Cum construiesti o fundatie solida

Este important ca la proiectarea si turnarea fundatiei sa beneficiezi de sprijinul unui inginer structurist profesionist care sa tina seama in dimensionarea acesteia de mai multi parametri extrem de importanti, cum sunt materialele folosite la construirea peretilor, dar si tipul de acoperis pe care il vei folosi. Cu alte cuvinte, inca inainte de a pune piatra de temelie a casei trebuie sa ai o imagine clara asupra tuturor detaliilor constructive si un proiect bine inchegat. Inginerul structurist este cel care va calcula pe langa dimensiunile fundatiei cantitatea de fier-beton necesara pentru armarea ei. La executarea fundatiei se foloseste beton C15 sau C16, precum si fier-beton cu diametrul cuprins ntre 16 si 18 mm. Prin terenul de fundare se intelege volumul de pamant care resimte influenta constructiei, sau in care pot avea loc fenomene care sa influenteze constructia. olul fundatiei este acela de a transmite in pamant greutatea casei! de aceea, este foarte importanta realizarea unui studiu geotehnic in prealabil care va releva compozitia solului" daca este unul necoeziv #nisipuri, pietrisuri$ sau coeziv #argila$. %rebuie sa se tina cont de conditiile de stabilitate generala ale terenului #de pilda, daca e vorba de terenuri in panta predispuse la alunecari$. &oarte importanta este stabilirea caracteristicilor hidro ale terenului, atat cele hidrogeologice #nivelul pranzei freatice si variatiile lui sezoniere$, cat si cele hidrologice #nivelul apelor de suprafata, posibilitatile de producere a inundatiilor etc.$. %rebuie luate in calcul si prezenta retelelor de gaze, de energie electrica si de apa-canal. 'e exemplu, in zona de campie, adancimea de fundare este indicat a fi intre () si **) cm, adica limita de +nghet, in timp ce la munte fundatia trebuie sa fie mai adanca, deoarece limita de inghet a solului este situata la *,) cm. 8 etape pentru construirea fundatiei: *. -aparea santurilor la adancimea de fundare ,. %urnarea betonului in santuri .. idicarea cofrajului pentru elevatie /. 0rmarea elevatiei si aranjarea stalpilor 1. %urnarea betonului in cofraj 2. 'ecofrarea fundatiei3elevatiei 4. Incarcarea 5camerelor6 cu pamant, refuz de ciur, balastru, pietris si folie izolanta 7. %urnarea placii de beton.

Balcon inchis versus balcon deschis

Primul aspect la care trebuie sa va ganditi este incalzirea. 0veti sau nu un calorifer sau o sursa de caldura in balcon, pentru ca daca nu aveti - va veti confrunta cu o problema destul de deranjanta daca alegeti sa inchideti balconul" condensul. -pecialistii trebuie sa va prevada o solutie pentru a preveni scurgerea apei pe pereti sau pe cadrele de termopan pentru a nu strica materialele in timp si pentru a nu permanentiza senzatia de umiditate foarte ridicata. 8ipsa luminozitatii este si ea o problema demna de luat in calcul. Pentru aceasta, specialistii recomanda sa vopsiti balconul mereu in alb sau culori pastelate pentru a da senzatia de spatiu mai mare si pentru a nu inchide si mai mult locul. Pardoseala, din contra, pastrati-o in tonuri cat mai inchise. 'aca decideti sa va inchideti balconul luati in calcul si care este situatia vecinilor dumneavoastra. 'aca cel de la etajul imediat superior nu are un balcon inchis este recomandat sa vi-l hidroizolati pe al dumneavoastra pentru a evita riscul de inundatie. 'e asemenea, acordati o atentie deosebita utilitatilor pe care le prelungiti in aceasta noua camera. Instalatia electrica este pretentioasa intr-o zona de acest tip. 8a fel si tevile de care aveti nevoie daca decideti sa va mutati o parte din bucatarie in balcon. 'in nefericire, aerisirea camerelor care au acces direct la balcon va deveni mult mai dificila, plantele vor beneficia de mai putin aer, iar in cazul in care balconul comunica direct cu bucataria asteptati-va la o problema in dispersarea mirosurilor de mancare. Exista si o parte buna, veti avea mult mai putin praf in casa si riscul sa vi se deterioreze lucrurile depozitate in balcon este mult mai mic. 'e asemenea, iarna este o protectie in plus impotriva frigului, dar inainte de a lua decizia de a inchide sau nu un balcon, calculati cu atentie partile bune si cele mai putin fericite ale situatiei.

Hidroizolarea fundatiei

Zonele cel mai mult afectate de actiunea apei sunt fundatia si subsolul. Printr-o impermeabilizare corecta locuinta dispune de protectia ideala impotriva fisurilor provocate de infiltratiile nedorite sau de diferentele termice, asigurand astfel trainicia constructiei. Hidroizolatia fundatiei trebuie insa realizata cu foarte mare atentie deoarece, odata realizata gresit, este foarte greu de reparat si aduce cu sine costuri ridicate. %ocmai din acest motiv,specialistii Sika iti recomanda sa alegi produse performante, special create pentru nevoile tale. 9n astfel de exemplu este masa de spaclu flexibila din bitum-cauciuc, -i:a Igolflex ;, ce se foloseste pentru structurile de beton aflate sub nivelul solului. Sika Igolflex N se aplica in doua straturi fie prin pulverizare cu ajutorul unui aparat special, fie manual cu o gletiera. ;u uita, insa, ca este indicat sa apelezi la o echipa de mesteri specializati care sa stie exact cum si in ce cantitate se aplica produsul. -pecialistii -i:a iti amintesc ca trebuie sa fii atent la anumite detalii pentru a te asigura ca lucrarea se executa asa cum trebuie. 0stfel, cel mai important lucru este ca stratul suport sa fie neted, fara praf, particule desprinse, grasimi sau uleiuri. 'efectele de pe suprafata betonului precum golurile sau umflaturile trebuie reparate inainte de aplicarea mesei de spaclu.

Solutia Sika este ideala pentru hidroizolarea fundatiilor si datorita rezistentei ridicate la solurile acide si la apa sarata. In plus, -i:a Igolflex ; poate fi aplicat atat pe suprafete uscate, cat si umede si este idicat pentru lipirea placilor de polistiren expandat sau extrudat

<ontarea unui acoperis din tigla sau cerami:a

Cu un aspect estetic placut si cu proprietati ce ofera avantaje incontestabile, acoperisurile din tigla ceramica pot fi o alegere buna pentru locuinta dumneavoastra. &abricata din argila amestecata cu apa, uscata la aer si arsa in foc, tigla ceramica rezista pe piata invelitorilor si continua sa o faca datorita faptului ca poate fi folosita pentru orice fel de acoperis #nou sau refacut$. 0poi, datorita rezistentei mecanice mari, poate suporta cu usurinta greutatea zapezii sau a ghetii si are o buna rezistenta la foc, inghet, ploaie, murdarie, materiale alcaline sau radiatii ultraviolete. Prezinta o durabilitate sporita in timp, put=nd depasi *)) de ani si beneficiaza de garantie pe o perioada mai indelungata din partea producatorilor. Pe l=nga toate avantajele prezentate mai sus, este dat de montarea corecta a invelitorii, care sa respecte proiectul si recomandarile specialistilor. Iata ce ar trebui sa stiti inainte de a incepe aceasta etapa a santierului. Montarea corecta a acoperisului in ! etape In proiectul de executie al casei, o sectiune separata este reprezentata de planul acoperisului, in care sunt indicate elementele structurale ale sarpantei. Cu alte cuvinte, sunt indicatii precise despre cum va trebui sa arate scheletul peste care se va monta invelitoarea, indicatii pe care ar fi bine sa le respectati intocmai. "tapa # 8a o casa la care a fost turnata placa de beton ce separa podul casei de locuinta propriuzisa, in centura de beton care inchide zidurile si elementele structurale ale zidariei se vor infige din loc in loc niste >mustati? din fier-beton. "tapa $ Pe conturul casei se vor aseza grinzile, care se vor lega de ziduri prin acele >mustati? de fier. @rinzile se prind intre ele prin scoabe. Adata amplasate si fixate pe placa de beton, rezulta scheletul de fixare a acoperisului. "tapa % 9rmatoarea etapa consta in prinderea de grinzi a unor popi verticali, peste care se monteaza coamele centrale si laterale. 'e inaltimea popilor de sprijin depinde unghiul de inclinare pe care il va avea acoperisul. "tapa & Pe coame, de o parte si de alta, se monteaza capriorii, care la partea finala se sprijina pe grinzile de exterior. "tapa ' Peste capriori se bate astereala, iar peste aceasta se monteaza de jos in sus folia anticondens. "tapa ( Peste folia anticondens se monteaza rigle din lemn verticale si orizontale, care au un dublu rol. Bor deveni suportul de prindere al tiglelor ceramice si vor asigura acoperisului o buna ventilare. "tapa ! 9ltima etapa consta in" montarea tiglelor si a olanelor speciale pentru crestele acoperisului, a sistemului de colectare a apei, alcatuit din jgheaburi si burlane care se monteaza la

extremitatile inferioare ale invelitorii si a unor accesorii precum tiglele de aerisire, parazapezile sau sistemele de strapungere a acoperisului pentru trecerea cablului de antena. &oarte important la montarea acoperisului, pe l=nga urmarirea atenta a proiectului, este si respectarea indicatiilor si recomandarilor date de producatorii de tigla ceramica. 'e exemplu, majoritatea producatorilor recomanda o foarte buna ventilare a acoperisului si folosirea unor sarpante cu izolatie hidrofuga, mai ales la realizarea unor acoperisuri inalte, mansarde sau cu panta mica. 0stfel, folia anticondens joaca un rol esential, deoarece lasa vaporii sa iasa, preia umiditatea care se produce, nepermit=nd apei sa patrunda in interior, si o canalizeaza la nivelul streasinii. In cazul folosirii unei sarpante cu izolatie hirdofuga, majoritatea producatorilor recomanda montarea tiglelor cu guri de aerisire. ;u sunt foarte scumpe si asigura o ventilare optima a acoperisului la streasina. 'e asemenea, exista recomandari si in folosirea sistemului de parazapezi, in sensul ca tiglele prevazute cu taietori de zapezi nu pot face fata cantitatilor mari de zapada, in acest caz fiind indicata folosirea sistemelor auxiliare #grilaje$.

olul -arpantei in :onstructii

0coperisul joaca un dublu rol, atat functional, protejand impotriva intemperiilor si a razelor soarelui, cat si estetic, contribuind intr-o foarte mare masura la aspectul cladirii. 9n acoperis poate avea una sau mai multe pante. In acest caz este alcatuit din sarpanta, invelitoare si elemente auxiliare #jgheaburi, burlane de scurgere etc$. In)elitoarea reprezinta elementul de protectie al acoperisului la partea superioara si poate fi din materiale ceramice, carton bitumat, placi de azbociment sau materiale plastice. Sarpanta este una dintre principalele piese ale acoperisului, sprijinind invelitoarea si celelalte elemente. 'e-a lungul timpului au aparut mai multe tipuri de sarpante, in functie de materialul din care sunt construite si de complexitatea lor. -a vedem care sunt acestea. Sarpantele din lemn -unt formate de regula din" popi, capriori #elementele oblice$, pane de coama #grinzi superioare pe care se sprijina capriorii$ si pane inferioare #sau cosoroabe$. -e folosesc la constructiile de locuinte sau la acele cladiri care nu au deschieri foarte largi ale acoperisului. 8a randul lor, acestea se diferentiaza in functie de complexitatea structurii in" sarpante simple, pe scaune, cu zabrele sau cu frangere in panta. Sarpantele simple sunt cel mai vechi tip, fiind folosite la majoritatea caselor taranesti. 0cestea acopera deschideri ale invelitorii de maximum 2 m, avand capriorii asezati la 7) *)) cm distanta si sprijiniti pe cosoroaba. ;u sunt potrivite in cazul in care doriti ca spatiul inchis de ele sa fie tranformat intr-unul functional #pod circulabil sau mansarda$. -olutia, in aceasta situatie, este reconfigurarea acoperisului si orientarea catre un alt tip. Sarpantele pe scaune sunt alcatuite la randul lor din popi #elemente structurale verticale$ si pane #elemente structurale orizontale$ din lemn ecarisat de rasinoase, avand de obicei sectiunile cuprinse intre ()x() mm si 1)x,.) mm. Impreuna, acestea vor forma un schelet rigid care va fi intarit cu ajutorul contravantuirilor si capriorilor care vor avea reazem pe pane. Imbinarile se realizeaza prin chertare si cu diverse piese metalice de prindere. Pentru acest tip de sarpanta, suportul invelitorii, montat pe capriori, poate fi din astereala sau placi de A-C de *, mm. Capriorii lungi sunt sprijiniti pe grinzi orizontale, mediane sau de coama, la randul lor sprijinte de popi asezati la un pas de patru capriori. 0stereala va fi montata intotdeauna perpendicular pe capriori, iar al doilea strat, daca exista, perpendicular pe primul. A astfel de sarpanta permite deschideri mai mari ale acoperisului, de pana la *) m. In aceast caz, mansardarea sau asigurarea unei functionalitati mai mari a podului se poate face fara probleme. Sarpantele pe grinzi cu zabrele sunt alcatuite din ferme cu zabrele de lemn, imbinate cu pane cu gheare, putand rezolva multe dintre problemele pe care le ridica un acoperis. @rinzile sunt contravantuite pentru a crea un cadru rigid, iar suportul invelitorii este similar cu cel al sarpantelor cu capriori. Sarpantele cu frangere de panta pot acoperi cele mai mari deschideri #de circa *, m$. Este recunoscut faptul ca acoperisurile cu frangere de panta ofera spatiul cel mai generos in ceea ce priveste functionalizarea unui pod sau a mansardei. In aceasta situatie pot fi montate usor ferestre in planul invelitorii, astfel incat in spatiul respectiv sa se poata amenaja o camera mansardata generoasa.

Inportanta cofrajului
In functie de tipul constructiei si al cofrajului folosit, lucrarile de cofrare pot reprezenta *1.)D din costurile structurii de beton. Cofrajul este o constructie ajutatoare provizorie care serveste la obtinerea formei, dimensiunilor si pozitionarii elementelor din beton, precum si la sustinerea acestora pana cand betonul atinge un grad suficient de maturizare. Cofrajul este compus din placa de cofraj, care defineste forma, si din structurile pe care se sprijina placa, constituind un suport pentru aceasta. Pentru ca sistemul de cofrare sa fie unul de calitate, acesta trebuie sa satisfaca anumite cerinte. In primul rand, materialele din care se va realiza nu trebuie sa atace chimic betonul si nici sa nu fie atacate de beton. 0poi, dimensiunile interioare ale cofrajului trebuie sa corespunda cu dimensiunile structurii reale. Cu alte cuvinte, chiar daca cofrajul poate depasi in exterior cu mult marimea formei de care avem nevoie, ceea ce ne intereseaza sunt dimensiunile din interiorul acestuia, care trebuie sa corespunda cu structura pe care vrem sa o realizam. A alta cerinta de luat in seama este rezistenta. Cofrajul trebuie sa asigure o buna rezistenta #fara a se deforma$ la presiunea pe care o va exercita betonul proaspat si la solicitarile datorate procesului de lucru de pe timpul turnarii. Pe cofrajul lateral presiunea betonului proaspat are efect timp de 7-*, ore. %otodata, este indicata realizarea cofrajului in asa fel incat sa nu lase sa se scurga particulele mai mici ale mixturii de beton #apa cu nisisp si ciment$, sa fie usor de intretinut si de curatat si sa fie usor de montat si de demontat, iar materialele din care este realizat sa fie usor de procurat. ;u in ultimul rand, placa interioara trebuie sa fie neteda, pentru a nu lasa urme, goluri sau imperfectiuni in structura din beton.

Contruirea unei scari

In ceea ce priveste realizarea unei scari de la zero, procesul in sine poate fi foarte complicat, insa aplicand 5formula6 corecta, oricine poate invata cum sa o construiasca. Primul pas, si cel mai important, il reprezinta masuratorile, care trebuie facute cu acuratete. <asurati de mai multe ori astfel incat sa fiti siguri ca aveti dimensiunile corecte. In functie de spatiul in care veti realiza scara, grinda longitudinala care sustine treptele poate fi mai lunga sau mai scurta, insa, in oricare din situatii treapta, pentru a efectua miscari naturale, ar trebui sa aiba dimensiunea de ,1./ cm latime. Contratreaptei, portiunea care pica perpendiculat pe treapta, i se va calcula inaltimea optima in functie de numarul de pasi si de lungimea pantei, astfel incat sa obtineti o cale de acces proportionala. Prima treapta va fi realizata la baza scarii, iar urmatoarele vor trebui sa respecte proportia celei dintai. In functie de tipul de material din care scara este realizata #metal, ciment sau lemn$ etapa constructie difera, insa sistemul de calcul este valabil in orice situatie. Pentru scara din beton trebuie realizat un cofraj in care va fi turnat cimentul si care trebuie sa respecte masuratorile schitei realizate in prealabil. A alta etapa la fel de provocatoare o constituie montarea balustradei. In cazul in care intentionati sa imbracati scara cu o pardoseala calda #mocheta, covor$, trebuie sa tineti cont de acest aspect si s-o pregatiti inainte de montarea balustradei.

Structuri din zidarii si beton armat

Structuri din zidarie portanta -unt alcatuite din pereti portanti si de ridigizare. -unt frecvent folosite la cladirile de locuit, peretii portanti putand fi executati din caramida, CC0, boltari sau chiar piatra. Principiul de baza este unul simplu. @reutatea cladirii este preluata de planseele de beton care se sprijina pe ziduri, prin intermediul centurilor! la randul lor, zidurile se sprijina pe fundatii, iar acestea pe pamant. &orma ideala pentru acest tip de structura este dreptunghiul. 0stfel, atunci cand cladirea are forme neregulate, fiecare parte componenta este trata ca un dreptunghi. Pentru o mai buna comportare la cutremur, la zona de intersectare a peretilor se folosesc de regula rosturi antiseismice, iar sub placa se prevad centuri din beton armat care leaga panoul de ziduri ca o rama de tablou. ;umarul maxim de niveluri ce pot fi construite pe o asemenea structura este limitat la cinci. %eoretic, este posibil si mai mult de atat, insa daca punem in practica, acest lucru devine nerentabil, pentru ca peretii ar trebui sa fie atat de grosi, incat costurile de constructie s-ar ridica foarte mult. Structuri din beton armat In cazul acestor structuri, greutatea cladirii este preluata mai intai de planseele de beton, care se sprijina pe grinzi! la randul lor, ele se sprijina pe stalpi, iar acestia pe fundatii. 0ceste tipuri de structuri se impart in trei subcategorii" cu pereti portanti, in cadre si in cadre cu diafragme din beton armat. Prima subcategorie este alcatuita dintr-un ansamblu de pereti portanti din beton armat turnat monolit, care, impreuna cu planseele, formeaza un sistem rigid si rezistent. 8a randul lor, planseele se fac fie din beton armat, fie din elemente prefabricate din beton armat. 0cest tip de structura are un grad ridicat de rezistenta impotriva cutremurelor si poate suporta un numar ridicat de niveluri suprapuse. Este foarte rentabil, mai ales in cazul cladirilor care permit o asezare identica a peretilor portanti pe toate nivelurile. 'in acest motiv este des folosit in cazul blocurilor pentru locuinte, al caminelor, al unitatilor spitalicesti, al cladirilor administrative si de invatamant. A doua subcategorie reprezinta unul dintre cele mai folosite tipuri de structura si consta in principal din plansee, grinzi si stalpi imbinate rigid in anumite puncte #noduri$. Pe langa o foarte buna rezistenta, un alt mare avantaj al acestui tip de structura este dat de felxibilitatea de compartimentare interioara, care se poate face si dupa ce cladirea a fost finalizata. 'in acest motiv este preferat mai ales pentru imobilele de locuinte si birouri. %otusi, cantitatea mare de beton si consumul ridicat de otel-beton fac ca acesta strucutra sa nu fie una dintre cele mai accesibile din perspectica costurilor.

-tructura de rezistenta
-tructura de rezistenta a unei case este alcatuita din elemente verticale #stalpi si ziduri$ orizontale #plansee, grinzi si console$. In randul acestor elemente se mai inscriu fundatia, sarpanta acoperisului, centura casei, planurile de cofraj si armare, dar si samburii din beton armat. Structura de rezistenta trebuie sa faca fata cu brio propriei greutati a casei, dar si fortelor seismice, intemperiilor si trepidatiilor. Ea preia greutatea proprie, plus cea utila #oameni si mobilier$, prin intermediul planseelor, apoi prin grinzi si o transmite peretilor si stalpilor, care, prin intermediul fundatiilor, o transmit mai departe solului. Centura casei este ascunsa sub stratul de tencuiala, fiind o componenta extrem de importanta a sistemului de rezistenta al casei. 'aca fundatia are rolul de a prelua incarcarea #greutatea$ constructiei si de a o transmite terenului, iar zidurile verticale de a delimita spatiile, centura are rostul de a lega aceste ziduri si, impreuna cu planseele, de a incheia si delimita partea superioara a unui nivel sau a constructiei. Cum s-ar spune, centura >strange6 casa laolalta, facand-o un tot unitar, imposibil in absenta ei. <ajoritatea caselor din omania sunt proiectate pentru a rezista, fara probleme, unor cutremure cu magnitudinea maxima de 4,1-7 grade pe scara icher. 9n alt aspect demn de luat in considerare este alegerea materialelor atat cele privitoare la realizarea structurii, cat si a finisajelor. Cu alte cuvinte, daca esti decis sa faci economii atunci cand iti construiesti casa, trebuie sa stii ca realizarea structurii de rezistenta nu este momentul potrivit pentru a cauta chilipiruri. -fatul nostru este sa folosesti numai materiale de constructie omologate si certificate, care sa ofere garantia lucrului bine facut. In plus, la betoane trebuie realizate probe pentru aflarea rezistentei acestora. 0sigura-te ca lucrarile sunt proiectate si urmarite indeaproape de un inginer structurist priceput, ales in baza unei recomandari si a portofoliului sau.