Cure De Sucuri De Fructe Si Legume

Curele de sucuri proaspete sporesc tonusul organismului, i asigura vitaminele si ssarurile minerale necesare, aminoacizii esentiali si multe alte elemente nutritive. Sunt adevarate tratamente, care trebuie urmate timp de mai multe saptamni pentru a le aprecia pe deplin efectele curative. Cantitatile care trebuie consumate n timpul curei variaza n functie de rezultatul vizat . Astfel, ntr-o cura de ntretinere va fi nevoie doar de o jumatate de pahar sau chiar de un pahar cu suc pe zi, dimineata, pe stomacul gol. Pentru o actiune eficienta, un pahar cu suc dimineata, pe stomacul gol, si altul dupa-amiaza sunt indispensabile. Puteti adauga un al treilea pahar, cu cinci minute nainte de prnz si un al patrulea, cu cinci minute nainte de cina. ar, dupa cum v-ati dat seama, nu e!ista reguli fi!e privind modul de administrare a sucurilor de fructe si legume" fiecare si alege cantitatea si tipul de suc n functie de propriul organism. Cu toate acestea, trebuie retinut ca anumite sucuri mai #tari$ %de varza, de morcov, de telina, de lamie, de ceapa etc.& ar putea sa nu fie tolerate de stomacurile sensibile.

Sucuri De Fructe Si Legume: Precautii Necesare

tentie la sucurile de fructe acide pastrate n vase metalice galvanizate. n contact cu acidul din fructe, zincul care acopera peretii acestor vase este transformat n saruri de zinc, to!ice. 'nghitind aceste saruri, riscati sa va provocati febra si tulburari digestive %greata, voma&. (olositi ntotdeauna boluri din faianta sau portelan. Consumati orice suc imediat dupa prepararea lui, pentru ca vitaminele si sarurile minerale sa nu fie supuse nici o!igenarii, nici actiunii caldurii din jur. aca preparati retete de frumusete si de sanatate - si aceasta carte va ofera mai multe - faceti-o n vase de sticla, faianta sau portelan. Pulpa si sucul fructelor si legumelor se pot altera sensibil n contact cu metalul.

Cure ! "ratamente ! "erapii ! Cura cu:

)oate )ratamentele Sunt Prescrise e iferiti *edici +aturisti Cu ,!perineta.

Legaturi e#terne: -olul sucurilor de fructe -egimuri si cure alimentare .egume si zarzavaturi C/-A , (-/C), 00 medicina )erapii de primavara - 1 cure pentru curatarea organismului Sucurile din legume si fructe previn cancerul Sucurile de legume si fructe pot face miracole

"oate $edicatiile Si %etetele La &n Loc: Pulpa, Suc, Frunza, %adacina

Aciditate 2astrica0 Cartof, .amie, *aslina, Patlagea -osie. Acidoza %si Alcaloza&0 Cirese. Acid /ric %scaderea Concentratiei e&0 Anghinare, Cartof, Ceapa, Coacaze +egre, 2repfrut, .amie, Struguri. Acnee0 Papadie, 3arza. Albuminurie0 Anghinare, (asole 3erde. Anemie0 4anana, Cartof, Cirese, Creson, *orcov, Patlagea 3nata, -idiche +eagra, Sparanghel, Struguri, /sturoi, 3arza. Aparatul igestiv0 *ar, Pruna, Struguri, /sturoi. Apetit %lipsa e&0 Afine, 2repfrut, *orcov, Portocala, Papadie. Arterioscleroza0 Anghinare, .amie, *aslina, Patlagea 3nata, Patlagea -osie, Prune, Sparanghel, Struguri, 3arza. Artrita0 Anghinare, Cartof, Capsuna, Cirese, Coacaze +egre, *orcov, Patlagea -osie, Praz, Struguri, 3arza, zmeura. Artroza0 Coacaze +egre, .amie, -idiche +eagra, Struguri. Ascita0 Ceapa, 3arza. Astenie0 4anana, Ceapa, Curmala, (asole 3erde, *ar, Portocala, Pruna, Spanac, Sparanghel, Struguri, )elina. Azotemie0 *aslina, Praz. 4actericid0 Afine, Ceapa, .amie, /sturoi. 4ila0 Anghinare, *aslina, Papadie. Calculi 4iliari0 Anghinare, Cirese, *aslina, Papadie, Patlagea -osie, -idiche +eagra. Calculi -enali0 Patlagica -osie. Calculi /rinari0 Cirese, *ar, Patlageaua -osie, Piersica, Praz. Calculi 3ezicali0 Struguri. Cancer %prevenire&0 Creson, Curmala, *ar, /sturoi, 3arza. Cai 4iliare0 +ap. Cai /rinare0 Cirese, Creson, zmeura. Celulita0 Papadie, Pruna. Cistita0 *ar. Colesterol %scaderea 3alorii .ui&0 Anghinare, Ceapa, Coacaze +egre, 2repfrut, *ar, Papadie, Patlagea 3nata, Plante nrudite Cu (asolea 3erde0 +autul, (asolea Alba, -osie Si +eagra, /sturoi. Colibaciloza0 Afine, *ar. Colici +efritice0 Cirese, Coacaze +egre, *aslina. Colita0 Afine, 3arza. Constipatie0 Capsuni, Cirese, Creson, .aptuca, *aslina, *orcov, Papadie, Patlagea 3nata, Patlagea -osie, Piersica, Portocala, Praz, Pruna, Smochina, Spanac, Struguri, 3arza. Convalescenta0 Curmala, (asole 3erde, Piersica, Spanac, Sparanghel. Corpuri Straine %eliminare&0 Sparanghel. Crestere %copii&0 4anana, Cartof, Cirese, *ar, *orcov, Portocala. Crohn %boala .ui&0 3arza. ecalcifiere0 4anana, Curmala, .amie, *aslina, Portocala. ermatoza0 Coacaze +egre, *orcov, Papadie, -idiche +eagra, zmeura.

eto!ifiant 2eneral0 Cirese, Coacaze +egre, 2repfrut, Patlagea 3nata, portocala, Struguri. iabet0 Afine, Anghinare, Cartof, Ceapa, Creson, (asole 3erde, *aslina, sparanghel, /sturoi, 3arza. iaree0 Afine, Capsuni, Coacaze +egre, *orcov, 3arza. igestie0 Anghinare, Cirese, Coacaze +egre, 2repfrut, .amie, Papadie, patlagea -osie, Piersica, Portocala, Struguri, /sturoi, zmeura. iuretic0 4anana, Cartof, Capsuni, Ceapa, Cirese, Coacaze +egre, creson, (asole 3erde, 2repfrut, *aslina, +ap, Papadie, Piersica, Praz, pruna, Sparanghel, Struguri, )elina, /sturoi, zmeura. ispepsie0 *orcov, Praz. izenterii0 Afine, Capsuni, Coacaze +egre, 3arza. ureri e Cap, *igrena %de 5rigine +ervoasa&0 Portocala. ureri e 2t0 .amie. ,dem0 Ceapa, (asole 3erde, Struguri. ,nterita0 Afine, 3arza. ,nterocolita0 *orcov. (ebra0 Afine, zmeura. (icat %ciroza 6epatica Si Alte Afectiuni&0 Anghinare, Papadie, Pruna,ridiche +eagra, Struguri. (icat %lenes&0 Anghinare, Capsuni, Cirese, Coacaze +egre, *aslina, *orcov, Papadie, Piersica, Portocala. (icat %suprancarcat&0 Creson, 2repfrut, .aptuca, *ar, Patlagea 3nata, -idiche +eagra, Sparanghel, Struguri, )elina. (lu! *enstrual %stimulare&0 zmeura. 2astrita0 *orcov, 3arza. 2ripa0 Afine, Ceapa, Cirese. 2uta0 Capsuni, Ceapa, Cirese, Coacaze +egre, (asole 3erde, *orcov, Patlagea -osie, Praz, Pruna, Struguri, )elina, zmeura. 6emoroizi0 Pruna. 6ipertensiune Arteriala0 Anghinare, Coacaze +egre, .amie, *ar, maslina, Struguri, /sturoi. 6ipertensiune 5culara0 Ceapa. 6ipotensiune Arteriala0 Struguri. 'munitate +aturala %ntarire&0 Capsuni, Ceapa, Cirese, *orcovi, patlagea -osie, Piersica, Portocala, Struguri, 3arza. 'nima %eretism Cardiac&0 Patlagea 3nata, Sparanghel, /sturoi. 'nima %infarct *iocardic&0 Ceapa. 'nima %palpitatii&0 .aptuca, *aslina. 'nima %tonic&0 Struguri. 'ncontinenta /rinara0 .aptuca. 'nsomnie0 .aptuca, *ar, Struguri. 'ntestine %fermentatie, 'nfectii&0 Afine, Cirese, .aptuca, *ar, Patlagea -osie, Sparanghel, /sturoi, 3arza. 'ntestine %stimulent&0 *orcov, Piersica, Portocala, -idiche +eagra. 'nto!icatii Alimentare0 Pruna. 'mpetigo %al (etei&0 *orcov. .imfatism0 Coacaze +egre. *emorie %stimulent&0 Coacaze +egre. *uschi %dureri&0 3arza. *uschi %tonic&0 Curmala. +ervozitate0 Cirese, Curmala, Patlagea -osie, Portocala, 3arza. +evrita0 Curmala. +utritie %boli e +utritie&0 Struguri. 5bezitate0 Ceapa, (asole 3erde, 2repfrut, Praz. 5boseala0 Anghinare, 4anana, Coacaze +egre, Sparanghel, )elina, /sturoi. 5ligurie0 Coacaze +egre, 3arza. 5steoporoza %prevenire&0 *aslina. Pancreas0 Coacaze +egre, Patlagea 3nata. Par0 Creson, Spanac. Piele %ntretinere, Suplete&0 Cirese, Creson, *orcov, 3arza. Piele %afectiuni ermatologice&0 Ceapa, Coacaze +egre, +ap, -idiche +eagra, Spanac, 3arza. Pletora0 Coacaze +egre. Polinevrita0 Curmala. Potenta %stimulent&0 )elina. Prostata0 Ceapa, Curmala. -ahitism0 +ap, -idiche +eagra, Spanac, Struguri, 3arza. -eumatism0 Cartof, Capsuni, Cirese, Ceapa, Coacaze +egre, (asole 3erde, 2repfrut, .amie, *ar, *orcov, Papadie, Patlagea -osie, Praz, Struguri, )elina, /sturoi, 3arza, zmeura. -inichi0 Capsuni, Coacaze +egre, Creson, Curmala, 2repfrut, *ar, Portocala, Praz, -idiche +eagra, Struguri, )elina. Snge %afectiuni&0 Struguri. Snge %depurare&0 Capsuni, .amie, Papadie, )elina. Snge %fluidizant&0 Capsuni, 2repfrut, .amie, +ap, Portocala, Spanac. Sciatica0 /sturoi. Scorbut0 Creson, .amie, -idiche +eagra, 3arza. Seboree0 3arza. Sinovita0 3arza. Sistem +ervos %tonic, -eechilibrant&0 Ceapa, Creson, Pruna, Smochina, )elina, 3arza.

)romboza0 Ceapa, Portocala. )rigliceride %scaderea 3alorii&0 (asole 3erde, /sturoi. )ulburari Ale Circulatiei0 Coacaze +egre, Papadie, Smochina. )ulburari +ervoase0 Cartof, .aptuca. )utun %renuntare .a&0 *ar. /lcer uodenal0 4anana, 3arza. /lcer 2astric0 Cartof, *orcov, 3arza. /ree %scaderea 3alorii&0 Afine, Anghinare, Patlagea -osie, Struguri. 3ase Sangvine %suplete, Protectie&0 Afine, Ceapa, 2repfrut, .amie, Sparanghel, /sturoi. 3edere0 Afine, Cirese, *orcov. 3ezicula 4iliara %nisip Si Alte Afectiuni&0 *aslina, -idiche +eagra. 3ezicula 4iliara %stimulent&0 -idiche +eagra. 3ezica /rinara0 Capsuni. 3iermi 'ntestinali0 Capsuni, Ceapa, Praz, /sturoi, 3arza.

'oli

le Cailor %espiratorii ( %emedii De &z )ntern

Angina0 +ap. Astm0 Ceapa, -idiche +eagra, Strugure, /sturoi. 4ronsita0 Creson, Curmala, Praz, -idiche +eagra, Smochina, /sturoi, varza. Catar 4ronsic0 )elina. Catar Pulmonar0 Creson. Cai -espiratorii %dezinfectie&0 +ap, /sturoi. 2uturai0 +ap, Smochina. .aringita0 Praz. Pierderea 3ocii0 Praz. Plamni %afectiuni&0 Curmala, Stafide, 3arza. Plamni %dezinto!icare&0 Sparanghel. Plamni %tonic&0 2repfrut. -aguseala0 Praz. )raheita0 Praz, Smochina, Stafide. )uberculoza0 Afine, Ceapa, Spanac, /sturoi. )use0 Cartof, Creson, -idiche +eagra, Smochina, Struguri, /sturoi, )elina. )use Convulsiva0 Creson, .aptuca, /sturoi. )use +ervoasa0 .aptuca. )use Spasmodica0 /sturoi.

'oli

le Cailor %espiratorii ( %emedii De &z )ntern

Angina0 +ap. Astm0 Ceapa, -idiche +eagra, Strugure, /sturoi. 4ronsita0 Creson, Curmala, Praz, -idiche +eagra, Smochina, /sturoi,varza. Catar 4ronsic0 )elina. Catar Pulmonar0 Creson. Cai -espiratorii %dezinfectie&0 +ap, /sturoi. 2uturai0 +ap, Smochina. .aringita0 Praz. Pierderea 3ocii0 Praz. Plamni %afectiuni&0 Curmala, Stafide, 3arza. Plamni %dezinto!icare&0 Sparanghel. Plamni %tonic&0 2repfrut. -aguseala0 Praz. )raheita0 Praz, Smochina, Stafide. )uberculoza0 Afine, Ceapa, Spanac, /sturoi. )use0 Cartof, Creson, -idiche +eagra, Smochina, Struguri, /sturoi, )elina. )use Convulsiva0 Creson, .aptuca, /sturoi. )use +ervoasa0 .aptuca. )use Spasmodica0 /sturoi. ,deme Ale Pleoapelor0 Cartof. ,ntorse, Cazaturi0 *aslina. ,rizipel0 Cartof. ,ruptie Cutanata0 Cartof. (aringita 2ranulomatoasa0 Afine, Coacaze +egre. (icat %colici 6epatice, 'nsuficienta 6epatica&0 3arza. (icat %marit&0 3arza. (lebita0 Afine, 3arza. (uruncule0 Ceapa, *orcov, +ap, Praz, Smochina. 2angrena0 3arza. 2losita0 .amie. 6emoroizi0 Afine, Patlagea 3nata.

6igrome0 3arza. 'nflamatie %gingii&0 Smochina. 'nsolatii0 4anana, Cartof, .aptuca, *orcov. 'ritatii0 .aptuca, Papadie. ntepaturi %albine, 3iespi&0 Patlagea -osie. .aringita0 .amie. .eucoplazie0 Afine. *argaritarel0 Afine. *uscaturi e 'nsecte %prevenire&0 Patlagea -osie. +egi0 Cartof, Ceapa, /sturoi. +evralgii0 3arza. 5chi %iritatii&0 3arza. 5ftalmie0 .aptuca, Struguri. 5ligurie0 Ceapa, Praz, 3arza. Panaritiu0 Ceapa, .aptuca, +ap, Smochina. Par %cadere&0 Creson. Par 2ras0 Papadie. Par /scat0 Spanac. Pecingine0 Cartof, *orcov, Patlagea 3nata, Spanac, 3arza. Picioare 5bosite0 .amie. Piele (lasca0 Portocala. Piele %mncarimi&0 4anana, *ar. Piele Sensibila0 Creson. Pinten Calcanean0 3arza. Plaga0 )elina, 3arza. Pleurezie0 3arza. Pleurita0 3arza. Pneumonie0 3arza. Puncte +egre0 Patlagea -osie. -ani, *uscaturi0 3arza. -eumatism0 *aslina, /sturoi. -iduri0 *orcov. -inichi %colici +efritice, .itiaza -enala&0 3arza. Sinuzita0 3arza. Stomatita0 Afine. )aieturi /soare0 Ceapa. )en 2ras0 Anghinare, .amie, *orcov, -osie, 3arza. )en 5bosit0 Capsuni, Cirese, .amie. )en /scat0 4anana, Cirese, .aptuca, *aslina, Piersica, -osie, zmeura. )ranspiratie %picioare&0 Cartof. )ranspiratie %a!ile&0 .amie. )uberculoza0 3arza. )use0ceapa. /lcer0 Cartof, Creson, *orcov, 3arza. /lcer 3aricos0 Afine. /lceratie 2angrenoasa0 Afine. /lceratie %gura&0 )elina. /nghii Casante0 .amie. /rcioare0 /sturoi. 3arice0 3arza. 3ezicula 4iliara %afectiuni&0 3arza. *. Calitatile fructelor +. Fibrele alimentare

Sucuri de fructe si legume

Share on faceboo7Share on t8itterShare on email

5rganismul uman se hraneste in primul rand cu energia electromagnetica provenita din lumina solara, care este, de fapt, forta vitala sau corpul eteric al corpului uman. in afara de aceasta, organismul uman mai primeste aceasta energie electromagnetica din alimente. intre alimente, cele crude au cea mai mare cantitate de energie vitala. (ructele si legumele se pot folosi mai ales sub forma de sucuri. 3aloarea nutritiva a acestor sucuri este foarte mare. Spre e!emplu0 9 9 de suc de struguri sau ananas asigura :;;-<;; calorii, adica tot atatea cat putem obtine din 9,= 9 lapte sau 1>; g carne, cat 9; oua sau 9,> 7g cartofi. Aceste sucuri sunt foarte hranitoare datorita continutului lor mare in vitamine, enzime si oligo-elemente. ,le contin zaharuri, lipide, proteine, mucilagii, factori antibiotici, hormoni si saruri minerale.

Sucuri de fructe
Sucul de ananas este indicat in insuficiente digestive, in convalescente dupa diferite afectiuni, ca diuretic si dezinto!icant. Sucul de afine este indicat in infectii intestinale, enterite, colite, putrefactii intestinale, colibaciloza, ca dizolvant al acidului uric si ca stimulent.al vederii nocturne. Sucul de caise este indicat in astenie, anemii si in starile de convalescenta. Sucul de coacaze negre are actiune antireumatismala, antiartritica, antigutoasa" trofic pentru celula hepatica. Sucul de cirese este remineralizant, depurati antireuma-tismal, previne imbatranirea si ateroscleroza. Sucul de dude este racoritor si la!ati se foloseste in angine, afte si stomatite sub forma de gargara. Sucul de fragi are actiune remineralizanta, antireumatismala, antigutos, este un stimulent hepatic, reglementeaza sistemul nervos si are, de asemenea, actiune in ateroscleroza si litiaza urinara. Sucul de grapefruit este aperiti depurati stimulent hepatic, coleretic, fluidificant sangvin si protector vascular.

Sucul de mandarine este revitalizant si scdativ.

Sucul de mere este tonic muscular si al sistemului nervos, are actiune diuretica si antireumatismala, antigutos, antiseptic intestinal si cu actiune buna in constipatie. Sucul de portocale este racoritor si tonic, fluidifiant sangvin si protector vascular. Sucul de piersici are actiune diuretica si la!ativa. Sucul de pere este depurati diuretic, ajuta la eliminarea acidului uric din organism, remineralizant, cu actiune buna in anemii, in surmenajul fizic si intelectual, astringent, fiind indicat in diaree. Sucul de prune este un stimulent nervos si energetic, are actiune diuretica, la!ativa si dezinfectanta intestinala" este indicat, de asemenea, ca antireumatismal, in ateroscleroza si astenia fizica si nervoasa. Sucul de struguri, denumit si lapte vegetal, este foarte hranitor0 9 7g suc de struguri asigura <;; calorii" este indicat ca stimulent general in reumatism, guta, litiaze renale, uremie si hipertensiune arteriala, congestie hepatica, in obezitate si surmenaj.

Sucuri de legume
Sucul de anghinare se foloseste adaugandu-se putin in alte sucuri, cu actiune in bolile ficatului, in uremie, hipercolesterolemie, impreuna cu asmatuiul, cicoarea, tarhonul si patrunjelul. Se mai foloseste pentru a da un gust placut altor sucuri.

Sucul de asmatui este depurativ si diuretic.

Sucul de cicoare este depurati stimulent, hepatic si renal, aperitiv. Sucul de tarhon este un antiseptic general, dar in mod special al tubului digestiv. Sucul de patrunjel este depurativ si stimulent. Sucul de castraveti este folosit ca dizolvant al acidului uric, este depurati dezinto!icant, iar in uzul e!tern se foloseste in dermatologie, avand o actiune antirid. Sucul de creson este un colagog recomandat in afectiuni hepatice, in afectiuni renale0 este un antiseptic pulmonar, antiscorbutic, cu actiune anticancer, antidiabetic" se foloseste ca dezinto!icant si infrumusetare. Sucul de cartofi este indicat in ulcerul gastric si duodenal, in diabet. Cura cu sucuri de cartofi dureaza =; zile. Sucul de morcovi este indicat in anemii, ulcere gastrice si duodenale, colite, enterite, diaree sau constipatie, afectiuni hepatobiliare, in into!icatii si, de asemenea, previne imbatranirea. Avand un gust fad, i se pot adauga suc de telina, de

patrunjel, de rosii sau lamaie. Sucul de napi este indicat in bronsite, colecistite, este revitalizant general si al sistemului nervos, este diuretic si racoritor si cu actiune buna in demineralizare. Sucul de papadie este indicat in litiaze renale si biliare, in insuficienta biliara si hipercolesterolemii. Sucul de praz are actiune diuretica, este un eliminator al acidului uric, are actiune diuretica, antireumatismala, este un vermifug, folosindu-se in verminoza intestinala, fiind indicat si la femeile care alapteaza, stimuland secretia lactata. Sucul de laptuci este indicat ca antispasmodic in colicile intestinale si ca sedativ. Sucul de ridichi este un stimulent hepatic si al culei biliare, antiscorbutic, diuretic, antiseptic pulmonar, antireumatismal, cu indicatie buna in litiaza biliara si urinara si in inapetenta. Sucul de revent este depurati stimulent general si hepatic, antianemic. Sucul de rosii are actiune antireumatismala" se recomanda in into!icatii, in ateroscleroza" previne imbatranirea. Sucul de sfecla are rol energetic, se recomanda in anemii, in guta, in nevroza astenica si in demineralizari osoase. Sucul de spanac este un bun regenerator sangvin, datorita continutului bogat in clorofila si fier, este remineralizant" este indicat in anemii, in convalescenta si surmenajul fizic si intelectual.

Advertisements
Sucul de telina este tonic al sistemului nervos si al glandelor suprarenale, este depurati antireumatismal, antigutos, are actiune antiseptica si colagoga, marind secretia de bila a ficatului.

Cura cu sucuri necesare pentru o zi la adulti

Share on faceboo7Share on t8itterShare on email

9. *orcov - >;; ml suc

2. Telina - 200 ml suc

=. 3arza alba cruda - 9>; ml suc

4. Castravete - 90 ml suc
>. Pastarnac %radacina& - <; ml suc

6. Gulie - 30 ml suc
?. .aptuca - =; ml suc

. Sfecla rosie - !0 ml suc

<. *ere - @>; ml suc

"0. Cartofi - 30 ml suc

- sucul de sfecla nu se amesteca cu celelalte" se bea imediat ce a fost stors. - sucul de mere se bea intre mese %e!. ora 9;.;; si ora 91.;;&. - sucul de cartofi se bea imediat ce a fost preparat, fara sa fie amestecat cu celelalte. - in cazul bolii 6od7in si in leucemie se poate mari doza de suc de sfecla rosie, ajungandu-se treptat pana la A>; ml zilnic. - pentru boli de ochi se poate adauga suc de andive, <; ml pe zi. - pentru ulcer, gastrite, colite, sucurile vor fi compuse din legumele de la nr. 9, @, =, A. - pentru bolile nervoase se mareste cantitatea de suc de telina pana la @>;-=;; ml zilnic. - A),+)',B Pentru bolnai cu metastaza, cu dureri mari se vor folosi numai sucurile tolerate. - toate sucurile se beau cu inghitituri rare, bine amestecate cu saliva, inainte de mese. - la copin intre 1-lA ani se administreaza 9C@ din doza adultului, iar copilului mic de 9-A ani, 9CA din doza adultului. - se recomanda ca sucurile sa fie indoite cu apa distilata sau apa de izvor, mai cu seama cele mai greu suporile. - corpul are nevoie zilnica de minim @ litri de lichid. - aceste sucuri se consuma de catre diabetici o perioada de 1; de zile, concomitent cu hrana e, preparata dupa retetele din bucataria fara foc, continuandu-se pana la 1-l@ luni, cand aceasta boala dispare complet.

#ructe$ fructe de padure si sucuri e%trase din ele

Share on faceboo7Share on t8itterShare on email

Caisele Caisele contin pina la @;-@?D zaharuri, acizi organici0 salicilic, malic, citric, provitamina A %caroten&, vitaminele C si 4E3 Sint bogate in saruri de potasiu si fier, au un efect curatiin maladii ale aparatului cardiovascular, ale rinichilor, in obezitate. 'n stare uscata se recomanda ca diuretice. Sint, de asemenea, bogate in fosfor si magneziu, elemente necesare organismului pentru buna functionare a creierului, avind asupra acestuia un efect tonifiant. Caisele imbunatatesc memoria si asigura o mai buna capacitate de lucru a creierului. )otodata, prin microelementele de potasiu, sint indispensabile cordului, maresc hemoglobina din singe, ceea ce duce la cresterea imunitatii organismului" se dovedeste eficient si in anemii.

Advertisements

&epenele verde
Are in componenta vitaminele C, PP, 4,, 4@, caroten, acid folie, precum si celuloza, pectine, hidrati de carbon, saruri de potasiu. )oate acestea au un efect benefic in afectiuni renale %includem aici si calculoza&, boli ale aparatului cardiovascular %mentionam si hipertensiunea&, atonie intestinala. Stinge senzatia de sete in caz de febra %friguri& si favorizeaza eliminarea to!inelor din organism. Pepenele verde este un diuretic de neinlocuit in edemele provocate de afectiuni la nivelul aparatului cardiovascular si ale rinichilor. Sucul de pepene verde nu numai ca elimina din organism surplusul de lichide, dar ii si asigura zaharuri usor asimilabile. Celuloza din pepenele verde favorizeaza, de asemenea, eliminarea surplusului de colesterol. ieteticienii considera ca intr-o zi se pot consuma pina la @,> 7g pepene verde. Pentru bolnavii de scleroza, podagra, artrita, diabet nu e!ista un aliment mai bun decit pepenele verde.

3isinele Contin glucoza si fructoza, vitaminele C, 4p PP, caroten, acid folie, acizi organici, cupru, potasiu, magneziu, fier. pectine. Au efect terapeutic in anemii, boli de plamini, rinichi, in ateroscleroza. constipatii, dizenterie si infectii purulente. -odia Sucul de rodie este folositor prin actiunea sa intaritoare asupra intregului organism, actiune legata de influenta asupra digestiei si asimilarii substantelor nutritive. ,ste un stimulator biogen si se recomanda in tratarea afectiunilor pancreasului. Se dovedeste util in anemii si atunci cind se impune epurarea singelui. Se bea in doze de 9C@-l pahar cu suc, de = ori pe zi, cu =;-A; de minute inaintea meselor. -espectarea dietei indicate este imperios necesara. 5 cura de tratament dureaza intre @-A luni, dupa care este necesara o intrerupere de =; zile si o repetare a tratamentului. e retinut ca sucul de rodie are efect astringent, iar in unele cazuri poate provoca constipatie. Se mai indica in tulburari gastrointestinale, dupa infectii si operatii, ca medicament fortifiant. 2repfrutul Prin faptul ca se coace in decembrie, acest fruct isi conserva intreaga valoare pina in iulie. Sint cunoscute valentele sale dietetice si curative0 amelioreaza digestia, scade tensiunea arteriala, normalizeaza functia ficatului, resileste puterea organismului. 2repfrutul este o ruda destoinica a lamin, ba chiar, in anumite privinte, o si intrece, mai cu seama prin aceea ca poseda un gust placut0 ar trebui stiut ca gustul sau amarui e dat de membranele despartitoare dintre felii, membrane care trebuie indepartate. 'n ateroscleroza, hipertensiune, surmenaj se va consuma 9CA pahar cu suc, cu @;-=; de minute inainte de masa, iar in insomnie, cite 9C@ pahar la culcare. Se recomanda, cu tot cu pulpa, in tulburari de digestie, in caz de lipsa a poftei de mincare. Perele Perele contin vitaminele C si 4, zaharuri, celuloza, acizi organici. Au un efect diuretic si antimicrobian, iFnt eficiente in calculoza renala si in infectii ale cailor urinare.

Pepenele galben 4ogat in zaharuri %pina la 9=D&" vitamine 0 C, PP" caroten, acid folie, fier si celuloza. ,ste indicat in constipatii, ateroscleroza, boli de singe, afectiuni renale si ale sistemului cardiovascular. ,!ista date privitoare la efectul calmant al pepenelui galben asupra sistemului nervos central. Capsunele (ructele contin zaharuri %pina la 9>D&, vitamina C, vitamine din grupa 4, acid folie, caroten, celuloza, pectine, fier, calciu, fosfor, mangan, acid citric, malic si salicilic. Au un efect tamaduitor asupra intregului organism. ,le normalizeaza tulburarile survenite in schimbul de substante, intervin benefic in boli de inima, ale vaselor sangvine, tractului gastrointestinal0 ulcer gastric, colecistita, calculi biliari, infectii intestinale, precum si in afectiuni renale, anemie, boala lui 4asedo8, influentind benefic schimbul de iod la nivelul tiroidei. Capsunele actioneaza impotriva microbilor, a agentilor patogeni ce provoaca infectii intestinale, stafilococi, streptococi, virusi gripali. Agrisele etin zaharuri %pina la 9AD&, acizi organici, pectine, tananti. ,fectul lor terapeutic este sporit de elementele pe care le contin, precum cupru, fier, vitamine din grupele 4, C, P si caroten. 'nfluenteaza pozitischimbul de substante din organism, sint un diuretic important si un medicament impotriva obezitatii, ajuta in anemiile generate de carenta de fier. .amiile (oarte bogate in saruri minerale, in vitamina C si in acid citric, si lamiile sint utile organismului. Au o actiune puternic antimicrobiana, antiseptica. Sucul de lamiie se consuma in ateroscleroza, in afectiuni ale tractului gastrointestinal, in boli urinare si in calculoze, in tulburari ale schimbului de substante, hemoroizi, stari febrile. Se poate bea de @-= ori pe zi, prin adaugarea a 9C@ pahar de apa fierbinte la sucul e!tras din jumatate de lamiie. Se foloseste si in salatele de legume proaspete %evitindu-se sarea de bucatarie&. Cu suc de lamiie diluat cu apa %9C@ lamiie la 9C@ pahar apa calda& se poate clati gitul in anghine, in procese inflamatorii la nivelul mucoasei bucale si al faringelui. Pentru uz e!tern, sucul de lamiie se recomanda ca medicament in afectiuni bacteriologice cutanate.'n tratarea calculozei biliare se beau 9;-l@ pahare sau apro!imati9,> 9 amestec cu suc de morcov, de sfecla si de castraveti, pe parcursul intregii zile. .a 9-@ zile de la ingurgitare se declanseaza accese de durere puternice ce dureaza cite 9;-l> minute. Bn cea de-a sasea sau a saptea zi survine criza dureroasa, dupa care algia cedeaza, boala da inapoi, iar calculii dispar. aca aceste dureri sint deosebit de intense, este bine sa va adresati medicului, pentru a va prescrie calmante. Gmeura Contine zahar %<-@;D&, fier, cupru, potasiu, celuloza, tananti, acizi organici, unul dintre acestia, acidul salicilic, cu efect antipiretic, vitaminele C, 4,, 49@, PP, acid folie. ,ste indicata in anemii, boli ale tractului gastrointestinal, in ateroscleroza, afectiuni renale, hipertensiune. (itocizii zmeurei distrug stafilococul auriu, sporii de drojdie si ciupercile de mucegai.'ndulcit cu zahar, sucul de zmeura este o e!celenta bautura revigoratoare in stari febrile. Piersicile Sucul de piersici se recomanda in tulburari ale ritmului cardiac, in anemii, in boli de stomac, urmate de hipoaciditate, in constipatii. oza ideala este de 9CA pahar cu suc, baut cu 9>-@; minute inainte de masa. ,ste contraindicat in stari alergice. in diabetul zaharat, obezitate. Scorusele Scorusele sint cunoscute din cele mai vechi timpuri pentru virtutile lor medicinale. Contin vitaminele C, P, H, ,, caroten, glucoza si fructoza, acizi organici, tananti. Se dovedesc utile in hipertensiune, ateroscleroza, au efect diuretic si hemostatic. Sucul de scoruse se consuma in bolile de hemoroizi, gastrita hipoacida. (itocizii din scoruse sint eficace in combaterea stafilococului auriu, a salmonelei, a ciupercilor de mucegai. in scoruse se separa acidul sorbic, cu proprietati antibacteriene, utilizat in conservarea sucurilor si legumelor. (ructele proaspete si sucul de scoruse se consuma in dizenterie %cite 9;; g fructe, de = ori pe zi, cu @;-=; minute inainte de masa&. Scorusele negre Se bucura de o larga popularitate mai cu seama in ultimul timp, si aceasta pe buna dreptate. (ructele contin vitaminele C, 4,, ,, P, PP, caroten, zahar %pina la :D&, acizi organici, mangan, cupru, bor, iod, magneziu, fier. Scorusele negre isi vadesc eficacitatea in hipertensiune si ateroscleroza. Se folosesc si in gastrite hipoacide,

capilaroto!icoze, to!icoze ale gravidelor. (itocizii scoruselor negre impiedica inmultirea stafilococului auriu, a bacilului dizenterie. Prunele *erita atentia pentru virtutile lor terapeutice. Sint hibridul dintre corcoduse si porumbe. Contin pina la 91D zahar, pectine. vitaminele C, 4p PP, caroten, acizi organici. Prunele au un efect diuretic evident, la fel cum e evident si rolul lor in slabire. *anifesta o actiune curativa in ateroscleroza. afectiuni renale, cardiace, ale ficatului, in hipertensiune.

Coacazele negre
Sint deosebit de utile, ocupind locul al doilea, in importanta, dupa macese, prin continutul de vitamine C si 4. Poseda, de asemenea, in compozitie vitaminele 4,, PP, caroten, potasiu, fier, acid citric, acid malic, precum si alti acizi organici, pectine, tananti, zaharuri. Coacazele negre isi manifesta efectul terapeutic in ulcerul gastric, gastrite hipoacide, ateroscleroza, boli renale, disfunctii in schimbul de substante ale organismului, anemii. Creste in mod semnificatiimunitatea. (itocizii din coacazele negre sint eficienti in combaterea stafilococului auriu, a bacteriilor microscopice care provoaca dizenteria, difteria. 'nfuzia de coacaze negre mareste de 9; ori efectul antimicrobian al tetraciclinei, biomicinei, al altor antibiotice. Sucul de coacaze negre distruge virusii din grupele A@ si 4. Afinele Prin concentratia de mangan depasesc toate celelalte fructe de padure, fructe de gradina si legume. Au fost identificate in compozitia lor si alte elemente, precum vitaminele C, 4,, 4@, caroten, tananti, pectine, zaharuri, acizi malic si lactic, chinina, chihlimbar. Se dovedesc eficiente in afectiuni ale tractului gastrointestinal, in special in gastrite cu hipoaciditate, in infectii intestinale, in hepatita, precum si in anemii, calculi renali, podagra, reumatism, boli de piele. Cum afinele imbunatatesc vederea, se recomanda persoanelor care, prin profesie, au nevoie de o acuitate deosebita a vazului. *erele Contin vitaminele C, 4,, 4,, P. ,, caroten " dispun de concentratii mici de potasiu, fier, mangan, calciu, pectine, zaharuri, acizi organici. Constituie o e!celenta combinatie impotriva sclerozei. Sint eficiente in infectii intestinale, boli de inima, rinichi, hipertensiune, in obezitate, anemie, podagra, calculi renali. 'n ultimul caz se recomanda consumul unei bauturi preparate din coji uscate de mere %9 lingura de pulbere de coji de fructe la 9 pahar cu apa clocotita&. Sortimentele de mere acre sint indicate in diabet. (itocizii din mere s-au dovedit eficienti in combaterea agentilor ce provoaca dizenteria si a virusilor din grupa A. Actiunea antimicrobiana a fitoncizilor creste de la periferia fructului spre miez. Sucul de mere intareste sistemul cardiovascular, este util persoanelor ce desfasoara activitati intelectuale. ,!ista in acest fruct destul de multe elemente hematoformatoare. in tratarea obezitatii se recurge la un amestec de sucuri0 de mar - 9;; ml, pepene galben - >; ml, de rosii - > ml, de 'amiie - @> ml. Se recomanda si in avitaminoze sau anemii. oza de suc de mar in ateroscleroza, hipertensiune, obezitate, afectiuni ale cii biliare este de 9C@ pahar de suc, cu 9>-@; minute inainte de masa. Sortimentele acre %spre e!emplu, merele Antonov7a& sint utilizate in boli de stomac cu hipoaciditate si constipatii. Ce tipuri de suc sint mai des folosite I a *orcoJ mar acru. .a =;; g suc se folosesc in medie, A-> morcovi si @ mere. a *orcoJ sfecla J mar. a 4ostan J mar %9C: dintr-un bostan de dimensiuni medii si @-= mere&. a 4ostan J morco-l- mar. a Suc de rosii. Cu >-l; minute inainte de a-l consuma sa se adauge la 9 pahar cu suc 9-@ catei de usturoi maruntiti si apoi sa se strecoare. 5 atare combinatie o recomandam celor ce s-au obisnuit sa bea suc de rosii cu sare0 o data introdus usturoiul, sarea nu mai este necesara. a ovlecel J mar J morcov.

a'' (arza al)a * morco* mar.

a Sfecla J mar %9 sfecla de marime medie si @-= mere&.

Calitatile fructelor si legumelor

Profita la ma!im de ele
Prin o!idare, ncalzire si fierbere vitaminele, sarurile minerale si enzimele se distrug. 3itamina C este cea mai fragila dintre toate. Pentru ca nu ntotdeauna anumite vegetale se consuma n stare cruda, trebuie sa fim atenti ca acesti factori distructivi sa elimine ct mai putin posibil din substantele benefice continute n plante. 'n paginile care urmeaza, vom vedea cum se poate realiza acest lucru. ar, mai nti, sa-i dam cuvntul lui 6.-C. 2effroK, n legatura cu enzimele. 'ntr-adevar, daca oamenii cunosc mai mult sau mai putin vitaminele si sarurile minerale, ei au auzit rareori vorbindu-se despre enzime si mai ales despre rolul lor n organismul nostru, lata, deci, ce afirma dl. 2effroK0 Enzimele sau diastazele sunt un fel de fermenti care se gasesc n compozitia legumelor si a fructelor proaspete. Ele intervin n digerarea alimentului, printr-un proces de fermentatie. Daca ele au fost distruse prin fierbere, oxidare sau printr-un conservant chimic, organismul este obligat, pentru a digera alimentul, sa recurga la propriile sale rezerve de enzime. Acest efort oboseste organismul, rezultatul fiind o stare de somnolenta dupa masa si o ncetinire a digestiei."

Pastrarea fructelor si legumelor

+u trebuie sa pierdem niciodata din vedere faptul ca fructele si legumele trebuie consumate ct mai repede posibil dupa cumpararea lor. Pastrati-le n frigider sau, n lipsa acestuia, ntr-un loc racoros si ntunecat. .a rece si la adapost de lumina, vitaminele, sarurile minerale si enzimele vor rezista mai mult. Stiind ca un fruct sau o leguma nceputa pierde o parte din substantele sale nutritive prin o!idare, deci n contact cu aerul, obisnuiti-va sa-l nveliti, pentru a evita acest lucru.

Deco,irea
Cea mai mare parte a vitaminelor fiind ntotdeauna sub coaja fructelor si a majoritatii legumelor, trebuie evitata curatarea adnca a acestora. 'deal ar fi sa le consumam pe toate cu coaja lor, dupa ce le-am spalat cu grija sub jet puternic de apa, stiut fiind ca legume ca morcovul, cartoful, napul si altele se curata usor prin spalare cu peria. +u le lasati niciodata sa stea n apa ore ntregi, pentru ca numeroase componente, printre care si anumite vitamine, ar fi iremediabil distruse. aca multe legume se preteaza la prepararea unor delicioase salate, acestora li se pot adauga,dupa gustul fiecaruia, si anumite fructe ca marul sau avocado. (ie ca sunt rase sau taiate felii, ele trebuie pregatite doar nainte de a le servi. Cteva picaturi de lamie vor spori aportul de vitamina C si le vor proteja mpotriva o!idarii. (ructele crude se pot combina ntre ele, rezultnd deserturi savuroase. Se aleg dupa preferinta fiecaruia si n functie de anotimp. aca sunt bine coapte, este inutil sa li se adauge zahar.

Fierberea pe abur
Adeptii acestui mod de preparare sunt din ce n ce mai numerosi, pentru ca el se dovedeste e!celent pentru sanatate, prin pastrarea vitaminelor, a oligoelementelor si a enzimelor. 'n plus, alimentele si pastreaza ntreaga savoare. -ecipientul care permite realizarea acestui tip de fierbere este dintre cele mai simple. , vorba de o oala cu doua sau trei etaje0 vasul de dedesubt se umple cu apa, iar al doilea si al treilea, avnd fundul prevazut cu gauri mici, sunt cele n care se pun legumele. (ierberea pe abur este o metoda sanatoasa si usor de realizat, care nu necesita supraveghere. .egumele si fructele se preteaza bine la acest tip de fierbere.

Fierberea nabusita
+ici n acest caz, alimentele nu fierb n apa. .egumele taiate cubulete sau rondele subtiri se pun n putin ulei de masline, ntr-un vas nchis ermetic. Pentru a evita orice risc de #prindere$, se pun pe fundul vasului legumele zemoase0 rosiile, vinetele, salata, ceapa, iar deasupra legumele uscate precum cartoful, napul, varza, morcovul. Ca si fierberea pe abur, fierberea nabusita nu necesita supraveghere. 2ospodina se poate ocupa cu alte treburi, ct timp dureaza fierberea. *ai mult chiar, fierberea facndu-se la foc mic, economia de energie este apreciabila. n concluzie, aceste doua moduri de fierbere evita pierderea vitaminelor si a sarurilor minerale prin fierberi interminabile sau pastrare ndelungata n apa. 'n cartea sa Alimentatia sanatoasa, 6.-C. 2effroK recomanda, pentru fierberea legumelor si a fructelor, folosirea unei cratite din fonta, preferabila celei din aluminiu, pentru ca0 asele din aluminiu sau din alia!e ale acestui metal sunt daunatoare. "n contact cu acidul legumelor si al fructelor puse la fiert sau lasate n aceste vase, se formeaza saruri de alumina. Aceste saruri au proprietatea de a se depune pe peretii interni ai organelor aparatului digestiv, de a reduce secretiile glandelor si de a provoca ulcer. #umerosi autori mentioneaza acest lucru. $nii merg chiar p%na la a afirma ca aluminiul faciliteaza aparitia si proliferarea celulelor canceroase. &olositi, mai bine, cratite din fonta emailata."

-aKmond

e!treit atrage si el atentia asupra acestui lucru0

Evitati ustensilele de bucatarie din aluminiu, acesta eliber%nd n mod constant saruri de alumina, al caror efect asupra organismului este cel putin ndoielnic. 'referati fonta neagra, pe cea emailata, sau otelul inoxidabil. (otusi, puteti procura vase din aluminiu garantat inoxidabil."

Fibrele alimentare
&n remediu ( miracol3itaminele si sarurile minerale nu constituie singurele elemente vitale necesare omului. (ibrele vegetale continute de fructe si legume au, n felul lor, un rol salutar. in nefericire, de o jumatate de secol, alimentatia noastra este considerabil saracita n fibre vegetale, consecintele fiind cunoscute0 un numar mare de oameni care sufera de constipatie, de colita, de diabet, de hipercolesterolemie sau de cancer al colonului. )oate studiile demonstreaza ca populatiile al caror regim alimentar este sarac n fibre vegetale sunt mult mai afectate de aceste boli degenerative, dect altele. (ibrele vegetale, de trei tipuri, si au, fiecare, propria #identitate$0 L Celuloza0 constituie principalul nostru aport n fibre vegetale. (oarte rezistenta la sucurile digestive, ea este prea putin degradata de flora intestinala. Cerealele contin mai multa celuloza dect fructele si legumele. 'n fructele si legumele timpurii, celuloza se numeste hemiceluloza, pentru ca este foarte frageda. L Pectina0 lucrarile de specialitate au aratat ca aceasta fibra vegetala gelatinoasa este arma cea mai eficienta n lupta mpotriva colesterolului. 5 gasim n proportie mare n mar, dar si n alte fructe, n cantitate mai mica. Pectina, ca si celuloza, este degradata doar partial de bacteriile din colon. L Lignina0 absorbita, ea se elimina intacta pe cale naturala si poate irita intestinul. .ignina este nlaturata de obicei n timpul decojirii legumelor, taria ei fiind binecunoscuta %ata fasolei verzi, atele sparanghelului&.

ctiunea asupra tranzitului intestinal si a constipatiei

Persoanele care consuma regulat fructe, legume, pine integrala sau chiar cereale, sufera rareori de constipatie. Procesul este firesc0 mbibndu-se cu apa, fjbrele vegetale formeaza o masa care #matura$, fara a agresa, peretii intestinali, ca si miile de vilozitati care i captusesc. .a capatul traseului, materiile fecale sunt mai voluminoase, pentru ca aceasta operatie de curatare a obligat muschii intestinului ia contractii mai eficiente, eliberndu-l mai rapid si mai bine de resturile alimentare.

ctiunea asupra colesterolului si a bolilor cardiovasculare

'n tarile industrializate, alimentatia cu multa carne, bogata n grasimi animale si n produse rafinate, este unul din factorii raspunzatori de cresterea valorii colesterolului. 5r, de multa vreme s-a demonstrat ca reducnd consumul de carne rosie, grasimi animale, alimente preparate %nghetate, produse de patiserie, biscuiti& si introducnd n meniul zilnic fibrele vegetale, valoarea colesterolului sangvin scade vizibil. (i!nd colesterolul, fibrele vegetale mpiedica difuzarea lui n snge. -ecomandarile care urmeaza - dintre care cele mai multe sunt prevazute si de organizatii internationale de cardiologie - va vor permite sa va micsorati colesterolul, prevenind astfel accidentele cardiovasculare0 L Consumati fructe, legume si cereale n fiecare zi0 regimul dumneavoastra alimentar zilnic trebuie sa contina cel putin =; g de fibre alimentare %echivalentul unui fel de mncare compus din legume fierte, cu un fruct crud la fiecare masa. 'n timpul zilei, mncati uneori fructe uscate0 smochine, curmale, caise, prune uscate&. 'nlocuiti pinea alba cu pine integrala. L 4eti 9-9,> litri de apa zilnic, pentru a face ca fibrele alimentare sa-si mareasca volumul si sa actioneze n mod eficient. L *ncati mai putina carne rosie si preferati carnea slaba %fara grasime&. L +u depasiti cantitatea de doua-trei pahare de vin pe zi. L Consumati peste ct mai des posibil. Scrumbia, sardeaua, somonul sunt ceie mai potrivite pentru a preveni tulburarile cardiovasculare %chiar daca au carnea grasa&. L (olositi uleiurile nesaturate nehidrogenate, obtinute prin presare la rece0 de floarea soarelui, de porumb, de soia, de in, si... pretiosul ulei de masline %mononesaturat&. L -educeti consumul de galbenus de ou, de lapte nedegresat, de brnzeturi fermentate si de alimente industriale care contin ulei de palmier sau de cocos. L Consumati lecitina de soia0 acest produs natural previne depunerea colesterolului pe peretii arterelor. 'n 2ermania a fost oficializata folosirea ei n combaterea colesterolului. L Suprimati tutunul. L (aceti sport %chiar si mers pe jos&.

ctiunea asupra diabetului

iabetul face parte din grupa bolilor cauzate de civilizatie. Alimentele bogate n zaharuri rafinate si supraalimentatia sunt principalele sale cauze. n Statele /nite, studiile paralele asupra diabeticilor obezi si slabi, facute de prof. Mames Anderson, de la /niversitatea din Hentuc7K, au condus la concluzii relevante0 bolnavii supusi unui regim bogat n fibre alimentare si-au redus dozele de insulina dupa numai cteva saptamni. Printr-o aFctiune mecanica foarte simpla, fibrele alimentare au mpiedicat zaharul sa treaca prea repede prin peretele intestinal, ducnd la o scadere a glucozei n snge. Pancreasul, producnd mai putina insulina, deci lucrnd mult mai putin, si-a pastrat toata capacitatea de actiune.

ctiunea mpotriva cancerului de colon

n tarile occidentale, cancerul de colon este mai raspndit, deoarece dezechilibrele alimentare sunt aici frecvente. Cresterea secretiei biliare, modificarea florei intestinale, aparitia polipilor si a substantelor cancerigene sunt consecintele unei alimentatii sarace n fibre alimentare si bogate n grasimi. Cercetatorii au avut n vedere doua tari cu acelasi standard de viata si cu aceeasi clima0 anemarca si (inlanda. 'n prima dintre ele se semnaleaza o rata a cancerului de colon de trei ori mai mare dect n cealalta. (inlandezii si asigura nevoile de fibre vegetale printr-o hrana mult mai bogata n legume si pine integrala dect aceea a danezilor. n America de Sud, Africa, 'ndia si 5rient, cancerul de colon este aproape ine!istent, datorita faptului ca n meniul acestor populatii intra n principal cereale, fructe si legume. (ibrele vegetale au deci un rol incontestabil n prevenirea cancerului de colon, aparndu-ne de aparitia lui n diverse moduri0 L accelernd tranzitul intestinal, substantele cancerigene ramn mai putin timp n intestin" L dilund aceste substante to!ice prin scaune voluminoase, le fac astfel mai putin nocive" L provocnd eliminarea sarurilor biliare prin materiile fecale %factor de risc pentru acest tip de cancer&" L modificnd favorabil flora intestinala. (ibrele alimentare sunt, printre altele, deosebit de importante n prevenirea inflamatiilor colonului si a colitelor.