rome, situndu-se pe locul doi ca minoritate dup` maghiari, adic` 2,5% din popula]ie. Un studiu realizat de Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii22 estima \n 1998 popula]ia roma la aproape 1.500.000 de persoane. |ntruct nu putem opera dect cu date oficiale, ne vom limita la num`rul de 535.140 persoane. Situa]ia romilor \i plaseaz` \ntr-una dintre categoriile cele mai defavorizate din Romnia. Ca urmare a standardului sc`zut de via]`, a lipsurilor generalizate (locuin]`, facilit`]i, alimenta]ie deficitar`, asisten]` medical` precar`), starea de s`n`tate este inferioar` restului popula]iei [i durata de via]` mai mic`. Multe familii locuiesc \n \nc`peri insalubre, f`r` electricitate, ap`, c`ldur`, \n unele cazuri chiar 6-10 persoane \n aceea[i camer`. Se \ntlnesc frecvent avitaminoze, distrofie, rahitism, deficit staturo-ponderal, intoxica]ii alimentare. O problem` special` [i specific` este faptul c` propor]ia copiilor n`scu]i de mame foarte tinere este foarte mare: 37% dintre copii apar]in unor mame care nu au \mplinit 18 ani. Tradi]ia privind c`s`toria fetelor la o vrst` mic` constituie un factor de risc pentru acestea [i pentru copiii lor. Nesupravegherea medical` a gravidelor [i a copiilor face ca mortalitatea infantil` s` fie foarte ridicat` \n rndul romilor. Studiile realizate, dar [i experien]a practic` acumulat` de-a lungul anilor arat` c` exist` o serie de factori care restrng accesul copiilor romi la drepturile lor, a[a cum sunt prev`zute \n Conven]ia ONU), \n principal la educa]ie: s`r`cia, care nu este specific` doar romilor, dar o mare majoritate dintre ace[tia trìesc \n cea mai crunt` s`r`cie, iar educa]ia presupune multe cheltuieli pentru familie (\mbr`c`minte, \nc`l]`minte, hran`, rechizite, transport etc.); folosirea muncii copilului, mul]i copii romi fiind nevoi]i s` munceasc` de foarte mici pentru a-[i asigura hrana zilnic` pentru ei [i familii; nivelul sc`zut de preg`tire al p`rin]ilor care nu-i pot ajuta pe ace[tia la lec]ii acas` [i nici nu realizeaz` c` [coala poate fi o investi]ie de viitor pentru copiii lor; lipsa motiva]iei pentru \nv`]`tur` datorit` num`rului mic de locuri de munc` pentru absolven]i;
22
Suportul social pentru popula]ia de romi Analiza problemelor sociale: direc]ii de ac]iune, Guvernul Romniei, Comisia Anti-S`r`cie [i Promovarea Incluziunii Sociale (CASPIS), http://www.caspis.ro/pagini/ro/studii.php
61
COPIII ROMI
nivelul sc`zut al instruc]iei, datorit` unor cadre didactice necalificate, a situa]iei [colilor localuri vechi, \n zone s`race, neatractive nici pentru copii nici pentru cadre didactice; unele tradi]ii culturale ale familiilor rome; bariere lingvistice pentru vorbitorii nativi de limba romani; discriminarea din partea p`rin]ilor [i elevilor ne-romi, uneori chiar a cadrelor didactice; Necuprinderea \n programe educative pre[colare a copiilor Nu pe ultimul loc este lipsa educa]iei multiculturale.
La acesta contribuie [i calitatea sc`zut` a educa]iei care se face \n unele [coli cu popula]ie roma numeroas`, \ntruct, aflndu-se \n zone m`rgina[e [i s`race, cadrele didactice calificate ezit` sau refuz` s` predea \n aceste [coli. Astfel, de[i segregarea nu este o politic`, exist` [coli segregate, deoarece att profesorii ct [i copiii majoritari le ocolesc sau le p`r`sesc. Exist` [i situa]ii de discriminare pe considerente etnice care nu fac dect s` gr`beasc` abandonarea [colii de c`tre copiii romi. Educa]ia este cheia schimb`rii situa]iei popula]iei rome, condi]ie pentru asigurarea unui viitor mai bun acestora. De aici interesul special acordat acestui domeniu. Strategia Guvernamental` privind \mbun`t`]irea situa]iei romilor (2001) prevede numeroase m`suri care ar conduce la schimb`ri \n situa]ia romilor, dar nefiind sus]inut` corespunz`tor din punct de vedere financiar, ea nu a putut fi implementat` \n totalitate.
Datele de la recens`mntul din 2002 arat` c` 194.422 persoane erau copii cu vrsta sub 14 ani, ace[tia reprezentnd 36% din totalul popula]iei de etnie roma. De asemenea, 68.124 aveau vrste cuprinse \ntre 15-19 ani. Conform datelor cuprinse \ntr-un studiu realizat de CASPIS23, romii trìesc \ntr-un grad de s`r`cie de 5 ori mai ridicat dect \n cazul popula]iei majoritare: Tabel 5.1 - Rata s`r`ciei \n func]ie de etnie (2001)
23
Suportul social pentru popula]ia de romi Analiza problemelor sociale: direc]ii de ac]iune, Guvernul Romniei, Comisia Anti-S`r`cie [i Promovarea Incluziunii Sociale (CASPIS), http://www.caspis.ro/pagini/ro/studii.php
62
COPIII ROMI
Mortalitatea infantil`, mai ridicat` \n Romnia dect \n celelalte state europene, \nregistreaz` cote \ngrijor`toare \n cazul copiilor romi24: Tabel 5.2 - Rata mortalit`]ii infantile [i la grupa de vrst` 1-4 ani \n func]ie de etnie (calcule f`cute pe intervalul 1994-1999)
Accesul copiilor romi la educa]ie a sc`zut \ngrijor`tor dup` 1989. Astfel, \n 199825, 17,3% din copiii romi cu vrste cuprinse \ntre 7 [i 16 ani nu au fost niciodat` la [coal` [i 11,6% au abandonat-o \nainte de finalizarea \nv`]`mntului obligatoriu. Practic, mai mult de 38% dintre romi sunt analfabe]i, chiar dac` au urmat un num`r de clase26. Foarte pu]ini copii romi urmeaz` \nv`]`mntul pre-[colar, iar acest fapt se reflect` \n dificult`]ile pe care ace[tia le \ntmpin` \n [coal` \n a r`spunde cerin]elor acesteia [i de a se integra, ceea ce conduce mai trziu la absenteism [i abandon [colar. Statisticile Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii arat` c`, la nivelul anului 2003 existau 158.128 copii romi \nscri[i \n diverse grade de \nv`]`mnt:27 19.597 \n gr`dini]e 74.858 \n clasele 1-4 53.834 clasele 5-8 9.839 \n clasele 9-12 Se observ` descre[terea num`rului de elevi cu ct cre[te nivelul [colii, mai ales la nivelul \nv`]`mntului secundar, \nregistrndu-se o rat` ridicat` a abandonului, \n special \n rndul fetelor. M`surile stimulatoare luate de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii [i sprijinul acordat de c`tre organiza]iile neguvernamentale prin diverse proiecte, pot contribui la men]inerea copiilor \n [coal` pentru un num`r sporit de ani [i asigurarea bazei pentru formarea profesional` ulterioar`.
24 25 26 27
idem idem Raport la \ntlnirea de lucru a ONG-urilor Roma din Romnia, Noiembrie 2004 Dac` lu`m \n calcul numai faptul c` fiecare copil rom are doi p`rin]i [i cel pu]in doi-trei fra]i, popula]ia rom` ar ajunge la circa 800.000
63
COPIII ROMI
Cadrul legal [i institu]iile abilitate:
Principalele acte normative: Legea \nv`]`mntului nr. 84/1995 revizuit` \n iulie 2003 Strategia privind \mbun`t`]irea situa]iei romilor, aprobat` prin HG 430/2001 Hot`rrea Guvernului nr. 1703/2004 privind organizarea [i func]ionarea Agen]iei Na]ionale pentru Romi Ordinul nr. 3510/2000 privind noi ac]iuni de eradicare a analfabetismului Ordinul nr. 3907/2000 referitor la m`suri privind prevenirea abandonului [colar [i asigurarea continu`rii [colariz`rii copiilor [i tinerilor de vrst` [colar` \n \nv`]`mntul preuniversitar Ordin nr. 4370/2000 privind metodologia de organizare [i func]ionare a claselor cu frecven]` redus` din institu]iile de \nv`]`mnt gimnazial Ordin nr. 4542/2000 cu privire la sprijinirea accesului \n [coli profesionale, licee, colegii universitare [i facult`]i a tinerilor romi
Institu]iile cu responsabilit`]i \n domeniul protec]iei copiilor romi:

Ministerul S`n`t`]ii Planific` derularea de proiecte de informare sanitar`, consultan]` medical` [i planning familial pentru femei \n cadrul comunit`]ilor de romi, punnd accent pe protec]ia mamei [i copilului; Deruleaz` campanii de vaccinare \n rndul comunit`]ilor de romi, precum [i campanii de depistare a TBC, infec]iilor HIV/SIDA, afec]iunilor dermatologice, ITS, etc.; Anual prezint` un raport privind starea de s`n`tate \n rndul comunit`]ilor de romi, Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii \ntocme[te anual un raport privind situa]ia [colar` a elevilor proveni]i din familiile de romi; anual prezint` un plan de educa]ie intercultural` \n [coli, prin care se urm`re[te facilitarea comunic`rii \ntre elevii de diferite etnii [i \nv`]area social` a toleran]ei; deruleaz` programe de preg`tire suplimentar` a elevilor de etnie rom` din licee pentru admiterea \n \nv`]`mntul superior; organizeaz` bilunar \ntlniri \ntre liderii comunit`]ii de romi, p`rin]i [i cadre didactice din institu]iile de \nv`]`mnt cu scopul \ncuraj`rii particip`rii [colare a copiilor romi; sprijin` dezvoltarea proiectelor de educa]ie la distan]` \n limba romani;
64
COPIII ROMI
Agen]ia Na]ional` pentru Romi elaboreaz` politici sociale, strategii [i programe destinate minorit`]ilor romilor [i administreaz` fondurile bugetare destinate elabor`rii acestora; asigur` urm`rirea [i controlul aplic`rii reglement`rilor \n domeniu; particip` la elaborarea unor programe de informare sanitar`, consultan]` medical` [i planning familial pentru femeile din comunit`]ile de romi, cu accent pe protec]ia mamei [i a copilului; promoveaz` desf`[urarea campaniilor de depistare a TBC, infec]iilor HIV/SIDA, afec]iunilor dermatologice, bolilor cu transmitere sexual` \n rndul copiilor de etnie rom`; ini]iaz` programe de prevenire [i combatere a discrimin`rii pentru copiii romi [i ac]ioneaz` pentru asigurarea particip`rii nediscriminatorii a femeilor de etnie rom` la programele de protec]ie [i educa]ie a copiilor; particip` la elaborarea programului de stimulare a particip`rii [colare [i reducere a abandonului [colar \n rndul copiilor romi; Pentru situa]iile de discriminare: Consiliul Na]ional pentru Combaterea Discrimin`rii propune instituirea unor ac]iuni sau m`suri speciale pentru protec]ia persoanelor de etnie rom`; prime[te [i analizeaz` peti]ii [i sesiz`ri referitoare la \nc`lcarea dispozi]iilor normative referitoare la principiul egalit`]ii [i nediscrimin`rii, adopt` m`suri corespunz`toare [i comunic` r`spunsul la acestea; urm`re[te aplicarea [i respectarea dispozi]iilor normative ce privesc prevenirea, sanc]ionarea [i eliminarea discrimin`rii persoanelor de etnie rom`; propune [i avizeaz` proiecte de acte normative care au ca obiect exercitarea drepturilor [i a libert`]ilor copilului de etnie rom`; Institu]ia Avocatul Poporului ofer` protec]ie \mpotriva abuzurilor din partea autorit`]ilor administra]iei publice.
Progrese \nregistrate:
Datorit` implement`rii unor m`suri pozitive [i a unor proiecte \n favoarea persoanelor de etnie rom`, s-au realizat unele progrese \n urm`toarele domenii: ob]inerea actelor de identitate includerea \n C.O.R. (Clasificarea Ocupa]iilor din Romnia) a mediatorilor sanitari [i [colari (\n unele zone sunt angaja]i [i pl`ti]i din fonduri locale) o mai bun` monitorizare a problemelor de s`n`tate ale copiilor romi
65
COPIII ROMI
cre[terea num`rului de elevi care termin` ciclul gimnazial cre[terea num`rului de elevi care urmeaz` liceul sprijin material pentru copiii din familii cu dificult`]i materiale (rechizite, gustare) amenajarea unor cl`diri de [coli preg`tirea cadrelor didactice pentru o nou` atitudine fa]` de copiii romi studiul limbii [i istoriei rome materiale didactice pentru elevii romi \nceput de educa]ie multicultural`, reducerea cazurilor de discriminare \n [coli o mai bun` colaborare cu p`rin]ii
Oportunit`]i Finan]`ri din partea Uniunii Europene [i a Guvernului Romniei: Contribu]ia Guvernului la programul Parteneriat pentru sprijinul romilor 2003 56 miliarde lei [i Activit`]i de implementare [i monitorizare a Strategiei 2004 64 miliarde lei Programe PHARE: PHARE RO 9803.01 |mbun`t`]irea situa]iei romilor- 2 mil. Euro PHARE RO 0004.02.02 Dezvoltarea societ`]ii civile 2000componenta pentru romi - 1 mil. Euro PHARE RO 01.04.02 Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi - 8,33 mil. Euro (1,33 mil. Euro contribu]ia Guvernului) PHARE RO 2002/000-586.01.02 Sprijin pentru Strategia na]ional` de \mbun`t`]ire a situa]iei romilor 7,6 mil. Euro (1,6 mil.EURO contribu]ia Guvernului) PHARE RO 03005-551.01.02 Acces la educa]ie pentru grupurile dezavantajate 11,33 mil. Euro (2,3 mil. Euro contribu]ia Guvernului) PHARE 2004-2006 26,83 mil. Euro (5,33 mil. Euro contribu]ia Guvernului) Decada Incluziunii Sociale 2005-2015 Facilit`]i pentru copiii romi: Locuri speciale \n licee Locuri speciale la facult`]i Recuperarea [colar` a celor ce au abandonat [coala Studiul limbii romani, al istoriei [i tradi]iilor rome - manuale Profesori romi Mediatori sanitari / mediatori [colari Centre de zi Consiliere [colar`
66
COPIII ROMI
Recomand`ri:
Programe de s`n`tate pentru copiii [i familiile din toate comunit`]ile de romi Campanii de educa]ie pentru s`n`tate [i prevenire a \mboln`virilor Arondarea tuturor copiilor la medici de familie servicii medicale de calitate Preg`tirea personalului medical Participarea unui num`r ct mai mare de copii la educa]ia pre[colar` Servicii de sprijin a elevilor (centre de zi, medita]ii, hran`, rechizite) Men]inerea la [coal` cel pu]in pn` la absolvirea gimnaziului Realizarea unor [coli incluzive, cu un climat nediscriminatoriu [i valorizarea diversit`]ii Realizarea educa]iei multi- [i interculturale \n toate [colile Colaborarea [colii cu p`rin]ii romi Cabinete de consiliere pentru copiii [i p`rin]ii romi Preg`tirea cadrelor didactice de origine roma Preg`tirea cadrelor didactice care lucreaz` cu copiii romi Asigurarea materialelor didactice necesare privind valorificarea tradi]iilor rome Implicarea comunit`]ii locale \n implementarea Strategiei
Contacte:
Ministerul S`n`t`]ii Adresa: Strada Cristian Popi[teanu, nr. 1-3, sector 1, Bucure[ti Tel: (021) 307 25 00 sau (021) 307 26 00; Fax: (021) 314 15 26 Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii Adresa: Strada Gen. Berthelot, nr. 28-30, sector 1, Bucure[ti Telefon: (021) 310 43 20 Agen]ia Na]ional` pentru Romi Adresa: Strada Viitorului, nr. 14, Sector 2, Bucure[ti Telefon: (021) 211 30 37; Fax: (021) 211 51 94 Pentru situa]iile de discriminare: Consiliul Na]ional pentru Combaterea Discrimin`rii Adresa: Pia]a Walter M`r`cineanu, nr. 1-3, Bucure[ti Telefon/Fax: (021) 312 65 85 ; (021) 312 65 78 Institu]ia Avocatul Poporului Adresa: Strada Eugeniu Carada, nr. 3, Bucure[ti Telefon: (021) 312 94 62; Fax: (021) 312 49 21
67
Vin \n fiecare zi la Centrul de recuperare. Am \nv`]at s` scriu pu]in, s` desenez [i am f`cut o felicitare de 8 Martie pentru mama. Mi-ar place [i mie s` merg la joac` cu copiii
fat`, 10 ani, Tecuci
COPIII CU DIZABILIT~}I
Se spune, de obicei, c` \n Romnia, propor]ional cu alte ]`ri, nu sunt mul]i copii cu dizabilit`]i. Este sigur \ns` c` nu to]i copiii care au diverse dizabilit`]i au fost testa]i de o comisie de specialitate. Sunt familii care, datorit` unor dificult`]i materiale sau din lips` de informare nu au ajuns la aceste comisii, drept urmare, att ele ct [i copiii nu beneficiaz` de anumite drepturi [i facilit`]i pe care le acord` legea. Indiferent \ns` de num`rul exact al acestora, chiar dac` este mult mai mic dect estimarea de mai sus, situa]ia lor nu este una care s` ne permit` satisfac]ii. Copiii cu dizabilit`]i nu beneficiaz` integral de condi]iile normale pentru dezvoltarea [i afirmarea personalit`]ii lor, pierzndu-se astfel un poten]ial capital uman. Legisla]ia referitoare la copiii cu dizabilit`]i, de[i \mbun`t`]it` \n ultimii ani, nu reglementeaz` toate situa]iile pe care copiii le traverseaz`. Este o lips` de comunicare [i coordonare la nivelul ministerelor [i celorlalte institu]ii cu responsabilit`]i \n protec]ia drepturilor copilului cu dizabilit`]i/nevoi speciale. Drepturile de care ar trebui s` beneficieze copiii cu dizabilit`]i, la fel cu ceilal]i copii, nu sunt respectate \n \ntregime datorit` numeroaselor bariere care le stau \n fa]` printre care lipsa unui num`r suficient de servicii de recuperare/ reabilitare, insuficienta preg`tire a [colilor (cl`diri, corp profesoral, programe [colare, elevi) pentru incluziunea copiilor cu dizabilit`]i, slaba perspectiv` de preg`tire profesional` [i de \ncadrare. Aceste \nc`lc`ri ale drepturilor copilului conduc la dependen]a fizic` [i economic` a viitorului adult, la situa]ia de permanent` asistare.
Din p`cate nu exist` o concordan]` \ntre statisticile autorit`]ilor cu responsabilit`]i \n domeniu. Conform datelor Autorit`]ii Na]ionale pentru Protec]ia Drepturilor Copiilor (decembrie 2004) sunt \nregistra]i 68.805 copii \n centre de plasament publice [i private, \ncredin]a]i la asisten]i personali profesioni[ti, la rude pn` la gradul IV [i \n familia natural`. Statisticile Autorit`]ii Na]ionale pentru Persoanele cu Handicap (decembrie 2004) eviden]iaz` un num`r de 56.292 copii cu dizabilit`]i.
71
Tabel 6.1 - Num`rul de copii cu dizabilit`]i
Un aspect important ce trebuie remarcat este sc`derea num`rului de copii cu dizabilit`]i ce sunt institu]ionaliza]i, punndu-se accentul pe sprijinul familiei [i \n cadrul centrelor de zi sau de recuperare: Figura 6.1 Evolu]ia num`rului de copii cu dizabilit`]i
Sursa: Autoritatea Na]ional` pentru Persoanele cu Handicap
72
Conform acelora[i date ale ANPDC, din cei 50.788 copii de peste 7 ani, \ncadra]i \ntr-un grad de handicap, doar 18.144 frecventeaz` o form` de \nv`]`mnt, din care 5.344 sunt \nscri[i \n \nv`]`mntul de mas` [i 11.929 \n \nv`]`mntul special.

Principalele acte normative: Ordinul comun nr. 725/12709/2002 al Ministerului S`n`t`]ii [i ANPDC privind criteriile pe baza c`rora se stabile[te gradul de handicap pentru copii [i se aplic` m`surile de protec]ie social` a acestora Ordinul ministrului s`n`t`]ii [i familiei privind aprobarea modalit`]ii de plat` a indemniza]iei cuvenite p`rin]ilor sau reprezentan]ilor legali ai copilului cu handicap grav, precum [i adultului cu handicap grav sau reprezentantului sù legal nr. 794/380/2002 Ordinul 27/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind serviciile pentru protec]ia copilului, de tip reziden]ial pentru copiii cu dizabilit`]i Hot`rrea Guvernului pentru aprobarea Strategiei na]ionale privind protec]ia special` [i integrarea social` a persoanelor cu handicap din Romnia nr. 1215/2002 Ordinul ministrului lucr`rilor publice privind aprobarea Normativului pentru adaptarea cl`dirilor civile [i spa]iului urban aferent la exigen]ele persoanelor cu handicap, indicativ NP 051/2000 nr. 649/2001 O.U.G. nr. 102/1999 privind protec]ia special` [i \ncadrarea \n munc` a persoanelor cu handicap, aprobat` prin Legea nr. 519/2002 Legea 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului O.U.G. nr. 123/2001 privind reorganizarea comisiei pentru protec]ia copilului Constitu]ia Romniei, art. 50
Institu]iile cu responsabilit`]i \n domeniul protec]iei drepturilor copilului cu dizabilit`]i:

la nivel central: Ministerul S`n`t`]ii organizeaz`, coordoneaz` [i controleaz`, activit`]ile de asisten]` medical` Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii identificarea elevilor cu nevoi speciale coordonarea \nv`]`mntului special
73
Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului monitorizeaz` respectarea drepturilor copilului coordoneaz` [i controleaz` activitatea de protec]ie [i promovare a drepturilor copilului Autoritatea Na]ional` pentru Persoanele cu Handicap elaboreaz` Strategia na]ional` \n domeniul protec]iei speciale a persoanelor cu handicap monitorizeaz` respectarea drepturilor persoanelor cu handicap urm`re[te implementarea planului na]ional de ac]iune \n acest domeniu; elaboreaz` standarde privind calitatea serviciilor oferite persoanelor cu handicap; realizeaz` inspec]ii ale serviciilor prestate persoanelor cu handicap \n cadrul institu]iilor de protec]ie special` a persoanelor cu handicap; Consiliului Na]ional pentru Combaterea Discrimin`rii urm`re[te aplicarea si respectarea dispozi]iilor normative ce privesc prevenirea, sanc]ionarea [i eliminarea tuturor formelor de discriminare; prime[te peti]ii [i sesiz`ri privind \nc`lcarea dispozi]iilor normative referitoare la principiul egalit`]ii [i nediscrimin`rii, de la persoane fizice, organiza]ii neguvernamentale care au ca scop protec]ia drepturilor omului, alte persoane juridice, institu]ii publice; analizeaz` reclama]iile [i adopt` m`surile corespunz`toare, comunicnd r`spunsul \n termenul prev`zut de lege; la nivel local (subordonate administra]iei publice locale): Comisia pentru protec]ia copilului Stabile[te \ncadrarea \n grad de handicap [i orientarea [colar` a copilului stabile[te m`suri de protec]ie social` a copilului, \n condi]iile legii Direc]iile Generale de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului propune stabilirea unei m`suri de protec]ie special`; monitorizeaz` trimestrial activit`]ile de aplicare a hot`rrilor de instituire a m`surilor de protec]ie special` a copilului; Stabilirea gradului de handicap: Se realizeaz` pe baza Ordinului 12.709/2002, prin raportare la Clasificarea interna]ional` a func]ion`rii, dizabilit`]ilor [i s`n`t`]ii, ICF 2001, adoptat` de Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii de c`tre Comisiile pentru protec]ia copilului [i serviciile de evaluare complex` din subordinea consiliilor jude]ene [i locale.
74
Principiile care trebuie s` stea la baza evalu`rii copiilor trebuie s` se refere la: eliminarea caracterului predominant medical al evalu`rii; participarea copilului [i familiei; urm`rirea unei ct mai depline integr`ri sociale a copilului cu handicap
Definitivarea [i aprobarea de c`tre Parlament a pachetului de legi privind protec]ia drepturilor copilului Reducerea num`rului de copii institu]ionaliza]i, extinderea unor forme de protec]ie alternative |mbun`t`]irea condi]iilor de via]` \n institu]iile de protec]ie Luarea unor m`suri destul de timide - privind [coala incluziv` Promovarea unor activit`]i viznd schimbarea mentalit`]ii fa]` de copiii cu dizabilit`]i O mai strns` colaborare cu organiza]iile neguvernamentale care se ocup` de copiii cu dizabilit`]i Elaborarea unor standarde de calitate privind protec]ia copiilor din institu]ii Servicii pentru copiii cu dizabilit`]i: asisten]i personali centre de zi / centre de recuperare
Recomand`ri:
|n toate activit`]ile privind copiii cu dizabilit`]i s` fie respectate urm`toarele principii: Tratarea copiilor cu dizabilit`]i cu respect, demnitate [i egalitate Includerea tuturor copiilor cu dizabilit`]i \n programe la nivel na]ional Asigurarea tuturor serviciilor necesare recuper`rii lor Asigurarea dreptului la participare prin eliminarea segreg`rii [i institu]ionaliz`rii Valorizarea \n mod egal a tuturor copiilor Asigurarea accesibilit`]ii \n comunitate (servicii comunitare: educa]ie, \ngrijirea s`n`t`]ii, petrecerea timpului liber) Sus]inerea familiilor
Ac]iuni:
La nivel legislativ: armonizarea legisla]iei interne cu cea interna]ional`, eliminarea dispers`rii legisla]iei prin adoptarea unui pachet de legi speciale pentru persoanele cu dizabilit`]i care s` acopere toate problemele acestora
75
Servicii: extinderea re]elei cabinetelor de planificare [i consiliere familial` pentru consilierea viitorilor p`rin]i asupra anumitor posibile riscuri cabinete de consiliere a p`rin]ilor copiilor cu dizabilit`]i depistarea precoce [i interven]ia timpurie asupra dizabilit`]ii prin consultarea nou-n`scutului de c`tre o echip` multi-disciplinar` de medici [i stabilirea modelului de interven]ie acces gratuit la \ngrijiri medicale [i medicamente stabilirea [i urm`rirea realiz`rii planului individual de recuperare, cu implicarea p`rin]ilor crearea de centre de recuperare \n toate zonele unde sunt cel pu]in 15 copii cu dizabilit`]i asigurarea accesului la educa]ie, cu prioritate prin integrare \n [coala incluziv` (adaptarea [colii, programelor, preg`tirea cadrelor didactice [i a elevilor) asigurarea unei preg`tiri profesionale \n concordan]` cu talentele [i posibilit`]ile fiec`rui copil \n parte Preg`tirea personalului: preg`tirea continu` a personalului din institu]iile de ocrotire a copiilor cu dizabilit`]i familiarizarea medicilor de familie [i a asistentelor medicale cu probleme specifice ale acestor copii
Contacte:
Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului Adresa: Bd. Gh. Magheru nr. 7, sector 1, Bucure[ti Telefon: (021) 310 07 90; (021) 310 07 89; Fax: (021) 312 74 74 Autoritatea Na]ional` pentru Persoanele cu Handicap Adresa: Calea Victoriei nr. 194, sector 1, Bucure[ti Telefon: (021) 212 54 39; Fax: (021) 212 54 43; Consiliul Na]ional pentru Combaterea Discrimin`rii Adresa: Pia]a Walter M`r`cineanu, nr. 1-3, Bucure[ti Telefon/Fax: (021) 312 65 85; (021) 312 65 78
76
|nainte de [coal`, m` temeam s` nu ajung pe drumuri. Copiii care \nv`]au deja, m` nec`jeau \ntrebndu-m` ct fac unu plus unu; ceilal]i \mi d`deau ]ig`ri. Nu credeam c` voi putea \nv`]a [i eu vreodat`
bìat, 12 ani, copil integrat \n Centrul Educa]ional, Bucure[ti
COPIII STR~ZII
COPIII STR~ZII
Copiii [i tinerii str`zii sunt acei copii sau tineri care stau permanent pe strad` sau numai \ntr-o anumit` perioad` a zilei, procurndu-[i singuri [i ilegal mijloacele de subzisten]`, f`r` s` beneficieze de vreo form` de protec]ie din partea p`rin]ilor ori a altor persoane abilitate de lege. Pentru a \n]elege ce se petrece \n strad` trebuie realizat` urm`toarea distinc]ie: \n strad` se afl` copii care trìesc permanent \n acest mediu [i copii care doar muncesc, ambele categorii provenind din familii \n care rela]iile cu p`rin]ii sunt caracterizate prin violen]` sau neglijen]`. Pe baza criteriului rela]iei cu familia [i al criteriului vrstei se pot distinge patru categorii de copii [i tineri care trìesc \n strad`, fiecare categorie necesitnd interven]ii [i servicii sociale distincte: Q Copiii care trìesc numai \n strad` [i care nu au leg`turi cu familia sau cu institu]ia de ocrotire Pentru ace[ti copii, strada a devenit noul lor c`min \n care \ncearc` s` supravie]uiasc` printr-o adaptare continu` la acest mediu. Banii sunt procura]i prin munc`, cer[it, prostitu]ie sau furturi m`runte. Atitudinea fa]` de familie e confuz` sau e caracterizat` prin indiferen]` sau negare. Domin` amintirile legate de via]a institu]ional` sau via]a petrecut` \n strad`. Starea lor de igien` [i s`n`tate e precar`, iar comportamentul e puternic marcat de mediul str`zii. Pot fi \ntlni]i \n canale, sta]ii de metrou, [antiere abandonate etc. Aproape to]i consum` aurolac, alcool [i tutun. |n grupurile de tineri apare [i consumul de heroin`. Q Copiii care muncesc \n strad` [i care se \ntorc de regul` zilnic \n familiile lor Mare parte dintre ace[ti copii nu frecventeaz` [coala, cazurile de analfabetism fiind des \ntlnite. Se afl` ziua \n strad` (mare parte obliga]i de c`tre p`rin]i) \ncercnd s` c[tige bani prin cer[it sau prin alte activit`]i (sp`latul ma[inilor, vnzarea de m`rfuri, \nc`rcat [i desc`rcat de m`rfuri, colectarea de obiecte reciclabile, furturi sau prostitu]ie). De regul`, seara se \ntorc \n familiile lor cu banii c[tiga]i. Pot fi \ntlni]i \n metrou, \n zonele centrale [i aglomerate ale capitalei, la intersec]ii, \n marile magazine, \n depozite sau en-gros-uri. Ace[ti copii prezint` un risc ridicat de abandon definitiv al c`minului familial, fie pentru c` vor ajunge s` considere, sub influen]a altor copii din strad`, c` banii li se cuvin, fie datorit` presiunilor sau violen]elor comise de p`rin]i. Consumul de droguri e limitat, dar contactele zilnice cu acei copii care stau permanent \n strad` i-au determinat pe unii s` experimenteze trasul din pung`.
79
COPIII STR~ZII
Q Tinerii care trìesc \n strad` Prezen]a lor \n strad` este urmarea e[ecurilor de reintegrare ale institu]iilor guvernamentale sau neguvernamentale din trecut. Mai mult de jum`tate dintre ei au dep`[it cinci ani de via]` \n strad`. Ace[ti tineri, de[i nu mai sunt nici copii, nici adolescen]i, totu[i ei sunt asimila]i, \n continuare, categoriei copiilor str`zii. De regul`, ei sunt lideri ai grupurilor de copii ai str`zii, cei care fac regulile grupului [i cei care ofer` protec]ie [i sprijin celorlal]i membri. Supravie]uiesc din diverse munci (\n general, munci grele), cer[it, furturi sau prostitu]ie, iar ad`posturile sunt total insuficiente. Tinerii pot fi v`zu]i \n canale, sta]ii de metrou, [antiere abandonate etc. |n rndul tinerilor, consumul de droguri a devenit \n ultimii trei ani o problem` serioas`, trecndu-se de la aurolac la droguri tari, cum ar fi heroina, acum popular` [i cùtat` \n rndul lor atunci cnd reu[esc s` strng` suficien]i bani pentru o doz`. Q Copiii care trìesc cu p`rin]ii \n strad` Datele furnizate de Comisia Anti-S`r`cie \n 2000 au indicat faptul c` 45% din popula]ia urban` [i 55% din popula]ia rural` trìe[te sub pragul s`r`ciei. Aceast` situa]ie a condus la pierderea locuin]elor de c`tre unele familii care au ajuns s` trìasc` \mpreun` cu copiii sub cerul liber sau \n ad`posturi improvizate \n bar`ci, [antiere abandonate etc. P`rin]ii supravie]uiesc cer[ind \mpreun` cu copiii lor sau prin alte munci prestate de copii. Recurg deseori la ac]iuni de protest prin prezen]a lor \n fa]a institu]iilor centrale de stat (Pre[edin]ie, Guvern, Prim`rie), \ns` f`r` c[tig de cauz`. Practic nu exist` nici un serviciu social care s` ofere ad`post temporar unei familii cu copii, cu excep]ia mamelor cu copii de vrst` mic`. Din studiile centrate pe situa]ia copiilor str`zii a reie[it c`: dezvoltarea fizic` a copiilor str`zii este neconcordant` cu vrsta lor (deficit ponderal [i deficit de \n`l]ime, volum/mas` muscular` reduse etc), starea s`n`t`]ii este precar` (victime ale tuberculozei, hepatitei [i bolilor de piele) iar nivelul educa]ional este foarte sc`zut. Consecin]ele acestui ultim aspect se pot reflecta \n probleme de adaptare [i integrare social`, \n transmiterea intergenera]ional` a unui model care nu valorizeaz` educa]ia precum [i \n [anse minime de a avea un statut profesional (o calificare).
Estimarea num`rului de copii din strad`, la nivel na]ional sau la nivelul capitalei, este greu de f`cut. Ea poate fi \ns` ob]inut` prin corelarea mai multor date statistice sau informa]ii rezultate din activitatea diferitelor organisme care au abordat acest fenomen.
80
COPIII STR~ZII
|n perioada 1998-1999, Salva]i Copiii a realizat \n colaborare cu UNICEF Romnia Studiul na]ional privind situa]ia copiilor f`r` ad`post care a condus la estimarea unui num`r de 2.100 de copii care trìesc permanent \n strad` la nivel na]ional, din care 1.500 \n Bucure[ti. Studiul Evaluarea rapid` privind copiii str`zii care muncesc din 2001 (Salva]i Copiii, ILO-IPEC) a eviden]iat faptul c` num`rul copiilor care muncesc [i care se \ntorc seara \n familiile lor a crescut \ngrijor`tor de mult, reprezentnd \n prezent mai mult de trei sferturi din copiii str`zii, iar \n timpul verii atingnd cifra de 1500 \n Bucure[ti. Propor]ia bìe]ilor este de trei ori mai mare dect a fetelor; cauzele putnd fi urm`toarele: fetele sunt mai vulnerabile pe strad`, mai pu]in eficiente \n prestarea unor munci grele [i de obicei familia prefer` s` le foloseasc` \n activit`]ile casnice. Alte date cu privire la acest fenomen au fost dezv`luite de Poli]ie cu ocazia raziilor organizate anual \n Bucure[ti \n scopul identific`rii persoanelor f`r` ad`post [i \ntoarcerii acestora \n localit`]ile din care au provenit. Datele furnizate de Poli]ie, la \nceputul anului 2002, au indicat un num`r de 500 de persoane f`r` ad`post, din care aproximativ 300 erau minori. Conform rapoartelor unit`]ilor teritoriale ale poli]iei, \n perioada iunie 2001-noiembrie 2002 a fost identificat, la nivel na]ional, un num`r de 1821 de copii ai str`zii. Ca o concluzie, putem afirma c` acest fenomen, de[i foarte dinamic, nu pare s` dep`[easc` cifra de 2.000 de copii \n capital` [i 5.000 la nivel na]ional (doar \n marile ora[e), din care mai mult de dou` treimi sunt copii care cer[esc sau muncesc \n strad`. Restul sunt fie copii, fie tineri care consider` c` strada este mediul lor de via]`.

Principalele acte normative: Ordonan]a 86/2004 pentru modificarea [i completarea Ordonan]ei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale Legea nr. 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului; Hot`rrea nr. 430/2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului Romniei de \mbun`t`]ire a situa]iei romilor; Hot`rrea nr. 539/2001 pentru aprobarea Strategiei guvernamentale \n domeniul protec]iei copilului \n dificultate (2001-2004) [i a Planului opera]ional pentru implementarea Strategiei guvernamentale \n domeniul protec]iei copilului \n dificultate (2001-2004); Ordin nr. 24/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru centrele de zi;
81
COPIII STR~ZII
Hot`rre nr. 829/2002 privind aprobarea Planului na]ional antis`r`cie [i promovare a incluziunii sociale; Legea nr. 705/2001 privind sistemul na]ional de asisten]` social`; Ordonan]a nr. 68/2003 privind serviciile sociale, modificat` prin Ordonan]a nr. 86/2004; Ordinul nr. 422/2004 pentru aprobarea Standardelor obligatorii de calitate privind serviciile sociale specializate din Romnia, furnizate \n sistem public, privat [i parteneriat public-privat; Ordin nr. 80/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind \ntocmirea planului de servicii si a Normelor metodologice privind \ntocmirea planului individualizat de protec]ie; Hot`rre nr. 1434/2004 privind atribu]iile [i Regulamentul-cadru de organizare [i func]ionare ale Direc]iei generale de asisten]` social` [i protec]ia copilului.
|n prezent exist` urm`toarele tipuri de servicii destinate protec]iei copiilor str`zii: servicii de asisten]` social` stradal`; centre de zi; ad`posturi de noapte; centre reziden]iale; apartamente sociale; centre maternale; cantin` social`; servicii de tip familial.
Institu]ii cu responsabilit`]i \n domeniu

Institu]ii la nivel central: Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului monitorizeaz` respectarea drepturilor copilului; coordoneaz` [i controleaz` activitatea de protec]ie [i promovare a drepturilor copilului. Agen]ia Na]ional` pentru Protec]ia Familiei elaboreaz`, fundamenteaz` [i aplic` strategia [i programele \n domeniul fenomenului violen]ei \n familie.
82
COPIII STR~ZII
Institu]ii la nivel local (subordonate administra]iei publice locale): Instan]a judec`toreasc` stabile[te m`suri de protec]ie special` a copilului \n situa]iile care nu sunt de competen]a Comisiei pentru Protec]ia Copilului.
Comisia pentru Protec]ia Copilului stabile[te m`suri de protec]ie special` a copilului, \n condi]iile legii.
Direc]iile Generale de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului \ntocmesc planuri individualizate de servicii [i/sau protec]ie a copilului; propun stabilirea unei m`suri de protec]ie special`; instituie, prin decizie a directorului, m`sura plasamentului \n regim de urgen]`, \n condi]iile legii; monitorizeaz` trimestrial modul de aplicare a m`surilor de protec]ie special` a copilului.
Serviciile Publice de Asisten]` Social` realizeaz` activitatea de prevenire a separ`rii copilului de familie; monitorizeaz` [i analizeaz` situa]ia copiilor din unitatea administrativ teritorial` [i respectarea drepturilor copilului; identific` [i evalueaz` situa]ii care impun acordarea de servicii sau presta]ii pentru prevenirea separ`rii copilului de familie; acord` aceste servicii sau presta]ii, \n condi]iile legii; asigur` consilierea [i informarea familiilor cu copii \n \ntre]inere asupra drepturilor [i obliga]iilor acestora; asigur` [i urm`resc aplicarea m`surilor de prevenire [i combatere a consumului de alcool [i droguri, de prevenire [i combatere a violen]ei \n familie [i a comportamentului delincvent; \nainteaz` primarului propuneri referitoare la luarea unei m`suri de protec]ie special`;
Inspectoratele Jude]ene de Poli]ie desf`[oar` activit`]i de identificare a copiilor afla]i pe strad`; aceasta se realizeaz` de multe ori \n colaborare cu DGASPC [i organiza]ii neguvernamentale.
83
COPIII STR~ZII
Dezvoltarea serviciilor alternative care asigura protec]ia copilului \n mediu familial; |nchiderea sau restructurarea unor institu]ii publice de tip vechi prin transformarea lor \n servicii alternative sau centre de plasament de tip familial; |nfiin]area de noi c`mine [i apartamente sociale unde copiii beneficiaz` de o protec]ie de tip familial; Aplicarea de m`suri \n vederea prevenirii abandonului [i institu]ionaliz`rii; sc`derea num`rului de copii institu]ionaliza]i; Desf`[urarea de c`tre autorit`]ile publice a unor ac]iuni de reducere a num`rului copiilor str`zii (\n perioada 2001 2004 s-au derulat anual Programe de Interes Na]ional care au vizat reintegrarea social` a copiilor str`zii, prin reintegrarea \n familie sau plasament la asisten]i maternali profesioni[ti, ct [i crearea ad`posturilor de noapte, a centrelor de zi [i centrelor de plasament de tip familial pentru copii str`zii).
Recomand`ri
Continuarea Programului de interes na]ional [i a m`surilor pentru prevenirea [i diminuarea fenomenului copiii str`zii (parte a strategiei [i planului opera]ional \n domeniul protec]iei copilului \n dificultate) pe trei direc]ii de ac]iune: programe de prevenire care se realizeaz` prin sprijinul familiilor cu mul]i copii [i a celor cu dificult`]i financiare precum [i prin \mbun`t`]irea condi]iilor de via]` ale copiilor din institu]iile de protec]ie social`; programe de integrare \n familii sau \n substitute ale acestora [i atunci cnd aceast` solu]ie nu este posibil`, reintegrarea \n institu]ii de ocrotire public` sau din sectorul neguvernamental; \mbun`t`]irea comunic`rii \ntre institu]iile guvernamentale [i \ntre acestea [i organiza]iile neguvernamentale prin dezvoltarea unor sisteme eficiente de comunicare [i ac]iune comun`; Dezvoltarea serviciilor de asisten]` social` stradal` adresate direct copiilor din strad` prin oferirea de suport material de urgen]`, protec]ia copiilor \n acest mediu, reintegrare familial`, internare \n centre reziden]iale, solu]ionarea problemelor actelor de identitate [i a altor probleme juridice, acompanierea copiilor la unit`]i medicale, prevenirea r`spndirii infec]iilor cu transmitere sexual` (furnizarea de prezervative, seringi [i medicamente), precum [i educa]ie sanitar`;
84
COPIII STR~ZII
Cre[terea num`rului de centre de zi, apartamente sociale [i centre de urgen]` sau ad`posturi de noapte destinate copiilor str`zii; dezvoltarea centrelor speciale pentru copiii str`zii permanen]i, cu o mare vechime \n strad`, deoarece ace[tia nu mai sunt primi]i, de regul`, \n centrele de resocializare, fiind cel mai greu de reintegrat social, necesitnd asisten]` [i protec]ie special`; Implicarea comunit`]ii [i a mass-media \n vederea prevenirii situa]iilor de abandon sau exploatare economic`/sexual` a copiilor [i dezvoltarea ini]iativelor autorit`]ilor [i organiza]iilor neguvernamentale prin: mediatizarea corect` a cauzelor care au generat fenomenul copiii str`zii; informarea comunit`]ii despre modul \n care se poate implica \n rezolvarea acestui fenomen; mediatizarea cazurilor de resocializare pentru a \nt`ri puterea exemplului pozitiv, att printre copiii str`zii ct [i \n rndul opiniei publice care-[i poate schimba mentalitatea c` \n privin]a acestor minori marginaliza]i nu mai este nici o speran]`.
Contacte:
Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului Adresa: Bd. Gh. Magheru nr.7, sector 1, Bucure[ti Telefon: (021) 310 07 90; (021) 310 07 89 Fax: (021) 312 74 74 Ad`postul pentru copiii str`zii D`nil` Prepeleac Adresa: Strada Ma[ina de pine nr. 41, sector 2, Bucure[ti Telefon: (021) 243 38 48 Ad`post de zi [i noapte pentru copiii str`zii Casa noastr` Adresa: Strada Rotund` nr. 2, sector 3, Bucure[ti Telefon: (021) 341 19 69 Ad`post de noapte ([i cu regim de centru de zi) Adresa: Strada Secuilor nr. 9A, sector 4, Bucure[ti Telefon: (021) 332 16 52 Fax: (021) 332 17 58 Centru de zi (\n incinta Spitalului de Copii Cotroceni) Adresa: Splaiul Independen]ei nr. 200, sector 6, Bucure[ti Telefon: (021) 212 63 12; (021) 212 63 14
85
Cnd muncesc sunt bucuros c` nu fur [i adev`rul este c` nu am noroc la nimic. Am nevoie de ajutor mult pentru c` mi-e greu. |n viitor vreau s` am munc`, cas` [i familie.
fat`, 16 ani, Centrul Educa]ional, Bucure[ti
EXPLOATAREA MUNCII COPILULUI

|n societatea romneasc` de dup` 1989 fenomenul muncii copilului a avut o vizibilitate redus`. Nu putem \ns` conchide c` el este marginal, pu]in extins sau neimportant. Vizibilitatea redus` a unor probleme sociale se poate datora multor altor factori, precum percep]ia la nivel social privind ceea ce este important la un moment dat \n societate, slaba cunoa[terea a cauzelor [i consecin]elor unui fenomen, ori dificult`]ile pe care le \ntmpin` grupurile interesate \n aducerea \n aten]ia opiniei publice sau a guvern`rii a unei anumite probleme. |n ceea ce prive[te fenomenul muncii copiilor, toate aceste trei tipuri de motive au contribuit la men]inerea lui \ntr-o m`sur` ridicat` \n afara aten]iei publice sau institu]ionale. Tranzi]ia a adus \n fa]` probleme receptate la nivelul societ`]ii ca mult mai grave [i mai presante; lipsa unor date de \ncredere privind amploarea fenomenului muncii copiilor [i consecin]ele sale prezente [i viitoare, ca [i dificult`]ile de agregare a factorilor interni pentru a impune aceast` problematic` pe agenda public` [i guvernamental`, au \mpiedicat formularea unor pozi]ii ferme, clare, persuasive. |n societatea contemporan` devine tot mai pregnant` ideea c` fenomenul muncii copiilor are consecin]e negative pentru dezvoltarea [i pentru respectarea drepturilor lor. Studiile efectuate \n \ntreaga lume au ar`tat c` adesea copiii lucreaz` \n condi]ii cu risc ridicat, periculoase pentru s`n`tatea acestora. Copiii care muncesc sunt adesea abuza]i, att fizic ct [i psihic; munca pe care o desf`[oar` putnd avea consecin]e grave asupra dezvolt`rii [i s`n`t`]ii lor. Conceptul de exploatare a muncii copilului este bazat pe Conven]ia ILO privind vrsta minim` de \ncadrare \n munc`. |n Romnia aceasta este de 18 ani. Pot munci \n condi]ii care nu prezint` nici un pericol [i copiii cu vrste cuprinse \ntre 15 [i 17 ani. Studiile statistice efectuate \n Romnia28 consider` ca nepericuloase [i muncile u[oare efectuate de c`tre copii cu vrste \ntre 12 [i 14 ani, dac` durata lor nu dep`[e[te 10 ore pe s`pt`mn`. Astfel, este considerat` exploatare a copiilor prin munc` oricare dintre cazurile \n care: Q vrsta copilului este sub 12 ani; Q durata muncii dep`[e[te 10 ore pe s`pt`mn` \n cazul copiilor cu vrsta cuprins` \ntre 12 [i 14 ani care efectueaz` munci u[oare ; Q copii cu vrste cuprinse \ntre 15 [i 17 ani desf`[oar` munci periculoase sau intolerabile.
28
Sursa: ILO-IPEC, Prevenirea [i combaterea exploat`rii copiilor prin munc` \n Romnia, 2004
89

|ntre educa]ie [i exploatarea prin munc` a copilului exist` o dubl` leg`tur`. Pe de o parte, implicarea copiilor \n cele mai grave forme de munc` determin` sc`derea frecven]ei [colare, iar, pe de alt` parte, lipsa resurselor necesare pentru frecventarea [colii conduce la munca copilului, ca singur` alternativ`. Abandonul [colar reprezint` efectul negativ cel mai vizibil al muncii copilului. Acest fenomen are consecin]e att la nivel individual, ct [i la nivelul societ`]ii. Copilul care abandoneaz` [coala este viitorul adult care nu va avea o calificare profesional` [i care va munci f`r` forme legale. Abandonul [colar induce o marginalizare social` a elevului \n cauz`, respectiv o limitare a dreptului sù la o calificare profesional` autentic` [i la exercitarea unor roluri sociale apreciate [i recunoscute ca fiind valorizante pentru personalitatea sa. Lipsa posibilit`]ilor de realizare profesional` a celor care au abandonat [coala va conduce, pe termen lung, la dificult`]i de integrare social`. O categorie aparte de copii o reprezint` cei care muncesc [i merg [i la [coal` \n acela[i timp. Implicarea lor \n munc` afecteaz` \ntr-un mod negativ activitatea [colar`. Marea majoritate a acestora nu frecventeaz` regulat [coala pentru a merge s` munceasc`. Nivelul performan]elor lor [colare este sc`zut, dat fiind faptul c` dedic` foarte pu]in timp sau chiar nu au timpul necesar pentru \ndeplinirea sarcinilor [colare elementare. Trecerea de la frecven]a [colar` sc`zut` la abandonul [colar reprezint`, \n lipsa unor programe sociale adecvate, o chestiune de cteva luni.
|n Romnia, \n pofida unor \ncerc`ri de studiere a fenomenului avem \nc` o cunoa[tere par]ial` [i fragmentar` a acestuia. Nu exist` \nc` o preocupare sistematic` pe plan na]ional privind acest fenomen [i nici studii care s` ofere corela]ii \ntre munca copiilor [i alte fenomene (precum abandonul [colar, repeten]ia, s`r`cia, [omajul ). Conform unui raport ILO-IPEC29, num`rul copiilor implica]i \n activit`]i economice este de 82.884, dup` r`spunsul adul]ilor, [i de 141.905, dup` r`spunsul copiilor. Un studiu realizat de Institutul Na]ional de Statistic` \n anul 200330 arat` c` aproximativ 70.000 de copii sunt exploata]i economic (dup` r`spunsul copiilor), 8,8% dintre ace[tia desf`[urnd activit`]i grele, iar \n 96,6% din cazuri fiind ignorate reglement`rile privind vrsta [i durata muncii. Majoritatea sunt copii afla]i \n mediul rural, obliga]i de c`tre p`rin]ii lor s` contribuie la activit`]ile gospod`re[ti dar pot fi \ntlni]i copii care muncesc [i \n mediul urban. Ace[tia din urm` sunt copii din familii de romi care cer[esc al`turi de p`rin]ii lor sau copii din familii cu o situa]ie economic` precar` obliga]i ca prin munc` s` contribuie la \ntre]inerea familiilor lor.
29 30
ILO-IPEC, Prevenirea [i combaterea exploat`rii copiilor prin munc` \n Romnia, 2004 {tef`nescu Daniela Elena, Panduru Filofteia, INS, ILO, Anchet` asupra activit`]ii copiilor raport na]ional, Bucure[ti 2003. Au fost utilizate chestionare pentru copii, respectiv pentru p`rin]i.
90

Diferen]ele dintre cifrele prin care este estimat` amploarea fenomenului provin din definirea termenului de munc` a copiilor, respectiv exploatarea muncii copilului. Un alt studiu, efectuat de C. Ghin`raru \n 200431, a ar`tat c` majoritatea copiilor activi economic muncesc \n agricultur`. Ei sunt implica]i \ntr-o mai mare m`sur` \n activit`]i gospod`re[ti dect \n activit`]i economice pl`tite. Figura 8.1 Repartizarea copiilor activi economic pe domenii de activitate
Biroul Interna]ional al Muncii a sprijinit \n cadrul Programului Interna]ional de Eliminare a Muncii Copilului (ILO-IPEC) mai multe proiecte care au evaluat situa]ia mai multor categorii de copii care muncesc: copii care muncesc pe strad`, copii care muncesc \n mediul rural [i copii romi care muncesc. Q Copiii care muncesc pe strad` Dintre copiii care muncesc pe strad` mai mult de 8 ore de zi, 44% cer[esc \n condi]ii dificile, 61% dintre ei au abandonat [coala, (majoritatea \n jurul vrstei de 11 ani), 34% sunt analfabe]i, iar 40% au cuno[tin]e reduse de scris [i citit.32 Conform unui studiu efectuat \n anul 2001,33 num`rul copiilor care muncesc pe strad` a crescut foarte mult. Cele mai \ntlnite activit`]i sunt: cer[etoria, munca de \nc`rcare [i desc`rcare de m`rfuri, sp`larea parbrizelor sau a ma[inilor \n parc`ri, vnzarea de flori sau ziare [i colectarea de de[euri. Dou` treimi dintre copiii implica]i \n munc` sunt lipsi]i de trebuin]ele de baz` (somn, hran` [i ad`post) [i sunt victime ale
31 32 33
Ghin`raru C`t`lin, UNICEF, ILO-IPEC, Munca copiilor \n Romnia, Bucure[ti, 2004. Salva]i Copiii, ILO-IPEC, Evaluare rapid` privind copiii str`zii care muncesc, Bucure[ti, 2003. idem
91

diferitelor forme de abuz (suprasolicitare, insulte, b`tì, amenin]`ri, \nfometare, violuri etc.). Studiul a mai ar`tat c` principala cauz` a implic`rii copilului \n munc` este de ordin financiar, familiile copiilor avnd un venit lunar sub salariul minim pe economie iar num`rul de ore de munc` pe zi a unui copil este \n medie de 6; de asemenea, ace[ti copii muncesc toat` s`pt`mna (\n medie 6 zile pe s`pt`mn`), \n fiecare zi [i tot timpul anului. Q Copiii care muncesc \n mediul rural Peste 70 % din 400 de copii intervieva]i \n mediul rural, cu vrste \ntre 6 -14 ani, consider` c` este normal s` munceasc`. Zilnic, sarcinile primite de la p`rin]i includ cur`]enia casei, g`titul, \ngrijirea [i hr`nirea animalelor, diferite munci agricole, \ngrijirea fra]ilor [i surorilor mai mici, tìatul lemnelor etc. 64 de copii au declarat c` lucreaz` pentru un angajator rural.34 Q Copiii romi care muncesc Copiii muncesc \n gospod`rie sau particip` \mpreun` cu p`rin]ii la munci agricole, produc]ia sau vnzarea de diferite bunuri, colectarea materialelor reciclabile, muncesc \n pie]e/depozite, \n construc]ii sau pe strad`. Copiii muncesc \ntre 4-10 ore pe zi, contribu]ia copiilor la veniturile familiei fiind o tradi]ie.35

Principalele acte normative: Constitu]ia Romniei; Legea 272/2004 pentru protec]ia [i promovarea drepturilor copilului; Codul Muncii; Legea nr. 203/2000 de ratificare a Conven]iei ILO nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme de munc` a copiilor [i ac]iunea imediat` pentru eliminarea lor [i a Recomand`rii ILO nr. 190/1999; Hot`rrea nr. 617/2004 privind \nfiin]area [i organizarea Comitetului Na]ional Director privind Eliminarea Exploat`rii Copiilor prin Munc`; Hot`rrea nr. 1769/2004 privind aprobarea Planului na]ional de ac]iune pentru eliminarea exploat`rii prin munc` a copiilor; Legea nr. 108/1999 (r1) pentru \nfiin]area [i organizarea Inspec]iei Muncii; Legea nr. 90/1996 privind protec]ia muncii; Legea nr. 130/1999 privind unele m`suri de protec]ie a persoanelor \ncadrate \n munc`; Planul Na]ional Anti-S`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale.
34 35
Stativ` Ecaterina, IOMC, Studiu privind situa]ia copiilor care muncesc \n mediul rural \n cinci jude]e selectate, Bucure[ti, 2002. Cace Sorin, Funda]ia ECHOSOC, Copiii romi care muncesc [i familiile acestora Caracteristici socio-culturale [i condi]ii de via]a, Ed. RO Media, Bucure[ti, 2002.
92

Nu toate formele de munc` pe care le desf`[oar` copiii pot fi considerate exploatare prin munc`, existnd forme considerate acceptabile, care \i responsabilizeaz` pe copii [i \i preg`tesc pentru via]a de adult, dar [i forme grave de munc`, cele care le r`pesc posibilitatea copiilor de a cre[te [i a se dezvolta \n concordan]` cu vrsta lor. Conform Biroului Interna]ional al Muncii,36 se consider`: A) Munci periculoase: Muncile care \i expun pe copii la riscuri fizice, psihice sau sexuale; Muncile care se efectueaz` sub p`mnt, sub ap`, la \n`l]imi periculoase sau \n spa]ii restrnse; Muncile care se efectueaz` cu ma[ini, materiale sau instrumente periculoase sau care implic` manipularea sau transportul unor greut`]i; Muncile care se efectueaz` \ntr-un mediu nes`n`tos, care pot, spre exemplu, s` \i expun` pe copii la ac]iunea unor substan]e, agen]i sau proceduri periculoase sau unor condi]ii de temperatur`, de zgomot sau vibra]ii, care le-ar prejudicia s`n`tatea; Muncile care se efectueaz` \n condi]ii deosebit de dificile, spre exemplu, pe parcursul mai multor ore sau \n timpul nop]ii sau pentru care copilul este re]inut \ntr-un mod nejustificat la locul de munc`. B) Cele mai grave forme ale muncii copiilor: Toate formele de sclavie sau practicile similare, ca vnzarea de copii sau comer]ul cu copii, servitutea pentru datorii [i munca de servitor, precum [i munca for]at` sau obligatorie, inclusiv recrutarea copiilor \n vederea folosirii lor \n conflictele armate; Utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil \n scopul prostitu`rii, produc]iei de material pornografic sau de spectacole pornografice; Utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil \n scopul unor activit`]i ilicite, mai ales pentru produc]ia [i traficul de stupefiante, a[a cum le definesc conven]iile interna]ionale pertinente; Muncile care prin natura lor sau prin condi]iile \n care se exercit`, sunt susceptibile s` dùneze s`n`t`]ii, securit`]ii sau moralit`]ii copilului (Conven]ia OIM nr.182, Art.3). Noul Cod al Muncii, adoptat \n 24 ianuarie 2003, prevede \n articolul 13 c` persoana fizic` dobnde[te capacitate de munc` la \mplinirea vrstei de 16 ani. |n alineatul 2 se face precizarea c` un copil poate \ncheia un contract de munc` \n calitate de salariat [i la \mplinirea vrstei de 15 ani, cu acordul p`rin]ilor sau al reprezentan]ilor legali, pentru activit`]i potrivite cu dezvoltarea fizic`, aptitudinile [i cuno[tin]ele sale, dac` astfel nu \i sunt periclitate s`n`tatea,
36
Moise Rodica, Grigorescu Ioana, ILO-IPEC, Prevenirea [i combaterea exploat`rii copiilor prin munc` \n Romnia, Bucure[ti, 2004.
93

dezvoltarea [i preg`tirea profesional`. |ncadrarea \n munc` a persoanelor sub vrsta de 15 ani este interzis`. |n privin]a locurilor de munc` grele, v`t`m`toare sau periculoase angajarea se poate face dup` \mplinirea vrstei de 18 ani. Institu]ii la nivel central: Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei Adopt` m`suri de protec]ie social` pentru familiile copiilor implica]i \n cele mai grave forme de munc`; Elaboreaz` programe pilot de formare pentru dezvoltarea de activit`]i aduc`toare de venituri, acces la pia]a muncii, \n vederea \mbun`t`]irii calit`]ii vie]ii familiilor; Inspec]ia Muncii Creeaz` un mecanism de monitorizare a locurilor de munc` [i a zonelor geografice cu risc de exploatare prin munc` a copiilor; Asigur` Secretariatul Comitetului Na]ional Director privind Eliminarea Exploat`rii Copiilor prin Munc`. Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului Dezvolt` servicii pentru protec]ia copilului \n sensul prevenirii implic`rii premature \n munc` a copiilor (centre de zi, centre de consiliere pentru copii [i p`rin]i, centre de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului, neglij`rii [i exploat`rii copiilor etc.); Dezvolt` servicii pentru protec]ia copilului \n vederea reabilit`rii copiilor retra[i din forme grave de munc` [i sprijinirea familiilor acestora; Deruleaz` ac]iuni pentru identificarea celor mai grave forme de munc` a copiilor [i a cìlor de prevenire a abandonului [colar datorat implic`rii premature \n munc`. Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii Faciliteaz` accesul la programe de orientare [colar` [i profesional`; Dezvolt` programe prelungite (semiinternate) [i activit`]i extracurriculare \n vederea prevenirii abandonului [colar datorit` implic`rii \n munc`; Ini]iaz` [i \ncurajeaz` educa]ia nonformal` \n vederea facilit`rii reintegr`rii [colare a copiilor care au abandonat [coala fiind nevoi]i s` munceasc`. Ministerul S`n`t`]ii organizeaz` programe de formare, inclusiv de formare de formatori, a personalului implicat \n prevenirea [i combaterea exploat`rii prin munc` a copiilor; Ministerul Administra]iei si Internelor creeaz`, testeaz` [i finalizeaz` un mecanism unitar de monitorizare a locurilor de munc`, a unit`]ilor de \nv`]`mnt [i a zonelor geografice cu risc de exploatare prin munc` a copiilor.
94

Comitetul Na]ional Director pentru prevenirea [i combaterea exploat`rii copiilor prin munc` Alc`tuie[te [i propune spre aprobarea Guvernului lista tipurilor de munci periculoase pentru copiii din Romnia; Elaboreaz` metodologia de raportare unitar` la nivel na]ional [i local referitor la activitatea institu]iilor implicate \n problematica muncii copiilor; Dezvolt` capacitatea institu]ional` a secretariatului Comitetului Na]ional Director pentru prevenirea [i combaterea exploat`rii copiilor prin munc`. Institu]ii la nivel local: Inspectoratele Teritoriale de Munc` Realizeaz` inspec]ii la locul de munc` [i urm`resc respectarea condi]iilor prev`zute de c`tre reglement`rile din domeniu; Iau m`surile necesare \n cazul nerespect`rii reglement`rilor \n vigoare. Serviciile Publice de Asisten]` Social` monitorizeaz` [i analizeaz` situa]ia copiilor din unitatea administrativ teritorial` [i respectarea drepturilor copilului; identific` [i evalueaz` situa]ii care impun acordarea de servicii sau presta]ii pentru prevenirea separ`rii copilului de familie; acord` aceste servicii sau presta]ii, \n condi]iile legii; asigur` consilierea [i informarea familiilor cu copii \n \ntre]inere asupra drepturilor [i obliga]iilor acestora; asigur` [i urm`resc aplicarea m`surilor de prevenire [i combatere a consumului de alcool [i droguri, de prevenire [i combatere a violen]ei \n familie [i a comportamentului delincvent; \nainteaz` primarului propuneri referitoare la luarea unei m`suri de protec]ie special`; Alte organisme: Organiza]iile patronale; Organiza]iile sindicale;
Ratificarea conven]iilor Organiza]iei Interna]ionale a Muncii privitoare la vrsta minim` de angajare [i la interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor. Strategia guvernamental` \n domeniul protec]iei copilului \n dificultate (2001-2004) a prev`zut copiii care muncesc, al`turi de alte categorii de copii afla]i \n dificultate; |n luna noiembrie 2004 a fost aprobat de c`tre Guvernul Romniei Planul na]ional de ac]iune pentru eliminarea exploat`rii prin munc` a copiilor, care are urm`toarele obiective: Dezvoltarea capacit`]ii institu]ionale a structurilor cu atribu]ii \n domeniul prevenirii [i combaterii exploat`rii copiilor prin munc`;
95

Dezvoltarea de programe de ac]iune direct` \n vederea prevenirii implic`rii premature \n munc` a copiilor, precum [i a retragerii din munc`, reabilit`rii [i (re)integr`rii educa]ionale [i sociale a copiilor care muncesc. Informarea, con[tientizarea [i mobilizarea societ`]ii \n vederea prevenirii [i combaterii exploat`rii copiilor prin munc`. Dezvoltarea de politici na]ionale referitoare la prevenirea [i combaterea exploat`rii copiilor prin munc`.
Recomand`ri
Cre[terea accesului la educa]ie pentru copiii care au abandonat [coala; Promovarea unor programe de eliminare a analfabetismului persoanelor adulte; Reducerea vulnerabilit`]ii familiilor predispuse la risc; Implementarea unor programe care s` ]in` seama de particularit`]ile muncii copiilor \n mediul urban [i \n cel rural; Dezvoltarea unor mecanisme de identificare a copiilor exploata]i prin munc`; Sensibilizarea autorit`]ilor locale cu privire la necesitatea interven]iei \n cazurile de exploatare; |nfiin]area de cabinete de consiliere pentru copii [i p`rin]ii lor.
Contacte
Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei Adresa: Strada Dem. I. Dobrescu nr.2-4, sectorul 1, Bucure[ti Telefon: (021) 313 62 67; (021) 315 85 56 Inspec]ia Muncii Adresa: Strada Matei Voievod nr. 14, sector 2, Bucure[ti Telefon: (021) 252 00 55; (021) 302 70 30 Biroul Interna]ional al Muncii (International Labour Office) Adresa: Str. Radu Vod` nr. 26-26A, sector 4, Bucure[ti E-mail: ipec_rom@protectcee.ro
96
S` se fac` dreptate, s` merg \n continuare la consiliere [i s` o lu`m pe sora mea cea mic` de la el pentru c` i s-ar putea \ntmpla acela[i lucru ca [i mie.
fat`, 11 ani, victim` a abuzului sexual
COPIII VICTIME ALE ABUZURILOR

Modul \n care copilul este valorizat de c`tre o societate se reflect` \n preocuparea pe care aceasta o are pentru ca drepturile copilului s` fie respectate [i implementate \n toate domeniile vie]ii sociale, fie ele publice ori private. |n ultima decad`, efectele socio-economice negative ale tranzi]iei au condus la degradarea rapid` [i substan]ial` a nivelului de trai a unei propor]ii din ce \n ce mai ridicate a popula]iei, fiind afectate \n special familiile cu copii. Abuzul copilului sau maltratarea lui reprezint` toate formele de rele tratamente fizice [i sau emo]ionale, abuz sexual, neglijare sau tratament neglijent, exploatare comercial` sau de alt tip, ale c`ror consecin]e sunt daune actuale sau poten]iale aduse s`n`t`]ii copilului, supravie]uirii, dezvolt`rii sau demnit`]ii lui, \n contextul unei rela]ii de r`spundere, \ncredere sau putere.37 Clasificarea abuzurilor \n abuz fizic, psihic, economic [i sexual este artificial` pentru c`, de fapt, exist` o \mpletire a diferitelor forme de abuz. Abuzul fizic are [i consecin]e psihice, abuzul sexual este \nso]it de efecte fizice [i psihice asupra copilului, abuzul economic poate deveni abuz fizic (dac` munca dep`[e[te capacitatea fizic` a copilului), emo]ional (mai ales dac` munca este umilitoare) sau sexual (prostitu]ia, pornografia). Abuzul fizic asupra copilului reprezint` ac]iunea sau lipsa de ac]iune (singular` sau repetat`) din partea unui p`rinte sau a unei persoane aflat` \n pozi]ia de r`spundere, putere sau \ncredere care are drept consecin]` v`t`marea fizic` actual` sau poten]ial`.38 El presupune pedepse ca: a[ezarea \n genunchi a copilului, legarea lui, lovirea, r`nirea, otr`virea, intoxicarea, etc. Abuzul emo]ional reprezint` e[ecul adultului de care copilul este foarte legat de a oferi un mediu de dezvoltare corespunz`tor sau/[i acte comportamentale care pot dùna dezvolt`rii fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale.39 Abuzul sexual asupra copilului este un fenomen nou cu care se confrunt` speciali[tii [i opinia public`, \n general. Este greu de estimat inciden]a acestui fenomen, mai ales din cauza faptului c` acesta nu este raportat de obicei datorit` mentalit`]ii
37 38 39
Report of the Consultation on Child Abuse Prevention WHO, Geneva 29-31March, 1999 defini]ie OMS idem
99

p`rin]ilor sau persoanelor care \ngrijesc copiii, conform c`reia trebuie p`strat secretul presiunilor exercitate de abuzator [i, nu \n ultimul rnd, datorit` faptului c` opinia public` nu este \nc` preg`tit` pentru a reac]iona \n astfel de cazuri. Abuzul sexual este implicarea copilului \ntr-o activitate sexual` pe care el nu o \n]elege, pentru care nu are capacitatea de a-[i da \ncuviin]area informat`, pentru care nu este preg`tit din punct de vedere al dezvolt`rii sau care \ncalc` legile sau tabuurile sociale. Abuzul sexual asupra copilului presupune antrenarea copilului \ntr-o activitate realizat` cu inten]ia de a produce pl`cere sau de a satisface nevoile unui adult sau unui alt copil, care, prin vrst` [i dezvoltare se afl` fa]` de el \ntr-o rela]ie de r`spundere, \ncredere sau putere.40 Abuzul economic este atragerea, convingerea sau obligarea copilului s` desf`[oare activit`]i aduc`toare de venit (cel pu]in par]ial sau indirect), de aceste venituri beneficiind [i unii adul]i, apropia]i ai copilului. Considerat` de unii speciali[ti ca o form` specific` de abuz, neglijarea este incapacitatea sau refuzul adultului de a comunica adecvat cu copilul, de a-i asigura nevoile biologice, emo]ionale, de dezvoltare fizic` sau psihic`, precum [i limitarea accesului la educa]ie. Abuzul este prezent la toate nivelurile: societal, organiza]ional (mediul [colar) [i grupal (\n principal, \n familie [i \n microgrupurile de socializare a copiilor). Abuzul la nivel grupal este cel mai extins [i mai frecvent. Societatea romneasc` nu este suficient de informat` asupra consecin]elor abuzului asupra dezvolt`rii copilului. Mentalitatea conform c`reia b`taia e rupt` din rai, eu l-am f`cut, eu \l omor este \n continuare prezent` att \n rndul p`rin]ilor (cu diferite nivele de preg`tire), ct [i \n rndul speciali[tilor. De asemenea, preluarea modelelor familiale tradi]ionale \n care b`taia copiilor este un mijloc de educare este un alt factor, cu att mai mult \n cazul p`rin]ilor ce au fost abuza]i \n copil`rie. Familia este apreciat` la nivelul societ`]ii noastre ca o structur` \nchis`. Violen]a domestic` este un fapt despre care nu trebuie discutat \n afara familiei, [i atta timp ct legile nu sunt \nc`lcate flagrant, nimeni nu are dreptul s` intervin`. |n aceea[i m`sur`, comunitatea nu reac]ioneaz` la semnalarea cazurilor de abuz asupra copiilor [i \n anumite medii (institu]ii), nici speciali[tii nu intervin. Pentru
40
Report of the Consultation on Child Abuse Prevention WHO, Geneva 29-31March, 1999
100

schimbarea mentalit`]ii \n ceea ce prive[te educarea copilului f`r` a utiliza pedeapsa fizic`, este necesar` derularea de campanii sistematice la nivel na]ional, preg`tirea speciali[tilor care lucreaz` cu copiii, dezvoltarea de servicii specializate [i un cadru legal care s` asigure respectarea drepturilor copilului [i interven]ia adecvat`.
Inciden]a cazurilor de abuz, exploatare sexual` prin traficarea copiilor a crescut alarmant. |n sprijinul acestei afirma]ii stau num`rul mare de cazuri men]ionate de Institutul pentru Cercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii \n ultimul an [i cele aflate \n eviden]a Centrelor de Consiliere ale Organiza]iei Salva]i Copiii, \n ultimii 6 ani. Num`rul total de copii maltrata]i, abuza]i [i neglija]i, raporta]i de Institutul pentru Cercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii, \n ultimii doi ani este: 2003: 4.100 minori 2004: 2.071 minori (\n primele 6 luni) |n cursul anului 2003, num`rul infrac]iunilor privitoare la via]a sexual` au fost de 1.339 din care: 840 cazuri de viol, 267 cazuri act sexual cu un minor, 122 cazuri de perversiune sexual`, 110 cazuri de corup]ie sexual` fa]` de anul 2004 cnd num`rul infrac]iunilor a sc`zut per total cu 8 cazuri: 832 cazuri de viol, 284 cazuri act sexual cu un minor, 114 cazuri de perversiune sexual`, 101 cazuri de corup]ie sexual`. Figura 9.1 Evolu]ia infrac]iunilor privitoare la via]a sexual`
Sursa: IGP, Institutul pentru Cercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii
101

Cu toate acestea, \n 2004 num`rul infrac]iunilor de tipul act sexual cu un minor au crescut cu 17 cazuri comparativ cu 2003, cele mai multe infrac]iuni fiind \nregistrate \n Bucure[ti 18 cazuri, Prahova 16 cazuri, Brìla 14 cazuri, Olt 13 cazuri, Ialomi]a [i C`l`ra[i cte 12 cazuri. |n decursul anului 2004, la nivelul Centrelor de Consiliere pentru Copilul abuzat/neglijat ale Organiza]iei Salva]ii Copiii au fost instrumentate 506 cazuri de copii care au suferit o form` de abuz \n cadrul familial sau institu]ional, dintre acestea 52 cazuri de abuz fizic, 68 cazuri de abuz sexual, 39 cazuri de copii victime ale traficului, 171 cazuri de abuz emo]ional, 38 cazuri de neglijare, 138 cazuri de tulbur`ri comportamentale [i 180 familii sau p`rin]i au fost consilia]i \n vederea corect`rii unor comportamente inadecvate fa]` de copil. Apreciem c` num`rul cazurilor de abuz ce fac obiectul interven]iilor [i investiga]iilor de specialitate este mult mai mare. Num`rul copiilor victime ale abuzului/neglij`rii/traficului care ajung \n aten]ia poli]iei sau justi]iei este mult mai mic dect cel care ajung \n aten]ia Centrelor de Consiliere, principalele cauze fiind: sistemul defectuos de identificare [i orientare a cazurilor, lipsa speciali[tilor \n domeniu, lipsa programelor de prevenire, lipsa unui program de reabilitare a copiilor victime ale abuzului/neglij`rii/traficului.
Cadrul legal [i institu]ii abilitate

Principalele acte normative: Legea 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului Ordin nr. 177/2003 privind aprobarea standardelor minime obligatorii pentru telefonul copilului, standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat [i exploatat, precum [i a standardelor minime obligatorii privind centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului, neglij`rii [i exploat`rii copilului; Ordin nr. 69/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz \n domeniul protec]iei copilului Ordin nr. 88/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere [i sprijin pentru p`rin]i [i copii Hot`rre nr. 1624/2003 privind organizarea [i func]ionarea Agen]iei Na]ionale pentru Protec]ia Familiei Lege nr. 217/2003 pentru prevenirea [i combaterea violen]ei \n familie Ordonan]` nr. 95/2003 privind modificarea [i completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea [i combaterea violen]ei \n familie
102

Hot`rre nr. 1504 din 16/09/2004 privind aprobarea Planului na]ional de ac]iune pentru prevenirea [i combaterea abuzului sexual asupra copilului [i a exploat`rii sexuale a copiilor \n scopuri comerciale (2004-2007) Norma metodologic` din 25/06/2004 privind \ntocmirea planului de servicii Norma metodologic` din 25/06/2004 privind \ntocmirea planului individualizat de protec]ie Hot`rre nr. 726 din 14/05/2004 pentru aprobarea Planului de ac]iuni prioritare \n domeniul protec]iei copilului \mpotriva abuzului, neglij`rii [i exploat`rii pentru perioada 2004-2005 Pentru protec]ia copilului \mpotriva abuzului exist` urm`toarele tipuri de servicii (publice, private sau \n parteneriat public-privat): Servicii de tip reziden]ial; Servicii de prevenire [i informare; Servicii de consiliere [i asisten]` psihologic`, social` [i juridic` a familiei [i copilului victim` a abuzului; Servicii de recuperare medical`, psihologic` [i social` a copilului abuzat; Servicii de interven]ie \n regim de urgen]`; Telefonul copilului: linie telefonic` gratuit` destinat` copiilor victime ale abuzului [i exploat`rii, familiilor acestora sau oric`ror altor persoane care au cuno[tin]` despre astfel de cazuri; Servicii de consiliere, reabilitare [i reintegrare a autorilor abuzurilor.
Institu]ii responsabile
Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului stabile[te standardele de organizare [i func]ionare a serviciilor destinate copiilor abuza]i, neglija]i [i exploata]i; coordoneaz` [i controleaz` activitatea de protec]ie [i promovare a drepturilor copilului; Direc]iile Generale de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului realizeaz` m`surile de asisten]` social` \n domeniul protec]iei copilului [i familiei la nivelul direc]iilor au fost \nfiin]ate servicii de semnalare a cazurilor de abuz [i interven]ie \n cazurile \n care copiii sunt victime ale abuzului (la nivelul DGASPC sector 2 func]ioneaz` hot-line-ul 9852). Agen]ia Na]ional` pentru Protec]ia Familiei elaborarea, fundamentarea [i aplicarea strategiei [i a programelor \n domeniul fenomenului violen]ei \n familie; controlul aplic`rii reglement`rilor din domeniul sù de activitate [i \ndrumarea metodologic` a activit`]ilor unit`]ilor destinate prevenirii [i combaterii violen]ei \n familie;
103

finan]area sau, dup` caz, cofinan]area programelor specifice \n domeniul ap`r`rii [i consolid`rii familiei, precum [i al \ngrijirii [i protec]iei victimelor violen]ei \n familie; avizarea \nfiin]`rii centrelor pentru ad`postirea victimelor violen]ei \n familie, a centrelor de recuperare pentru victimele violen]ei \n familie [i a centrelor de asisten]` destinate agresorilor;
A fost creat un cadru legislativ care protejeaz` copiii victime ale abuzului (promovarea standardelor de lucru cu copii, planul na]ional de ac]iune pentru combaterea abuzului, neglij`rii [i exploat`rii copilului) Au fost create servicii \n cadrul unor direc]ii de asisten]` social` adresate copiilor victime, familiilor acestora [i pentru agresori. Acestea apar]in direc]iilor de asisten]` social`, ONG-urilor sau sunt rezultatul parteneriatelor public-privat. Campanii de informare derulate de organiza]iile neguvernamentale, dar [i de institu]iile publice.
Recomand`ri:
Preg`tirea personalului din cadrul Direc]iilor Generale de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului, ct [i a speciali[tilor ce lucreaz` \n domeniul protec]iei copilului \n evaluarea [i terapia cazurilor de abuz, neglijare; Programe informative adresate p`rin]ilor, profesorilor [i educatorilor de promovare a disciplinei pozitive; Introducerea \n curriculumul universit`]ilor de specialitate a cursurilor de preg`tire \n domeniul abuzului [i neglij`rii; Dezvoltarea serviciilor de consiliere [i terapie pentru copiii victime ale abuzului [i neglij`rii; Crearea unor centre resurse de informare-documentare [i consiliere pentru p`rin]i \n vederea \nsu[irii unor metode alternative de educare [i evit`rii diverselor forme de abuz; Campanii de sensibilizarea a opiniei publice referitoare la efectele negative ale abuzului [i neglij`rii asupra dezvolt`rii copilului; Responsabilizarea mass-media \n sensul promov`rii unui comportament nonagresiv \n cadrul emisiunilor prezentate [i a unei atitudini civice.

104

Contacte:
Telefoanele copilului: 9852 DGASPC Sector 2 986 SOS Victimele violen]ei \n familie Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului Adresa : Bd. Gh. Magheru nr.7, sector 1, Bucure[ti Telefon (021) 310 07 90; (021) 310 07 89 Fax: (021) 312 74 74 Agen]ia Na]ional` pentru Protec]ia Familiei Adresa : Strada. Dem. I. Dobrescu nr. 2 - 4, sectorul 1, Bucure[ti Telefon : (021) 314 83 22 Centrul de Consiliere pentru copilul abuzat/neglijat/traficat Adresa: Bd. Mare[al Averescu nr. 17, sector 1, Bucure[ti Telefon: (021) 260 01 63
105
{tiu ce \nseamn` traficul de fiin]e umane pentru c` mi s-a \ntmplat [i mie. Am fost vndut` ca un animal. Am fost ]inut` prizonier` [i l`sat` f`r` nici un fel de demnitate.
fat`, 16 ani, victim` a traficului de fiin]e umane
COPIII TRAFICA}I
COPIII TRAFICA}I
Traficul de fiin]e umane este unul dintre cele mai perfide [i profitabile forme de sclavie contemporan` [i crim` organizat`. Atunci cnd devin victime ale traficului de fiin]e umane copiii, datorit` condi]iilor de s`r`cie, a lipsei oportunit`]ilor de dezvoltare, a dificult`]ilor economice, fenomenul devine [i mai brutal datorit` vulnerabilit`]ii crescute a acestora. Copiii care ajung \n re]elele traficului de fiin]e umane devin subiec]i ai abuzului fizic [i sexual, precum [i a altor forme de violen]` [i exploatare fapt ce reprezint` o \nc`lcare flagrant` a drepturilor lor prev`zute [i garantate de Conven]ia Drepturilor Copilului. Traficul de persoane \nseamn` recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin amenin]are, violen]` sau prin alte forme de constrngere, prin r`pire, fraud` ori \n[el`ciune, abuz de autoritate sau profitnd de imposibilitatea acelei persoane de a se ap`ra sau de a-[i exprima voin]a, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru ob]inerea consim]`mntului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, \n scopul exploat`rii acelei persoane.41 Prin exploatare se \n]elege:42 Q executarea unei munci sau \ndeplinirea de servicii, \n mod for]at, cu \nc`lcarea normelor legale privind condi]iile de munc`, salarizare, s`n`tate [i securitate; Q ]inerea \n stare de sclavie sau alte procedee asem`n`toare de lipsire de libertate sau de aservire; Q obligarea la practicarea prostitu]iei, la reprezent`ri pornografice \n vederea producerii [i difuz`rii de materiale pornografice sau alte forme de exploatare sexual`; Q prelevarea de organe; Q efectuarea unor alte asemenea activit`]i prin care se \ncalc` drepturi [i libert`]i fundamentale ale omului. Principalele scopuri ale traficului de copii sunt exploatarea sexual` [i exploatarea prin munc`. Exist` diferen]e \ntre traficul de fete [i traficul de bìe]i din perspectiva scopului. |n cazul majorit`]ii fetelor repatriate, traficarea a avut ca scop exploatarea sexual`, iar \n cazul bìe]ilor exploatarea prin munc`. Modalit`]ile prin care copiii ajung s` fie trafica]i \n scopul exploat`rii sexuale sau a exploat`rii prin munc` sunt diferite. Cea mai des \ntlnit` modalitate de recrutare \n cazul traficului \n scopul exploat`rii sexuale este promisiunea fals`
41 42
Legea nr. 678/2001 art. 12 Legea nr. 678/2001 art. 2
109
COPIII TRAFICA}I
a unui loc de munc` \n afara ]`rii, venit` din partea unor cuno[tin]e recente, a unor prieteni sau rude. |n cazul traficului de copii \n scopul exploat`rii prin munc`, familia copilului este implicat` \ntr-un mod direct sau indirect \n acest proces. |n multe cazuri este vorba de migra]ia \ntregii familii \n alt` ]ar`, de obicei cu destina]ie vest european`. |n cazurile \n care familia este implicat` \n procesul de traficare, copiii nu se opun, fiind convin[i c` este de datoria lor s`-[i ajute familia [i c` vor avea un viitor mai bun. Ie[irea din re]eaua de exploatare reprezint` o adev`rat` \ncercare, [i este necesar` o interven]ie conjugat` a actorilor sociali concretizat` \n sprijinirea copilului prin servicii de asisten]` social`, consiliere psihologic` [i juridic`.
|n prezent, \n Romnia nu exist` o statistic` unitar` privind traficul de fiin]e umane. Diferite institu]ii responsabile ofer` statistici \n func]ie de activitatea desf`[urat`. Astfel, \n 2003, statisticile realizate de DGCCOA,43 arat` c` au fost repatria]i 1.034 copii romni ne\nso]i]i. Acelea[i statistici relev` faptul c`, \n 2004, au fost identifica]i 27 de minori trafica]i intern [i 53 de minori victime ale traficului interna]ional de persoane. Cele mai importante ]`ri de destina]ie a victimelor traficului de fiin]e umane sunt Spania, Fran]a [i Italia. Categoria de vrst` cea mai expus` exploat`rii sexuale este 14-25 ani. Referitor la zona de provenien]` a victimelor, printre care [i copii, rezult` c` pe primul loc se situeaz` Transilvania (59), urmat` de Muntenia (34), Dobrogea (12), Banat (9), Moldova (8) [i Oltenia (2) spre deosebire de evalu`rile efectuate pn` acum cnd Moldova era principala zon` surs`.44 Statistica oferit` de OIM Bucure[ti reflect` num`rul persoanelor, dintre care [i copii, asistate de aceast` organiza]ie. Datele oferite de OIM Bucure[ti arat` c` \n cursul anului 2004, num`rul copiilor victime ale traficului de fiin]e umane a crescut fa]` de anul 2003, precum [i vrsta medie a persoanelor victime ale traficului.
43 44
Direc]ia de Combatere a Crimei Organizate [i Antidrog Centrul de resurse privind combaterea traficului de persoane Evaluarea fenomenului traficului de persoane din perspectiva activit`]ii de combaterea a acestuia, Bucure[ti, ianuarie 2005
110
COPIII TRAFICA}I
Figura 10.1 - Distribu]ia cazurilor asistate de OIM Bucure[ti copii comparativ cu adul]i (%)

Principalele acte normative: Legea 678/2001 privind prevenirea [i combaterea traficului de persoane HG 1216/2001 privind Planul na]ional pentru prevenirea [i combaterea traficului de fiin]e umane Legea 565/2002 pentru aprobarea [i ratificarea Conven]iei ONU privind combaterea criminalit`]ii transna]ionale [i a celor dou` protocoale adi]ionale Legea 682/2002 privind protec]ia martorului Ordin nr. 177/2003 privind aprobarea standardelor minime obligatorii pentru telefonul copilului, standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat [i exploatat, precum [i a standardelor minime obligatorii privind centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului, neglij`rii [i exploat`rii copilului; Legea 211/2004 privind unele m`suri privind asigurarea protec]iei victimelor infrac]iunilor; HG 1295/2004 privind Planul na]ional pentru prevenirea [i combaterea traficului de minori pentru 2004-2007; Legea nr. 272/2004 privind drepturilor copilului; Ordin nr. 69/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz \n domeniul protec]iei copilului; Ordin nr. 88/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere [i sprijin pentru p`rin]i [i copii;
111
COPIII TRAFICA}I
Hot`rre nr. 1504 din 16/09/2004 privind aprobarea Planului na]ional de ac]iune pentru prevenirea [i combaterea abuzului sexual asupra copilului [i a exploat`rii sexuale a copiilor \n scopuri comerciale (2004-2007) Norma metodologic` din 25/06/2004 privind \ntocmirea planului de servicii Norma metodologic` din 25/06/2004 privind \ntocmirea planului individualizat de protec]ie Hot`rre nr. 726 din 14/05/2004 pentru aprobarea Planului de ac]iuni prioritare \n domeniul protec]iei copilului \mpotriva abuzului, neglij`rii [i exploat`rii pentru perioada 2004-2005 Hot`rrea nr. 1443/2004 privind metodologia de repatriere a copiilor romni ne\nso]i]i [i asigurarea m`surilor de protec]ie special` \n favoarea acestora
Servicii reziden]iale: Q Centrul Pilot [i Centrele de tranzit \n 9 jude]e din ]ar`. |n aceste centre, pot fi g`zdui]i copii victime ale traficului de fiin]e umane [i/sau neacompania]i pe o perioad` de 15 zile cu posibilitatea de prelungire. |n cadrul acestor centre, beneficiarii primesc consiliere psihologic` individual` [i familial`, servicii de asisten]` social` [i juridic`. Servicii de tip ambulatoriu: Q servicii organizate \n subordinea a 14 Direc]ii Jude]ene de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului [i constau \n consiliere psihologic` individual` [i familial`, servicii de asisten]` social` [i juridic`. Mecanisme de referire Misiunea diplomatic` sau consular` a Romniei este responsabil` \mpreun` cu Direc]ia General` de Pa[apoarte [i Serviciile de Eviden]` Informatizat` a persoanei de stabilirea identit`]ii copilului. Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului este sesizat` de c`tre Direc]ia de Pa[apoarte despre situa]ia copilului, iar aceasta refer` cazurile spre solu]ionare Centrului Pilot [i Centrelor de Tranzit.
Institu]ii abilitate:
Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului stabile[te standardele de organizare [i func]ionare a serviciilor destinate minorilor victime ale traficului de persoane; coordoneaz` [i controleaz` activitatea de protec]ie [i promovare a drepturilor copilului;
112
COPIII TRAFICA}I
Direc]iile de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului \n Bucure[ti, sector 2, Ia[i, Suceava, Boto[ani, Neam], Gala]i, Satu Mare, Arad, Timi[ [i Bihor coordoneaz` centre de tranzit; din alte 14 jude]e, desf`[oar` activit`]i de reintegrare a copiilor victime ale traficului de fiin]e umane sau a celor neacompania]i. Oficiul Na]ional de prevenire a traficului de fiin]e umane [i monitorizarea protec]iei victimelor din cadrul Institutului de Cercetare [i Prevenire a Criminalit`]ii elaboreaz`, implementeaz` [i monitorizeaz` programe de prevenire [i combatere a traficului de fiin]e umane; stabile[te parteneriate cu organiza]iile guvernamentale, neguvernamentale [i autorit`]ile locale. Direc]ia General` de Combatere a Crimei Organizate [i Antidrog activit`]i de urm`rire penal` cnd este mandatat, organizeaz`, coordoneaz`, \ndrum` [i controleaz` activitatea structurilor teritoriale corespondente, privind: traficul de persoane, \n special de femei [i copii \n scopul exploat`rii sexuale [i alte forme de exploatare; migra]ia ilegal`; adop]iile interna]ionale ilegale; traficul de ]esuturi sau organe umane.
PIN 415 Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului a lansat \n 2004 Proiectul de Interes Na]ional 415. Organiza]ia Salva]i Copiii a coordonat implementarea acestui program care viza organizarea unui Centru Pilot \n Bucure[ti, a 9 Centre de Tranzit, precum [i servicii de prevenire [i reintegrare asigurate prin DGASPC \n cadrul altor 14 jude]e. |n cadrul proiectului a fost elaborat metodologia de repatriere [i metodologia de lucru \n cadrul centrelor de tranzit, precum [i regulamentul de organizare [i func]ionare a acestora. Cadrul legislativ a fost \mbun`t`]it: s-au stabilit procedurile de repatriere [i a institu]iilor responsabile pentru returnarea copiilor victime ale traficului sau ne\nso]i]i prin Hot`rrea de Guvern 1443/2004. Noul set legislativ prevede, de asemenea, asigurarea protec]iei victimelor infrac]iunilor. Planul na]ional pentru prevenirea [i combaterea traficului de minori pentru 2004 2007
113
COPIII TRAFICA}I
Planul na]ional de ac]iune pentru prevenirea si combaterea abuzului sexual asupra copilului [i a exploat`rii sexuale a copiilor \n scopuri comerciale (2004 - 2007)
Recomand`ri:
Prevederea unor m`suri sociale care s` asigure suportul [i protec]ia familiilor defavorizate economic Cre[terea gradului de con[tientizare \n rndul factorilor de decizie privind fenomenul traficului de fiin]e umane Derularea de programe de informare \n rndul speciali[tilor din domeniul protec]iei copilului care s` nu se limiteze la informare asupra conceptelor de trafic, ci s` aib` \n vedere suportul permanent ce poate fi oferit acestora \n instrumentarea cazurilor de trafic. Includerea \n curricula facult`]ilor de specialitate a unui suport de curs care s` con]in` informa]ii referitoare la: definirea [i descrierea fenomenului traficului de fiin]e umane, cu referire la traficul de copii; drepturile persoanelor traficate; consecin]ele sociale asociate fenomenului; obstacole [i oportunit`]i \n sprijinirea copiilor victime ale traficului; efectele negative ale stigmei [i discrimin`rii; |ncurajarea schimbului de experien]` [i a practicilor pozitive; Promovarea \n rndul comunit`]ii a nediscrimin`rii victimelor traficului de fiin]e umane.

Contacte:
Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului Adresa: Bd. Gh. Magheru nr.7, sector 1, Bucure[ti Telefon: (021) 310 07 90; (021) 310 07 89 Fax: (021) 312 74 74 Direc]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului sector 2, Bucure[ti Adresa: Strada Dimitrie Racovi]` Telefon/fax: (021) 310 24 17 Telefon de urgen]`: 9852 Bucure[ti Centrul Pilot Adresa: [oseaua Colentina nr. 6, sector 2 Telefon: (021) 242 09 87
114
M-am n`scut \n 1989 [i pn` \n 1997 am fost un copil fericit, voios [i plin de energie dar am hot`rt c` voi lupta cu boala r`zboiul final eu \l voi c[tiga
L. V., \n cadrul conferin]ei organizat` de UNOPA, martie 2004
COPIII CU HIV/SIDA
COPIII CU HIV/SIDA
La \nceputul anilor 90, Romnia era ]ara cu cei mai mul]i minori infecta]i cu HIV/SIDA din Europa - peste 50% din totalul cazurilor \nregistrate la nivel european. |n jude]ele s`race se \nregistrau cele mai mari rate de \mboln`viri, iar lipsa de instruire la acel moment a personalului din orfelinate \n leg`tur` cu virusul nu a f`cut dect s` se adauge condi]iilor de via]` precare din institu]ii fostele orfelinate). |ntre timp situa]ia s-a schimbat, dar imaginea Romniei a fost pentru mul]i ani asociat` cu cea transmis` de fotografii din \ntreaga lume din clinicile de la Spitalul Victor Babe[ sau Institutul Matei Bal[. Ace[ti copii s-au ag`]at de via]`: de la o speran]` de via]` ini]ial` de 6 luni au devenit adolescen]i. Rata celor ce supravie]uiesc infec]iei HIV/SIDA este de 75%, aceasta \n condi]iile \n care terapia antiretroviral` se aplic` doar la 45% dintre cei bolnavi [i doar de c]iva ani. De[i afecteaz` toate categoriile de vrst`, infec]ia cu HIV/SIDA r`mne o boal` a celor tineri, peste 70% dintre cei bolnavi avnd vrsta cuprins` \ntre 10 [i 20 de ani, lucru cu att mai grav dac` ]inem seama de existen]a unui spor negativ al popula]iei \n ultimii ani (conform datelor ARAS). Impactul social [i economic al inciden]ei infect`rii cu HIV/SIDA se manifest` \n Romnia sub urm`toarele aspecte : Q num`rul mare al supravie]uitorilor de lung` durat` (copii n`scu]i \n anii 1987-1990); Q cre[terea ratei de transmitere de la mam` la nou-n`scut, dup` anul 1994; Q cre[terea rapid` a num`rului de noi cazuri la persoane cu vrste cuprinse \ntre 15-59 ani (grupa de transmitere a virusului pe cale heterosexual`); Q cre[terea num`rului persoanelor HIV pozitive care solicit` \ngrijiri [i tratament de specialitate; Q existen]a cazurilor de \nc`lcare a drepturilor persoanelor infectate cu HIV/SIDA.
117
COPIII CU HIV/SIDA
Conform datelor statistice ale Ministerului S`n`t`]ii, la mijlocul anului 2004 erau \nregistrate 4.255 cazuri HIV la copii, acestea reprezentnd circa 75% din totalul cazurilor \nregistrate. Propor]ia se p`streaz` [i \n cazul inciden]ei SIDA: 3.476 copii (dintr-un total de 4.705 cazuri \nregistrate la 30 iunie 2004). |ngrijor`toare este cre[terea constant`, de la an la an, a num`rului cazurilor de \mboln`vire cu SIDA \nregistrate la copiii cu vrsta de pn` \n 14 ani, pe fondul sc`derii num`rului copiilor.45 Acestea \ndrept`]esc concluzia referitoare la necesitatea \ntreprinderii de ac]iuni care s` aib` \n vedere cauzele fenomenului. La sfr[itul anului 2003 un num`r de 5.547 persoane urmau tratament antiretroviral [i 7.771 pacien]i existen]i \n eviden]a activ` cu HIV/SIDA se prezint` cel pu]in de dou` ori pe an la Centrele Regionale de Monitorizare [i Evaluare a Infec]iei HIV/SIDA pentru control clinic [i biologic. |n Romnia, la 31 decembrie 2004 erau \nregistrate 15.471 persoane HIV/SIDA dintre care 10.735 sunt in viata iar 6.116 sunt in tratament antiretroviral. Din totalul de 11.550 copii HIV/SIDA cu vrste cuprinse \ntre 0-14 ani la data diagnosticului 3.482 au decedat iar 1.291 se afl` \n eviden]` activ` HIV-SIDA. |n cursul anului 2004 au fost \nregistrate 531 cazuri noi de infec]ie HIV [i SIDA, dintre care 34 cazuri la copii cu vrste cuprinse \ntre 1 [i 14 ani, iar restul de 497 la persoane cu vrsta peste 14 ani. Conform datelor Compartimentului de Evaluare [i Monitorizare a Infec]iei HIVSIDA din subordinea Comisiei Na]ionale de Lupt` AntiSida a Ministerului S`n`t`]ii, \n cazul copiilor, principala cale de transmitere a HIV este cea nozocomial` (51,4%), iar la adul]i principala cale este cea heterosexual` (65,4%). |n ceea ce prive[te monitorizarea \nc`lc`rii drepturilor persoanelor afectate de HIV/SIDA, \n ultimul trimestru al anului 2004 au fost \nregistrate 102 cazuri de \nc`lcare a drepturilor \n luna octombrie (dintr-un total de 444 persoane monitorizate), 95 de cazuri \n luna noiembrie (439 persoane monitorizate) [i 99 cazuri \n luna decembrie (455 persoane monitorizate). Tipurile de \nc`lc`ri ale drepturilor persoanelor afectate de HIV/SIDA au vizat:
45
Institutul Na]ional de Statistic`, Anuarul Statistic al Romniei 2003
118
COPIII CU HIV/SIDA
Figura 11.1 Tipuri de \nc`lc`ri ale drepturilor persoanelor afectate de HIV/SIDA (%)
Sursa : UNOPA, Raport de monitorizare octombrie-decembrie 2004

Principalele acte normative: Hot`rrea nr. 1342/2004 privind aprobarea Strategiei Na]ionale pentru supravegherea, controlul [i prevenirea cazurilor de infec]ie cu HIV/SIDA \n perioada 2004-2007 Hot`rrea nr. 330/2003 privind organizarea [i func]ionarea Comisiei na]ionale pentru supravegherea , controlul [i prevenirea cazurilor de infec]ie HIV/SIDA Legea nr. 584/2002 privind m`surile de prevenire a r`spndirii maladiei SIDA \n Romnia [i de protec]ie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA Ordonan]a nr. 68 / 2003 (cu modific`rile [i complet`rile ulterioare) privind serviciile sociale Ordonan]a de urgen]` nr. 62 / 2003 (cu modific`rile ulterioare) pentru ratificarea acordurilor dintre Ministerul S`n`t`]ii [i Familiei [i Fondul Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei [i Malariei Ordinul Ministerului Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei nr. 73 / 2004 privind metodologia de acordare a \ndemniza]iei lunare de hran` cuvenite adul]ilor [i copiilor infecta]i cu HIV sau bolnavi de SIDA [i de control al utiliz`rii de c`tre cei \n drept a acesteia Hot`rrea nr. 1177/2003 privind aprobarea cuantumului \ndemniza]iei lunare de hran` cuvenite persoanelor infectate cu HIV sau bolnave SIDA
119
COPIII CU HIV/SIDA
Ordonan]a de urgen]` nr. 102/1999 privind protec]ia special` [i \ncadrarea \n munc` a persoanelor cu handicap, aprobat` prin Legea nr. 512 / 2002 Hot`rrea nr. 839/2004 privind nivelul aloca]iilor de hran` pentru consumurile colective din unit`]ile sanitare publice [i din cre[e Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului Ordonan]a nr. 137/2000 privind prevenirea [i sanc]ionarea tuturor formelor de discriminare, aprobat` prin Legea nr. 48 / 2002 Ordinul nr. 611/2004 privind aprobarea circuitului informa]ional [i a fi[elor de declarare [i supraveghere a infec]iei HIV/SIDA
Institu]ii la nivel central: Comisia Na]ional` pentru supravegherea, controlul [i prevenirea cazurilor de infec]ie HIV/SIDA, cu rol de planificare, integrare, corelare [i monitorizare a politicii Guvernului \n domeniile supravegherii, controlului [i prevenirii cazurilor de infec]ie HIV/SIDA din perspectiv` medical`, social` [i educa]ional` Ministerul S`n`t`]ii elaboreaz` [i coordoneaz` programe na]ionale de preven]ie [i tratament, ct [i re]eaua na]ional` de supraveghere a bolilor transmisibile Comisia Na]ionala de Lupt` Anti-SIDA din cadrul Ministerului S`n`t`]ii cu atribu]ii \n prevenirea [i combaterea infec]iei HIV \n Romnia [i \mbun`t`]irea accesului pacien]ilor la terapia specific` HIV/SIDA Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii a lansat [i coordoneaz` programul Educa]ie pentru S`n`tate \n [coala romneasc` Ministerul Muncii Solidarit`]ii Sociale [i Familiei, cu rol \n acordarea facilit`]ilor prev`zute de lege pentru persoanele cu dizabilit`]i (aloca]ie zilnic` de hran` / \ndemniza]ie de hran`) Au atribu]ii \n aplicarea strategiei na]ionale de prevenire [i combatere HIV/SIDA [i urm`toarele institu]ii : Ministerul Ap`r`rii Na]ionale prevenirea HIV/SIDA \n unit`]ile militare din subordine Ministerul Administra]iei [i Internelor - prevenirea HIV/SIDA \n unit`]ile militare din subordine Ministerul Justi]iei prevenirea HIV/SIDA \n sistemul penitenciar
120
COPIII CU HIV/SIDA
Institu]ii la nivel local: Direc]iile pentru dialog, familie [i solidaritate social` jude]ene [i a municipiului Bucure[ti Direc]iile de s`n`tate public` jude]ene / a municipiului Bucure[ti Institutul de S`n`tate Public` Bucure[ti Centrele regionale HIV/SIDA : Spitalul de boli infec]ioase, Bra[ov; Spitalul de boli infec]ioase, Cluj; Spitalul clinic de boli infec]ioase, Constan]a; Spitalul clinic de boli infec]ioase [i pneumoftiziologie Dr. V. Babe[, Craiova; Spitalul clinic de boli infec]ioase Sf. Parascheva, Ia[i; Spitalul clinic de boli infec]ioase nr. 1, Tg. Mure[ ; Spitalul clinic de boli infec]ioase [i pneumoftiziologie Dr. V. Babe[, Timi[oara; Spitalul clinic de boli infec]ioase [i tropicale Dr. V. Babe[, Bucure[ti; Institutul clinic de boli infec]ioase Prof. Dr. Matei Bal[, Bucure[ti
|n ultimii 10 ani, \n Romnia demersurile de prevenire HIV s-au adresat \n general copiilor [i tinerilor. Ini]iative guvernamentale: |n anul 2001, HIV/SIDA a fost declarat` prioritate na]ional`, fiind lansat Planul Na]ional de Acces Universal la Tratament [i \ngrijiri HIV/SIDA. |n anul 2002, Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii \n parteneriat cu Ministerul S`n`t`]ii a lansat programul na]ional Educa]ia pentru S`n`tate \n [coala Romneasc`. |n perioada 2000-2003, s-au format [i maturizat asocia]iile de persoane infectate cu HIV [i afectate de SIDA. |n vederea prevenirii r`spndirii HIV/SIDA au fost \nfiin]ate centre de testare gratuite [i a fost introdus` \ntreaga gam` de medicamente antiHIV utilizate la nivel interna]ional \n tratarea cazurilor de infec]ie. Sistemul de norme [i legi care acoper` nevoile [i interesele persoanelor infectate cu HIV sau afectate de infec]ia cu HIV a unui membru al familiei a fost dezvoltat de-a lungul anilor. Cel mai important beneficiu pe care o persoan` infectat` cu HIV \l poate primi din partea institu]iilor de stat este tratamentul antiretroviral gratuit, prin \ncadrarea SIDA \n rndul bolilor infectocontagioase grupa A, boli al c`ror tratament este gratuit. Persoanele infectate sau bolnave HIV/SIDA sunt incluse \ntre beneficiarii serviciilor de asisten]` social` cu caracter primar (consilierea psihologic`), ct [i de servicii de evaluare complex`, realizate de echipe pluridisciplinare (din domeniul educa]ional, medical, de asisten]` social` sau juridic`), avnd drept scop stabilirea unor m`suri de protec]ie individualizat` pentru fiecare caz.
121
COPIII CU HIV/SIDA
Programul Combaterea HIV/SIDA: un r`spuns cuprinz`tor, coordonat, multisectorial \n Romnia stabilit prin acord \ntre Ministerul S`n`t`]ii [i Familiei [i Fondul Global de Combatere a HIV/SIDA, Tuberculozei [i Malariei se deruleaz` \n perioada 2003 2005 [i are ca obiective generale asigurarea programelor de preven]ie durabil` care s` reduc` inciden]a infec]iei cu HIV, \nt`rirea sistemului na]ional de \ngrijiri de s`n`tate [i suport psiho-social, \n scopul reducerii impactului HIV/SIDA asupra celor infecta]i, afecta]i [i vulnerabili, \nt`rirea sistemelor de monitorizare [i supraveghere pentru HIV/SIDA [i comportamentele de risc asociate. |ntre obiectivele specifice ale acestui program se num`r`: dezvoltarea de campanii na]ionale de informare destinate publicului larg [i difuzate prin mass-media; educarea copiilor [colari cu privire la infectarea HIV/SIDA [i consumul de droguri (inclusiv dezvoltarea curriculei [colare [i preg`tirea profesorilor); preg`tirea personalului medical cu privire la HIV/SIDA, \n special a celui din institu]iile de protec]ie a copilului \n care sunt derulate programe HIV/SIDA cre[terea cuno[tin]elor referitoare la comportamentele de risc \n rndul romilor [i al copiilor str`zii; extinderea re]elei psihosociale destinate persoanelor afectate de HIV/SIDA Ini]iative ONG: |n paralel cu ac]iunile destinate prevenirii [i trat`rii cazurilor de HIV/SIDA existente, se urm`re[te acordarea asisten]ei sociale [i a consilierii psihologice \n cazul copiilor afecta]i de HIV/SIDA, dar [i a familiilor acestora. Echipe formate din psihologi [i asisten]i sociali poart` discu]ii cu p`rin]ii, pentru a-i \nv`]a pe ace[tia cum s` abordeze problema \n discu]iile pe care le au cu copii lor, ajutndu-i pe cei mici s` fac` fa]` bolii. Psihologii \i ajut` pe copiii infecta]i cu HIV/SIDA ajun[i la vrsta adolescen]ei, s` g`seasc` r`spunsuri cu privire la anumite aspecte ale vie]ii personale, \n special referitoare la via]a de cuplu [i protejarea partenerului. Exist` campanii de informare la nivel na]ional [i o serie de organiza]ii desf`[oar` programe destinate prevenirii abandonului copiilor \n familiile \n care este depistat caz de HIV/SIDA la unul dintre copii. Toate aceste activit`]i vizeaz` [i schimbarea mentalit`]ilor [i a atitudinilor [i practicilor discriminatorii fa]` de victimele HIV/SIDA \n rndul publicului larg.
122
COPIII CU HIV/SIDA
Asocia]ia Romn` Anti-SIDA (ARAS) : SIDA Helpline informa]ii [i consiliere telefonic` referitoare la problematica HIV/SIDA: Serviciul gratuit este disponibil non-stop, garantnd anonimitatea [i confiden]ialitatea (0800 800 033). Uniunea Na]ional` a Organiza]iilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA): Campania na]ional` de ne-discriminare pe criteriul HIV/SIDA 2005 desf`[urat` \n colaborare cu al]i parteneri din domeniul ONG sau guvernamental. Scopul campaniei este prevenirea [i combaterea discrimin`rii [i stigmatiz`rii persoanelor care trìesc cu HIV/SIDA \n Romnia, discriminarea avnd un efect de bumerang (intoleran]a [i stigmatizarea fa]` de cei infecta]i cu virusul HIV cre[te pericolul, obligndu-i pe cei care trìesc cu HIV/SIDA s` ]in` acest lucru ascuns [i perpetund convingerea c` oamenii obi[nui]i nu sunt amenin]a]i de HIV). Proiectul UNOPA : Conferin]a Na]ional` pentru educarea p`rin]ilor \n vederea oferirii de suport - HIV/SIDA [i evitarea abandonului familial [i emo]ional, finan]at din fondurile Departamentului de Agricultur` al Statelor Unite ale Americii (USDA) prin programul International Partnership for Human Development (IPHD) [i Asocia]ia CARITAS Bucure[ti. Implementarea proiectului a \nceput \n luna septembrie a anului 2004 [i se va finaliza la sfr[itul lunii iulie 2005. Obiectivul general al proiectului const` \n consolidarea/\nfiin]area unor grupuri de suport organizate de p`rin]i pentru p`rin]i, \n vederea prevenirii abandonului familial [i emo]ional, \n familiile cu copii seropozitivi HIV sau bolnavi de SIDA, prin \mbun`t`]irea rela]iilor dintre p`rin]i [i copii. Funda]ia Romanian Angel Appeal (www.raa.ro) are \n derulare o serie de proiecte, cu finan]are de la Fondul Global pentru Lupta \mpotriva SIDA, Tuberculozei [i Malariei: prevenirea transmiterii infec]iei cu HIV de la mam` la f`t prin promovarea consilierii [i test`rii voluntare a femeilor, \n special a gravidelor; \nt`rirea capacit`]ii de consiliere [i testare HIV la nivelul a 16 jude]e [i con[tientizarea popula]iei generale asupra riscului de infec]ie cu HIV [i a beneficiilor test`rii voluntare; extinderea Re]elei Sec]iilor de zi Floarea Soarelui \n opt loca]ii noi, oferind astfel servicii multidisciplinare pentru aproximativ 80% din totalul pacien]ilor seropozitivi din Romnia. Sec]iile de zi vor fi implementate \n parteneriat cu autorit`]ile locale de s`n`tate public` [i Ministerul S`n`t`]ii; oferirea de servicii stomatologice [i dermatologice pentru copiii afecta]i de HIV/SIDA [i p`rin]ii acestora, prin proiectul Unitatea Mobil`, ini]iat \n anul 2000 \n colaborare cu Institutul de Boli Infec]ioase Prof. Dr Matei Bal[
123
COPIII CU HIV/SIDA
Salva]i Copiii Romnia desf`[oar` campanii de informare pe probleme de s`n`tate, inclusiv HIV/SIDA, ce reunesc anual 25.000 de copii [i tineri, reprezentan]i ai comunit`]ilor de romi [i copii ai str`zii, personal din centrele de protec]ie a copilului. De asemenea, organiza]ia ofer` asisten]` psihosocial` pentru 500 de copii afecta]i de HIV/SIDA ce se afl` \n \ngrijirea familiilor, sau beneficiaz` de protec]ie \n cadrul centrelor de tip familial sau al centrelor de plasament. Salva]i Copiii Romnia este partener al Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii \n implementarea Programului Na]ional Educa]ia pentru s`n`tate \n [coala romneasc` [i al Ministerului S`n`t`]ii \n implementarea Programului HIV/SIDA finan]at de Fondul Global de Combatere a HIV/SIDA, Tuberculozei [i Malariei.
Recomand`ri:
Supravegherea epidemiologic` [i distribuirea gratuit` a terapiei antiretroviral` se dovedesc a fi dou` ini]iative medicale de succes, dar ele nu sunt pe deplin eficiente f`r` componenta de prevenire (combaterea cauzei, nu numai tratarea efectelor). Efortul cel mai intens trebuie depus \n licee [i [coli, locul \n care se pot schimba comportamente: Sistemul de \nv`]`mnt trebuie s` joace un rol mai important \n prevenirea [i combaterea HIV/SIDA [i a discrimin`rii persoanelor care trìesc cu HIV/SIDA , prin includerea programului Educa]ie pentru s`n`tate \n [coala romneasc` \n trunchiul comun de materii [i prin \ncurajarea parteneriatelor dintre scoli [i ONG-uri. Nivelul de informare [i capacitatea societ`]ii de a r`spunde problemelor complexe provocate de HIV/SIDA trebuie \mbun`t`]ite prin campanii de informare [i sensibilizare, astfel \nct drepturile persoanelor care trìesc cu HIV/SIDA s` fie respectate. Managementul distribu]iei [i aprovizion`rii spitalelor cu medicamente antiretrovirale trebuie \mbun`t`]it, pentru a elimina \ntrzierile, blocajele [i \ntreruperea tratamentului antiretroviral. Ministerul S`n`t`]ii trebuie s` simplifice procedurile de achizi]ie a kiturilor [i reactivilor necesari efectu`rii analizelor specifice monitoriz`rii clinice a tratamentului pacien]ilor HIV/SIDA. Personalul din sistemul medical [i administrativ trebuie s` fie mai bine preg`tit pentru a lucra cu pacien]ii afecta]i de HIV/SIDA , astfel \nct atitudinile discriminatorii din sistem s` fie eliminate. Informarea adul]ilor privind metodele de protejare.

124
COPIII CU HIV/SIDA
Contacte:
Ministerul S`n`t`]ii Adresa: Strada Cristian Popi[teanu, nr. 1-3, sector 1, cod 010024, Bucure[ti Telefon: (021) 307 2500; (021) 307 2600; Fax: (021) 314 1526 http://www.ms.ro Comisia Nationala de Lupta Anti-Sida Ministerul S`n`t`]ii Pre[edinte: Dr. Adrian Streinu -Cercel UNOPA (Uniunea Na]ional` a Organiza]iilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA) Adresa: Calea Mo[ilor 225, bl 33-35, sc. B, et. 2, ap. 39, sector 2, 020867, Bucure[ti, Telefon/Fax: (021) 210 90 89; www.unopa.ro UNAIDS (United Nations Programme on HIV/AIDS) \n Romnia Adresa : Casa ONU, Bd. Prim`verii nr. 48A, sectorul 1, 011975 Bucure[ti Telefon (021) 201 78 81; Fax: (021) 201 78 83 UNICEF Adresa : Casa ONU, Bd. Prim`verii nr. 48A, sectorul 1, 011975 Bucure[ti Telefon: (021) 201 78 53; (021) 201 78 64 / 65; Fax: (021) 231 52 55 E-mail: bucharest@unicef.org; www.unicef.org Romanian Angel Appeal Adresa: Strada Rodiei, Nr. 52, Sector 3, 030956, Bucure[ti Telefon: (021) 323 68 68; Fax: (021) 323 24 90 http://www.raa.ro
125
Te face s` te sim]i liber, dar de fapt te omoar`.

16 ani, consumator de heroin`
CONSUMUL DE DROGURI |N RNDUL COPIILOR

Cre[terea consumului de droguri, \n mod special \n rndul tinerei genera]ii, reprezint` una dintre problemele cele mai grave cu care se confrunt` societatea romneasc`. |ncepnd cu anul 1990, factori precum pozi]ia geografic`, deschiderea frontierei de stat [i conflictele militare din regiune au f`cut ca ]ara noastr` s` devin` un segment activ al Rutei Balcanice de traficare a stupefiantelor. Romnia este principalul tronson al celei de a doua Rute Balcanice de transport al drogurilor c`tre Europa Occidental`, care porne[te din Turcia, traverseaz` Bulgaria, Romnia, Ungaria, Slovacia [i Cehia pn` \n Germania [i Olanda. O variant` a celei de a doua Rute Balcanice include [i un tronson maritim: Istanbul-Constan]a-Bucure[ti, spre Ungaria. Din evalu`rile efectuate rezult` c` ]ara noastr` reprezint` \n principal o ]ar` de tranzit, dar o parte din cantitatea de droguri tranzitat` r`mne \n Romnia, pentru consum. |n acela[i timp, Romnia a devenit \n prezent [i teritoriu de depozitare, drogurile introduse \n ]ar`, \n special prin frontiera de sud, fiind stocate pe diferite perioade de timp [i apoi - direc]ionate spre ]`rile cu consum ridicat din vestul Europei. |n ultimii ani ]ara noastr` a devenit [i o pia]` de desfacere a drogurilor. Schimb`rile provocate de trecerea Romniei de la o economie totalitar` la una de pia]`, au afectat echilibrul din interiorul multor familii, fapt ce a dus la cre[terea vulnerabilit`]ii copiilor \n fa]a drogurilor. Num`rul utilizatorilor de droguri care au vrsta mai mic` de 18 ani a crescut, iar vrsta la care se \ncepe consumul de droguri a sc`zut la 13-14 ani. Studii realizate de Salva]i Copiii au eviden]iat faptul c` aproximativ 10% dintre elevii de liceu au consumat cel pu]in o dat` droguri.46 Conform rezultatelor studiului na]ional privind consumul de tutun, alcool [i droguri - The European School Survey Project on Alcohol and other Drugs (ESPAD, 2003) \n rndul adolescen]ilor care frecventeaz` liceul consumul de marijuana/ha[i[ este de 3% (dublu fata de anul 1999), consumul de amfetamine a crescut cu 85%, iar cel de ecstasy s-a triplat (fa]` de acela[i an de referin]`). Sunt, de asemenea utilizate drogurile tari injectabile sau cele inhalante. Cre[terea consumului de droguri este \ngrijor`toare [i prin prisma consecin]elor dramatice pe termen mediu [i lung asupra s`n`t`]ii publice (cre[terea inciden]ei HIV/SIDA, a \mboln`virilor cu hepatita A, B [i C, a cazurilor de tuberculoz` etc.)
46
Salva]i Copiii [i Direc]ia de S`n`tate Public` Cuno[tin]ele, atitudinile [i tendin]ele elevilor de liceu din Bucure[ti \n privin]a consumului de droguri, 2001 2002
129

[i prin asocierea sa cu o rat` crescut` a infrac]ionalit`]ii asociate traficului [i consumului ilicit de droguri.47
Conform Evalu`rii Rapide de Situa]ie a Agen]iei Na]ionale Antidrog din anul 2003 num`rul consumatorilor de heroin` injectabil` din Bucure[ti este de aproximativ 24.000 de persoane, ceea ce reprezint` 1% din totalul popula]iei ora[ului. |ngrijor`tor este faptul c` 15% din persoanele care au beneficiat de servicii de specialitate [i sunt dependente de heroin` injectabil` sunt infectate cu virusul hepatitei B sau C. 6,3 % dintre consumatorii de droguri din Romnia sunt copii.48 |n ultimii 4 ani s-a \nregistrat o cre[tere a propor]iei recidivelor, concomitent cu sc`derea adresabilit`]ii cazurilor noi. O posibil` cauz` a acestei st`ri de fapt este inexisten]a unui circuit terapeutic eficient, care s` ofere consumatorilor de droguri posibilitatea unui tratament complet: Figura 12.1 Dinamica recidive / cazuri noi \n ultimii 4 ani
Sursa: Agen]ia Na]ional` Antidrog, Centrul de Statistic` Sanitar` [i Documentare Medical` a Ministerului S`n`t`]ii
Raportul de evaluare privind implementarea Strategiei Na]ionale Antidrog pe perioada 2003-2004, \ntocmit de Agen]ia Na]ional` Antidrog confirm` m`sura redus` \n care consumatorii de droguri au beneficiat de servicii de consiliere sau asisten]` specializat`:
47 48
Agen]ia Na]ional` AntiDrog idem
130

Figura 12.2 Dinamica tipurilor de tratament de care au beneficiat consumatorii de droguri
Consumul de droguri se manifest` \n rndul copiilor, existnd anumite categorii cu o vulnerabilitate crescut`: copiii str`zii sau copiii provenind din familii dezorganizate. |ns`, chiar [i \n afara acestor probleme, copiii [i adolescen]i pot deveni consumatori sub presiunea grupului de apartenen]` sau din spirit de imita]ie. |n cazul copiilor str`zii (sintagm` prin care vom \n]elege copii care trìesc permanent \n strad`), consumul de substan]e inhalante (aurolac), \ncepe la vrste mici (7 10 ani), simultan sau imediat momentului ajungerii copiilor \n strad`. Adesea, este vorba de consumul substan]elor ilegale concomitent cu alte a[anumite droguri legale (tutun [i alcool), toate aceste determinnd deteriorarea semnificativ` [i ireversibil` a st`rii de s`n`tate a copiilor. La acest rezultat contribuie [i faptul c`, de cele mai multe ori, consumul substan]elor inhalante precede consumul drogurilor tari, \n special heroina, crendu-se de cele mai multe ori dependen]a de aceste substan]e [i instalarea anumitor afec]iuni somatice (hepatita B, hepatita C), boli ale inimii sau pl`mnilor, SIDA, afec]iuni/infec]ii dermatologice.49 Conform evalu`rii dimensiunilor consumului de tutun, alcool [i droguri ilicite \n [coli studiul na]ional European School Survey Project on Alcohol and Other
49
Salva]i Copiii, Copiii str`zii [i drogurile, 2002
131

Drugs - ESPAD - 2003, efectuat pe un e[antion de elevi \n vrst` de 16 ani, consumul de marijuana s-a dublat fa]` de anul 1999 (anul studiului ESPAD anterior) [i fa]` de acela[i an de referin]` consumul de LSD/halucinogene a crescut cu 40 50%, iar cel de droguri injectabile s-a m`rit cu cel pu]in 50%.50 |n urma unui studiu na]ional realizat \n 2004 de Salva]i Copiii Romnia \n parteneriat cu Facultatea de Sociologie [i Asisten]` Social` a Universit`]ii din Bucure[ti s-au desprins urm`toarele concluzii referitoare la consumul de droguri \n rndul popula]iei tinere cu vrsta \ntre 11 [i 22 ani: 2,5% au \ncercat cel pu]in o dat` marijuana; 0,4 % - heroin`; 0,3% ecstasy, 0,2% - cocain`; 0,1% - LSD; 0,1% au declarat c` sunt consumatori permanen]i de marijuana [i al]i 0,1% - de cocain`.

Principalele acte normative: Legea nr. 143/2000 (cu modific`rile [i complet`rile ulterioare) privind combaterea traficului [i consumului ilicit de droguri Hot`rrea nr. 1489/2002 (cu modific`rile [i complet`rile ulterioare), privind \nfiin]area Agen]iei Na]ionale Antidrog Hot`rrea nr. 97 / 2003 pentru aprobarea criteriilor de selectare a organiza]iilor neguvernamentale sau a altor persoane juridice care pot participa la realizarea, \n comun cu ministerele [i institu]iile publice, a unor activit`]i sau programe \n domeniul s`n`t`]ii publice [i protec]iei familiei Ordinul Ministerului S`n`t`]ii nr. 187 / 2002 pentru definirea tipurilor de unit`]i medicale ce pot fi abilitate s` asigure asisten]` medical` persoanelor dependente de droguri, precum [i a organiza]iilor neguvernamentale ce pot fi abilitate s` desf`[oare activit`]i de prevenire a transmiterii microorganismelor patogene pe cale sanguin` \n rndul consumatorilor de droguri injectabile Ordinul comun al Ministerului S`n`t`]ii [i Ministerului Justi]iei nr. 898 / 2002 privind m`surile medicale [i educative aplicate toxicomanilor \n \nchisoare Ordinul 240 / 2002 (cu modific`rile [i complet`rile ulterioare), pentru aprobarea Listei cuprinznd produsele farmaceutice de uz uman [i veterinar care con]in substan]e ce intr` sub inciden]a Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului [i consumului ilicit de droguri Hot`rrea nr. 73 / 2005 privind aprobarea strategiei na]ionale antidrog \n perioada 2005 2012
50
Agen]ia Na]ional` Antidrog Raport de evaluare privind implementarea strategiei na]ionale antidrog 2003 2004
132

Institu]ii la nivel central: Ministerul Administra]iei [i Internelor Agen]ia Na]ional` Antidrog elaboreaz` Strategia Na]ional` Antidrog [i Planul de ac]iune, coordonnd institu]iile, organiza]iile guvernamentale [i neguvernamentale implicate Ministerul S`n`t`]ii stabile[te criteriilor [i a condi]iilor minimale ce trebuie \ndeplinite de unit`]ile medicale care acord` asisten]` persoanelor dependente de droguri Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii programe de prevenire a consumului ilicit de droguri \n rndul elevilor Ministerul Justi]iei programe psihologice [i sociale, m`suri educative pentru consumatorii de droguri afla]i \n penitenciare Institu]ii la nivel local: Centrele de prevenire, evaluare [i consiliere antidrog jude]ene / de sector ale municipiului Bucure[ti
A fost elaborat` Strategia na]ional` antidrog 2005 2012 (prin Hot`rrea de Guvern nr. 73 / 2005): Aceasta prevede structurarea sistemului de asisten]` medical`, psihologic` [i social`, dezvoltat la nivel na]ional, pe trei niveluri de interven]ie: Primul nivel presupune identificarea, atragerea, motivarea [i trimiterea consumatorilor de droguri spre serviciile specializate, abordarea necesit`]ilor sociale [i medicale de baz` ale consumatorilor de droguri [i coordonarea necesar` cu resursele din nivelul 2 [i 3. Nivelul doi este constituit din unit`]i specializate din sistemul de S`n`tate Public` [i din centrele de prevenire, evaluare [i consiliere antidrog [i asigur` asisten]a specializat`, monitorizarea [i trimiterea spre cel de-al treilea nivel, ca [i coordonarea necesar` \ntre toate nivelurile de interven]ie. Cel de-al treilea nivel asigur` reinser]ia social` prin interven]ii specifice [i prin servicii cu nivel crescut de specializare care sprijin` nivelul 2.
133

Sistemul va include componente publice, private sau mixte acreditate/autorizate [i va fi coordonat [i monitorizat de c`tre Agen]ia Na]ional` Antidrog \n conformitate cu standardele de calitate. Programul Educa]ia pentru s`n`tate \n [coala romneasc`: Au fost elaborate Ghidul pentru cadrele didactice [i programele [colare / manualele pentru disciplina Educa]ie pentru s`n`tate. |n anul [colar 2003 2004, programul a fost implementat \ntr-un num`r de 8.000 de [coli, implicnd circa 300.000 de elevi [i 11.000 de cadre didactice. Anual, \n [coli se desf`[oar` activit`]i de prevenire a consumului de droguri \n rndul copiilor, prin colaborarea dintre inspectoratele [colare, speciali[tii centrelor locale de consiliere antidrog, ONG-uri [i Poli]ie. S-au desf`[urat [i continu` organizarea de cursuri de formare [i educare continu` pentru speciali[tii care desf`[oar` activit`]i de promovare a s`n`t`]ii [i educa]ie pentru s`n`tate : Au fost preg`ti]i mediatori sanitari din 37 de jude]e, s-au organizat seminarii de formare pentru directorii educativi, consilierii psiho pedagogici [i medicii din re]eaua [colar`. |n tratamentul toxico dependen]ei au fost forma]i profesional [i speciali[ti psihiatri, neonatologi, medici de familie, farmaci[ti (prin cursuri de reabilitare [i terapie cognitiv comportamental`, \n parteneriat cu diferite ONG-uri). A fost elaborat [i \ncepnd cu anul universitare 2003 2004 - inclus \n cadrul Facult`]ii de Sociologie [i Asisten]` Social` (sec]ia Asisten]` Social`) un modul acreditat pe toxico-dependen]` (cu durata de un semestru) [i masterul Combaterea drogo-dependen]ei. Ministerul Administra]iei [i Internelor a organizat cursuri de preg`tire a poli]i[tilor implica]i \n prevenirea [i combaterea consumului de droguri [i a introdus teme specifice \n programa de \nv`]`mnt a unit`]ilor [colare din structura sa. Parteneriatul dintre institu]iile publice [i sectorul neguvernamental: Programele de prevenire a consumului de droguri s-au desf`[urat \n parteneriat institu]ii publice ONG-uri, fiind elaborate m`suri legislative pentru sprijinirea financiar` [i asisten]a tehnic` a ONG-urilor [i m`suri de evaluare concret` a acestor programe (prin fi[a standard [i ghidul de evaluare a programelor de preven]ie). Dezvoltarea atitudinilor [i a comportamentelor favorabile s`n`t`]ii, prin campanii centrate pe prevenirea consumului de droguri ilegale la nivelul popula]iei: emisiuni radio, site informativ al Ministerului S`n`t`]ii [i Institutului de S`n`tate Public` www.viatasanatoasa.ro , distribuirea de pliante, postere.
134

Promovarea programelor tip harm reduction, de diminuare a efectelor negative asociate consumului de droguri, prin care se ofer` servicii gratuite de consiliere psihologic`, referire c`tre servicii medicale / sociale, schimb de seringi, testare pentru HIV/SIDA, hepatita B, hepatita C, Chlamydia, sifilis, etc. utilizatorilor de droguri ; furnizor : re]eaua Romanian Harm Reduction Network (www.rhrn.ro).
Recomand`ri:
Continuarea \mbun`t`]irii preg`tirii profesionale a angaja]ilor din toate structurile implicate \n prevenirea [i combaterea traficului [i consumului ilicit de droguri (asisten]` social`, educa]ie, poli]ie, mass-media) |mbun`t`]irea dot`rii materiale a unit`]ilor medicale, Poli]iei, Penitenciarelor, Vama Includerea programului Educa]ie pentru s`n`tate \n [coala romneasc` \n trunchiul comun de materii, astfel \nct to]i copii din sistemul public de \nv`]`mnt s` beneficieze de acest program Stimularea implic`rii comunit`]ii \n dezvoltarea de programe de prevenire, de reinser]ie social` a consumatorilor dependen]i de droguri Crearea unui sistem integrat de asisten]` a consumatorilor [i a consumatorilor dependen]i de droguri Dezvoltarea de programe specifice tipului de drog consumat Cre[terea num`rului de programe ce vizeaz` reducerea riscurilor asociate consumului de droguri Sprijinul tehnic [i financiar acordat asocia]iilor persoanelor afectate de consumul de droguri
Contacte:
Agen]ia Na]ional` Antidrog Adresa: Bd. Unirii nr. 37, bl A4, sector 3, Bucure[ti Telefon: (021) 323 30 30 Fax: (021) 326 67 27 RHRN (Re]eaua de diminuare a efectelor negative asociate consumului de droguri Romanian Harm Reduction Network), Bucure[ti Telefon: (021) 250 29 52; Fax: (021) 250 29 52
135
Va fi prev`zut` o \ntreag` gam` de dispozi]ii, precum cele referitoare la solu]ii alternative celor privind \ngrijirea \ntr-un cadru institu]ional, pentru a asigura copiilor un tratament \n interesul bun`st`rii lor [i propor]ional cu infrac]iunea s`vr[it`.
Art. 40 (4) Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului
COPIII |N CONFLICT CU LEGEA

Copiii \n conflict cu legea reprezint` un fenomen complex ce include aspecte de natur` psihologic`, educa]ional`, istoric`, social`, contextul romnesc contribuind la conturarea unui specific aparte. Astfel, perioada de tranzi]ie a implicat apari]ia unei st`ri de dezechilibru normativ, economic [i cultural, a generat numeroase deficien]e implicit la nivel familial (deteriorarea climatului familial, dezorganizare familial`, apari]ia deficien]elor de socializare) cu impact deosebit de mare asupra dezvolt`rii copiilor. |n multe familii, \n special \n cele cu un num`r mare de copii, p`rin]ii s-au v`zut pu[i \n situa]ia de a nu putea asigura cele necesare traiului zilnic [i de a \ncerca s` g`seasc` diverse solu]ii, mai mult sau mai pu]in legale. Astfel, mul]i minori sunt trimi[i s` munceasc` pe strad` sau chiar s` fure. Cùtnd compania altora cu comportament similar, ei ajung s` se asocieze cu ace[tia, putnd dezvolta o reac]ie de respingere fa]` de [coal` [i fa]` de climatul familial tensional, fapt ce contribuie la cre[terea probabilit`]ii p`r`sirii mediului familial. Minorii care apar]in fenomenului copiii str`zii prezint` un status social inferior, sunt marginaliza]i [i predispu[i spre comiterea de fapte antisociale [i chiar spre \nc`lcarea legii (mai ales datorit` contactului cu adul]i sau cu al]i minori delicven]i). O alt` categorie vulnerabil` este cea a minorilor institu]ionaliza]i deoarece ace[tia sunt lipsi]i de climatul familial [i socio-economic protector, putnd frecventa anturaje care s` \i \mping` cu u[urin]` spre delicven]`. De asemenea, aceste categorii vulnerabile de minori sunt predispuse unor comportamente deviante cum ar fi consumul de droguri [i alcool, prostitu]ie, furt, agresiune, etc. Grupurile \n cadrul c`rora se manifest` comportamente delicvente pot avea un efect de induc]ie negativ` [i asupra minorilor cu deficien]e de socializare sau asupra celor din familii aparent func]ionale, cu statusuri socio-economice medii sau ridicate care nu manifest` un comportament deviant, dar care au fost atra[i ocazional \n astfel de anturaje, s`vr[ind \n grup o serie de acte antisociale sau chiar delicvente. Inciden]a infrac]iunilor s`vr[ite de c`tre minori a cunoscut o cre[tere \ncepnd cu anul 1990, atingnd o valoare deosebit de ridicat` \n anul 1998. De asemenea, s-a constatat [i o cre[tere a num`rului infrac]iunilor s`vr[ite cu violen]`. Fenomenul s-a modificat [i din punct de vedere al formelor de delicven]`, ap`rnd astfel noi tipuri de infrac]iuni care solicit` reorganizarea [i cre[terea complexit`]ii m`surilor [i a metodelor de recuperare a minorilor delicven]i.
139

O caracteristic` a sistemului de justi]ie juvenil` o constituie punerea accentului \n special pe pedepsirea infrac]iunii [i nu pe reintegrarea sau bun`starea copilului. Alternativa la pedeapsa cu \nchisoarea are o importan]` mare pentru reducerea recidivei, deoarece studiile demonstreaz` c` minorii de]inu]i prezint` o rat` de recidiv` substan]ial`. Prin alternativa la pedeapsa cu \nchisoarea li se permite copiilor s` beneficieze de servicii in comunitate, putnd men]ine leg`turi pozitive cu familia, [coala [i comunitatea, astfel m`rindu-se [ansele de resocializare ale copilului.
|ncepnd cu anul 1990 se constat` o cre[tere att a num`rului minorilor cerceta]i de c`tre poli]ie ct [i a celor care au primit o condamnare: Figura 13.1 Evolu]ia num`rul minorilor cerceta]i [i a celor condamna]i
|n perioada ianuarie 2003 - iunie 2004 au fost \nregistrate 407.770 de infrac]iuni, dintre care 29.374 au fost s`vr[ite de c`tre minori, 1.434 fiind infrac]iuni cu violen]`. Ponderea cea mai mare din infrac]iunile s`vr[ite de c`tre minori o au infrac]iunile contra patrimoniului 45,16%, furtul reprezentnd aproximativ 38% iar tlh`ria 2%. Infrac]iunile contra persoanei constituie 5,38% din totalul infrac]iunilor s`vr[ite de c`tre minori, iar cele contra libert`]ii persoanei aproximativ 3%.
140

Tabel 13.1 Num`rul infrac]iunilor s`vr[ite de minori \n perioada ianuarie 2003 iunie 2004
Sursa: Inspectoratul General al Poli]iei Romne, Institutul pentru Cercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii
La \nceputul anului 2005 la nivel na]ional func]ionau 36 de penitenciare din care 2 penitenciare pentru minori [i tineri, 3 centre de reeducare pentru minori, precum [i 6 spitale penitenciar. Trebuie precizat faptul c` \n cadrul penitenciarelor au fost amenajate si sec]ii de de]inere pentru minori iar a[a cum se poate observa din graficul urm`tor, acestea de]in un num`r mult mai mare de copii dect celelalte tipuri de centre destinate minorilor.
141

Figura 13.2 Repartizarea popula]iei minore \n centrele de deten]ie
Sursa: Ministerul Justi]iei - Administra]ia Na]ional` a Penitenciarelor
Evolu]ia serviciilor alternative, destinate minorului care a s`vr[it o fapt` penal` [i nu r`spunde penal, dezvoltate de Serviciul Public Specializat pentru Protec]ia Copilului, este urm`toarea: Tabel 13.2 Evolu]ia serviciilor alternative destinate minorilor care au s`vr[it fapte penale, dar nu r`spund penal
Sursa: ANPDC

Principalele acte normative: Hot`rrea Guvernului Romniei nr. 1439/2004 privind serviciile specializate destinate copilului care a s`vr[it o fapt` penal` [i nu r`spunde penal; Codul Penal din 1968 modificat [i completat ulterior Titlul IV Minoritatea. La data de 1 iulie 2005 va intra \n vigoare noul Cod Penal; Legea 294/2004 privind executarea pedepselor [i a m`surilor dispuse de organele judiciare \n cursul procesului penal; Ordonan]a Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea [i func]ionarea serviciilor de reintegrare social` [i supraveghere, aprobat` cu modific`ri [i complet`ri prin Legea nr. 129/2002 [i Legea nr.211/2004; Hot`rrea Guvernului nr. 1.438/2004 pentru aprobarea regulamentelor cadru de organizare [i func]ionare a serviciilor de prevenire a separ`rii copilului de familia sa, precum [i a celor de protec]ie special` a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea p`rin]ilor sì;
142

Ordin nr. 80/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind \ntocmirea planului de servicii [i a Normelor metodologice privind \ntocmirea planului individualizat de protec]ie; Ordinul nr. 69/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind managementul de caz \n domeniul protec]iei copilului. Legea 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului;
Conform Codului Penal, minorul care nu a \mplinit 14 ani nu r`spunde penal, cel cu vrsta \ntre 14-16 ani r`spunde penal doar dac` se dovede[te c` a s`vr[it fapta cu discern`mnt, iar dup` 16 ani r`spunde penal conform legii. Discern`mntul se stabile[te de c`tre institu]iile de medicin` legal`, printr-o expertiz` de specialitate, pe baza unor examin`ri clinice [i examene complementare. |n cazul copilului care a s`vr[it o fapt` penal` dar nu r`spunde penal se instituie o m`sur` de protec]ie ]inndu-se cont de: condi]iile care au favorizat s`vr[irea faptei, gradul de pericol social al faptei, mediul \n care a crescut [i trìt copilul, riscul s`vr[irii din nou de c`tre copil a unei fapte prev`zute de legea penal`, precum [i de orice alte elemente de natur` a caracteriza situa]ia copilului. M`sura de protec]ie poate fi: Supravegherea specializat`, Plasamentul M`sura supravegherii specializate const` \n men]inerea copilului \n familia sa, cu condi]ia respect`rii de c`tre acesta a unor obliga]ii, cum ar fi: frecventarea cursurilor [colare, utilizarea unor servicii de \ngrijire de zi, urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie, interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea leg`turi cu anumite persoane. De asemenea, dac` fapta s`vr[it` de copilul care nu r`spunde penal prezint` un grad mare de pericol social sau dac` minorul s`vr[e[te \n continuare fapte penale, se poate dispune plasamentul copilului \ntr-un serviciu de tip reziden]ial specializat, pe o perioad` determinat`. Potrivit art.107 alin (1) din Legea nr. 272/2004, serviciile specializate destinate protec]iei copilului care a s`vr[it o fapt` penal` [i nu r`spunde penal sunt: servicii de zi; servicii de tip familial; servicii de tip reziden]ial. Fa]` de minorul care r`spunde penal se poate lua o m`sur` educativ` sau se poate aplica o pedeaps` (Legea 272/2004).
143

Conform noului Cod Penal m`surile educative care se pot lua fa]` de minor sunt: mustrarea; libertatea sub supraveghere; libertatea sub supraveghere sever`; internarea \ntr-un centru de reeducare; internarea \ntr-un institut medical-educativ. Minorului \i pot fi aplicate urm`toarele pedepse: \nchisoarea sau amenda prev`zute de lege pentru infrac]iunea s`vr[it`, limitele acestora reducndu-se la jum`tate iar minimul pedepsei neputnd dep`[ii 5 ani. |n cazul pedepsei cu deten]iunea pe via]`, se aplic` minorului pedeapsa \nchisorii de la 5 la 20 de ani. Alternativa la pedeapsa cu \nchisoarea se concretizeaz` \n m`suri care necesit` supraveghere [i control proba]iunea [i suspendarea execut`rii pedepsei sau eliberarea condi]ionat` sub supraveghere; munca \n folosul comunit`]ii; contractele \ncheiate cu minorii; c`minele de grup; instruirea \ntr-un mediu nou; a[ez`mintele deschise; \ncredin]area minorilor [i tinerilor adul]i unor organisme ale colectivit`]ii precum [i \n m`suri care nu necesit` astfel de supraveghere suspendarea condi]ionat` a execut`rii pedepsei, achitarea condi]ionat`, amnarea execut`rii pedepsei. Proba]iunea reprezint` o alternativ` la privarea de libertate [i cuprinde m`surile non privative ce pot fi luate fa]` de o persoan` care a s`vr[it o fapt` penal`. Pe lng` fiecare tribunal func]ioneaz`, sub coordonarea Ministerului Justi]iei, servicii de protec]ie a victimelor [i reintegrare social` a infractorilor. Aceste servicii se confrunt` \ns` cu numeroase probleme, printre care lipsa de personal calificat, lipsa de resurse materiale, slaba implicare a comunit`]ii locale [i a factorilor de decizie de la nivel local \n dezvoltarea acestora, probleme care genereaz` o eficien]` redus`. Institu]ii la nivel central Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Dreptului Copilului stabile[te standardele de organizare [i func]ionare a serviciilor destinate minorilor care au s`vr[it fapte penale [i monitorizeaz` modul de respectare a acestora; coordoneaz` [i controleaz` activitatea de protec]ie [i promovare a drepturilor copilului care a s`vr[it o fapt` penal`. Ministerul Justi]iei coordoneaz` serviciile de protec]ie a victimei [i reintegrare social` a infractorilor;
144

Administra]ia Na]ional` a Penitenciarelor: asigur` paza, escorta [i supravegherea, precum [i aplicarea regimului de deten]ie [i organizare de activit`]i de asisten]` social` [i educa]ie destinate reinser]iei sociale a minorilor priva]i de libertate; Institutul Na]ional de Criminologie: efectueaz` cercet`ri [i elaboreaz` strategii [i programe referitoare la fenomenul criminalit`]ii juvenile.
Institu]ii la nivel local (subordonate administra]iei publice locale): Comisia pentru protec]ia copilului stabile[te m`sura de protec]ie a copilului care a s`vr[it o fapt` penal` [i nu r`spunde penal, \n cazul \n care exist` acordul p`rin]ilor; reevalueaz` periodic hot`rrile privind m`surile de protec]ie. Direc]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului propune stabilirea m`surii de protec]ie special`; asigur` serviciile destinate protec]iei copilului care a s`vr[it o fapt` penal` [i nu r`spunde penal; reevalueaz`, cel pu]in o dat` la 3 luni [i ori de cte ori este cazul, \mprejur`rile care au stat la baza stabilirii m`surilor de protec]ie special` [i propune, dup` caz, men]inerea, modificarea sau \ncetarea acestora. Inspectoratele [colare colaboreaz` cu Direc]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului \n vederea \nscrierii copiilor care au s`vr[it o fapt` penal` \n institu]iile de \nv`]`mnt. Instan]ele de judecat` dispun luarea m`surilor de protec]ie, \n situa]ia \n care nu exist` acordul p`rin]ilor, a copilului care a s`vr[it o fapt` penal` [i nu r`spunde penal; dup` luarea m`surii de supraveghere specializat`, instan]a \n[tiin]eaz` [coala unde minorul \nva]` sau unitatea la care este angajat, pentru ca acestea s` colaboreze la reeducarea minorului \mpreun` cu persoana c`reia acesta i-a fost \ncredin]at. Poli]ia [i Parchetul solu]ioneaz` cauzele penale \n care ca p`r]i procesuale figureaz` minori.
Legea 272/2004 [i noul Cod Penal (ce va intra \n vigoare la data de 1 iulie 2005) aduc modific`ri \n sfera m`surilor [i serviciilor de protec]ie destinate copilului care a s`vr[it o fapt` penal`: Se prevede acordarea unei importan]e sporite asigur`rii dreptului la educa]ie, att \n cadrul m`surilor privative de libertate ct [i \n cadrul celor non-privative;
145

Se introduce o nou` m`sur` educativ` pentru copiii care au s`vr[it o fapt` penal` cu un grad mai ridicat de pericol, evitndu-se privarea de libertate [i anume libertatea sub supraveghere sever` care const` \n l`sarea minorului \n libertate pe o perioad` \ntre un an [i 3 ani, sub supravegherea unei institu]ii legal \ns`rcinate cu supravegherea minorilor sau a serviciilor de reintegrare social` [i supraveghere. Supravegherea poate consta \n includerea minorului \n programe de reintegrare social`, precum [i \n acordarea de asisten]` [i consiliere; Noul cod penal mai prevede [i posibilitatea amn`rii pedepsei sau a renun]`rii la pedeapsa aplicat` minorului \n cazul infrac]iunilor sanc]ionate cu \nchisoarea (pentru cel mult 2 ani), instan]a putnd s` nu aplice pedeapsa dac` minorul nu are antecedente, a acoperit prejudiciul [i a dat dovezi temeinice c` se poate \ndrepta f`r` aplicarea legii; Se introduce amenda sub forma zilelor amend`.
Direc]ia General` a Penitenciarelor a \ntreprins m`suri concrete pentru continuarea procesului de reform` [i alinierea practicii penitenciare la standardele europene:51 Au fost \mbun`t`]ite condi]iile de cazare [i educare a minorilor din centrele de reeducare [i s-au efectuat demersuri pentru evitarea supraaglomer`rii. |n anul 2004 s-a finalizat modernizarea re]elei medicale spitalice[ti penitenciare [i dotarea acesteia la standardele impuse de normele Ministerului S`n`t`]ii. |n toate unit`]ile penitenciare au fost derulate diverse programe proprii sau \n parteneriat cu societatea civil`: programe de [colarizare, educa]ie profesional`, educa]ie sanitar` educa]ie pentru s`n`tate, programe antidrog, programe de adaptare la via]a institu]ionalizat`, de terapie complex` educativ`, psihoterapeutice, de reintegrare social` [i familial`, de asisten]` post-penal`, educa]ie pentru s`n`tate, precum [i activit`]i ocupa]ionale [i de petrecere a timpului liber (tabere, excursii).
De asemenea, au fost \nfiin]ate [i instan]e specializate pentru minori, dar num`rul acestora este \nc` deosebit de redus. Au fost derulate programe de specializare a personalului ce activeaz` \n cadrul serviciilor destinate copilului care a s`vr[it o fapt` penal` [i nu r`spunde penal, precum [i preg`tirea multidisciplinar` a personalului responsabil cu activit`]ile legate de protec]ia minorilor c`rora li s-a aplicat o pedeaps` privativ` de libertate.
51
Raportul privind activitatea desf`[urat` de Direc]ia General` a Penitenciarelor [i unit`]ile subordonate, \n anul 2004
146

Recomand`ri:
Sc`derea ponderii sanc]iunilor privative de libertate astfel \nct deten]ia s` constituie o ultim` m`sur`, precum [i diversificarea procedurilor alternative; Eficientizarea serviciilor destinate reintegr`rii sociale a infractorilor minori; |mbun`t`]irea condi]iilor de deten]ie [i asigurarea separ`rii minorilor de de]inu]ii adul]i; Cre[terea num`rului [i a eficien]ei instan]elor specializate pentru minori; Cre[terea num`rului asisten]ilor sociali [i al psihologilor din cadrul sistemului de justi]ie juvenil`; M`rirea num`rului consilierilor de reintegrare social` [i supraveghere [i m`rirea resurselor bugetare alocate acestor servicii; Preg`tirea de ofi]eri de poli]ie specializa]i \n lucrul cu copiii \n conflict cu legea; Implementarea \n centrele de deten]ie pentru minori a obliga]iilor [i drepturilor copilului, pentru a r`spunde nevoilor specifice ale minorilor; informarea personalului care intr` \n contact cu minorul delincvent \n vederea cunoa[terii drepturilor copilului; Luarea \n considerare a nevoilor speciale ale copilului cu dizabilit`]i \n cazul \n care acesta este cercetat pentru comiterea de infrac]iuni (\n prezent nu exist` nici o prevedere care s` fac` referire la acest aspect); Cre[terea rolului comunit`]ii \n prevenirea delicven]ei juvenile precum [i \n sprijinirea reintegr`rii sociale a minorului care a s`vr[it o fapt` penal` prin informarea [i responsabilizarea comunit`]ii locale [i a factorilor de decizie de la nivel local; Derularea de programe care s` ofere sprijin minorului \n perioadele vulnerabile ce apar \n dezvoltarea acestuia, cu scopul prevenirii comportamentelor delicvente; Punerea accentului pe reintegrarea [i bun`starea minorului [i nu pe pedepsirea [i supravegherea acestuia; Crearea unei strategii punitive bine definite; Elaborarea de reglement`ri distincte pentru minorii lipsi]i de libertate, \n prezent existnd reglement`ri generale aplicabile att minorilor ct [i adul]ilor [i doar cteva prevederi care se adreseaz` doar minorului; Reducerea termenului pentru solu]ionarea cazurilor copiilor care au s`vr[it o fapt` penal`.

147
COPIII |N CONFLICT CU LEGEA ARGUMENT

Contacte:
Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului Adresa: Bd. Gh. Magheru nr.7, sector 1, Bucure[ti Telefon: (021) 310 07 90; (021) 310 07 89 Fax: (021) 312 74 74 Ministerul de Justi]ie Administra]ia Na]ional` a Penitenciarelor Adresa: Strada Maria Ghiculeasa nr. 47, sector 2, Bucure[ti Telefon: (021) 242 05 05 Fax: (021) 242 05 05 e-mail: office@anp-just.ro
148
|n 2007, Guvernul va trebui s` raporteze modul \n care aceste recomand`ri ale Comitetului au fost puse \n practic`.
OBSERVA}IILE FINALE ALE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI

PRIVIND STADIUL IMPLEMENT~RII CONVEN}IEI DREPTURILOR COPILULUI |N ROM~NIA
OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI 31 Ianuarie 2003
COMITETUL PENTRU DREPTURILE COPILULUI

a 32-a Sesiune
ANALIZAREA RAPOARTELOR PERIODICE PREZENTATE DE STATELE PAR}I |N CONFORMITATE CU ART. 44 AL CONVEN}IEI OBSERVA}IILE FINALE ALE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI
1.
Comitetul a analizat cel de-al doilea Raport Periodic al Romniei (CRC/C/65/Add.19) cu prilejul reuniunilor 844 [i 845 (a se vedea CRC/C/SR.844845), care au avut loc la 20 ianuarie 2003 [i a adoptat urm`toarele observa]ii finale.
A. INTRODUCERE
2. Comitetul apreciaz` transmiterea celui de-al doilea Raport Periodic de c`tre Statul Parte, redactat \n conformitate cu liniile directoare ale Comitetului. Totodat`, apreciaz` transmiterea \n timpul cerut a r`spunsurilor scrise la lista de \ntreb`ri (CRC/C/Q/ROM/2), prezentate \n mod detaliat, informativ, oferind o imagine clar` a situa]iei copiilor din Romnia. Comitetul apreciaz` prezen]a delega]iei la nivel \nalt, intersectorial`, care a contribuit la realizarea unui dialog deschis [i constructiv.
B. M~SURI |NTREPRINSE {l PROGRESE |NREGISTRATE DE STATUL PARTE

3. a) Comitetul apreciaz`: Intrarea \n vigoare a unei noi legisla]ii [i adoptarea unor strategii na]ionale [i programe precum: Hot`rrea de Guvern nr. 347/2002 privind programele de interes na]ional \n domeniul protec]iei copilului, privind copiii str`zii [i copiii institu]ionaliza]i; Legea nr. 678/2001 privind prevenirea [i combaterea traficului de persoane; Legea nr. 197/2000 privind violen]a domestic` [i abuzul asupra copilului; programul na]ional de s`n`tate pentru copil [i familie; strategia na]ionala pentru combaterea HIV/SIDA [i o serie de alte programe pentru protec]ia minorit`]ilor, \n special minoritatea roma. Ratificarea Protocolului Op]ional la Conven]ia ONU privind Drepturile Copilului referitor la implicarea copiilor \n conflictele armate [i a
52
b)
Cu prilejul celei de-a 862-a reuniuni, care a avut loc la 31 ianuarie 2003
151
OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI

Protocolului Op]ional la Conven]ia ONU privind Drepturile Copilului, referitor la vnzarea copiilor, prostitu]ia [i pornografia infantil`. Ratificarea Conven]iei OIM nr. 182 privind eliminarea celor mai grele forme de munc` a copilului. Ratificarea \n 1993 a Conven]iei de la Haga privind protec]ia copiilor [i cooperarea \n materia adop]iei interna]ionale.
c) d)
C. FACTORI {I DIFICULT~}I CARE AU |MPIEDICAT IMPLEMENTAREA CONVEN}IEI

4. Comitetul observ` c` Statul Parte continu` s` \ntmpine dificult`]i legate de tranzi]ia la o economie de pia]`, incluznd o rat` ridicat` a [omajului, s`r`cia crescnd` determinnd deteriorarea serviciilor medicale primare [i a altor servicii, care afecteaz` negativ familiile cu copii.
D. PRINCIPALELE DOMENII DE |NGRIJORARE {I RECOMAND~RI

D1. M~SURI GENERALE DE IMPLEMENTARE (Articolele 4, 42 [i 44, paragraful 6 ale Conven]iei) Observa]iile finale precedente 5. Comitetul constat` cu regret c` multe dintre subiectele de \ngrijorare [i recomand`rile (CRC/C/15/Add.16) care au fost formulate dup` analizarea raportului ini]ial al Statului Parte au fost insuficient luate \n considerare. Comitetul observ` c` multe dintre aceste subiecte de \ngrijorare [i recomand`ri se reg`sesc \n prezentul document, printre acestea num`rnduse discriminarea existent` \ntre fete [i bìe]i cu privire la vrsta minim` de c`s`torie, necesitatea revizuirii Codului Familiei din 1954 [i a legisla]iei privind adop]ia [i discriminarea copiilor apar]innd minorit`]ii roma. 6. Comitetul insist` ca Statul Parte s` \ntreprind` toate eforturile necesare pentru a lua \n considerare acele recomand`ri cuprinse \n observa]iile finale ale raportului ini]ial care nu au fost implementate \nc` [i s` ]in` cont la preg`tirea celui de-al treilea Raport Periodic de lista problemelor care strnesc \ngrijorare, con]inute \n prezentul set de observa]ii finale.
Legisla]ie Comitetul consider` \ncurajatoare noile legi [i proiecte de acte normative 7. care au fost men]ionate \n r`spunsurile scrise. Cu toate acestea, Comitetul manifest` \ngrijorare cu privire la faptul c` au fost f`cute eforturi insuficiente pentru implementarea efectiv` a acestora, inclusiv \n ceea ce prive[te alocarea resurselor adecvate.
152

8. Comitetul recomand` ca Statul Parte s` \nt`reasc` mecanismele de implementare a \ntregii legisla]ii relevante pentru Conven]ie, lund \n considerare necesit`]ile de preg`tire profesional`, mecanismele de monitorizare [i alocarea resurselor adecvate.
Planul Na]ional de Ac]iune [i coordonarea acestuia 9. |n ciuda adopt`rii unor planuri [i strategii na]ionale \n domeniul drepturilor copiilor, Comitetul este \ngrijorat de faptul c` implementarea Conven]iei a fost ineficient`. Aceasta se datoreaz`, \n mare parte, unei insuficiente aloc`ri a resurselor, lipsei unui plan na]ional, comprehensiv, bazat pe drepturile omului, [i insuficientei coordon`ri. 10. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` elaboreze un Plan Na]ional de Ac]iune comprehensiv, bazat pe drepturile omului, care s` acopere principalele principii [i prevederi ale Conven]iei [i pentru care s` fie alocate resurse umane [i financiare adecvate; [i S` consolideze Autoritatea Na]ional` Pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie, punndu-i la dispozi]ie resursele umane [i financiare necesare, [i un mandat puternic care s` asigure coordonarea efectiv` a activit`]ilor na]ionale [i interna]ionale destinate implement`rii Conven]iei.
b)
Structuri independente de monitorizare 11. Comitetul a luat not` de \nfiin]area institu]iei Avocatul Poporului \n anul 1997 [i de faptul c` aceast` institu]ie a instrumentat cazuri referitoare la \nc`lc`ri ale drepturilor copiilor. Totodat`, ia not` de faptul c`, \n conformitate cu declara]ia Pre[edintelui Romniei la Sesiunea Special` a Adun`rii Generale a ONU privind copiii, din 2002, proiectul de lege privind drepturile copilului prevede \nfiin]area institu]iei Avocatul Copilului. 12. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` continue [i s` finalizeze ct mai curnd posibil demersurile referitoare la \nfiin]area institu]iei Avocatul Copilului, lund \n considerare Comentariul General nr. 2 al Comitetului privind rolul institu]iilor na]ionale referitoare la drepturile omului \n implementarea Conven]iei; S` aloce acestui organism resurse adecvate, umane [i de alt` natur`, pentru \ndeplinirea rolului sù de monitorizare independent` [i S` asigure coordonarea necesar` a activit`]ilor acestei institu]ii cu institu]ia Avocatul Poporului.
b) c)
Alocarea resurselor Comitetul este preocupat de faptul c` fondurile bugetare \n domeniile 13. s`n`t`]ii [i educa]iei r`mn la un nivel sc`zut, acest fapt putnd afecta \n
153

mod dispropor]ionat copiii care trìesc \n zone rurale. |n particular, Comitetul observ` c` unele regiuni [i comunit`]i sunt dezavantajate \n compara]ie cu altele [i, din acest motiv, nu sunt capabile de a acorda copiilor un nivel adecvat al serviciilor. 14. a) |n lumina Art. 4 al Conven]iei, Comitetul recomand` Statului Parte: S` m`reasc` bugetul pentru implementarea drepturilor copiilor, urm`rind cu prioritate alocarea de fonduri bugetare care s` asigure implementarea drepturilor economice, sociale [i culturale ale copiilor \n limita maxim` a resurselor disponibile, \n particular pentru grupurile marginalizate din punct de vedere social [i Avnd in vedere descentralizarea serviciilor sociale [i ]innd cont de prevederile Art. 2 al Conven]iei, s` asigure alocarea resurselor suficiente (umane [i financiare) \n vederea implement`rii complete a Conven]iei pe teritoriul Statului Parte, \n special \n regiunile [i comunit`]ile dezavantajate.
b)
Colectarea datelor 15. Comitetul salut` recentele ini]iative privind realizarea sistemului de colectare a datelor precum Sistemul Informatizat de Monitorizare a Copilului pentru planificarea [i oferirea de servicii sociale copiilor. Cu toate acestea, Comitetul \[i exprim` preocuparea privind lipsa unei colec]ii de date eficiente, sistematice [i comprehensive cu privire la toate domeniile acoperite de Conven]ie pentru persoanele sub 18 ani. 16. Comitetul recomand` Statului Parte s` \nt`reasc` Sistemul Informatizat de Monitorizare a Copilului, pentru a asigura colectarea sistematic` a datelor pentru toate domeniile acoperite de Conven]ie [i care privesc toate persoanele sub 18 ani, cu accent special \n cazul acelora care au nevoie de protec]ie special`. Aceste date vor trebui utilizate pentru a monitoriza [i evalua progresele \nregistrate \n implementarea Conven]iei. Comitetul recomand` Statului Parte s` solicite asisten]` tehnic` din partea UNICEF \n acest domeniu.
Preg`tirea profesional` / diseminarea Conven]iei Comitetul recunoa[te eforturile depuse de Statul Parte \n diseminarea 17. prevederilor Conven]iei [i \n preg`tirea profesioni[tilor care lucreaz` cu [i pentru copii, \n conformitate cu recomandarea sa precedent` (CRC/C/15/Add. 16, par. 22). Cu toate acestea, Comitetul este de p`rere c` m`surile destinate con[tientiz`rii [i \n]elegerii principiilor [i prevederilor Conven]iei necesit` \nt`rire [i implementare \n continuare, pe o baz` permanent`, sistematic`.
154

18. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` continue [i s` \[i intensifice eforturile de a oferi preg`tire profesional` adecvat` [i sistematic`, [i familiarizare cu drepturile copiilor pentru persoanele care lucreaz` cu copii (membri ai Parlamentului, judec`tori, avoca]i, personal poli]ienesc [i medical, profesori, administratori [i personal din [coli [i institu]ii, lucr`tori sociali etc); S` continue s` dezvolte metode de promovare a Conven]iei, \n special la nivel local, [i s` sus]in` astfel de activit`]i desf`[urate de organiza]ii nonguvernamentale.
b)
Cooperarea cu organiza]iile non-guvernamentale 19. Comitetul recunoa[te rela]iile bune stabilite \ntre Guvern [i societatea civil`, urm`rind cooperarea \n implementarea Conven]iei. 20. Recunoscnd rolul important jucat de societatea civil` ca partener \n implementarea prevederilor Conven]iei, \n special la nivel local, Comitetul recomand` Statului Parte s` \ntreprind` eforturi sporite pentru facilitarea cooper`rii cu ONG-urile, inclusiv prin simplificarea procedurilor administrative necesare pentru ca acestea s` func]ioneze. |n acest sens - \n ceea ce prive[te acreditarea ONG-urilor - Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s` ia \n considerare recomand`rile formulate \n Ziua Discu]iilor Generale privind rolul sectorului privat ca prestator de servicii (CRC/C/121).
D2. DEFINI}IA COPILULUI (Art. 1 al Conven]iei) 21. Comitetul este preocupat de faptul c`, de[i men]ionat` \n recomand`rile (CRC/C/15/Add.16, parag.8) [i exprimat` cu \ngrijorare de CEDAW, diferen]a \ntre vrsta minim` de c`s`torie pentru bìe]i (18 ani) [i fete (16 ani [i, \n mod excep]ional, 15 ani) este discriminatorie. Comitetul reitereaz` recomandarea precedent` adresat` Statului Parte de a ridica vrsta minim` de c`s`torie pentru fete la nivelul vrstei minime de c`s`torie pentru bìe]i. Recomand`, de asemenea, colectarea datelor (dezagregate pe categorii de vrst`) referitoare la situa]ia num`rului de c`s`torii ale fetelor sub 18 ani.
22.
D3. PRINCIPII GENERALE (Articolele 2, 3, 6 [i 12 ale Conven]iei) 23. Comitetul este preocupat de faptul c` urm`toarele principii: dreptul la nediscriminare (Art. 2 al Conven]iei), dreptul de a se ]ine cont de interesul superior al copilului (Art. 3 al Conven]iei), dreptul copilului la via]`,
155

supravie]uire [i dezvoltare (Art. 6 al Conven]iei) [i dreptul copilului de ai fi ascultat` opinia \n func]ie de vrst` [i maturitate (Art. 12 al Conven]iei) nu sunt pe deplin reflectate \n legisla]ia, politicile [i programele la nivel na]ional [i local ale Statului Parte. 24. a) b) Comitetul recomand` Statului Parte: S` integreze \n legisla]ia relevant` care prive[te copiii principiile generale ale Conven]iei, respectiv, articolele 2, 3, 6, [i 12; S` aplice aceste principii \n toate deciziile politice, juridice [i administrative, precum [i \n proiectele, programele [i serviciile care au impact asupra copiilor; S` aplice aceste principii \n procesul de planificare [i creare a politicilor la toate nivelurile, precum [i \n activit`]ile \ntreprinse de institu]iile sociale, medicale [i de educa]ie, tribunale [i autorit`]i administrative.
c)
Dreptul la nediscriminare 25. Comitetul salut` adoptarea noii legisla]ii (Legea nr. 48/2002) [i depunerea eforturilor de combatere a discrimin`rii [i de a veni \n \ntmpinarea preocup`rilor exprimate de CERD (CERD/C/304/Add.85, paragrafele 9-16). Cu toate acestea, Comitetul este \ngrijorat de faptul c` principiul nediscrimin`rii nu este implementat \n totalitate pentru to]i copiii din Statul Parte, de faptul c` persist` inechit`]i \n exercitarea drepturilor economice, sociale, culturale, civile [i politice (pentru copiii cu handicap, cu HIV/SIDA, afla]i \n institu]ii reziden]iale, \n deten]ie, copii solicitan]i de azil sau refugia]i, strìni, copii \ntre 16 [i 18 ani, copii provenind din familii s`race, comunit`]i rome sau din alte grupuri minoritare). 26. Comitetul reitereaz` recomand`rile sale precedente (CRC/C/Add.16, paragrafele 10, 19, 21) de a fi luate m`suri pentru a combate \n mod efectiv atitudinile discriminatorii sau prejudec`]ile, \n special cele \ndreptate \mpotriva copiilor apar]innd grupurilor vulnerabile men]ionate mai sus. De asemenea, recomand` Statului Parte s` implementeze \n \ntregime [i efectiv m`surile legale de prevenire a discrimin`rii adoptate deja [i s` se asigure c` prevederile Constitu]iei sunt \n concordan]` cu Art. 2 al Conven]iei. Comitetul solicit` ca \n raportul urm`tor s` fie incluse informa]ii specifice privind m`surile [i programele relevante pentru Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului demarate de Statul Parte pentru punerea \n practic` a Declara]iei [i Programului de Ac]iune adoptate \n 2001, cu prilejul Conferin]ei Mondiale \mpotriva Rasismului, Discrimin`rii Rasiale, Xenofobiei [i Intoleran]ei asociate, [i ]innd cont de Comentariul General nr. 1 privind Art. 29 (1) al Conven]iei (scopurile educa]iei).
27.
156

Interesul superior al copilului Din informa]iile puse la dispozi]ie de Statul Parte, Comitetul a luat not` de 28. faptul c` principiul interesului superior al copilului se afl` la baza strategiei \n domeniul protec]iei copilului. Cu toate acestea, Comitetul r`mne preocupat de faptul c` acest principiu nu este \n totalitate \ncorporat \n legisla]ie. 29. Comitetul, \n conformitate cu recomand`rile sale precedente (CRC/C/15/Add.16 paragraful 14), recomand` Statului Parte s` garanteze c` interesul superior al copilului este luat \n considerare cu prioritate \n legisla]ia [i politicile care \i privesc pe copii [i s` ia m`suri proactive de a promova cunoa[terea \n totalitate [i implementarea practic` ale acestei prevederi. Participarea copiilor si respectarea opiniilor copilului 30. Comitetul ia not` de eforturile depuse de Statul Parte de a garanta c` procedurile administrative [i judiciare iau \n considerare opiniile copiilor, dar continu` s` manifeste \ngrijorare \n leg`tur` cu atitudinile tradi]ionale fa]` de copii \n societate, care le limiteaz` acestora dreptul de a le fi respectat` opinia \n cadrul familiei, \n [coli, institu]ii [i la nivelul institu]iilor locale. 31. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` promoveze [i s` faciliteze, \n cadrul familiei, \n [coli, institu]ii, precum [i \n procedurile judiciare [i administrative respectarea opiniilor copiilor [i participarea lor \n toate problemele care \i privesc, \n conformitate cu Art. 12 al Conven]iei; S` furnizeze materiale educa]ionale p`rin]ilor, profesorilor, func]ionarilor guvernamentali, institu]iilor judiciare, copiilor [i societ`]ii \n general, \n leg`tur` cu dreptul copiilor de a participa [i de la fi luate \n considerare opiniile; S` urm`reasc`, periodic, m`sura \n care opiniile copiilor sunt luate \n considerare, inclusiv impactul acestora asupra politicilor [i programelor.
b)
c)
D4. DREPTURI CIVILE SI LIBERT~}I (Articolele 7, 8, 13-17 [i 37(a)) Nume [i na]ionalitate 32. Comitetul ia not` de faptul c` Legea nr. 119/1996 include prevederi speciale pentru eliberarea certificatelor de na[tere pentru copiii abandona]i \n spitale. Cu toate acestea, Comitetul continu` s` fie preocupat de lipsa m`surilor de prevenire a ne\nregistr`rii copiilor [i este \ngrijorat de num`rul ridicat al persoanelor apatride, \n special \n rndul comunit`]ii roma.
157

33. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` intensifice eforturile de a asigura \nregistrarea la na[tere a tuturor copiilor, acordnd aten]ie special` cazurilor de ne\nregistrare a na[terilor copiilor apar]innd minorit`]ii rome; S` continue s` ia m`suri, \n conformitate cu Art. 7 al Conven]iei, pentru a simplifica procedurile legate de cererile pentru cet`]enie [i pentru a rezolva situa]ia copiilor apatrizi; S` ratifice Conven]ia din 1954 privind Statutul Persoanelor Apatride [i Conven]ia din 1961 privind Reducerea Apatridiei.
b)
c)
Tortura [i alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante Comitetul manifest` \ngrijorare fa]` de num`rul ridicat al alega]iilor privind 34. copiii c`rora li se aplic` rele tratamente sau tortura de c`tre func]ionari care aplic` legea, primite din partea Raportorului Special ONU privind tortura. Comitetul regret` c` la majoritatea acestor alega]ii nu s-a r`spuns [i manifest` \ngrijorare c` acestea nu au fost investigate \n mod efectiv de c`tre o autoritate independent`. Mai mult, Comitetul consider` preocupant faptul c`, \n acest domeniu, cooperarea cu Raportorul Special a fost insuficient`. 35. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` investigheze toate alega]iile de tortur` sau alte tratamente, pedepse crude, inumane sau degradante aplicate copiilor [i s` depun` toate eforturile pentru a coopera \n totalitate cu Raportorul Special privind tortura; S` asigure inadmisibilitatea dovezilor ob]inute prin utilizarea torturii; Reiternd recomandarea sa precedent` (CRC/C/15/Add.16, paragraful 20), s` ia m`suri pentru punerea \n practic` a recomand`rilor formulate de Comitetul pentru Drepturile Omului (CCPR/C/79/Add.111, paragraful 12); S` ia m`suri imediate pentru a opri violen]a poli]iei \mpotriva tuturor copiilor [i s` \nl`ture prevalenta mentalit`]ilor de a l`sa nepedepsite aceste acte; S` ia m`suri legislative sau de al` natur` pentru interzicerea tuturor formelor de tortur` [i alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante; S` acorde \ngrijire, recuperare, reintegrare [i compensare pentru victime.
b) c)
d)
e)
f)
158

D5. MEDIUL FAMILIAL {I |NGRIJIREA ALTERNATIV~ (Articolele 5; 18, paragrafele 1-2; 9-11; 19-21; 25; 27, paragrafele 4 [i 39) Mediul familial 36. Comitetul ia not` de informa]iile puse la dispozi]ie de Statul Parte, incluznd adoptarea Strategiei Guvernamentale pentru 2001-2004 centrat` pe sprijinul oferit familiilor, Planul Na]ional Antis`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale [i de alocarea a numeroase beneficii financiare pentru copii [i familii. Cu toate acestea, s`r`cia extins` continu` s` fie o provocare major` pentru Statul Parte, afectnd toate sectoarele societ`]ii, \n particular gospod`riile urbane cu mul]i copii. Comitetul constat` cu \ngrijorare c` s`r`cia este un factor care contribuie la separarea familiilor, cre[terea num`rului familiilor monoparentale, abuzul [i neglijarea familial`, [i la persisten]a fenomenului existentei p`rin]ilor lipsi]i de mijloace adecvate pentru cre[terea copiilor, care \i plaseaz` \n institu]ii sau \i abandoneaz`. 37. a) b) Comitetul recomand` Statului Parte: S` \[i dezvolte o politic` familial` comprehensiv`, centrat` pe copil; S` \[i intensifice eforturile de a proteja dreptul copilului la un mediu familial sigur [i s` asigure, prin intermediul unei comprehensive Legi a Copilului, protec]ia efectiv` a copiilor [i accesul tuturor copiilor [i p`rin]ilor care au nevoie de asisten]` financiar`, lund \n considerare Art. 18, paragraful 2 al Conven]iei; S` \mbun`t`]easc` asisten]a social` [i sprijinul acordat familiilor, prin intermediul serviciilor de consiliere [i educa]ie pentru promovarea rela]iilor pozitive copil-p`rinte; S` ia m`suri efective, inclusiv prin dezvoltarea de strategii [i activit`]i de con[tientizare, pentru prevenirea [i reducerea abandonului copiilor; S` \nt`reasc` m`surile preventive precum sus]inerea rolului familiilor [i comunit`]ilor \n eliminarea condi]iilor sociale care conduc la apari]ia problemelor precum delincven]a, crima [i abuzul de substan]e; S` ofere sprijin familiilor [i fetelor tinere \ns`rcinate, [i S` demareze campanii de con[tientizare a responsabilit`]ii ta]ilor.
c)
d) e)
f) g)
|ngrijirea alternativ` 38. Comitetul ia not` de demararea programului guvernamental de dezinstitu]ionalizare a copiilor ini]iat \n 2001 [i apreciaz` informa]iile potrivit c`rora, \n ultimii doi ani, au fost \nchise multe institu]ii. Cu toate acestea, urm`toarele aspecte r`mn preocupante: a) Calitatea foarte sc`zut` a \ngrijirii [i condi]iile grele existente \n unele din aceste institu]ii; b) Copiii pot fi \ndep`rta]i din familiile lor datorit` st`rii lor de s`n`tate sau datorita situa]iei economice dificile a p`rin]ilor;
159

c) d) e) |ngrijirea alternativ`, precum asisten]a maternal`, sau alte forme de protec]ie de tip familial, nu sunt suficient dezvoltate [i accesibile; Copiilor le lipsesc mecanismele eficiente de a comunica preocup`ri [i plngeri referitoare la plasamentul lor; Copiii care sunt proteja]i \n institu]ii timp de mul]i ani, pn` la vrsta de 18 ani, nu au posibilitatea s` \[i dezvolte aptitudinile educa]ionale [i voca]ionale necesare pentru a putea trì independent \n momentul \n care p`r`sesc institu]ia. Comitetul recomand` Statului Parte: S` ia m`suri efective pentru a dezvolta [i \nt`ri asisten]a maternal`, casele maternale de tip familial [i alte m`suri de protec]ie alternativ` de tip familial, prin acordarea unei asisten]e financiare sporite [i cre[terea num`rului mecanismelor de consiliere [i sprijin pentru familiile maternale; S` plaseze copiii \n institu]ii numai ca o m`sur` ultim` [i temporar`; S` ia toate m`surile necesare pentru a \mbun`t`]i condi]iile din institu]ii; S` asigure participarea sporit` a copiilor care trìesc \n institu]ii; S` garanteze dreptul de verificare periodic` conform Art. 25 al Conven]iei; S` urm`reasc` \n mod adecvat [i s` ofere sprijin [i servicii de reintegrare pentru copiii care p`r`sesc sistemul reziden]ial de \ngrijire; S` stabileasc` proceduri menite s` asigure c` acei copii care trìesc \n institu]iile care urmeaz` sa fie \nchise sunt informa]i pe deplin [i li se permite s` participe la luarea deciziilor cu privire la viitorul plasament, [i c` ace[ti copii \[i p`streaz` drepturile la protec]ie social`; S` \mbun`t`]easc` preg`tirea lucr`torilor sociali, astfel \nct ace[tia s` fie mai bine preg`ti]i s` intervin` [i s` asiste copiii.
39. a)
b) c) d) e) f) g)
h)
Adop]ia 40. Comitetul apreciaz` ini]iativele luate \n vederea punerii \n practic` a recomand`rilor precedente ale Comitetului (CRC/C/15/Add.16, paragraful 18) [i ia not` de faptul c` legisla]ia privind adop]ia se afl` \ntr-un proces de revizuire. De asemenea, Comitetul ia not` de faptul c` adop]iile interna]ionale au fost suspendate in 2001, dar c` aceast` suspendare nu a fost absolut`, din moment ce mai mult de 1500 de adop]ii interna]ionale au fost finalizate \n 2002 [i alte 600 de cazuri sunt analizate. 41. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` accelereze adoptarea noii legi revizuite a adop]iei [i s` asigure c` noua legisla]ie respect` \n totalitate Conven]ia [i alte standarde interna]ionale, \n special Conven]ia din 1993 de la Haga privind Protec]ia Copiilor [i Cooperarea \n materia Adop]iei interna]ionale;
160

b) S` asigure resurse suficiente umane [i materiale pentru implementarea efectiv` [i monitorizarea noii legisla]ii privind adop]ia; S` se asigure c` toate cazurile de adop]ie interna]ional` aflate \n studiu sunt analizate \n deplin` conformitate cu principiile [i prevederile Conven]iei, \n special Art. 21, [i cu Conven]ia de la Haga din 1993; S` caute modalit`]i de a \ncuraja adop]ia na]ional`, astfel \nct recurgerea la adop]ia interna]ional` s` se fac` doar ca o m`sur` ultim`.
Abuzul, neglijarea, relele tratamente 42. Comitetul noteaz` recentele eforturi ale organiza]iilor neguvernamentale \n domeniul prevenirii abuzului [i neglij`rii, precum [i declara]ia [efului Statului cu prilejul UNGASS referitoare la m`surile avute \n vedere pentru prevenirea abuzului asupra copiilor. Cu toate acestea, Comitetul reitereaz` preocuparea exprimat` anterior (CRC/C/15/Add.16) cu privire la eficien]a aparent limitat` att a m`surilor de con[tientizare a consecin]elor negative ale neglij`rii [i abuzului, inclusiv ale abuzului sexual, \n cadrul familiei, \n [coli, institu]ii, ct [i a celor de prevenire a acestor probleme. Comitetul \mp`rt`[e[te preocup`rile CEDAW privind cre[terea violen]ei \mpotriva femeilor; violen]a domestic` \mpotriva femeilor poate conduce la abuzul asupra copilului \n familie. De asemenea, Comitetul este preocupat de faptul c` pedepsele corporale [i alte forme de abuz [i neglijare continu` s` fie practicate \n familie. 43. a) b) c) Comitetul recomand` Statului Parte: S` interzic` \n mod expres pedepsele corporale acas`, \n [coli [i \n institu]ii; S` promoveze metode alternative de disciplin`; S` stabileasc` proceduri [i mecanisme efective pentru a primi, monitoriza, investiga [i pedepsi cazurile de abuz, rele tratamente [i neglijare, garantnd c` un copil abuzat nu este victimizat \n procesele legale, iar intimitatea ei/lui este protejat`; S` \nt`reasc` sistemul de raportare, prin preg`tirea profesorilor, poli]i[tilor, lucr`torilor sociali, judec`torilor [i profesioni[tilor din sistemul de s`n`tate \n vederea identific`rii, raport`rii [i managementului cazurilor de rele tratamente; S` asigure acordarea de servicii de sprijin \n ac]iunile legale pentru copiiivictime; S` asigure recuperarea fizic` [i psihologic`, [i reintegrarea social` a acestor victime, \n conformitate cu Articolul 39 al Conven]iei; S` \[i \nt`reasc` eforturile de a preveni [i combate violen]a domestic` [i abuzul, inclusiv prin campanii de con[tientizare a opiniei publice fa]` de atitudinile publicului.
d)
e) f) g)
161

D6. S~N~TATEA DE BAZ~ {I PROTEC}IA SOCIAL~ (Articolele 6; 18, paragraful 3; 23; 24; 26; 27, paragrafele 1-3) Serviciile medicale 44. Comitetul este \ncurajat de adoptarea \n decembrie 2001, de c`tre Ministerul S`n`t`]ii [i Familiei, a Strategiei Na]ionale \n domeniul s`n`t`]ii [i de scopurile [i obiectivele acestei Strategii, men]ionate \n r`spunsurile scrise la lista de \ntreb`ri. De asemenea, apreciaz` cooperarea dintre Statul Parte [i organiza]iile interna]ionale, \n domeniul serviciilor medicale. Cu toate acestea, Comitetul este foarte \ngrijorat de: a) Calitatea [i accesibilitatea reduse ale serviciilor de asisten]` medical` primar`, \n special \n zonele rurale [i pentru gospod`riile s`race; b) Nivelul ridicat al mortalit`]ii infantile, \n special \n zonele rurale; Faptul c` un num`r mare a deceselor survenite la persoane sub 5 ani se datoreaz` unor cauze care pot fi prevenite; c) Gradul ridicat al morbidit`]ii infantile, ca rezultat al accidentelor, inclusiv accidentele rutiere. 45. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` intensifice eforturile pentru implementarea Strategiei Na]ionale pentru sectorul de s`n`tate prin alocarea adecvat` [i sus]inut` a resurselor (umane [i financiare), inclusiv prin preg`tirea unui num`r suficient de profesioni[ti \n domeniul serviciilor medicale, prin asigurarea salariilor adecvate pentru lucr`torii din sistemul de servicii medicale, [i investi]ii \n infrastructura medical`, \n special \n zonele mai pu]in avantajate; S` sporeasc` eficien]a serviciilor prenatale, a educa]iei de s`n`tate maternal` [i a programelor de imunizare; S` \nt`reasc` eforturile de cre[tere a con[tientiz`rii, prin campanii publice de informare despre prevenirea accidentelor; S` asigure o coordonare sporit` \ntre actori guvernamentali [i nonguvernamentali [i s` continue s` lucreze strns cu agen]iile ONU \n acest domeniu.
b) c) d)
S`n`tatea adolescen]ilor 46. Comitetul manifest` \ngrijorare cu privire la: a) Disponibilitatea limitat` a programelor [i serviciilor \n domeniul s`n`t`]ii fizice [i mentale a adolescen]ilor; b) Num`rul de sinucideri; c) Num`rul ridicat de mame tinere [i de avorturi printre adolescente; d) Num`rul ridicat al bolilor cu transmitere sexual`; e) Cre[terea alarmanta a num`rului copiilor dependen]i de droguri, nivelul ridicat al consumului de ]ig`ri [i alcool [i lipsa con[tientiz`rii problemelor cauzate de aceste comportamente negative.
162

47. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` ofere adolescen]ilor acces la serviciile de consiliere medical` f`r` a fi necesar consim]`mntul p`rin]ilor, lund \n considerare evolu]ia capacit`]ilor copilului; S` stabileasc` programe comprehensive de planificare familial`, precum [i m`suri care s` asigure c` avortul nu e nici perceput nici utilizat ca metod` de contracep]ie, prin intermediul campaniilor de con[tientizare a importan]ei utiliz`rii metodelor contraceptive pentru a reduce num`rul sarcinilor nedorite; S` asigure copiilor disponibilitatea asisten]ei \n domeniul s`n`t`]ii mentale, lund \n considerare dezvoltarea lor; S` \ntreprind` m`surile necesare pentru a rezolva cre[terea abuzului de alcool [i ]ig`ri, inclusiv prin intermediul campaniilor mediatice.
b)
c) d)
Copiii cu handicap Comitetul este \ngrijorat de faptul c`, \n Romnia, copiii cu handicap 48. continu` s` fie dezavantaja]i \n exercitarea drepturilor lor garantate de Conven]ie. Comitetul prive[te cu \ngrijorare, printre altele, faptul c`: a) Copiii cu handicap \ntmpin` adesea dificult`]i serioase \n ob]inerea transportului [i a accesului \n cl`dirile publice, inclusiv \n spitale [i scoli; b) |n ciuda eforturilor depuse de Statul Parte pentru promovarea includerii, copiii cu handicap au, \n practic`, acces limitat la educa]ia de baz`; c) Procesul de certificare a gradului de handicap este, conform unor surse, degradant; d) Cu excep]ia doctorilor, lipsesc exper]ii califica]i profesional care s` \ngrijeasc` copii cu handicap. 49. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` revizuiasc` politicile [i practicile existente \n domeniul copiilor cu handicap, lund \n considerare Regulile Standard privind Egalizarea [anselor Persoanelor cu Handicap (Rezolu]ia Adun`rii Generale nr. 48/96) [i Recomand`rile Comitetului adoptate \n Ziua Discu]iilor Generale privind Copiii cu Handicap (vezi CRC/C/69); S` \ntreprind` eforturi sporite pentru a face disponibile resursele profesionale (speciali[ti \n domeniul handicapului) [i financiare, \n special la nivel local; S` \ntreprind` eforturi sporite pentru includerea \n sistemul de educa]ie a copiilor cu orice fel de handicap [i s` urm`reasc` implicarea mai accentuat` a comunit`]ilor locale \n acest proces; S` \mbun`t`]easc` accesul fizic \n [coli [i alte cl`diri publice; S` depun` eforturi sporite pentru a promova [i extinde programele de reabilitare comunitare, inclusiv cu sprijinul grupurilor de p`rin]i; S` intensifice campaniile de con[tientizare a opiniei publice asupra schimb`rii atitudinii publice negative; S` solicite asisten]`, printre al]ii, din partea UNICEF [i OMS.
b)
c)
d) e) f) g)
163

HIV / SIDA Comitetul apreciaz` eforturile depuse de Statul Parte \n cooperarea cu 50. partenerii din cadrul ONU, \n combaterea HIV/SIDA, dar r`mne \ngrijorat cu privire la: a) Inciden]a HIV/SIDA \n rndul copiilor [i rata \nalt` a noilor infec]ii care \i afecteaz` pe tineri, \n special din rndul minorit`]ilor; b) Faptul c` tratamentul, de[i gratuit, este acordat doar pentru un num`r limitat de copii, iar datorit` limit`rilor financiare, \i poate lipsi continuitatea. 51. a) b) Comitetul recomand` Statului Parte: S` continue \n mod activ activit`]ile curente sprijinite de UNAIDS [i UNICEF \n contracararea HIV/SIDA; S` asigure c` medicamenta]ia necesar` este disponibil` f`r` \ntrzieri sau \ntreruperi ale tratamentului [i c` salariile lucr`torilor \n domeniu sunt pl`tite \n totalitate [i f`r` \ntrzieri; [i S` ia \n considerare Linii Directoare Interna]ionale cu privire la HIV/SIDA [i Drepturile Omului (E/CN.4/1997/37).
c)
D7. EDUCA}IA, RECREEREA {I ACTIVIT~}ILE CULTURALE (Articolele 28, 29, 31) 52. Comitetul ia not` de ini]iativele de a lansa programe speciale [i de furniza manuale [i materiale [colare gratuite, precum [i de alimentele menite s` \ncurajeze \nscrierile [i frecventarea [colare. Cu toate acestea, Comitetul este preocupat de faptul c`: Num`rul copiilor din zonele rurale [i procentul fetelor care renun]` la [coal` sunt dispropor]ionat de ridicate; Programa [i metodologia de predare, inclusiv \n sistemul pre[colar, nu reflect` in mod suficient scopurile educa]iei, con]inute \n Art. 29 al Conven]iei; Intimid`rile din cadrul [colii [i violen]a \mpotriva [i exercitat` de copii; Copiii apar]innd anumitor categorii nu beneficiaz` de egalitatea de [anse \n domeniul educa]iei (copii din familii mai pu]in favorizate, copii cu handicap, copii afecta]i de HIV/SIDA, copii care trìesc \n strad`, copii apar]innd minorit`]ii roma, copii refugia]i). Comitetul recomand` Statului Parte ca, lund \n considerare Comentariul General nr 1 al Comitetului privind scopurile educa]iei: S` depun` toate eforturile pentru a m`ri durata \nv`]`mntului obligatoriu; S` depun` toate eforturile pentru a asigura c` \nv`]`mntul obligatoriu, [i, \n m`sura \n care este posibil, \nv`]`mntul secundar, sunt gratuite pentru to]i copiii din Statul Parte;
a) b)
c) d)
53. a) b)
164

c) d) S` sporeasc` bugetul pentru educa]ie la nivelul maxim al resurselor disponibile, inclusiv prin intermediul cooper`rii interna]ionale; S` \nt`reasc` capacitatea institu]ional` a sistemului public de educa]ie, inclusiv \n ceea ce prive[te administrarea, managementul, planificarea educa]ional` [i preg`tirea profesorilor [i a altor func]ionari; S` ia m`suri pentru \nt`rirea infrastructurii [i resurselor de \nv`]`mnt, [i cu scopul de a reduce disparit`]ile urban/rural; S` promoveze [coli cu grad de violen]a 0; S` asigure c` educa]ia, inclusiv cea timpurie, este direc]ionat` c`tre dezvoltarea la poten]ial maxim a personalit`]ii copilului, a talentelor [i abilit`]ilor sale fizice [i mentale; S` asigure c` programa [colara [i metodologia de predare sunt orientate c`tre copil [i accentueaz` importan]a gndirii critice [i dezvoltarea aptitudinilor de rezolvare a problemelor; S` ia m`suri pentru cre[terea semnificativa a num`rului copiilor care finalizeaz` \nv`]`mntul secundar.
e) f) g)
h)
i)
D8. M~SURI DE PROTEC}IE SPECIAL~ (Articolele 22, 38, 40, 37 (b)-(d), 32-36) Copii refugia]i si str`muta]i 54. Comitetul ia not` de faptul c`: a) Legisla]ia (Legea 48/2002) prevede protec]ie special` pentru persoanele vulnerabile, dar r`mne preocupat de existen]a unei discrimin`ri de facto privind accesul la educa]ie, serviciile de s`n`tate [i sociale; b) Au existat notific`ri de cazuri de deten]ie arbitrar` [i expulz`ri cu amenin]are. 55. a) Comitetul recomand` Statului Parte s`: asigure cursuri disponibile de limba romn` a[a cum este prev`zut de lege pentru a facilita integrarea copiilor solicitan]i de azil [i refugia]i \n sistemul de educa]ie; aib` \n vedere tratamentele preferen]iale pentru refugia]i pentru ca ace[tia s` beneficieze de scutiri sau reduceri de taxe de [colarizare pentru \nv`]`mntul liceal [i universitar; respecte \n totalitate obliga]iile interna]ionale asumate \n domeniul deten]iei legale, precum [i principiul nereturn`rii; continue cooperarea cu UNHCR \n acest domeniu.
b)
c) d)
165

Exploatarea economic` Comitetul este \ncurajat de eforturile curente ale Statului Parte, \n 56. cooperare cu OIM [i cu alte organisme (ILO IPEC, Romania at a glance, May, 2002), destinate s` rezolve problema muncii copilului \n Romnia. Cu toate acestea, Comitetul este preocupat c` num`rul copiilor care muncesc pe str`zile ora[elor, \n zonele rurale sau \n gospod`rii, este \n continuare ridicat [i c`: a) Pentru a sc`pa de s`r`cie, mul]i copii, \n vrst` de 6 ani, depun munci obi[nuite; b) Unii copii \n m`sur` s` munceasc`, muncesc \n condi]ii nepotrivite, inclusiv f`r` asigurare sau beneficii de securitate social`, cu salarii mici, pe timp \ndelungat [i \n condi]ii periculoase [i/sau abuzive. 57. Comitetul recomand`, \n conformitate cu Art. 32 al Conven]iei [i cu Conven]iile OIM nr. 138 privind vrsta minim` pentru angajare [i nr. 182 privind cele mai grele forme de munc` a copilului, pe care Statul Parte lea ratificat, ca Statul Parte: S` ia m`suri imediate [i efective pentru a asigura implementarea Art. 32 al Conven]iei [i a Conven]iilor OIM nr. 138 [i 182, lund \n considerare recomandarea OIM privind vrsta minim`, 1973 (Nr. 146) [i Recomandarea privind cele mai grele forme de munc` a copilului, 1999 (Nr. 190); S` continue s` coopereze cu IPEC [i s` coopereze intens [i s` sprijine ONG-urile active \n acest domeniu.
a)
b)
Exploatarea sexual` [i traficul 58. Comitetul ia not` de \nfiin]area \n 2001 a grupului de lucru na]ional pentru combaterea [i prevenirea traficului de persoane, adoptarea unui plan na]ional de ac]iune \mpotriva traficului, precum [i eforturile sporite depuse de Statul Parte de a coopera \n programele regionale de prevenire a traficului [i de asisten]` a victimelor. Cu toate acestea, Comitetul este \ngrijorat de faptul c` Romnia continu` s` fie o ]ar` de origine, tranzit [i, \ntr-o m`sur` mai mic`, de destina]ie pentru copiii trafica]i, situa]ie observat` [i de CEDAW (A/55/38, paragrafele 308-309, iunie 2000). 59. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` accelereze [i s` asigure suficiente resurse [i personal calificat pentru aplicarea efectiv` a Planului Na]ional de Ac]iune pentru Combaterea Exploat`rii Sexuale a Copiilor \n Scopuri Comerciale, lund \n considerare Declara]ia [i Agenda de Ac]iune [i Angajamentul Global adoptate \n 1996 [i 2001 cu prilejul Congreselor Mondiale \mpotriva Exploat`rii Sexuale \n Scopuri Comerciale a Copiilor; S` asigure c` toate persoanele sub 18 ani implicate \n prostitu]ie [i \n producerea materialelor pornografice nu sunt \nvinuite [i se bucur` de m`suri de protec]ie efectiv`;
b)
166

c) S` preg`teasc` poli]i[tii, lucr`torii sociali [i procurorii \n privin]a primirii, monitoriz`rii, investig`rii [i condamn`rii plngerilor, de o manier` sensibil` fa]` de copii; S` asigure c` toate victimele traficului [i ale prostitu]iei for]ate au acces la programe [i servicii potrivite de recuperare [i reintegrare.
d)
Copiii str`zii 60. Comitetul este \ncurajat de ini]iativele curente de a reduce num`rul copiilor str`zii, inclusiv prin intermediul campaniei Din nou acas`. Cu toate acestea, este preocupat de faptul c` se men]ine un num`r mare de copii ai str`zii \n zonele urbane [i, \n particular, de faptul c`: a) Sunt vulnerabili, pe lng` altele, la abuzuri sexuale, violen]`, inclusiv din partea poli]iei, lipsa accesului la educa]ie, abuz de substan]e, boli cu transmitere sexual`, HIV/SIDA [i malnutri]ie; b) Institu]ionalizarea este o m`sur` la care se apeleaz` \n mod frecvent; c) Lipsesc serviciile, inclusiv cele de recuperare [i reintegrare, personalul specializat [i ad`posturile. 61. a) b) c) Comitetul recomand` Statului Parte: S` intensifice eforturile de prevenire [i reducere ale acestui fenomen; S` fac` eforturi suplimentare pentru a oferi protec]ie copiilor str`zii [i pentru a asigura accesul acestora la educa]ie [i servicii medicale; S` intensifice eforturile de a asista copiii s` p`r`seasc` strada, punnd accent sporit pe alternativele la institu]ionalizare, reunificarea familiilor [i serviciile de recuperare [i reintegrare, sub \ndrumarea Ministerului Muncii [i Solidarit`]ii Sociale; S` continue colaborarea cu ONG-urile active \n acest domeniu.
d)
Justi]ia juvenil` 62. |ncurajat de informa]iile puse la dispozi]ie, conform c`rora Statul Parte \ntreprinde reforme \n domeniul justi]iei juvenile, Comitetul r`mne preocupat de faptul c`: a) Nu exist` judec`tori specializa]i [i numi]i pentru cazurile \n care sunt implica]i minori [i nici nu exist` procurori specializa]i \n investigarea actelor de delincvent` juvenil`; b) Un num`r mare de copii se afl` \n arest preventiv; c) Este la latitudinea procurorilor de a \mpiedica un de]inut s` aib` acces la un avocat pe o perioad` de pn` la cinci zile, dac` este \n interesul anchetei; d) Foarte pu]ini copii au acces la m`suri diverse sau alternative; e) Exist` o lips` sever` a capacit`]ii \n interiorul sistemului judiciar de a oferi o interven]ie sau proces rapid, a[a cum este necesar pentru delincven]ii minori.
167

63. a) Comitetul recomand` Statului Parte s`: Asigure c` reformele vor duce la \nfiin]area unui sistem de justi]ie juvenil` care are la dispozi]ie resurse adecvate (umane [i financiare) [i care integreaz` \n totalitate standardele interna]ionale de justi]ie juvenil` [i \n particular Articolele 37, 30 [i 39 ale Conven]iei, precum [i Regulile Standard Minime ale Na]iunilor Unite pentru Administrarea Justi]iei Juvenile (Regulile de la Beijing) [i Liniile Directoare ale Na]iunilor Unite pentru Prevenirea Delincventei Juvenile (Liniile Directoare de la Riad) [i Liniile de Ac]iune privind Copiii \n Sistemul de Justi]ie Penal`; Asigure c` sistemul de justi]ie juvenile prime[te finan]area adecvat`; Asigure c` nici un copil nu este re]inut ilegal [i c`, atunci cnd deten]ia este necesar`, ca o ultim` m`sur`, copiii sunt re]inu]i separat de adul]i; Promoveze proceduri alternative de lucru cu copiii, f`r` a apela la ac]iuni judiciare, cu respectarea drepturilor omului; |nt`reasc` capacitatea sistemului de justi]ie juvenil` de a oferi solu]ii \n timp scurt; Garanteze c`, copiii afla]i \n arest preventiv nu vor fi priva]i de accesul la un avocat.
b) c) d) e) f)
Copiii romi 64. Comitetul apreciaz` implementarea strategiilor menite s` \mbun`t`]easc` exercitarea drepturilor copiilor apar]innd minorit`]ii roma la servicii de s`n`tate [i integrarea \n sistemul educa]ional (prin utilizarea mediatorilor \n domeniul s`n`t`]ii [i educa]iei, [i sprijinirea cu burse \n limba romanes). Comitetul apreciaz`, de asemenea, ac]iunile ONG-urilor rome la \mbun`t`]irea exercit`rii drepturilor copiilor lor. Cu toate acestea, manifest` \n continuare \ngrijorare cu privire la atitudinile negative [i prejudec`]ile existente \n rndul publicului general, \n discursul politic, \n apari]iile media, incidente implicnd brutalitatea politiei [i comportamente discriminatorii din partea unor profesori [i doctori. 65. a) |n conformitate cu articolele 2 [i 30 ale Conven]iei, Comitetul recomand` Statului Parte: S` ini]ieze campanii la toate nivelurile [i \n toate regiunile menite s` corecteze atitudinile negative fa]` de popula]ia rom` \n cadrul \ntregii societ`]i [i, \n particular, printre autorit`]i precum poli]ia [i profesioni[tii care ofer` servicii medicale, de educa]ie sau alte servicii sociale; Bazndu-se pe evolu]ia strategiilor precedente, s` dezvolte [i s` implementeze o strategie comprehensiv` pentru \mbun`t`]irea accesului la serviciile primare de s`n`tate, de educa]ie [i de protec]ie social`, \n cooperare cu ONG-urile rome [i avnd ca ]int` \ntreaga popula]ie de copii romi; S` dezvolte o program` \n toate [colile, care s` cuprind` inclusiv istoria [i cultura rom`, cu scopul promov`rii \n]elegerii, toleran]ei [i respectului fa]` de romi \n societatea romneasc`.
b)
c)
168

D.9 DISEMINAREA RAPORTULUI, A R~SPUNSURILOR SCRISE {I A OBSERVA}IILOR FINALE 66. |n lumina Art. 44, paragraful 6, al Conven]iei, Comitetul recomand` ca [i cel de-al doilea raport [i r`spunsurile scrise transmise de Statul Parte s` fie puse la dispozi]ia publicului larg [i s` analizeze posibilitatea public`rii acestui raport, \mpreun` cu alte documente relevante [i observa]ii finale adoptate de aici \nainte de c`tre Comitet. Un astfel de document trebuie s` fie larg distribuit pentru a genera dezbateri [i cunoa[terea Conven]iei, [i implementarea [i monitorizarea ei \n cadrul tuturor nivelurilor administra]iei Statului Parte [i \n rndul publicului larg, inclusiv al organiza]iilor neguvernamentale interesate.
D.10 URM~TORUL RAPORT 67. Comitetul subliniaz` importan]a unei practici de raportare care este \n deplin` conformitate cu prevederile Art. 44 al Conven]iei. Un important aspect al responsabilit`]ii Statelor fa]` de copii, conform Conven]iei, include asigurarea c`, Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului are \n mod periodic ocazia de a examina progresele \nregistrate \n implementarea Conven]iei. |n acest sens, procesul de raportare periodic` [i la timp a Statelor p`r]i este crucial. Comitetul recunoa[te c` unele State p`r]i \ntmpin` dificult`]i \n raportarea periodic` [i la timp. Ca o m`sur` excep]ional` \n vederea sprijinirii Statului Parte de se achita de obliga]iile sale \n privin]a raport`rii \n concordan]` deplin` cu prevederile Conven]iei, Comitetul invit` Statul Parte s` transmit` cel de-al treilea [i al patrulea raport combinate, pn` la 27 octombrie 2007 (data limit` pentru transmiterea celui de-al patrulea Raport Periodic), dup` care se a[teapt` ca raportarea s` se fac` periodic.
169
RAPORTUL PERIODIC AL COMISIEI EUROPENE CU PRIVIRE LA PROGRESELE |NREGISTRATE DE ROMNIA |N VEDEREA ADER~RII 2004
RAPORTUL PERIODIC AL COMISIEI EUROPENE

RAPORTUL PERIODIC AL COMISIEI EUROPENE CU PRIVIRE LA PROGRESELE |NREGISTRATE DE ROMNIA |N VEDEREA ADER~RII 2004 53
<<2004 Regular Report on Romanias progress towards accession>>
Pentru a evalua progresul realizat de fiecare ]ar`, \n preg`tirea pentru aderare, Comisia European` redacteaz` rapoarte anuale (periodice) [i le \nainteaz` Consiliului pentru a fi adoptate decizii \n ceea ce prive[te negocierile de aderare. Primul set de Rapoarte Periodice a fost \naintat Consiliului Uniunii Europene \n noiembrie 1998. De atunci, \n fiecare an, Comisia European` redacteaz` un set complet de Rapoarte Periodice, anual, cu privire la ]`rile candidate. Raportul are \n vedere criteriile economice [i politice care trebuie \ndeplinite, \ntre acestea din urm` reg`sindu-se [i aspectele legate de drepturile fundamentale ale omului (\n particular drepturile copilului, drepturile minorit`]ilor etnice, ale refugia]ilor, drepturile persoanelor cu dizabilit`]i). Paragrafele care urmeaz` reprezint` o selec]ie a concluziilor [i recomand`rilor raportului, criteriul selec]iei fiind reprezentat de relevan]a respectivelor informa]ii pentru problematica drepturilor copilului \n Romnia. Pentru versiunea integral` \n limba englez` a raportului: http://www.infoeuropa.ro
Conform Raportului realizat \n anul 2003, se arat` c` \ntre progresele remarcate se num`r` reforma din sistemul de protec]ie a copilului [i \nt`rirea drepturilor minorit`]ilor na]ionale. Rezultatele limitate ale Strategiei pe problematica romilor au fost diminuate de lipsa unor resurse adecvate. |n Raportul 2004 sunt analizate stadiile [i progresele m`surilor \ntreprinse \n leg`tur` cu urm`toarea problematic`:
Traficul de fiin]e umane

Romnia r`mne o ]ar` de origine, de tranzit [i de destina]ie pentru victimele traficului de fiin]e umane, principalele victime fiind din rndul tinerelor fete [i femei care sunt cel mai adesea exploatate sexual \n ]`rile de destina]ie. Copiii
53
Versiunea \n limba romn`: organiza]ia Salva]i Copiii
173

[i persoanele cu dizabilit`]i sunt, de asemenea, traficate cu scopul de a fi for]ate s` cer[easc` \n ]`rile de destina]ie. Conform datelor \nregistrate, s-a remarcat o cre[tere a num`rului de condamn`ri pentru infrac]iunea de trafic de fiin]e umane, \ns` cooperarea dintre agen]ii, ca [i existen]a unor date statistice care s` reflecte fenomenul sunt \n continuare necesare. Este apreciat c` m`surile legislative elaborate \n perioada 2001 2003 trebuie continuate, pentru a \mbun`t`]i eficien]a tuturor m`surilor [i a ac]iunilor anti-trafic \ntreprinse. Num`rul victimelor care se adreseaz` poli]iei r`mne \n continuare redus \n parte datorit` faptului c` acestea sunt pasibile de pedeaps` pentru trecerea ilegal` a frontierei na]ionale. Implementarea unei scheme de protec]ie a martorilor este considerat` un element extrem de important \n eficientizarea luptei \mpotriva traficului de fiin]e umane. Aceasta ar trebui s` func]ioneze la nivel na]ional, iar Oficiului Na]ional pentru Protec]ia Martorilor trebuie s` i se aloce totalitatea resurselor necesare unei bune func]ion`ri. Un efect pozitiv ar avea [i introducerea unei clauze prin care trecerea ilegal` a frontierei s` nu fie considerat` infrac]iune \n cazul persoanelor - victime ale traficului. Autorit`]ile romne au fost active \n lupta \mpotriva traficului de fiin]e umane \n cadrul ini]iativelor de cooperare regionale. |n decembrie 2003 Romnia a semnat Declara]ia privind protec]ia martorilor \n cazurile de trafic de copii, o ini]iativ` a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Prin aceasta s-a dezvoltat cooperarea dintre agen]iile responsabile din ]`rile de tranzit [i cele de destina]ie, fiind creat` o for]` de interven]ie comun`. |n Romnia a fost creat` o linie telefonic` special` destinat` victimelor traficului, ca [i un centru de resurse pentru to]i cei implica]i. A fost introdus un manual destinat ofi]erilor de poli]ie [i un num`r de 42 de noi posturi au fost \nfiin]ate la nivel local pentru ofi]eri femei.
Drepturile civile
Prin Noul Cod Penal, adoptat \n iunie 2004 se introduce posibilitatea unui sistem de deten]ie mai pu]in restrictiv (sistemul de deten]ie deschis sau semi-deschis), aplicabil \n cazul infrac]iunilor cu un grad de gravitate redus. Acesta ofer` [i o alternativ` pentru cazurile \n care delincven]ii sunt minori.
Drepturile copilului
|n ceea ce prive[te drepturile copilului, m`surile de \nchidere treptat` a vechilor institu]ii care ad`posteau un num`r mare de copii [i crearea formelor alternative de \ngrijire reprezint` progrese care au fost sus]inute de la an la an.
174

Num`rul total al copiilor afla]i \n institu]ii este de 37.000, \n continuare func]ionnd un num`r de 87 de institu]ii mari, care ofer` protec]ie [i educa]ie copiilor cu nevoi speciale. |n general, este apreciat c` \n sistemul reziden]ial sunt asigurate condi]ii de trai adecvate. O aten]ie sporit` trebuie acordat` exercit`rii drepturilor p`rinte[ti [i facilit`rii \ntlnirilor dintre copiii afla]i \n sistemul public de ocrotire [i p`rin]ii acestora (dac` acestea se dovedesc a fi \n interesul copilului). Diferen]ele regionale care mai persist` sunt adresate prin sesiuni de formare [i perfec]ionare, schimb de experien]` [i bune practici. Au fost adoptate standardele na]ionale pentru serviciile de protec]ia copilului, iar la nivel local s-a demarat procesul de integrare a Departamentelor de protec]ia Copilului \n cadrul Serviciilor de Asisten]` Social`. Prin aceasta se urm`re[te o mai bun` coordonare [i cooperare \ntre cele dou` servicii, ca [i o mai bun` direc]ionare a pachetului de servicii existent pentru copil [i familia sa.
Adop]iile interna]ionale
|n anul 2003 s-au \nregistrat un num`r de 503 excep]ii de la moratoriul referitor la adop]iile interna]ionale, aceast` cifr` incluznd [i copii care se aflau deja \n forme adecvate de protec]ie \n Romnia. Noile legi referitoare la drepturile copilului [i adop]ie adoptate \n iunie 2004 interzic adop]iile interna]ionale, excep]ie f`cnd un num`r forte redus de situa]ii. Se apreciaz` c` aceste noi prevederi sunt \n acord cu cerin]ele impuse de Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului, ca [i cu practica din ]`rile membre ale Uniunii Europene. Prioritar` este acum dezvoltarea capacit`]ii administrative necesar` implement`rii \ntr-un mod corect a noilor prevederi legale.
Drepturile persoanelor cu dizabilit`]i

De[i legisla]ia romn` prevede drepturi [i anumite facilit`]i pentru persoanele cu dizabilit`]i, acestea continu` s` se confrunte cu anumite dificult`]i \n exercitarea propriilor drepturi. Exist` \nc` mari disparit`]i \ntre condi]iile oferite de diferite institu]ii pentru persoane cu dizabilit`]i; iar probleme serioase legate de condi]iile de trai se reg`sesc \n unit`]i destinate persoanelor cu deficien]e psihice, aflate \n subordinea Ministerului S`n`t`]ii. Strategia na]ional`, de a c`rei implementare este responsabil` Autoritatea Na]ional` pentru Persoane cu Handicap, vizeaz` \nlocuirea vechilor institu]ii cu a[ez`minte care s` ofere condi]ii de trai optime [i servicii sociale adecvate unui num`r redus de persoane cu dizabilit`]i.
175

Educa]ie
Sectorul educa]iei a cunoscut o serie de progrese notabile: sprijinind o abordare nediscriminatorie [i incluziv`, au fost preg`ti]i un num`r sporit de profesori care s` r`spund` nevoilor copiilor apar]innd minorit`]ii rome, iar curricula [colar` a fost dezvoltat` [i \mbun`t`]it`. Toate acestea s-au f`cut [i prin antrenarea [i \ncurajarea particip`rii active a p`rin]ilor. Mai mult, \n contextul Strategiei Na]ionale de \mbun`t`]ire a Situa]iei Romilor, au fost create planuri la nivel local care vizeaz` problema discrimin`rilor din sistemul educativ. Acestea s-au adùgat celor care urm`reau \mbun`t`]irea st`rii de s`n`tate, a gradului de ocupare sau st`rii infrac]ionale. Mediatorii sanitari care au fost preg`ti]i [i [i-au \nceput activitatea au fost din ce \n ce mai mult implica]i \n abordarea unei game largi de probleme specifice, \ntre ele cea a asigur`rilor de s`n`tate. Organizarea trgurilor de oferte de munc` pentru romi a continuat, prin colaborarea cu organiza]iile neguvernamentale centrate pe problematica romilor.
Concluzii:
Raportul Comisiei concluzioneaz` c` \n Romnia sunt respectate drepturile [i libert`]ile fundamentale ale omului, progrese evidente fiind \nregistrate \n anumite domenii. Introducerea standardelor na]ionale referitoare la serviciile destinate protec]iei copilului, ca [i regulile stricte dup` care sunt pronun]ate adop]iile interna]ionale, sunt \n spiritul Conven]iei ONU cu privire la Drepturile Copilului [i ar trebui s` conduc` la o continu` \mbun`t`]ire a respect`rii drepturilor copilului. Au fost identificate provoc`rile care stau \n fa]a celor responsabili de promovarea incluziunii sociale: copiii care p`r`sesc institu]iile de ocrotire [i au nevoie de sprijin \n g`sirea unui loc de munc`, familiile dezavantajate din mediul rural, persoanele f`r` ad`post, minoritatea rom`. Au fost \ntreprinse mai multe studii referitoare la problematica s`r`ciei [i a excluderii sociale. De[i r`mne la un nivel relativ ridicat, rata s`r`ciei prezint` o tendin]` de sc`dere \n ultimii ani. Pentru a elabora un r`spuns adecvat la nivel de politic` social`, Romnia [i Comisia European` vor finaliza \n acest an Memorandumul Comun \n domeniul Incluziunii Sociale (Joint Memorandum on Social Inclusion - JIM). Acest document este elaborat de Uniunea European` \n parteneriat cu fiecare dintre ]`rile candidate. JIM identific` problemele cheie cu care se confrunt` Romnia, provoc`rile [i orient`rile politicilor sociale pentru a promova incluziunea social` \n lumina obiectivelor comune stabilite de c`tre Uniunea European`.
176
BIBLIOGRAFIE
Agen]ia Na]ional` Antidrog, Raport de evaluare privind implementarea strategiei na]ionale antidrog, 2003-2004, 2004 Cace Sorin, Funda]ia ECHOSOC, Copiii romi care muncesc [i familiile acestora Caracteristici socio-culturale [i condi]ii de via]`, Editura RO Media, Bucure[ti, 2002 Centrul de Resurse privind Combaterea Traficului de Persoane, Evaluarea fenomenului traficului de persoane din perspectiva activit`]ii de combatere a acestuia, Bucure[ti, 2005 Direc]ia General` a Penitenciarelor, Raport de activitate, 2004 Ghin`raru C`t`lin, UNICEF, Organiza]ia Interna]ional` a Muncii Programul Interna]ional pentru Eliminarea Muncii Copilului, Munca copiilor \n Romnia, Bucure[ti, 2004. Guvernul Romniei, UNICEF, Dezinstitu]ionalizarea serviciilor de protec]ie a copilului \n Romnia Ghid metodologic, 2004 Guvernul Romniei, UNICEF, Romnia [i Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului, 2004 Guvernul Romniei, Raport asupra progreselor \nregistrate \n preg`tirea pentru aderarea la Uniunea European`, 2004 Guvernul Romniei, Suportul social pentru popula]ia de romi Analiza problemelor sociale; direc]ii de ac]iune Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, Condi]ii sociale ale excluziunii copilului, cercetare realizat` la cererea CASPIS, 2004 Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, Suportul social pentru popula]ia de romi Analiza problemelor sociale: direc]ii de ac]iune, cercetare realizat` la cererea CASPIS, 1998 Institutul Na]ional de Cercetare - Dezvoltare \n S`n`tate, Cuno[tin]ele, atitudinile [i practicile tinerilor cu vrsta cuprins` \ntre 15 [i 24 ani legate de infectarea [i transmiterea ITS/HIV/SIDA [i de consecin]ele practic`rii sexului neprotejat, 2004
177
BIBLIOGRAFIE
Institutul Na]ional de Statistic`, Analize demografice Situa]ia demografic` a Romniei \n anul 2003, 2004 Institutul Na]ional de Statistic`, Situa]ia demografic` a copiilor [i tinerilor \n perioada 1990-2003, 2004 Institutul Na]ional de Statistic`, Anuarul Statistic al Romniei, 2003 Institutul Na]ional de Statistic` Recens`mntul popula]iei [i al locuin]elor, 2002 Moise Rodica, Grigorescu Ioana, Organiza]ia Interna]ional` a Muncii Programul Interna]ional pentru Eliminarea Muncii Copilului, Prevenirea [i combaterea exploat`rii copiilor prin munc` \n Romnia, Bucure[ti, 2004. Salva]i Copiii, Raport alternativ cu privire la implementarea prevederilor Conven]iei ONU cu privire la Drepturile Copilului \n Romnia, 2002 Salva]i Copiii, Organiza]ia Interna]ional` a Muncii Programul Interna]ional pentru Eliminarea Muncii Copilului, Evaluarea rapid` privind copiii str`zii care muncesc, Bucure[ti, 2003 Salva]i Copiii, Copiii str`zii [i drogurile, 2002 St`nculescu Manuela Sofia, S`r`cie extrem` [i excluziune social`: dimensiuni [i factori, studiu realizat la cererea CASPIS, 2001 Stativ` Ecaterina, Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului, Studiu privind situa]ia copiilor care muncesc \n mediul rural \n cinci jude]e selectate, Bucure[ti, 2002 {tef`nescu Daniela Elena, Panduru Filofteia, Institutul Na]ional de Statistic`, Organiza]ia Interna]ional` a Muncii, Anchet` asupra activit`]ii copiilor raport na]ional, Bucure[ti 2003 UNICEF, ANPCA, Reforma \n sistemul de protec]ie a copilului \n Romnia, 2004 United Nations Development Programme, Romania - Millennium Development Goals, 2003 Report, 2004 Uniunea Na]ional` a Organiza]iilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), Raport de monitorizare octombrie-decembrie 2004; www.unopa.ro *** Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului
178

Studiu Drepturi Principii Realitate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Drepturi Principii Realitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DREPTURILE COPILULUI |NTRE PRINCIPII {I REALITATE

Pre[edinte Executiv Salva]i Copiii Romnia

3 13 23 31 41 51 61 71 79 89 99 109 117 129 139

Exploatarea muncii copilului

Copiii victime ale abuzurilor

Copiii \n conflict cu legea

DREPTURILE COPILULUI LA DIVERSE VRSTE

DREPTURILE COPILULUI LA DIVERSE VRSTE

Consilierea legal` f`r` consim]`mntul p`rin]ilor

Consilierea medical` f`r` avizul p`rin]ilor

DREPTURILE COPILULUI LA DIVERSE VRSTE

Durata \nv`]`mntului obligatoriu

DREPTURILE COPILULUI LA DIVERSE VRSTE

|ncuviin]area actului sexual

|nrolarea voluntar` \n cadrul for]elor armate

Serviciul militar \n termen

DREPTURILE COPILULUI LA DIVERSE VRSTE

Pedeapsa capital` [i \nchisoarea pe via]`

Audierea \n cadrul proceselor civile [i penale

DREPTURILE COPILULUI LA DIVERSE VRSTE

DREPTURILE COPILULUI LA DIVERSE VRSTE

Accesul la informa]ii referitoare la familia biologic`

Capacitatea legal` de mo[tenire [i administrare a bunurilor

DREPTURILE COPILULUI LA DIVERSE VRSTE

Crearea [i aderarea la diferite organiza]ii

Alegerea religiei sau \nscrierea \n [coli cu profil teologic

DREPTURILE COPILULUI LA DIVERSE VRSTE

Consumul de alcool sau de alte substan]e

Respectarea dreptului la imagine

Dreptul la libertatea de exprimare

Comportamentul sexual [i c`s`toria la copii

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, Recens`mntul Popula]iei [i Locuin]elor, 2002

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, Anuarul Statistic al Romniei, 2003.

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, Anuarul Statistic al Romniei, 2003

Cadrul legal [i institu]iile abilitate

Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului, Bucure[ti Idem Idem

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, Anuarul Statistic al Romniei, 2003

Cadrul legal [i institu]iile abilitate

M`suri menite s` \mbun`t`]easc` participarea [colar`:

COPIII DIN INSTITU}II

COPIII DIN INSTITU}II

Reforma \n sistemul de protec]ie a copilului \n Romnia, UNICEF, ANPCA, 2004

COPIII DIN INSTITU}II

COPIII DIN INSTITU}II

Cadrul legal [i institu]iile abilitate

COPIII DIN INSTITU}II

Servicii de tip reziden]ial:

COPIII DIN INSTITU}II

COPIII DIN INSTITU}II

COPIII DIN INSTITU}II

Institu]iile cu responsabilit`]i \n domeniul protec]iei copiilor romi:

Sursa: Autoritatea Na]ional` pentru Persoanele cu Handicap

Cadrul legal [i institu]iile abilitate

Institu]iile cu responsabilit`]i \n domeniul protec]iei drepturilor copilului cu dizabilit`]i:

Cadrul legal [i institu]iile abilitate

Institu]ii cu responsabilit`]i \n domeniu

EXPLOATAREA MUNCII COPILULUI

EXPLOATAREA MUNCII COPILULUI

EXPLOATAREA MUNCII COPILULUI

EXPLOATAREA MUNCII COPILULUI

EXPLOATAREA MUNCII COPILULUI

Cadrul legal [i institu]iile abilitate

EXPLOATAREA MUNCII COPILULUI

EXPLOATAREA MUNCII COPILULUI