Sunteți pe pagina 1din 184

DREPTURILE COPILULUI |NTRE PRINCIPII {I REALITATE

2005

Coordonatori: Gabriela Alexandrescu Daniela Munteanu Colectivul de autori: Gabriela Alexandrescu Eugenia Badiu Anca Bojaru Liliana Bibac Miralena Mamina Mihaela Manole Petre Matei M`d`lina Moldovan Daniela Munteanu Georgeta P`unescu George Roman Simona Zamfir

ARGUMENT

Romnia a ratificat Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului, angajndu-se s` asigure condi]iile necesare pentru respectarea drepturilor tuturor copiilor din Romnia. Conven]ia stipuleaz` principiile care trebuie s` ghideze \ntregul sistem de protec]ie a copilului: Interesul superior al copilului - \n orice decizie care prive[te copilul, trebuie s` primeze interesul superior al acestuia. Dezvoltare [i supravie]uire - fiecare copil are dreptul la via]`; Statele au obliga]ia s` asigure supravie]uirea [i dezvoltarea copiilor la poten]ialul maxim al resurselor acestora. Non-discriminarea - toate drepturile se aplic` tuturor copiilor f`r` excep]ie. Este obliga]ia Statului s` protejeze copiii de orice form` de discriminare [i s` ia m`suri pozitive de promovare a drepturilor acestora. Participarea copilului - Copilul are dreptul la libertate de expresie, opiniei [i religie, acces la informa]ii, libertate de asociere, implicare \n deciziile care \l afecteaz`.

|n 1990,

De asemenea, drepturile celor peste 75 de milioane de copii ai Europei sunt men]ionate \n mod concret \n noua Constitu]ie European`. Statelor membre, dar [i celor candidate la aderare le revin drepturi [i obliga]ii derivate din definirea Uniunii [i a obiectivelor acesteia, printre acestea num`rndu-se dezvoltarea durabil` a Europei ce presupune \ntre altele promovarea [i ap`rarea drepturilor copilului. Problematica protec]iei copilului \n Romnia a constituit un punct important al procesului de negociere \n vederea ader`rii la Uniunea European`. Ultimul raport anual (2004) de ]ar` asupra Romniei, elaborat de Comisia European`, men]ioneaz` provoc`rile care stau \n fa]a celor responsabili de promovarea incluziunii sociale: copiii care p`r`sesc institu]iile de ocrotire [i au nevoie de sprijin \n g`sirea unui loc de munc`, familiile dezavantajate din mediul rural, persoanele f`r` ad`post, minoritatea rom`. |nc`lcarea dreptului copilului la un nivel de trai decent, accesul redus al unor categorii de copii la serviciile medicale sau la educa]ie de calitate precum [i lipsa unei protec]ii eficiente \mpotriva discrimin`rilor constituie probleme pe care Romnia trebuie s` le dep`[easc`.

iii

ARGUMENT
Raportul de fa]` dore[te s` ofere o imagine asupra situa]iei copiilor din Romnia, trecnd \n revist` att problemele cu care se confrunt` copiii, progresele \nregistrate pn` \n acest moment, ct [i recomand`rile de ac]iuni ce trebuie \ntreprinse. Sper`m ca lucrarea s` constituie un instrument util pentru elaborarea de programe eficiente pentru promovarea [i respectarea drepturilor copilului, pentru actorii guvernamentali [i pentru reprezentan]ii societ`]ii civile. De asemenea, lucrarea se adreseaz` unei categorii mai largi de public: cadre didactice, p`rin]i [i chiar copiii \n[i[i, ace[tia din urm` avnd nevoie s` fie informa]i pentru a putea participa \n mod semnificativ la deciziile ce le afecteaz` via]a.

Gabriela Alexandrescu

Pre[edinte Executiv Salva]i Copiii Romnia

iv

CUPRINS

Rezumat Drepturile copilului la diverse vrste Situa]ia copilului S`n`tate Educa]ie Copiii din institu]ii Copiii romi Copiii cu dizabilit`]i Copiii str`zii Exploatarea muncii copilului Copiii victime ale abuzurilor Copiii trafica]i Copiii cu HIV/SIDA Consumul de droguri \n rndul copiilor Copiii \n conflict cu legea Observa]iile finale ale Comitetului pentru Drepturile Copilului privind stadiul implement`rii Conven]iei Drepturilor Copilului \n Romnia Raportul periodic al Comisiei Europene cu privire la progresele \nregistrate de Romnia \n vederea ader`rii 2004 Bibliografie

3 13 23 31 41 51 61 71 79 89 99 109 117 129 139

151

173 177

REZUMAT

REZUMAT

Romnia a ratificat Conven]ia ONU cu privire la Drepturile |n 1990, Copilului demarnd procesul de adaptare a politicilor de protec]ie a copilului la principiile acestei conven]ii. Astfel, mai ales \n ultimii ani cadrul legislativ a fost \mbun`t`]it pentru a r`spunde principiului interesului superior al copilului. Totu[i, perioada de tranzi]ie pe care Romnia o traverseaz` de 15 ani a implicat apari]ia unei st`ri de dezechilibru normativ, economic [i cultural, ce a avut un mare impact asupra familiei. S`r`cia a atins \n cea mai mare m`sur` familiile cu copii, p`rin]ii g`sindu-se \n situa]ia de a nu putea asigura cele necesare traiului zilnic. Chiar dac`, la nivel general, rata s`r`ciei urmeaz` o tendin]` descendent`, num`rul copiilor ([i al familiilor cu copii) afla]i \n stare de s`r`cie este \n cre[tere. Aceasta conduce la rate crescute ale abandonului [colar, tensiuni [i conflicte \n cadrul familiilor, urmate de abuzuri sau destr`marea familiei, abandonul copiilor, deteriorarea st`rii de s`n`tate. |n unele familii, copiii devin o resurs` important`, fiind exploata]i economic de c`tre familie, ceea ce pe termen lung le limiteaz` oportunit`]ile de a ie[i din s`r`cie. Trebuie men]ionat` situa]ia copiilor romi ca fiind una ce necesit` ac]iuni concertate, coerente, pentru a le asigura respectarea drepturilor copilului. S`r`cia extrem` \n rndul etniei roma este de 5 ori mai mare dect \n rndul popula]iei romne. Iat`, pe scurt, principalele aspecte relevate de acest raport:

Educa]ie
Reforma sistemului de \nv`]`mnt a devansat multe alte sectoare, dar efectele sale nu au fost \ntotdeauna cele scontate, m`surile luate fiind uneori lipsite de obiective coerente pentru \ntreg sistemul de \nv`]`mnt. Trebuie remarcat` sc`derea valoriz`rii educa]iei \n rndul familiilor care \ntmpin` probleme de natur` socio-economic`, ceea ce conduce la abandon [colar [i reorientarea copiilor c`tre pia]a muncii, adesea \n condi]ii ilegale. |n lipsa unor m`suri adecvate, acestea pot conduce la o perpetuare pe termen lung a st`rii de s`r`cie, prin crearea unui cerc vicios s`r`cie educa]ie sc`zut`/lips` educa]ie s`r`cie.

REZUMAT
|nv`]`mntul \n mediul rural constituie \nc` o problem` ce se concretizeaz` \n rezultatele [colare sc`zute, rata de cuprindere [colar` sau rata de promovabilitate a diferitelor cicluri [colare mult mai mic` dect pentru \nv`]`mntul urban, participarea sc`zut` a adolescen]ilor din mediul rural la nivelurile superioare de \nv`]`mnt.

S`n`tate
Starea de s`n`tate a copiilor, este afectat` de o serie \ntreag` de factori de natur` economic` [i social`, att de la nivelul comunit`]ii, dar [i al familiei: dezvoltarea re]elei de servicii medicale, resursele financiare alocate sistemului de asisten]` medical`, nivelul de cuno[tin]e referitoare la un stil de via]` s`n`tos sau al no]iunilor elementare de igien`. Starea de s`r`cie cronic` \n care tr`iesc mul]i copii a condus la apari]ia unor afec]iuni specifice, \ntre care se num`r` bolile digestive [i afec]iunile respiratorii (cauzate de o alimenta]ie necorespunz`toare, sau condi]ii adesea improprii locuirii [i bunei dezvolt`ri a copiilor). De[i datele referitoare la s`n`tatea copiilor nu sunt foarte detaliate, trebuie men]ionat faptul c` \n Romnia rata mortalit`]ii infantile este mult mai mare dect \n statele europene, fapt ce indic` att gradul de s`r`cie al popula]iei ct [i capacitatea sc`zut` a sistemului public de asisten]` medical` de a r`spunde nevoilor copiilor. De asemenea, printre problemele grave de s`n`tate care afecteaz` o mare parte dintre copii trebuie men]ionate: anemia feripriv` (provocat` de lipsa fierului), tuberculoza, alte afec]iuni ale aparatului respirator.

Copiii institu]ionaliza]i
Dificult`]ile socio-economice \ntmpinate de c`tre familiile cu copii \n perioada de tranzi]ie, dar [i incapacitatea sistemului de protec]ie social` de a se adapta noilor probleme sociale au avut drept consecin]` men]inerea relativ constant` a num`rului de copii afla]i sub protec]ia statului - aproximativ 80.000 de copii. Dintre ace[tia, peste 30.000 de copii se afl` \nc` \n centre de plasament, iar mai bine de jum`tate dintre cei din urm` au vrsta peste 14 ani. Num`rul mare de copii din sistemul reziden]ial de protec]ie a copilului este privit cu \ngrijorare din cauza incapacit`]ii acestor institu]ii de a oferi un mediu propice dezvolt`rii armonioase a unui copil [i de a crea oportunit`]i reale de reintegrare social` dup` p`r`sirea institu]iei. Lipsa modelului familial are mari influen]e asupra copiilor ocroti]i \n centrele de plasament: probleme de socializare, lipsa deprinderilor de via]` independent`, probleme de ata[ament emo]ional etc. Astfel, mul]i dintre copiii care p`r`sesc institu]iile sunt inadapta]i social, lipsi]i de o calificare profesional` [i de un suport material minim.

REZUMAT
|n plus, politicile de prevenire a abandonului nu au avut efectele dorite, rata abandonului men]inndu-se la cifra alarmant` de 1,8% dintre n`scu]i abandona]i anual \n maternit`]i, [i 1,5% \n spitale sau sec]ii de pediatrie.

Copiii romi
Copiii romi reprezint` una din categoriile ale c`ror drepturi sunt cel mai frecvent \nc`lcate. Ca urmare a standardului sc`zut de via]`, a lipsurilor generalizate (locuin]`, facilit`]i, alimenta]ie deficitar`, asisten]` medical` precar`), starea de s`n`tate este inferioar` restului popula]iei [i durata de via]` mai mic`. Multe familii locuiesc \n \nc`peri insalubre, f`r` electricitate, ap`, c`ldur`, \n unele cazuri chiar 6-10 persoane \n aceea[i camer`. Se \ntlnesc frecvent avitaminoze, distrofie, rahitism, deficit staturo-ponderal, intoxica]ii alimentare. Accesul copiilor romi la educa]ie a sc`zut \ngrijor`tor dup` 1989. Foarte pu]ini copii romi urmeaz` \nv`]`mntul pre-[colar, iar acest fapt se reflect` \n dificult`]ile pe care ace[tia le \ntmpin` \n [coal` \n a r`spunde cerin]elor acesteia [i de a se integra, ceea ce conduce mai trziu la absenteism [i abandon [colar.

Copiii cu dizabilit`]i
Societatea romneasc` nu a fost preg`tit` s` r`spund` nevoilor complexe ale copiilor cu dizabilit`]i, tradi]ia promovat` \n timpul comunismului fiind aceea de institu]ionalizare a copiilor cu nevoi speciale. Drepturile de care ar trebui s` beneficieze copiii cu dizabilit`]i, la fel cu ceilal]i copii, nu sunt respectate \n \ntregime datorit` numeroaselor bariere care le stau \n fa]` printre care lipsa unui num`r suficient de servicii de recuperare/ reabilitare, insuficienta preg`tire a [colilor (cl`diri, corp profesoral, programe [colare, elevi) pentru incluziunea copiilor cu dizabilit`]i, slaba perspectiv` de preg`tire profesional` [i de \ncadrare. Acestea \nc`lc`ri ale drepturilor copilului conduc la dependen]a fizic` [i economic` a viitorului adult, la situa]ia de permanent` asistare.

Exploatarea muncii copilului


Copiii care muncesc reprezint` un fenomen asupra c`ruia centrarea aten]iei publice [i institu]ionale r`mne \nc` la un nivel sc`zut, de[i consecin]ele asupra dezvolt`rii [i s`n`t`]ii copilului sunt deosebit de grave. Exploatarea muncii copilului nu \nseamn` orice implicare a unui copil \ntr-o activitate, ci apare atunci cnd copilul are o vrst` mic` (sub 12 ani) sau cnd durata muncii dep`[e[te un anumit num`r de ore pe s`pt`mn` sau aceasta prezint` anumite
5

REZUMAT
riscuri. |n special \n mediul rural, sarcinile primite de la p`rin]i includ cur`]enia casei, preg`tirea hranei pentru membrii familiei, \ngrijirea [i hr`nirea animalelor, \ngrijirea fra]ilor [i surorilor mai mici, diferite munci agricole, t`iatul lemnelor etc. De multe ori, aceste activit`]i ocup` foarte mult timp, ceea ce conduce la neglijarea [colii [i chiar abandon. Abandonul [colar, nivelul redus de preg`tire [colar` [i profesional`, excluziunea social`, abuzurile fizice [i psihice pe care le implic` munca [i exploatarea economic` a copilului precum [i amploarea fenomenului sunt doar c]iva din factorii care demonstreaz` necesitatea adopt`rii unor m`suri mai eficiente de combatere a acestuia.

Copiii str`zii
Copiii str`zii reprezint` una dintre cele mai vulnerabile categorii de copii \n dificultate. De ordinul miilor, \n marile ora[e (circa 5.000 la nivel na]ional [i 2.000 \n Bucure[ti), ace[tia pot fi \ntlni]i atunci cnd efectueaz` anumite activit`]i sau cer[esc \n strad` [i locurile publice, \ncercnd s` c[tige un ban, sau r`mn nev`zu]i, r`zb`tnd numai uneori din ad`posturile subterane improvizate. Experien]a asisten]ei stradale [i studiile centrate pe situa]ia copiilor str`zii au relevat faptul c` dezvoltarea fizic` a acestora este neconcordant` cu vrsta lor, starea s`n`t`]ii este precar` (victime ale tuberculozei, hepatitei [i bolilor de piele) iar nivelul educa]ional este foarte sc`zut (\n medie, un sfert dintre copiii intervieva]i sunt analfabe]i, iar mai mult de o treime au no]iuni limitate de scris [i de citit). Consecin]ele acestui ultim aspect se pot reflecta \n probleme de adaptare [i integrare social`, \n transmiterea intergenera]ional` a unui model care nu valorizeaz` educa]ia precum [i \n [anse minime de a avea un statut profesional (o calificare).

Copiii victime ale abuzurilor


Societatea romneasc` are \nc` la baz` un model familial tradi]ional \n care b`taia copiilor este un mijloc de educare, cu att mai mult \n cazul p`rin]ilor ce au fost abuza]i \n copil`rie. Familia este \nc` o structur` \nchis`, problemele ce apar \n cadrul acesteia fiind dezv`luite \n rare cazuri. Violen]a domestic` este un fapt despre care nu trebuie discutat \n afara familiei, [i atta timp ct legile nu sunt \nc`lcate flagrant, nimeni nu are dreptul s` intervin`. Mentalitatea conform c`reia b`taia e rupt` din rai, eu l-am f`cut, eu \l omor este \n continuare prezent` att \n rndul p`rin]ilor (cu diferite nivele de preg`tire), ct [i \n rndul speciali[tilor. |n aceea[i m`sur`, comunitatea nu reac]ioneaz` la semnalarea cazurilor de abuz asupra
6

REZUMAT
copiilor [i \n anumite medii (institu]ii), nici speciali[tii nu intervin. De[i au fost create mecanismele legale de interven]ie \n cazul abuzurilor (fie ele fizice, psihice, sexuale sau economice), este necesar` schimbarea mentalit`]ii att la nivelul comunit`]ii ct [i al autorit`]ilor.

Copiii trafica]i
De[i datele existente relev` un num`r relativ mic de copii victime ale traficului, acestea reprezint` doar vrful aisbergului, num`rul de copii ce sunt exploata]i \n re]elele de trafic fiind estimat a fi mult mai mare. Copiii care ajung \n re]elele de trafic de fiin]e umane devin subiec]i ai abuzului fizic [i sexual, precum [i a altor forme de violen]` [i exploatare. Modalit`]ile prin care copiii ajung s` fie trafica]i \n scopul exploat`rii sexuale sau a exploat`rii prin munc` sunt diferite. Cea mai des \ntlnit` modalitate de recrutare \n cazul traficului \n scopul exploat`rii sexuale este promisiunea fals` a unui loc de munc` \n afara ]`rii, venit` din partea unor cuno[tin]e recente, a unor prieteni sau rude. |n cazul traficului de copii \n scopul exploat`rii prin munc`, familia copilului este implicat` \ntr-un mod direct sau indirect \n acest proces. |n multe cazuri este vorba de migra]ia \ntregii familii \n alt` ]ar`, de obicei cu destina]ie vest european`. |n cazurile \n care familia este implicat` \n procesul de traficare, copiii nu se opun, fiind convin[i c` este de datoria lor s`-[i ajute familia [i c` vor avea un viitor mai bun. |n ultimul an, cadrul legal [i institu]ional a fost \mbun`t`]it pentru a r`spunde nevoilor copiilor. Totu[i, prevenirea acestui fenomen trebuie s` aib` \n vedere crearea unor oportunit`]i de dezvoltare la nivel local, astfel \nct decizia emigr`rii prin orice mijloace s` nu mai fie apreciat` ca singura op]iune viabil`.

Copiii cu HIV/SIDA
|n Romnia inciden]a cazurilor de infectare cu HIV/SIDA \n rndul copiilor a fost o problem` mo[tenit` de la vechiul regim [i ale c`rui cauze au necesitat schimbarea practicilor spitalice[ti, dat fiind faptul c` principala modalitate de transmitere la copii este cea nozocomial` (intra-spitaliceasc`). |n ultimii 15 ani se remarc` o cre[tere constant`, de la an la an, a num`rului cazurilor \n rndul copiilor cu vrsta de pn` \n 14 ani. Aceste date \ndrept`]esc concluzia referitoare la necesitatea \ntreprinderii de ac]iuni care s` aib` \n vedere cauzele fenomenului [i nu numai efectele. |n ceea ce prive[te drepturile copiilor cu HIV/SIDA frecvent se constat` \nc`lc`ri ale acestora, cel mai vizibil fiind dreptul la educa]ie. |n ultimii ani, cazurile \n care copiii cu HIV/SIDA au cerut respectarea dreptului la educa]ie au iscat numeroase dezbateri publice pe aceast` tem`.
7

REZUMAT
Consumul de droguri \n rndul copiilor
De[i este un fenomen greu m`surabil, diversele studii \ntreprinse de institu]ii publice sau private au relevat faptul c` num`rul utilizatorilor de droguri care au vrsta mai mic` de 18 ani a crescut, iar vrsta la care se \ncepe consumul de droguri a sc`zut la 13-14 ani. Cre[terea consumului de droguri este \ngrijor`toare [i prin prisma consecin]elor dramatice pe termen mediu [i lung asupra s`n`t`]ii publice (cre[terea inciden]ei HIV/SIDA, a \mboln`virilor cu hepatita A, B [i C, a cazurilor de tuberculoz` etc.) [i prin asocierea sa cu o rat` crescut` a infrac]ionalit`]ii asociate traficului [i consumului ilicit de droguri. Avnd \n vedere c` s-a constatat o cre[tere a propor]iei recidivelor, concomitent cu sc`derea adresabilit`]ii cazurilor noi, se poate concluziona c` nu exist` un circuit terapeutic eficient, care s` ofere consumatorilor de droguri posibilitatea unui tratament complet.

Copiii \n conflict cu legea


De[i \n ultimii ani fenomenul infrac]ionalit`]ii juvenile a cunoscut o u[oar` sc`dere, s-au remarcat modific`ri din punct de vedere al formelor de delicven]`, ap`rnd astfel noi tipuri de infrac]iuni [i o cre[tere a num`rului infrac]iunilor s`vr[ite cu violen]`, toate acestea solicitnd reorganizarea [i cre[terea complexit`]ii m`surilor [i a metodelor de recuperare a minorilor delicven]i. Sistemul romnesc de justi]ie juvenil` pune accentul \n special pe pedepsirea infrac]iunii [i nu pe reintegrarea sau bun`starea copilului. Alternativa la pedeapsa cu \nchisoarea are o importan]` mare pentru reducerea recidivei, deoarece studiile demonstreaz` c` minorii de]inu]i prezint` o rat` de recidiv` substan]ial`. Prin alternativa la pedeapsa cu \nchisoarea li se permite copiilor s` beneficieze de servicii in comunitate, putnd men]ine leg`turi pozitive cu familia, [coala [i comunitatea, astfel m`rindu-se [ansele de resocializare ale copilului. Noul pachet legislativ, adoptat \n 2004, a fost construit urm`rindu-se principiile [i drepturile men]ionate \n Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului. De asemenea, au fost adoptate o serie de planuri na]ionale de ac]iune ce urm`resc punerea \n practic` a unor strategii de prevenire [i combatere a traficului de copii, a exploat`rii sexuale [i a exploat`rii muncii copilului. Astfel, urm`torul pas, [i cel mai dificil, \l reprezint` implementarea actelor normative adoptate \n primul rnd prin crearea cadrului institu]ional necesar [i alocarea resurselor financiare necesare.

REZUMAT
Sumar statistic
Num`r total copii \n Romnia: 5.127.205 (2002) Rata fertilit`]ii totale: 1,3 copii la o femeie (2002) Rata natalit`]ii: 9,8 (2003) Rata mortalit`]ii infantile: 16,7 (2003) Rata de cuprindere [colar` (\nv`]`mnt preuniversitar): 72,9% (2002) Rata abandonului \n 2004: 1,8% dintre copiii n`scu]i sunt abandona]i \n maternit`]i 1,5% dintre copiii interna]i \n spitale [i sec]ii pediatrice Num`r copii \n centre de plasament: 32.679 (decembrie 2004) Num`r copii proteja]i \n familii substitutive: 50.239 (decembrie 2004) Num`r de adop]ii interne (ianuarie- decembrie 2004): 1.422 Num`r copii romi, declara]i, cu vrsta 0-14 ani: 194.422 (2002) Num`r persoane de etnie roma, declarate, cu vrsta 15-19 ani: 68.124 (2002) Num`r copii cu dizabilit`]i: 68.805 (decembrie 2004) Num`r estimat copiii str`zii: 2.000 de copii \n Bucure[ti, 5.000 la nivel na]ional Num`r copii exploata]i prin munc` (INS, 2000-2001): 40.620 (declara]i de c`tre p`rin]i) 70.690 (declara]ii ale copiilor) Num`r copii maltrata]i, abuza]i [i neglija]i: 4.100 (2003) Num`r copii romni ne\nso]i]i, repatria]i: 1.034 (2003), Copii consumatori de droguri: 6,3% din totalul consumatorilor Copii cu HIV - 4.255, copii cu SIDA - 3.476 (\nregistra]i pn` \n 2004) Num`r infrac]iuni s`vr[ite de minori: 29.374 (ianuarie 2003 - iunie 2004)

REZUMAT

DREPTURILE COPILULUI LA DIVERSE VRSTE

DREPTURILE COPILULUI LA DIVERSE VRSTE


Defini]ia copilului
Prin copil se \n]elege persoana care nu a \mplinit vrsta de 18 ani [i nu are capacitate deplin` de exerci]iu.1 |n cadrul legisla]iei romne[ti, prevederile cu privire la limitele de vrst` \n diferite domenii sunt urm`toarele:

Vrsta majoratului
Vrsta majoratului prev`zut` de legisla]ia Romniei este 18 ani. Capacitatea deplin` de exerci]iu se dobnde[te odat` cu \mplinirea acestei vrste, cu urm`toarea excep]ie prin c`s`torie, fata \n vrst` de 16, respectiv 15 ani (cu \ncuviin]area autorit`]ilor), dobnde[te capacitatea deplin` de exerci]iu, asemenea oric`rei persoane care a \mplinit vrsta majoratului (vezi mai jos C`s`toria).

Consilierea legal` f`r` consim]`mntul p`rin]ilor


Decretul nr. 31/1954 confer` copilului care a \mplinit 14 ani o capacitate juridic` de exerci]iu restrns`, constnd \n \ncheierea de c`tre acesta a unor acte juridice cu \ncuviin]area prealabil` a p`rin]ilor sau a tutorelui (art. 9). Copilul de 14 ani poate adresa o plngere c`tre autorit`]i referitoare la violarea domiciliului, deschiderea coresponden]ei, perchezi]ie, interceptarea convorbirilor telefonice, arestare. Pentru copiii care nu au \mplinit aceast` vrst`, plngerea va fi introdus` de c`tre p`rin]i sau tutori. Copilul are dreptul s` depun` singur plngeri referitoare la \nc`lcarea drepturilor sale fundamentale (Legea 272/2004 pentru protec]ia [i promovarea drepturilor copilului, art.29 alin.1).

Consilierea medical` f`r` avizul p`rin]ilor


Copilul poate consulta un medic f`r` consim]`mntul p`rin]ilor chiar [i \nainte de \mplinirea vrstei de 14 ani. Orice copil are dreptul la asisten]` medical` gratuit` [i poate apela la medicul de familie, dispensarul din cartierul \n care domiciliaz` (unde are fi[` de s`n`tate) sau la cabinetul [colii la care \nva]` (dac` exist`). Dac`, \ns`, medicul necesit` anumite informa]ii suplimentare sau \n condi]iile \n care copilul trebuie supus unei interven]ii chirurgicale, deontologia actului medical \l va determina
1

Defini]ia copilului, prev`zut` \n art. 1 din Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului; aceasta se reg`se[te \ntr-o formulare identic` \n art. 4, litera a din Legea 272/2004 cu privire la protec]ia [i promovarea drepturilor copilului.

13

DREPTURILE COPILULUI LA DIVERSE VRSTE


pe acesta s` solicite prezen]a [i avizul p`rin]ilor. |n situa]ia excep]ional` \n care via]a copilului se afl` \n pericol iminent ori exist` riscul producerii unor consecin]e grave cu privire la s`n`tatea sau integritatea acestuia, medicul are dreptul de a efectua acele acte medicale de strict` necesitate pentru a salva via]a copilului, chiar f`r` a avea acordul p`rin]ilor sau al altui reprezentant legal al acestuia (art.43 alin. 5 din Legea nr. 272/2004).

Durata \nv`]`mntului obligatoriu


|nv`]`mntul general obligatoriu este de 10 clase iar vrsta \nceperii \nv`]`mntului primar este de 6 ani. La cererea scris` a p`rin]ilor, tutorilor sau a sus]in`torilor legali, pot fi \nscri[i \n clasa I [i copiii care \mplinesc vrsta de 6 ani pn` la sfr[itul anului calendaristic, dac` dezvoltarea lor psihosomatic` este corespunz`toare (conform art. 20, alin. 2 [i 3 din Legea nr. 84/1995 a \nv`]`mntului republicat` [i modificat` prin Legea 268/2003). Frecventarea obligatorie a \nv`]`mntului de 10 clase \nceteaz` la vrsta de 18 ani (art. 6 din Legea nr. 84/1995 republicat` [i modificat` prin Legea 268/2003).

|ncadrarea \n munc`
Pn` la vrsta de 15 ani copiii nu pot fi \ncadra]i \n munc` (art. 49 alin.4 din Constitu]ia Romniei). |ncepnd cu vrsta de 15 ani [i pn` la 16 ani, legea recunoa[te copilului o capacitate de munc` par]ial` cu consecin]a capacit`]ii restrnse de a se angaja \n munc`, respectiv cu acordul p`rin]ilor sau al tutorelui, [i numai pentru activit`]i potrivite cu dezvoltarea fizic`, cu aptitudinile [i cu cuno[tin]ele proprii. Avizul medicului este o condi]ie necesar` [i prealabil`. Copilul care a \mplinit vrsta de 16 ani poate \ncheia un contract de munc` f`r` \ncuviin]area p`rin]ilor sau a tutorelui. |n acest caz, copilul \[i va exercita singur drepturile [i obliga]iile reie[ite din contractul de munc` [i va putea dispune de sumele de bani pe care le-a dobndit prin munca sa. Legisla]ia \n vigoare con]ine dispozi]ii prin care se urm`re[te protec]ia special` a copiilor \n raporturile de munc` (num`r de ore, concediu de odihn` etc), precum [i m`surile care se pot lua \n cazul \nc`lc`rii acestor prevederi (inclusiv de natur` penal`).

C`s`toria
Codul Familiei prevede urm`toarele vrste la care se poate \ncheia c`s`toria: b`rbatul se poate c`s`tori numai dac` a \mplinit 18 ani, iar femeia numai dac` a \mplinit 16 ani. Pentru motive temeinice, se poate \ncuviin]a c`s`toria femeii care a \mplinit 15 ani. |ncuviin]area se poate da numai de organismele
14

DREPTURILE COPILULUI LA DIVERSE VRSTE


competente ale prefecturilor jude]ene [i a municipiului Bucure[ti [i numai \n temeiul unui aviz dat de un medic legist (art. 4 din Codul Familiei). Consim]`mntul p`rin]ilor nu este cerut de lege pentru c`s`toria copiilor, nici atunci cnd vrsta admis` a fetelor este de 16 sau 15 ani. Prin c`s`torie, copilul dobnde[te capacitate deplin` de exerci]iu (Decretului nr. 31/1954 art. 8, alin. 3). Ca urmare, apare o diferen]iere pe sexe att \n ceea ce prive[te vrsta de \ntemeiere a unei familii, ct [i \n ceea ce prive[te momentul de dobndire a capacit`]ii depline de exerci]iu.

|ncuviin]area actului sexual


Prevederile legisla]iei \n vigoare stipuleaz` expres faptul c` se pedepse[te actul sexual cu persoane ce nu au \mplinit vrsta de 15 ani. Se pedepse[te actul sexual, de orice natur`, cu o persoan` de sex diferit sau de acela[i sex, care nu a \mplinit vrsta de 18 ani [i a fost determinat de oferirea sau darea de bani ori alte foloase de c`tre f`ptuitor, direct sau indirect (art.198 din Codul Penal modificat de Ordonan]a nr. 143/2002). Este interzis` producerea de materiale pornografice cu persoane care nu au \mplinit 18 ani.

|nrolarea voluntar` \n cadrul for]elor armate


|nrolarea voluntar` \n cadrul for]elor armate este permis` doar persoanelor care au \mplinit vrsta de 18 ani.

Serviciul militar \n termen


Sunt recruta]i tinerii care \n anul \n care se face recrutarea \mplinesc 19 ani. Elevii liceelor sau ai altor [coli echivalente sunt recruta]i \n ultimul an de studiu, chiar dac` nu au \mplinit vrsta de 19 ani (Legea nr. 46/1996).

Participarea la ostilit`]i
|n timp de r`zboi, tinerii sunt recruta]i \n anul cnd \mplinesc vrsta de 18 ani (Legea nr. 46/1996, art. 11).

R`spunderea penal`
Copilul care nu a \mplinit vrsta de 14 ani nu r`spunde penal. Copilul care are vrsta cuprins` \ntre 14 [i 16 ani r`spunde penal numai dac` se dovede[te

15

DREPTURILE COPILULUI LA DIVERSE VRSTE


c` a s`vr[it fapta cu discern`mnt (art. 99 Cod Penal) iar copilul care a \mplinit vrsta de 16 ani r`spunde penal.

Pedeapsa capital` [i \nchisoarea pe via]`


Pedeapsa cu moartea a fost abolit` [i \nlocuit` cu pedeapsa deten]iunii pe via]` (Decret-Lege nr. 6/7.01.1990). Conform Constitu]iei Romniei, pedeapsa cu moartea este interzis` (art. 22). Cnd legea prevede pentru infrac]iunea s`vr[it` pedeapsa cu deten]iune pe via]`, copilului mai mare de 16 ani i se aplic` \nchisoarea de la 5 la 20 ani, iar copilului \ntre 14 [i 16 ani aceea[i pedeaps`, cu condi]ia dovedirii discern`mntului \n momentul comiterii faptei.

Audierea \n cadrul proceselor civile [i penale


|n cazul proceselor civile, copilul este audiat \n prezen]a p`rintelui, a reprezentantului legal sau, dac` nu are reprezentant legal, \n prezen]a reprezentantului instan]ei tutelare ori a unui alt reprezentant desemnat de c`tre instan]a de judecat` s` \i apere drepturile. |n cazul copilului abuzat sau neglijat, \n cadrul procesului, se poate administra ca prob`, declara]ia scris` a copilului, referitoare la abuzul sau neglijarea la care a fost supus. Declara]ia copilului poate fi \nregistrat`, potrivit legii, prin mijloace tehnice audio-video. |nregistrarea se realizeaz` \n mod obligatoriu cu asisten]a unui psiholog. Acordul copilului este obligatoriu pentru realizarea \nregistr`rii declara]iei sale. Dac` instan]a judec`toreasc` apreciaz` necesar` audierea copilului, aceasta poate avea loc numai \n camera de consiliu, \n prezen]a unui psiholog [i numai dup` o preg`tire a copilului \n acest sens. |n procesele penale, este obligatorie audierea copiilor \n prezen]a unui ap`r`tor din oficiu sau ales. Dac` fapta a c`rei victim` a fost copilul \i poate afecta imaginea sau intimitatea, copilul poate fi audiat de c`tre completul de judecat` separat, \n Camera de Consiliu. Declara]ia copilului care nu a \mplinit vrsta de 14 ani este luat` \n considerare de c`tre completul de judecat` \n procesele penale, avnd \n vedere existen]a [i a altor probe puse la dispozi]ie de c`tre organele de urm`rire penal`.

Plngerile [i solicit`rile adresate instan]elor judec`tore[ti sau altor autorit`]i, f`r` \ncuviin]area p`rin]ilor
|n orice procedur` judiciar` sau administrativ` care \l prive[te, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a \mplinit 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat [i copilul care nu a \mplinit vrsta de 10 ani, dac` autoritatea

16

DREPTURILE COPILULUI LA DIVERSE VRSTE


competent` apreciaz` c` audierea lui este necesar` pentru solu]ionarea cauzei. Solicit`rile adresate altor autorit`]i se pot face de c`tre copil, f`r` \ncuviin]area p`rin]ilor sau a altor ocrotitori legali, de la vrsta de 16 ani. |ntre 14 [i 16 ani, solicit`rile se fac numai cu \ncuviin]are. Avnd \n vedere faptul c` minora c`s`torit` devine major` la data c`s`toriei, aceasta poate adresa solicit`ri [i plngeri f`r` \ncuviin]area altor persoane. Instan]a tutelar` poate da \ncuviin]are copilului, la cererea acestuia, dup` \mplinirea vrstei de 14 ani, s`-[i schimbe felul \nv`]`turii ori a preg`tirii profesionale stabilite de p`rin]i sau s` aib` locuin]a pe care o cere des`vr[irea \nv`]`turii ori a preg`tirii profesionale. Totodat`, la cererea copilului care a \mplinit 14 ani, instan]a judec`toreasc` va putea modifica hot`rrea de \ncredin]are a copilului. Dorim s` subliniem faptul c`, \ntre principalele atribu]ii ale direc]iilor generale de asisten]` social` [i protec]ia copilului se reg`se[te [i determinarea pozi]iei copilului capabil de discern`mnt cu privire la m`sura de ocrotire propus` pentru el, cu asigurarea cunoa[terii de c`tre copil a situa]iei sale de drept [i de fapt. |n acela[i timp, este stipulat` de lege acordarea, pentru copilul capabil de discern`mnt, de asisten]` [i sprijin \n exercitarea dreptului s`u la libera exprimare a opiniei (art. 24 din Legea 272/2004 pentru protec]ia [i promovarea drepturilor copilului). Ca urmare, orice plngere sau solicitare poate fi adresat` de copilul capabil de discern`mnt Direc]iei Generale de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului. Copilul, indiferent de vrst`, poate sesiza autorit`]ile referitor la modul \n care este tratat \n familie sau \n cadrul procesului instructiv-educativ. Pedepsele fizice sau alte tratamente umilitoare sau degradante sunt interzise de lege att \n familie ct [i \n [coal`. Copilul are dreptul de a contesta modalit`]ile si rezultatele evalu`rii [colare [i de a se adresa \n acest sens conducerii unit`]ii de \nv`]`mnt. Copilul poate sesiza direc]ia de asisten]` social` [i protec]ie a copilului \n cazul tratamentelor violente, abuzurilor, relelor tratamente sau neglij`rii. Declara]ia scris` sau \nregistrat` a copilului, cu acordul acestuia, constituie prob` \n cadrul procesului.

Acceptul \n schimbarea identit`]ii, schimbarea numelui, modificarea rela]iilor familiale, adop]ie, tutel`
Pentru copil, cererea de schimbare a numelui se face, dup` caz, de p`rin]i sau reprezentantul legal. Dac` p`rin]ii nu se \n]eleg cu privire la schimbarea numelui copilului, decizia este luat` de c`tre instan]a de judecat`. |n cazul \n care copilul

17

DREPTURILE COPILULUI LA DIVERSE VRSTE


a \mplinit vrsta de 14 ani, cererea va fi semnat` [i de acesta. Schimbarea numelui de familie al copilului se poate cere odat` cu schimbarea numelui de familie al p`rin]ilor sau pentru motive temeinice, [i separat. Schimbarea prenumelui copilului se poate cere oricnd. |ncredin]area minorului, \n cazul divor]ului p`rin]ilor, se decide de c`tre instan]a judec`toreasc`, dup` ascultarea copilului [i ]innd seama de interesele acestuia, lund \n considerare [i recomandarea autorit`]ii tutelare. Ascultarea copilului se face dac` acesta a \mplinit vrsta de 10 ani. Copilul are dreptul de a men]ine rela]ii personale [i contacte directe cu p`rin]ii, rudele, precum [i cu alte persoane fa]` de care copilul a dezvoltat rela]ii de ata[ament. |n cazul adop]iei, se cere consim]`mntul copilului care a \mplinit vrsta de 10 ani. Copilul dobnde[te prin adop]ie numele celui care \l adopt`. |n cazul instituirii tutelei, nu se cere acceptul copilului, \ntruct aceasta reprezint` o m`sura de protec]ie care se ia \n situa]ia cnd ambii p`rin]i sunt deceda]i, necunoscu]i, dec`zu]i din drepturile p`rinte[ti, pu[i sub interdic]ie, disp`ru]i ori declara]i mor]i [i \n cazul desfacerii adop]iei, dar se va ]ine cont de opinia acestuia. Instituirea unei m`suri de ocrotire de c`tre Comisia pentru Protec]ia Copilului sau de c`tre instan]a judec`toreasc` se va realiza cu asigurarea dreptului copilului capabil de discern`mnt de a-[i exprima liber opinia asupra m`surii de protec]ie propus`.

Accesul la informa]ii referitoare la familia biologic`


P`rin]ii adoptatori au obliga]ia de a informa copilul c` este adoptat de \ndat` ce vrsta [i gradul de maturitate a acestuia o permit [i de a notifica acest lucru Comisiei pentru Protec]ia Copilului.

Capacitatea legal` de mo[tenire [i administrare a bunurilor


Codul Civil prevede, pentru a putea mo[teni, condi]ia existen]ei persoanei care mo[tene[te la momentul deschiderii succesiunii, iar copilul conceput este considerat c` exist` (art. 654). Art. 808 din Codul Civil con]ine dispozi]ia potrivit c`reia poate fi gratificat prin dona]ie copilul conceput \n momentul dona]iei, dup` cum poate beneficia de un testament copilul conceput la data mor]ii testatorului. Pn` la \mplinirea vrstei de 14 ani, p`rin]ii/tutorele/Pre[edintele Consiliului Jude]ean sau primarul sectorului Municipiului Bucure[ti au dreptul [i \ndatorirea de a administra bunurile copilului, de a-l reprezenta \n actele juridice. Dup`
18

DREPTURILE COPILULUI LA DIVERSE VRSTE


\mplinirea vrstei de 14 ani, copilul \[i exercit` singur drepturile [i obliga]iile, \ns` numai cu \ncuviin]area prealabil` a p`rin]ilor/tutorelui/Pre[edintele Consiliului Jude]ean sau primarul sectorului Municipiului Bucure[ti. Dup` \mplinirea vrstei de 18 ani sau dup` ob]inerea capacit`]ii depline de exerci]iu, copilul \[i poate administra singur bunurile.

Crearea [i aderarea la diferite organiza]ii


Copilul are dreptul la libera asociere \n structuri formale [i informale, precum [i libertatea de \ntrunire pa[nic`, \n limitele prev`zute de lege. Copiii salaria]i (mai mari de 16 ani) sunt liberi s` participe la constituirea unui sindicat, f`r` nici o \ngr`dire sau \ncuviin]are prealabil` a p`rin]ilor sau reprezentan]ilor legali (Legea nr. 54/2003 cu privire la sindicate, art. 3). Copilul nu poate fi, \ns`, ales \n organele de conducere ale sindicatelor, cu excep]ia copilului care a dobndit capacitate deplin` de exerci]iu \nainte de a \mplini vrsta de 18 ani. Copilul mai mic de 18 ani nu poate participa la formarea unui partid politic, deoarece el nu are drept de vot. Copilul care a \mplinit vrsta de 16, ani se poate \nscrie \ntr-o structur` de tineret a unui partid politic, f`r` a avea \ns` calitatea de membru de partid (Legea nr. 14/2003, art. 6).

Alegerea religiei sau \nscrierea \n [coli cu profil teologic


Vrsta minim` pentru alegerea religiei este vrsta \nceperii \nv`]`mntului primar (art. 9, alin. 1 din Legea \nv`]`mntului nr. 84/1995, republicat` [i modificat` de Legea 268/2003). Religia este inclus`, ca disciplin` [colar`, \n planul \nv`]`mntului primar, gimnazial, liceal [i profesional. De la aceast` vrst`, elevul, cu acordul p`rintelui sau al tutorelui legal instituit, \[i alege pentru studiu religia [i confesiunea. Religia copilului care a \mplinit 14 ani nu poate fi schimbat` f`r` consim]`mntul acestuia. Copilul care a \mplinit vrsta de 16 ani are dreptul s`-[i aleag` singur religia. Referitor la \nv`]`mntul cu profil teologic, legea d` dreptul cultelor recunoscute oficial de c`tre stat de a solicita Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii organizarea unui \nv`]`mnt specific, \n conformitate cu necesit`]ile de preg`tire a personalului de cult (art. 9, alin. 2 din Legea \nv`]`mntului, nr. 84/1995, republicat` [i modificat` de Legea 268/2003), unul dintre profilurile liceale prev`zute de lege fiind profilul teologic (art. 24, alin. 1 din Legea nr. 84/1995

19

DREPTURILE COPILULUI LA DIVERSE VRSTE


republicat` [i modificat` de Legea 268/2003). Conform Ordonan]ei 102/2000 privind statutul [i regimul refugia]ilor \n Romnia, se confer` copiilor libertatea de a practica propria religie (art. 23).

Consumul de alcool sau de alte substan]e


Vrsta minim` pentru consumarea de b`uturi alcoolice \n localuri publice este de 18 ani. Legea nr. 61/1991 pentru sanc]ionarea faptelor de \nc`lcare a unor norme de convie]uire social`, a ordinii [i lini[tii publice, consider` drept contraven]ie servirea cu astfel de b`uturi a copiilor (art. 2, punctul 25).

Rela]ia existent` \ntre vrsta minim` de \ncadrare \n munc` [i vrsta absolvirii \nv`]`mntului obligatoriu
Copilul mai mare de 15 ani are dreptul [i \ndatorirea de a-[i continua studiile pentru absolvirea \nv`]`mntului general obligatoriu. Unit`]ile care au \ncadrat \n munc` copii mai mari de 15 ani au obliga]ia s`-i sprijine \n vederea continu`rii \nv`]`mntului general obligatoriu.

Respectarea dreptului la imagine


Participarea copilului \n vrst` de pn` la 14 ani la dezbateri publice \n cadrul unor programe audiovizuale se poate face numai cu consim]`mntul scris al acestuia [i al p`rin]ilor sau, dup` caz, al altui reprezentant legal (art.22 alin. 3 din Legea nr. 272/2004). Copiii nu pot fi folosi]i sau expu[i de c`tre p`rin]i sau alte persoane responsabile de cre[terea [i \ngrijirea lor, \n scopul de a ob]ine avantaje personale sau de a influen]a deciziile autorit`]ilor publice.

Dreptul la libertatea de exprimare


Libertatea copilului de a c`uta, de a primi si de a difuza informa]ii de orice natur`, care vizeaz` promovarea bun`st`rii sale sociale, spirituale [i morale, s`n`tatea sa fizic` [i mental`, sub orice form` [i prin orice mijloace la alegerea sa este inviolabil` (Legea nr. 272/2004, art.23 alin. 2).

20

Statele p`r]i recunosc dreptul oric`rui copil de a beneficia de un nivel de trai care s` permit` dezvoltarea sa fizic`, mental`, spiritual`, moral` [i social`.
Art. 27(1) - Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului

SITUA}IA COPILULUI
INDICATORI GENERALI

SITUA}IA COPILULUI
Num`r total de copii, structura pe sexe [i vrste, distribu]ia teritorial`
La 1 iulie 2002 \n Romnia tr`iau 5.127.205 copii2. |n anul 2003 rata fertilit`]ii a fost de 37,8, evolu]ia fertilit`]ii fiind influen]at` de factori de comportament demografic ce au ac]ionat \n direc]ia reducerii num`rului dorit de copii \n familie. 24,8% din totalul celor peste 5 milioane de gospod`rii \nregistrate la ultimul recens`mnt3, aveau \n componen]` cel pu]in un copil sub 25 de ani, iar \n alte 19,9% dintre gospod`rii tr`iesc cel pu]in doi copii sub 25 de ani. Se poate vorbi despre prevalen]a unui model familial cu cel mult doi copii (85% dintre gospod`riile cu cel pu]in un copil sub 25 de ani). De altfel, \n 2002, rata total` a fertilit`]ii era de 1,3 copii n`scu]i de o femeie, valoare ce este mult sub rata minim` de \nlocuire a genera]iilor (2,1 copii la o femeie). Figura 1.1 - Structura pe sexe [i vrste a popula]iei cu vrsta 0 18 ani a Romniei, 2002

Din distribu]ia pe vrste se remarc` tendin]a de sc`dere a num`rului de copii n`scu]i. |n ceea ce prive[te distribu]ia teritorial`, comparativ cu valoarea medie na]ional` a ponderii copiilor \n totalul popula]iei (24,9%), exist` jude]e cu popula]ie mai \mb`trnit` (valorile cele mai mici ale ponderii copiilor fiind de]inute de jude]ele Teleorman 21,9% [i Cluj 22,3%). De cealalt` parte a scalei, \n anumite
2 3

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, Anuarul Statistic al Romniei, 2003 Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, Recens`mntul popula]iei [i al locuin]elor, 2002

23

SITUA}IA COPILULUI
jude]e din regiunea Moldovei, copiii reprezint` o pondere semnificativ mai mare \n totalul popula]iei (Boto[ani 28,2%, Bistri]a-N`s`ud 28,4%, Ia[i 28,8%, Suceava - 29,1% [i Vaslui 29,2%). Municipiul Bucure[ti de]ine cea mai redus` valoare a ponderii copiilor \n totalul popula]iei 19,6%.

S`r`cie
Analiznd dinamica s`r`ciei pe categorii de vrst`, observ`m c` rata s`r`ciei \n rndul copiilor [i al tinerilor este mai mare dect valoarea medie \nregistrat` la nivelul \ntregii popula]ii \n anul 2003: 25,1%: Tabel 1.1 Dinamica s`r`ciei pe categorii de vrst`4 -%-

Copiii [i tinerii reprezint` [i categoria social` cu risc maxim fa]` de s`r`cia extrem`, definit` ca o stare de lipsuri care s-a permanentizat, caracterizat` de venituri [i consum situate sub pragul na]ional de s`r`cie, lipsa securit`]ii locuirii [i existen]a \n gospod`rie a cel mult dou` bunuri de folosin]` \ndelungat` \n mediul urban, respectiv un singur bun \n mediul rural5. Raportul studiului prezint` o serie de concluzii referitoare la caracteristicile [i consecin]ele st`rii de s`r`cie pentru copii: Q supra-reprezentarea copiilor \n zonele s`race, copiii [i tinerii cu vrsta pn` \n 29 de ani reprezentnd \ntre 49% [i 67% din popula]ia total` a zonelor s`race; Q risc dublu de s`r`cie extrem` \n cazul copiilor din zonele s`race urbane: 43% dintre copiii din zonele s`race urbane tr`iesc \n s`r`cie extrem`, iar al]i 21% tr`iesc \n gospod`rii aflate \n situa]ie de criz` generalizat`; Q peste jum`tate dintre familiile monoparentale din zonele s`race urbane sunt \n s`r`cie extrem` Q s`r`cia extrem` afecteaz` peste jum`tate dintre romii care tr`iesc \n zonele urbane s`race; Q peste 75% dintre tinerii de 15 19 ani din zonele s`race au absolvit numai 8 clase, participarea [colar` fiind cu mult mai redus` dect la nivel na]ional (att \n rndul fetelor, ct [i al b`ie]ilor, indiferent de mediul urban/rural \n care tr`iesc, att pentru romi, ct [i pentru romni).
4 5

Sursa: Comisia Anti-S`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS); www.caspis.ro Manuela Sofia St`nculescu, S`r`cie extrem` [i excluziune social`: dimensiuni [i factori, studiu realizat \n anul 2001 la cererea CASPIS

24

SITUA}IA COPILULUI
Divor]ialitate
|n perioada 1991 2002 \n Romnia au fost pronun]ate anual \n medie 34.000 divor]uri6. Circa jum`tate din num`rul total al familiilor care se destram` prin divor] au \n compunerea lor cel pu]in un copil. Modelul nu a suferit schimb`ri semnificative de-a lungul perioadei 1991 2002. ]innd cont de faptul c` de divor] sunt afectate [i familiile cu mai mul]i copii (chiar cele cu cel pu]in 5 copii), acelea[i date conduc spre concluzia c`, \n medie, la fiecare 100 de divor]uri pronun]ate r`mn spre \ncredin]are, \n medie, 75 de copii: Figura 1.2 Ponderea familiilor cu copii \n total divor]uri [i num`rul copiilor r`ma[i spre \ncredin]are la 100 divor]uri pronun]ate

Familiile monoparentale reprezint` aproximativ 10% din totalul familiilor cu copii din Romnia, \n cadrul acestora tr`ind circa 10% din totalul copiilor.7 Acestea reprezint` o categorie cu risc de s`r`cie crescut, \n principal datorit` faptului c` beneficiaz` de contribu]ia unui singur aduc`tor de venituri (\n majoritatea cazurilor fiind vorba de femei singure cu copii, care c[tig`, \n medie, mai pu]in dect b`rba]ii). Conform metodologiei CASPIS, se estimeaz` c` una din cinci familii monoparentale tr`ie[te \n s`r`cie, propor]ia crescnd dramatic \n cazul familiilor monoparentale cu mai mult de un copil (60% dintre familiile monoparentale cu 3 sau mai mul]i copii tr`iesc \n s`r`cie).

6 7

Institutul Na]ional de Statistic`, Anuarul Statistic al Romniei, 2003 Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, Condi]ii sociale ale excluziunii copilului, cercetare realizat` la cererea CASPIS, 2004

25

SITUA}IA COPILULUI
Pentru copiii din aceste familii, riscului s`r`ciei i se adaug` o serie de alte probleme de ordin psihologic, printre care: Q Q Q lipsa modelului oferit de p`rintele care lipse[te [i probleme de identificare cu p`rintele absent de acela[i sex (mai ales \n cazul b`ie]ilor), responsabilizarea copiilor \n activit`]i domestice / de munc`, \n detrimentul preg`tirii [colare sau al activit`]ilor specifice de timp liber ale copil`riei, evadarea copiilor \n medii cu risc de socializare negativ` datorit` slabei supravegheri din partea p`rintelui.

Comportamentul sexual [i c`s`toria la copii


Un studiu realizat de Institutul Na]ional de Cercetare - Dezvoltare \n S`n`tate8 arat` c` vrsta debutului vie]ii sexuale a sc`zut \n ultimii ani, de la 20,5 ani \n 1996, la 19,5 \n 1999, [i 18 ani \n 2004. Aceste rezultate sunt determinate de schimb`rile sociale [i culturale [i de explozia mijloacelor de comunicare \n mas`. |n ceea ce prive[te debutul activit`]ii sexuale, exist` diferen]e semnificative \ntre b`rba]i [i femei: 37,2% dintre b`rba]i [i-au \nceput via]a sexual` \nainte de a \mplini 16 ani (comparativ cu 8,6% dintre tinerele femei). Acest fapt nu trebuie interpretat \n termeni de bun sau r`u, ci trebuie avut \n vedere \n procesul de adaptare a sistemului de educa]ie sau a sistemului de servicii sociale destinate copiilor [i tinerilor. Informarea copiilor [i tinerilor cu privire la riscurile sarcinilor nedorite sau al infec]iilor cu transmitere sexual`, consilierea acestora ar trebui s` constituie priorit`]i ale sistemului de educa]ie. Maternitatea la vrste foarte mici este o problematic` ce nu este abordat` coerent de serviciile sociale, fiind cel mai adesea asociat` cu un nivel sc`zut de educa]ie, acesta fiind att un factor favorizant, dar [i efect al maternit`]ii la vrsta adolescen]ei. Dup` cum se poate observa din datele statistice prezentate mai jos, cele mai multe mame adolescente sunt din mediul rural.

Cuno[tin]ele, atitudinile [i practicile tinerilor cu vrsta cuprins` \ntre 15 [i 24 ani legate de infectarea [i transmiterea ITS/HIV/SIDA [i de consecin]ele practic`rii sexului neprotejat, Institutul Na]ional de Cercetare Dezvoltare \n S`n`tate, 2004

26

SITUA}IA COPILULUI
Tabel 1.2 Popula]ia de sex feminin de 15-17 ani, dup` num`rul de copii n`scu]i vii

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, Recens`mntul Popula]iei [i Locuin]elor, 2002

De[i nu exist` studii complexe la nivel na]ional, la nivel interna]ional se apreciaz` c` maternitatea la vrste foarte mici (15-19) prezint` riscuri mari att pentru copil ct [i pentru mam`: complica]ii la na[tere, probleme de dezvoltare ale copilului, rate mai ridicate de mortalitate matern` [i infantil`, abandon [colar, [anse reduse de a ie[i din s`r`cie. De asemenea, datele Recens`mntului din 2003 semnaleaz` extinderea unui nou model de familie [i \n rndul copiilor. Astfel, 1.443 copii sub 14 ani au declarat c` tr`iesc \n uniuni consensuale. Trebuie remarcat num`rul mult mai ridicat al fetelor (1.271), fa]` de b`ie]i (87). Este posibil ca multe din aceste cazuri s` fie c`s`torii aranjate de p`rin]i, specifice comunit`]ilor tradi]ionale sau comunit`]ilor de romi.

27

SITUA}IA COPILULUI
Figura 1.3 Popula]ia 0-14 ani dup` starea civil` de fapt uniuni consensuale

Pentru grupa de vrst` 15-19 ani fenomenul este mult mai extins: 41.517 persoane, fiind, de asemenea, mai frecvent \n mediul rural. Figura 1.4 Popula]ia 15-19 ani dup` starea civil` de fapt uniuni consensuale

Trebuie remarcat faptul c` 32.766 persoane cu vrsta cuprins` \ntre 15-19 ani s-au declarat la recens`mnt c`s`torite, acestea reprezentnd 2% din totalul popula]iei. Diferen]ele \ntre b`ie]i [i fete sunt foarte mari pentru aceast` grup` de vrst`: 1.561 b`ie]i [i 31.205 fete. Pentru aceea[i categorie de vrst`, 15-19 ani se \nregistreaz` valori destul de ridicate ale divor]ialit`]ii: 1.208 persoane divor]ate [i, de asemenea, 649 v`duve. Datele privind avorturile femeilor tinere relev` o situa]ie \ngrijor`toare: \n rndul adolescentelor, avortul este \nc` folosit ca o metod` de contracep]ie (\n 2003, 5 din 1000 de fete sub 15 ani au avut un avort, [i 2,35 din 100 de fete cu vrsta \ntre 15-19 ani).

28

Statele p`r]i recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai bun` stare de s`n`tate posibil` [i de a beneficia de serviciile medicale [i de recuperare.
Art. 24 (1) Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului

S~N~TATE

S~N~TATE

Starea general` de s`n`tate a popula]iei este un indicator al nivelului general de dezvoltare al unei ]`ri. Starea de s`n`tate a copiilor, dat` fiind vulnerabilitatea lor crescut`, este afectat` de o serie \ntreag` de factori de natur` economic` [i social`, att de la nivelul comunit`]ii, dar [i al grupului familial: extinderea unit`]ilor medico-sanitare [i func]ionalitatea acestora (asisten]a sanitar` local`), resursele financiare, deprinderea unor no]iuni de baz` cu privire la igien` [i s`n`tate. |ntre problemele caracteristice sistemului de s`n`tate se num`r` existen]a disparit`]ilor teritoriale \n acoperirea cu servicii de asisten]` medical`, asisten]a medical` insuficient` din [coli, problemele legate de monitorizarea s`n`t`]ii copilului. Resursele financiare reduse \[i fac sim]it efectul la nivel social prin lipsa/insuficien]a subven]iilor [i gratuit`]ilor din sectorul sanitar. Procentul din PIB alocat s`n`t`]ii r`mne la valori cu mult inferioare mediei din Uniunea European`: \n ultimii 3 ani acesta s-a situat \n intervalul 3,7% - 4% din PIB, fa]` de o valoare medie de 7% \n ]`rile membre UE. Toate aceste probleme se adaug` dificult`]ilor materiale pe care familiile s`race le \ntmpin`, f`cnd [i mai problematic accesul categoriilor celor mai defavorizate la \ngrijire medical`. Starea de s`r`cie cronic` \n care tr`iesc mul]i copii conduce la apari]ia unor afec]iuni specifice, \ntre care se num`r` bolile digestive [i afec]iunile respiratorii (cauzate de o alimenta]ie necorespunz`toare, sau condi]ii adesea improprii locuirii [i bunei dezvolt`ri a copiilor). O rat` mai ridicat` a fertilit`]ii (caracteriznd adesea familiile mai s`race) scade posibilitatea acord`rii unor servicii de s`n`tate de calitate pentru to]i copiii. Pe lng` cauzele de natur` material`, problemele de s`n`tate ale copiilor sunt datorate [i nivelului redus de cuno[tin]e referitoare la un stil de via]` s`n`tos sau al no]iunilor elementare de igien`, care caracterizeaz` anumite categorii ale popula]iei. Este cazul \n care trebuie intervenit prin servicii medico-sociale [i asigurarea \n sistemul de s`n`tate a beneficiarilor de ajutor social (\n special p`rin]ii ne\ncadra]i \n munc` [i copiii lor). Tuturor acestor probleme li s-au c`utat solu]ii, fiind gndite [i implementate o serie de programe urm`rind \mbun`t`]irea st`rii generale de s`n`tate a popula]iei, a copiilor \n mod special: programe na]ionale de imuniz`ri, elaborarea cadrului legislativ de acordare a asisten]ei de s`n`tate public`, servicii medicale

31

S~N~TATE
gratuite pentru copii, educa]ia pentru s`n`tate. |ntr-un context mai larg, aceste m`suri servesc \ndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, asumate [i de ]ara noastr`; acestea urm`resc cu referire la situa]ia concret` a copiilor reducerea mortalit`]ii infantile [i a celei juvenile, reducerea inciden]ei tuberculozei, combaterea HIV/SIDA, \mbun`t`]irea s`n`t`]ii materne.

Indicatori relevan]i
Rata mortalit`]ii infantile9 se men]ine la un nivel ridicat10, de[i tendin]a manifestat` \n ultimii ani este una descendent`: Figura 2.1 Evolu]ia ratei mortalit`]ii infantile (la 1.000 n`scu]i vii)

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, Anuarul Statistic al Romniei, 2003.

Exist` disparit`]i semnificative \ntre jude]e, rata mortalit`]ii infantile variind \ntre valori mai mici de 10 \n Bucure[ti [i Cluj [i valori de peste 23,9 n`scu]ivii (\n jude]ele Ialomi]a, C`l`ra[i [i Constan]a). Peste valoarea medie na]ional` a ratei mortalit`]ii infantile se situeaz` jude]e din Moldova (Ia[i, Boto[ani, Neam], Vaslui, Bac`u [i Vrancea), parte din jude]ele din sudul ]`rii (Prahova, Giurgiu, Teleorman, Dolj [i Mehedin]i) [i jude]ul Alba. De asemenea, rata mortalit`]ii infantile este mai ridicat` \n mediul rural (19,4) fa]` de mediul urban (13,7). Cauzele principale ale mortalit`]ii infantile sunt bolile aparatului respirator [i afec]iunile perinatale.

9 10

Rata mortalit`]ii infantile este definit` ca num`rul deceselor \nregistrate \n rndul copiilor cu vrsta sub 1 an. Rata mortalit`]ii infantile nu dep`[e[te 10 \n statele membre ale Uniunii Europene.

32

S~N~TATE
Figura 2.2 - Cauzele principale ale mortalit`]ii infantile

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, Anuarul Statistic al Romniei, 2003

Principalele cauze de deces ale copiilor cu vrsta \ntre 1 [i 4 ani au fost reprezentate \n anul 2003 de leziunile traumatice [i boli ale aparatului respirator (\mpreun`, acestea au cauzat mai mult de jum`tate dintre decese11). Starea de s`n`tate a nou-n`scutului depinde [i de vrsta la na[tere a mamei, de greutatea copilului la na[tere [i rangul acestuia. Rata mortalit`]ii copiilor cu vrsta de pn` la 5 ani (mortalitatea primei copil`rii) este mai mare \n cazul mamelor tinere [i al nerespect`rii unei spa]ieri \n timp corespunz`toare a na[terilor. Aceste observa]ii sunt confirmate de distribu]ia cazurilor de deces \n rndul copiilor \n vrst` de sub 1 an: nou-n`scu]ii de rangul III reprezint` 21,2%, iar cei de rangul IV 38,7%; \n cazul a 24,5% dintre cazurile de deces, vrsta mamei era sub 20 de ani, iar \n alte 30,5% din cazuri era de peste 40 de ani12.

11 12

Institutul Na]ional de Statistic` Situa]ia demografic` a copiilor [i tinerior \n perioada 1990-2003, 2004 Institutul Na]ional de Statistic` Analize demografice - Situa]ia demografic` a Romniei \n anul 2003, 2004

33

S~N~TATE
Num`rul cazurilor de lues (sifilis) congenital a crescut \n anul 2002 la 423, fiind dublu fa]` de valoarea \nregistrat` \n anul 2000 (198 cazuri). Acest fapt reprezint` un argument \n plus al importan]ei s`n`t`]ii mamei pentru starea nou-n`scutului13. Nivelul de [colarizare al mamei este, de asemenea, un factor de natur` socioeconomic` \n func]ie de care rata mortalit`]ii infantile difer`, \ntre valori inferioare mediei na]ionale (11,5 \n anul 2001 \n cazul mamelor cu studii superioare) [i valori de cteva ori mai mari (36,3 \n cazul mamelor cu cel mult [coal` primar`14). Ultimii ani au cunoscut [i o cre[tere a inciden]ei TBC \n rndul copiilor: \n anul 2002 ponderea cazurilor noi \n rndul copiilor a fost de 45,6. Dincolo de cre[terea cu 100% fa]` de valoarea \nregistrat` la mijlocul anilor 90 (21 \n anul 1995), semnifica]ia \ngrijor`toare a acestei valori deriv` [i din faptul c` ea reflect` o situa]ie precar` a st`rii de s`n`tate a copiilor, ca efect direct al s`r`ciei15.

Cadrul legal [i institu]iile abilitate


Principalele acte normative: Legea 100/1998 privind asisten]a de s`n`tate public` Legea face referire la programele na]ionale de s`n`tate public`, \ntre care [i Programul de s`n`tate a copilului [i familiei (urm`rind promovarea metodelor moderne de contracep]ie, promovarea consulta]iei prenatale, promovarea sistemului de asisten]` medical` comunitar` [i promovarea al`pt`rii). Ordinul nr. 809/2003 pentru adoptarea strategiei \n domeniul promov`rii al`pt`rii, 2003 2012 Legea 321/2001 privind acordarea gratuit` de lapte praf pentru copii cu vrste cuprinse \ntre 0-12 luni care nu beneficiaz` de lapte matern Hot`rrea nr. 1485/2003 (cu modific`rile ulterioare) referitoare la apro barea Contractului-cadru privind condi]iile acord`rii asisten]ei medicale \n cadrul sistemului de asigur`ri sociale de s`n`tate Ordinul 142/2004 al Ministerului S`n`t`]ii cu privire la aprobarea Contractului-cadru [i normelor metodologice privind condi]iile acord`rii asisten]ei medicale \n cadrul sistemului de asigur`ri sociale de s`n`tate

13 14 15

Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului, Bucure[ti Idem Idem

34

S~N~TATE
Institu]iile abilitate:
la nivel central: Ministerul S`n`t`]ii: elaborarea normelor de organizare [i func]ionare a unit`]ilor care asigur` asisten]a de s`n`tate public`; organizarea [i finan]area programelor na]ionale de s`n`tate public`; acreditarea unit`]ilor sanitare \n domeniul asisten]ei de s`n`tate public`; asigurarea condi]iilor de igien` \n unit`]i de \ngrijire a copiilor [i \n unit`]i de \nv`]`mnt; elaborarea normelor privind evaluarea dezvolt`rii psihosomatice a copiilor [i organizarea examin`rilor de bilan] al st`rii de s`n`tate; elaborarea metodologiilor privind principiile de promovare a s`n`t`]ii [i educa]iei pentru s`n`tate; Casa Na]ional` de Asigur`ri de S`n`tate are ca principal obiectiv asigurarea func]ion`rii unitare [i coordonate a sistemului de asigur`ri sociale de s`n`tate din Romnia. la nivel local: Direc]iile de s`n`tate public` jude]ene [i a municipiului Bucure[ti sunt unit`]i descentralizate ale Ministerului S`n`t`]ii, cu personalitate juridic`, reprezentnd autoritatea de s`n`tate public` la nivel local Institute de s`n`tate public` |ntre domeniile \n care \[i desf`[oar` activitatea aceste institute, se num`r` epidemiologia, igiena alimentar` [i nutri]ia, igiena [colar`, promovarea s`n`t`]ii [i educa]ia pentru s`n`tate. Institutul de S`n`tate Public` Prof. Dr. Leonida Georgescu Timi[oara (jude]ele Timi[, Arad, Cara[-Severin, Hunedoara) Institutul de S`n`tate Public` Prof. Dr. Iuliu Moldovan - Cluj-Napoca (jude]ele Alba, Bihor, Bistri]a-N`s`ud, Cluj, Covasna, Harghita, Maramure[, Mure[, S`laj, Satu-Mare, Sibiu) Institutul de S`n`tate Public` Ia[i (jude]ele Neam], Vaslui, Suceava, Ia[i, Boto[ani, Gala]i) Institutul de S`n`tate Public` Bucure[ti (jude]ele Arge[: Br`ila; Bra[ov; Buz`u; C`l`ra[i; Constan]a; Dmbovi]a; Dolj; Giurgiu; Gorj; Ilfov; Ialomi]a; Mehedin]i; Olt; Prahova; Teleorman; Tulcea; Vlcea [i municipiul Bucure[ti) Casele de asigur`ri de s`n`tate jude]ene / a municipiului Bucure[ti

35

S~N~TATE
Progrese \nregistrate
Contractul-cadru [i normele metodologice privind condi]iile acord`rii asisten]ei medicale \n cadrul sistemului de asigur`ri sociale de s`n`tate prevede acordarea urm`toarelor servicii \n pachetul serviciilor medicale de baz`:  supravegherea etapizat` pentru copiii cu vrsta cuprins` \ntre 0-1 an;  controlul medical anual al copiilor de la 2 la 18 ani;  servicii de planificare familial`;  imuniz`ri, conform programului na]ional de imuniz`ri  asisten]` medical` la domiciliu pentru copii \n vrst` de pn` la 1 an afla]i \n tratament pentru afec]iuni acute grave ce nu permit deplasarea la cabinetul medical. De asemenea, furnizorii de servicii medicale au obliga]ia s` \nscrie din oficiu copiii care nu au fost \nscri[i pe lista unui medic de familie, odat` cu prima consulta]ie a copilului bolnav \n localitatea de domiciliu, sau dup` caz, de re[edin]` a acestuia. Este obligatorie [i \nscrierea pe listele de asigura]i a copiilor din centrele de plasament sau a celor proteja]i \n familiile substitutive (conform Hot`rrii de Guvern nr. 52/2005). Copiii cu vrsta cuprins` \ntre 0-12 luni beneficiaz` de medicamente gratuite (f`r` plafonare cantitativ` [i valoric`). Ultimii 5 ani au fost caracteriza]i de derularea unor programe de s`n`tate, care au inclus s`n`tatea copilului [i familiei ca domeniu distinct: programe / subprograme de imunizare, prin care s-a urm`rit asigurarea prevenirii urm`toarelor boli cu implica]ii majore pentru s`n`tatea copilului: tuberculoza, hepatita B, poliomielita, difteria, tetanosul, tuse convulsiv` sau rujeola. Conform datelor din ultimul Raport al Dezvolt`ri Umane \n anul 2002 rata imuniz`rii copiilor cu vrsta de pn` la 1 an \mpotriva tuberculozei atingea 99%, iar cea de vaccinare anti-rujeol` era de 98%.  programe / subprograme de supraveghere a st`rii de s`n`tate \n colectivit`]i de copii [i adolescen]i, urm`rind evaluarea st`rii de s`n`tate [i a factorilor de risc \n vederea promov`rii s`n`t`]ii [i a preven]iei \mboln`virilor la copii [i tineri [i dotarea cabinetelor medicale [colare. Copiii (inclusiv copiii din institu]ii) au fost monitoriza]i cu privire la riscul comportamental.  programe / subprograme de promovare a planific`rii familiale [i de protec]ie a st`rii de s`n`tate a femeii [i copilului, avnd drept scop: reducerea num`rului de sarcini nedorite [i implicit a morbidit`]ii [i 

36

S~N~TATE
mortalit`]ii infantile [i materne; modificarea comportamentului igienicosanitar a unor anumite categorii ale popula]iei (romi, popula]ia din localit`]i izolate / defavorizate). program / subprogram de promovarea a s`n`t`]ii [i educa]ia pentru s`n`tate, ale c`rui obiective sunt: - utilizarea metodelor specifice promov`rii s`n`t`]ii [i educa]iei pentru s`n`tate \n vederea adopt`rii de c`tre popula]ia general` a unui stil de via]` s`n`tos; - modificarea comportamentului igienico-sanitar a unor grupuri mai vulnerabile (romi, popula]ia din localit`]i izolate / defavorizate). A fost urm`rit` [i dezvoltarea unei re]ele de mediatori sanitari \n comunit`]ile de romi.

|ncepnd cu anul 2003 se aplic` \n [coli programul na]ional Educa]ie pentru s`n`tate \n [coala romneasc`.  programe / subprograme pentru profilaxia anemiei feriprive la copil [i gravid`, prevenirea \ntrzierilor \n dezvoltarea neuropsihic` a copilului, profilaxia morbidit`]ii infantile datorate distrofiei la copii \ntre 0-1 an prin administrarea de lapte praf, sc`derea inciden]ei rahitismului la copilul \ntre 0-3 ani preven]ie stomatologic`, urm`rind: a) cre[terea cario-rezisten]ei la elevii din clasele I-IV, cu aplicarea concomitent` a metodelor specifice promov`rii [i educa]iei pentru s`n`tate \n vederea adopt`rii de c`tre ace[tia a unui comportament favorabil s`n`t`]ii; b) sus]inerea activit`]ilor de preven]ie primar`, secundar` [i ter]iar` stomatologic` din unit`]ile clinice de \nv`]`mnt stomatologic. |nfiin]area \n perioada 2001 - 2004 a unui num`r de 265 centre de permanen]` pentru asisten]a medical` primar` \n zone izolate sau greu accesibile [i a 103 unit`]i medico-sociale

Recomand`ri
 \mbun`t`]irea monitoriz`rii s`n`t`]ii copilului [i oferirea de servicii medicale gratuite c`tre categoriile cele mai defavorizate (familiile s`race cu copii, familiile din zonele rurale izolate, popula]ia roma, beneficiarii de asisten]` social` sau ajutor social) men]inerea gratuit`]ilor / sistemului compens`rilor pentru medicamente pentru anumite categorii sociale programe speciale pentru mam` [i copil (\n perioada micii copil`rii)

 

37

S~N~TATE
         continuarea [i dezvoltarea programelor de educa]ie pentru s`n`tate, de dobndire a unor deprinderi pentru o via]` s`n`toas` \n [coli [i licee, dar [i \n rndul popula]iei adulte (p`rin]i, tinerele [i viitoarele mame) continuarea derul`rii programelor de planificare familial`, urm`rind s` duc` la cre[terea gradului de utilizare a mijloacelor contraceptive sus]inerea [i dezvoltarea re]elei de asisten]i medicali, de mediatori sanitari pentru comunit`]ile de romi dezvoltarea programelor de informare [i educare destinate comunit`]ilor s`race, cu o vulnerabilitate crescut` cre[terea ponderii din bugetul de stat alocate pentru s`n`tate, astfel \nct s` se ajung` la valoarea de 6% - prev`zut` \n programul de guvernare pn` cel trziu \n anul 2008 \mbun`t`]irea asisten]ei medicale locale [i a asisten]ei [colare cre[terea num`rului de asisten]i sociali din cadrul unit`]ilor sanitare extinderea unit`]ilor medico-sociale diminuarea / eliminarea disparit`]ilor \n supravegherea pre- [i postnatal` a nou-n`scutului datorate situa]iei materiale a familiei.

Contacte:
Ministerul S`n`t`]ii Adresa: Strada Cristian Popi[teanu, nr. 1-3, sector 1, cod 010024, Bucure[ti Telefon: (021) 307 2500; (021) 307 2600 Fax: (021) 314 1526 http://www.ms.ro Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului Alfred Rusescu Adresa: Bd. Lacul Tei Nr.120, Sector 2, 72309 Bucure[ti Telefon: (021) 242 22 81; (021) 242 97 19 Fax: (021) 242 85 93; (021) 242 22 8 Societatea Na]ional` de Cruce Ro[ie din Romnia Adresa: Strada Biserica Amzei nr. 29, Sector 1, 010393, Bucure[ti Telefon: (021) 212 98 55; (021) 212 98 54; 0726 194 795; 0741 035 501 Fax: (021) 312 84 52 E-mail: crr@crucearosie.ro Web: www.crucearosie.ro Casa Na]ional` de Asigur`ri de S`n`tate Adresa: Calea C`l`ra[ilor 248, Bl. S19, Sector 3, Bucure[ti Telefon: (021) 302 62 00 Tel verde: 0800 800 950

... dorim s` schimb`m lumea, iar educa]ia este arma cea mai puternic`; ... vrem s` fim liberi, iar educa]ia \nseamn` libertate
elev, clasa a VI-a, Gala]i

EDUCA}IE

EDUCA}IE
Descrierea situa]iei
Domeniul educa]iei a fost caracterizat \n ultimii ani de o dinamic` accelerat` a procesului de reform`. Reforma \nv`]`mntului a devansat multe alte sectoare, dar efectele sale nu au fost \ntotdeauna cele scontate, m`surile luate fiind uneori lipsite de obiective coerente pentru \ntreg sistemul de \nv`]`mnt. Printre problemele cele mai importante care afecteaz` sistemul se num`r` subfinan]area (prin alocarea a mai pu]in de 4% din PIB \n ultimii 5 ani, comparativ cu o valoare medie de 6,5% \n ]`rile membre ale UE) [i instabilitatea m`surilor adoptate de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii. Acestea au ca efecte o serie de alte probleme ce afecteaz` att cadrele didactice, ct [i elevii: salarizarea nesatisf`c`toare a cadrelor didactice (avnd drept consecin]` ocolirea domeniului de c`tre tinerii absolven]i, o fluctua]ie sporit` a cadrelor didactice, devalorizarea [colii ca institu]ie), lipsa performan]ei [i incapacitatea sistemului de \nv`]`mnt de a impune standarde pentru diferite activit`]i (predare, evaluarea elevilor). |n acela[i timp, se constituie \n factor agravant al tuturor celor men]ionate anterior existen]a unei discrepan]e \nc` mari \ntre mediul urban [i mediul rural, manifestat` \n condi]iile existente \n [coli, rata de cuprindere [colar` sau rata de promovabilitate a diferitelor cicluri [colare, precum [i rata de participare \n nivelurile superioare de \nv`]`mnt. {coala, educa]ia \n general, este dependent` [i puternic afectat` de situa]ia social-economic` general`. Problema s`r`ciei r`mne acut` pentru multe familii cu copii. Chiar dac`, la nivel general, rata s`r`ciei urmeaz` o tendin]` descendent`, num`rul copiilor ([i al familiilor cu copii) afla]i \n stare de s`r`cie este \n cre[tere. Aceasta conduce la rate crescute ale abandonului [colar (cu deplasarea prematur` a copiilor c`tre pia]a muncii, adesea \n condi]ii ilegale) [i o valorizare sc`zut` a educa]iei \n rndul familiilor care \ntmpin` probleme de natur` socio-economic`. |n lipsa unor m`suri adecvate, acestea pot conduce la o perpetuare pe termen lung a st`rii de s`r`cie, prin crearea unui cerc vicios s`r`cie educa]ie sc`zut`/lips` educa]ie s`r`cie (conform datelor furnizate de Comisia Na]ional` pentru Statistic` rata s`r`ciei este de circa 5% \n rndul persoanelor cu studii superioare [i atinge 50% \n rndul celor cu educa]ie primar` sau f`r` educa]ie).

41

EDUCA}IE
Indicatori relevan]i
Rata de cuprindere \n \nv`]`mnt a popula]iei de vrst` [colar` se prezenta \n anul 2002 astfel: Figura 3.1 Rata de participare [colar` pe grupe de vrst`

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, Anuarul Statistic al Romniei, 2003

|n general, din analiza tendin]ei \nregistrate \n ultimii ani, se poate vorbi despre men]inerea unei rate relativ sc`zute a particip`rii [colare \n rndul adolescen]ilor (grupa de vrst` 15 18 ani), \n special b`ie]i. |n acela[i timp, gradul de cuprindere \n rndul popula]iei pre[colare este \n continuare redus (oscilnd \n jurul valorii de 70% - 75%). |nv`]`mntul special este reprezentat printr-un num`r de 207 unit`]i de \nv`]`mnt, \n care \nva]` 41.313 elevi, sub \ndrumarea a 8.575 cadre didactice. Perioada scurs` de la \nceputul anilor 90 este caracterizat` de o cre[tere constant` a num`rului de persoane cuprinse \ntr-o form` superioar` de \nv`]`mnt. Astfel, \n decurs de 15 ani, num`rul studen]ilor s-a triplat, crescnd de la 192.810 \n anul universitar 1990/1991 la 596.297 \n anul 2002/2003. Dac`, luat ca atare, acest fapt reprezint` un element pozitiv, pe ansamblul societ`]ii el este un indicator al polariz`rii educa]ionale, datorit` diminu`rii particip`rii [colare \n rndul copiilor provenind din medii s`race/defavorizate.

42

EDUCA}IE
Figura 3.2 Evolu]ia gradului de cuprindere [colar` pe grupe de vrst`

Cadrul legal [i institu]iile abilitate


Principalele acte normative: Legea \nv`]`mntului nr. 84/1995, modificat` [i completat` de Legea nr. 354/2004 Legea 441/2003 privind ratificarea Acordului de \mprumut dintre Romnia [i Banca Interna]ional` pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare pentru finan]area Proiectului privind \nv`]`mntul rural Ordin nr. 5379/2004, privind Metodologia de organizare [i func]ionare a serviciilor educa]ionale prin cadre didactice de sprijin/itinerante pentru copiii cu cerin]e educative speciale, [colariza]i \n \nv`]`mntul de mas` Hot`rrea nr. 1488/2004 privind aprobarea criteriilor [i a cuantumului sprijinului financiar ce se acord` elevilor \n cadrul Programului na]ional de protec]ie social` Bani de liceu

43

EDUCA}IE
Ordinul nr. 4730/2004 Anexa II: introducerea disciplinei op]ionale Cultura Civic` \n aria curricular` Om [i societate \n ciclul gimnazial [i licee

Institu]iile abilitate:
la nivel central: Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii (prin direc]iile [i serviciile specializate) desf`[oar` activit`]i de organizare, coordonare [i evaluare la nivel na]ional: elaboreaz` propuneri de planuri de \nv`]`mnt, programe [colare, proiecte de acte normative, regulamente, metodologii de organizare a concursurilor [i examenelor aprob` planuri de \nv`]`mnt [i programe [colare; la nivel local: Inspectoratele [colare jude]ene / Inspectoratul [colar al Municipiului Bucure[ti institu]ii afiliate Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii, cu rolul de coordonare inter-institu]ional` [i comunicare strategic` \ntre Ministerul Educa]iei Na]ionale [i unit`]ile de \nv`]`mnt

Progrese \nregistrate
  |n general, se poate vorbi despre existen]a unei evolu]ii ascendente a gradului de cuprindere \n \nv`]`mnt \n ultimii ani: Au fost elaborate programe speciale destinate popula]iei de etnie rom`, pentru prevenirea [i combaterea discrimin`rii [i marginaliz`rii acesteia: Programul na]ional multianual pentru formarea cadrelor didactice nerome care lucreaz` cu elevi [i copii romi Alocarea anual` de c`tre Minister de locuri distincte pentru copiii romi la admiterea \n licee [i [coli de arte [i meserii / facult`]i Finan]area de c`tre inspectoratele [colare jude]ene a unui num`r de 300 de catedre de limba [i istoria romilor, pentru tinerii romi care predau aceste discipline \n [coli Elaborarea de programe [colare de limba romani, de istoria [i tradi]iile romilor. A fost elaborat` o strategie pentru \nv`]`mntul superior romnesc pe perioada 2002-2010 Implementarea Proiectului pentru \nv`]`mntul rural (cu derulare pe perioada 2003 - 2009), finan]at de Banca Mondial`, Guvernul Romniei [i comunit`]ile locale

 

44

EDUCA}IE
Figura 3.3 Evolu]ia gradului de cuprindere \n \nv`]`mnt a popula]iei de vrst` [colar`

M`suri menite s` \mbun`t`]easc` participarea [colar`:


 Sprijinirea financiar` a elevilor de liceu provenind din familii cu venituri modeste: Prin Hot`rrea de Guvern nr. 1488/2004 se aprob` criteriile [i cuantumul sprijinului financiar care se acord` elevilor \n cadrul Programului na]ional de protec]ie social` Bani de liceu Programul Cornul [i laptele, pe baza Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 96/2002 (cu modific`rile ulterioare), privind acordarea de produse lactate [i de panifica]ie pentru elevii din clasele I-IV din \nv`]`mntul de stat, apreciat a fi avut un impact puternic asupra particip`rii [colare. Programul A doua [ans` (debutat experimental \n perioada 1999-2002, ca proiect pilot \ntr-un num`r de 11 [coli din 6 jude]e [i municipiul Bucure[ti): sprijinirea tinerilor cu vrste \ntre 14-25 ani pentru completarea educa]iei de baz`, astfel \nct s` poat` sus]ine examenul de capacitate [i \n paralel preg`tirea lor pentru o meserie corespunz`toare [colii de ucenici. Beneficiari: 350 tineri

45

EDUCA}IE
M`suri menite s` faciliteze accesul [colilor la tehnologia informatic`:
 Web hosting gratuit pentru scoli si licee - oferit de portalul educa]ional SEI, (http://scoli.edu.ro/, respectiv http://licee.edu.ro/). Scopul acestui serviciu este acela de a \ncuraja unit`]ile de \nv`]`mnt s` devin` furnizori de informa]ie pe Internet [i s` formeze o comunitate WEB a unit`]ilor de \nv`]`mnt \n care s` se dezvolte comunicarea [i colaborarea \n proiecte educa]ionale. Dotarea [colilor [i liceelor cu echipamente hardware [i conectarea lor la Internet prin programul SEI (Sistemul Educa]ional Informatizat): programul a \nceput \n anul 2001, fiind derulate pn` la acest moment trei faze. Situa]ia actual` arat` c` pu]in peste 1.300 de unit`]i [colare din \ntreaga ]ar` au \n dotare echipamente informatice, acestea reprezentnd numai un sfert din num`rul total al unit`]ilor de \nv`]`mnt pre-universitar existente.

Recomand`ri:
         Considerarea \nv`]`mntului ca prioritate na]ional`, alocarea a 6% din PIB pentru educa]ie; Stabilirea unei politici educa]ionale [i a unor obiective pe termen mediu [i lung care s` conduc` la o mai mare stabilitate [i coeren]` a m`surilor \ntreprinse; Asigurarea unei educa]ii de calitate pentru to]i copiii: Diminuarea diferen]elor existente \ntre unit`]ile de \nv`]`mnt, a polariz`rii educa]ionale [i profesionale; Continuarea m`surilor de \mbun`t`]ire a particip`rii [colare, prin sprijinirea direct` a copiilor [i familiilor care se confrunt` cu dificult`]i de natur` economic` sau probleme sociale; Facilitarea accesului la unit`]ile de \nv`]`mnt pentru copiii din zonele rurale \ndep`rtate / izolate; Reabilitarea [colilor, asigurarea condi]iilor igienico-sanitare [i de confort adecvate procesului educativ; Asigurarea unui proces educativ de calitate [i a unor modalit`]i de monitorizare a acestuia (prin stabilirea unor standarde sau evaluarea performan]elor elevilor [i profesorilor); Continuarea programelor de reintegrare [colar` pentru copiii care muncesc / copiii care au abandonat [coala;

46

EDUCA}IE
  Dezvoltarea proiectelor [i a programelor de educa]ie pentru s`n`tate / deprinderi pentru o via]` independent` / drepturi [i libert`]i \ntr-o societate democratic`; O mai mare flexibilitate a programelor [colare, introducerea unui num`r mai mare de activit`]i extra-curriculare

Contacte:
Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii Adresa: Strada General Berthelot nr. 28-30, Sector 1, 010174, Bucure[ti Telefon: (021) 310 43 20; (021) 314 26 80 http://www.edu.ro

47

Am crezut c` nu voi mai putea cre[te \n familia mea; al`turi de mama, de tata [i de fra]ii mei!
b`iat, 15 ani, Bucure[ti

COPIII DIN INSTITU}II

COPIII DIN INSTITU}II


Descrierea situa]iei
Dificult`]ile \ntmpinate de c`tre familiile cu copii \n perioada de tranzi]ie, dar [i protec]ia social` redus` practicat` la nivelul politicilor sociale de suport a copilului [i familiei, au avut drept consecin]` men]inerea relativ constant` a num`rului de copii afla]i sub protec]ia statului (aproximativ 80.000 de copii). Sistemul de protec]ie a copilului aflat \n dificultate a cunoscut multe transform`ri \n ultimii 15 ani, mai ales \n plan legislativ. |ncepnd cu anul 2001 s-a trecut la un program intens de dezinstitu]ionalizare a copiilor cuprin[i \n institu]ii de ocrotire. Astfel, \n 2004 aproximativ 60% dintre copiii afla]i \n dificultate beneficiau de forme alternative de \ngrijire: reintegrare \n familia extins`, plasare la familii substitutive sau apartamente sociale. De[i cre[terea rapid` a ponderii copiilor afla]i \n forme alternative de protec]ie reprezint` un indicator cantitativ pozitiv, trebuie avut` \n vedere [i calitatea \ngrijirii \n cadrul acestor forme alternative. Pn` \n prezent nu a fost f`cut` public` o evaluare a acestor servicii. Peste 30.000 de copii se afl` \nc` \n centre de plasament, mai bine de jum`tate dintre ace[tia avnd vrsta peste 14 ani. |ngrijor`rile legate de num`rul mare de copii din sistemul reziden]ial de protec]ie se refer` la capacitatea acestor institu]ii de a oferi un mediu propice dezvolt`rii armonioase a unui copil [i de a crea oportunit`]i reale de reintegrare social` dup` p`r`sirea institu]iei. Lipsa modelului familial are mari influen]e asupra copiilor ocroti]i \n centrele de plasament: probleme de socializare, lipsa deprinderilor de via]` independent`, probleme de ata[ament emo]ional etc. |n plus, au fost semnalate cazuri de abuzuri asupra copiilor institu]ionaliza]i, acestea fiind s`vr[ite att de personal ct [i de ceilal]i copii afla]i \n centrele de plasament. |n ceea ce prive[te m`sura adop]iei, noul pachet legislativ nu mai permite realizarea adop]iilor interna]ionale dect \n cazul bunicilor. Din p`cate sistemul adop]iilor na]ionale este prea pu]in dezvoltat pentru a r`spunde intr`rilor \n sistemul de protec]ie. Prevenirea institu]ionaliz`rii copiilor a fost abordat` din prisma ajutor`rii familiei pentru o anumit` perioad` cu bani sau produse.16 Din p`cate o astfel de abordare nu a avut efectele scontate, familiile care au beneficiat de aceste programe nedezvoltndu-[i capacitatea de a fi independente economic. De altfel, datele furnizate de recens`mntul copiilor institu]ionaliza]i arat` c` doar 5% dintre copiii afla]i \n centrele de plasament intraser` \n sistem strict din motive
16

Reforma \n sistemul de protec]ie a copilului \n Romnia, UNICEF, ANPCA, 2004

51

COPIII DIN INSTITU}II


economice. |n cele mai multe cazuri, cauzele institu]ionaliz`rii erau multiple [i implicau [i o problem` de s`n`tate. Totu[i, trebuie men]ionat` s`r`cia ca un factor ce agraveaz` problemele existente la nivelul familiei. Astfel, serviciile de prevenire ar trebui s` se concentreze pe consilierea familiei astfel \nct s` devin` capabil` s` r`spund` nevoilor copilului, dar [i pe dezvoltarea capacit`]ilor p`rin]ilor de a se autosus]ine. |n ceea ce prive[te abandonul copilului la na[tere, datele statistice arat` c` fenomenul are \nc` o amploare \ngrijor`toare. Un studiu realizat de UNICEF17 privind abandonul copilului, relev` faptul c` mamele ce \[i abandoneaz` copiii au un statut socio-economic foarte sc`zut (80% dintre mamele care [i-au abandonat copiii), 42% erau analfabete [i aveau o vrst` foarte tn`r` (28% sub 20 de ani la na[terea copilului). |n plus, sistemul de s`n`tate nu este preg`tit s` r`spund` unor astfel de probleme, iar cooperarea cu sistemul de asisten]` social` nu este eficient`.

Indicatori relevan]i
Conform celor mai recente date publicate de Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului,18 \n Romnia sunt aproximativ 5.000.000 de copii (cu vrsta pn` la 18 ani), dintre care 2,2% se afl` \n eviden]a Serviciilor Publice Specializate. La 31 decembrie 2004 erau \nregistra]i un num`r de 82.918 copii \n institu]ii sau familii substitutive: Figura 4.1. / Distribu]ia copiilor proteja]i

Raportul copil/adult \n centrele de plasament publice este de 1: 6. |n ceea ce prive[te distribu]ia pe grupe de vrst` a copiilor afla]i \n institu]ii, se remarc` ponderea de]inut` de centrele de plasament private \n protec]ia copiilor pre[colari (circa o treime din ace[tia) [i a celor din \nv`]`mntul primar
17 18

Estim`ri UNICEF - Situa]ia abandonului copiilor \n Romnia un \ndemn pentru preven]ie [i aplicarea solu]iilor na]ionale, Conferin]` de pres`, martie 2005 Buletinul Informativ nr. 4/2004, http://www.copii.ro/bi.htm

52

COPIII DIN INSTITU}II


(25,9% dintre copiii institu]ionaliza]i \n vrst` de 7 9 ani). |n general, r`mn preponderente centrele de plasament publice, care cuprind 83,6% din totalul copiilor institu]ionaliza]i, indiferent de vrsta acestora: Tabel 4.1 - Num`rul copiilor afla]i \n centre de plasament, pe grupe de vrst`

Rata abandonului \n 2004:19 1,8% dintre copiii n`scu]i ( estimativ - 4.000 \n 2004) sunt abandona]i \n maternit`]i 1,5% dintre copiii interna]i \n spitale [i sec]ii pediatrice (estimativ 5.000 de copii \n 2004) Num`r adop]ii na]ionale: \n perioada ianuarie decembrie 2004: 1.422 \n perioada noiembrie 2002 decembrie 2004: 3.039 Num`rul centrelor de plasament func]ionale la 30 decembrie 2004: 1.369 centre de plasament publice: 983 (788 \n mediul urban, 195 \n mediul rural) centre de plasament private: 386 (265 \n mediul urban, 121 \n mediul rural)

Cadrul legal [i institu]iile abilitate


Principalele acte normative: Legea 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului Legea 111/2004 pentru modificarea Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiaz` copiii [i tinerii ocroti]i de serviciile publice specializate pentru protec]ia copilului, mamele protejate \n centre

19

Estim`ri UNICEF - Situa]ia abandonului copiilor \n Romnia un \ndemn pentru preven]ie [i aplicarea solu]iilor na]ionale, Conferin]` de pres`, martie 2005

53

COPIII DIN INSTITU}II


maternale, precum [i copiii \ncredin]a]i sau da]i \n plasament la asisten]i maternali profesioni[ti Hot`rrea 1438 (02/09/2004) Anexa nr. 1: Regulament-cadru de organizare [i func]ionare a serviciilor de tip reziden]ial Ordinul nr. 89/2004: standardele minime obligatorii privind centrul de primire \n regim de urgen]` pentru copilul abuzat, neglijat [i exploatat Ordinul nr. 69/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind managementul de caz \n domeniul protec]iei copilului Ordinul nr. 27/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind serviciile pentru protec]ia copilului de tip reziden]ial pentru copiii cu dizabilit`]i Ordinul 6/2004 referitor la standardele minime obligatorii privind centrul de preg`tire [i sprijinire a reintegr`rii sau integr`rii copilului \n familie

Servicii de tip reziden]ial:


centre de plasament centre de primire a copilului \n regim de urgen]` centre maternale case de tip familial

Beneficiarii serviciilor de tip reziden]ial (conform art. 4, HG 1438/2004): a) copiii separa]i, temporar sau definitiv, de p`rin]ii lor, ca urmare a stabilirii, \n condi]iile legii, a m`surii plasamentului \n acest tip de serviciu; copiii pentru care a fost dispus, \n condi]iile legii, plasamentul \n regim de urgen]`; tinerii care au \mplinit vrsta de 18 ani [i care beneficiaz`, \n condi]iile legii, de protec]ie special`; cuplurile p`rinte/reprezentant legal - copil, \n situa]ia constat`rii riscului de abandon al copilului din motive neimputabile p`rintelui / reprezentantului legal sau \n situa]ia includerii acestuia \ntr-un program de restabilire a leg`turilor familiale; copiii ne\nso]i]i de c`tre p`rin]i sau de alt reprezentant legal, care solicit` o form` de protec]ie \n condi]iile reglement`rilor legale privind statutul [i regimul refugia]ilor.

b) c) d)

e)

Accesul la serviciile de tip reziden]ial se face (conform art. 5, HG 1438/2004) \n baza: a) m`surilor de plasament dispuse \n condi]iile legii de c`tre comisiile pentru protec]ia copilului sau instan]a judec`toreasc`;

54

COPIII DIN INSTITU}II


b) dispozi]iilor de plasament \n regim de urgen]`, emise de c`tre directorul direc]iei generale de asisten]` social` [i protec]ia copilului sau de c`tre instan]a judec`toreasc`; dispozi]iei de admitere a cuplului mam`-copil \n cadrul centrului maternal, emis` de organele de conducere ale persoanei juridice \n structura c`reia func]ioneaz` acest tip de serviciu, precum [i contractului de reziden]` a mamei.

c)

(2) Contractul de reziden]` reprezint` conven]ia \ncheiat` \ntre mam` [i organele de conducere ale persoanei juridice \n structura c`reia func]ioneaz` centrul maternal, care reglementeaz` obiectivele interven]iei, drepturile [i obliga]iile p`r]ilor, condi]iile [i modul de \ncetare a acord`rii serviciului, precum [i perioada pe care se acord` acesta. (3) Contractul prev`zut la alin. (2) se \ncheie pe o perioad` de maximum 12 luni. Serviciile oferite (conform art. 6, HG 1438/2004): a) cazare, hran`, condi]ii igienico-sanitare necesare; b) asisten]` medical`; c) protec]ie [i asisten]` \n cunoa[terea [i exercitarea drepturilor lor; d) accesul beneficiarilor la educa]ie, informare, cultur`; e) dezvoltarea rela]iilor cu comunitatea; f) realizarea obiectivelor cuprinse \n planul individualizat de protec]ie; Institu]ii la nivel central Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Dreptului Copilului monitorizeaz` respectarea drepturilor copilului coordoneaz` [i controleaz` activitatea de protec]ie [i promovare a drepturilor copilului Institu]ii la nivel local (subordonate administra]iei publice locale): Comisia pentru protec]ia copilului stabile[te m`suri de protec]ie social` a copilului, \n condi]iile legii reevalueaz` periodic hot`rrile privind m`surile de protec]ie solu]ioneaz` plngerile adresate de copii, \n m`sura \n care solu]ionarea acestora nu este stabilit` de lege \n competen]a altor institu]ii; Direc]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului propune stabilirea unei m`suri de protec]ie special`; monitorizeaz` trimestrial activit`]ile de aplicare a hot`rrilor de instituire a m`surilor de protec]ie special` a copilului; monitorizeaz` familiile [i persoanele care au primit \n plasament copii, pe toat` durata acestei m`suri;
55

COPIII DIN INSTITU}II


acord` asisten]` [i sprijin p`rin]ilor copilului separat de familie, \n vederea reintegr`rii acestuia \n mediul s`u familial; reevalueaz`, cel pu]in o dat` la 3 luni [i ori de cte ori este cazul, \mprejur`rile care au stat la baza stabilirii m`surilor de protec]ie special` [i propune, dup` caz, men]inerea, modificarea sau \ncetarea acestora; \ndepline[te demersurile viznd deschiderea procedurii adop]iei interne pentru copiii afla]i \n eviden]a sa; monitorizeaz` evolu]ia copiilor adopta]i, precum [i a rela]iilor dintre ace[tia [i p`rin]ii lor adoptivi; sprijin` p`rin]ii adoptivi ai copilului \n \ndeplinirea obliga]iei de a-l informa pe acesta c` este adoptat, de \ndat` ce vrsta [i gradul de maturitate ale copilului o permit;

Progrese \nregistrate
|n urma demar`rii programului guvernamental de dezinstitu]ionalizare a copiilor, ini]iat \n anul 2001 s-au \nregistrat urm`toarele rezultate:20   |nchiderea a 161 de institu]ii de tip vechi (centre de plasament, foste internate ale [colilor speciale, foste c`mine spital, institu]ii transferate de la Ministerul S`n`t`]ii) pan` la sfr[itul lunii februarie 2004 Sc`derea num`rului de copii proteja]i \n centre de tip reziden]ial de la [i implicit cre[terea num`rului copiilor proteja]i \n familiile substitutive (asisten]i maternali, rude pana la gradul IV inclusiv) precum [i a celor reintegra]i \n familie Deschiderea, pn` la sfr[itul anului 2004 a 254 de case [i a 318 de apartamente unde copiii beneficiaz` de protec]ie de tip familial Cre[terea num`rului de servicii alternative [i a num`rului de asisten]i maternali profesioni[ti.

 

Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie a ac]ionat cu prioritate pentru reforma cadrului legislativ, reforma institu]ional` (crearea unui sistem de acreditare [i inspec]ie a serviciilor de protec]ie a copilului), derulnd si interven]ii specifice precum integrarea socio-profesionala a tinerilor care p`r`sesc sistemul de protec]ie. Totodat` au fost derulate programe cu finan]are extern`21 care au urm`rit crearea unui sistem de inspec]ie a serviciilor de protec]ie a copiilor, implementarea unui sistem de management al performan]ei, elaborarea si
20 21

Raportul Guvernului Romniei asupra progreselor \nregistrate \n preg`tirea pentru aderarea la Uniunea European`, iunie 2004, pg. 79 Programul Proiect de reform` a sistemului de protec]ia a copilului: 1999-2001, finan]at de BIRD, BDCE [i al]i donatori; Programele Phare RO 9905.02, RO 014.01 [i RO 2002/000-586.01.01; Programul de asisten]a tehnic` britanic` (DFID); Parteneriatul romno-american \n domeniul protec]ei copilului 2001-2005

56

COPIII DIN INSTITU}II


implementarea de standarde obligatorii privind func]ionarea serviciilor pentru protec]ia copiilor de tip reziden]ial, formarea personalului din sistemul de protec]ie a copilului, cre[terea gradului de profesionalizare a resurselor umane implicate. |n cadrul Programului PHARE RO 01404.01 a fost desf`[urat` campania de con[tientizare public` pentru prevenirea abandonului [i institu]ionaliz`rii copiilor Casa de Copii nu e acas`.

Recomand`ri:
           Dezvoltarea de politici eficiente de sus]inere a familiilor cu copii, \n vederea prevenirii abandonului; |mbun`t`]irea condi]iilor de via]` din institu]iile de protec]ie a copilului de tip reziden]ial [i monitorizarea permanent` a acestora; Programe de dezvoltare a deprinderilor de via]` independent` a copiilor din institu]ii; Reducerea num`rului de copii pe institu]ie; |ncurajarea adop]iilor na]ionale [i simplificarea procedurilor de adop]ie; Asigurarea [i \ncurajarea particip`rii copiilor din institu]ii la deciziile ce le afecteaz` via]a; |mbun`t`]irea preg`tirii profesionale a personalului; schimbarea atitudinii personalului fa]` de copiii asista]i, tratarea acestora ca personalit`]i distincte; |mbun`t`]irea serviciilor de integrare social` a copiilor care p`r`sesc sistemul reziden]ial de \ngrijire precum [i monitorizarea evolu]iei acestora; Protec]ia drepturilor copilului, implicit luarea de m`suri de combatere [i prevenire a abuzului \n institu]ii; Men]inerea [i stimularea rela]iilor p`rin]i-copii; Sprijinirea formelor alternative de protec]ie de tip familial astfel \nct plasamentul copiilor \n institu]ii s` constituie o m`sur` ultim` [i temporar`.

Contacte:
Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului Adresa: Bd. Gh. Magheru nr.7, sector 1, Bucure[ti Tel: (021) 310 07 90; (021) 310 07 89 Fax: (021) 312 74 74

57

Eu fac parte din categoria romilor [i nu-mi este ru[ine, deoarece \n rndul romilor am \ntlnit multe persoane care poart` cu cinste numele de rom
b`iat, 16 ani, Lupeni

COPIII ROMI

COPIII ROMI
Descrierea situa]iei
Conform propriei identific`ri la ultimul recens`mnt, 535.140 persoane apar]in etniei rome, situndu-se pe locul doi ca minoritate dup` maghiari, adic` 2,5% din popula]ie. Un studiu realizat de Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii22 estima \n 1998 popula]ia roma la aproape 1.500.000 de persoane. |ntruct nu putem opera dect cu date oficiale, ne vom limita la num`rul de 535.140 persoane. Situa]ia romilor \i plaseaz` \ntr-una dintre categoriile cele mai defavorizate din Romnia. Ca urmare a standardului sc`zut de via]`, a lipsurilor generalizate (locuin]`, facilit`]i, alimenta]ie deficitar`, asisten]` medical` precar`), starea de s`n`tate este inferioar` restului popula]iei [i durata de via]` mai mic`. Multe familii locuiesc \n \nc`peri insalubre, f`r` electricitate, ap`, c`ldur`, \n unele cazuri chiar 6-10 persoane \n aceea[i camer`. Se \ntlnesc frecvent avitaminoze, distrofie, rahitism, deficit staturo-ponderal, intoxica]ii alimentare. O problem` special` [i specific` este faptul c` propor]ia copiilor n`scu]i de mame foarte tinere este foarte mare: 37% dintre copii apar]in unor mame care nu au \mplinit 18 ani. Tradi]ia privind c`s`toria fetelor la o vrst` mic` constituie un factor de risc pentru acestea [i pentru copiii lor. Nesupravegherea medical` a gravidelor [i a copiilor face ca mortalitatea infantil` s` fie foarte ridicat` \n rndul romilor. Studiile realizate, dar [i experien]a practic` acumulat` de-a lungul anilor arat` c` exist` o serie de factori care restrng accesul copiilor romi la drepturile lor, a[a cum sunt prev`zute \n Conven]ia ONU), \n principal la educa]ie: s`r`cia, care nu este specific` doar romilor, dar o mare majoritate dintre ace[tia tr`iesc \n cea mai crunt` s`r`cie, iar educa]ia presupune multe cheltuieli pentru familie (\mbr`c`minte, \nc`l]`minte, hran`, rechizite, transport etc.); folosirea muncii copilului, mul]i copii romi fiind nevoi]i s` munceasc` de foarte mici pentru a-[i asigura hrana zilnic` pentru ei [i familii; nivelul sc`zut de preg`tire al p`rin]ilor care nu-i pot ajuta pe ace[tia la lec]ii acas` [i nici nu realizeaz` c` [coala poate fi o investi]ie de viitor pentru copiii lor; lipsa motiva]iei pentru \nv`]`tur` datorit` num`rului mic de locuri de munc` pentru absolven]i;

22

Suportul social pentru popula]ia de romi Analiza problemelor sociale: direc]ii de ac]iune, Guvernul Romniei, Comisia Anti-S`r`cie [i Promovarea Incluziunii Sociale (CASPIS), http://www.caspis.ro/pagini/ro/studii.php

61

COPIII ROMI
nivelul sc`zut al instruc]iei, datorit` unor cadre didactice necalificate, a situa]iei [colilor localuri vechi, \n zone s`race, neatractive nici pentru copii nici pentru cadre didactice; unele tradi]ii culturale ale familiilor rome; bariere lingvistice pentru vorbitorii nativi de limba romani; discriminarea din partea p`rin]ilor [i elevilor ne-romi, uneori chiar a cadrelor didactice; Necuprinderea \n programe educative pre[colare a copiilor Nu pe ultimul loc este lipsa educa]iei multiculturale.

La acesta contribuie [i calitatea sc`zut` a educa]iei care se face \n unele [coli cu popula]ie roma numeroas`, \ntruct, aflndu-se \n zone m`rgina[e [i s`race, cadrele didactice calificate ezit` sau refuz` s` predea \n aceste [coli. Astfel, de[i segregarea nu este o politic`, exist` [coli segregate, deoarece att profesorii ct [i copiii majoritari le ocolesc sau le p`r`sesc. Exist` [i situa]ii de discriminare pe considerente etnice care nu fac dect s` gr`beasc` abandonarea [colii de c`tre copiii romi. Educa]ia este cheia schimb`rii situa]iei popula]iei rome, condi]ie pentru asigurarea unui viitor mai bun acestora. De aici interesul special acordat acestui domeniu. Strategia Guvernamental` privind \mbun`t`]irea situa]iei romilor (2001) prevede numeroase m`suri care ar conduce la schimb`ri \n situa]ia romilor, dar nefiind sus]inut` corespunz`tor din punct de vedere financiar, ea nu a putut fi implementat` \n totalitate.

Indicatori relevan]i
Datele de la recens`mntul din 2002 arat` c` 194.422 persoane erau copii cu vrsta sub 14 ani, ace[tia reprezentnd 36% din totalul popula]iei de etnie roma. De asemenea, 68.124 aveau vrste cuprinse \ntre 15-19 ani. Conform datelor cuprinse \ntr-un studiu realizat de CASPIS23, romii tr`iesc \ntr-un grad de s`r`cie de 5 ori mai ridicat dect \n cazul popula]iei majoritare: Tabel 5.1 - Rata s`r`ciei \n func]ie de etnie (2001)

23

Suportul social pentru popula]ia de romi Analiza problemelor sociale: direc]ii de ac]iune, Guvernul Romniei, Comisia Anti-S`r`cie [i Promovarea Incluziunii Sociale (CASPIS), http://www.caspis.ro/pagini/ro/studii.php

62

COPIII ROMI
Mortalitatea infantil`, mai ridicat` \n Romnia dect \n celelalte state europene, \nregistreaz` cote \ngrijor`toare \n cazul copiilor romi24: Tabel 5.2 - Rata mortalit`]ii infantile [i la grupa de vrst` 1-4 ani \n func]ie de etnie (calcule f`cute pe intervalul 1994-1999)

Accesul copiilor romi la educa]ie a sc`zut \ngrijor`tor dup` 1989. Astfel, \n 199825, 17,3% din copiii romi cu vrste cuprinse \ntre 7 [i 16 ani nu au fost niciodat` la [coal` [i 11,6% au abandonat-o \nainte de finalizarea \nv`]`mntului obligatoriu. Practic, mai mult de 38% dintre romi sunt analfabe]i, chiar dac` au urmat un num`r de clase26. Foarte pu]ini copii romi urmeaz` \nv`]`mntul pre-[colar, iar acest fapt se reflect` \n dificult`]ile pe care ace[tia le \ntmpin` \n [coal` \n a r`spunde cerin]elor acesteia [i de a se integra, ceea ce conduce mai trziu la absenteism [i abandon [colar. Statisticile Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii arat` c`, la nivelul anului 2003 existau 158.128 copii romi \nscri[i \n diverse grade de \nv`]`mnt:27  19.597 \n gr`dini]e  74.858 \n clasele 1-4  53.834 clasele 5-8  9.839 \n clasele 9-12 Se observ` descre[terea num`rului de elevi cu ct cre[te nivelul [colii, mai ales la nivelul \nv`]`mntului secundar, \nregistrndu-se o rat` ridicat` a abandonului, \n special \n rndul fetelor. M`surile stimulatoare luate de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii [i sprijinul acordat de c`tre organiza]iile neguvernamentale prin diverse proiecte, pot contribui la men]inerea copiilor \n [coal` pentru un num`r sporit de ani [i asigurarea bazei pentru formarea profesional` ulterioar`.

24 25 26 27

idem idem Raport la \ntlnirea de lucru a ONG-urilor Roma din Romnia, Noiembrie 2004 Dac` lu`m \n calcul numai faptul c` fiecare copil rom are doi p`rin]i [i cel pu]in doi-trei fra]i, popula]ia rom` ar ajunge la circa 800.000

63

COPIII ROMI
Cadrul legal [i institu]iile abilitate:
Principalele acte normative: Legea \nv`]`mntului nr. 84/1995 revizuit` \n iulie 2003 Strategia privind \mbun`t`]irea situa]iei romilor, aprobat` prin HG 430/2001 Hot`rrea Guvernului nr. 1703/2004 privind organizarea [i func]ionarea Agen]iei Na]ionale pentru Romi Ordinul nr. 3510/2000 privind noi ac]iuni de eradicare a analfabetismului Ordinul nr. 3907/2000 referitor la m`suri privind prevenirea abandonului [colar [i asigurarea continu`rii [colariz`rii copiilor [i tinerilor de vrst` [colar` \n \nv`]`mntul preuniversitar Ordin nr. 4370/2000 privind metodologia de organizare [i func]ionare a claselor cu frecven]` redus` din institu]iile de \nv`]`mnt gimnazial Ordin nr. 4542/2000 cu privire la sprijinirea accesului \n [coli profesionale, licee, colegii universitare [i facult`]i a tinerilor romi

Institu]iile cu responsabilit`]i \n domeniul protec]iei copiilor romi:


Ministerul S`n`t`]ii  Planific` derularea de proiecte de informare sanitar`, consultan]` medical` [i planning familial pentru femei \n cadrul comunit`]ilor de romi, punnd accent pe protec]ia mamei [i copilului;  Deruleaz` campanii de vaccinare \n rndul comunit`]ilor de romi, precum [i campanii de depistare a TBC, infec]iilor HIV/SIDA, afec]iunilor dermatologice, ITS, etc.;  Anual prezint` un raport privind starea de s`n`tate \n rndul comunit`]ilor de romi, Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii  \ntocme[te anual un raport privind situa]ia [colar` a elevilor proveni]i din familiile de romi;  anual prezint` un plan de educa]ie intercultural` \n [coli, prin care se urm`re[te facilitarea comunic`rii \ntre elevii de diferite etnii [i \nv`]area social` a toleran]ei;  deruleaz` programe de preg`tire suplimentar` a elevilor de etnie rom` din licee pentru admiterea \n \nv`]`mntul superior;  organizeaz` bilunar \ntlniri \ntre liderii comunit`]ii de romi, p`rin]i [i cadre didactice din institu]iile de \nv`]`mnt cu scopul \ncuraj`rii particip`rii [colare a copiilor romi;  sprijin` dezvoltarea proiectelor de educa]ie la distan]` \n limba romani;

64

COPIII ROMI
Agen]ia Na]ional` pentru Romi  elaboreaz` politici sociale, strategii [i programe destinate minorit`]ilor romilor [i administreaz` fondurile bugetare destinate elabor`rii acestora;  asigur` urm`rirea [i controlul aplic`rii reglement`rilor \n domeniu;  particip` la elaborarea unor programe de informare sanitar`, consultan]` medical` [i planning familial pentru femeile din comunit`]ile de romi, cu accent pe protec]ia mamei [i a copilului;  promoveaz` desf`[urarea campaniilor de depistare a TBC, infec]iilor HIV/SIDA, afec]iunilor dermatologice, bolilor cu transmitere sexual` \n rndul copiilor de etnie rom`;  ini]iaz` programe de prevenire [i combatere a discrimin`rii pentru copiii romi [i ac]ioneaz` pentru asigurarea particip`rii nediscriminatorii a femeilor de etnie rom` la programele de protec]ie [i educa]ie a copiilor;  particip` la elaborarea programului de stimulare a particip`rii [colare [i reducere a abandonului [colar \n rndul copiilor romi; Pentru situa]iile de discriminare: Consiliul Na]ional pentru Combaterea Discrimin`rii  propune instituirea unor ac]iuni sau m`suri speciale pentru protec]ia persoanelor de etnie rom`;  prime[te [i analizeaz` peti]ii [i sesiz`ri referitoare la \nc`lcarea dispozi]iilor normative referitoare la principiul egalit`]ii [i nediscrimin`rii, adopt` m`suri corespunz`toare [i comunic` r`spunsul la acestea;  urm`re[te aplicarea [i respectarea dispozi]iilor normative ce privesc prevenirea, sanc]ionarea [i eliminarea discrimin`rii persoanelor de etnie rom`;  propune [i avizeaz` proiecte de acte normative care au ca obiect exercitarea drepturilor [i a libert`]ilor copilului de etnie rom`; Institu]ia Avocatul Poporului  ofer` protec]ie \mpotriva abuzurilor din partea autorit`]ilor administra]iei publice.

Progrese \nregistrate:
Datorit` implement`rii unor m`suri pozitive [i a unor proiecte \n favoarea persoanelor de etnie rom`, s-au realizat unele progrese \n urm`toarele domenii:    ob]inerea actelor de identitate includerea \n C.O.R. (Clasificarea Ocupa]iilor din Romnia) a mediatorilor sanitari [i [colari (\n unele zone sunt angaja]i [i pl`ti]i din fonduri locale) o mai bun` monitorizare a problemelor de s`n`tate ale copiilor romi

65

COPIII ROMI
         cre[terea num`rului de elevi care termin` ciclul gimnazial cre[terea num`rului de elevi care urmeaz` liceul sprijin material pentru copiii din familii cu dificult`]i materiale (rechizite, gustare) amenajarea unor cl`diri de [coli preg`tirea cadrelor didactice pentru o nou` atitudine fa]` de copiii romi studiul limbii [i istoriei rome materiale didactice pentru elevii romi \nceput de educa]ie multicultural`, reducerea cazurilor de discriminare \n [coli o mai bun` colaborare cu p`rin]ii

Oportunit`]i Finan]`ri din partea Uniunii Europene [i a Guvernului Romniei:  Contribu]ia Guvernului la programul Parteneriat pentru sprijinul romilor 2003 56 miliarde lei [i Activit`]i de implementare [i monitorizare a Strategiei 2004 64 miliarde lei  Programe PHARE: PHARE RO 9803.01 |mbun`t`]irea situa]iei romilor- 2 mil. Euro PHARE RO 0004.02.02 Dezvoltarea societ`]ii civile 2000componenta pentru romi - 1 mil. Euro PHARE RO 01.04.02 Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi - 8,33 mil. Euro (1,33 mil. Euro contribu]ia Guvernului) PHARE RO 2002/000-586.01.02 Sprijin pentru Strategia na]ional` de \mbun`t`]ire a situa]iei romilor 7,6 mil. Euro (1,6 mil.EURO contribu]ia Guvernului) PHARE RO 03005-551.01.02 Acces la educa]ie pentru grupurile dezavantajate 11,33 mil. Euro (2,3 mil. Euro contribu]ia Guvernului) PHARE 2004-2006 26,83 mil. Euro (5,33 mil. Euro contribu]ia Guvernului)  Decada Incluziunii Sociale 2005-2015 Facilit`]i pentru copiii romi: Locuri speciale \n licee Locuri speciale la facult`]i Recuperarea [colar` a celor ce au abandonat [coala Studiul limbii romani, al istoriei [i tradi]iilor rome - manuale Profesori romi Mediatori sanitari / mediatori [colari Centre de zi Consiliere [colar`

66

COPIII ROMI
Recomand`ri:
               Programe de s`n`tate pentru copiii [i familiile din toate comunit`]ile de romi Campanii de educa]ie pentru s`n`tate [i prevenire a \mboln`virilor Arondarea tuturor copiilor la medici de familie servicii medicale de calitate Preg`tirea personalului medical Participarea unui num`r ct mai mare de copii la educa]ia pre[colar` Servicii de sprijin a elevilor (centre de zi, medita]ii, hran`, rechizite) Men]inerea la [coal` cel pu]in pn` la absolvirea gimnaziului Realizarea unor [coli incluzive, cu un climat nediscriminatoriu [i valorizarea diversit`]ii Realizarea educa]iei multi- [i interculturale \n toate [colile Colaborarea [colii cu p`rin]ii romi Cabinete de consiliere pentru copiii [i p`rin]ii romi Preg`tirea cadrelor didactice de origine roma Preg`tirea cadrelor didactice care lucreaz` cu copiii romi Asigurarea materialelor didactice necesare privind valorificarea tradi]iilor rome Implicarea comunit`]ii locale \n implementarea Strategiei

Contacte:
Ministerul S`n`t`]ii Adresa: Strada Cristian Popi[teanu, nr. 1-3, sector 1, Bucure[ti Tel: (021) 307 25 00 sau (021) 307 26 00; Fax: (021) 314 15 26 Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii Adresa: Strada Gen. Berthelot, nr. 28-30, sector 1, Bucure[ti Telefon: (021) 310 43 20 Agen]ia Na]ional` pentru Romi Adresa: Strada Viitorului, nr. 14, Sector 2, Bucure[ti Telefon: (021) 211 30 37; Fax: (021) 211 51 94 Pentru situa]iile de discriminare: Consiliul Na]ional pentru Combaterea Discrimin`rii Adresa: Pia]a Walter M`r`cineanu, nr. 1-3, Bucure[ti Telefon/Fax: (021) 312 65 85 ; (021) 312 65 78 Institu]ia Avocatul Poporului Adresa: Strada Eugeniu Carada, nr. 3, Bucure[ti Telefon: (021) 312 94 62; Fax: (021) 312 49 21

67

Vin \n fiecare zi la Centrul de recuperare. Am \nv`]at s` scriu pu]in, s` desenez [i am f`cut o felicitare de 8 Martie pentru mama. Mi-ar place [i mie s` merg la joac` cu copiii
fat`, 10 ani, Tecuci

COPIII CU DIZABILIT~}I

COPIII CU DIZABILIT~}I
Descrierea situa]iei
Se spune, de obicei, c` \n Romnia, propor]ional cu alte ]`ri, nu sunt mul]i copii cu dizabilit`]i. Este sigur \ns` c` nu to]i copiii care au diverse dizabilit`]i au fost testa]i de o comisie de specialitate. Sunt familii care, datorit` unor dificult`]i materiale sau din lips` de informare nu au ajuns la aceste comisii, drept urmare, att ele ct [i copiii nu beneficiaz` de anumite drepturi [i facilit`]i pe care le acord` legea. Indiferent \ns` de num`rul exact al acestora, chiar dac` este mult mai mic dect estimarea de mai sus, situa]ia lor nu este una care s` ne permit` satisfac]ii. Copiii cu dizabilit`]i nu beneficiaz` integral de condi]iile normale pentru dezvoltarea [i afirmarea personalit`]ii lor, pierzndu-se astfel un poten]ial capital uman. Legisla]ia referitoare la copiii cu dizabilit`]i, de[i \mbun`t`]it` \n ultimii ani, nu reglementeaz` toate situa]iile pe care copiii le traverseaz`. Este o lips` de comunicare [i coordonare la nivelul ministerelor [i celorlalte institu]ii cu responsabilit`]i \n protec]ia drepturilor copilului cu dizabilit`]i/nevoi speciale. Drepturile de care ar trebui s` beneficieze copiii cu dizabilit`]i, la fel cu ceilal]i copii, nu sunt respectate \n \ntregime datorit` numeroaselor bariere care le stau \n fa]` printre care lipsa unui num`r suficient de servicii de recuperare/ reabilitare, insuficienta preg`tire a [colilor (cl`diri, corp profesoral, programe [colare, elevi) pentru incluziunea copiilor cu dizabilit`]i, slaba perspectiv` de preg`tire profesional` [i de \ncadrare. Aceste \nc`lc`ri ale drepturilor copilului conduc la dependen]a fizic` [i economic` a viitorului adult, la situa]ia de permanent` asistare.

Indicatori relevan]i
Din p`cate nu exist` o concordan]` \ntre statisticile autorit`]ilor cu responsabilit`]i \n domeniu. Conform datelor Autorit`]ii Na]ionale pentru Protec]ia Drepturilor Copiilor (decembrie 2004) sunt \nregistra]i 68.805 copii \n centre de plasament publice [i private, \ncredin]a]i la asisten]i personali profesioni[ti, la rude pn` la gradul IV [i \n familia natural`. Statisticile Autorit`]ii Na]ionale pentru Persoanele cu Handicap (decembrie 2004) eviden]iaz` un num`r de 56.292 copii cu dizabilit`]i.

71

COPIII CU DIZABILIT~}I
Tabel 6.1 - Num`rul de copii cu dizabilit`]i

Un aspect important ce trebuie remarcat este sc`derea num`rului de copii cu dizabilit`]i ce sunt institu]ionaliza]i, punndu-se accentul pe sprijinul familiei [i \n cadrul centrelor de zi sau de recuperare: Figura 6.1 Evolu]ia num`rului de copii cu dizabilit`]i

Sursa: Autoritatea Na]ional` pentru Persoanele cu Handicap

72

COPIII CU DIZABILIT~}I
Conform acelora[i date ale ANPDC, din cei 50.788 copii de peste 7 ani, \ncadra]i \ntr-un grad de handicap, doar 18.144 frecventeaz` o form` de \nv`]`mnt, din care 5.344 sunt \nscri[i \n \nv`]`mntul de mas` [i 11.929 \n \nv`]`mntul special.

Cadrul legal [i institu]iile abilitate


Principalele acte normative: Ordinul comun nr. 725/12709/2002 al Ministerului S`n`t`]ii [i ANPDC privind criteriile pe baza c`rora se stabile[te gradul de handicap pentru copii [i se aplic` m`surile de protec]ie social` a acestora Ordinul ministrului s`n`t`]ii [i familiei privind aprobarea modalit`]ii de plat` a indemniza]iei cuvenite p`rin]ilor sau reprezentan]ilor legali ai copilului cu handicap grav, precum [i adultului cu handicap grav sau reprezentantului s`u legal nr. 794/380/2002 Ordinul 27/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind serviciile pentru protec]ia copilului, de tip reziden]ial pentru copiii cu dizabilit`]i Hot`rrea Guvernului pentru aprobarea Strategiei na]ionale privind protec]ia special` [i integrarea social` a persoanelor cu handicap din Romnia nr. 1215/2002 Ordinul ministrului lucr`rilor publice privind aprobarea Normativului pentru adaptarea cl`dirilor civile [i spa]iului urban aferent la exigen]ele persoanelor cu handicap, indicativ NP 051/2000 nr. 649/2001 O.U.G. nr. 102/1999 privind protec]ia special` [i \ncadrarea \n munc` a persoanelor cu handicap, aprobat` prin Legea nr. 519/2002 Legea 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului O.U.G. nr. 123/2001 privind reorganizarea comisiei pentru protec]ia copilului Constitu]ia Romniei, art. 50

Institu]iile cu responsabilit`]i \n domeniul protec]iei drepturilor copilului cu dizabilit`]i:


la nivel central: Ministerul S`n`t`]ii organizeaz`, coordoneaz` [i controleaz`, activit`]ile de asisten]` medical` Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii identificarea elevilor cu nevoi speciale coordonarea \nv`]`mntului special

73

COPIII CU DIZABILIT~}I
Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului monitorizeaz` respectarea drepturilor copilului coordoneaz` [i controleaz` activitatea de protec]ie [i promovare a drepturilor copilului Autoritatea Na]ional` pentru Persoanele cu Handicap elaboreaz` Strategia na]ional` \n domeniul protec]iei speciale a persoanelor cu handicap monitorizeaz` respectarea drepturilor persoanelor cu handicap urm`re[te implementarea planului na]ional de ac]iune \n acest domeniu; elaboreaz` standarde privind calitatea serviciilor oferite persoanelor cu handicap; realizeaz` inspec]ii ale serviciilor prestate persoanelor cu handicap \n cadrul institu]iilor de protec]ie special` a persoanelor cu handicap; Consiliului Na]ional pentru Combaterea Discrimin`rii urm`re[te aplicarea si respectarea dispozi]iilor normative ce privesc prevenirea, sanc]ionarea [i eliminarea tuturor formelor de discriminare; prime[te peti]ii [i sesiz`ri privind \nc`lcarea dispozi]iilor normative referitoare la principiul egalit`]ii [i nediscrimin`rii, de la persoane fizice, organiza]ii neguvernamentale care au ca scop protec]ia drepturilor omului, alte persoane juridice, institu]ii publice; analizeaz` reclama]iile [i adopt` m`surile corespunz`toare, comunicnd r`spunsul \n termenul prev`zut de lege; la nivel local (subordonate administra]iei publice locale): Comisia pentru protec]ia copilului Stabile[te \ncadrarea \n grad de handicap [i orientarea [colar` a copilului stabile[te m`suri de protec]ie social` a copilului, \n condi]iile legii Direc]iile Generale de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului propune stabilirea unei m`suri de protec]ie special`; monitorizeaz` trimestrial activit`]ile de aplicare a hot`rrilor de instituire a m`surilor de protec]ie special` a copilului; Stabilirea gradului de handicap: Se realizeaz` pe baza Ordinului 12.709/2002, prin raportare la Clasificarea interna]ional` a func]ion`rii, dizabilit`]ilor [i s`n`t`]ii, ICF 2001, adoptat` de Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii de c`tre Comisiile pentru protec]ia copilului [i serviciile de evaluare complex` din subordinea consiliilor jude]ene [i locale.

74

COPIII CU DIZABILIT~}I
Principiile care trebuie s` stea la baza evalu`rii copiilor trebuie s` se refere la: eliminarea caracterului predominant medical al evalu`rii; participarea copilului [i familiei; urm`rirea unei ct mai depline integr`ri sociale a copilului cu handicap

Progrese \nregistrate:
        Definitivarea [i aprobarea de c`tre Parlament a pachetului de legi privind protec]ia drepturilor copilului Reducerea num`rului de copii institu]ionaliza]i, extinderea unor forme de protec]ie alternative |mbun`t`]irea condi]iilor de via]` \n institu]iile de protec]ie Luarea unor m`suri destul de timide - privind [coala incluziv` Promovarea unor activit`]i viznd schimbarea mentalit`]ii fa]` de copiii cu dizabilit`]i O mai strns` colaborare cu organiza]iile neguvernamentale care se ocup` de copiii cu dizabilit`]i Elaborarea unor standarde de calitate privind protec]ia copiilor din institu]ii Servicii pentru copiii cu dizabilit`]i: asisten]i personali centre de zi / centre de recuperare

Recomand`ri:
|n toate activit`]ile privind copiii cu dizabilit`]i s` fie respectate urm`toarele principii:  Tratarea copiilor cu dizabilit`]i cu respect, demnitate [i egalitate  Includerea tuturor copiilor cu dizabilit`]i \n programe la nivel na]ional  Asigurarea tuturor serviciilor necesare recuper`rii lor  Asigurarea dreptului la participare prin eliminarea segreg`rii [i institu]ionaliz`rii  Valorizarea \n mod egal a tuturor copiilor  Asigurarea accesibilit`]ii \n comunitate (servicii comunitare: educa]ie, \ngrijirea s`n`t`]ii, petrecerea timpului liber)  Sus]inerea familiilor

Ac]iuni:
La nivel legislativ: armonizarea legisla]iei interne cu cea interna]ional`, eliminarea dispers`rii legisla]iei prin adoptarea unui pachet de legi speciale pentru persoanele cu dizabilit`]i care s` acopere toate problemele acestora

75

COPIII CU DIZABILIT~}I
Servicii: extinderea re]elei cabinetelor de planificare [i consiliere familial` pentru consilierea viitorilor p`rin]i asupra anumitor posibile riscuri cabinete de consiliere a p`rin]ilor copiilor cu dizabilit`]i depistarea precoce [i interven]ia timpurie asupra dizabilit`]ii prin consultarea nou-n`scutului de c`tre o echip` multi-disciplinar` de medici [i stabilirea modelului de interven]ie acces gratuit la \ngrijiri medicale [i medicamente stabilirea [i urm`rirea realiz`rii planului individual de recuperare, cu implicarea p`rin]ilor crearea de centre de recuperare \n toate zonele unde sunt cel pu]in 15 copii cu dizabilit`]i asigurarea accesului la educa]ie, cu prioritate prin integrare \n [coala incluziv` (adaptarea [colii, programelor, preg`tirea cadrelor didactice [i a elevilor) asigurarea unei preg`tiri profesionale \n concordan]` cu talentele [i posibilit`]ile fiec`rui copil \n parte Preg`tirea personalului: preg`tirea continu` a personalului din institu]iile de ocrotire a copiilor cu dizabilit`]i familiarizarea medicilor de familie [i a asistentelor medicale cu probleme specifice ale acestor copii

Contacte:
Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului Adresa: Bd. Gh. Magheru nr. 7, sector 1, Bucure[ti Telefon: (021) 310 07 90; (021) 310 07 89; Fax: (021) 312 74 74 Autoritatea Na]ional` pentru Persoanele cu Handicap Adresa: Calea Victoriei nr. 194, sector 1, Bucure[ti Telefon: (021) 212 54 39; Fax: (021) 212 54 43; Consiliul Na]ional pentru Combaterea Discrimin`rii Adresa: Pia]a Walter M`r`cineanu, nr. 1-3, Bucure[ti Telefon/Fax: (021) 312 65 85; (021) 312 65 78

76

|nainte de [coal`, m` temeam s` nu ajung pe drumuri. Copiii care \nv`]au deja, m` nec`jeau \ntrebndu-m` ct fac unu plus unu; ceilal]i \mi d`deau ]ig`ri. Nu credeam c` voi putea \nv`]a [i eu vreodat`
b`iat, 12 ani, copil integrat \n Centrul Educa]ional, Bucure[ti

COPIII STR~ZII

COPIII STR~ZII
Descrierea situa]iei
Copiii [i tinerii str`zii sunt acei copii sau tineri care stau permanent pe strad` sau numai \ntr-o anumit` perioad` a zilei, procurndu-[i singuri [i ilegal mijloacele de subzisten]`, f`r` s` beneficieze de vreo form` de protec]ie din partea p`rin]ilor ori a altor persoane abilitate de lege. Pentru a \n]elege ce se petrece \n strad` trebuie realizat` urm`toarea distinc]ie: \n strad` se afl` copii care tr`iesc permanent \n acest mediu [i copii care doar muncesc, ambele categorii provenind din familii \n care rela]iile cu p`rin]ii sunt caracterizate prin violen]` sau neglijen]`. Pe baza criteriului rela]iei cu familia [i al criteriului vrstei se pot distinge patru categorii de copii [i tineri care tr`iesc \n strad`, fiecare categorie necesitnd interven]ii [i servicii sociale distincte: Q Copiii care tr`iesc numai \n strad` [i care nu au leg`turi cu familia sau cu institu]ia de ocrotire Pentru ace[ti copii, strada a devenit noul lor c`min \n care \ncearc` s` supravie]uiasc` printr-o adaptare continu` la acest mediu. Banii sunt procura]i prin munc`, cer[it, prostitu]ie sau furturi m`runte. Atitudinea fa]` de familie e confuz` sau e caracterizat` prin indiferen]` sau negare. Domin` amintirile legate de via]a institu]ional` sau via]a petrecut` \n strad`. Starea lor de igien` [i s`n`tate e precar`, iar comportamentul e puternic marcat de mediul str`zii. Pot fi \ntlni]i \n canale, sta]ii de metrou, [antiere abandonate etc. Aproape to]i consum` aurolac, alcool [i tutun. |n grupurile de tineri apare [i consumul de heroin`. Q Copiii care muncesc \n strad` [i care se \ntorc de regul` zilnic \n familiile lor Mare parte dintre ace[ti copii nu frecventeaz` [coala, cazurile de analfabetism fiind des \ntlnite. Se afl` ziua \n strad` (mare parte obliga]i de c`tre p`rin]i) \ncercnd s` c[tige bani prin cer[it sau prin alte activit`]i (sp`latul ma[inilor, vnzarea de m`rfuri, \nc`rcat [i desc`rcat de m`rfuri, colectarea de obiecte reciclabile, furturi sau prostitu]ie). De regul`, seara se \ntorc \n familiile lor cu banii c[tiga]i. Pot fi \ntlni]i \n metrou, \n zonele centrale [i aglomerate ale capitalei, la intersec]ii, \n marile magazine, \n depozite sau en-gros-uri. Ace[ti copii prezint` un risc ridicat de abandon definitiv al c`minului familial, fie pentru c` vor ajunge s` considere, sub influen]a altor copii din strad`, c` banii li se cuvin, fie datorit` presiunilor sau violen]elor comise de p`rin]i. Consumul de droguri e limitat, dar contactele zilnice cu acei copii care stau permanent \n strad` i-au determinat pe unii s` experimenteze trasul din pung`.

79

COPIII STR~ZII
Q Tinerii care tr`iesc \n strad` Prezen]a lor \n strad` este urmarea e[ecurilor de reintegrare ale institu]iilor guvernamentale sau neguvernamentale din trecut. Mai mult de jum`tate dintre ei au dep`[it cinci ani de via]` \n strad`. Ace[ti tineri, de[i nu mai sunt nici copii, nici adolescen]i, totu[i ei sunt asimila]i, \n continuare, categoriei copiilor str`zii. De regul`, ei sunt lideri ai grupurilor de copii ai str`zii, cei care fac regulile grupului [i cei care ofer` protec]ie [i sprijin celorlal]i membri. Supravie]uiesc din diverse munci (\n general, munci grele), cer[it, furturi sau prostitu]ie, iar ad`posturile sunt total insuficiente. Tinerii pot fi v`zu]i \n canale, sta]ii de metrou, [antiere abandonate etc. |n rndul tinerilor, consumul de droguri a devenit \n ultimii trei ani o problem` serioas`, trecndu-se de la aurolac la droguri tari, cum ar fi heroina, acum popular` [i c`utat` \n rndul lor atunci cnd reu[esc s` strng` suficien]i bani pentru o doz`. Q Copiii care tr`iesc cu p`rin]ii \n strad` Datele furnizate de Comisia Anti-S`r`cie \n 2000 au indicat faptul c` 45% din popula]ia urban` [i 55% din popula]ia rural` tr`ie[te sub pragul s`r`ciei. Aceast` situa]ie a condus la pierderea locuin]elor de c`tre unele familii care au ajuns s` tr`iasc` \mpreun` cu copiii sub cerul liber sau \n ad`posturi improvizate \n bar`ci, [antiere abandonate etc. P`rin]ii supravie]uiesc cer[ind \mpreun` cu copiii lor sau prin alte munci prestate de copii. Recurg deseori la ac]iuni de protest prin prezen]a lor \n fa]a institu]iilor centrale de stat (Pre[edin]ie, Guvern, Prim`rie), \ns` f`r` c[tig de cauz`. Practic nu exist` nici un serviciu social care s` ofere ad`post temporar unei familii cu copii, cu excep]ia mamelor cu copii de vrst` mic`. Din studiile centrate pe situa]ia copiilor str`zii a reie[it c`: dezvoltarea fizic` a copiilor str`zii este neconcordant` cu vrsta lor (deficit ponderal [i deficit de \n`l]ime, volum/mas` muscular` reduse etc), starea s`n`t`]ii este precar` (victime ale tuberculozei, hepatitei [i bolilor de piele) iar nivelul educa]ional este foarte sc`zut. Consecin]ele acestui ultim aspect se pot reflecta \n probleme de adaptare [i integrare social`, \n transmiterea intergenera]ional` a unui model care nu valorizeaz` educa]ia precum [i \n [anse minime de a avea un statut profesional (o calificare).

Indicatori relevan]i
Estimarea num`rului de copii din strad`, la nivel na]ional sau la nivelul capitalei, este greu de f`cut. Ea poate fi \ns` ob]inut` prin corelarea mai multor date statistice sau informa]ii rezultate din activitatea diferitelor organisme care au abordat acest fenomen.

80

COPIII STR~ZII
|n perioada 1998-1999, Salva]i Copiii a realizat \n colaborare cu UNICEF Romnia Studiul na]ional privind situa]ia copiilor f`r` ad`post care a condus la estimarea unui num`r de 2.100 de copii care tr`iesc permanent \n strad` la nivel na]ional, din care 1.500 \n Bucure[ti. Studiul Evaluarea rapid` privind copiii str`zii care muncesc din 2001 (Salva]i Copiii, ILO-IPEC) a eviden]iat faptul c` num`rul copiilor care muncesc [i care se \ntorc seara \n familiile lor a crescut \ngrijor`tor de mult, reprezentnd \n prezent mai mult de trei sferturi din copiii str`zii, iar \n timpul verii atingnd cifra de 1500 \n Bucure[ti. Propor]ia b`ie]ilor este de trei ori mai mare dect a fetelor; cauzele putnd fi urm`toarele: fetele sunt mai vulnerabile pe strad`, mai pu]in eficiente \n prestarea unor munci grele [i de obicei familia prefer` s` le foloseasc` \n activit`]ile casnice. Alte date cu privire la acest fenomen au fost dezv`luite de Poli]ie cu ocazia raziilor organizate anual \n Bucure[ti \n scopul identific`rii persoanelor f`r` ad`post [i \ntoarcerii acestora \n localit`]ile din care au provenit. Datele furnizate de Poli]ie, la \nceputul anului 2002, au indicat un num`r de 500 de persoane f`r` ad`post, din care aproximativ 300 erau minori. Conform rapoartelor unit`]ilor teritoriale ale poli]iei, \n perioada iunie 2001-noiembrie 2002 a fost identificat, la nivel na]ional, un num`r de 1821 de copii ai str`zii. Ca o concluzie, putem afirma c` acest fenomen, de[i foarte dinamic, nu pare s` dep`[easc` cifra de 2.000 de copii \n capital` [i 5.000 la nivel na]ional (doar \n marile ora[e), din care mai mult de dou` treimi sunt copii care cer[esc sau muncesc \n strad`. Restul sunt fie copii, fie tineri care consider` c` strada este mediul lor de via]`.

Cadrul legal [i institu]iile abilitate


Principalele acte normative: Ordonan]a 86/2004 pentru modificarea [i completarea Ordonan]ei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale Legea nr. 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului; Hot`rrea nr. 430/2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului Romniei de \mbun`t`]ire a situa]iei romilor; Hot`rrea nr. 539/2001 pentru aprobarea Strategiei guvernamentale \n domeniul protec]iei copilului \n dificultate (2001-2004) [i a Planului opera]ional pentru implementarea Strategiei guvernamentale \n domeniul protec]iei copilului \n dificultate (2001-2004); Ordin nr. 24/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru centrele de zi;

81

COPIII STR~ZII
Hot`rre nr. 829/2002 privind aprobarea Planului na]ional antis`r`cie [i promovare a incluziunii sociale; Legea nr. 705/2001 privind sistemul na]ional de asisten]` social`; Ordonan]a nr. 68/2003 privind serviciile sociale, modificat` prin Ordonan]a nr. 86/2004; Ordinul nr. 422/2004 pentru aprobarea Standardelor obligatorii de calitate privind serviciile sociale specializate din Romnia, furnizate \n sistem public, privat [i parteneriat public-privat; Ordin nr. 80/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind \ntocmirea planului de servicii si a Normelor metodologice privind \ntocmirea planului individualizat de protec]ie; Hot`rre nr. 1434/2004 privind atribu]iile [i Regulamentul-cadru de organizare [i func]ionare ale Direc]iei generale de asisten]` social` [i protec]ia copilului.

|n prezent exist` urm`toarele tipuri de servicii destinate protec]iei copiilor str`zii:  servicii de asisten]` social` stradal`;  centre de zi;  ad`posturi de noapte;  centre reziden]iale;  apartamente sociale;  centre maternale;  cantin` social`;  servicii de tip familial.

Institu]ii cu responsabilit`]i \n domeniu


Institu]ii la nivel central: Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului monitorizeaz` respectarea drepturilor copilului; coordoneaz` [i controleaz` activitatea de protec]ie [i promovare a drepturilor copilului. Agen]ia Na]ional` pentru Protec]ia Familiei elaboreaz`, fundamenteaz` [i aplic` strategia [i programele \n domeniul fenomenului violen]ei \n familie.

82

COPIII STR~ZII
Institu]ii la nivel local (subordonate administra]iei publice locale): Instan]a judec`toreasc` stabile[te m`suri de protec]ie special` a copilului \n situa]iile care nu sunt de competen]a Comisiei pentru Protec]ia Copilului.

Comisia pentru Protec]ia Copilului stabile[te m`suri de protec]ie special` a copilului, \n condi]iile legii.

Direc]iile Generale de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului \ntocmesc planuri individualizate de servicii [i/sau protec]ie a copilului; propun stabilirea unei m`suri de protec]ie special`; instituie, prin decizie a directorului, m`sura plasamentului \n regim de urgen]`, \n condi]iile legii; monitorizeaz` trimestrial modul de aplicare a m`surilor de protec]ie special` a copilului.

Serviciile Publice de Asisten]` Social` realizeaz` activitatea de prevenire a separ`rii copilului de familie; monitorizeaz` [i analizeaz` situa]ia copiilor din unitatea administrativ teritorial` [i respectarea drepturilor copilului; identific` [i evalueaz` situa]ii care impun acordarea de servicii sau presta]ii pentru prevenirea separ`rii copilului de familie; acord` aceste servicii sau presta]ii, \n condi]iile legii; asigur` consilierea [i informarea familiilor cu copii \n \ntre]inere asupra drepturilor [i obliga]iilor acestora; asigur` [i urm`resc aplicarea m`surilor de prevenire [i combatere a consumului de alcool [i droguri, de prevenire [i combatere a violen]ei \n familie [i a comportamentului delincvent; \nainteaz` primarului propuneri referitoare la luarea unei m`suri de protec]ie special`;

Inspectoratele Jude]ene de Poli]ie desf`[oar` activit`]i de identificare a copiilor afla]i pe strad`; aceasta se realizeaz` de multe ori \n colaborare cu DGASPC [i organiza]ii neguvernamentale.

83

COPIII STR~ZII
Progrese \nregistrate
     Dezvoltarea serviciilor alternative care asigura protec]ia copilului \n mediu familial; |nchiderea sau restructurarea unor institu]ii publice de tip vechi prin transformarea lor \n servicii alternative sau centre de plasament de tip familial; |nfiin]area de noi c`mine [i apartamente sociale unde copiii beneficiaz` de o protec]ie de tip familial; Aplicarea de m`suri \n vederea prevenirii abandonului [i institu]ionaliz`rii; sc`derea num`rului de copii institu]ionaliza]i; Desf`[urarea de c`tre autorit`]ile publice a unor ac]iuni de reducere a num`rului copiilor str`zii (\n perioada 2001 2004 s-au derulat anual Programe de Interes Na]ional care au vizat reintegrarea social` a copiilor str`zii, prin reintegrarea \n familie sau plasament la asisten]i maternali profesioni[ti, ct [i crearea ad`posturilor de noapte, a centrelor de zi [i centrelor de plasament de tip familial pentru copii str`zii).

Recomand`ri
 Continuarea Programului de interes na]ional [i a m`surilor pentru prevenirea [i diminuarea fenomenului copiii str`zii (parte a strategiei [i planului opera]ional \n domeniul protec]iei copilului \n dificultate) pe trei direc]ii de ac]iune: programe de prevenire care se realizeaz` prin sprijinul familiilor cu mul]i copii [i a celor cu dificult`]i financiare precum [i prin \mbun`t`]irea condi]iilor de via]` ale copiilor din institu]iile de protec]ie social`; programe de integrare \n familii sau \n substitute ale acestora [i atunci cnd aceast` solu]ie nu este posibil`, reintegrarea \n institu]ii de ocrotire public` sau din sectorul neguvernamental; \mbun`t`]irea comunic`rii \ntre institu]iile guvernamentale [i \ntre acestea [i organiza]iile neguvernamentale prin dezvoltarea unor sisteme eficiente de comunicare [i ac]iune comun`; Dezvoltarea serviciilor de asisten]` social` stradal` adresate direct copiilor din strad` prin oferirea de suport material de urgen]`, protec]ia copiilor \n acest mediu, reintegrare familial`, internare \n centre reziden]iale, solu]ionarea problemelor actelor de identitate [i a altor probleme juridice, acompanierea copiilor la unit`]i medicale, prevenirea r`spndirii infec]iilor cu transmitere sexual` (furnizarea de prezervative, seringi [i medicamente), precum [i educa]ie sanitar`;

84

COPIII STR~ZII
 Cre[terea num`rului de centre de zi, apartamente sociale [i centre de urgen]` sau ad`posturi de noapte destinate copiilor str`zii; dezvoltarea centrelor speciale pentru copiii str`zii permanen]i, cu o mare vechime \n strad`, deoarece ace[tia nu mai sunt primi]i, de regul`, \n centrele de resocializare, fiind cel mai greu de reintegrat social, necesitnd asisten]` [i protec]ie special`; Implicarea comunit`]ii [i a mass-media \n vederea prevenirii situa]iilor de abandon sau exploatare economic`/sexual` a copiilor [i dezvoltarea ini]iativelor autorit`]ilor [i organiza]iilor neguvernamentale prin: mediatizarea corect` a cauzelor care au generat fenomenul copiii str`zii; informarea comunit`]ii despre modul \n care se poate implica \n rezolvarea acestui fenomen; mediatizarea cazurilor de resocializare pentru a \nt`ri puterea exemplului pozitiv, att printre copiii str`zii ct [i \n rndul opiniei publice care-[i poate schimba mentalitatea c` \n privin]a acestor minori marginaliza]i nu mai este nici o speran]`.

Contacte:
Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului Adresa: Bd. Gh. Magheru nr.7, sector 1, Bucure[ti Telefon: (021) 310 07 90; (021) 310 07 89 Fax: (021) 312 74 74 Ad`postul pentru copiii str`zii D`nil` Prepeleac Adresa: Strada Ma[ina de pine nr. 41, sector 2, Bucure[ti Telefon: (021) 243 38 48 Ad`post de zi [i noapte pentru copiii str`zii Casa noastr` Adresa: Strada Rotund` nr. 2, sector 3, Bucure[ti Telefon: (021) 341 19 69 Ad`post de noapte ([i cu regim de centru de zi) Adresa: Strada Secuilor nr. 9A, sector 4, Bucure[ti Telefon: (021) 332 16 52 Fax: (021) 332 17 58 Centru de zi (\n incinta Spitalului de Copii Cotroceni) Adresa: Splaiul Independen]ei nr. 200, sector 6, Bucure[ti Telefon: (021) 212 63 12; (021) 212 63 14

85

Cnd muncesc sunt bucuros c` nu fur [i adev`rul este c` nu am noroc la nimic. Am nevoie de ajutor mult pentru c` mi-e greu. |n viitor vreau s` am munc`, cas` [i familie.
fat`, 16 ani, Centrul Educa]ional, Bucure[ti

EXPLOATAREA MUNCII COPILULUI

EXPLOATAREA MUNCII COPILULUI


Descrierea situa]iei
|n societatea romneasc` de dup` 1989 fenomenul muncii copilului a avut o vizibilitate redus`. Nu putem \ns` conchide c` el este marginal, pu]in extins sau neimportant. Vizibilitatea redus` a unor probleme sociale se poate datora multor altor factori, precum percep]ia la nivel social privind ceea ce este important la un moment dat \n societate, slaba cunoa[terea a cauzelor [i consecin]elor unui fenomen, ori dificult`]ile pe care le \ntmpin` grupurile interesate \n aducerea \n aten]ia opiniei publice sau a guvern`rii a unei anumite probleme. |n ceea ce prive[te fenomenul muncii copiilor, toate aceste trei tipuri de motive au contribuit la men]inerea lui \ntr-o m`sur` ridicat` \n afara aten]iei publice sau institu]ionale. Tranzi]ia a adus \n fa]` probleme receptate la nivelul societ`]ii ca mult mai grave [i mai presante; lipsa unor date de \ncredere privind amploarea fenomenului muncii copiilor [i consecin]ele sale prezente [i viitoare, ca [i dificult`]ile de agregare a factorilor interni pentru a impune aceast` problematic` pe agenda public` [i guvernamental`, au \mpiedicat formularea unor pozi]ii ferme, clare, persuasive. |n societatea contemporan` devine tot mai pregnant` ideea c` fenomenul muncii copiilor are consecin]e negative pentru dezvoltarea [i pentru respectarea drepturilor lor. Studiile efectuate \n \ntreaga lume au ar`tat c` adesea copiii lucreaz` \n condi]ii cu risc ridicat, periculoase pentru s`n`tatea acestora. Copiii care muncesc sunt adesea abuza]i, att fizic ct [i psihic; munca pe care o desf`[oar` putnd avea consecin]e grave asupra dezvolt`rii [i s`n`t`]ii lor. Conceptul de exploatare a muncii copilului este bazat pe Conven]ia ILO privind vrsta minim` de \ncadrare \n munc`. |n Romnia aceasta este de 18 ani. Pot munci \n condi]ii care nu prezint` nici un pericol [i copiii cu vrste cuprinse \ntre 15 [i 17 ani. Studiile statistice efectuate \n Romnia28 consider` ca nepericuloase [i muncile u[oare efectuate de c`tre copii cu vrste \ntre 12 [i 14 ani, dac` durata lor nu dep`[e[te 10 ore pe s`pt`mn`. Astfel, este considerat` exploatare a copiilor prin munc` oricare dintre cazurile \n care: Q vrsta copilului este sub 12 ani; Q durata muncii dep`[e[te 10 ore pe s`pt`mn` \n cazul copiilor cu vrsta cuprins` \ntre 12 [i 14 ani care efectueaz` munci u[oare ; Q copii cu vrste cuprinse \ntre 15 [i 17 ani desf`[oar` munci periculoase sau intolerabile.
28

Sursa: ILO-IPEC, Prevenirea [i combaterea exploat`rii copiilor prin munc` \n Romnia, 2004

89

EXPLOATAREA MUNCII COPILULUI


|ntre educa]ie [i exploatarea prin munc` a copilului exist` o dubl` leg`tur`. Pe de o parte, implicarea copiilor \n cele mai grave forme de munc` determin` sc`derea frecven]ei [colare, iar, pe de alt` parte, lipsa resurselor necesare pentru frecventarea [colii conduce la munca copilului, ca singur` alternativ`. Abandonul [colar reprezint` efectul negativ cel mai vizibil al muncii copilului. Acest fenomen are consecin]e att la nivel individual, ct [i la nivelul societ`]ii. Copilul care abandoneaz` [coala este viitorul adult care nu va avea o calificare profesional` [i care va munci f`r` forme legale. Abandonul [colar induce o marginalizare social` a elevului \n cauz`, respectiv o limitare a dreptului s`u la o calificare profesional` autentic` [i la exercitarea unor roluri sociale apreciate [i recunoscute ca fiind valorizante pentru personalitatea sa. Lipsa posibilit`]ilor de realizare profesional` a celor care au abandonat [coala va conduce, pe termen lung, la dificult`]i de integrare social`. O categorie aparte de copii o reprezint` cei care muncesc [i merg [i la [coal` \n acela[i timp. Implicarea lor \n munc` afecteaz` \ntr-un mod negativ activitatea [colar`. Marea majoritate a acestora nu frecventeaz` regulat [coala pentru a merge s` munceasc`. Nivelul performan]elor lor [colare este sc`zut, dat fiind faptul c` dedic` foarte pu]in timp sau chiar nu au timpul necesar pentru \ndeplinirea sarcinilor [colare elementare. Trecerea de la frecven]a [colar` sc`zut` la abandonul [colar reprezint`, \n lipsa unor programe sociale adecvate, o chestiune de cteva luni.

Indicatori relevan]i
|n Romnia, \n pofida unor \ncerc`ri de studiere a fenomenului avem \nc` o cunoa[tere par]ial` [i fragmentar` a acestuia. Nu exist` \nc` o preocupare sistematic` pe plan na]ional privind acest fenomen [i nici studii care s` ofere corela]ii \ntre munca copiilor [i alte fenomene (precum abandonul [colar, repeten]ia, s`r`cia, [omajul ). Conform unui raport ILO-IPEC29, num`rul copiilor implica]i \n activit`]i economice este de 82.884, dup` r`spunsul adul]ilor, [i de 141.905, dup` r`spunsul copiilor. Un studiu realizat de Institutul Na]ional de Statistic` \n anul 200330 arat` c` aproximativ 70.000 de copii sunt exploata]i economic (dup` r`spunsul copiilor), 8,8% dintre ace[tia desf`[urnd activit`]i grele, iar \n 96,6% din cazuri fiind ignorate reglement`rile privind vrsta [i durata muncii. Majoritatea sunt copii afla]i \n mediul rural, obliga]i de c`tre p`rin]ii lor s` contribuie la activit`]ile gospod`re[ti dar pot fi \ntlni]i copii care muncesc [i \n mediul urban. Ace[tia din urm` sunt copii din familii de romi care cer[esc al`turi de p`rin]ii lor sau copii din familii cu o situa]ie economic` precar` obliga]i ca prin munc` s` contribuie la \ntre]inerea familiilor lor.
29 30

ILO-IPEC, Prevenirea [i combaterea exploat`rii copiilor prin munc` \n Romnia, 2004 {tef`nescu Daniela Elena, Panduru Filofteia, INS, ILO, Anchet` asupra activit`]ii copiilor raport na]ional, Bucure[ti 2003. Au fost utilizate chestionare pentru copii, respectiv pentru p`rin]i.

90

EXPLOATAREA MUNCII COPILULUI


Diferen]ele dintre cifrele prin care este estimat` amploarea fenomenului provin din definirea termenului de munc` a copiilor, respectiv exploatarea muncii copilului. Un alt studiu, efectuat de C. Ghin`raru \n 200431, a ar`tat c` majoritatea copiilor activi economic muncesc \n agricultur`. Ei sunt implica]i \ntr-o mai mare m`sur` \n activit`]i gospod`re[ti dect \n activit`]i economice pl`tite. Figura 8.1 Repartizarea copiilor activi economic pe domenii de activitate

Biroul Interna]ional al Muncii a sprijinit \n cadrul Programului Interna]ional de Eliminare a Muncii Copilului (ILO-IPEC) mai multe proiecte care au evaluat situa]ia mai multor categorii de copii care muncesc: copii care muncesc pe strad`, copii care muncesc \n mediul rural [i copii romi care muncesc. Q Copiii care muncesc pe strad` Dintre copiii care muncesc pe strad` mai mult de 8 ore de zi, 44% cer[esc \n condi]ii dificile, 61% dintre ei au abandonat [coala, (majoritatea \n jurul vrstei de 11 ani), 34% sunt analfabe]i, iar 40% au cuno[tin]e reduse de scris [i citit.32 Conform unui studiu efectuat \n anul 2001,33 num`rul copiilor care muncesc pe strad` a crescut foarte mult. Cele mai \ntlnite activit`]i sunt: cer[etoria, munca de \nc`rcare [i desc`rcare de m`rfuri, sp`larea parbrizelor sau a ma[inilor \n parc`ri, vnzarea de flori sau ziare [i colectarea de de[euri. Dou` treimi dintre copiii implica]i \n munc` sunt lipsi]i de trebuin]ele de baz` (somn, hran` [i ad`post) [i sunt victime ale
31 32 33

Ghin`raru C`t`lin, UNICEF, ILO-IPEC, Munca copiilor \n Romnia, Bucure[ti, 2004. Salva]i Copiii, ILO-IPEC, Evaluare rapid` privind copiii str`zii care muncesc, Bucure[ti, 2003. idem

91

EXPLOATAREA MUNCII COPILULUI


diferitelor forme de abuz (suprasolicitare, insulte, b`t`i, amenin]`ri, \nfometare, violuri etc.). Studiul a mai ar`tat c` principala cauz` a implic`rii copilului \n munc` este de ordin financiar, familiile copiilor avnd un venit lunar sub salariul minim pe economie iar num`rul de ore de munc` pe zi a unui copil este \n medie de 6; de asemenea, ace[ti copii muncesc toat` s`pt`mna (\n medie 6 zile pe s`pt`mn`), \n fiecare zi [i tot timpul anului. Q Copiii care muncesc \n mediul rural Peste 70 % din 400 de copii intervieva]i \n mediul rural, cu vrste \ntre 6 -14 ani, consider` c` este normal s` munceasc`. Zilnic, sarcinile primite de la p`rin]i includ cur`]enia casei, g`titul, \ngrijirea [i hr`nirea animalelor, diferite munci agricole, \ngrijirea fra]ilor [i surorilor mai mici, t`iatul lemnelor etc. 64 de copii au declarat c` lucreaz` pentru un angajator rural.34 Q Copiii romi care muncesc Copiii muncesc \n gospod`rie sau particip` \mpreun` cu p`rin]ii la munci agricole, produc]ia sau vnzarea de diferite bunuri, colectarea materialelor reciclabile, muncesc \n pie]e/depozite, \n construc]ii sau pe strad`. Copiii muncesc \ntre 4-10 ore pe zi, contribu]ia copiilor la veniturile familiei fiind o tradi]ie.35

Cadrul legal [i institu]iile abilitate


Principalele acte normative: Constitu]ia Romniei; Legea 272/2004 pentru protec]ia [i promovarea drepturilor copilului; Codul Muncii; Legea nr. 203/2000 de ratificare a Conven]iei ILO nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme de munc` a copiilor [i ac]iunea imediat` pentru eliminarea lor [i a Recomand`rii ILO nr. 190/1999; Hot`rrea nr. 617/2004 privind \nfiin]area [i organizarea Comitetului Na]ional Director privind Eliminarea Exploat`rii Copiilor prin Munc`; Hot`rrea nr. 1769/2004 privind aprobarea Planului na]ional de ac]iune pentru eliminarea exploat`rii prin munc` a copiilor; Legea nr. 108/1999 (r1) pentru \nfiin]area [i organizarea Inspec]iei Muncii; Legea nr. 90/1996 privind protec]ia muncii; Legea nr. 130/1999 privind unele m`suri de protec]ie a persoanelor \ncadrate \n munc`; Planul Na]ional Anti-S`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale.
34 35

Stativ` Ecaterina, IOMC, Studiu privind situa]ia copiilor care muncesc \n mediul rural \n cinci jude]e selectate, Bucure[ti, 2002. Cace Sorin, Funda]ia ECHOSOC, Copiii romi care muncesc [i familiile acestora Caracteristici socio-culturale [i condi]ii de via]a, Ed. RO Media, Bucure[ti, 2002.

92

EXPLOATAREA MUNCII COPILULUI


Nu toate formele de munc` pe care le desf`[oar` copiii pot fi considerate exploatare prin munc`, existnd forme considerate acceptabile, care \i responsabilizeaz` pe copii [i \i preg`tesc pentru via]a de adult, dar [i forme grave de munc`, cele care le r`pesc posibilitatea copiilor de a cre[te [i a se dezvolta \n concordan]` cu vrsta lor. Conform Biroului Interna]ional al Muncii,36 se consider`: A) Munci periculoase: Muncile care \i expun pe copii la riscuri fizice, psihice sau sexuale; Muncile care se efectueaz` sub p`mnt, sub ap`, la \n`l]imi periculoase sau \n spa]ii restrnse; Muncile care se efectueaz` cu ma[ini, materiale sau instrumente periculoase sau care implic` manipularea sau transportul unor greut`]i; Muncile care se efectueaz` \ntr-un mediu nes`n`tos, care pot, spre exemplu, s` \i expun` pe copii la ac]iunea unor substan]e, agen]i sau proceduri periculoase sau unor condi]ii de temperatur`, de zgomot sau vibra]ii, care le-ar prejudicia s`n`tatea; Muncile care se efectueaz` \n condi]ii deosebit de dificile, spre exemplu, pe parcursul mai multor ore sau \n timpul nop]ii sau pentru care copilul este re]inut \ntr-un mod nejustificat la locul de munc`. B) Cele mai grave forme ale muncii copiilor: Toate formele de sclavie sau practicile similare, ca vnzarea de copii sau comer]ul cu copii, servitutea pentru datorii [i munca de servitor, precum [i munca for]at` sau obligatorie, inclusiv recrutarea copiilor \n vederea folosirii lor \n conflictele armate; Utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil \n scopul prostitu`rii, produc]iei de material pornografic sau de spectacole pornografice; Utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil \n scopul unor activit`]i ilicite, mai ales pentru produc]ia [i traficul de stupefiante, a[a cum le definesc conven]iile interna]ionale pertinente; Muncile care prin natura lor sau prin condi]iile \n care se exercit`, sunt susceptibile s` d`uneze s`n`t`]ii, securit`]ii sau moralit`]ii copilului (Conven]ia OIM nr.182, Art.3). Noul Cod al Muncii, adoptat \n 24 ianuarie 2003, prevede \n articolul 13 c` persoana fizic` dobnde[te capacitate de munc` la \mplinirea vrstei de 16 ani. |n alineatul 2 se face precizarea c` un copil poate \ncheia un contract de munc` \n calitate de salariat [i la \mplinirea vrstei de 15 ani, cu acordul p`rin]ilor sau al reprezentan]ilor legali, pentru activit`]i potrivite cu dezvoltarea fizic`, aptitudinile [i cuno[tin]ele sale, dac` astfel nu \i sunt periclitate s`n`tatea,
36

Moise Rodica, Grigorescu Ioana, ILO-IPEC, Prevenirea [i combaterea exploat`rii copiilor prin munc` \n Romnia, Bucure[ti, 2004.

93

EXPLOATAREA MUNCII COPILULUI


dezvoltarea [i preg`tirea profesional`. |ncadrarea \n munc` a persoanelor sub vrsta de 15 ani este interzis`. |n privin]a locurilor de munc` grele, v`t`m`toare sau periculoase angajarea se poate face dup` \mplinirea vrstei de 18 ani. Institu]ii la nivel central: Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei Adopt` m`suri de protec]ie social` pentru familiile copiilor implica]i \n cele mai grave forme de munc`; Elaboreaz` programe pilot de formare pentru dezvoltarea de activit`]i aduc`toare de venituri, acces la pia]a muncii, \n vederea \mbun`t`]irii calit`]ii vie]ii familiilor; Inspec]ia Muncii Creeaz` un mecanism de monitorizare a locurilor de munc` [i a zonelor geografice cu risc de exploatare prin munc` a copiilor; Asigur` Secretariatul Comitetului Na]ional Director privind Eliminarea Exploat`rii Copiilor prin Munc`. Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului Dezvolt` servicii pentru protec]ia copilului \n sensul prevenirii implic`rii premature \n munc` a copiilor (centre de zi, centre de consiliere pentru copii [i p`rin]i, centre de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului, neglij`rii [i exploat`rii copiilor etc.); Dezvolt` servicii pentru protec]ia copilului \n vederea reabilit`rii copiilor retra[i din forme grave de munc` [i sprijinirea familiilor acestora; Deruleaz` ac]iuni pentru identificarea celor mai grave forme de munc` a copiilor [i a c`ilor de prevenire a abandonului [colar datorat implic`rii premature \n munc`. Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii Faciliteaz` accesul la programe de orientare [colar` [i profesional`; Dezvolt` programe prelungite (semiinternate) [i activit`]i extracurriculare \n vederea prevenirii abandonului [colar datorit` implic`rii \n munc`; Ini]iaz` [i \ncurajeaz` educa]ia nonformal` \n vederea facilit`rii reintegr`rii [colare a copiilor care au abandonat [coala fiind nevoi]i s` munceasc`. Ministerul S`n`t`]ii organizeaz` programe de formare, inclusiv de formare de formatori, a personalului implicat \n prevenirea [i combaterea exploat`rii prin munc` a copiilor; Ministerul Administra]iei si Internelor creeaz`, testeaz` [i finalizeaz` un mecanism unitar de monitorizare a locurilor de munc`, a unit`]ilor de \nv`]`mnt [i a zonelor geografice cu risc de exploatare prin munc` a copiilor.

94

EXPLOATAREA MUNCII COPILULUI


Comitetul Na]ional Director pentru prevenirea [i combaterea exploat`rii copiilor prin munc` Alc`tuie[te [i propune spre aprobarea Guvernului lista tipurilor de munci periculoase pentru copiii din Romnia; Elaboreaz` metodologia de raportare unitar` la nivel na]ional [i local referitor la activitatea institu]iilor implicate \n problematica muncii copiilor; Dezvolt` capacitatea institu]ional` a secretariatului Comitetului Na]ional Director pentru prevenirea [i combaterea exploat`rii copiilor prin munc`. Institu]ii la nivel local: Inspectoratele Teritoriale de Munc` Realizeaz` inspec]ii la locul de munc` [i urm`resc respectarea condi]iilor prev`zute de c`tre reglement`rile din domeniu; Iau m`surile necesare \n cazul nerespect`rii reglement`rilor \n vigoare. Serviciile Publice de Asisten]` Social` monitorizeaz` [i analizeaz` situa]ia copiilor din unitatea administrativ teritorial` [i respectarea drepturilor copilului; identific` [i evalueaz` situa]ii care impun acordarea de servicii sau presta]ii pentru prevenirea separ`rii copilului de familie; acord` aceste servicii sau presta]ii, \n condi]iile legii; asigur` consilierea [i informarea familiilor cu copii \n \ntre]inere asupra drepturilor [i obliga]iilor acestora; asigur` [i urm`resc aplicarea m`surilor de prevenire [i combatere a consumului de alcool [i droguri, de prevenire [i combatere a violen]ei \n familie [i a comportamentului delincvent; \nainteaz` primarului propuneri referitoare la luarea unei m`suri de protec]ie special`; Alte organisme: Organiza]iile patronale; Organiza]iile sindicale;

Progrese \nregistrate:
   Ratificarea conven]iilor Organiza]iei Interna]ionale a Muncii privitoare la vrsta minim` de angajare [i la interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor. Strategia guvernamental` \n domeniul protec]iei copilului \n dificultate (2001-2004) a prev`zut copiii care muncesc, al`turi de alte categorii de copii afla]i \n dificultate; |n luna noiembrie 2004 a fost aprobat de c`tre Guvernul Romniei Planul na]ional de ac]iune pentru eliminarea exploat`rii prin munc` a copiilor, care are urm`toarele obiective: Dezvoltarea capacit`]ii institu]ionale a structurilor cu atribu]ii \n domeniul prevenirii [i combaterii exploat`rii copiilor prin munc`;

95

EXPLOATAREA MUNCII COPILULUI


Dezvoltarea de programe de ac]iune direct` \n vederea prevenirii implic`rii premature \n munc` a copiilor, precum [i a retragerii din munc`, reabilit`rii [i (re)integr`rii educa]ionale [i sociale a copiilor care muncesc. Informarea, con[tientizarea [i mobilizarea societ`]ii \n vederea prevenirii [i combaterii exploat`rii copiilor prin munc`. Dezvoltarea de politici na]ionale referitoare la prevenirea [i combaterea exploat`rii copiilor prin munc`.

Recomand`ri
       Cre[terea accesului la educa]ie pentru copiii care au abandonat [coala; Promovarea unor programe de eliminare a analfabetismului persoanelor adulte; Reducerea vulnerabilit`]ii familiilor predispuse la risc; Implementarea unor programe care s` ]in` seama de particularit`]ile muncii copiilor \n mediul urban [i \n cel rural; Dezvoltarea unor mecanisme de identificare a copiilor exploata]i prin munc`; Sensibilizarea autorit`]ilor locale cu privire la necesitatea interven]iei \n cazurile de exploatare; |nfiin]area de cabinete de consiliere pentru copii [i p`rin]ii lor.

Contacte
Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei Adresa: Strada Dem. I. Dobrescu nr.2-4, sectorul 1, Bucure[ti Telefon: (021) 313 62 67; (021) 315 85 56 Inspec]ia Muncii Adresa: Strada Matei Voievod nr. 14, sector 2, Bucure[ti Telefon: (021) 252 00 55; (021) 302 70 30 Biroul Interna]ional al Muncii (International Labour Office) Adresa: Str. Radu Vod` nr. 26-26A, sector 4, Bucure[ti E-mail: ipec_rom@protectcee.ro

96

S` se fac` dreptate, s` merg \n continuare la consiliere [i s` o lu`m pe sora mea cea mic` de la el pentru c` i s-ar putea \ntmpla acela[i lucru ca [i mie.
fat`, 11 ani, victim` a abuzului sexual

COPIII VICTIME ALE ABUZURILOR

COPIII VICTIME ALE ABUZURILOR


Descrierea situa]iei
Modul \n care copilul este valorizat de c`tre o societate se reflect` \n preocuparea pe care aceasta o are pentru ca drepturile copilului s` fie respectate [i implementate \n toate domeniile vie]ii sociale, fie ele publice ori private. |n ultima decad`, efectele socio-economice negative ale tranzi]iei au condus la degradarea rapid` [i substan]ial` a nivelului de trai a unei propor]ii din ce \n ce mai ridicate a popula]iei, fiind afectate \n special familiile cu copii. Abuzul copilului sau maltratarea lui reprezint` toate formele de rele tratamente fizice [i sau emo]ionale, abuz sexual, neglijare sau tratament neglijent, exploatare comercial` sau de alt tip, ale c`ror consecin]e sunt daune actuale sau poten]iale aduse s`n`t`]ii copilului, supravie]uirii, dezvolt`rii sau demnit`]ii lui, \n contextul unei rela]ii de r`spundere, \ncredere sau putere.37 Clasificarea abuzurilor \n abuz fizic, psihic, economic [i sexual este artificial` pentru c`, de fapt, exist` o \mpletire a diferitelor forme de abuz. Abuzul fizic are [i consecin]e psihice, abuzul sexual este \nso]it de efecte fizice [i psihice asupra copilului, abuzul economic poate deveni abuz fizic (dac` munca dep`[e[te capacitatea fizic` a copilului), emo]ional (mai ales dac` munca este umilitoare) sau sexual (prostitu]ia, pornografia). Abuzul fizic asupra copilului reprezint` ac]iunea sau lipsa de ac]iune (singular` sau repetat`) din partea unui p`rinte sau a unei persoane aflat` \n pozi]ia de r`spundere, putere sau \ncredere care are drept consecin]` v`t`marea fizic` actual` sau poten]ial`.38 El presupune pedepse ca: a[ezarea \n genunchi a copilului, legarea lui, lovirea, r`nirea, otr`virea, intoxicarea, etc. Abuzul emo]ional reprezint` e[ecul adultului de care copilul este foarte legat de a oferi un mediu de dezvoltare corespunz`tor sau/[i acte comportamentale care pot d`una dezvolt`rii fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale.39 Abuzul sexual asupra copilului este un fenomen nou cu care se confrunt` speciali[tii [i opinia public`, \n general. Este greu de estimat inciden]a acestui fenomen, mai ales din cauza faptului c` acesta nu este raportat de obicei datorit` mentalit`]ii
37 38 39

Report of the Consultation on Child Abuse Prevention WHO, Geneva 29-31March, 1999 defini]ie OMS idem

99

COPIII VICTIME ALE ABUZURILOR


p`rin]ilor sau persoanelor care \ngrijesc copiii, conform c`reia trebuie p`strat secretul presiunilor exercitate de abuzator [i, nu \n ultimul rnd, datorit` faptului c` opinia public` nu este \nc` preg`tit` pentru a reac]iona \n astfel de cazuri. Abuzul sexual este implicarea copilului \ntr-o activitate sexual` pe care el nu o \n]elege, pentru care nu are capacitatea de a-[i da \ncuviin]area informat`, pentru care nu este preg`tit din punct de vedere al dezvolt`rii sau care \ncalc` legile sau tabuurile sociale. Abuzul sexual asupra copilului presupune antrenarea copilului \ntr-o activitate realizat` cu inten]ia de a produce pl`cere sau de a satisface nevoile unui adult sau unui alt copil, care, prin vrst` [i dezvoltare se afl` fa]` de el \ntr-o rela]ie de r`spundere, \ncredere sau putere.40 Abuzul economic este atragerea, convingerea sau obligarea copilului s` desf`[oare activit`]i aduc`toare de venit (cel pu]in par]ial sau indirect), de aceste venituri beneficiind [i unii adul]i, apropia]i ai copilului. Considerat` de unii speciali[ti ca o form` specific` de abuz, neglijarea este incapacitatea sau refuzul adultului de a comunica adecvat cu copilul, de a-i asigura nevoile biologice, emo]ionale, de dezvoltare fizic` sau psihic`, precum [i limitarea accesului la educa]ie. Abuzul este prezent la toate nivelurile: societal, organiza]ional (mediul [colar) [i grupal (\n principal, \n familie [i \n microgrupurile de socializare a copiilor). Abuzul la nivel grupal este cel mai extins [i mai frecvent. Societatea romneasc` nu este suficient de informat` asupra consecin]elor abuzului asupra dezvolt`rii copilului. Mentalitatea conform c`reia b`taia e rupt` din rai, eu l-am f`cut, eu \l omor este \n continuare prezent` att \n rndul p`rin]ilor (cu diferite nivele de preg`tire), ct [i \n rndul speciali[tilor. De asemenea, preluarea modelelor familiale tradi]ionale \n care b`taia copiilor este un mijloc de educare este un alt factor, cu att mai mult \n cazul p`rin]ilor ce au fost abuza]i \n copil`rie. Familia este apreciat` la nivelul societ`]ii noastre ca o structur` \nchis`. Violen]a domestic` este un fapt despre care nu trebuie discutat \n afara familiei, [i atta timp ct legile nu sunt \nc`lcate flagrant, nimeni nu are dreptul s` intervin`. |n aceea[i m`sur`, comunitatea nu reac]ioneaz` la semnalarea cazurilor de abuz asupra copiilor [i \n anumite medii (institu]ii), nici speciali[tii nu intervin. Pentru
40

Report of the Consultation on Child Abuse Prevention WHO, Geneva 29-31March, 1999

100

COPIII VICTIME ALE ABUZURILOR


schimbarea mentalit`]ii \n ceea ce prive[te educarea copilului f`r` a utiliza pedeapsa fizic`, este necesar` derularea de campanii sistematice la nivel na]ional, preg`tirea speciali[tilor care lucreaz` cu copiii, dezvoltarea de servicii specializate [i un cadru legal care s` asigure respectarea drepturilor copilului [i interven]ia adecvat`.

Indicatori relevan]i
Inciden]a cazurilor de abuz, exploatare sexual` prin traficarea copiilor a crescut alarmant. |n sprijinul acestei afirma]ii stau num`rul mare de cazuri men]ionate de Institutul pentru Cercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii \n ultimul an [i cele aflate \n eviden]a Centrelor de Consiliere ale Organiza]iei Salva]i Copiii, \n ultimii 6 ani. Num`rul total de copii maltrata]i, abuza]i [i neglija]i, raporta]i de Institutul pentru Cercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii, \n ultimii doi ani este: 2003: 4.100 minori 2004: 2.071 minori (\n primele 6 luni) |n cursul anului 2003, num`rul infrac]iunilor privitoare la via]a sexual` au fost de 1.339 din care: 840 cazuri de viol, 267 cazuri act sexual cu un minor, 122 cazuri de perversiune sexual`, 110 cazuri de corup]ie sexual` fa]` de anul 2004 cnd num`rul infrac]iunilor a sc`zut per total cu 8 cazuri: 832 cazuri de viol, 284 cazuri act sexual cu un minor, 114 cazuri de perversiune sexual`, 101 cazuri de corup]ie sexual`. Figura 9.1 Evolu]ia infrac]iunilor privitoare la via]a sexual`

Sursa: IGP, Institutul pentru Cercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii

101

COPIII VICTIME ALE ABUZURILOR


Cu toate acestea, \n 2004 num`rul infrac]iunilor de tipul act sexual cu un minor au crescut cu 17 cazuri comparativ cu 2003, cele mai multe infrac]iuni fiind \nregistrate \n Bucure[ti 18 cazuri, Prahova 16 cazuri, Br`ila 14 cazuri, Olt 13 cazuri, Ialomi]a [i C`l`ra[i cte 12 cazuri. |n decursul anului 2004, la nivelul Centrelor de Consiliere pentru Copilul abuzat/neglijat ale Organiza]iei Salva]ii Copiii au fost instrumentate 506 cazuri de copii care au suferit o form` de abuz \n cadrul familial sau institu]ional, dintre acestea 52 cazuri de abuz fizic, 68 cazuri de abuz sexual, 39 cazuri de copii victime ale traficului, 171 cazuri de abuz emo]ional, 38 cazuri de neglijare, 138 cazuri de tulbur`ri comportamentale [i 180 familii sau p`rin]i au fost consilia]i \n vederea corect`rii unor comportamente inadecvate fa]` de copil. Apreciem c` num`rul cazurilor de abuz ce fac obiectul interven]iilor [i investiga]iilor de specialitate este mult mai mare. Num`rul copiilor victime ale abuzului/neglij`rii/traficului care ajung \n aten]ia poli]iei sau justi]iei este mult mai mic dect cel care ajung \n aten]ia Centrelor de Consiliere, principalele cauze fiind: sistemul defectuos de identificare [i orientare a cazurilor, lipsa speciali[tilor \n domeniu, lipsa programelor de prevenire, lipsa unui program de reabilitare a copiilor victime ale abuzului/neglij`rii/traficului.

Cadrul legal [i institu]ii abilitate


Principalele acte normative: Legea 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului Ordin nr. 177/2003 privind aprobarea standardelor minime obligatorii pentru telefonul copilului, standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat [i exploatat, precum [i a standardelor minime obligatorii privind centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului, neglij`rii [i exploat`rii copilului; Ordin nr. 69/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz \n domeniul protec]iei copilului Ordin nr. 88/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere [i sprijin pentru p`rin]i [i copii Hot`rre nr. 1624/2003 privind organizarea [i func]ionarea Agen]iei Na]ionale pentru Protec]ia Familiei Lege nr. 217/2003 pentru prevenirea [i combaterea violen]ei \n familie Ordonan]` nr. 95/2003 privind modificarea [i completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea [i combaterea violen]ei \n familie

102

COPIII VICTIME ALE ABUZURILOR


Hot`rre nr. 1504 din 16/09/2004 privind aprobarea Planului na]ional de ac]iune pentru prevenirea [i combaterea abuzului sexual asupra copilului [i a exploat`rii sexuale a copiilor \n scopuri comerciale (2004-2007) Norma metodologic` din 25/06/2004 privind \ntocmirea planului de servicii Norma metodologic` din 25/06/2004 privind \ntocmirea planului individualizat de protec]ie Hot`rre nr. 726 din 14/05/2004 pentru aprobarea Planului de ac]iuni prioritare \n domeniul protec]iei copilului \mpotriva abuzului, neglij`rii [i exploat`rii pentru perioada 2004-2005 Pentru protec]ia copilului \mpotriva abuzului exist` urm`toarele tipuri de servicii (publice, private sau \n parteneriat public-privat): Servicii de tip reziden]ial; Servicii de prevenire [i informare; Servicii de consiliere [i asisten]` psihologic`, social` [i juridic` a familiei [i copilului victim` a abuzului; Servicii de recuperare medical`, psihologic` [i social` a copilului abuzat; Servicii de interven]ie \n regim de urgen]`; Telefonul copilului: linie telefonic` gratuit` destinat` copiilor victime ale abuzului [i exploat`rii, familiilor acestora sau oric`ror altor persoane care au cuno[tin]` despre astfel de cazuri; Servicii de consiliere, reabilitare [i reintegrare a autorilor abuzurilor.

Institu]ii responsabile
Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului stabile[te standardele de organizare [i func]ionare a serviciilor destinate copiilor abuza]i, neglija]i [i exploata]i; coordoneaz` [i controleaz` activitatea de protec]ie [i promovare a drepturilor copilului; Direc]iile Generale de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului realizeaz` m`surile de asisten]` social` \n domeniul protec]iei copilului [i familiei la nivelul direc]iilor au fost \nfiin]ate servicii de semnalare a cazurilor de abuz [i interven]ie \n cazurile \n care copiii sunt victime ale abuzului (la nivelul DGASPC sector 2 func]ioneaz` hot-line-ul 9852). Agen]ia Na]ional` pentru Protec]ia Familiei elaborarea, fundamentarea [i aplicarea strategiei [i a programelor \n domeniul fenomenului violen]ei \n familie; controlul aplic`rii reglement`rilor din domeniul s`u de activitate [i \ndrumarea metodologic` a activit`]ilor unit`]ilor destinate prevenirii [i combaterii violen]ei \n familie;

103

COPIII VICTIME ALE ABUZURILOR


finan]area sau, dup` caz, cofinan]area programelor specifice \n domeniul ap`r`rii [i consolid`rii familiei, precum [i al \ngrijirii [i protec]iei victimelor violen]ei \n familie; avizarea \nfiin]`rii centrelor pentru ad`postirea victimelor violen]ei \n familie, a centrelor de recuperare pentru victimele violen]ei \n familie [i a centrelor de asisten]` destinate agresorilor;

Progrese \nregistrate
  A fost creat un cadru legislativ care protejeaz` copiii victime ale abuzului (promovarea standardelor de lucru cu copii, planul na]ional de ac]iune pentru combaterea abuzului, neglij`rii [i exploat`rii copilului) Au fost create servicii \n cadrul unor direc]ii de asisten]` social` adresate copiilor victime, familiilor acestora [i pentru agresori. Acestea apar]in direc]iilor de asisten]` social`, ONG-urilor sau sunt rezultatul parteneriatelor public-privat. Campanii de informare derulate de organiza]iile neguvernamentale, dar [i de institu]iile publice.

Recomand`ri:
 Preg`tirea personalului din cadrul Direc]iilor Generale de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului, ct [i a speciali[tilor ce lucreaz` \n domeniul protec]iei copilului \n evaluarea [i terapia cazurilor de abuz, neglijare; Programe informative adresate p`rin]ilor, profesorilor [i educatorilor de promovare a disciplinei pozitive; Introducerea \n curriculumul universit`]ilor de specialitate a cursurilor de preg`tire \n domeniul abuzului [i neglij`rii; Dezvoltarea serviciilor de consiliere [i terapie pentru copiii victime ale abuzului [i neglij`rii; Crearea unor centre resurse de informare-documentare [i consiliere pentru p`rin]i \n vederea \nsu[irii unor metode alternative de educare [i evit`rii diverselor forme de abuz; Campanii de sensibilizarea a opiniei publice referitoare la efectele negative ale abuzului [i neglij`rii asupra dezvolt`rii copilului; Responsabilizarea mass-media \n sensul promov`rii unui comportament nonagresiv \n cadrul emisiunilor prezentate [i a unei atitudini civice.

     

104

COPIII VICTIME ALE ABUZURILOR


Contacte:
Telefoanele copilului: 9852 DGASPC Sector 2 986 SOS Victimele violen]ei \n familie Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului Adresa : Bd. Gh. Magheru nr.7, sector 1, Bucure[ti Telefon (021) 310 07 90; (021) 310 07 89 Fax: (021) 312 74 74 Agen]ia Na]ional` pentru Protec]ia Familiei Adresa : Strada. Dem. I. Dobrescu nr. 2 - 4, sectorul 1, Bucure[ti Telefon : (021) 314 83 22 Centrul de Consiliere pentru copilul abuzat/neglijat/traficat Adresa: Bd. Mare[al Averescu nr. 17, sector 1, Bucure[ti Telefon: (021) 260 01 63

105

{tiu ce \nseamn` traficul de fiin]e umane pentru c` mi s-a \ntmplat [i mie. Am fost vndut` ca un animal. Am fost ]inut` prizonier` [i l`sat` f`r` nici un fel de demnitate.
fat`, 16 ani, victim` a traficului de fiin]e umane

COPIII TRAFICA}I

COPIII TRAFICA}I
Descrierea situa]iei
Traficul de fiin]e umane este unul dintre cele mai perfide [i profitabile forme de sclavie contemporan` [i crim` organizat`. Atunci cnd devin victime ale traficului de fiin]e umane copiii, datorit` condi]iilor de s`r`cie, a lipsei oportunit`]ilor de dezvoltare, a dificult`]ilor economice, fenomenul devine [i mai brutal datorit` vulnerabilit`]ii crescute a acestora. Copiii care ajung \n re]elele traficului de fiin]e umane devin subiec]i ai abuzului fizic [i sexual, precum [i a altor forme de violen]` [i exploatare fapt ce reprezint` o \nc`lcare flagrant` a drepturilor lor prev`zute [i garantate de Conven]ia Drepturilor Copilului. Traficul de persoane \nseamn` recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin amenin]are, violen]` sau prin alte forme de constrngere, prin r`pire, fraud` ori \n[el`ciune, abuz de autoritate sau profitnd de imposibilitatea acelei persoane de a se ap`ra sau de a-[i exprima voin]a, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru ob]inerea consim]`mntului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, \n scopul exploat`rii acelei persoane.41 Prin exploatare se \n]elege:42 Q executarea unei munci sau \ndeplinirea de servicii, \n mod for]at, cu \nc`lcarea normelor legale privind condi]iile de munc`, salarizare, s`n`tate [i securitate; Q ]inerea \n stare de sclavie sau alte procedee asem`n`toare de lipsire de libertate sau de aservire; Q obligarea la practicarea prostitu]iei, la reprezent`ri pornografice \n vederea producerii [i difuz`rii de materiale pornografice sau alte forme de exploatare sexual`; Q prelevarea de organe; Q efectuarea unor alte asemenea activit`]i prin care se \ncalc` drepturi [i libert`]i fundamentale ale omului. Principalele scopuri ale traficului de copii sunt exploatarea sexual` [i exploatarea prin munc`. Exist` diferen]e \ntre traficul de fete [i traficul de b`ie]i din perspectiva scopului. |n cazul majorit`]ii fetelor repatriate, traficarea a avut ca scop exploatarea sexual`, iar \n cazul b`ie]ilor exploatarea prin munc`. Modalit`]ile prin care copiii ajung s` fie trafica]i \n scopul exploat`rii sexuale sau a exploat`rii prin munc` sunt diferite. Cea mai des \ntlnit` modalitate de recrutare \n cazul traficului \n scopul exploat`rii sexuale este promisiunea fals`
41 42

Legea nr. 678/2001 art. 12 Legea nr. 678/2001 art. 2

109

COPIII TRAFICA}I
a unui loc de munc` \n afara ]`rii, venit` din partea unor cuno[tin]e recente, a unor prieteni sau rude. |n cazul traficului de copii \n scopul exploat`rii prin munc`, familia copilului este implicat` \ntr-un mod direct sau indirect \n acest proces. |n multe cazuri este vorba de migra]ia \ntregii familii \n alt` ]ar`, de obicei cu destina]ie vest european`. |n cazurile \n care familia este implicat` \n procesul de traficare, copiii nu se opun, fiind convin[i c` este de datoria lor s`-[i ajute familia [i c` vor avea un viitor mai bun. Ie[irea din re]eaua de exploatare reprezint` o adev`rat` \ncercare, [i este necesar` o interven]ie conjugat` a actorilor sociali concretizat` \n sprijinirea copilului prin servicii de asisten]` social`, consiliere psihologic` [i juridic`.

Indicatori relevan]i
|n prezent, \n Romnia nu exist` o statistic` unitar` privind traficul de fiin]e umane. Diferite institu]ii responsabile ofer` statistici \n func]ie de activitatea desf`[urat`. Astfel, \n 2003, statisticile realizate de DGCCOA,43 arat` c` au fost repatria]i 1.034 copii romni ne\nso]i]i. Acelea[i statistici relev` faptul c`, \n 2004, au fost identifica]i 27 de minori trafica]i intern [i 53 de minori victime ale traficului interna]ional de persoane. Cele mai importante ]`ri de destina]ie a victimelor traficului de fiin]e umane sunt Spania, Fran]a [i Italia. Categoria de vrst` cea mai expus` exploat`rii sexuale este 14-25 ani. Referitor la zona de provenien]` a victimelor, printre care [i copii, rezult` c` pe primul loc se situeaz` Transilvania (59), urmat` de Muntenia (34), Dobrogea (12), Banat (9), Moldova (8) [i Oltenia (2) spre deosebire de evalu`rile efectuate pn` acum cnd Moldova era principala zon` surs`.44 Statistica oferit` de OIM Bucure[ti reflect` num`rul persoanelor, dintre care [i copii, asistate de aceast` organiza]ie. Datele oferite de OIM Bucure[ti arat` c` \n cursul anului 2004, num`rul copiilor victime ale traficului de fiin]e umane a crescut fa]` de anul 2003, precum [i vrsta medie a persoanelor victime ale traficului.

43 44

Direc]ia de Combatere a Crimei Organizate [i Antidrog Centrul de resurse privind combaterea traficului de persoane Evaluarea fenomenului traficului de persoane din perspectiva activit`]ii de combaterea a acestuia, Bucure[ti, ianuarie 2005

110

COPIII TRAFICA}I
Figura 10.1 - Distribu]ia cazurilor asistate de OIM Bucure[ti copii comparativ cu adul]i (%)

Cadrul legal [i institu]iile abilitate


Principalele acte normative: Legea 678/2001 privind prevenirea [i combaterea traficului de persoane HG 1216/2001 privind Planul na]ional pentru prevenirea [i combaterea traficului de fiin]e umane Legea 565/2002 pentru aprobarea [i ratificarea Conven]iei ONU privind combaterea criminalit`]ii transna]ionale [i a celor dou` protocoale adi]ionale Legea 682/2002 privind protec]ia martorului Ordin nr. 177/2003 privind aprobarea standardelor minime obligatorii pentru telefonul copilului, standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat [i exploatat, precum [i a standardelor minime obligatorii privind centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului, neglij`rii [i exploat`rii copilului; Legea 211/2004 privind unele m`suri privind asigurarea protec]iei victimelor infrac]iunilor; HG 1295/2004 privind Planul na]ional pentru prevenirea [i combaterea traficului de minori pentru 2004-2007; Legea nr. 272/2004 privind drepturilor copilului; Ordin nr. 69/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz \n domeniul protec]iei copilului; Ordin nr. 88/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere [i sprijin pentru p`rin]i [i copii;

111

COPIII TRAFICA}I
Hot`rre nr. 1504 din 16/09/2004 privind aprobarea Planului na]ional de ac]iune pentru prevenirea [i combaterea abuzului sexual asupra copilului [i a exploat`rii sexuale a copiilor \n scopuri comerciale (2004-2007) Norma metodologic` din 25/06/2004 privind \ntocmirea planului de servicii Norma metodologic` din 25/06/2004 privind \ntocmirea planului individualizat de protec]ie Hot`rre nr. 726 din 14/05/2004 pentru aprobarea Planului de ac]iuni prioritare \n domeniul protec]iei copilului \mpotriva abuzului, neglij`rii [i exploat`rii pentru perioada 2004-2005 Hot`rrea nr. 1443/2004 privind metodologia de repatriere a copiilor romni ne\nso]i]i [i asigurarea m`surilor de protec]ie special` \n favoarea acestora

Servicii reziden]iale: Q Centrul Pilot [i Centrele de tranzit \n 9 jude]e din ]ar`. |n aceste centre, pot fi g`zdui]i copii victime ale traficului de fiin]e umane [i/sau neacompania]i pe o perioad` de 15 zile cu posibilitatea de prelungire. |n cadrul acestor centre, beneficiarii primesc consiliere psihologic` individual` [i familial`, servicii de asisten]` social` [i juridic`. Servicii de tip ambulatoriu: Q servicii organizate \n subordinea a 14 Direc]ii Jude]ene de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului [i constau \n consiliere psihologic` individual` [i familial`, servicii de asisten]` social` [i juridic`. Mecanisme de referire Misiunea diplomatic` sau consular` a Romniei este responsabil` \mpreun` cu Direc]ia General` de Pa[apoarte [i Serviciile de Eviden]` Informatizat` a persoanei de stabilirea identit`]ii copilului. Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului este sesizat` de c`tre Direc]ia de Pa[apoarte despre situa]ia copilului, iar aceasta refer` cazurile spre solu]ionare Centrului Pilot [i Centrelor de Tranzit.

Institu]ii abilitate:
Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului stabile[te standardele de organizare [i func]ionare a serviciilor destinate minorilor victime ale traficului de persoane; coordoneaz` [i controleaz` activitatea de protec]ie [i promovare a drepturilor copilului;

112

COPIII TRAFICA}I
Direc]iile de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului \n Bucure[ti, sector 2, Ia[i, Suceava, Boto[ani, Neam], Gala]i, Satu Mare, Arad, Timi[ [i Bihor coordoneaz` centre de tranzit; din alte 14 jude]e, desf`[oar` activit`]i de reintegrare a copiilor victime ale traficului de fiin]e umane sau a celor neacompania]i. Oficiul Na]ional de prevenire a traficului de fiin]e umane [i monitorizarea protec]iei victimelor din cadrul Institutului de Cercetare [i Prevenire a Criminalit`]ii elaboreaz`, implementeaz` [i monitorizeaz` programe de prevenire [i combatere a traficului de fiin]e umane; stabile[te parteneriate cu organiza]iile guvernamentale, neguvernamentale [i autorit`]ile locale. Direc]ia General` de Combatere a Crimei Organizate [i Antidrog activit`]i de urm`rire penal` cnd este mandatat, organizeaz`, coordoneaz`, \ndrum` [i controleaz` activitatea structurilor teritoriale corespondente, privind: traficul de persoane, \n special de femei [i copii \n scopul exploat`rii sexuale [i alte forme de exploatare; migra]ia ilegal`; adop]iile interna]ionale ilegale; traficul de ]esuturi sau organe umane.

Progrese \nregistrate:
PIN 415  Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului a lansat \n 2004 Proiectul de Interes Na]ional 415.  Organiza]ia Salva]i Copiii a coordonat implementarea acestui program care viza organizarea unui Centru Pilot \n Bucure[ti, a 9 Centre de Tranzit, precum [i servicii de prevenire [i reintegrare asigurate prin DGASPC \n cadrul altor 14 jude]e.  |n cadrul proiectului a fost elaborat metodologia de repatriere [i metodologia de lucru \n cadrul centrelor de tranzit, precum [i regulamentul de organizare [i func]ionare a acestora. Cadrul legislativ a fost \mbun`t`]it: s-au stabilit procedurile de repatriere [i a institu]iilor responsabile pentru returnarea copiilor victime ale traficului sau ne\nso]i]i prin Hot`rrea de Guvern 1443/2004. Noul set legislativ prevede, de asemenea, asigurarea protec]iei victimelor infrac]iunilor. Planul na]ional pentru prevenirea [i combaterea traficului de minori pentru 2004 2007

113

COPIII TRAFICA}I
Planul na]ional de ac]iune pentru prevenirea si combaterea abuzului sexual asupra copilului [i a exploat`rii sexuale a copiilor \n scopuri comerciale (2004 - 2007)

Recomand`ri:
   Prevederea unor m`suri sociale care s` asigure suportul [i protec]ia familiilor defavorizate economic Cre[terea gradului de con[tientizare \n rndul factorilor de decizie privind fenomenul traficului de fiin]e umane Derularea de programe de informare \n rndul speciali[tilor din domeniul protec]iei copilului care s` nu se limiteze la informare asupra conceptelor de trafic, ci s` aib` \n vedere suportul permanent ce poate fi oferit acestora \n instrumentarea cazurilor de trafic. Includerea \n curricula facult`]ilor de specialitate a unui suport de curs care s` con]in` informa]ii referitoare la: definirea [i descrierea fenomenului traficului de fiin]e umane, cu referire la traficul de copii; drepturile persoanelor traficate; consecin]ele sociale asociate fenomenului; obstacole [i oportunit`]i \n sprijinirea copiilor victime ale traficului; efectele negative ale stigmei [i discrimin`rii; |ncurajarea schimbului de experien]` [i a practicilor pozitive; Promovarea \n rndul comunit`]ii a nediscrimin`rii victimelor traficului de fiin]e umane.

 

Contacte:
Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului Adresa: Bd. Gh. Magheru nr.7, sector 1, Bucure[ti Telefon: (021) 310 07 90; (021) 310 07 89 Fax: (021) 312 74 74 Direc]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului sector 2, Bucure[ti Adresa: Strada Dimitrie Racovi]` Telefon/fax: (021) 310 24 17 Telefon de urgen]`: 9852 Bucure[ti Centrul Pilot Adresa: [oseaua Colentina nr. 6, sector 2 Telefon: (021) 242 09 87

114

M-am n`scut \n 1989 [i pn` \n 1997 am fost un copil fericit, voios [i plin de energie dar am hot`rt c` voi lupta cu boala r`zboiul final eu \l voi c[tiga
L. V., \n cadrul conferin]ei organizat` de UNOPA, martie 2004

COPIII CU HIV/SIDA

COPIII CU HIV/SIDA
Descrierea situa]iei
La \nceputul anilor 90, Romnia era ]ara cu cei mai mul]i minori infecta]i cu HIV/SIDA din Europa - peste 50% din totalul cazurilor \nregistrate la nivel european. |n jude]ele s`race se \nregistrau cele mai mari rate de \mboln`viri, iar lipsa de instruire la acel moment a personalului din orfelinate \n leg`tur` cu virusul nu a f`cut dect s` se adauge condi]iilor de via]` precare din institu]ii fostele orfelinate). |ntre timp situa]ia s-a schimbat, dar imaginea Romniei a fost pentru mul]i ani asociat` cu cea transmis` de fotografii din \ntreaga lume din clinicile de la Spitalul Victor Babe[ sau Institutul Matei Bal[. Ace[ti copii s-au ag`]at de via]`: de la o speran]` de via]` ini]ial` de 6 luni au devenit adolescen]i. Rata celor ce supravie]uiesc infec]iei HIV/SIDA este de 75%, aceasta \n condi]iile \n care terapia antiretroviral` se aplic` doar la 45% dintre cei bolnavi [i doar de c]iva ani. De[i afecteaz` toate categoriile de vrst`, infec]ia cu HIV/SIDA r`mne o boal` a celor tineri, peste 70% dintre cei bolnavi avnd vrsta cuprins` \ntre 10 [i 20 de ani, lucru cu att mai grav dac` ]inem seama de existen]a unui spor negativ al popula]iei \n ultimii ani (conform datelor ARAS). Impactul social [i economic al inciden]ei infect`rii cu HIV/SIDA se manifest` \n Romnia sub urm`toarele aspecte : Q num`rul mare al supravie]uitorilor de lung` durat` (copii n`scu]i \n anii 1987-1990); Q cre[terea ratei de transmitere de la mam` la nou-n`scut, dup` anul 1994; Q cre[terea rapid` a num`rului de noi cazuri la persoane cu vrste cuprinse \ntre 15-59 ani (grupa de transmitere a virusului pe cale heterosexual`); Q cre[terea num`rului persoanelor HIV pozitive care solicit` \ngrijiri [i tratament de specialitate; Q existen]a cazurilor de \nc`lcare a drepturilor persoanelor infectate cu HIV/SIDA.

117

COPIII CU HIV/SIDA
Indicatori relevan]i
Conform datelor statistice ale Ministerului S`n`t`]ii, la mijlocul anului 2004 erau \nregistrate 4.255 cazuri HIV la copii, acestea reprezentnd circa 75% din totalul cazurilor \nregistrate. Propor]ia se p`streaz` [i \n cazul inciden]ei SIDA: 3.476 copii (dintr-un total de 4.705 cazuri \nregistrate la 30 iunie 2004). |ngrijor`toare este cre[terea constant`, de la an la an, a num`rului cazurilor de \mboln`vire cu SIDA \nregistrate la copiii cu vrsta de pn` \n 14 ani, pe fondul sc`derii num`rului copiilor.45 Acestea \ndrept`]esc concluzia referitoare la necesitatea \ntreprinderii de ac]iuni care s` aib` \n vedere cauzele fenomenului. La sfr[itul anului 2003 un num`r de 5.547 persoane urmau tratament antiretroviral [i 7.771 pacien]i existen]i \n eviden]a activ` cu HIV/SIDA se prezint` cel pu]in de dou` ori pe an la Centrele Regionale de Monitorizare [i Evaluare a Infec]iei HIV/SIDA pentru control clinic [i biologic. |n Romnia, la 31 decembrie 2004 erau \nregistrate 15.471 persoane HIV/SIDA dintre care 10.735 sunt in viata iar 6.116 sunt in tratament antiretroviral. Din totalul de 11.550 copii HIV/SIDA cu vrste cuprinse \ntre 0-14 ani la data diagnosticului 3.482 au decedat iar 1.291 se afl` \n eviden]` activ` HIV-SIDA. |n cursul anului 2004 au fost \nregistrate 531 cazuri noi de infec]ie HIV [i SIDA, dintre care 34 cazuri la copii cu vrste cuprinse \ntre 1 [i 14 ani, iar restul de 497 la persoane cu vrsta peste 14 ani. Conform datelor Compartimentului de Evaluare [i Monitorizare a Infec]iei HIVSIDA din subordinea Comisiei Na]ionale de Lupt` AntiSida a Ministerului S`n`t`]ii, \n cazul copiilor, principala cale de transmitere a HIV este cea nozocomial` (51,4%), iar la adul]i principala cale este cea heterosexual` (65,4%). |n ceea ce prive[te monitorizarea \nc`lc`rii drepturilor persoanelor afectate de HIV/SIDA, \n ultimul trimestru al anului 2004 au fost \nregistrate 102 cazuri de \nc`lcare a drepturilor \n luna octombrie (dintr-un total de 444 persoane monitorizate), 95 de cazuri \n luna noiembrie (439 persoane monitorizate) [i 99 cazuri \n luna decembrie (455 persoane monitorizate). Tipurile de \nc`lc`ri ale drepturilor persoanelor afectate de HIV/SIDA au vizat:

45

Institutul Na]ional de Statistic`, Anuarul Statistic al Romniei 2003

118

COPIII CU HIV/SIDA
Figura 11.1 Tipuri de \nc`lc`ri ale drepturilor persoanelor afectate de HIV/SIDA (%)

Sursa : UNOPA, Raport de monitorizare octombrie-decembrie 2004

Cadrul legal [i institu]iile abilitate


Principalele acte normative: Hot`rrea nr. 1342/2004 privind aprobarea Strategiei Na]ionale pentru supravegherea, controlul [i prevenirea cazurilor de infec]ie cu HIV/SIDA \n perioada 2004-2007 Hot`rrea nr. 330/2003 privind organizarea [i func]ionarea Comisiei na]ionale pentru supravegherea , controlul [i prevenirea cazurilor de infec]ie HIV/SIDA Legea nr. 584/2002 privind m`surile de prevenire a r`spndirii maladiei SIDA \n Romnia [i de protec]ie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA Ordonan]a nr. 68 / 2003 (cu modific`rile [i complet`rile ulterioare) privind serviciile sociale Ordonan]a de urgen]` nr. 62 / 2003 (cu modific`rile ulterioare) pentru ratificarea acordurilor dintre Ministerul S`n`t`]ii [i Familiei [i Fondul Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei [i Malariei Ordinul Ministerului Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei nr. 73 / 2004 privind metodologia de acordare a \ndemniza]iei lunare de hran` cuvenite adul]ilor [i copiilor infecta]i cu HIV sau bolnavi de SIDA [i de control al utiliz`rii de c`tre cei \n drept a acesteia Hot`rrea nr. 1177/2003 privind aprobarea cuantumului \ndemniza]iei lunare de hran` cuvenite persoanelor infectate cu HIV sau bolnave SIDA

119

COPIII CU HIV/SIDA
Ordonan]a de urgen]` nr. 102/1999 privind protec]ia special` [i \ncadrarea \n munc` a persoanelor cu handicap, aprobat` prin Legea nr. 512 / 2002 Hot`rrea nr. 839/2004 privind nivelul aloca]iilor de hran` pentru consumurile colective din unit`]ile sanitare publice [i din cre[e Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului Ordonan]a nr. 137/2000 privind prevenirea [i sanc]ionarea tuturor formelor de discriminare, aprobat` prin Legea nr. 48 / 2002 Ordinul nr. 611/2004 privind aprobarea circuitului informa]ional [i a fi[elor de declarare [i supraveghere a infec]iei HIV/SIDA

Institu]iile abilitate:
Institu]ii la nivel central: Comisia Na]ional` pentru supravegherea, controlul [i prevenirea cazurilor de infec]ie HIV/SIDA, cu rol de planificare, integrare, corelare [i monitorizare a politicii Guvernului \n domeniile supravegherii, controlului [i prevenirii cazurilor de infec]ie HIV/SIDA din perspectiv` medical`, social` [i educa]ional` Ministerul S`n`t`]ii elaboreaz` [i coordoneaz` programe na]ionale de preven]ie [i tratament, ct [i re]eaua na]ional` de supraveghere a bolilor transmisibile Comisia Na]ionala de Lupt` Anti-SIDA din cadrul Ministerului S`n`t`]ii cu atribu]ii \n prevenirea [i combaterea infec]iei HIV \n Romnia [i \mbun`t`]irea accesului pacien]ilor la terapia specific` HIV/SIDA Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii a lansat [i coordoneaz` programul Educa]ie pentru S`n`tate \n [coala romneasc` Ministerul Muncii Solidarit`]ii Sociale [i Familiei, cu rol \n acordarea facilit`]ilor prev`zute de lege pentru persoanele cu dizabilit`]i (aloca]ie zilnic` de hran` / \ndemniza]ie de hran`) Au atribu]ii \n aplicarea strategiei na]ionale de prevenire [i combatere HIV/SIDA [i urm`toarele institu]ii : Ministerul Ap`r`rii Na]ionale prevenirea HIV/SIDA \n unit`]ile militare din subordine Ministerul Administra]iei [i Internelor - prevenirea HIV/SIDA \n unit`]ile militare din subordine Ministerul Justi]iei prevenirea HIV/SIDA \n sistemul penitenciar

120

COPIII CU HIV/SIDA
Institu]ii la nivel local: Direc]iile pentru dialog, familie [i solidaritate social` jude]ene [i a municipiului Bucure[ti Direc]iile de s`n`tate public` jude]ene / a municipiului Bucure[ti Institutul de S`n`tate Public` Bucure[ti Centrele regionale HIV/SIDA : Spitalul de boli infec]ioase, Bra[ov; Spitalul de boli infec]ioase, Cluj; Spitalul clinic de boli infec]ioase, Constan]a; Spitalul clinic de boli infec]ioase [i pneumoftiziologie Dr. V. Babe[, Craiova; Spitalul clinic de boli infec]ioase Sf. Parascheva, Ia[i; Spitalul clinic de boli infec]ioase nr. 1, Tg. Mure[ ; Spitalul clinic de boli infec]ioase [i pneumoftiziologie Dr. V. Babe[, Timi[oara; Spitalul clinic de boli infec]ioase [i tropicale Dr. V. Babe[, Bucure[ti; Institutul clinic de boli infec]ioase Prof. Dr. Matei Bal[, Bucure[ti

Progrese \nregistrate
|n ultimii 10 ani, \n Romnia demersurile de prevenire HIV s-au adresat \n general copiilor [i tinerilor.  Ini]iative guvernamentale: |n anul 2001, HIV/SIDA a fost declarat` prioritate na]ional`, fiind lansat Planul Na]ional de Acces Universal la Tratament [i \ngrijiri HIV/SIDA. |n anul 2002, Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii \n parteneriat cu Ministerul S`n`t`]ii a lansat programul na]ional Educa]ia pentru S`n`tate \n [coala Romneasc`. |n perioada 2000-2003, s-au format [i maturizat asocia]iile de persoane infectate cu HIV [i afectate de SIDA. |n vederea prevenirii r`spndirii HIV/SIDA au fost \nfiin]ate centre de testare gratuite [i a fost introdus` \ntreaga gam` de medicamente antiHIV utilizate la nivel interna]ional \n tratarea cazurilor de infec]ie. Sistemul de norme [i legi care acoper` nevoile [i interesele persoanelor infectate cu HIV sau afectate de infec]ia cu HIV a unui membru al familiei a fost dezvoltat de-a lungul anilor. Cel mai important beneficiu pe care o persoan` infectat` cu HIV \l poate primi din partea institu]iilor de stat este tratamentul antiretroviral gratuit, prin \ncadrarea SIDA \n rndul bolilor infectocontagioase grupa A, boli al c`ror tratament este gratuit. Persoanele infectate sau bolnave HIV/SIDA sunt incluse \ntre beneficiarii serviciilor de asisten]` social` cu caracter primar (consilierea psihologic`), ct [i de servicii de evaluare complex`, realizate de echipe pluridisciplinare (din domeniul educa]ional, medical, de asisten]` social` sau juridic`), avnd drept scop stabilirea unor m`suri de protec]ie individualizat` pentru fiecare caz.
121

COPIII CU HIV/SIDA
Programul Combaterea HIV/SIDA: un r`spuns cuprinz`tor, coordonat, multisectorial \n Romnia stabilit prin acord \ntre Ministerul S`n`t`]ii [i Familiei [i Fondul Global de Combatere a HIV/SIDA, Tuberculozei [i Malariei se deruleaz` \n perioada 2003 2005 [i are ca obiective generale asigurarea programelor de preven]ie durabil` care s` reduc` inciden]a infec]iei cu HIV, \nt`rirea sistemului na]ional de \ngrijiri de s`n`tate [i suport psiho-social, \n scopul reducerii impactului HIV/SIDA asupra celor infecta]i, afecta]i [i vulnerabili, \nt`rirea sistemelor de monitorizare [i supraveghere pentru HIV/SIDA [i comportamentele de risc asociate. |ntre obiectivele specifice ale acestui program se num`r`: dezvoltarea de campanii na]ionale de informare destinate publicului larg [i difuzate prin mass-media; educarea copiilor [colari cu privire la infectarea HIV/SIDA [i consumul de droguri (inclusiv dezvoltarea curriculei [colare [i preg`tirea profesorilor); preg`tirea personalului medical cu privire la HIV/SIDA, \n special a celui din institu]iile de protec]ie a copilului \n care sunt derulate programe HIV/SIDA cre[terea cuno[tin]elor referitoare la comportamentele de risc \n rndul romilor [i al copiilor str`zii; extinderea re]elei psihosociale destinate persoanelor afectate de HIV/SIDA  Ini]iative ONG: |n paralel cu ac]iunile destinate prevenirii [i trat`rii cazurilor de HIV/SIDA existente, se urm`re[te acordarea asisten]ei sociale [i a consilierii psihologice \n cazul copiilor afecta]i de HIV/SIDA, dar [i a familiilor acestora. Echipe formate din psihologi [i asisten]i sociali poart` discu]ii cu p`rin]ii, pentru a-i \nv`]a pe ace[tia cum s` abordeze problema \n discu]iile pe care le au cu copii lor, ajutndu-i pe cei mici s` fac` fa]` bolii. Psihologii \i ajut` pe copiii infecta]i cu HIV/SIDA ajun[i la vrsta adolescen]ei, s` g`seasc` r`spunsuri cu privire la anumite aspecte ale vie]ii personale, \n special referitoare la via]a de cuplu [i protejarea partenerului. Exist` campanii de informare la nivel na]ional [i o serie de organiza]ii desf`[oar` programe destinate prevenirii abandonului copiilor \n familiile \n care este depistat caz de HIV/SIDA la unul dintre copii. Toate aceste activit`]i vizeaz` [i schimbarea mentalit`]ilor [i a atitudinilor [i practicilor discriminatorii fa]` de victimele HIV/SIDA \n rndul publicului larg.

122

COPIII CU HIV/SIDA
Asocia]ia Romn` Anti-SIDA (ARAS) : SIDA Helpline informa]ii [i consiliere telefonic` referitoare la problematica HIV/SIDA: Serviciul gratuit este disponibil non-stop, garantnd anonimitatea [i confiden]ialitatea (0800 800 033). Uniunea Na]ional` a Organiza]iilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA): Campania na]ional` de ne-discriminare pe criteriul HIV/SIDA 2005 desf`[urat` \n colaborare cu al]i parteneri din domeniul ONG sau guvernamental. Scopul campaniei este prevenirea [i combaterea discrimin`rii [i stigmatiz`rii persoanelor care tr`iesc cu HIV/SIDA \n Romnia, discriminarea avnd un efect de bumerang (intoleran]a [i stigmatizarea fa]` de cei infecta]i cu virusul HIV cre[te pericolul, obligndu-i pe cei care tr`iesc cu HIV/SIDA s` ]in` acest lucru ascuns [i perpetund convingerea c` oamenii obi[nui]i nu sunt amenin]a]i de HIV). Proiectul UNOPA : Conferin]a Na]ional` pentru educarea p`rin]ilor \n vederea oferirii de suport - HIV/SIDA [i evitarea abandonului familial [i emo]ional, finan]at din fondurile Departamentului de Agricultur` al Statelor Unite ale Americii (USDA) prin programul International Partnership for Human Development (IPHD) [i Asocia]ia CARITAS Bucure[ti. Implementarea proiectului a \nceput \n luna septembrie a anului 2004 [i se va finaliza la sfr[itul lunii iulie 2005. Obiectivul general al proiectului const` \n consolidarea/\nfiin]area unor grupuri de suport organizate de p`rin]i pentru p`rin]i, \n vederea prevenirii abandonului familial [i emo]ional, \n familiile cu copii seropozitivi HIV sau bolnavi de SIDA, prin \mbun`t`]irea rela]iilor dintre p`rin]i [i copii. Funda]ia Romanian Angel Appeal (www.raa.ro) are \n derulare o serie de proiecte, cu finan]are de la Fondul Global pentru Lupta \mpotriva SIDA, Tuberculozei [i Malariei: prevenirea transmiterii infec]iei cu HIV de la mam` la f`t prin promovarea consilierii [i test`rii voluntare a femeilor, \n special a gravidelor; \nt`rirea capacit`]ii de consiliere [i testare HIV la nivelul a 16 jude]e [i con[tientizarea popula]iei generale asupra riscului de infec]ie cu HIV [i a beneficiilor test`rii voluntare; extinderea Re]elei Sec]iilor de zi Floarea Soarelui \n opt loca]ii noi, oferind astfel servicii multidisciplinare pentru aproximativ 80% din totalul pacien]ilor seropozitivi din Romnia. Sec]iile de zi vor fi implementate \n parteneriat cu autorit`]ile locale de s`n`tate public` [i Ministerul S`n`t`]ii; oferirea de servicii stomatologice [i dermatologice pentru copiii afecta]i de HIV/SIDA [i p`rin]ii acestora, prin proiectul Unitatea Mobil`, ini]iat \n anul 2000 \n colaborare cu Institutul de Boli Infec]ioase Prof. Dr Matei Bal[

123

COPIII CU HIV/SIDA
Salva]i Copiii Romnia desf`[oar` campanii de informare pe probleme de s`n`tate, inclusiv HIV/SIDA, ce reunesc anual 25.000 de copii [i tineri, reprezentan]i ai comunit`]ilor de romi [i copii ai str`zii, personal din centrele de protec]ie a copilului. De asemenea, organiza]ia ofer` asisten]` psihosocial` pentru 500 de copii afecta]i de HIV/SIDA ce se afl` \n \ngrijirea familiilor, sau beneficiaz` de protec]ie \n cadrul centrelor de tip familial sau al centrelor de plasament. Salva]i Copiii Romnia este partener al Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii \n implementarea Programului Na]ional Educa]ia pentru s`n`tate \n [coala romneasc` [i al Ministerului S`n`t`]ii \n implementarea Programului HIV/SIDA finan]at de Fondul Global de Combatere a HIV/SIDA, Tuberculozei [i Malariei.

Recomand`ri:
 Supravegherea epidemiologic` [i distribuirea gratuit` a terapiei antiretroviral` se dovedesc a fi dou` ini]iative medicale de succes, dar ele nu sunt pe deplin eficiente f`r` componenta de prevenire (combaterea cauzei, nu numai tratarea efectelor). Efortul cel mai intens trebuie depus \n licee [i [coli, locul \n care se pot schimba comportamente: Sistemul de \nv`]`mnt trebuie s` joace un rol mai important \n prevenirea [i combaterea HIV/SIDA [i a discrimin`rii persoanelor care tr`iesc cu HIV/SIDA , prin includerea programului Educa]ie pentru s`n`tate \n [coala romneasc` \n trunchiul comun de materii [i prin \ncurajarea parteneriatelor dintre scoli [i ONG-uri. Nivelul de informare [i capacitatea societ`]ii de a r`spunde problemelor complexe provocate de HIV/SIDA trebuie \mbun`t`]ite prin campanii de informare [i sensibilizare, astfel \nct drepturile persoanelor care tr`iesc cu HIV/SIDA s` fie respectate. Managementul distribu]iei [i aprovizion`rii spitalelor cu medicamente antiretrovirale trebuie \mbun`t`]it, pentru a elimina \ntrzierile, blocajele [i \ntreruperea tratamentului antiretroviral. Ministerul S`n`t`]ii trebuie s` simplifice procedurile de achizi]ie a kiturilor [i reactivilor necesari efectu`rii analizelor specifice monitoriz`rii clinice a tratamentului pacien]ilor HIV/SIDA. Personalul din sistemul medical [i administrativ trebuie s` fie mai bine preg`tit pentru a lucra cu pacien]ii afecta]i de HIV/SIDA , astfel \nct atitudinile discriminatorii din sistem s` fie eliminate. Informarea adul]ilor privind metodele de protejare.

   

124

COPIII CU HIV/SIDA
Contacte:
Ministerul S`n`t`]ii Adresa: Strada Cristian Popi[teanu, nr. 1-3, sector 1, cod 010024, Bucure[ti Telefon: (021) 307 2500; (021) 307 2600; Fax: (021) 314 1526 http://www.ms.ro Comisia Nationala de Lupta Anti-Sida Ministerul S`n`t`]ii Pre[edinte: Dr. Adrian Streinu -Cercel UNOPA (Uniunea Na]ional` a Organiza]iilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA) Adresa: Calea Mo[ilor 225, bl 33-35, sc. B, et. 2, ap. 39, sector 2, 020867, Bucure[ti, Telefon/Fax: (021) 210 90 89; www.unopa.ro UNAIDS (United Nations Programme on HIV/AIDS) \n Romnia Adresa : Casa ONU, Bd. Prim`verii nr. 48A, sectorul 1, 011975 Bucure[ti Telefon (021) 201 78 81; Fax: (021) 201 78 83 UNICEF Adresa : Casa ONU, Bd. Prim`verii nr. 48A, sectorul 1, 011975 Bucure[ti Telefon: (021) 201 78 53; (021) 201 78 64 / 65; Fax: (021) 231 52 55 E-mail: bucharest@unicef.org; www.unicef.org Romanian Angel Appeal Adresa: Strada Rodiei, Nr. 52, Sector 3, 030956, Bucure[ti Telefon: (021) 323 68 68; Fax: (021) 323 24 90 http://www.raa.ro

125

Te face s` te sim]i liber, dar de fapt te omoar`.


16 ani, consumator de heroin`

CONSUMUL DE DROGURI |N RNDUL COPIILOR

CONSUMUL DE DROGURI |N RNDUL COPIILOR


Descrierea situa]iei
Cre[terea consumului de droguri, \n mod special \n rndul tinerei genera]ii, reprezint` una dintre problemele cele mai grave cu care se confrunt` societatea romneasc`. |ncepnd cu anul 1990, factori precum pozi]ia geografic`, deschiderea frontierei de stat [i conflictele militare din regiune au f`cut ca ]ara noastr` s` devin` un segment activ al Rutei Balcanice de traficare a stupefiantelor. Romnia este principalul tronson al celei de a doua Rute Balcanice de transport al drogurilor c`tre Europa Occidental`, care porne[te din Turcia, traverseaz` Bulgaria, Romnia, Ungaria, Slovacia [i Cehia pn` \n Germania [i Olanda. O variant` a celei de a doua Rute Balcanice include [i un tronson maritim: Istanbul-Constan]a-Bucure[ti, spre Ungaria. Din evalu`rile efectuate rezult` c` ]ara noastr` reprezint` \n principal o ]ar` de tranzit, dar o parte din cantitatea de droguri tranzitat` r`mne \n Romnia, pentru consum. |n acela[i timp, Romnia a devenit \n prezent [i teritoriu de depozitare, drogurile introduse \n ]ar`, \n special prin frontiera de sud, fiind stocate pe diferite perioade de timp [i apoi - direc]ionate spre ]`rile cu consum ridicat din vestul Europei. |n ultimii ani ]ara noastr` a devenit [i o pia]` de desfacere a drogurilor. Schimb`rile provocate de trecerea Romniei de la o economie totalitar` la una de pia]`, au afectat echilibrul din interiorul multor familii, fapt ce a dus la cre[terea vulnerabilit`]ii copiilor \n fa]a drogurilor. Num`rul utilizatorilor de droguri care au vrsta mai mic` de 18 ani a crescut, iar vrsta la care se \ncepe consumul de droguri a sc`zut la 13-14 ani. Studii realizate de Salva]i Copiii au eviden]iat faptul c` aproximativ 10% dintre elevii de liceu au consumat cel pu]in o dat` droguri.46 Conform rezultatelor studiului na]ional privind consumul de tutun, alcool [i droguri - The European School Survey Project on Alcohol and other Drugs (ESPAD, 2003) \n rndul adolescen]ilor care frecventeaz` liceul consumul de marijuana/ha[i[ este de 3% (dublu fata de anul 1999), consumul de amfetamine a crescut cu 85%, iar cel de ecstasy s-a triplat (fa]` de acela[i an de referin]`). Sunt, de asemenea utilizate drogurile tari injectabile sau cele inhalante. Cre[terea consumului de droguri este \ngrijor`toare [i prin prisma consecin]elor dramatice pe termen mediu [i lung asupra s`n`t`]ii publice (cre[terea inciden]ei HIV/SIDA, a \mboln`virilor cu hepatita A, B [i C, a cazurilor de tuberculoz` etc.)
46

Salva]i Copiii [i Direc]ia de S`n`tate Public` Cuno[tin]ele, atitudinile [i tendin]ele elevilor de liceu din Bucure[ti \n privin]a consumului de droguri, 2001 2002

129

CONSUMUL DE DROGURI |N RNDUL COPIILOR


[i prin asocierea sa cu o rat` crescut` a infrac]ionalit`]ii asociate traficului [i consumului ilicit de droguri.47

Indicatori relevan]i
Conform Evalu`rii Rapide de Situa]ie a Agen]iei Na]ionale Antidrog din anul 2003 num`rul consumatorilor de heroin` injectabil` din Bucure[ti este de aproximativ 24.000 de persoane, ceea ce reprezint` 1% din totalul popula]iei ora[ului. |ngrijor`tor este faptul c` 15% din persoanele care au beneficiat de servicii de specialitate [i sunt dependente de heroin` injectabil` sunt infectate cu virusul hepatitei B sau C. 6,3 % dintre consumatorii de droguri din Romnia sunt copii.48 |n ultimii 4 ani s-a \nregistrat o cre[tere a propor]iei recidivelor, concomitent cu sc`derea adresabilit`]ii cazurilor noi. O posibil` cauz` a acestei st`ri de fapt este inexisten]a unui circuit terapeutic eficient, care s` ofere consumatorilor de droguri posibilitatea unui tratament complet: Figura 12.1 Dinamica recidive / cazuri noi \n ultimii 4 ani

Sursa: Agen]ia Na]ional` Antidrog, Centrul de Statistic` Sanitar` [i Documentare Medical` a Ministerului S`n`t`]ii

Raportul de evaluare privind implementarea Strategiei Na]ionale Antidrog pe perioada 2003-2004, \ntocmit de Agen]ia Na]ional` Antidrog confirm` m`sura redus` \n care consumatorii de droguri au beneficiat de servicii de consiliere sau asisten]` specializat`:

47 48

Agen]ia Na]ional` AntiDrog idem

130

CONSUMUL DE DROGURI |N RNDUL COPIILOR


Figura 12.2 Dinamica tipurilor de tratament de care au beneficiat consumatorii de droguri

Consumul de droguri se manifest` \n rndul copiilor, existnd anumite categorii cu o vulnerabilitate crescut`: copiii str`zii sau copiii provenind din familii dezorganizate. |ns`, chiar [i \n afara acestor probleme, copiii [i adolescen]i pot deveni consumatori sub presiunea grupului de apartenen]` sau din spirit de imita]ie. |n cazul copiilor str`zii (sintagm` prin care vom \n]elege copii care tr`iesc permanent \n strad`), consumul de substan]e inhalante (aurolac), \ncepe la vrste mici (7 10 ani), simultan sau imediat momentului ajungerii copiilor \n strad`. Adesea, este vorba de consumul substan]elor ilegale concomitent cu alte a[anumite droguri legale (tutun [i alcool), toate aceste determinnd deteriorarea semnificativ` [i ireversibil` a st`rii de s`n`tate a copiilor. La acest rezultat contribuie [i faptul c`, de cele mai multe ori, consumul substan]elor inhalante precede consumul drogurilor tari, \n special heroina, crendu-se de cele mai multe ori dependen]a de aceste substan]e [i instalarea anumitor afec]iuni somatice (hepatita B, hepatita C), boli ale inimii sau pl`mnilor, SIDA, afec]iuni/infec]ii dermatologice.49 Conform evalu`rii dimensiunilor consumului de tutun, alcool [i droguri ilicite \n [coli studiul na]ional European School Survey Project on Alcohol and Other
49

Salva]i Copiii, Copiii str`zii [i drogurile, 2002

131

CONSUMUL DE DROGURI |N RNDUL COPIILOR


Drugs - ESPAD - 2003, efectuat pe un e[antion de elevi \n vrst` de 16 ani, consumul de marijuana s-a dublat fa]` de anul 1999 (anul studiului ESPAD anterior) [i fa]` de acela[i an de referin]` consumul de LSD/halucinogene a crescut cu 40 50%, iar cel de droguri injectabile s-a m`rit cu cel pu]in 50%.50 |n urma unui studiu na]ional realizat \n 2004 de Salva]i Copiii Romnia \n parteneriat cu Facultatea de Sociologie [i Asisten]` Social` a Universit`]ii din Bucure[ti s-au desprins urm`toarele concluzii referitoare la consumul de droguri \n rndul popula]iei tinere cu vrsta \ntre 11 [i 22 ani: 2,5% au \ncercat cel pu]in o dat` marijuana; 0,4 % - heroin`; 0,3% ecstasy, 0,2% - cocain`; 0,1% - LSD; 0,1% au declarat c` sunt consumatori permanen]i de marijuana [i al]i 0,1% - de cocain`.

Cadrul legal [i institu]iile abilitate


Principalele acte normative: Legea nr. 143/2000 (cu modific`rile [i complet`rile ulterioare) privind combaterea traficului [i consumului ilicit de droguri Hot`rrea nr. 1489/2002 (cu modific`rile [i complet`rile ulterioare), privind \nfiin]area Agen]iei Na]ionale Antidrog Hot`rrea nr. 97 / 2003 pentru aprobarea criteriilor de selectare a organiza]iilor neguvernamentale sau a altor persoane juridice care pot participa la realizarea, \n comun cu ministerele [i institu]iile publice, a unor activit`]i sau programe \n domeniul s`n`t`]ii publice [i protec]iei familiei Ordinul Ministerului S`n`t`]ii nr. 187 / 2002 pentru definirea tipurilor de unit`]i medicale ce pot fi abilitate s` asigure asisten]` medical` persoanelor dependente de droguri, precum [i a organiza]iilor neguvernamentale ce pot fi abilitate s` desf`[oare activit`]i de prevenire a transmiterii microorganismelor patogene pe cale sanguin` \n rndul consumatorilor de droguri injectabile Ordinul comun al Ministerului S`n`t`]ii [i Ministerului Justi]iei nr. 898 / 2002 privind m`surile medicale [i educative aplicate toxicomanilor \n \nchisoare Ordinul 240 / 2002 (cu modific`rile [i complet`rile ulterioare), pentru aprobarea Listei cuprinznd produsele farmaceutice de uz uman [i veterinar care con]in substan]e ce intr` sub inciden]a Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului [i consumului ilicit de droguri Hot`rrea nr. 73 / 2005 privind aprobarea strategiei na]ionale antidrog \n perioada 2005 2012
50

Agen]ia Na]ional` Antidrog Raport de evaluare privind implementarea strategiei na]ionale antidrog 2003 2004

132

CONSUMUL DE DROGURI |N RNDUL COPIILOR


Institu]iile abilitate:
Institu]ii la nivel central: Ministerul Administra]iei [i Internelor Agen]ia Na]ional` Antidrog elaboreaz` Strategia Na]ional` Antidrog [i Planul de ac]iune, coordonnd institu]iile, organiza]iile guvernamentale [i neguvernamentale implicate Ministerul S`n`t`]ii stabile[te criteriilor [i a condi]iilor minimale ce trebuie \ndeplinite de unit`]ile medicale care acord` asisten]` persoanelor dependente de droguri Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii programe de prevenire a consumului ilicit de droguri \n rndul elevilor Ministerul Justi]iei programe psihologice [i sociale, m`suri educative pentru consumatorii de droguri afla]i \n penitenciare Institu]ii la nivel local: Centrele de prevenire, evaluare [i consiliere antidrog jude]ene / de sector ale municipiului Bucure[ti

Progrese \nregistrate:
 A fost elaborat` Strategia na]ional` antidrog 2005 2012 (prin Hot`rrea de Guvern nr. 73 / 2005): Aceasta prevede structurarea sistemului de asisten]` medical`, psihologic` [i social`, dezvoltat la nivel na]ional, pe trei niveluri de interven]ie: Primul nivel presupune identificarea, atragerea, motivarea [i trimiterea consumatorilor de droguri spre serviciile specializate, abordarea necesit`]ilor sociale [i medicale de baz` ale consumatorilor de droguri [i coordonarea necesar` cu resursele din nivelul 2 [i 3. Nivelul doi este constituit din unit`]i specializate din sistemul de S`n`tate Public` [i din centrele de prevenire, evaluare [i consiliere antidrog [i asigur` asisten]a specializat`, monitorizarea [i trimiterea spre cel de-al treilea nivel, ca [i coordonarea necesar` \ntre toate nivelurile de interven]ie. Cel de-al treilea nivel asigur` reinser]ia social` prin interven]ii specifice [i prin servicii cu nivel crescut de specializare care sprijin` nivelul 2.

133

CONSUMUL DE DROGURI |N RNDUL COPIILOR


Sistemul va include componente publice, private sau mixte acreditate/autorizate [i va fi coordonat [i monitorizat de c`tre Agen]ia Na]ional` Antidrog \n conformitate cu standardele de calitate.  Programul Educa]ia pentru s`n`tate \n [coala romneasc`: Au fost elaborate Ghidul pentru cadrele didactice [i programele [colare / manualele pentru disciplina Educa]ie pentru s`n`tate. |n anul [colar 2003 2004, programul a fost implementat \ntr-un num`r de 8.000 de [coli, implicnd circa 300.000 de elevi [i 11.000 de cadre didactice. Anual, \n [coli se desf`[oar` activit`]i de prevenire a consumului de droguri \n rndul copiilor, prin colaborarea dintre inspectoratele [colare, speciali[tii centrelor locale de consiliere antidrog, ONG-uri [i Poli]ie.  S-au desf`[urat [i continu` organizarea de cursuri de formare [i educare continu` pentru speciali[tii care desf`[oar` activit`]i de promovare a s`n`t`]ii [i educa]ie pentru s`n`tate : Au fost preg`ti]i mediatori sanitari din 37 de jude]e, s-au organizat seminarii de formare pentru directorii educativi, consilierii psiho pedagogici [i medicii din re]eaua [colar`. |n tratamentul toxico dependen]ei au fost forma]i profesional [i speciali[ti psihiatri, neonatologi, medici de familie, farmaci[ti (prin cursuri de reabilitare [i terapie cognitiv comportamental`, \n parteneriat cu diferite ONG-uri). A fost elaborat [i \ncepnd cu anul universitare 2003 2004 - inclus \n cadrul Facult`]ii de Sociologie [i Asisten]` Social` (sec]ia Asisten]` Social`) un modul acreditat pe toxico-dependen]` (cu durata de un semestru) [i masterul Combaterea drogo-dependen]ei. Ministerul Administra]iei [i Internelor a organizat cursuri de preg`tire a poli]i[tilor implica]i \n prevenirea [i combaterea consumului de droguri [i a introdus teme specifice \n programa de \nv`]`mnt a unit`]ilor [colare din structura sa. Parteneriatul dintre institu]iile publice [i sectorul neguvernamental: Programele de prevenire a consumului de droguri s-au desf`[urat \n parteneriat institu]ii publice ONG-uri, fiind elaborate m`suri legislative pentru sprijinirea financiar` [i asisten]a tehnic` a ONG-urilor [i m`suri de evaluare concret` a acestor programe (prin fi[a standard [i ghidul de evaluare a programelor de preven]ie). Dezvoltarea atitudinilor [i a comportamentelor favorabile s`n`t`]ii, prin campanii centrate pe prevenirea consumului de droguri ilegale la nivelul popula]iei: emisiuni radio, site informativ al Ministerului S`n`t`]ii [i Institutului de S`n`tate Public` www.viatasanatoasa.ro , distribuirea de pliante, postere.

134

CONSUMUL DE DROGURI |N RNDUL COPIILOR


 Promovarea programelor tip harm reduction, de diminuare a efectelor negative asociate consumului de droguri, prin care se ofer` servicii gratuite de consiliere psihologic`, referire c`tre servicii medicale / sociale, schimb de seringi, testare pentru HIV/SIDA, hepatita B, hepatita C, Chlamydia, sifilis, etc. utilizatorilor de droguri ; furnizor : re]eaua Romanian Harm Reduction Network (www.rhrn.ro).

Recomand`ri:
        Continuarea \mbun`t`]irii preg`tirii profesionale a angaja]ilor din toate structurile implicate \n prevenirea [i combaterea traficului [i consumului ilicit de droguri (asisten]` social`, educa]ie, poli]ie, mass-media) |mbun`t`]irea dot`rii materiale a unit`]ilor medicale, Poli]iei, Penitenciarelor, Vama Includerea programului Educa]ie pentru s`n`tate \n [coala romneasc` \n trunchiul comun de materii, astfel \nct to]i copii din sistemul public de \nv`]`mnt s` beneficieze de acest program Stimularea implic`rii comunit`]ii \n dezvoltarea de programe de prevenire, de reinser]ie social` a consumatorilor dependen]i de droguri Crearea unui sistem integrat de asisten]` a consumatorilor [i a consumatorilor dependen]i de droguri Dezvoltarea de programe specifice tipului de drog consumat Cre[terea num`rului de programe ce vizeaz` reducerea riscurilor asociate consumului de droguri Sprijinul tehnic [i financiar acordat asocia]iilor persoanelor afectate de consumul de droguri

Contacte:
Agen]ia Na]ional` Antidrog Adresa: Bd. Unirii nr. 37, bl A4, sector 3, Bucure[ti Telefon: (021) 323 30 30 Fax: (021) 326 67 27 RHRN (Re]eaua de diminuare a efectelor negative asociate consumului de droguri Romanian Harm Reduction Network), Bucure[ti Telefon: (021) 250 29 52; Fax: (021) 250 29 52

135

Va fi prev`zut` o \ntreag` gam` de dispozi]ii, precum cele referitoare la solu]ii alternative celor privind \ngrijirea \ntr-un cadru institu]ional, pentru a asigura copiilor un tratament \n interesul bun`st`rii lor [i propor]ional cu infrac]iunea s`vr[it`.
Art. 40 (4) Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului

COPIII |N CONFLICT CU LEGEA

COPIII |N CONFLICT CU LEGEA


Descrierea situa]iei
Copiii \n conflict cu legea reprezint` un fenomen complex ce include aspecte de natur` psihologic`, educa]ional`, istoric`, social`, contextul romnesc contribuind la conturarea unui specific aparte. Astfel, perioada de tranzi]ie a implicat apari]ia unei st`ri de dezechilibru normativ, economic [i cultural, a generat numeroase deficien]e implicit la nivel familial (deteriorarea climatului familial, dezorganizare familial`, apari]ia deficien]elor de socializare) cu impact deosebit de mare asupra dezvolt`rii copiilor. |n multe familii, \n special \n cele cu un num`r mare de copii, p`rin]ii s-au v`zut pu[i \n situa]ia de a nu putea asigura cele necesare traiului zilnic [i de a \ncerca s` g`seasc` diverse solu]ii, mai mult sau mai pu]in legale. Astfel, mul]i minori sunt trimi[i s` munceasc` pe strad` sau chiar s` fure. C`utnd compania altora cu comportament similar, ei ajung s` se asocieze cu ace[tia, putnd dezvolta o reac]ie de respingere fa]` de [coal` [i fa]` de climatul familial tensional, fapt ce contribuie la cre[terea probabilit`]ii p`r`sirii mediului familial. Minorii care apar]in fenomenului copiii str`zii prezint` un status social inferior, sunt marginaliza]i [i predispu[i spre comiterea de fapte antisociale [i chiar spre \nc`lcarea legii (mai ales datorit` contactului cu adul]i sau cu al]i minori delicven]i). O alt` categorie vulnerabil` este cea a minorilor institu]ionaliza]i deoarece ace[tia sunt lipsi]i de climatul familial [i socio-economic protector, putnd frecventa anturaje care s` \i \mping` cu u[urin]` spre delicven]`. De asemenea, aceste categorii vulnerabile de minori sunt predispuse unor comportamente deviante cum ar fi consumul de droguri [i alcool, prostitu]ie, furt, agresiune, etc. Grupurile \n cadrul c`rora se manifest` comportamente delicvente pot avea un efect de induc]ie negativ` [i asupra minorilor cu deficien]e de socializare sau asupra celor din familii aparent func]ionale, cu statusuri socio-economice medii sau ridicate care nu manifest` un comportament deviant, dar care au fost atra[i ocazional \n astfel de anturaje, s`vr[ind \n grup o serie de acte antisociale sau chiar delicvente. Inciden]a infrac]iunilor s`vr[ite de c`tre minori a cunoscut o cre[tere \ncepnd cu anul 1990, atingnd o valoare deosebit de ridicat` \n anul 1998. De asemenea, s-a constatat [i o cre[tere a num`rului infrac]iunilor s`vr[ite cu violen]`. Fenomenul s-a modificat [i din punct de vedere al formelor de delicven]`, ap`rnd astfel noi tipuri de infrac]iuni care solicit` reorganizarea [i cre[terea complexit`]ii m`surilor [i a metodelor de recuperare a minorilor delicven]i.

139

COPIII |N CONFLICT CU LEGEA


O caracteristic` a sistemului de justi]ie juvenil` o constituie punerea accentului \n special pe pedepsirea infrac]iunii [i nu pe reintegrarea sau bun`starea copilului. Alternativa la pedeapsa cu \nchisoarea are o importan]` mare pentru reducerea recidivei, deoarece studiile demonstreaz` c` minorii de]inu]i prezint` o rat` de recidiv` substan]ial`. Prin alternativa la pedeapsa cu \nchisoarea li se permite copiilor s` beneficieze de servicii in comunitate, putnd men]ine leg`turi pozitive cu familia, [coala [i comunitatea, astfel m`rindu-se [ansele de resocializare ale copilului.

Indicatori relevan]i
|ncepnd cu anul 1990 se constat` o cre[tere att a num`rului minorilor cerceta]i de c`tre poli]ie ct [i a celor care au primit o condamnare: Figura 13.1 Evolu]ia num`rul minorilor cerceta]i [i a celor condamna]i

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, Anuarul Statistic al Romniei, 2003

|n perioada ianuarie 2003 - iunie 2004 au fost \nregistrate 407.770 de infrac]iuni, dintre care 29.374 au fost s`vr[ite de c`tre minori, 1.434 fiind infrac]iuni cu violen]`. Ponderea cea mai mare din infrac]iunile s`vr[ite de c`tre minori o au infrac]iunile contra patrimoniului 45,16%, furtul reprezentnd aproximativ 38% iar tlh`ria 2%. Infrac]iunile contra persoanei constituie 5,38% din totalul infrac]iunilor s`vr[ite de c`tre minori, iar cele contra libert`]ii persoanei aproximativ 3%.

140

COPIII |N CONFLICT CU LEGEA


Tabel 13.1 Num`rul infrac]iunilor s`vr[ite de minori \n perioada ianuarie 2003 iunie 2004

Sursa: Inspectoratul General al Poli]iei Romne, Institutul pentru Cercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii

La \nceputul anului 2005 la nivel na]ional func]ionau 36 de penitenciare din care 2 penitenciare pentru minori [i tineri, 3 centre de reeducare pentru minori, precum [i 6 spitale penitenciar. Trebuie precizat faptul c` \n cadrul penitenciarelor au fost amenajate si sec]ii de de]inere pentru minori iar a[a cum se poate observa din graficul urm`tor, acestea de]in un num`r mult mai mare de copii dect celelalte tipuri de centre destinate minorilor.

141

COPIII |N CONFLICT CU LEGEA


Figura 13.2 Repartizarea popula]iei minore \n centrele de deten]ie

Sursa: Ministerul Justi]iei - Administra]ia Na]ional` a Penitenciarelor

Evolu]ia serviciilor alternative, destinate minorului care a s`vr[it o fapt` penal` [i nu r`spunde penal, dezvoltate de Serviciul Public Specializat pentru Protec]ia Copilului, este urm`toarea: Tabel 13.2 Evolu]ia serviciilor alternative destinate minorilor care au s`vr[it fapte penale, dar nu r`spund penal

Sursa: ANPDC

Cadrul legal [i institu]iile abilitate


Principalele acte normative: Hot`rrea Guvernului Romniei nr. 1439/2004 privind serviciile specializate destinate copilului care a s`vr[it o fapt` penal` [i nu r`spunde penal; Codul Penal din 1968 modificat [i completat ulterior Titlul IV Minoritatea. La data de 1 iulie 2005 va intra \n vigoare noul Cod Penal; Legea 294/2004 privind executarea pedepselor [i a m`surilor dispuse de organele judiciare \n cursul procesului penal; Ordonan]a Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea [i func]ionarea serviciilor de reintegrare social` [i supraveghere, aprobat` cu modific`ri [i complet`ri prin Legea nr. 129/2002 [i Legea nr.211/2004; Hot`rrea Guvernului nr. 1.438/2004 pentru aprobarea regulamentelor cadru de organizare [i func]ionare a serviciilor de prevenire a separ`rii copilului de familia sa, precum [i a celor de protec]ie special` a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea p`rin]ilor s`i;

142

COPIII |N CONFLICT CU LEGEA


Ordin nr. 80/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind \ntocmirea planului de servicii [i a Normelor metodologice privind \ntocmirea planului individualizat de protec]ie; Ordinul nr. 69/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind managementul de caz \n domeniul protec]iei copilului. Legea 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului;

Conform Codului Penal, minorul care nu a \mplinit 14 ani nu r`spunde penal, cel cu vrsta \ntre 14-16 ani r`spunde penal doar dac` se dovede[te c` a s`vr[it fapta cu discern`mnt, iar dup` 16 ani r`spunde penal conform legii. Discern`mntul se stabile[te de c`tre institu]iile de medicin` legal`, printr-o expertiz` de specialitate, pe baza unor examin`ri clinice [i examene complementare. |n cazul copilului care a s`vr[it o fapt` penal` dar nu r`spunde penal se instituie o m`sur` de protec]ie ]inndu-se cont de: condi]iile care au favorizat s`vr[irea faptei, gradul de pericol social al faptei, mediul \n care a crescut [i tr`it copilul, riscul s`vr[irii din nou de c`tre copil a unei fapte prev`zute de legea penal`, precum [i de orice alte elemente de natur` a caracteriza situa]ia copilului. M`sura de protec]ie poate fi: Supravegherea specializat`, Plasamentul M`sura supravegherii specializate const` \n men]inerea copilului \n familia sa, cu condi]ia respect`rii de c`tre acesta a unor obliga]ii, cum ar fi: frecventarea cursurilor [colare, utilizarea unor servicii de \ngrijire de zi, urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie, interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea leg`turi cu anumite persoane. De asemenea, dac` fapta s`vr[it` de copilul care nu r`spunde penal prezint` un grad mare de pericol social sau dac` minorul s`vr[e[te \n continuare fapte penale, se poate dispune plasamentul copilului \ntr-un serviciu de tip reziden]ial specializat, pe o perioad` determinat`. Potrivit art.107 alin (1) din Legea nr. 272/2004, serviciile specializate destinate protec]iei copilului care a s`vr[it o fapt` penal` [i nu r`spunde penal sunt: servicii de zi; servicii de tip familial; servicii de tip reziden]ial. Fa]` de minorul care r`spunde penal se poate lua o m`sur` educativ` sau se poate aplica o pedeaps` (Legea 272/2004).

143

COPIII |N CONFLICT CU LEGEA


Conform noului Cod Penal m`surile educative care se pot lua fa]` de minor sunt: mustrarea; libertatea sub supraveghere; libertatea sub supraveghere sever`; internarea \ntr-un centru de reeducare; internarea \ntr-un institut medical-educativ. Minorului \i pot fi aplicate urm`toarele pedepse: \nchisoarea sau amenda prev`zute de lege pentru infrac]iunea s`vr[it`, limitele acestora reducndu-se la jum`tate iar minimul pedepsei neputnd dep`[ii 5 ani. |n cazul pedepsei cu deten]iunea pe via]`, se aplic` minorului pedeapsa \nchisorii de la 5 la 20 de ani. Alternativa la pedeapsa cu \nchisoarea se concretizeaz` \n m`suri care necesit` supraveghere [i control proba]iunea [i suspendarea execut`rii pedepsei sau eliberarea condi]ionat` sub supraveghere; munca \n folosul comunit`]ii; contractele \ncheiate cu minorii; c`minele de grup; instruirea \ntr-un mediu nou; a[ez`mintele deschise; \ncredin]area minorilor [i tinerilor adul]i unor organisme ale colectivit`]ii precum [i \n m`suri care nu necesit` astfel de supraveghere suspendarea condi]ionat` a execut`rii pedepsei, achitarea condi]ionat`, amnarea execut`rii pedepsei. Proba]iunea reprezint` o alternativ` la privarea de libertate [i cuprinde m`surile non privative ce pot fi luate fa]` de o persoan` care a s`vr[it o fapt` penal`. Pe lng` fiecare tribunal func]ioneaz`, sub coordonarea Ministerului Justi]iei, servicii de protec]ie a victimelor [i reintegrare social` a infractorilor. Aceste servicii se confrunt` \ns` cu numeroase probleme, printre care lipsa de personal calificat, lipsa de resurse materiale, slaba implicare a comunit`]ii locale [i a factorilor de decizie de la nivel local \n dezvoltarea acestora, probleme care genereaz` o eficien]` redus`. Institu]ii la nivel central Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Dreptului Copilului stabile[te standardele de organizare [i func]ionare a serviciilor destinate minorilor care au s`vr[it fapte penale [i monitorizeaz` modul de respectare a acestora; coordoneaz` [i controleaz` activitatea de protec]ie [i promovare a drepturilor copilului care a s`vr[it o fapt` penal`. Ministerul Justi]iei coordoneaz` serviciile de protec]ie a victimei [i reintegrare social` a infractorilor;

144

COPIII |N CONFLICT CU LEGEA


Administra]ia Na]ional` a Penitenciarelor: asigur` paza, escorta [i supravegherea, precum [i aplicarea regimului de deten]ie [i organizare de activit`]i de asisten]` social` [i educa]ie destinate reinser]iei sociale a minorilor priva]i de libertate; Institutul Na]ional de Criminologie: efectueaz` cercet`ri [i elaboreaz` strategii [i programe referitoare la fenomenul criminalit`]ii juvenile.

Institu]ii la nivel local (subordonate administra]iei publice locale): Comisia pentru protec]ia copilului stabile[te m`sura de protec]ie a copilului care a s`vr[it o fapt` penal` [i nu r`spunde penal, \n cazul \n care exist` acordul p`rin]ilor; reevalueaz` periodic hot`rrile privind m`surile de protec]ie. Direc]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului propune stabilirea m`surii de protec]ie special`; asigur` serviciile destinate protec]iei copilului care a s`vr[it o fapt` penal` [i nu r`spunde penal; reevalueaz`, cel pu]in o dat` la 3 luni [i ori de cte ori este cazul, \mprejur`rile care au stat la baza stabilirii m`surilor de protec]ie special` [i propune, dup` caz, men]inerea, modificarea sau \ncetarea acestora. Inspectoratele [colare colaboreaz` cu Direc]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului \n vederea \nscrierii copiilor care au s`vr[it o fapt` penal` \n institu]iile de \nv`]`mnt. Instan]ele de judecat` dispun luarea m`surilor de protec]ie, \n situa]ia \n care nu exist` acordul p`rin]ilor, a copilului care a s`vr[it o fapt` penal` [i nu r`spunde penal; dup` luarea m`surii de supraveghere specializat`, instan]a \n[tiin]eaz` [coala unde minorul \nva]` sau unitatea la care este angajat, pentru ca acestea s` colaboreze la reeducarea minorului \mpreun` cu persoana c`reia acesta i-a fost \ncredin]at. Poli]ia [i Parchetul solu]ioneaz` cauzele penale \n care ca p`r]i procesuale figureaz` minori.

Progrese \nregistrate:
Legea 272/2004 [i noul Cod Penal (ce va intra \n vigoare la data de 1 iulie 2005) aduc modific`ri \n sfera m`surilor [i serviciilor de protec]ie destinate copilului care a s`vr[it o fapt` penal`:  Se prevede acordarea unei importan]e sporite asigur`rii dreptului la educa]ie, att \n cadrul m`surilor privative de libertate ct [i \n cadrul celor non-privative;

145

COPIII |N CONFLICT CU LEGEA


 Se introduce o nou` m`sur` educativ` pentru copiii care au s`vr[it o fapt` penal` cu un grad mai ridicat de pericol, evitndu-se privarea de libertate [i anume libertatea sub supraveghere sever` care const` \n l`sarea minorului \n libertate pe o perioad` \ntre un an [i 3 ani, sub supravegherea unei institu]ii legal \ns`rcinate cu supravegherea minorilor sau a serviciilor de reintegrare social` [i supraveghere. Supravegherea poate consta \n includerea minorului \n programe de reintegrare social`, precum [i \n acordarea de asisten]` [i consiliere; Noul cod penal mai prevede [i posibilitatea amn`rii pedepsei sau a renun]`rii la pedeapsa aplicat` minorului \n cazul infrac]iunilor sanc]ionate cu \nchisoarea (pentru cel mult 2 ani), instan]a putnd s` nu aplice pedeapsa dac` minorul nu are antecedente, a acoperit prejudiciul [i a dat dovezi temeinice c` se poate \ndrepta f`r` aplicarea legii; Se introduce amenda sub forma zilelor amend`.

Direc]ia General` a Penitenciarelor a \ntreprins m`suri concrete pentru continuarea procesului de reform` [i alinierea practicii penitenciare la standardele europene:51    Au fost \mbun`t`]ite condi]iile de cazare [i educare a minorilor din centrele de reeducare [i s-au efectuat demersuri pentru evitarea supraaglomer`rii. |n anul 2004 s-a finalizat modernizarea re]elei medicale spitalice[ti penitenciare [i dotarea acesteia la standardele impuse de normele Ministerului S`n`t`]ii. |n toate unit`]ile penitenciare au fost derulate diverse programe proprii sau \n parteneriat cu societatea civil`: programe de [colarizare, educa]ie profesional`, educa]ie sanitar` educa]ie pentru s`n`tate, programe antidrog, programe de adaptare la via]a institu]ionalizat`, de terapie complex` educativ`, psihoterapeutice, de reintegrare social` [i familial`, de asisten]` post-penal`, educa]ie pentru s`n`tate, precum [i activit`]i ocupa]ionale [i de petrecere a timpului liber (tabere, excursii).

De asemenea, au fost \nfiin]ate [i instan]e specializate pentru minori, dar num`rul acestora este \nc` deosebit de redus. Au fost derulate programe de specializare a personalului ce activeaz` \n cadrul serviciilor destinate copilului care a s`vr[it o fapt` penal` [i nu r`spunde penal, precum [i preg`tirea multidisciplinar` a personalului responsabil cu activit`]ile legate de protec]ia minorilor c`rora li s-a aplicat o pedeaps` privativ` de libertate.

51

Raportul privind activitatea desf`[urat` de Direc]ia General` a Penitenciarelor [i unit`]ile subordonate, \n anul 2004

146

COPIII |N CONFLICT CU LEGEA


Recomand`ri:
        Sc`derea ponderii sanc]iunilor privative de libertate astfel \nct deten]ia s` constituie o ultim` m`sur`, precum [i diversificarea procedurilor alternative; Eficientizarea serviciilor destinate reintegr`rii sociale a infractorilor minori; |mbun`t`]irea condi]iilor de deten]ie [i asigurarea separ`rii minorilor de de]inu]ii adul]i; Cre[terea num`rului [i a eficien]ei instan]elor specializate pentru minori; Cre[terea num`rului asisten]ilor sociali [i al psihologilor din cadrul sistemului de justi]ie juvenil`; M`rirea num`rului consilierilor de reintegrare social` [i supraveghere [i m`rirea resurselor bugetare alocate acestor servicii; Preg`tirea de ofi]eri de poli]ie specializa]i \n lucrul cu copiii \n conflict cu legea; Implementarea \n centrele de deten]ie pentru minori a obliga]iilor [i drepturilor copilului, pentru a r`spunde nevoilor specifice ale minorilor; informarea personalului care intr` \n contact cu minorul delincvent \n vederea cunoa[terii drepturilor copilului; Luarea \n considerare a nevoilor speciale ale copilului cu dizabilit`]i \n cazul \n care acesta este cercetat pentru comiterea de infrac]iuni (\n prezent nu exist` nici o prevedere care s` fac` referire la acest aspect); Cre[terea rolului comunit`]ii \n prevenirea delicven]ei juvenile precum [i \n sprijinirea reintegr`rii sociale a minorului care a s`vr[it o fapt` penal` prin informarea [i responsabilizarea comunit`]ii locale [i a factorilor de decizie de la nivel local; Derularea de programe care s` ofere sprijin minorului \n perioadele vulnerabile ce apar \n dezvoltarea acestuia, cu scopul prevenirii comportamentelor delicvente; Punerea accentului pe reintegrarea [i bun`starea minorului [i nu pe pedepsirea [i supravegherea acestuia; Crearea unei strategii punitive bine definite; Elaborarea de reglement`ri distincte pentru minorii lipsi]i de libertate, \n prezent existnd reglement`ri generale aplicabile att minorilor ct [i adul]ilor [i doar cteva prevederi care se adreseaz` doar minorului; Reducerea termenului pentru solu]ionarea cazurilor copiilor care au s`vr[it o fapt` penal`.

 

    

147

COPIII |N CONFLICT CU LEGEA ARGUMENT


Contacte:
Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului Adresa: Bd. Gh. Magheru nr.7, sector 1, Bucure[ti Telefon: (021) 310 07 90; (021) 310 07 89 Fax: (021) 312 74 74 Ministerul de Justi]ie Administra]ia Na]ional` a Penitenciarelor Adresa: Strada Maria Ghiculeasa nr. 47, sector 2, Bucure[ti Telefon: (021) 242 05 05 Fax: (021) 242 05 05 e-mail: office@anp-just.ro

148

|n 2007, Guvernul va trebui s` raporteze modul \n care aceste recomand`ri ale Comitetului au fost puse \n practic`.

OBSERVA}IILE FINALE ALE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI


PRIVIND STADIUL IMPLEMENT~RII CONVEN}IEI DREPTURILOR COPILULUI |N ROM~NIA

OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI 31 Ianuarie 2003

COMITETUL PENTRU DREPTURILE COPILULUI


a 32-a Sesiune
ANALIZAREA RAPOARTELOR PERIODICE PREZENTATE DE STATELE PAR}I |N CONFORMITATE CU ART. 44 AL CONVEN}IEI OBSERVA}IILE FINALE ALE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI

1.

Comitetul a analizat cel de-al doilea Raport Periodic al Romniei (CRC/C/65/Add.19) cu prilejul reuniunilor 844 [i 845 (a se vedea CRC/C/SR.844845), care au avut loc la 20 ianuarie 2003 [i a adoptat urm`toarele observa]ii finale.

A. INTRODUCERE
2. Comitetul apreciaz` transmiterea celui de-al doilea Raport Periodic de c`tre Statul Parte, redactat \n conformitate cu liniile directoare ale Comitetului. Totodat`, apreciaz` transmiterea \n timpul cerut a r`spunsurilor scrise la lista de \ntreb`ri (CRC/C/Q/ROM/2), prezentate \n mod detaliat, informativ, oferind o imagine clar` a situa]iei copiilor din Romnia. Comitetul apreciaz` prezen]a delega]iei la nivel \nalt, intersectorial`, care a contribuit la realizarea unui dialog deschis [i constructiv.

B. M~SURI |NTREPRINSE {l PROGRESE |NREGISTRATE DE STATUL PARTE


3. a) Comitetul apreciaz`: Intrarea \n vigoare a unei noi legisla]ii [i adoptarea unor strategii na]ionale [i programe precum: Hot`rrea de Guvern nr. 347/2002 privind programele de interes na]ional \n domeniul protec]iei copilului, privind copiii str`zii [i copiii institu]ionaliza]i; Legea nr. 678/2001 privind prevenirea [i combaterea traficului de persoane; Legea nr. 197/2000 privind violen]a domestic` [i abuzul asupra copilului; programul na]ional de s`n`tate pentru copil [i familie; strategia na]ionala pentru combaterea HIV/SIDA [i o serie de alte programe pentru protec]ia minorit`]ilor, \n special minoritatea roma. Ratificarea Protocolului Op]ional la Conven]ia ONU privind Drepturile Copilului referitor la implicarea copiilor \n conflictele armate [i a
52

b)

Cu prilejul celei de-a 862-a reuniuni, care a avut loc la 31 ianuarie 2003

151

OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI


Protocolului Op]ional la Conven]ia ONU privind Drepturile Copilului, referitor la vnzarea copiilor, prostitu]ia [i pornografia infantil`. Ratificarea Conven]iei OIM nr. 182 privind eliminarea celor mai grele forme de munc` a copilului. Ratificarea \n 1993 a Conven]iei de la Haga privind protec]ia copiilor [i cooperarea \n materia adop]iei interna]ionale.

c) d)

C. FACTORI {I DIFICULT~}I CARE AU |MPIEDICAT IMPLEMENTAREA CONVEN}IEI


4. Comitetul observ` c` Statul Parte continu` s` \ntmpine dificult`]i legate de tranzi]ia la o economie de pia]`, incluznd o rat` ridicat` a [omajului, s`r`cia crescnd` determinnd deteriorarea serviciilor medicale primare [i a altor servicii, care afecteaz` negativ familiile cu copii.

D. PRINCIPALELE DOMENII DE |NGRIJORARE {I RECOMAND~RI


D1. M~SURI GENERALE DE IMPLEMENTARE (Articolele 4, 42 [i 44, paragraful 6 ale Conven]iei) Observa]iile finale precedente 5. Comitetul constat` cu regret c` multe dintre subiectele de \ngrijorare [i recomand`rile (CRC/C/15/Add.16) care au fost formulate dup` analizarea raportului ini]ial al Statului Parte au fost insuficient luate \n considerare. Comitetul observ` c` multe dintre aceste subiecte de \ngrijorare [i recomand`ri se reg`sesc \n prezentul document, printre acestea num`rnduse discriminarea existent` \ntre fete [i b`ie]i cu privire la vrsta minim` de c`s`torie, necesitatea revizuirii Codului Familiei din 1954 [i a legisla]iei privind adop]ia [i discriminarea copiilor apar]innd minorit`]ii roma. 6. Comitetul insist` ca Statul Parte s` \ntreprind` toate eforturile necesare pentru a lua \n considerare acele recomand`ri cuprinse \n observa]iile finale ale raportului ini]ial care nu au fost implementate \nc` [i s` ]in` cont la preg`tirea celui de-al treilea Raport Periodic de lista problemelor care strnesc \ngrijorare, con]inute \n prezentul set de observa]ii finale.

Legisla]ie Comitetul consider` \ncurajatoare noile legi [i proiecte de acte normative 7. care au fost men]ionate \n r`spunsurile scrise. Cu toate acestea, Comitetul manifest` \ngrijorare cu privire la faptul c` au fost f`cute eforturi insuficiente pentru implementarea efectiv` a acestora, inclusiv \n ceea ce prive[te alocarea resurselor adecvate.
152

OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI


8. Comitetul recomand` ca Statul Parte s` \nt`reasc` mecanismele de implementare a \ntregii legisla]ii relevante pentru Conven]ie, lund \n considerare necesit`]ile de preg`tire profesional`, mecanismele de monitorizare [i alocarea resurselor adecvate.

Planul Na]ional de Ac]iune [i coordonarea acestuia 9. |n ciuda adopt`rii unor planuri [i strategii na]ionale \n domeniul drepturilor copiilor, Comitetul este \ngrijorat de faptul c` implementarea Conven]iei a fost ineficient`. Aceasta se datoreaz`, \n mare parte, unei insuficiente aloc`ri a resurselor, lipsei unui plan na]ional, comprehensiv, bazat pe drepturile omului, [i insuficientei coordon`ri. 10. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` elaboreze un Plan Na]ional de Ac]iune comprehensiv, bazat pe drepturile omului, care s` acopere principalele principii [i prevederi ale Conven]iei [i pentru care s` fie alocate resurse umane [i financiare adecvate; [i S` consolideze Autoritatea Na]ional` Pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie, punndu-i la dispozi]ie resursele umane [i financiare necesare, [i un mandat puternic care s` asigure coordonarea efectiv` a activit`]ilor na]ionale [i interna]ionale destinate implement`rii Conven]iei.

b)

Structuri independente de monitorizare 11. Comitetul a luat not` de \nfiin]area institu]iei Avocatul Poporului \n anul 1997 [i de faptul c` aceast` institu]ie a instrumentat cazuri referitoare la \nc`lc`ri ale drepturilor copiilor. Totodat`, ia not` de faptul c`, \n conformitate cu declara]ia Pre[edintelui Romniei la Sesiunea Special` a Adun`rii Generale a ONU privind copiii, din 2002, proiectul de lege privind drepturile copilului prevede \nfiin]area institu]iei Avocatul Copilului. 12. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` continue [i s` finalizeze ct mai curnd posibil demersurile referitoare la \nfiin]area institu]iei Avocatul Copilului, lund \n considerare Comentariul General nr. 2 al Comitetului privind rolul institu]iilor na]ionale referitoare la drepturile omului \n implementarea Conven]iei; S` aloce acestui organism resurse adecvate, umane [i de alt` natur`, pentru \ndeplinirea rolului s`u de monitorizare independent` [i S` asigure coordonarea necesar` a activit`]ilor acestei institu]ii cu institu]ia Avocatul Poporului.

b) c)

Alocarea resurselor Comitetul este preocupat de faptul c` fondurile bugetare \n domeniile 13. s`n`t`]ii [i educa]iei r`mn la un nivel sc`zut, acest fapt putnd afecta \n

153

OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI


mod dispropor]ionat copiii care tr`iesc \n zone rurale. |n particular, Comitetul observ` c` unele regiuni [i comunit`]i sunt dezavantajate \n compara]ie cu altele [i, din acest motiv, nu sunt capabile de a acorda copiilor un nivel adecvat al serviciilor. 14. a) |n lumina Art. 4 al Conven]iei, Comitetul recomand` Statului Parte: S` m`reasc` bugetul pentru implementarea drepturilor copiilor, urm`rind cu prioritate alocarea de fonduri bugetare care s` asigure implementarea drepturilor economice, sociale [i culturale ale copiilor \n limita maxim` a resurselor disponibile, \n particular pentru grupurile marginalizate din punct de vedere social [i Avnd in vedere descentralizarea serviciilor sociale [i ]innd cont de prevederile Art. 2 al Conven]iei, s` asigure alocarea resurselor suficiente (umane [i financiare) \n vederea implement`rii complete a Conven]iei pe teritoriul Statului Parte, \n special \n regiunile [i comunit`]ile dezavantajate.

b)

Colectarea datelor 15. Comitetul salut` recentele ini]iative privind realizarea sistemului de colectare a datelor precum Sistemul Informatizat de Monitorizare a Copilului pentru planificarea [i oferirea de servicii sociale copiilor. Cu toate acestea, Comitetul \[i exprim` preocuparea privind lipsa unei colec]ii de date eficiente, sistematice [i comprehensive cu privire la toate domeniile acoperite de Conven]ie pentru persoanele sub 18 ani. 16. Comitetul recomand` Statului Parte s` \nt`reasc` Sistemul Informatizat de Monitorizare a Copilului, pentru a asigura colectarea sistematic` a datelor pentru toate domeniile acoperite de Conven]ie [i care privesc toate persoanele sub 18 ani, cu accent special \n cazul acelora care au nevoie de protec]ie special`. Aceste date vor trebui utilizate pentru a monitoriza [i evalua progresele \nregistrate \n implementarea Conven]iei. Comitetul recomand` Statului Parte s` solicite asisten]` tehnic` din partea UNICEF \n acest domeniu.

Preg`tirea profesional` / diseminarea Conven]iei Comitetul recunoa[te eforturile depuse de Statul Parte \n diseminarea 17. prevederilor Conven]iei [i \n preg`tirea profesioni[tilor care lucreaz` cu [i pentru copii, \n conformitate cu recomandarea sa precedent` (CRC/C/15/Add. 16, par. 22). Cu toate acestea, Comitetul este de p`rere c` m`surile destinate con[tientiz`rii [i \n]elegerii principiilor [i prevederilor Conven]iei necesit` \nt`rire [i implementare \n continuare, pe o baz` permanent`, sistematic`.

154

OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI


18. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` continue [i s` \[i intensifice eforturile de a oferi preg`tire profesional` adecvat` [i sistematic`, [i familiarizare cu drepturile copiilor pentru persoanele care lucreaz` cu copii (membri ai Parlamentului, judec`tori, avoca]i, personal poli]ienesc [i medical, profesori, administratori [i personal din [coli [i institu]ii, lucr`tori sociali etc); S` continue s` dezvolte metode de promovare a Conven]iei, \n special la nivel local, [i s` sus]in` astfel de activit`]i desf`[urate de organiza]ii nonguvernamentale.

b)

Cooperarea cu organiza]iile non-guvernamentale 19. Comitetul recunoa[te rela]iile bune stabilite \ntre Guvern [i societatea civil`, urm`rind cooperarea \n implementarea Conven]iei. 20. Recunoscnd rolul important jucat de societatea civil` ca partener \n implementarea prevederilor Conven]iei, \n special la nivel local, Comitetul recomand` Statului Parte s` \ntreprind` eforturi sporite pentru facilitarea cooper`rii cu ONG-urile, inclusiv prin simplificarea procedurilor administrative necesare pentru ca acestea s` func]ioneze. |n acest sens - \n ceea ce prive[te acreditarea ONG-urilor - Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s` ia \n considerare recomand`rile formulate \n Ziua Discu]iilor Generale privind rolul sectorului privat ca prestator de servicii (CRC/C/121).

D2. DEFINI}IA COPILULUI (Art. 1 al Conven]iei) 21. Comitetul este preocupat de faptul c`, de[i men]ionat` \n recomand`rile (CRC/C/15/Add.16, parag.8) [i exprimat` cu \ngrijorare de CEDAW, diferen]a \ntre vrsta minim` de c`s`torie pentru b`ie]i (18 ani) [i fete (16 ani [i, \n mod excep]ional, 15 ani) este discriminatorie. Comitetul reitereaz` recomandarea precedent` adresat` Statului Parte de a ridica vrsta minim` de c`s`torie pentru fete la nivelul vrstei minime de c`s`torie pentru b`ie]i. Recomand`, de asemenea, colectarea datelor (dezagregate pe categorii de vrst`) referitoare la situa]ia num`rului de c`s`torii ale fetelor sub 18 ani.

22.

D3. PRINCIPII GENERALE (Articolele 2, 3, 6 [i 12 ale Conven]iei) 23. Comitetul este preocupat de faptul c` urm`toarele principii: dreptul la nediscriminare (Art. 2 al Conven]iei), dreptul de a se ]ine cont de interesul superior al copilului (Art. 3 al Conven]iei), dreptul copilului la via]`,
155

OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI


supravie]uire [i dezvoltare (Art. 6 al Conven]iei) [i dreptul copilului de ai fi ascultat` opinia \n func]ie de vrst` [i maturitate (Art. 12 al Conven]iei) nu sunt pe deplin reflectate \n legisla]ia, politicile [i programele la nivel na]ional [i local ale Statului Parte. 24. a) b) Comitetul recomand` Statului Parte: S` integreze \n legisla]ia relevant` care prive[te copiii principiile generale ale Conven]iei, respectiv, articolele 2, 3, 6, [i 12; S` aplice aceste principii \n toate deciziile politice, juridice [i administrative, precum [i \n proiectele, programele [i serviciile care au impact asupra copiilor; S` aplice aceste principii \n procesul de planificare [i creare a politicilor la toate nivelurile, precum [i \n activit`]ile \ntreprinse de institu]iile sociale, medicale [i de educa]ie, tribunale [i autorit`]i administrative.

c)

Dreptul la nediscriminare 25. Comitetul salut` adoptarea noii legisla]ii (Legea nr. 48/2002) [i depunerea eforturilor de combatere a discrimin`rii [i de a veni \n \ntmpinarea preocup`rilor exprimate de CERD (CERD/C/304/Add.85, paragrafele 9-16). Cu toate acestea, Comitetul este \ngrijorat de faptul c` principiul nediscrimin`rii nu este implementat \n totalitate pentru to]i copiii din Statul Parte, de faptul c` persist` inechit`]i \n exercitarea drepturilor economice, sociale, culturale, civile [i politice (pentru copiii cu handicap, cu HIV/SIDA, afla]i \n institu]ii reziden]iale, \n deten]ie, copii solicitan]i de azil sau refugia]i, str`ini, copii \ntre 16 [i 18 ani, copii provenind din familii s`race, comunit`]i rome sau din alte grupuri minoritare). 26. Comitetul reitereaz` recomand`rile sale precedente (CRC/C/Add.16, paragrafele 10, 19, 21) de a fi luate m`suri pentru a combate \n mod efectiv atitudinile discriminatorii sau prejudec`]ile, \n special cele \ndreptate \mpotriva copiilor apar]innd grupurilor vulnerabile men]ionate mai sus. De asemenea, recomand` Statului Parte s` implementeze \n \ntregime [i efectiv m`surile legale de prevenire a discrimin`rii adoptate deja [i s` se asigure c` prevederile Constitu]iei sunt \n concordan]` cu Art. 2 al Conven]iei. Comitetul solicit` ca \n raportul urm`tor s` fie incluse informa]ii specifice privind m`surile [i programele relevante pentru Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului demarate de Statul Parte pentru punerea \n practic` a Declara]iei [i Programului de Ac]iune adoptate \n 2001, cu prilejul Conferin]ei Mondiale \mpotriva Rasismului, Discrimin`rii Rasiale, Xenofobiei [i Intoleran]ei asociate, [i ]innd cont de Comentariul General nr. 1 privind Art. 29 (1) al Conven]iei (scopurile educa]iei).

27.

156

OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI


Interesul superior al copilului Din informa]iile puse la dispozi]ie de Statul Parte, Comitetul a luat not` de 28. faptul c` principiul interesului superior al copilului se afl` la baza strategiei \n domeniul protec]iei copilului. Cu toate acestea, Comitetul r`mne preocupat de faptul c` acest principiu nu este \n totalitate \ncorporat \n legisla]ie. 29. Comitetul, \n conformitate cu recomand`rile sale precedente (CRC/C/15/Add.16 paragraful 14), recomand` Statului Parte s` garanteze c` interesul superior al copilului este luat \n considerare cu prioritate \n legisla]ia [i politicile care \i privesc pe copii [i s` ia m`suri proactive de a promova cunoa[terea \n totalitate [i implementarea practic` ale acestei prevederi. Participarea copiilor si respectarea opiniilor copilului 30. Comitetul ia not` de eforturile depuse de Statul Parte de a garanta c` procedurile administrative [i judiciare iau \n considerare opiniile copiilor, dar continu` s` manifeste \ngrijorare \n leg`tur` cu atitudinile tradi]ionale fa]` de copii \n societate, care le limiteaz` acestora dreptul de a le fi respectat` opinia \n cadrul familiei, \n [coli, institu]ii [i la nivelul institu]iilor locale. 31. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` promoveze [i s` faciliteze, \n cadrul familiei, \n [coli, institu]ii, precum [i \n procedurile judiciare [i administrative respectarea opiniilor copiilor [i participarea lor \n toate problemele care \i privesc, \n conformitate cu Art. 12 al Conven]iei; S` furnizeze materiale educa]ionale p`rin]ilor, profesorilor, func]ionarilor guvernamentali, institu]iilor judiciare, copiilor [i societ`]ii \n general, \n leg`tur` cu dreptul copiilor de a participa [i de la fi luate \n considerare opiniile; S` urm`reasc`, periodic, m`sura \n care opiniile copiilor sunt luate \n considerare, inclusiv impactul acestora asupra politicilor [i programelor.

b)

c)

D4. DREPTURI CIVILE SI LIBERT~}I (Articolele 7, 8, 13-17 [i 37(a)) Nume [i na]ionalitate 32. Comitetul ia not` de faptul c` Legea nr. 119/1996 include prevederi speciale pentru eliberarea certificatelor de na[tere pentru copiii abandona]i \n spitale. Cu toate acestea, Comitetul continu` s` fie preocupat de lipsa m`surilor de prevenire a ne\nregistr`rii copiilor [i este \ngrijorat de num`rul ridicat al persoanelor apatride, \n special \n rndul comunit`]ii roma.

157

OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI


33. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` intensifice eforturile de a asigura \nregistrarea la na[tere a tuturor copiilor, acordnd aten]ie special` cazurilor de ne\nregistrare a na[terilor copiilor apar]innd minorit`]ii rome; S` continue s` ia m`suri, \n conformitate cu Art. 7 al Conven]iei, pentru a simplifica procedurile legate de cererile pentru cet`]enie [i pentru a rezolva situa]ia copiilor apatrizi; S` ratifice Conven]ia din 1954 privind Statutul Persoanelor Apatride [i Conven]ia din 1961 privind Reducerea Apatridiei.

b)

c)

Tortura [i alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante Comitetul manifest` \ngrijorare fa]` de num`rul ridicat al alega]iilor privind 34. copiii c`rora li se aplic` rele tratamente sau tortura de c`tre func]ionari care aplic` legea, primite din partea Raportorului Special ONU privind tortura. Comitetul regret` c` la majoritatea acestor alega]ii nu s-a r`spuns [i manifest` \ngrijorare c` acestea nu au fost investigate \n mod efectiv de c`tre o autoritate independent`. Mai mult, Comitetul consider` preocupant faptul c`, \n acest domeniu, cooperarea cu Raportorul Special a fost insuficient`. 35. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` investigheze toate alega]iile de tortur` sau alte tratamente, pedepse crude, inumane sau degradante aplicate copiilor [i s` depun` toate eforturile pentru a coopera \n totalitate cu Raportorul Special privind tortura; S` asigure inadmisibilitatea dovezilor ob]inute prin utilizarea torturii; Reiternd recomandarea sa precedent` (CRC/C/15/Add.16, paragraful 20), s` ia m`suri pentru punerea \n practic` a recomand`rilor formulate de Comitetul pentru Drepturile Omului (CCPR/C/79/Add.111, paragraful 12); S` ia m`suri imediate pentru a opri violen]a poli]iei \mpotriva tuturor copiilor [i s` \nl`ture prevalenta mentalit`]ilor de a l`sa nepedepsite aceste acte; S` ia m`suri legislative sau de al` natur` pentru interzicerea tuturor formelor de tortur` [i alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante; S` acorde \ngrijire, recuperare, reintegrare [i compensare pentru victime.

b) c)

d)

e)

f)

158

OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI


D5. MEDIUL FAMILIAL {I |NGRIJIREA ALTERNATIV~ (Articolele 5; 18, paragrafele 1-2; 9-11; 19-21; 25; 27, paragrafele 4 [i 39) Mediul familial 36. Comitetul ia not` de informa]iile puse la dispozi]ie de Statul Parte, incluznd adoptarea Strategiei Guvernamentale pentru 2001-2004 centrat` pe sprijinul oferit familiilor, Planul Na]ional Antis`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale [i de alocarea a numeroase beneficii financiare pentru copii [i familii. Cu toate acestea, s`r`cia extins` continu` s` fie o provocare major` pentru Statul Parte, afectnd toate sectoarele societ`]ii, \n particular gospod`riile urbane cu mul]i copii. Comitetul constat` cu \ngrijorare c` s`r`cia este un factor care contribuie la separarea familiilor, cre[terea num`rului familiilor monoparentale, abuzul [i neglijarea familial`, [i la persisten]a fenomenului existentei p`rin]ilor lipsi]i de mijloace adecvate pentru cre[terea copiilor, care \i plaseaz` \n institu]ii sau \i abandoneaz`. 37. a) b) Comitetul recomand` Statului Parte: S` \[i dezvolte o politic` familial` comprehensiv`, centrat` pe copil; S` \[i intensifice eforturile de a proteja dreptul copilului la un mediu familial sigur [i s` asigure, prin intermediul unei comprehensive Legi a Copilului, protec]ia efectiv` a copiilor [i accesul tuturor copiilor [i p`rin]ilor care au nevoie de asisten]` financiar`, lund \n considerare Art. 18, paragraful 2 al Conven]iei; S` \mbun`t`]easc` asisten]a social` [i sprijinul acordat familiilor, prin intermediul serviciilor de consiliere [i educa]ie pentru promovarea rela]iilor pozitive copil-p`rinte; S` ia m`suri efective, inclusiv prin dezvoltarea de strategii [i activit`]i de con[tientizare, pentru prevenirea [i reducerea abandonului copiilor; S` \nt`reasc` m`surile preventive precum sus]inerea rolului familiilor [i comunit`]ilor \n eliminarea condi]iilor sociale care conduc la apari]ia problemelor precum delincven]a, crima [i abuzul de substan]e; S` ofere sprijin familiilor [i fetelor tinere \ns`rcinate, [i S` demareze campanii de con[tientizare a responsabilit`]ii ta]ilor.

c)

d) e)

f) g)

|ngrijirea alternativ` 38. Comitetul ia not` de demararea programului guvernamental de dezinstitu]ionalizare a copiilor ini]iat \n 2001 [i apreciaz` informa]iile potrivit c`rora, \n ultimii doi ani, au fost \nchise multe institu]ii. Cu toate acestea, urm`toarele aspecte r`mn preocupante: a) Calitatea foarte sc`zut` a \ngrijirii [i condi]iile grele existente \n unele din aceste institu]ii; b) Copiii pot fi \ndep`rta]i din familiile lor datorit` st`rii lor de s`n`tate sau datorita situa]iei economice dificile a p`rin]ilor;

159

OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI


c) d) e) |ngrijirea alternativ`, precum asisten]a maternal`, sau alte forme de protec]ie de tip familial, nu sunt suficient dezvoltate [i accesibile; Copiilor le lipsesc mecanismele eficiente de a comunica preocup`ri [i plngeri referitoare la plasamentul lor; Copiii care sunt proteja]i \n institu]ii timp de mul]i ani, pn` la vrsta de 18 ani, nu au posibilitatea s` \[i dezvolte aptitudinile educa]ionale [i voca]ionale necesare pentru a putea tr`i independent \n momentul \n care p`r`sesc institu]ia. Comitetul recomand` Statului Parte: S` ia m`suri efective pentru a dezvolta [i \nt`ri asisten]a maternal`, casele maternale de tip familial [i alte m`suri de protec]ie alternativ` de tip familial, prin acordarea unei asisten]e financiare sporite [i cre[terea num`rului mecanismelor de consiliere [i sprijin pentru familiile maternale; S` plaseze copiii \n institu]ii numai ca o m`sur` ultim` [i temporar`; S` ia toate m`surile necesare pentru a \mbun`t`]i condi]iile din institu]ii; S` asigure participarea sporit` a copiilor care tr`iesc \n institu]ii; S` garanteze dreptul de verificare periodic` conform Art. 25 al Conven]iei; S` urm`reasc` \n mod adecvat [i s` ofere sprijin [i servicii de reintegrare pentru copiii care p`r`sesc sistemul reziden]ial de \ngrijire; S` stabileasc` proceduri menite s` asigure c` acei copii care tr`iesc \n institu]iile care urmeaz` sa fie \nchise sunt informa]i pe deplin [i li se permite s` participe la luarea deciziilor cu privire la viitorul plasament, [i c` ace[ti copii \[i p`streaz` drepturile la protec]ie social`; S` \mbun`t`]easc` preg`tirea lucr`torilor sociali, astfel \nct ace[tia s` fie mai bine preg`ti]i s` intervin` [i s` asiste copiii.

39. a)

b) c) d) e) f) g)

h)

Adop]ia 40. Comitetul apreciaz` ini]iativele luate \n vederea punerii \n practic` a recomand`rilor precedente ale Comitetului (CRC/C/15/Add.16, paragraful 18) [i ia not` de faptul c` legisla]ia privind adop]ia se afl` \ntr-un proces de revizuire. De asemenea, Comitetul ia not` de faptul c` adop]iile interna]ionale au fost suspendate in 2001, dar c` aceast` suspendare nu a fost absolut`, din moment ce mai mult de 1500 de adop]ii interna]ionale au fost finalizate \n 2002 [i alte 600 de cazuri sunt analizate. 41. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` accelereze adoptarea noii legi revizuite a adop]iei [i s` asigure c` noua legisla]ie respect` \n totalitate Conven]ia [i alte standarde interna]ionale, \n special Conven]ia din 1993 de la Haga privind Protec]ia Copiilor [i Cooperarea \n materia Adop]iei interna]ionale;

160

OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI


b) S` asigure resurse suficiente umane [i materiale pentru implementarea efectiv` [i monitorizarea noii legisla]ii privind adop]ia; S` se asigure c` toate cazurile de adop]ie interna]ional` aflate \n studiu sunt analizate \n deplin` conformitate cu principiile [i prevederile Conven]iei, \n special Art. 21, [i cu Conven]ia de la Haga din 1993; S` caute modalit`]i de a \ncuraja adop]ia na]ional`, astfel \nct recurgerea la adop]ia interna]ional` s` se fac` doar ca o m`sur` ultim`.

Abuzul, neglijarea, relele tratamente 42. Comitetul noteaz` recentele eforturi ale organiza]iilor neguvernamentale \n domeniul prevenirii abuzului [i neglij`rii, precum [i declara]ia [efului Statului cu prilejul UNGASS referitoare la m`surile avute \n vedere pentru prevenirea abuzului asupra copiilor. Cu toate acestea, Comitetul reitereaz` preocuparea exprimat` anterior (CRC/C/15/Add.16) cu privire la eficien]a aparent limitat` att a m`surilor de con[tientizare a consecin]elor negative ale neglij`rii [i abuzului, inclusiv ale abuzului sexual, \n cadrul familiei, \n [coli, institu]ii, ct [i a celor de prevenire a acestor probleme. Comitetul \mp`rt`[e[te preocup`rile CEDAW privind cre[terea violen]ei \mpotriva femeilor; violen]a domestic` \mpotriva femeilor poate conduce la abuzul asupra copilului \n familie. De asemenea, Comitetul este preocupat de faptul c` pedepsele corporale [i alte forme de abuz [i neglijare continu` s` fie practicate \n familie. 43. a) b) c) Comitetul recomand` Statului Parte: S` interzic` \n mod expres pedepsele corporale acas`, \n [coli [i \n institu]ii; S` promoveze metode alternative de disciplin`; S` stabileasc` proceduri [i mecanisme efective pentru a primi, monitoriza, investiga [i pedepsi cazurile de abuz, rele tratamente [i neglijare, garantnd c` un copil abuzat nu este victimizat \n procesele legale, iar intimitatea ei/lui este protejat`; S` \nt`reasc` sistemul de raportare, prin preg`tirea profesorilor, poli]i[tilor, lucr`torilor sociali, judec`torilor [i profesioni[tilor din sistemul de s`n`tate \n vederea identific`rii, raport`rii [i managementului cazurilor de rele tratamente; S` asigure acordarea de servicii de sprijin \n ac]iunile legale pentru copiiivictime; S` asigure recuperarea fizic` [i psihologic`, [i reintegrarea social` a acestor victime, \n conformitate cu Articolul 39 al Conven]iei; S` \[i \nt`reasc` eforturile de a preveni [i combate violen]a domestic` [i abuzul, inclusiv prin campanii de con[tientizare a opiniei publice fa]` de atitudinile publicului.

d)

e) f) g)

161

OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI


D6. S~N~TATEA DE BAZ~ {I PROTEC}IA SOCIAL~ (Articolele 6; 18, paragraful 3; 23; 24; 26; 27, paragrafele 1-3) Serviciile medicale 44. Comitetul este \ncurajat de adoptarea \n decembrie 2001, de c`tre Ministerul S`n`t`]ii [i Familiei, a Strategiei Na]ionale \n domeniul s`n`t`]ii [i de scopurile [i obiectivele acestei Strategii, men]ionate \n r`spunsurile scrise la lista de \ntreb`ri. De asemenea, apreciaz` cooperarea dintre Statul Parte [i organiza]iile interna]ionale, \n domeniul serviciilor medicale. Cu toate acestea, Comitetul este foarte \ngrijorat de: a) Calitatea [i accesibilitatea reduse ale serviciilor de asisten]` medical` primar`, \n special \n zonele rurale [i pentru gospod`riile s`race; b) Nivelul ridicat al mortalit`]ii infantile, \n special \n zonele rurale; Faptul c` un num`r mare a deceselor survenite la persoane sub 5 ani se datoreaz` unor cauze care pot fi prevenite; c) Gradul ridicat al morbidit`]ii infantile, ca rezultat al accidentelor, inclusiv accidentele rutiere. 45. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` intensifice eforturile pentru implementarea Strategiei Na]ionale pentru sectorul de s`n`tate prin alocarea adecvat` [i sus]inut` a resurselor (umane [i financiare), inclusiv prin preg`tirea unui num`r suficient de profesioni[ti \n domeniul serviciilor medicale, prin asigurarea salariilor adecvate pentru lucr`torii din sistemul de servicii medicale, [i investi]ii \n infrastructura medical`, \n special \n zonele mai pu]in avantajate; S` sporeasc` eficien]a serviciilor prenatale, a educa]iei de s`n`tate maternal` [i a programelor de imunizare; S` \nt`reasc` eforturile de cre[tere a con[tientiz`rii, prin campanii publice de informare despre prevenirea accidentelor; S` asigure o coordonare sporit` \ntre actori guvernamentali [i nonguvernamentali [i s` continue s` lucreze strns cu agen]iile ONU \n acest domeniu.

b) c) d)

S`n`tatea adolescen]ilor 46. Comitetul manifest` \ngrijorare cu privire la: a) Disponibilitatea limitat` a programelor [i serviciilor \n domeniul s`n`t`]ii fizice [i mentale a adolescen]ilor; b) Num`rul de sinucideri; c) Num`rul ridicat de mame tinere [i de avorturi printre adolescente; d) Num`rul ridicat al bolilor cu transmitere sexual`; e) Cre[terea alarmanta a num`rului copiilor dependen]i de droguri, nivelul ridicat al consumului de ]ig`ri [i alcool [i lipsa con[tientiz`rii problemelor cauzate de aceste comportamente negative.
162

OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI


47. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` ofere adolescen]ilor acces la serviciile de consiliere medical` f`r` a fi necesar consim]`mntul p`rin]ilor, lund \n considerare evolu]ia capacit`]ilor copilului; S` stabileasc` programe comprehensive de planificare familial`, precum [i m`suri care s` asigure c` avortul nu e nici perceput nici utilizat ca metod` de contracep]ie, prin intermediul campaniilor de con[tientizare a importan]ei utiliz`rii metodelor contraceptive pentru a reduce num`rul sarcinilor nedorite; S` asigure copiilor disponibilitatea asisten]ei \n domeniul s`n`t`]ii mentale, lund \n considerare dezvoltarea lor; S` \ntreprind` m`surile necesare pentru a rezolva cre[terea abuzului de alcool [i ]ig`ri, inclusiv prin intermediul campaniilor mediatice.

b)

c) d)

Copiii cu handicap Comitetul este \ngrijorat de faptul c`, \n Romnia, copiii cu handicap 48. continu` s` fie dezavantaja]i \n exercitarea drepturilor lor garantate de Conven]ie. Comitetul prive[te cu \ngrijorare, printre altele, faptul c`: a) Copiii cu handicap \ntmpin` adesea dificult`]i serioase \n ob]inerea transportului [i a accesului \n cl`dirile publice, inclusiv \n spitale [i scoli; b) |n ciuda eforturilor depuse de Statul Parte pentru promovarea includerii, copiii cu handicap au, \n practic`, acces limitat la educa]ia de baz`; c) Procesul de certificare a gradului de handicap este, conform unor surse, degradant; d) Cu excep]ia doctorilor, lipsesc exper]ii califica]i profesional care s` \ngrijeasc` copii cu handicap. 49. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` revizuiasc` politicile [i practicile existente \n domeniul copiilor cu handicap, lund \n considerare Regulile Standard privind Egalizarea [anselor Persoanelor cu Handicap (Rezolu]ia Adun`rii Generale nr. 48/96) [i Recomand`rile Comitetului adoptate \n Ziua Discu]iilor Generale privind Copiii cu Handicap (vezi CRC/C/69); S` \ntreprind` eforturi sporite pentru a face disponibile resursele profesionale (speciali[ti \n domeniul handicapului) [i financiare, \n special la nivel local; S` \ntreprind` eforturi sporite pentru includerea \n sistemul de educa]ie a copiilor cu orice fel de handicap [i s` urm`reasc` implicarea mai accentuat` a comunit`]ilor locale \n acest proces; S` \mbun`t`]easc` accesul fizic \n [coli [i alte cl`diri publice; S` depun` eforturi sporite pentru a promova [i extinde programele de reabilitare comunitare, inclusiv cu sprijinul grupurilor de p`rin]i; S` intensifice campaniile de con[tientizare a opiniei publice asupra schimb`rii atitudinii publice negative; S` solicite asisten]`, printre al]ii, din partea UNICEF [i OMS.

b)

c)

d) e) f) g)

163

OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI


HIV / SIDA Comitetul apreciaz` eforturile depuse de Statul Parte \n cooperarea cu 50. partenerii din cadrul ONU, \n combaterea HIV/SIDA, dar r`mne \ngrijorat cu privire la: a) Inciden]a HIV/SIDA \n rndul copiilor [i rata \nalt` a noilor infec]ii care \i afecteaz` pe tineri, \n special din rndul minorit`]ilor; b) Faptul c` tratamentul, de[i gratuit, este acordat doar pentru un num`r limitat de copii, iar datorit` limit`rilor financiare, \i poate lipsi continuitatea. 51. a) b) Comitetul recomand` Statului Parte: S` continue \n mod activ activit`]ile curente sprijinite de UNAIDS [i UNICEF \n contracararea HIV/SIDA; S` asigure c` medicamenta]ia necesar` este disponibil` f`r` \ntrzieri sau \ntreruperi ale tratamentului [i c` salariile lucr`torilor \n domeniu sunt pl`tite \n totalitate [i f`r` \ntrzieri; [i S` ia \n considerare Linii Directoare Interna]ionale cu privire la HIV/SIDA [i Drepturile Omului (E/CN.4/1997/37).

c)

D7. EDUCA}IA, RECREEREA {I ACTIVIT~}ILE CULTURALE (Articolele 28, 29, 31) 52. Comitetul ia not` de ini]iativele de a lansa programe speciale [i de furniza manuale [i materiale [colare gratuite, precum [i de alimentele menite s` \ncurajeze \nscrierile [i frecventarea [colare. Cu toate acestea, Comitetul este preocupat de faptul c`: Num`rul copiilor din zonele rurale [i procentul fetelor care renun]` la [coal` sunt dispropor]ionat de ridicate; Programa [i metodologia de predare, inclusiv \n sistemul pre[colar, nu reflect` in mod suficient scopurile educa]iei, con]inute \n Art. 29 al Conven]iei; Intimid`rile din cadrul [colii [i violen]a \mpotriva [i exercitat` de copii; Copiii apar]innd anumitor categorii nu beneficiaz` de egalitatea de [anse \n domeniul educa]iei (copii din familii mai pu]in favorizate, copii cu handicap, copii afecta]i de HIV/SIDA, copii care tr`iesc \n strad`, copii apar]innd minorit`]ii roma, copii refugia]i). Comitetul recomand` Statului Parte ca, lund \n considerare Comentariul General nr 1 al Comitetului privind scopurile educa]iei: S` depun` toate eforturile pentru a m`ri durata \nv`]`mntului obligatoriu; S` depun` toate eforturile pentru a asigura c` \nv`]`mntul obligatoriu, [i, \n m`sura \n care este posibil, \nv`]`mntul secundar, sunt gratuite pentru to]i copiii din Statul Parte;

a) b)

c) d)

53. a) b)

164

OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI


c) d) S` sporeasc` bugetul pentru educa]ie la nivelul maxim al resurselor disponibile, inclusiv prin intermediul cooper`rii interna]ionale; S` \nt`reasc` capacitatea institu]ional` a sistemului public de educa]ie, inclusiv \n ceea ce prive[te administrarea, managementul, planificarea educa]ional` [i preg`tirea profesorilor [i a altor func]ionari; S` ia m`suri pentru \nt`rirea infrastructurii [i resurselor de \nv`]`mnt, [i cu scopul de a reduce disparit`]ile urban/rural; S` promoveze [coli cu grad de violen]a 0; S` asigure c` educa]ia, inclusiv cea timpurie, este direc]ionat` c`tre dezvoltarea la poten]ial maxim a personalit`]ii copilului, a talentelor [i abilit`]ilor sale fizice [i mentale; S` asigure c` programa [colara [i metodologia de predare sunt orientate c`tre copil [i accentueaz` importan]a gndirii critice [i dezvoltarea aptitudinilor de rezolvare a problemelor; S` ia m`suri pentru cre[terea semnificativa a num`rului copiilor care finalizeaz` \nv`]`mntul secundar.

e) f) g)

h)

i)

D8. M~SURI DE PROTEC}IE SPECIAL~ (Articolele 22, 38, 40, 37 (b)-(d), 32-36) Copii refugia]i si str`muta]i 54. Comitetul ia not` de faptul c`: a) Legisla]ia (Legea 48/2002) prevede protec]ie special` pentru persoanele vulnerabile, dar r`mne preocupat de existen]a unei discrimin`ri de facto privind accesul la educa]ie, serviciile de s`n`tate [i sociale; b) Au existat notific`ri de cazuri de deten]ie arbitrar` [i expulz`ri cu amenin]are. 55. a) Comitetul recomand` Statului Parte s`: asigure cursuri disponibile de limba romn` a[a cum este prev`zut de lege pentru a facilita integrarea copiilor solicitan]i de azil [i refugia]i \n sistemul de educa]ie; aib` \n vedere tratamentele preferen]iale pentru refugia]i pentru ca ace[tia s` beneficieze de scutiri sau reduceri de taxe de [colarizare pentru \nv`]`mntul liceal [i universitar; respecte \n totalitate obliga]iile interna]ionale asumate \n domeniul deten]iei legale, precum [i principiul nereturn`rii; continue cooperarea cu UNHCR \n acest domeniu.

b)

c) d)

165

OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI


Exploatarea economic` Comitetul este \ncurajat de eforturile curente ale Statului Parte, \n 56. cooperare cu OIM [i cu alte organisme (ILO IPEC, Romania at a glance, May, 2002), destinate s` rezolve problema muncii copilului \n Romnia. Cu toate acestea, Comitetul este preocupat c` num`rul copiilor care muncesc pe str`zile ora[elor, \n zonele rurale sau \n gospod`rii, este \n continuare ridicat [i c`: a) Pentru a sc`pa de s`r`cie, mul]i copii, \n vrst` de 6 ani, depun munci obi[nuite; b) Unii copii \n m`sur` s` munceasc`, muncesc \n condi]ii nepotrivite, inclusiv f`r` asigurare sau beneficii de securitate social`, cu salarii mici, pe timp \ndelungat [i \n condi]ii periculoase [i/sau abuzive. 57. Comitetul recomand`, \n conformitate cu Art. 32 al Conven]iei [i cu Conven]iile OIM nr. 138 privind vrsta minim` pentru angajare [i nr. 182 privind cele mai grele forme de munc` a copilului, pe care Statul Parte lea ratificat, ca Statul Parte: S` ia m`suri imediate [i efective pentru a asigura implementarea Art. 32 al Conven]iei [i a Conven]iilor OIM nr. 138 [i 182, lund \n considerare recomandarea OIM privind vrsta minim`, 1973 (Nr. 146) [i Recomandarea privind cele mai grele forme de munc` a copilului, 1999 (Nr. 190); S` continue s` coopereze cu IPEC [i s` coopereze intens [i s` sprijine ONG-urile active \n acest domeniu.

a)

b)

Exploatarea sexual` [i traficul 58. Comitetul ia not` de \nfiin]area \n 2001 a grupului de lucru na]ional pentru combaterea [i prevenirea traficului de persoane, adoptarea unui plan na]ional de ac]iune \mpotriva traficului, precum [i eforturile sporite depuse de Statul Parte de a coopera \n programele regionale de prevenire a traficului [i de asisten]` a victimelor. Cu toate acestea, Comitetul este \ngrijorat de faptul c` Romnia continu` s` fie o ]ar` de origine, tranzit [i, \ntr-o m`sur` mai mic`, de destina]ie pentru copiii trafica]i, situa]ie observat` [i de CEDAW (A/55/38, paragrafele 308-309, iunie 2000). 59. a) Comitetul recomand` Statului Parte: S` accelereze [i s` asigure suficiente resurse [i personal calificat pentru aplicarea efectiv` a Planului Na]ional de Ac]iune pentru Combaterea Exploat`rii Sexuale a Copiilor \n Scopuri Comerciale, lund \n considerare Declara]ia [i Agenda de Ac]iune [i Angajamentul Global adoptate \n 1996 [i 2001 cu prilejul Congreselor Mondiale \mpotriva Exploat`rii Sexuale \n Scopuri Comerciale a Copiilor; S` asigure c` toate persoanele sub 18 ani implicate \n prostitu]ie [i \n producerea materialelor pornografice nu sunt \nvinuite [i se bucur` de m`suri de protec]ie efectiv`;

b)

166

OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI


c) S` preg`teasc` poli]i[tii, lucr`torii sociali [i procurorii \n privin]a primirii, monitoriz`rii, investig`rii [i condamn`rii plngerilor, de o manier` sensibil` fa]` de copii; S` asigure c` toate victimele traficului [i ale prostitu]iei for]ate au acces la programe [i servicii potrivite de recuperare [i reintegrare.

d)

Copiii str`zii 60. Comitetul este \ncurajat de ini]iativele curente de a reduce num`rul copiilor str`zii, inclusiv prin intermediul campaniei Din nou acas`. Cu toate acestea, este preocupat de faptul c` se men]ine un num`r mare de copii ai str`zii \n zonele urbane [i, \n particular, de faptul c`: a) Sunt vulnerabili, pe lng` altele, la abuzuri sexuale, violen]`, inclusiv din partea poli]iei, lipsa accesului la educa]ie, abuz de substan]e, boli cu transmitere sexual`, HIV/SIDA [i malnutri]ie; b) Institu]ionalizarea este o m`sur` la care se apeleaz` \n mod frecvent; c) Lipsesc serviciile, inclusiv cele de recuperare [i reintegrare, personalul specializat [i ad`posturile. 61. a) b) c) Comitetul recomand` Statului Parte: S` intensifice eforturile de prevenire [i reducere ale acestui fenomen; S` fac` eforturi suplimentare pentru a oferi protec]ie copiilor str`zii [i pentru a asigura accesul acestora la educa]ie [i servicii medicale; S` intensifice eforturile de a asista copiii s` p`r`seasc` strada, punnd accent sporit pe alternativele la institu]ionalizare, reunificarea familiilor [i serviciile de recuperare [i reintegrare, sub \ndrumarea Ministerului Muncii [i Solidarit`]ii Sociale; S` continue colaborarea cu ONG-urile active \n acest domeniu.

d)

Justi]ia juvenil` 62. |ncurajat de informa]iile puse la dispozi]ie, conform c`rora Statul Parte \ntreprinde reforme \n domeniul justi]iei juvenile, Comitetul r`mne preocupat de faptul c`: a) Nu exist` judec`tori specializa]i [i numi]i pentru cazurile \n care sunt implica]i minori [i nici nu exist` procurori specializa]i \n investigarea actelor de delincvent` juvenil`; b) Un num`r mare de copii se afl` \n arest preventiv; c) Este la latitudinea procurorilor de a \mpiedica un de]inut s` aib` acces la un avocat pe o perioad` de pn` la cinci zile, dac` este \n interesul anchetei; d) Foarte pu]ini copii au acces la m`suri diverse sau alternative; e) Exist` o lips` sever` a capacit`]ii \n interiorul sistemului judiciar de a oferi o interven]ie sau proces rapid, a[a cum este necesar pentru delincven]ii minori.

167

OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI


63. a) Comitetul recomand` Statului Parte s`: Asigure c` reformele vor duce la \nfiin]area unui sistem de justi]ie juvenil` care are la dispozi]ie resurse adecvate (umane [i financiare) [i care integreaz` \n totalitate standardele interna]ionale de justi]ie juvenil` [i \n particular Articolele 37, 30 [i 39 ale Conven]iei, precum [i Regulile Standard Minime ale Na]iunilor Unite pentru Administrarea Justi]iei Juvenile (Regulile de la Beijing) [i Liniile Directoare ale Na]iunilor Unite pentru Prevenirea Delincventei Juvenile (Liniile Directoare de la Riad) [i Liniile de Ac]iune privind Copiii \n Sistemul de Justi]ie Penal`; Asigure c` sistemul de justi]ie juvenile prime[te finan]area adecvat`; Asigure c` nici un copil nu este re]inut ilegal [i c`, atunci cnd deten]ia este necesar`, ca o ultim` m`sur`, copiii sunt re]inu]i separat de adul]i; Promoveze proceduri alternative de lucru cu copiii, f`r` a apela la ac]iuni judiciare, cu respectarea drepturilor omului; |nt`reasc` capacitatea sistemului de justi]ie juvenil` de a oferi solu]ii \n timp scurt; Garanteze c`, copiii afla]i \n arest preventiv nu vor fi priva]i de accesul la un avocat.

b) c) d) e) f)

Copiii romi 64. Comitetul apreciaz` implementarea strategiilor menite s` \mbun`t`]easc` exercitarea drepturilor copiilor apar]innd minorit`]ii roma la servicii de s`n`tate [i integrarea \n sistemul educa]ional (prin utilizarea mediatorilor \n domeniul s`n`t`]ii [i educa]iei, [i sprijinirea cu burse \n limba romanes). Comitetul apreciaz`, de asemenea, ac]iunile ONG-urilor rome la \mbun`t`]irea exercit`rii drepturilor copiilor lor. Cu toate acestea, manifest` \n continuare \ngrijorare cu privire la atitudinile negative [i prejudec`]ile existente \n rndul publicului general, \n discursul politic, \n apari]iile media, incidente implicnd brutalitatea politiei [i comportamente discriminatorii din partea unor profesori [i doctori. 65. a) |n conformitate cu articolele 2 [i 30 ale Conven]iei, Comitetul recomand` Statului Parte: S` ini]ieze campanii la toate nivelurile [i \n toate regiunile menite s` corecteze atitudinile negative fa]` de popula]ia rom` \n cadrul \ntregii societ`]i [i, \n particular, printre autorit`]i precum poli]ia [i profesioni[tii care ofer` servicii medicale, de educa]ie sau alte servicii sociale; Bazndu-se pe evolu]ia strategiilor precedente, s` dezvolte [i s` implementeze o strategie comprehensiv` pentru \mbun`t`]irea accesului la serviciile primare de s`n`tate, de educa]ie [i de protec]ie social`, \n cooperare cu ONG-urile rome [i avnd ca ]int` \ntreaga popula]ie de copii romi; S` dezvolte o program` \n toate [colile, care s` cuprind` inclusiv istoria [i cultura rom`, cu scopul promov`rii \n]elegerii, toleran]ei [i respectului fa]` de romi \n societatea romneasc`.

b)

c)

168

OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI


D.9 DISEMINAREA RAPORTULUI, A R~SPUNSURILOR SCRISE {I A OBSERVA}IILOR FINALE 66. |n lumina Art. 44, paragraful 6, al Conven]iei, Comitetul recomand` ca [i cel de-al doilea raport [i r`spunsurile scrise transmise de Statul Parte s` fie puse la dispozi]ia publicului larg [i s` analizeze posibilitatea public`rii acestui raport, \mpreun` cu alte documente relevante [i observa]ii finale adoptate de aici \nainte de c`tre Comitet. Un astfel de document trebuie s` fie larg distribuit pentru a genera dezbateri [i cunoa[terea Conven]iei, [i implementarea [i monitorizarea ei \n cadrul tuturor nivelurilor administra]iei Statului Parte [i \n rndul publicului larg, inclusiv al organiza]iilor neguvernamentale interesate.

D.10 URM~TORUL RAPORT 67. Comitetul subliniaz` importan]a unei practici de raportare care este \n deplin` conformitate cu prevederile Art. 44 al Conven]iei. Un important aspect al responsabilit`]ii Statelor fa]` de copii, conform Conven]iei, include asigurarea c`, Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului are \n mod periodic ocazia de a examina progresele \nregistrate \n implementarea Conven]iei. |n acest sens, procesul de raportare periodic` [i la timp a Statelor p`r]i este crucial. Comitetul recunoa[te c` unele State p`r]i \ntmpin` dificult`]i \n raportarea periodic` [i la timp. Ca o m`sur` excep]ional` \n vederea sprijinirii Statului Parte de se achita de obliga]iile sale \n privin]a raport`rii \n concordan]` deplin` cu prevederile Conven]iei, Comitetul invit` Statul Parte s` transmit` cel de-al treilea [i al patrulea raport combinate, pn` la 27 octombrie 2007 (data limit` pentru transmiterea celui de-al patrulea Raport Periodic), dup` care se a[teapt` ca raportarea s` se fac` periodic.

169

RAPORTUL PERIODIC AL COMISIEI EUROPENE CU PRIVIRE LA PROGRESELE |NREGISTRATE DE ROMNIA |N VEDEREA ADER~RII 2004

RAPORTUL PERIODIC AL COMISIEI EUROPENE


RAPORTUL PERIODIC AL COMISIEI EUROPENE CU PRIVIRE LA PROGRESELE |NREGISTRATE DE ROMNIA |N VEDEREA ADER~RII 2004 53
<<2004 Regular Report on Romanias progress towards accession>>

Pentru a evalua progresul realizat de fiecare ]ar`, \n preg`tirea pentru aderare, Comisia European` redacteaz` rapoarte anuale (periodice) [i le \nainteaz` Consiliului pentru a fi adoptate decizii \n ceea ce prive[te negocierile de aderare. Primul set de Rapoarte Periodice a fost \naintat Consiliului Uniunii Europene \n noiembrie 1998. De atunci, \n fiecare an, Comisia European` redacteaz` un set complet de Rapoarte Periodice, anual, cu privire la ]`rile candidate. Raportul are \n vedere criteriile economice [i politice care trebuie \ndeplinite, \ntre acestea din urm` reg`sindu-se [i aspectele legate de drepturile fundamentale ale omului (\n particular drepturile copilului, drepturile minorit`]ilor etnice, ale refugia]ilor, drepturile persoanelor cu dizabilit`]i). Paragrafele care urmeaz` reprezint` o selec]ie a concluziilor [i recomand`rilor raportului, criteriul selec]iei fiind reprezentat de relevan]a respectivelor informa]ii pentru problematica drepturilor copilului \n Romnia. Pentru versiunea integral` \n limba englez` a raportului: http://www.infoeuropa.ro

Conform Raportului realizat \n anul 2003, se arat` c` \ntre progresele remarcate se num`r` reforma din sistemul de protec]ie a copilului [i \nt`rirea drepturilor minorit`]ilor na]ionale. Rezultatele limitate ale Strategiei pe problematica romilor au fost diminuate de lipsa unor resurse adecvate. |n Raportul 2004 sunt analizate stadiile [i progresele m`surilor \ntreprinse \n leg`tur` cu urm`toarea problematic`:

Traficul de fiin]e umane


Romnia r`mne o ]ar` de origine, de tranzit [i de destina]ie pentru victimele traficului de fiin]e umane, principalele victime fiind din rndul tinerelor fete [i femei care sunt cel mai adesea exploatate sexual \n ]`rile de destina]ie. Copiii
53

Versiunea \n limba romn`: organiza]ia Salva]i Copiii

173

RAPORTUL PERIODIC AL COMISIEI EUROPENE


[i persoanele cu dizabilit`]i sunt, de asemenea, traficate cu scopul de a fi for]ate s` cer[easc` \n ]`rile de destina]ie. Conform datelor \nregistrate, s-a remarcat o cre[tere a num`rului de condamn`ri pentru infrac]iunea de trafic de fiin]e umane, \ns` cooperarea dintre agen]ii, ca [i existen]a unor date statistice care s` reflecte fenomenul sunt \n continuare necesare. Este apreciat c` m`surile legislative elaborate \n perioada 2001 2003 trebuie continuate, pentru a \mbun`t`]i eficien]a tuturor m`surilor [i a ac]iunilor anti-trafic \ntreprinse. Num`rul victimelor care se adreseaz` poli]iei r`mne \n continuare redus \n parte datorit` faptului c` acestea sunt pasibile de pedeaps` pentru trecerea ilegal` a frontierei na]ionale. Implementarea unei scheme de protec]ie a martorilor este considerat` un element extrem de important \n eficientizarea luptei \mpotriva traficului de fiin]e umane. Aceasta ar trebui s` func]ioneze la nivel na]ional, iar Oficiului Na]ional pentru Protec]ia Martorilor trebuie s` i se aloce totalitatea resurselor necesare unei bune func]ion`ri. Un efect pozitiv ar avea [i introducerea unei clauze prin care trecerea ilegal` a frontierei s` nu fie considerat` infrac]iune \n cazul persoanelor - victime ale traficului. Autorit`]ile romne au fost active \n lupta \mpotriva traficului de fiin]e umane \n cadrul ini]iativelor de cooperare regionale. |n decembrie 2003 Romnia a semnat Declara]ia privind protec]ia martorilor \n cazurile de trafic de copii, o ini]iativ` a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Prin aceasta s-a dezvoltat cooperarea dintre agen]iile responsabile din ]`rile de tranzit [i cele de destina]ie, fiind creat` o for]` de interven]ie comun`. |n Romnia a fost creat` o linie telefonic` special` destinat` victimelor traficului, ca [i un centru de resurse pentru to]i cei implica]i. A fost introdus un manual destinat ofi]erilor de poli]ie [i un num`r de 42 de noi posturi au fost \nfiin]ate la nivel local pentru ofi]eri femei.

Drepturile civile
Prin Noul Cod Penal, adoptat \n iunie 2004 se introduce posibilitatea unui sistem de deten]ie mai pu]in restrictiv (sistemul de deten]ie deschis sau semi-deschis), aplicabil \n cazul infrac]iunilor cu un grad de gravitate redus. Acesta ofer` [i o alternativ` pentru cazurile \n care delincven]ii sunt minori.

Drepturile copilului
|n ceea ce prive[te drepturile copilului, m`surile de \nchidere treptat` a vechilor institu]ii care ad`posteau un num`r mare de copii [i crearea formelor alternative de \ngrijire reprezint` progrese care au fost sus]inute de la an la an.

174

RAPORTUL PERIODIC AL COMISIEI EUROPENE


Num`rul total al copiilor afla]i \n institu]ii este de 37.000, \n continuare func]ionnd un num`r de 87 de institu]ii mari, care ofer` protec]ie [i educa]ie copiilor cu nevoi speciale. |n general, este apreciat c` \n sistemul reziden]ial sunt asigurate condi]ii de trai adecvate. O aten]ie sporit` trebuie acordat` exercit`rii drepturilor p`rinte[ti [i facilit`rii \ntlnirilor dintre copiii afla]i \n sistemul public de ocrotire [i p`rin]ii acestora (dac` acestea se dovedesc a fi \n interesul copilului). Diferen]ele regionale care mai persist` sunt adresate prin sesiuni de formare [i perfec]ionare, schimb de experien]` [i bune practici. Au fost adoptate standardele na]ionale pentru serviciile de protec]ia copilului, iar la nivel local s-a demarat procesul de integrare a Departamentelor de protec]ia Copilului \n cadrul Serviciilor de Asisten]` Social`. Prin aceasta se urm`re[te o mai bun` coordonare [i cooperare \ntre cele dou` servicii, ca [i o mai bun` direc]ionare a pachetului de servicii existent pentru copil [i familia sa.

Adop]iile interna]ionale
|n anul 2003 s-au \nregistrat un num`r de 503 excep]ii de la moratoriul referitor la adop]iile interna]ionale, aceast` cifr` incluznd [i copii care se aflau deja \n forme adecvate de protec]ie \n Romnia. Noile legi referitoare la drepturile copilului [i adop]ie adoptate \n iunie 2004 interzic adop]iile interna]ionale, excep]ie f`cnd un num`r forte redus de situa]ii. Se apreciaz` c` aceste noi prevederi sunt \n acord cu cerin]ele impuse de Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului, ca [i cu practica din ]`rile membre ale Uniunii Europene. Prioritar` este acum dezvoltarea capacit`]ii administrative necesar` implement`rii \ntr-un mod corect a noilor prevederi legale.

Drepturile persoanelor cu dizabilit`]i


De[i legisla]ia romn` prevede drepturi [i anumite facilit`]i pentru persoanele cu dizabilit`]i, acestea continu` s` se confrunte cu anumite dificult`]i \n exercitarea propriilor drepturi. Exist` \nc` mari disparit`]i \ntre condi]iile oferite de diferite institu]ii pentru persoane cu dizabilit`]i; iar probleme serioase legate de condi]iile de trai se reg`sesc \n unit`]i destinate persoanelor cu deficien]e psihice, aflate \n subordinea Ministerului S`n`t`]ii. Strategia na]ional`, de a c`rei implementare este responsabil` Autoritatea Na]ional` pentru Persoane cu Handicap, vizeaz` \nlocuirea vechilor institu]ii cu a[ez`minte care s` ofere condi]ii de trai optime [i servicii sociale adecvate unui num`r redus de persoane cu dizabilit`]i.

175

RAPORTUL PERIODIC AL COMISIEI EUROPENE


Educa]ie
Sectorul educa]iei a cunoscut o serie de progrese notabile: sprijinind o abordare nediscriminatorie [i incluziv`, au fost preg`ti]i un num`r sporit de profesori care s` r`spund` nevoilor copiilor apar]innd minorit`]ii rome, iar curricula [colar` a fost dezvoltat` [i \mbun`t`]it`. Toate acestea s-au f`cut [i prin antrenarea [i \ncurajarea particip`rii active a p`rin]ilor. Mai mult, \n contextul Strategiei Na]ionale de \mbun`t`]ire a Situa]iei Romilor, au fost create planuri la nivel local care vizeaz` problema discrimin`rilor din sistemul educativ. Acestea s-au ad`ugat celor care urm`reau \mbun`t`]irea st`rii de s`n`tate, a gradului de ocupare sau st`rii infrac]ionale. Mediatorii sanitari care au fost preg`ti]i [i [i-au \nceput activitatea au fost din ce \n ce mai mult implica]i \n abordarea unei game largi de probleme specifice, \ntre ele cea a asigur`rilor de s`n`tate. Organizarea trgurilor de oferte de munc` pentru romi a continuat, prin colaborarea cu organiza]iile neguvernamentale centrate pe problematica romilor.

Concluzii:
Raportul Comisiei concluzioneaz` c` \n Romnia sunt respectate drepturile [i libert`]ile fundamentale ale omului, progrese evidente fiind \nregistrate \n anumite domenii. Introducerea standardelor na]ionale referitoare la serviciile destinate protec]iei copilului, ca [i regulile stricte dup` care sunt pronun]ate adop]iile interna]ionale, sunt \n spiritul Conven]iei ONU cu privire la Drepturile Copilului [i ar trebui s` conduc` la o continu` \mbun`t`]ire a respect`rii drepturilor copilului. Au fost identificate provoc`rile care stau \n fa]a celor responsabili de promovarea incluziunii sociale: copiii care p`r`sesc institu]iile de ocrotire [i au nevoie de sprijin \n g`sirea unui loc de munc`, familiile dezavantajate din mediul rural, persoanele f`r` ad`post, minoritatea rom`. Au fost \ntreprinse mai multe studii referitoare la problematica s`r`ciei [i a excluderii sociale. De[i r`mne la un nivel relativ ridicat, rata s`r`ciei prezint` o tendin]` de sc`dere \n ultimii ani. Pentru a elabora un r`spuns adecvat la nivel de politic` social`, Romnia [i Comisia European` vor finaliza \n acest an Memorandumul Comun \n domeniul Incluziunii Sociale (Joint Memorandum on Social Inclusion - JIM). Acest document este elaborat de Uniunea European` \n parteneriat cu fiecare dintre ]`rile candidate. JIM identific` problemele cheie cu care se confrunt` Romnia, provoc`rile [i orient`rile politicilor sociale pentru a promova incluziunea social` \n lumina obiectivelor comune stabilite de c`tre Uniunea European`.

176

BIBLIOGRAFIE

Agen]ia Na]ional` Antidrog, Raport de evaluare privind implementarea strategiei na]ionale antidrog, 2003-2004, 2004 Cace Sorin, Funda]ia ECHOSOC, Copiii romi care muncesc [i familiile acestora Caracteristici socio-culturale [i condi]ii de via]`, Editura RO Media, Bucure[ti, 2002 Centrul de Resurse privind Combaterea Traficului de Persoane, Evaluarea fenomenului traficului de persoane din perspectiva activit`]ii de combatere a acestuia, Bucure[ti, 2005 Direc]ia General` a Penitenciarelor, Raport de activitate, 2004 Ghin`raru C`t`lin, UNICEF, Organiza]ia Interna]ional` a Muncii Programul Interna]ional pentru Eliminarea Muncii Copilului, Munca copiilor \n Romnia, Bucure[ti, 2004. Guvernul Romniei, UNICEF, Dezinstitu]ionalizarea serviciilor de protec]ie a copilului \n Romnia Ghid metodologic, 2004 Guvernul Romniei, UNICEF, Romnia [i Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului, 2004 Guvernul Romniei, Raport asupra progreselor \nregistrate \n preg`tirea pentru aderarea la Uniunea European`, 2004 Guvernul Romniei, Suportul social pentru popula]ia de romi Analiza problemelor sociale; direc]ii de ac]iune Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, Condi]ii sociale ale excluziunii copilului, cercetare realizat` la cererea CASPIS, 2004 Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, Suportul social pentru popula]ia de romi Analiza problemelor sociale: direc]ii de ac]iune, cercetare realizat` la cererea CASPIS, 1998 Institutul Na]ional de Cercetare - Dezvoltare \n S`n`tate, Cuno[tin]ele, atitudinile [i practicile tinerilor cu vrsta cuprins` \ntre 15 [i 24 ani legate de infectarea [i transmiterea ITS/HIV/SIDA [i de consecin]ele practic`rii sexului neprotejat, 2004

177

BIBLIOGRAFIE
Institutul Na]ional de Statistic`, Analize demografice Situa]ia demografic` a Romniei \n anul 2003, 2004 Institutul Na]ional de Statistic`, Situa]ia demografic` a copiilor [i tinerilor \n perioada 1990-2003, 2004 Institutul Na]ional de Statistic`, Anuarul Statistic al Romniei, 2003 Institutul Na]ional de Statistic` Recens`mntul popula]iei [i al locuin]elor, 2002 Moise Rodica, Grigorescu Ioana, Organiza]ia Interna]ional` a Muncii Programul Interna]ional pentru Eliminarea Muncii Copilului, Prevenirea [i combaterea exploat`rii copiilor prin munc` \n Romnia, Bucure[ti, 2004. Salva]i Copiii, Raport alternativ cu privire la implementarea prevederilor Conven]iei ONU cu privire la Drepturile Copilului \n Romnia, 2002 Salva]i Copiii, Organiza]ia Interna]ional` a Muncii Programul Interna]ional pentru Eliminarea Muncii Copilului, Evaluarea rapid` privind copiii str`zii care muncesc, Bucure[ti, 2003 Salva]i Copiii, Copiii str`zii [i drogurile, 2002 St`nculescu Manuela Sofia, S`r`cie extrem` [i excluziune social`: dimensiuni [i factori, studiu realizat la cererea CASPIS, 2001 Stativ` Ecaterina, Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului, Studiu privind situa]ia copiilor care muncesc \n mediul rural \n cinci jude]e selectate, Bucure[ti, 2002 {tef`nescu Daniela Elena, Panduru Filofteia, Institutul Na]ional de Statistic`, Organiza]ia Interna]ional` a Muncii, Anchet` asupra activit`]ii copiilor raport na]ional, Bucure[ti 2003 UNICEF, ANPCA, Reforma \n sistemul de protec]ie a copilului \n Romnia, 2004 United Nations Development Programme, Romania - Millennium Development Goals, 2003 Report, 2004 Uniunea Na]ional` a Organiza]iilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), Raport de monitorizare octombrie-decembrie 2004; www.unopa.ro *** Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului

178