Puterea gndului bun - Parinte, n Vechiul Testament, n Cartea a 4-a a Macabeilor se spune: Gndul evlavios nu este distrugator al patimilor,

ci potrivnic [2]. Ce nseamna aceasta? - Ia asculta. Patimile sunt nradacinate adnc nlauntrul nostru, dar gndul evlavios, gn dul bun, ne ajuta sa nu fim robiti de ele. Atunci cnd omul cultiva numai gnduri b une si si ntareste o stare buna, patimile nceteaza sa mai lucreze, de parca nu ar m ai exista. Adica gndul evlavios nu dezradacineaza patimile, ci le razboieste, putn d chiar sa le rapuna. Cred ca scriitorul descrie cele pe care le-au suferit cei sapte prunci, mama lor, Sfnta Solomoni, si dascalul lor, Sfntul Eleazar, avnd gnduri evlavioase[3], tocmai ca sa arate ct mai exact puterea gndului bun. Un gnd bun are aceeasi putere cu o priveghere de multe ceasuri. Are mare putere. Precum astazi unele arme noi blocheaza cu raze laser racheta chiar la baza ei si o mpiedica sa se lanseze, tot astfel si gndurile bune apuca nainte si paralizeaza gndurile rele pe aeroporturile diavolului, de unde pornesc. De aceea ncercati, pe ct puteti, sa plantati voi gnduri bune mai nainte de a apuca diavolul sa va planteze el gndurile cele rele, pentru ca inima sa vi se faca gradina de flori si rugaciune a sa va fie nsotita de mireasma duhovniceasca a inimii voastre. Atunci cnd cineva tine, fie si pentru putin timp, un gnd de-a stnga, adica rau, asu pra cuiva, orice nevointa ar face, fie post, priveghere etc, se pierde. La ce l v a ajuta asceza daca n paralel nu se nevoieste sa nu primeasca gndurile rele? De ce sa nu goleasca mai nti chiupul de depunerile din untdelemn, care sunt bune numai pentru sapun, si doar apoi sa puna untdelemnul cel bun, ci pune untdelemnul cel bun mpreuna cu cel nefolositor si asa l strica? Un gnd curat, bun, are mai mare putere dect orice nevointa. Un tnar oarecare, de p ilda, este razboit de diavolul cu gnduri necurate si face privegheri, postiri, pos turi de trei zile ca sa se slobozeasca de ele. Insa un gnd curat ce l va aduce are putere mai mare dect privegherile si postirile pe care le face si l ajuta mai efi cient. - Parinte, atunci cnd spuneti gnd curat va referiti numai la subiecte speciale sau s i la cele mai generale? - Si la cele mai generale. Pentru ca atunci cnd omul le vede pe toate cu gnduri bu ne, se curata si este daruit cu dar de Dumnezeu. Cu gndurile de-a stnga judeca si nedreptateste pe ceilalti, mpiedica venirea harului dumnezeiesc si lasa pe diavol ul sa lucreze liber n el. - Parinte, deoarece judeca, prin aceasta i da diavolului dreptul sa faca orice vr ea cu el? - Da. Temelia este gndul cel bun. Aceasta este ceea ce-l ridica pe om, l schimba n bine. Fiecare trebuie sa ajunga la punctul n care le vede pe toate curate. Este ce ea ce a spus Hristos: Nu judecati dupa fata, ci faceti judecata dreapta [4]. Dupa a ceea, omul ajunge ntr-o stare n care le vede pe toate cu ochi duhovnicesti, si nu cu ochi trupesti. Pe toate le justifica n sensul cel bun. Trebuie sa luam aminte sa nu primim telegramele viclene ale diavolului, ca sa nu ntinam locasul Duhului Sfnt [5] si astfel sa se departeze harul lui Dumnezeu si sa n e ntunecam. Duhul Sfnt, atunci cnd vede inima noastra curata, vine si Se salasluies te nlauntrul nostru, pentru ca iubeste curatia de aceea si este reprezentat ca un porumbel. Cea mai mare boala: gndurile de-a stnga Parinte, ma nelinistesc atunci cnd am de rezolvat o problema, nct nici nu pot dormi. - Problema ta sufleteasca sunt gndurile cele multe. Daca nu ai avea aceste gnduri d e multe feluri, ai putea da mult mai mult si n ascultarea ta, si n nevointele tale duhovnicesti. Asculta un mod de a evita gndurile cele multe. Cnd ti vine n minte o

treaba pe care va trebui, de pilda, sa o faci mine, sa-i spui gndului: Treaba aceas ta nu este pentru astazi; ma voi gndi la ea mine . De asemenea, cnd trebuie sa hotara sti ntr-o problema, nu te chinui cu gndul sa afli ceea ce este mai bun si sa amni m ereu. Alege ceva si mergi nainte. Lasa dupa aceea pe Dumnezeu sa Se ngrijeasca de cel elalte. Sileste-te sa eviti scolasticismul, ca sa nu-ti ametesti mintea. Sa faci ceea ce poti, cu marime de suflet, sa te misti simplu si cu multa ncredere n Dumnezeu. Atunci cnd i ncredintam lui Dumnezeu viitorul si nadejdile noastre, l ob ligam ntr-un anume fel sa ne ajute. Prin gndurile cele multe si un om sanatos se n etrebniceste. Unul care sufera este ndreptatit sa le aiba daca se mhneste. Insa ce l care, fiind sanatos, se ameteste si sufera din partea gndurilor de-a stnga, unul ca acesta este bun de legat. Sa fie sanatos si totusi sa fie chinuit de gndurile lui?! In vremea noastra, cea mai mare boala se datoreaza gndurilor desarte ale oamenilor lumesti. Oamenii le pot avea pe toate n afara de gndurile bune. Dar se chinuiesc pentru ca nu nfrunta lucrurile duhovniceste. De pilda, cineva porneste ca sa mear ga undeva, dar motorul masinii lui pateste ceva si ntrzie putin la destinatie. Dac a are gndul cel bun, va spune: Se vede ca Bunul Dumnezeu a rnduit sa apara piedica a ceasta; altfel poate ca as fi patit vreun accident, daca n-as fi avut aceasta ntrz iere. Cum sa-Ti multumesc, Dumnezeul meu, pentru aceasta? , si-L slaveste pe Dumne zeu. Dar daca nu are gndul cel bun, nu va nfrunta situatia duhovniceste, se va sup ara pe Dumnezeu si va huli: Iata, am ntrziat! As fi putut merge mai repede! Ce lucr u anapoda! Uf, ce Dumnezeu... . Atunci cnd omul primeste cele ce i se ntmpla cu gnd de -a dreapta, se ajuta. In timp ce daca lucreaza n partea stnga se chinuieste, se to peste, se zapaceste. Odata, cu mai multi ani n urma, ca sa mergem de la Uranopolis la Salonic am intra t ntr-un camion ce avea banci de lemn. Inauntru erau claie peste gramada valize, portocale, peste, ladite ce miroseau a peste, copiii de la Atoniada[6] dintre car e unii stateau pe banci, iar altii in picioare calugari, mireni Un mirean a venit si s-a asezat lnga mine. Era si gras si, deoarece era cam nghesuit, a nceput sa st rige: Ce conditii sunt acestea!... . Mai ncolo era un monah care, sarmanul, era acop erit pna sus de ladite; numai capul i ramasese afara. Si asa cum mergea camionul, clatinndu-se caci drumul era de tara si stricat laditele stivuite cadeau, si el, sarmanul, ncerca sa le arunce la dreapta si la stnga cu minile ca sa nu-l loveasca n cap. Iar celalalt striga pentru ca statea putin nghesuit. Nu-l vezi pe acela cum s ta, i spun, si tot tu strigi? . Si-l ntreb si pe monah: Cum te simti, Parinte? . Iar ac ela mi raspunde zmbind: Parinte, mai bine este aici dect n iad! . Unul se chinuia, desi statea pe banca, iar celalalt se bucura, cu toate ca laditele erau gata sa-l ac opere. Si am avut doua ore de mers. Nu era aproape. Mintea mireanului s-a ntors l a confortul ce l-ar fi avut daca ar fi mers cu autobuzul si astfel era aproape s a se sufoce, n timp ce monahul se gndea la mhnirea ce ar fi avut-o daca s-ar fi afl at n iad si astfel simtea bucurie. Se gndea: Peste doua ore vom ajunge si vom cobori , n timp ce sarmanii din iad se chinuiesc vesnic. Apoi acolo nu sunt ladite, lume etc, ci este iad. Slava Tie, Dumnezeule, ca sunt mai bine aici . - Parinte, cui se datoreaza deosebirea de ncredere, de pilda, a doi ucenici fata d e staretul lor? - Gndului. Se poate ca cineva sa aiba gnd stricat pentru orice si pentru oricine. Daca omul nu are gnd bun si nu se scoate pe sine din actiunile sale adica daca ac tioneaza numai din interes nu poate fi ajutat de nici un sfnt. Nu un staret sfnt s au o stareta sfnta de-ar avea, nu numai de l-ar avea ca staret pe Sfntul Antonie, ci chiar pe toti sfintii de i-ar avea, nici asa nu va putea fi ajutat, nici Dumn ezeu Insusi nu va putea ajuta un astfel de om, desi ar vrea mult. Atunci cnd cine va se iubeste pe sine, pe toate le explica precum ii place lui. Si asa unii le e xplica n chip pacatos, altii precum le place si ncet-ncet aceste explicatii iration ale ale lor devin firesti. Si oricum te-ai purta cu ei se smintesc.

Sunt unii care, daca le dai putina atentie, daca le spui un cuvnt bun, zboara. Da r daca nu le dai atentie se mhnesc mult, apuca extremele, care sunt ale diavolulu i. Vad, de pilda, o miscare si spun: Da! Asa este! , si apoi sfrsesc prin a fi sigur i ca asa este cum cred ei. Sau vad pe un altul serios si cred ca are ceva cu ei, n vreme ce acela poate fi serios pentru ca l preocupa ceva. Cu cteva zile mai nainte , a venit la mine cineva si mi-a spus: De ce cutare mi vorbea mai demult si acum n u-mi mai vorbeste? I-am facut si o observatie, nu cumva din pricina aceasta? . Ascu lta, i spun, se poate sa te fi vazut, dar sa nu fi luat aminte la tine, sau sa fi avut vreun bolnav si sa fi fost ngrijorat ca trebuie sa caute un medic, sau sa af le valuta ca sa mearga n strainatate etc . Si ntr-adevar acela avea pe cineva bolnav , avea o multime de griji, iar acesta avea pretentia sa stea si sa-i vorbeasca, si pentru aceasta mpletea o gramada de gnduri. Gndurile bune aduc sanatatea duhovniceasca - Parinte, care sunt caracteristicile gndului slab? - La ce te referi? Pentru prima data aud aceasta. - Ati spus ca faptul de a avea cineva gnd de-a stnga, de a interpreta rau un compo rtament - Si am spus ca acesta este un gnd slab? - Mi-am adus aminte de acela care voia sa stea cu Sfintia Voastra ca ucenic si i -ati spus: Nu te tin, pentru ca ai gnd slab . - Nu, n-am spus asa. Ci i-am spus: Nu te iau ca ucenic, pentru ca nu ai sanatate duhovniceasca .

Ce nseamna sanatate duhovniceasca? , ma ntreaba. Nu ai gnduri bune, i spun. Ca om am si eu cusururile mele, iar ca monah de attia ani se poate sa am si cteva virtuti. Dar daca nu ai gnd bun, te vei vatama si de cusururile mele si de virtutile mele . Despre un copil mic poate spune cineva ca are gnd slab, pentru ca este nca nematur izat, nu nsa despre unul mare. - Parinte, toti cei mari sunt si maturi? - Unii nu se maturizeaza din pricina capului lor. Altceva este cnd nu-l duce capul . Atunci cnd cineva nu se misca simplu, gndul lui merge la rau si pe toate le ntele ge strmb. Unul ca acesta nu are sanatate duhovniceasca, si nu numai ca nu este aju tat de bine, dar se si chinuieste. - Parinte, daca vedem o neornduiala, este de folos sa cautam sa-l descoperim pe c el ce a facut-o? - Cauta mai nti sa vezi daca nu ai facut-o tu. Aceasta este mai bine. - Dar atunci cnd mi dau pricini altii? - Tu cte pricini nu ai dat? Daca te vei gndi la aceasta, vei ntelege ca gresesti nfr untnd astfel lucrurile. - Iar atunci cnd spunem: Aceasta cred ca a facut-o cutare sora , este si acesta un gnd de-a stnga? - Esti sigura ca ntr-adevar a facut-o acea sora?- Nu, dar pentru ca si alta data a facut ceva asemanator

- Tot gnd de-a stnga este, deoarece nu esti sigura. Apoi, chiar de ar fi facut-o ac ea sora, cine stie cum si de ce a facut-o. - Parinte, dar daca vad, de pilda, ca o sora are vreo patima? - Tu esti stareta? Stareta are responsabilitatea si de aceea trebuie sa va cerce teze patimile. Voi nsa de ce sa cercetati patimile celeilalte? Inca nu ati nvatat sa lucrati corect n voi nsiva. Daca vreti sa lucrati corect n voi nsiva, sa nu cerce tati ce fac ceilalti din jurul vostru, ci sa cultivati gnduri bune, att pentru cel e bune, ct si pentru cele rele pe care le vedeti n ceilalti.Indiferent cu ce scop face celalalt ceva, voi puneti-va un gnd bun n minte. Gndul cel bun are dragoste n e l, l dezarmeaza pe aproapele si l face sa se comporte bine fata de tine. Va aduceti aminte de acele calugarite care l-au luat pe tlhar drept avva? Cnd s-a descoperit cine este, au crezut ca face pe nebunul pentru Hristos si se preface n tlhar, si la mai mare evlavie l-au avut. In cele din urma s-a mntuit si el, si cei mpreuna c u el. - Parinte, dar atunci cnd o sora mi spune o minciuna - Dar daca va fi fost nevoita chiar din pricina ta sa spuna o minciuna, sau daca a uitat si ceea ce ti-a spus nu este minciuna? Sora de la arhondaric, de pilda, cere de la bucatareasa salata si aceea i spune: Nu am , n vreme ce aceea stie ca are . Daca sora ce a cerut nu are gnduri bune, va spune: Imi spune minciuni , nsa daca are gnduri bune, va spune: Sarmana, a uitat ca are salata, pentru ca are multa treaba , sau: a tinut-o pentru o alta nevoie . Nu ai sanatate duhovniceasca, si de aceea gnde sti asa. Daca ai fi avut sanatate duhovniceasca, le-ai fi vazut curate chiar si pe cele necurate. Precum ai fi vazut fructele, asa ai fi vazut si gunoiul, pentr u ca gunoiul a ajutat sa se faca fructele. Cel ce are gnduri bune are sanatate duhovniceasca si raul l preschimba n bine. Imi a duc aminte ca n timpul ocupatiei germane toti copiii care aveau un organism tare mncau cu pofta o bucata de pine din faina de porumb si erau mereu sanatosi. In tim p ce niste copii din familii bogate, cu toate ca mncau pine cu unt, erau bolnavici osi, deoarece nu aveau organismul rezistent. Chiar si daca ai lovi pe cineva car e are gnduri bune, acela va spune: Dumnezeu a ngaduit aceasta ca sa-mi sterg gresel ile mele cele vechi. Slava lui Dumnezeu! . In timp ce pe un altul, care nu are gndu ri bune, desi vei merge ca sa-l mngi, va crede ca mergi ca sa-l bati. Luati exempl u de la unul beat. Daca este rau, va sparge toate n betia sa. Dar daca este bun, fie va plnge, fie se va arata foarte binevoitor. Un om beat spunea oarecnd: Daruies c cte o galeata de lire celor care ma invidiaza! . Gndurile omului arata starea lui duhovniceasca - Parinte, cum se face ca doi oameni vad n mod diferit acelasi lucru? - Toti ochii vad la fel de curat? Pentru ca cineva sa vada curat trebuie sa aiba ochii sufletului sau foarte sanatosi, caci numai atunci are curatia launtrica. - Parinte, de ce uneori aceeasi mprejurare unul o considera binecuvntare iar altul nenorocire? - Fiecare o explica potrivit cu gndul sau. Orice lucru l poti vedea fie din latura lui buna, fie din latura lui cea rea. Am auzit urmatoarea ntmplare: la o manastir e care se afla lnga un sat aveau rnduiala sa faca vecernia si utrenia la miezul no ptii. La slujbe mergeau si mireni, pentru ca manastirea era nconjurata de case car e cu timpul se zidisera acolo. Odata un frate ncepator si-a uitat chilia sa desch isa si a intrat n ea o femeie. Cnd a aflat l-a apucat mhnirea si s-a tulburat. O, s -a spurcat chilia! Infricosator lucru, s-a pierdut lumea! Ia spirt si stropeste p e podea, apoi i da foc, ca s-o dezinfecteze! Putin de n-a ars manastirea. Si-a ar s dusumeaua chiliei, nsa gndul nu si l-a ars. Pe acela trebuia sa-l arda, pentru c a raul se afla n el. Daca si-ar fi pus gndul cel bun n minte, spunndu-si ca femeia a intrat n chilia lui din evlavie, ca sa se foloseasca, ca sa primeasca har si sa se nevoiasca si ea acasa, s-ar fi schimbat duhovniceste si ar fi slavit pe Dumne zeu. Din calitatea gndurilor unui om se vede starea lui duhovniceasca. Oamenii judeca lucrurile potrivit cu continutul pe care l au nlauntrul lor. Daca nu au continut d uhovnicesc, trag concluzii gresite si-l nedreptatesc pe aproapele lor. De pilda, daca unul care face milostenii noaptea ca sa nu fie vazut de oameni va vedea pe

cineva seara trziu pe drum, niciodata nu-si va pune gnd rau n minte. Insa de l-ar vedea pe acela unul ce umbla noptile spre a pacatui, va spune: Ce monstru, cine s tie pe unde umbla noaptea , pentru ca el nsusi are astfel de experiente. Sau daca s e aude noaptea de la etajul de sus duc-duc, unul care are gnduri bune va spune: Fa ce metanii , n timp ce unul care nu are gnduri bune va spune: Joaca toata noaptea . Dac a se aude vreo melodie, unul va spune: Ce psalmodii frumoase , n timp ce celalalt va spune: Ce cntece mai sunt si acestea? . Va aduceti aminte cum s-au comportat fata de Hristos cei doi tlhari care au fost rastigniti mpreuna cu El? Amndoi I vedeau pe Hristos sus pe Cruce, vedeau cum se cu tremura pamntul, etc. Dar ce fel de gnd si-a pus n minte unul si ce fel celalalt! U nul, cel de-a stnga, hulea si zicea: Daca Tu esti Hristos, mntuieste-Te pe Tine In suti si pe noi . Iar celalalt, cel de-a dreapta, spunea: Noi dupa dreptate primim c ele cuvenite dupa faptele noastre; Acesta insa n-a facut nici un rau . Unul s-a mnt uit, celalalt s-a osndit. [1] Prin cuvntul gnd in limbaj ascetic se ntelege fie un gnd simplu, ce trece prin min te, fie o miscare a sufletului spre bine sau spre rau, fie o nclinatie, buna sau rea, la care s-a ajuns prin mpreuna-lucrarea mintii, a constiintei, a simtirii si a vointei. Deoarece gndurile premerg oricarei fapte, pentru ca nevointa fiecarui credincios, dar mai ales a monahului, sa fie corecta, trebuie ca dintru nceput s a se cerceteze gndurile cu atentie, astfel nct sa se cultive cele bune si sa se eli mine cele rele.