Drept Penal General

Ansamblu de norme juridice de drept public, care reglementeaz! faptele care constituie infrac"iuni. Reglementeaz! condi"iile angajarii r!spunderii si consecintele angajarii acestei r!spunderi. Func"iile dreptului penal: Func"ia protectoare: trebuie inteleasa sub un dublu aspect: - Protejeaza toate valorile fundamentale ale vie"ii in societate - Protejeaza infractorul mpotriva unor reac"ii disproportionate sau abuzive ale statului Func"ia educativa: motiveaz! membrii societ!"ii in sensul respectarii dispozitiilor legale, dincolo de amenintarea unei sanc"iuni penale

Principiile fundamentale:
1. Principiul legalitatii, incriminarii si pedepsei (principiu de forta constitutionala)
A. Legalitatea incriminarii - presupune ca pentru a putea determina r!spunderea penal! a unei persoane o fapta trebuie sa e prev!zut! de legea penal! Lex scripta - ideea de accesibilitate a legii (norma penal! trebuie sa e adus! la cuno#tin"! subiectiilor astfel nct orice persoana sa poat! lua cuno#tin"! de lege). Este obliga"ia statului sa fac! publicitatea legilor. In cazul nerespectarii accesibilitatii se introduce o excep"ie de neconstitutionalitate. Lex certa - exigenta de previzibilitate: legiuitorul trebuie sa formuleze norma cu suecenta claritate astfel nct orice persoana interesata sa poat! n"elege con"inutul acesteia. In cazul nerespectarii previzibilitatii se introduce o excep"ie de neconstitutionalitate Lex stricta - legea este de stricta interpretare. Analogia presupune aplicarea unei norme cu privire la o situa"ie nereglementata de lege dar asem!n!toare cu situa"ia reglementata. Regimul juridic al analogiei: - in defavoarea inculpatului - aplicarea unei norme care are ca efect angajarea sau agravarea r!spunderii faptuitorului. In dreptul penal este strict interzis!. Clauzele legale de analogie - sunt dispozitii legale prin care chiar legiuitorul permite aplicarea legii in alte ipoteze dect cele express reglementate. Este compus! din doua elemente: 1. Enumerarea unor situa"ii 2. O formula "si altele" Regim juridic: clauzele se clasica in doua categorii, in functie de enumerare: 1. Clauze omogene - cuprind enumerarea unor situa"ii de aceea#i natura astfel nct se poate idenitica criteriul comun avut in vedere de c!tre legiuitor. Sunt admisibile, pot folosite de legiuitor in redactarea actelor normative 2. Clauze eterogene - cuprind enumerarea de imprejurari de natura diferit!, astfel nct nu putem identica un criteriu comun. Nu sunt admisibile. (se combat prin excep"ie de neconstitutionalitate).

- in favoarea inculpatului - presupune aplicarea prin analogie a unei norme care atenueaza sau inlatur! r!spunderea faptuitorului. Este admisibila in anumite condi"ii: 1. Situa"ia de fapt sa nu e acoperita de norma juridic! in cauza. Este nevoie de o situa"ie care excede legea. 2. Lacuna de reglementare sa nu e intentionata. - Diferen"a ntre clauzele de analogie omogene si eterogene nu prezint! important! deoarece ambele sunt admisibile. Interpretarea: acea operatiune care se efectueaz! in vederea aplic!rii normei juridice, avnd ca nalitate stabilirea ntinderii exact a dispozitiei, pentru a identica cu maxim de precizie posibilele limitele normei penale. (ex. sfera subiectelor, sfera de interpretare) Tipuri de interpretare: - interpretarea gramaticala - pornind de la sensul termenilor utilizati de c!tre legiuitor - interpretarea teleologica - stabile#te intelesul normei pornind de la nalitatea acesteia - interpretarea istorica - se iau in considerare condi"iile de ordin social, economic, politic in care a fost adoptat! legea - interpretarea logica - se ia in considerare interactiunea logica a normei cu celelalte norme Interpretarea evolutiva (extensiva/extins!): consta in interpretarea textului de lege prin actualizarea acestuia ncercnd sa l raporteze la nivelul de dezvoltare a societ!"ii actuale. - art. 195 al. 1: interceptarea unei convorbiri efectuate prin telefon, telegraf sau orice alte mijloace de transmitere la distan"!. Conditiile cumulative ale interpretarii evolutive: 1. Stabilirea voin"ei certe a legiuitorului de a incrimina fapta si in varianta interpretata 2. Posibilitatea incadrarii faptei in varianta interpretata in denitia actuala prev!zut! de textul legal Lex previa - interzicerea aplic!rii retroactive a legii penale B. Legalitatea pedepsei -

2. Principiul caracterului personal: acel principiu fundamental conform c!ruia

nici o persoana nu poate trasa la r!spundere penal! si obligat! sa execute o sanctiune cu caracter penal, stabilit! pentru o infractiune pe care nu a savarsit-o. - principiul se opune in mod absolut la aplicarea in mod direct a unei sanc"iuni penale a altei persoane dect cea care a comis infractiunea. In schimb unele efecte indirecte (efecte prin rico#eu) sunt inevitabil acceptate. - compatibilitatea acestui principiu cu r!spunderea penal! a persoanei juridice - art. 19 in. 1, introdus prin legea 278/2006 reglementeaz! in premiera r!spunderea penal! a persoanei juridice. - nu exista r!spundere solidar! (ca si in dreptul civil), sanctiunea se aplica individual ec!rui infractor

3. Principiul minimei interventii: implica o restrangere, pe ct posibil, a

recurgerii la mijloacele penale de protec"ie a valorilor sociale, atunci cnd protec"ia acestor valori poate realizat! prin mijloace apar"innd altor ramuri de drept (civil, contraventional, disciplinar) - ac"iunea penal! este necesar! doar atunci cnd nu exista alte forme de reac"ie

4. Principiul individualizarii: presupune ca consecintele angajarii r!spunderii

penale trebuie sa e proportionale cu situatiile care au antrenat aceasta r!spundere - Individualizarea legal! (stabilirea in abstracto): se realizeaz! de c!tre legiuitor prin stabilirea pedepselor legale pentru ecare infractiune in parte. Legiuitorul este obligat sa aleag! o sanctiune legal! care sa corespunde importantei valorii sociale ocrotite, dar si intensitatii atingerii aduse acesteia - Individualizarea judiciar! (stabilirea in concreto): consta in determinarea sanctiunii concrete pe care intractorul trebuie sa o execute. Este atributul instan"ei de judecat! care stabile#te pedeapsa principala, complementara, accesorie, modalitatea de executare a pedepsei, precum si eventuale m!suri de siguran"! - Individualizarea administrativ!: se realizeaz! dup! r!mnerea denitiva a hot!rrii de condamnare, in timpul executarii sanctiunii. (regimul difer! dup! cum intractorul este major sau minor; primari sau recidivisti etc.)

5. Principiul umanismului: impune recunoasterea faptului ca infractorul,

indiferent de infractiunea pe care a comis-o, este si ramane o persoana uman! si are dreptul de a tratat! ca atare si de a reintegrata in societate dup! executarea sanctiunii - ca expresie a materializarii principiului, pedeapsa cu moartea a fost complet abolita si recurgerea la pedepse privative de libertate trebuie sa e, pe ct posibil, limitate in favoarea altor sanc"iuni

Izvoarele dreptului penal

Izvor (formal): modul de manifestare sau forma pe care regula de drept o mbrac! si sub care se face cunoscuta persoanelor "inute sa se conformeze acesteia Dup! autoritatea de la care emana: 1. Izvoare interne (Constitutia, legile organice, OUG, cutuma, decretele preziden"iale (gratierea individual!), decizile CC, RIL-ulire) 2. Izvoare externe (tratatele si conventiile interna"ionale la care Romnia este parte, actele adoptate la nivel UE) - Directe: creaza drepturi si obliga"ii persoanelor zice, juridice si organelor judiciare, ind aplicabile in mod nemijlocit de instantele romane (tratate de asistenta in materie penal!, tratate privind protec"ia drepturilor omului) - Indirecte: acele tratate sau conventii, care dup! raticare, creaza in sarcina statului obliga"ia de a introduce in legisla"ia penal! interna anumite reglementari; nu pot aplicate in mod direct de c!tre instantele na"ionale Dup! forma: 1. Izvoare scrise (Constitutia Romniei; legea organica-codul penal; legiile adoptate nainte de intrarea in vigoare a constitutiei din 1991; decretele adoptate pana in 1989; decretelelegi-legi din perioada Decembrie 1989-Iunie 1990; ordonantele de urgen"!) 2. Izvoare nescrise (cutuma) Dup! efecte: 1. Izvoare pozitive 2. Izvoare negative (deciziile Curtii Constitutionale, prin care se constata neconstitu"ionalitatea)

Constitutia: (ca izvor de drept penal) Consacr! o serie de reguli (principiul legalitatii pedepsei, limitele extr!darii cet!"enilor romni, abolirea pedepsei cu moartea) Constituie principii generale de drept aplicabile si in dreptul penal (neretroactivitatea legii, egalitatea in fata legii, proportionalitatea restrangerii drepturilor si libertatilor fundamentale) RIL: (cale extraordinara de atac pt interpretarea unitara a legii): Poate declarata de procurorul general Poate provocat de colegiul de conducere a CSM, sau colegiile de conducere a Curtilor de Apel ICCJ da hotararea si este obligatorie pt instante (produce efecte ex nunc) Hot!rrea este luata cu majoritate calicata de 2/3 Legea 202/2010 $ Cutuma: Izvor nescris Con"ine un element material (o suit! de fapte repetate, durabil! si clar!) si un element juridic (certitudinea caracterului obligatoriu) Nu poate incrimina Exonerarea (joac! rolul de izvor direct): atunci cand un comportament este totusi un comportament general acceptat (ex.: g!urirea lobului urechii, circumcizia) Interpretare (joac! rolul de izvor indirect): ajuta la determinarea continulului unor concepte prin rapotarea la practicile sociale curente la un moment dat

Normele penale
Exista doar dispozitie si sanctiune (sunt de aplicabilitate generala) Dispozitia impune norma de conduita (este implicita si nu explicita) Exista si norme incomplete la care lipseste e sanctiunea e dispozitia. $Norme incomplete : 1. Norme cadru (in alb) 2. Norme de trimitere 3. Norme de referire - In noul cod penal se unesc normele de referire cu normele de trimitere $ 1. Norme cadru (in alb): Contin o incriminare cadru care urmeaza a completata cu elemente preluate dintr-un numar nedeterminat de norme Norma cadru este formulat! generic, urmnd a se concretiza din prevederile altui act normativ Lipseste o parte a dispozitiei (dispozi"ie generic!) Clasicare: - Norme in alb proprii: completarea se face printr-o norma de for"a juridic! inferioar! - Norme in alb improprii: completarea se face printr-o norma de for"a juridic! egala

$ 2. Norme de trimitere: Sunt norme incomplete carora le lipseste sanctiunea. Ele isi imprumuta sanctiunea de la o alta norma si devin apoi independente fata de aceasta. Odat! ce norma de trimitere si-a luat sanctiunea dintr-o alta norma, eventualele modic!ri sau chiar abrogarea celei din urma nu afecteaz! norma de trimitere Norma completatoare se refera la altceva decat norma de trimitere in dispozitie 3. Normele de referire: Sunt norme care mprumuta o parte a dispozitiei dintr-o alta norma, r!mnnd apoi legate de aceasta Orice modicare a normei completatoare intervine si in norma de referire Norma completatoare trebuie sa existe la momentul adoptarii ei Diferentierea normelor cadru de normele de referire: Ambele r!mn legate de norma completatoare, astfel ca orice modicare a acesteia atrage modicarea normei incomplete In plan practic regimul lor este similar Norma de referire se completeaz! cu elemente preluate din una sau mai multe norme determinate de c!tre legiuitor Norma cadru se completeaz! cu prevederi dintr-un num!r nedeterminat de norme Norma de referire se completeaz! doar cu prevederile unei norme care exista la momentul adoptarii ei Norma cadru se completeaz! si de norme care vor adoptate ulterior intr!rii ei in vigoare

Aplicarea in spatiu a legii penale $

1. Principiul teritorialitatii (art. 3 Cod Penal; art. 8 NCP)
Teritoriul cuprinde urm!toarele elemente: A. Suprafa"a terestr! (suprafa"a cuprins! intre frontierele politico-geograce) B. Apele interioare (ape curgatoare sau statatoare precum si apele maritime interioare) C. Marea teritorial! (la"ime de 12 mile marine de la liniile de baza) D. Subsolul (corespondent solului terestru, acvatic si maritim) E. Spa"iul aerian (coloana de aer situat! deasupra teritoriului Romniei, pana la limita inferioar! a spatiului extraatmosferic) - Fac parte din teritoriul "!rii sediile reprezentan"elor diplomatice si consulare acreditate in Romnia (vechea conceptie potrivit c!reia acestea apar"in statului pe care l reprezint! ind abandonata) - Orice infractiune comisa pe o nava sau aeronava romna se n"elege ca infractiune comisa pe teritoriul Romniei - Infractiunea comisa pe o nava sau aeronava romna stationata ntr-un port str!in cade deopotriv! sub inciden"a legii penale romne ct si sub inciden"a statului pe a c!rui teritoriu se aa nava (dac! infractorul a fost condamnat in statul unde s-a comis

infractiunea, din pedeapsa aplicat! de instantele noastre se va sc!dea pedeapsa executat! in str!in!tate) Locul comiterii infractiunii Teoria ubicuitatii - infractiunea se considera savarsita pe orice teritoriu unde a avut loc un act de executare sau s-a produs un rezultat Instantele romane vor i competente att in cazul infractiunilor ncepute pe teritoriul romniei, dar consumate in str!in!tate, ct si infractiunilor care au produs doar rezultatul pe teritoriul Romniei Pentru aplicarea legii penale romane, conform principiului ubicuitatii, nu intereseaz! nici cetatenia infractorului, nici dispozitiile legii penale din tara de origine a acestuia NCP - legea penala romana poate aplicata nu doar atunci cand s-a produs rezultatul/actul de executare, dar si atunci cand s-a savarsit un act de instigare ori complicitate.

2. Principiul personalitatii legii penale romane (art. 4 Cod penal)

Legea penala romana sub incidenta principiului personalitatii se aplica atunci cand infractiunea este comisa de un cetatean romn in strainatate Cod penal actual: - Persoana zica (un cetatean sau un apatrid cu domiciliul in Romnia) - Persoana juridic! - nu se aplica textul NCP: - Persoana zica (doar un cetatean romn, in cazul apatrizilor se poate extrada) - Persoana juridic! - se aplica textul Conditia dublei incrimin!ri - infractiunea trebuie prevazuta atat de legea romana cat si de legea statului unde a fost savarsita Cod penal actual: - Nu este necesar! dubla incriminare NCP: - Dubla incriminare nu e necesara daca pedeapsa e mai mare de 10 ani - Dubla incriminare e necesara daca pedeapsa e mai mica de 10 ani - Incriminarea sa e in conformitate cu legea romn! $ Existenta unor conditii speciale de procedura: Cod penal actual: - Nu exista astfel de conditii, urmarirea se face conform dreptului comun NCP: - Actiunea penala se poate pune in miscare numai cu autorizarea prealabila a procurolului general de la parchetul de pe langa Curtea de Apel sau Parchetul de pe langa ICCJ $

3. Principiul realitatii legii penale romne (art. 5 Cod penal)

Acest principiu determina inciden"a legii penale romane in raport de subiectul pasiv al infrac"iunii (victima)

Condi"ii: Autorul: - Cod penal actual: trebuie sa e ori cetatean strain ori apatrid cu domiciul in strainatate - NCP: cetatean strain ori apatrid Sfera persoanelor vatamate: - Cod penal actual: statul romn sau un cet!"ean romn - NCP: statul romn, un cetatean romn, sau o persoana juridica romn! Sfera infractiunilor: - Cod penal actual: doua categorii de infractiuni: contra sigurantei nationale a romaniei si cu privire la integritatea corporala (via"a cetateanului romn) - NCP: orice infractiune comisa contra statului, cetateanului roman sau persoanei juridice de nationalitate romana Condi"ii speciale de procedura: - Cod penal actual: cu autorizarea prealabila a procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ - NCP: cu autorizarea prealabila a procurorului general al parchetului de pe langa ICCJ $+ lipsa unei proceduri in statul unde s-a comis infractiunea Tratatele sau conventile interna"ionale la care Romnia este parte sa nu contina prevederi referitoare la un alt mod de solutionarea a acestor cauze (prevederile art. 5 au caracter subsidiar fata de prevederile conventilor interna"ionale)

4. Principiul universalitatii legii penale romane (art. 6 Cod penal)

Legea penal! romna se aplica si altor infrac"iuni s!vr#ite in afara teritoriului "!rii, de un cet!"ean strain sau de o persoana f!r! cetatenie care nu domiciliaz! pe teritoriul "!rii dac! fapta este prev!zut! ca infractiune si de legea penal! a "!rii unde a fost savrasita, iar faptuitorul se aa in tara Condi"ii: Statutul autorului faptei: - Cod penal actual: cetatean strain sau apatrid cu domiciul in strainatate - NCP: cet!"ean strain sau apatrid Persoana vatamata: - Cod penal actual: un strain (ca regula), statul romn sau cetatean romn (cu privire la natura infractiunii) - NCP: un strain (stat, persoana juridica, persoana zica) Categorii de infrac"iuni: - Cod penal actual: la str!ini (orice infractiune); alte infractiuni decat cele de sub incidenta principiului realitatii - NCP: infractiuni de care ne-am obligat prin tratate sau conventii interna"ionale si infractiuni in cazul carora s-a refuzat extradarea Dubla incriminare (nu este necesar ca fapta sa e incriminata identic de cele doua legi) Infractorul sa se ae benevol pe teritoriul "!rii Sa nu existe, potrivit legii statului unde s-a comis infractiunea, vreo cauza care mpiedica punerea in mi#care, continuarea sau executarea actiunii penale, iar

pedeapsa sa nu fost executat! sau considerat! ca executat! (cnd in statul unde s-a comis infractiunea lipseste autorizarea necesar!, a intervenit prescriptia, amnistia sau gratierea, ori cnd pedeapsa a fost executat!) Tratatele sau conventiile la care Romnia este parte sa nu contina prevederi referitoare la un alt mod de solutionare a acestor cauze

Cooperarea interna"ional! in materie penal!

$

Extradarea:
Extradarea catateniilor romani: In cazul conventilor multilaterale: Se face sub rezerva reciprocitatii si numai in una din urm!toarele situa"ii: - Persoana extradabila domiciliaz! pe teritoriul statului solicitant, la data formularii cererii - Persoana extradabila are si ceta"enia statului solicitant - In cazul condamnarii la o pedeapsa privativa de libertate, statul solicitant sa dea asigur!ri ca persoana extradata va transferata in Romnia pentru executarea pedepsei In cazul conventilor bilaterale: Cet!"enii romani pot extradati in condi"ii de reciprocitate Persoane exceptate de la extradare: Persoanele c!rora li s-a acordat dreptul de azil in Romnia Persoanele str!ine care se bucura in Romnia de imunitate de jurisdictie Persoanele str!ine citate din str!in!tate in vederea audierii ca p!r"i, martori sau exper"ii in fata autoritatii judiciare romane solicitante Statul romn poate refuza sau amna extradarea altor persoane dect cele mentionate, in m!sura in care predarea acestora poate avea consecinte deosebit de grave (varstra, stare de s!n!tate) Condi"ii: Cu privire la fapta: - Dubla incriminare (fapta in materialitatea ei sa e prev!zut! de legea penal! a ambelor state) - Sa nu e vorba de o infractiune politica sau conexa unei infrac"iuni politice - Cnd statul solicitat are motive sa cread! ca persoana extradabila va pedepsita din considerente de rasa, religie, sex, na"ionalitate, limba, opinii sau apartenenta la un grup social - Sa nu e vorba de o infractiune militar! (doar infrac"iuni pur militare, ex.: dezertare, c!lcare de consemn; nu prevede de exemplu un furt comis de un militar) - Fapta sa e sanctionata, potrivit legii ambelor state cu pedeapsa nchisorii de cel putin 1 an, sau pedeapsa de cel putin 4 luni, sau fractiuni de pedeapsa r!mas! de cel putin 4 luni Cu privire la ac"iunea penal! si competenta

- Infractiunea sa nu atrag! competenta legii penale romane (motiv optional de refuz) Cu privire la drepturile si libertatiile fundamentale - Nu se admite cererea in cazul posibilitatii condamnarii la pedeapsa cu moartea - Nu se admite cererea in cazul in care via"a persoanei este pus! in pericol in statul solicitant - Interzicerea torturii sau tratamentelor degradante - Nu se admite cererea in cazul in care nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil sau persoana ar putea judecat! ntr-o cauza de pe rolul unei instan"e extraordinare, altele dect cele instituite prin instrumente interna"ionale pertinente - in cazul in care persoana se aa de mai mult timp pe teritoriul statului solicitat si are deja o familie acolo Efectele solu"ionarii cereri de extradare: Respingerea: nu are ca efect inlaturarea r!spunderii penale a persoanei in cauza, autoritatiile romane vor proceda la urm!rirea si judecarea persoanei in cauza Admiterea: are ca efect remiterea infractorului autoritatiilor statului solicitant in vederea judecarii sau executarii pedepsei Remiterea este guvernat! de principiul specialitatii: persoana extradata nu poate i urm!rit!, judecat! ori de"inut! pentru un fapt anterior predarii, altul dect cel care a motivat extradarea Excep"ia de la principiul specialitatii: Statul roman, care a predat-o consimte (in urma unei cereri formulate din partea statului solicitant, de extindere a extradarii) Avnd posibilitatea sa o fac!, persoana extradata nu a p!r!sit in termen de 45 de zile teritoriul statului c!ruia i-a fost predat!, ori dac! s-a ntors acolo dup! ce l-a p!r!sit Principiul specialitatii nu se opune la schimbarea incadrarii juridice in cursul procedurii dac! respecta urm!toarele condi"ii: Fapta in materialitatea ei r!mne cea descris! in cererea de extradare Elementele constitutive ale infrac"iunii recalicate ar ingadui extradarea

Extradarea aparenta:
Se deosebeste de extradarea propriu-zisa prin: Nu presupune un raport intre doua state, ci intre un stat si o organiza"ie/instan"a interna"ional! Nu #i are izvorul ntr-o conventie de extradare sau lege interna, ci in statutul instan"ei interna"ionale respective

Mandatul european de arestare:

Emiterea se face de c!tre instantele judecatoresti Condi"ii: In vederea urm!ririi sau judecarii penale dac! fapta este pedepsita de legea penal! romna cu o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 1 an In vederea executarii pedepsei dac! pedeapsa este mai mare de 4 luni Limitele func"ioneaz! doar in materia emiterii mandatului nu si in materia executarii (autoritatiile romane sunt obligate sa execute orice mandat) Infractiunile care fac obiectul mandatului european de arestare:

 Infrac"iuni cuprinse in lista (in cazul acestor infrac"iuni dac! legea statului care emite mandatul prevede o pedeapsa cu nchisoare de cel putin 3 ani, arestarea si remiterea este obligatorie, chiar si in absenta dublei incrimin!ri) Alte infrac"iuni prev!zute de legisla"ia statului emitent (se cere dubla incriminare) Motive de refuz obligatoriu al executarii mandatului: Dac! reiese ca persoana a fost judecat! denitiv pentru acelea#i fapte ce c!tre un stat membru al UE, altul dect statul emitent, cu condi"ie ca sanctiunea sa e in curs de executare, ori sa fost executat! sau considerat! executat! Infractiunea este acoperit! de amnistie in Romnia, dac! autorit!"ile romane au competenta de a urm!ri acea infractiune Persoana supusa mandatului nu r!spunde penal datorit! varstrei sale Motive de refuz facultativ al executarii mandatului: Este vorba de o infractiune neprevazuta pe lista si nu este indeplinita condi"ia dublei incrimin!ri (in afara de prevederi referitoare la taxe si impozite) Cnd persoana care face obiectul mandatului este supusa unei proceduri penale in Romnia, pentru aceasi fapta care a motivat mandatul Cnd mpotriva persoanei care face obiectul mandatului s-a pronuntat o hot!rre denitiva ntr-un alt stat membru UE pentru acelea#i fapte Cnd persoana care face obiectul mandatului este cet!"ean roman si instan"a romna este competenta si dispune executarea pedepsei in Romnia Cnd mpotriva persoanei care face obiectul mandatului s-a pronuntat o hot!rre denitiva ntr-un stat care nu este membru UE, cu condi"ia ca in caz de condamnare sanctiunea sa e in curs de executare, ori sa fost executat! sau considerat! executat! Mandatul se refer! la infrac"iuni care, potrivit legii romane, sunt comise pe teritoriul romniei

EXTRADARE Terminologic Domeniu de aplicabilitate Natura partilor implicate in procedura

Caracterul procedurii
Implicarea a doua state (stat solicitant si stat solicitat)

M.E.A
Implicarea unui stat emitent si a
unui stat de executare

Per a contrario se aplcia intre RO Este o forma de cooperare si se si alte state din afara UE aplica strict intre state membre ale U.E Vorbim de relatia stabilita intre state si sunt implicate autoritatile de la nivel central

Relatia e stabilita intre

autoritatile judiciare ale statelor (la Curtea de Apel) Procedura poate doar judiciara

Procedura poate judiciara, administrativa ori mixta in functie de autoritatea care rezolva problema

Sfera infractiunilor infractiuni politice Sfera infractiunilor infractiuni militare Dubla incriminare

Extradera nu se acorda pentru infractiuni politice

Se executa si pentru infractiuni

politice - exista prezumtia ca statele au aceleasi valori, drepturi, etc.

Extradarea nu se acorda ex : dezertarea Dubla incrimare e esentiala

Se executa si in acest caz de

infractiuni Nu e necesara pentru infractiunile prev de art. 96 din Leg. 302/2011 E necesara pentru restul Cetatenii romni sunt re"inu"i ntotdeauna, pedeapsa sa e cel putin 4 luni

Regimul remiterii cet!"enilor romani

Cet!"enii romni pot re"inu"i doar prin excep"ie, ex. dubla cetatenie

Principiul specialitatii mandatului european

Persoana remisa, e extradata e subiect al unui mandat european nu poate judecat! pentru alta fapta si nu poate obligat! la executarea altei pedepse dect cea indicata in mandatul de arestare sau extradare Exceptii: Extradare 1. Cu consimtamantului statului solicitant 2. Cand persoana extradata nu paraseste teritoriul statului solicitat in 45 de zile de cand o putea face in mod legal MAE 1. Cu consimtamantului statului solicitant 2. Cand persoana extradata nu paraseste teritoriul statului solicitat in 45 de zile de cand o putea face in mod legal Consimtamantului este uneori prezumat (prezumtia este relativa) Renuntarea la principiul specialitatii de c!tre cel vizat de mandat: - Cand infractiunea suplimentar! pentru care ar judecat! nu se sanctioneaza de lege cu pedeapsa privativa de libertate - Se poate dispune executarea unei pedepse, alta dect cea din mandat, dar care sa nu e privativa de libertate

Aplicarea in timp a legii penale romne

Principuil activit!"ii legii penale romane: legea penal! se aplic! infractiunilor savarsite in timpul ct ea s-a aat in vigoare Elemente: Ct timp legea e in vigoare Momentele savarsirii infractiunii Legea penal! poate:

 Ie#i din vigoare: - prin ajungerea la termen - prin decizia CC Sa #i suspende temporar activitatea prin intrarea in vigoare a unei legi speciale care reglementeaz! aceelasi domeniu Legea special! iese din vigoare prin desuitudine O norma penal! nu iese din vigoare prin desuitudine (orict timp ar trece f!r! ca o norma penal! sa e aplicat!) Momentul savarsirii infractiunii: Se determina pe baza teoriei actiunii: infractiunea e comisa la momentul comiteri actului de executare Existen"a infractiunii cu consumare continua - se considera savarsite la momentul de epuizare a actului de executare Infractiunea continuat!: producerea infractiunii la anumite intervale de timp (aceea#i infractiune) Infractiunea de obicei (continuat!) - contraventia savarsit! cu repetitie devine infractiune Infrac"iuni omisive - care se savrasesc prin inactiune. Legea aplicabila este legea in vigoare la momentul cnd ar trebuit sa se realizeze conduita prev!zut! de lege, momentul cnd expira termenul stabilit de lege pentru efectuarea actiunii

Principiul neretroactivitatii legii penale

Presupune ca o lege penal! nu se poate aplica faptelor savarsite nainte de intrarea ei in vigoare. Principiul nu se limiteaza la legea de incriminare ci este incident si in cazul legilor care majoreaz! pedeapsa, care instituie o circumstanta agravanta, care suprim! o circumstanta atenuanta sau care fac fapta urmaribila din ociu dup! ce anterior era urmaribila doar la plngere prealabila Exceptii: - Legea penal! mai favorabil! (acoper! mai multe categorii de legi: legea de dezincriminare; legea de amnistie; decretul de gartiere; legea penal! mai favorabil! in sensul codului penal-sens restrns) - Legea interpretativa: - dac! jurisprudenta anterioar! legii de interpretare era divergent!, iar legea de interpretare vine sa consnteasca una din interpretarile promovate, ea poate retroactiva chiar dac! inrautateste situa"ia inculpatului - in cazul legii interpretative care nu vine sa consnteasca o interpretare judiciar! deja existen"a, ci aduce elemente care ajuta la interpreatrea unui text lipsit pana atunci de claritate, legea interpretativa poate retroactiva doar dac! este mai favorabil! inculpatului Legea de dezincriminare: (art.12 al.1) (art.4 NCP) - Codul penal in vigoare: vericarea incidentei legii de dezincriminare se face in abstracto, prin compararea textelor din cele doua legi. Vom in prezenta dezincriminarii

atunci cand fapta prev!zut! de legea veche nu mai are nici un corespondent in legea noua - NCP: se evalueaza pe baza unui examen in concreto, respectiv prin raportarea dispozitiilor celor doua legi la fapta concret savarsita de c!tre inculpat. Vom in prezenta dezincriminarii in doua ipoteze: 1. Atunci cand faptei prev!zute de legea veche nu ii mai corespunde o incriminare in legea noua 2. Atunci cand fapta concret savrasita de c!tre inculpat nu mai intruneste elementele constitutive ale infractiunii potrivit legii noi Efectele dezincriminarii: - sunt identice in ambele coduri - dac! procesul nu a nceput, nici nu va mai ncepe - dac! procesul se aa in curs de desf!#urare el va lua sfr#it odat! cu introducerea legii de dezincriminare - dac! s-a pronuntat o hot!rre denitiva, pedeapsa nu se va mai executa, fapta nu va mai atrage starea de recidiva si nu vor opera decaderi sau interdictii in considerarea condamnarii - nu nseamn! repunerea in situa"ia anterioar!, insemanand ca amenda palatita nu se restituie, bunuriile conscate nu se restituie, nu se acorda desp!gubiri pentru partea nchisorii executate, nu se reda gradul militar pierdut Legea mai favorabil! in sens restrns: Privesc numai legile penale de drept material, nu si cele de procedura. Legile de procedura sunt supuse regulii aplic!rii imediate a legii noi. Se aplica diferit dup! cum intervine nainte sau dup! condamnarea denitiva In cazul infrac"iunii continue si continuate, daca infractiunea s-a consumat sub legea veche dar epuizarea a avut loc sub legea noua, fapta in ntregul ei va c!dea sub incidenta legii penale noi, ind exclus! aplicarea legii mai favorabile In cazul infrac"iunii progresive daca intre momentul comiterii actiunii si momentul producerii ultimului rezultat, intervine o succesiune de legi penale se va aplica legea mai favorabil! In situa"ia in care nu este respectata cerin"a continuita"ii incriminarii (una dintre cele doua norme succesive se regaseste in ntregime in cealalt!; intre ele exista o rela"ie de gen si specie) suntem in prezenta unei dezincriminari si nu a unei legi mai favorabile Circumstantele agravante generale sau speciale incidente in cauz! prev!zute de legea noua, dar care nu existau sub legea veche, nu pot avute in vedere atunci cnd se aleg textele ce urmeaz! a comparate, in vederea determinarii legii penale mai favorabile, deoarece nu este asigurata cerin"a continuita"ii incriminarii In schimb atunci cnd agravanta din legea veche devine infractiune autonom! in legea noua, continuitatea incriminarii este asigurata Legea mai favorbila intervenit! in cursul procesului: (art.13 ACP) (art. 5 NCP) Cum se identica legea mai favorabil!: - Legea care prevede o pedeapsa mai mica: In cazul pedepselor asimetrice (o lege de la 1-5 ani, cealalt! de la 2-4 ani) dac! judec!torul se orienteaz! spre o pedeapsa indreptata spre maxim este mai favorabil! pedeapsa cu maxim mai redus si invers.

- Modalit!"ile de individualizarea a executarii pedepsei: Dup! legea veche nu se poate suspenda executarea, dup! legea nou! se poate suspenda executarea; suspendarea executarii este mai favorabil! (dect 3 ani cu executare, mai bine 4 cu suspendare) - Elementele constitutive ale infractiunii: Legea veche prevedea ca infractiunea putea comisa de orice persoana, legea noua prevede ca infractiunea se poate comite doar de un func"ionar. Legea noua mai favorabil! dac! infractorul nu este func"ionar. Dupa Codul penal in vigoare, modicarea elementelor constitutive determina o ipotez! de aplicare a legii penale mai favorabile. Dup! noul cod penal, modicarea elementelor constitutive care face ca fapta concret savarsita sa nu mai constituie infractiune, echivaleaza cu o dezincriminare. - Circumstantele atenuante sau agravante: Legea mai favorabila: legea care presupune o situa"ie mai atenuanta sau exclude situa"ia agravanta. - Legea penal! mai favorabil! se determina prin raportare la fapta in concreto 18 Noiembrie - test 15.00 -16.00 Aplicarea legii penale mai favorabile in cazul pedepsei denitive (dup! r!mnerea denitiva a hot!rrii judecatoresti): Codul penal in vigoare:

Obligatorie (art. 14 CP)

Facultativa (art. 15 CP)

Specia de pedeapsa

Oricare dintre cele 3 (detentiune pe Exclusiv pedepse cu nchisoarea via"a, nchisoare, amenda)

Condi"ii de aplicare

Pedeapsa aplicata conform legii vechi, este mai mare dect maximul special aplicat de legea noua

Pedeapsa aplicata conform legii vechi, nu dep!#e#te maximul special prevazut de legea noua (ex.: Lv: 5-15 ani, instan"a aplica 9 ani; Ln: 5-10 ani) Pedeapsa aplicata se reduce proportional, daca pedeapsa a fost executat! se reduce ntotdeauna cu 1/3 (ex.: Lv: 5-15 ani, instan"a aplica 9 ani; Ln: 5-10 ani, se reduce cu 1/3, respectiv la 6 ani)

Efectele pedepselor deja executate (se considera ca a executat mai putin dect a executat. Relevant in cazul recidivei sau termenului de reabilitare - opereaz! si in cazul gratierii sau prescriptiei)

A. In cazul nchisorii sau amenzii Pedeapsa aplicata se reduce pana la maximul special prevazut de legea noua (ex.: Lv: 10-20 ani, instan"a aplica 18 ani; Ln: 10-15 ani, pedeapsa se reduce la 15 ani) B. In cazul detentiunii pe via"a - legea noua prevede nchisoare, se inlocuieste cu maximul special al pedepsei inchisorii

 Dac! pedeapsa cu inchisoarea este inlocuita de legea noua cu amenda, se aplica amenda hot!rt! de instan"a, intre minimul si maximul special al amenzii respective. Daca a exectutat pedeapsa cu nchisoarea nu mai trebuie sa plateasaca si amenda (se hot!raste de instan"a ct se reduce in func"ie de ct a execuat) Noul cod penal: nu mai exista aplicarea facultativa In cazul in care intractorul fuge din tara, de regula instan"a nu mai aplica reducerea facultativa (conduita de dup! executare) Legea penal! temporara: o categorie de legi care din momentul intr!rii lor in vigoare au stabilit! si data pana la care sunt in vigoare. (data poate stabilit! in mod explicit sau implicit, in cazul unei situa"ii exceptionale) Legi temoprare propriu-zise: in cazul c!rora ie#irea din vigoare este precizata in mod explicit Legi temporare exceptionale: in cazul c!rora ie#irea din vigoare are loc cu terminarea situa"iei exceptional! Legea temporara este o lege care ultraactiveaza (se aplica dup! ie#irea ei din vigoare, cu privire la fapte savarsite in timpul ct s-a aat in vigoare) Este o excep"ie de la principiul aplic!rii legii mai favorabile De regula agraveaza situa"ia Derogare de la principiul constitutional (art. 15 al.2) retroactivitatea legii mai favorablie. Constitutia nu obliga la retroactivitatea legii mai favorabil! ci doar permite aplicarea ei. Posibilitatea aplic!rii ei retroactive: se admite prin excep"ie, in m!sura in care legea temporara reprezint! legea mai favorabil! dect legea ordinara precedenta (in cazul unui test legislativ) In cazul in care o lege temporara vine in concurs cu o alte lege temporara se aplica prima lege pentru ca ultraactiveaza.

Limitele personale de aplicare a legii penale romane

Sunt date de imunitatiile de jurisdictie

Imunitatiile de drept intern

- Imunitatea pre#edintelui: - Imunitate func"ional!: pentru faptele savarsite in exercitarea func"iei (in afara de infractiunea de nalta tr!dare art. 398 NCP: presupunte tr!dare propriu-zisa, transmitere de secrete, ajutarea inamicului, infrac"iuni mpotriva ordinii constitutionale/lovitura de stat armata) - Imunitate procedurala: pe durata mandatului nu se poate urm!rii pre#edintele pentru nici o fapta, pana la expirarea mandatului de pre#edinte. Subzist! si pe durata suspendarii - Imunitatea parlamentara - Imunitate func"ional!: nu pot trasi la r!spundere pentru opinile politice exprimate in exercitarea mandatului

- Imunitate procedurala: nu pot perchezitionati, re"inu"i sau aresta"i f!r! incuvintarea camerei din care fac parte, dup! ascultarea lor - Imunitatea avocatului poporului

Imunitatiile de drept interna"ional

- $ei misiunilor diplomatice si consulare (are ca efect sustragerea persoanei de sub inciden"a legii penale romane indiferent de natura si gravitatea faptei comise; singura m!sura care poate luat! este declararea persoanei ca persona non grata) - Reprezentan"ii unor organiza"ii interna"ionale - $ei guvernelor altor state - Miliatri str!ini - Navele si aeronavele militare - Navele comerciale (imunitate limitat!) in tranzit peste apele maritime teritoriale (dac! se aa in port sau aeroport nu mai beneciaz! de imunitate)

Teoria general! a infractiunii

Codul Penal actual Noul Cod Penal

Denitie

Fapta care prezint! pericol special savarsita cu vinovatie, prev!zut! de legea penal! (art. 17)

Fapta prev!zut! de legea penal!, comisa cu vinovatie, nejusticat!, imputabila persoanei care a comiso

Trasaturi

- Prevederea legea penal! - Prevedera legea penal! - Fapta sa e comisa cu - Antijuridicitatea vinovatie - Imputabilitatea (Vinovatia) - Fapta sa prezinte gradul de pericol social al unei infrac"iuni

Infrac"iuni cu con"inut unic: infrac"iuni ale c!ror elemente constitutive nu se pot infatisa dect sub o anumit! forma unica, exclusiva (ex.: bigamie, omor)

 Infrac"iuni cu con"inut alternativ: infrac"iuni pentru care legea prevede variante alternative/echivalente ale principalelor elemente constitutive (ex.: insulta prin cuvinte, gesturi, expunere la batjocura...) Infrac"iuni cu continuturi alternative: infrac"iuni in cazul c!rora legiuitorul regrupeaza sub aceea#i denumire doua sau mai multe infrac"iuni de sine statatoare In cazul infractiunii cu con"inut alternativ, in cazul realizarii infractiunii prin mai multe modalit!"i, nu este afectat! unitatea infractiunii. In cazul infractiunii cu continuturi alternative, dac! se realizeaz! mai multe dintre aceste continuturi, vom avea mai multe infrac"iuni I. Tipicitatea (prevederea legii penale) - desemneaza corespondenta intre fapta concret comisa si prevederile legii penale Elementele tipicitatii: Obiect: 1. Juridic: desemneaza valoarea social! (valoare abstracta/imateriala) protejat! de norma penal! de incriminare si c!reia ii se aduce atingere prin comiterea infractiunii. Nu exista infrac"iuni f!r! obiect juridic 2. Material: Reprezint! lucrul sau inta, mpotriva c!reia se ndreapt! in mod nemijlocit ac"iunea/inactiunea ce aduce atingere obiectului juridic care este vatamat in integritatea sa, sau periclitat ca urmare a actiunii/inactiunii Reprezinta o incorporare a obiectului juridic, a valorii sociale protejate. Exista infrac"iuni formale - infrac"iuni care nu au obiect material (ex.: tr!dare, divulgare de secrete, amenintare) A nu se confunda cu produsul, mijloacele sau instrumentele infractiunii (ex.: in cazul infractiunii de fals material in acte ociale, dac! se contraface un nscris, el nu constituie obiectul material al infractiunii, ci produsul acestuia. In schimb, dac! falsicarea se face prin alterarea unui nscris, inscrisul preexistent constituie obiect material al infractiunii Obiectul material poate coincide cu mijlocul sau produsul infractiunii (ex.: port nelegal de decoratii sau semne distinctive sau falsicarea de moneda) Subiect 1. Activ: persoana care comite o fapta prev!zut! de legea penal! - Infractiune cu subiect activ general: in cazul c!rora norma de incriminare nu impune o condi"ie anume, necesar! a indeplinita de persoana care comite fapta (ex.: omor, furt...) -Infractiune cu subiect activ special: in cazurile in care norma de incriminare prevede express ca fapta poate comisa doar de o persoana ce are o anumit! calitate special! - Propriu: calitatea special! e o condi"ie de existen"a a infractiunii (in ipoteza lipsei calitatii speciale fapta nu va mai i infractiune) ex.: dezertare, evadare... - Impropriu: in cazul c!rora absenta calitatii speciale permite in continuare re"inerea unei infrac"iuni, conducand insa la o atenuare sau la o agravare a r!spunderii penale ex.: in cazul unui func"ionar care #i insuseste bunuri ale institu"ii, este delapidare, dac! lipseste calitatea special!, ar considerat furt 2. Pasiv: titularul valorii sociale care reprezint! obiectul juridic al infractiunii

- Poate o persoana zica sau juridic!, inclusiv persoanele juridice care care nu pot avea calitatea de subiect activ (Statul, autoritatiile publice etc.) - General: reprezint! regula, norma nu impune vreo calitate subiectului pasiv - Special: norma impune o conditie subiectului pasiv (ex.: darea de mita, act sexual cu un minor, pruncuciderea) - Propriu: vatamare corporal! a unui poli"ist (ultraj) - Impropriu R!spunderea penal! a persoanei juridice Orice persoana juridic! legal constituit! poate r!spunde penal, pentru orice infractiune Nu pot niciodat! r!spunde penal: - Statul - Autoritatiile publice care desf!#oar! o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat - O singura astfel de activitate gurand printre prerogativele institu"iei, este sucient! pentru a atrage imunitatea penal! general! - Institu"iile publice ce desf!#oar! o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat (INM, institu"ia de medicina legal!) - in noul cod penal aceste institu"ii vor r!spunde penal doar in ipoteza savarsirii infractiunilor ce nu pot face obiectul domeniului privat - Orice persoana juridic! in curs de formare (care nu a dobndit nc! personalitate juridic!) Toate persoanele juridice r!spund penal (inclusiv regiile autonome, avnd natura juridic! mixt!, de drept public si privat): - In realizarea obiectului de activitate (infractiuni legate de politica general! sau de activit!"i principale a persoanei juridice) - Alte infrac"iuni comise in interesul ei (infrac"iuni susceptibile sa aduc! un beneciu persoanei juridice) - Pentru infrac"iuni comise in numele persoanei juridice (infrac"iuni comise in procesul organiz!rii activit!"ii si func"ionarii persoanei juridice) Persoanele zice care pot antrena r!spunderea persoanelor juridice: - Orice persoana care actioneaza in interesul persoanei juridice - Persoana juridic! r!spunde in m!sura in care in sarcina ei sunt intrunite toate elementele infractiunii - R!spunderea penal! a persoanei juridice nu exclude r!spunderea penal! a persoanei zice si viceversa Latura obiectiva - Ac"iunea - Inactiunea - Rezultatul - Leg!tura de cauzalitate dintre ac"iune sau inactiunea si rezultat Latura subiectiva - Inten"ia directa/indirecta - Inten"ia depasita (preterintentia) - Culpa (cu sau f!r! prevedere)

II. Antijuridicitatea (caracterul nejusticat) - reprezint! faptul ca ac"iunea sau inactiunea concret!, contravine ordinii juridice - Cauze justicative: legitima ap!rare, starea de necesitate III. Imputabilitatea (vinovatia) - comiterea faptei tipice si antijuridice, de o persoana responsabila ce cunoa#te imprejurarile de fapt si de drept, incidente si respectiv are posibilitatea, in concret, sa se supuna exigentelor normei penale IV.

Pericolul social

Seminar: In cazul infrac"iunii simple si progresive conteaz! momentul consumari In cazul infrac"iuni continue conteaz! momentul epuizarii (se ia in considerare legea de la momentul epuizarii, indiferent dac! este o lege mai favorabil! sau nu) In cazul legiilor interpretative, legea mai favorabil! este interpretarea restrictiva (cnd jurisprudenta este constanta, in cazul RIL-ului se aplica in toate situatiile si dac! este sau nu mai favorabil) Sa re"inut faptul ca inculpatul a improvizat la data de 1 Decembrie 1993 o instala"ie electric! prin are vroia sa fure curent. A consumat astfel curent pana la data de 1 Decembrie 1994 cnd a fost descoperit. Intre timp la 1 Noiembrie 1994 a intrat in vigore o lege de modicare a codului penal care a crescut limitele infrac"iuni de furt de la 6 luni - 5 ani la 1an - 12ani. Pe parcursul procesului apare o alt! modicare legislativa, care prevede ca furtul se pedepseste doar in condi"iile plangerii prealabile a victimei cu o pedeapsa intre 2 ani - 10 ani sau cu amenda penal!. Analizati situa"ia juridic! a inculpatului in ambele ipoteze a depunerii plngeri penale. Instan"a a re"inut ca inculpatul a furat in timpul nop"ii porumb de pe terenul partii vatamare. Pana in momentul judecarii a intrat in vigoare un nou cod penal. Potrivit codului penal anterior era furt calicat, furtul comis de pe cmp, conform noului cod penal aceasta agravanta nu se mai g!se#te in con"inutul infractiunii ind nlocuit! cu agravanta comiterii faptei in timpul nop"ii. Cum calculat pedeapsa in condi"iile in care in codul penal anterior furtul simplu era pedepsit 1-5 si calicat 3-12. Iar pe noul cod furtul simplu1-12 si calicat 3-15. Nu se poate aplica o agravanta care nu a fost stabilit! prin lege la momentul comiterii faptei Legea veche: Furt simplu: 1-5 Furt calicat:3-12 Pe legea veche infractiunea era furt calicat Legea noua: Furt simplu:1-12 Furt calicat: 3-15 Pe legea noua infractiunea era furt simplu Se aplica legea noua, pentru ca este mai favorabil!

I. Tipicitatea:
Latura obiectiva a infrac"iuni
Elemente (se g!sesc ntotdeauna in norma de incriminare): Ac"iunea sau inactiunea Urmarea Raportul de cauzalitate Elemente care fac parte din infractiune doar atunci cnd legiuitorul le prevede in norma de incriminare (cnd sunt elemente constitutive ale infrac"iunii): Locul/Timpul comiterii infrac"iunii Mijloacele de comitere a infrac"iunii

Latura obiectiva
Ac"iunea sau inactiunea:
Infrac"iuni comisive - se comit prin ac"iune Infrac"iuni omisive - se savarsesc prin inactiune - Infrac"iuni omisive proprii: sunt cele in cazul c!rora legiuitorul prevede inactiunea ca modalitate de savrsire - Infrac"iuni omisive improprii (comisive prin omisiune; art. 17 cod penal): legea prevede doar ac"iunea ca modalitate de s!vr#ite a infrac"iunii, insa in concret ele se pot savarsi si prin inactiune (subiectul nu mpiedica producerea unui rezultat, pe care in considerarea anumitor imprejurari, avea obliga"ia de a-l mpiedica) Teoria a pozitiei de garant: presupune obliga"ia unei persoane de a interveni pentru a asigura protec"ia unei valori sociale atunci cnd titularul respectivei valori nu si-o poate proteja el nsu#i (ex.: nou nascutul care nu se poate hrani singur; responsabilitatea p!rin"ilor de al hrani) - O astfel de obliga"ie subzist! doar atunci cnd intre persoana "iinut! sa actioneze si valoarea social! ocrotit!, exista o leg!tura special!, ce face din persoana respectiva un garant

NCP: Pozi"ia de garant poate avea doua surse:

1. Dintr-o obligatie legal! (ex.: tatal si mama sunt obigati sa asigure cele necesare traiului minorul; obliga"ia de ntre"inere intre soti) sau contractuala (ex.: contract de ntre"inere, bona care trebuie sa aib! grija de minor, contract de munca in cazul medicului) 2. Ac"iunea anterioar!: comiterea unei actiuni care ulterior este urmat! de o inactiune care apoi se materializeaza ntr-o infractiune. Persoana care a comis o ac"iune prin care a creat o stare de pericol pentru altul este tinuta sa ia toate m!surile ce se impun pentru a preveni materializarea acelui pericol ntr-o urmare prev!zut! de legea penal! (ex.: instalatorul sapa o groapa, nu o mai astupa si ulterior, Vasilic! cade in groapa si sufer! o vatamare corporal!) - Pozi"ia de garant creaza prezumtia de r!spundere penal! (insa nu ntotdeauna cnd avem un garant acesta este raspunzator, in cazul in care nu are vinovatie)

- Pozi"ia de garant intemeiata pe idea de comunitate (alpinisti) nu se aplica in niciuna din cele doua surse

Urmarea
Consta in atingerea adus! valorii sociale ocrotite de norma penal! Se distinge intre urmare si rezultat: - Urmarea reprezint! consecin"! in plan juridic a actiunii sau inactiunii si care exista in cazul oric!rei infrac"iuni - Rezultatul presupune o modicare material! in lumea nconjuratoare, nu extista in cazul tuturor infractiunilor Infrac"iuni de rezultat: produc o modicare material!/palpabila in lumea nconjuratoare (ex.: omor, furt etc.) Infrac"iuni de pericol: vorbim de o punere in pericol a valorii sociale protejate (conducerea f!r! permis, amenintarea)

Raportul de cauzalitate
Rela"ia dintre ac"iune si inactiune si rezultatul acesteia Teoria echivalentei conditiei: presupune ca o imprejurare este cauza rezultatului produs, oridecte ori in absenta ei rezultatul nu ar avut loc Teoria imputarii obiective a rezultatului: presupune intr-o prima etapa evaluarea daca ac"iunea a creat o stare de pericol relevant juridic referitor la valoarea social! ocrotit!. In a doua etapa se evalueaza daca rezultatul este consecin"a materializarii pericolului. I. Evaluarea pericolului: Situa"ii care exclud imputarea (cnd nu avem una dintre aceste riscuri avem o stare de pericol relevanta): 1. Risc permis - atunci cnd ac"iunea autorului s-a desf!#urat cu respectarea tuturor condi"iilor impuse de lege pentru aceasta (nu creaza o stare de pericol relevanta) 2. Risc inexistent - atunci cnd starea de pericol pentru valoarea social! ocrotit!, nu este una reala/obiectiva ci este o simpla speran"a a autorului (ex.: cineva spera ca o persoana sa decedeze) 3. Risc diminuat - prin ac"iunea sa autorul a atenuat o stare de pericol care amenin"a deja valoarea social! protejat! (ex.: o persoana ncearc! s! salveze via"a unei alte persoane dar ii produce o vatamare corporal!) - Este necesar ca urmarea v!t!m!toare produs! sa e consecin"! direct! a pericolului ini"ial (dac! nu, excluderea r!spunderii salvatorului se face in considerarea st!rii de necesitate) II. Evaluarea materializarii pericolului: Situa"ii care exclud imputarea (cnd nu avem una dintre aceste riscuri avem o stare de materializare a pericolului) 1. Risc deviat - atunci cnd de#i ac"iunea a creat o stare de pericol, urmarea s-a produs datorit! interventiei unei imprejurari complet str!ine de vointa f!ptuitorului (ex.: o persoana aplica o lovitura de cu"it alteia, ulterior victima ajunge in spital, unde

decedeaza de intoxicare cu monoxid de carbon; f!ptuitorul nu r!spunde pentru rezultat ci pentru tentativa) 2. Risc culpabil - atunci cnd de#i autorul a creat o stare de pericol pentru valoarea ocrotit!, rezultatul produs este consecin"a actiunii sau inactiunii victimei (ex.: o persoana aplica o lovitura de cu"it alteia, ulterior victima ajunge in spital, unde refuza tratamentul si decedeaza; faptuitorul nu r!spunde pentru rezultat) 3. Risc egal - atunci cnd de#i autorul a creat o stare de pericol prin nc!lcarea unei norme, rezultatul s-ar produs cu certitudine si in cazul respectarii acelei norme (ex.: asistenta administreaz! un alt anestezic decat cel prescris si persoana decedeaza; ulterior se dovede#te ca victima era alergic! si la anestezicul prescris de doctor si ar decedat oricum) 4. Risc neprotejat - atunci cnd rezultatul produs nu are nimic a face cu rezultatul cu care norma nc!lcat! #i propunea sa-l previn! (ex.: o persoana nu opreste la o trecere la nivel cu calea ferat!, dar dup! trecere love#te o persoana) SEMINAR: orin_tohatan@Yahoo.com

Latura subiectiva: Vinovatia (element constitutiv al infractiunii): desemneaza pozi"ia

psihica a autorului in raport de urmarile faptei sale

Forme:
Inten"ia - o fapta este savrsita cu intentie atunci cnd autorul prevede urmarile faptei sale si dore#te sau accepta producerea acestor urm!ri - Intentie directa: - Intentie directa de gradul I - atunci cnd autorul prevede urmarile si dore#te producerea acestora (forma comuna). Autorul #i propune cauzarea urmarii prev!zute de norma penal!, e ca scop nal, e ca mijloc pentru realizarea scopului nal - Inten"ia directa de gradul II - atunci cnd autorul prevede rezultatul si cu toate ca nu l dore#te producerea rezultatului este o consecin"! inevitabila a modului in care a fost conceputa executarea - Intentie indirecta (eventuala): exista cnd autorul prevede urmarea si cu toate ca nu dore#te producerea acesteia accepta posibilitatea survenirii ei Prevede doua urm!ri: - Urmarea directa - urmarea prev!zut! de autor, care o dore#te, care poate sau nu prev!zut! de legea penal! - Urmarea acceptata - urmarea pe care autorul nu o dore#te, dar pe care o accepta Diferen"a intre inten"ia directa de gradul II si inten"ia eventuala se face in raport de certitudinea producerii rezultatului (urmarii acceptate): Dac! este sigur ca se va produce avem intentie directa de gradul II Dac! este doar probabil sa se produc! este intentie eventuala

Identicarea intentiei:
Ex.: infractiunea de omor:

Zona vizat! de lovitura (unde trebuia sa ajung! lovitura nu unde a ajuns) Instrumentul folosit Num!rul si intensitatea loviturilor Starea zica a victimei, sau raportul de for"a intre agresor si victima

Inten"ia premeditat! vs. Inten"ia spontana Inten"ia premeditat!: exista atunci cnd autorul ia hot!rrea de a comite fapta ntr-o stare de relativ calm, in urma unei deliberari mai ndelungate, iar de la luarea hot!rrii si pana la punerea ei in executare trece un interval mai mare de timp (este o cauza de agravare a r!spunderii) Inten"ia spontana (repentin!): exista atunci cnd hot!rrea este adoptat! foarte repede, pe fondul unei st!ri de tulburare si este pus! imediat in executare (este o imprejurarea care atenueaza r!spunderea) Inten"ia nu este ntotdeauna spontana sau premeditat!, de cele mai multe ori avem de a face cu inten"ia de baza Inten"ia simpla (general!): este cea care ntrune#te condi"iile de existen"a prev!zute de lege pentru inten"ia directa, respectiv inten"ia eventual! Inten"ia calicat! (special!): form! a inten"iei directe caracterizata de prevederea in norma de incriminare a unui scop special (ex.: furtul, cu scopul insusirii pe nedrept; omorul savarsit pentru inlesnirea sau ascunderea unei tlh!rii sau piraterii)

Culpa - Culpa cu prevedere: atunci cnd autorul prevede rezultatul faptei sale dar nu l
accept!, socotind ca acesta nu se va produce Distinctia intre inten"ia eventuala si culpa cu prevedere: in cazul culpei cu prevedere, ne acceptarea rezultatului se bazeaz! pe anumite imprejurari obiective pe care autorul le evaluaeaza in mod eronat; in cazul intentiei eventuale nu exista aceste imprejurari obiective, evaluate in mod gre#it (supraevaluare), ci o simpla speran"a, dependent! de hazard - La fel ca si in cazul intentiei eventuale si in cazul culpei cu prevedere, autorul prevede doua urm!ri: Urmarea dorita - urmarea prev!zut! de autor, care o dore#te, care poate sau nu prev!zut! de legea penal! Urmarea neacceptata - este ntotdeauna prev!zut! de legea penal! si in raport de aceasta se formeaz! culpa cu prevedere

- Culpa f!r! prevedere: atunci cnd autorul nu prevede urmarea de#i putea si
trebuia sa o prevada. Trebuie stabilit!: Obliga"ia de prevedere: poate rezulta din cuprinsul unor acte normative, sau dintr-o regula de conduita nescrisa (experien"a de via"a in desfsurarea diferitor activit!"i) Posibilitatea de prevedere: se analizeaz! tinand seama de preg!tirea lui, de experien"a de via"a etc.

 Preterintentia (inten"ia depa#ita): cnd fapta constand ntr-o ac"iune sau

inactiune intentionata produce un rezultat mai grav care se datoreaz! culpei faptuitorului (Intentie peste care se suprapune o culpa) Ex.: autorul aplica un pumn victimei (Intentie) si victima cade si da cu capul de bordur! si moare (culpa). Identicarea preterintentiei: - Formula "avnd ca urmare" (ex.: violul care a avut ca urmare moartea victimei) Avem doua urm!ri si ambele sunt prev!zute de legea penal! Delimitarea preterinten"ii fata de culp!: Trebuie vericat dac! la baza rezultatului mai grav s-a aat sau nu o fapta prev!zut! de legea penal!: - In cazul in care la baza rezultatului mai grav nu exista o fapta prev!zut! de legea penal!, vom in prezenta unei culpe - In cazul in care la baza rezultatului mai grav exista o fapta prev!zut! de legea penal!, trebuie analizat dac! rezultatul mai grav apare ca o consecin"! tipica a urmarii dorite de faptuitor - In cazul in care rezultatul mai grav apare ca o consecin"! tipica a urmarii, avem preterintentie - In cazul in care rezultatul mai grav nu apare ca o consecin"! tipica a urmarii, avem o infractiune din culp! in concurs cu o infractiune cu inten"ie Delimitarea preterintentii fata de inten"ia eventual!: - In cazul in care rezultatul mai grav apare ca ind prevazut si acceptat de autor, vom in prezenta unei inten"ii eventuale - In cazul in care rezultatul mai grav apare ca ne ind prevazut, sau prevazut si neacceptat, vom avea preterintentie - Diferentierea se face de atitudinea subiectiva a autorului fata de rezultatul mai grav

Mobilul si scopul: Mobilul: ceea ce l determina pe autor sa comita fapta Scopul: reprezint! ceea ce dore#te autorul sa ob"in! prin savarsirea faptei
Fac parte din latura subiectiva doar atunci cnd apar in norma de incriminatre (scop special sau mobil special) Simpla existen"a a scopului special este sucient! pentru existen"a infractiunii, neind necesar pentru consumarea acesteia ca scopul sa fost efectiv realizat SEMINAR: Obiect material al infrac"iuni - lucrul (palpabil: obiect, om, animal) amenin"at sau vatamat prin savarsirea faptei, pe care norma de incriminare il protejeaz! - In cazul inscrisurilor in fals, dac! produc inscrisul nu exista obiect material al infractiunii, dac! modic un nscris, obiectul material este inscrisul Inculpatul a achizi"ionat un pacet turistic in bahamas pentru el si so"ia sa, cu ocazia implinirii a 35 de ani de c!snicie. Ajungnd acas! so"ia insa nu a fost impresionata, b! din contra a reprosat ca pe timp de criza arunca cu banii, cnd ei abia au bani pentru cheltuielile curente. In aceste condi"ii, potrivit declara"iilor ulterioare ale inculpatului acesta a vazut ro#u in fata ochiilor si s-a repezit spre so"ia sa a luat-o in brate si a

aruncat-o pe geamul deschis. De#i locuin"a era la etajul trei victima a c!zut pe un sol afanat si cu foarte mult! vegetatie suferind doar o fractura la nivelul membrelor inferioare. Incadrati juridic fapta inculpatului. Inculpatul a vazut in curtea sa un minor si si-a dat seama ca acesta a sustras mai multe bunuri din gospod!ria lui. Inculpatul a strigat la el amenin"andul ca l va rupe in b!taie si a inceput sa fuga spre el. Speriat copilul a luat-o la fuga urm!rit indeapropape de inculpat. Nereusind sa scape copilul a luat-o pe o panta foarte abrupta (recent defrisata, cu numersoae resturi de copaci) si dup! cteva zeci de metri s-a mpiedicat si a c!zut. In c!dere un ciot de copac i-a penetrat abdomenul, decesul survenind la scurt timp ca urmare a socului hemoragic si a rupturii de splina si cat. Sa se arate: dac! exista raport de cauzalitate. Presupunand ca exista raport de cauza urate care este forma de vinovatie ce caracterizeaz! fapta inculpatului. In cazul preterintentiei, Inten"ia nu trebuie sa se materializat, trebuie sa existe doar un raport de cauzalitate intre Intentie si rezultat Inculpatul a venit acas! si a constatat ca in living se g!sea un homeless (miroase a alcool, prelandez, astenic) care rascolea prin duplapuri. Dup! o lupat, inculpatul, fost sportiv de performanta a imobilizat victima si a pus-o cu burta pe genunchii s!i. Apoi a inceput sa loveasca victima cu o coada de matura, in mod repetat si cu putere peste fese si peste gambe. Victima, datorit! st!rii de ebrietate, respectiv a unui sistem imunitar extrem de sc!zut a decedat ca urmare a socului provocat de lovituri. - exista raport de cauzalitate, pe latura obiectiva, a murit din cauza socului provocat de lovituri - preterintentie: Intentie directa de gr.1 + culpa f!r! prevedere In 24 oct 2008 Claudiu si Daniel, colegi in clasa a11a s-ai certat. Inculpatul era adeseori umilit de victima datorit! unui defect de vorbire. Protand delipsa profesorului de la ultima ora, cei doi mpreuna cu mai mul"i colegi au fugit ntr-un parc unde s-au luat la b!taie lovindu-se reciproc. La un momentdat inculpatul l-a lovit pe victima in abdomen acesta cazand. Victima nu s-a mai ridicat iar medici au constatat interven"ia decesului. Raportul medico legal a constatat, ca moartea sa datorat rupturii unei malformatii arterio venoase in contextul unei situatii conictuale cu traumatism abdominal f!r! marca traumatica abdominala. Se precizeaz! ca in absenta modicariilor vasculare cerebrale traumatismul nu ar determinat decesul. Anervismul cerebral este o afectiune ce apare ca urmare a unei slabiciuni a peretelui arterial care se dilata anormal ca o umatura pe artera in care sa acumuleaza sngele. Cnd ajunge la dimensiuni mari acesta se poate rupe si determina o hemoragie intractraniana. Anevrismele sunt asimptomatice si aproximativ o treime din pacien"i decedeaza.

II. Antijuridicitatea:
Acea trasatura desemnnd o contradictie intre ac"iunea sau inactiunea faptuitorului si standardele/exigentele ordinii juridice generale

 Odat! demonstrate toate trasaturile tipicitatii sau ale prevederii legii penale, avem un indiciu al caracterului antijuridic al faptei

Codul penal Reglementarea Notiune Art. 44-45

Un singur articol intitulat cauzele care inlatur! caracterul penal (general); - inlatur! antijuridicitatea: cauze justicative - inlatur! vinovatia: cauze de neimputabilitate Cauze justicative generale: reglementate in partea general!, func"ioneaz! pe orice infractiune Cauze justicative speciale: reglementate e in partea special!, e in legi penale speciale si func"ioneaz! pentru infractiunea sau infractiuniile in raport de care au fost reglementate Cauze justicative legale: Se g!sesc literal in lege Cauze justicative extralegale: sunt create de doctrina

Noul cod penal Art. 18-22

Are doua sectiuni: - cauze justicative: inlatur! antijuridicitatea - cauze care exclud vinovatia: inlatur! imputabilitatea Cauze justicative generale: reglementate in partea general!, func"ioneaz! pe orice infractiune Cauze justicative speciale: reglementate e in partea special!, e in legi penale speciale si func"ioneaz! pentru infractiunea sau infractiuniile in raport de care au fost reglementate Cauze justicative legale: legitima ap!rare, starea de necesitate, exercitarea unui drept, inplinirea unei obliga"ii, consimtamantul victimei Cauze justicative extralegale: aproape inexistente; cutuma Element obiectiv Element subiectiv - Trebuie intrunite cumulative pentru a se retine cauza justicativ!

Clasicari

Structura

Element obiectiv Element subiectiv - Trebuie intrunite cumulativ pentru a se retine cauza justicativ!

Codul penal Efectele

Achitarea - Nici o sanctiune de drept penal nu se va putea aplica - Nu l!sa loc pentru nici o consecin"! in raport de r!spunderea juridic! in general - O fapta pentru care s-a re"inut o cauza justicativ! nu va putea constitui niciodat! atacul de la legitim! ap!rare

Noul cod penal

Achitarea - Nici o sanctiune de drept penal nu se va putea aplica - Nu l!sa loc pentru nici o consecin"! in raport de r!spunderea juridic! in general - Efectele opereaz! in rem (pe fapta) rasfrangandu-se si asupra participantiilor - O fapta pentru care s-a re"inut o cauza justicativ! nu va putea

Nu constituie infractiune fapta prev!zut! de legea penal! dac! exista vreo cauza justicativ! reglementat! legal

Legitima ap!rare (art. 44, art. 19 NCP)

Atac: Sa e material - sa constea ntr-o ac"iune sau inactiune, indreptata in materialitatea ei contra anumitei valori sociale (se analizeaz! in func"ie de valoarea protejat!) - Poate constituita si prin omisiune, in m!sura in care creaza un pericol pentru valoarea social! ocrotit! Sa e direct - intre atacator si valoarea atacat! sa nu existe obstacole care nu permit lezarea in concret a valorii (se apreciaz! in concreto) Sa e imediat: - Iminent: pe punctul de a se declan#a (declan#area sa constituie o certitudine, nu o eventualitate) - In curs de desf!#urare (legitimeaz! o ap!rare atta timp ct nu s-a epuizat) Amisibilitatea utiizarii anticipate a unor dispozitive sau mijloace de protec"ie, in cazul in care o persoana se #tie amenintata, sau doar din motve de siguran"!: - Sunt admisibile in m!sura in care aceste mijloce, de#i instalate cu anticipatie, #i produc efectele in momentul lans!rii atacului si dac! respecta celelalte conditii prev!zute de art. 44 - Aceste mijloce nu sunt admisibile, in m!sura in care prezint! un pericol imediat pentru activitatea curenta a persoanelor care nu au leg!tura cu atacul (ex.: gardul electric este prea riscant pentru copii din zona) Sa e injust (atacatorul sa e o persoana) - lipsa autorizarii de c!tre ordinea juridic!. Dac! atacul este autorizat de lege, acesta este just in m!sura in care r!mne in limitele prev!zute de lege Sa pun! in preicol grav persoana sau drepturile celui atacat sau un interes obstesc - Pe noul cod nu mai trebuie pericol grav, ci doar pericol Ap!rare: Sa e o fapta tipica (prev!zut! de legea penal!). Poate savasita prin oricare dintre formele de vinov!"ie

 Sa e necesar! pentru inlaturarea atacului (conteaz! mpotriva cui se ndreapt!). Ap!rarea trebuie sa se indrepte mpotriva agresorului (a persoanei nu si a bunurilor, cu exceptia cazului in care bunul este instrumentul de atac, ex.: cinele asmutit spre victim!) Sa e concomitenta Sa vizeze atacatorul (sa e ndreptat mpotriva atacatorului) Sa e propor"ional! cu atacul: fapta tipica de ap!rare sa prezinte o gravitatea mai mica sau egal! cu cea a atacului - Prev!zut express de noul cod - Se evalueaz! in concreto - In cazul in care o persoana comite un act provocator mpotriva alteia, cu scopul de a atacat!, pentru a comite fapta prev!zut! de legea penal!, la adapostul legitimei ap!r!ri, se exclude inciden"a legitimei ap!r!ri doar in cazul in care actul provocator consta ntr-o fapt! antijuridic! Legitima ap!rare prezumata: Se prezumata ca e in legitima ap!rare persoana care comite ap!rarea pentru a respinge patrunderea f!r! drept a unei persoane ntr-o locuin"a, incapere etc. prin violenta, viclenie, efrac"ie sau orice alt asemenea mijloc (sau in timpul nop"ii in NCC) - Prezumtie relativa - are ca efect rasturnarea sarcinii probei in sensul ca nu persoana care invoca legitim! ap!rare trebuie sa probeze condi"iile atacului si ap!r!rii, ci parchetul trebuie sa probeze nendeplinirea acestora - Prezumtia opereaz! atta timp ct intrusul se aa in cas!, cu condi"ia sa nu fost dezarmat sau pus in imposibilitatea de a face vreun r!u - In cazul in care intrusul se aa in spa"iul protejat dar ncearc! sa fuga pentru a scapa, de#i prezumtia func"ioneaz!, nu mai exist! efect justicativ, deoarece atacul nu mai este iminent - Cerinta proportionalitatii se men"ine Excesul justicat de legitim! ap!rare: Este de asemenea n legitim! ap!rare %i acela care din cauza tulbur!rii sau temerii a dep!%it limitele unei ap!r!ri propor&ionale cu gravitatea pericolului %i cu mprejur!rile n care s-a produs atacul - Pentru a in prezenta excesului justicat trebuie sa e ndeplinite toate condi"iile atacului si ap!r!rii, mai pu"in proportionalitatea - Nu se poate aplica excesul justicat, dac! dep!#irea s-a f!cut cu inten"ie direct! (cnd cel atacat a dorit sa produc! urm!ri mai grave dect cele care ar fost cauzate de atac) - Nu se poate aplica excesul justicat, cnd au fost utilizate mijloce de ap!rare automata care au produs consecinte ce dep!#esc limitele proportionalitatii

Starea de necesitate: (art. 45, art. 20 NCC)

Stare de pericol: Iminent (imediat pe noul cod) - presupune ca pericolul trebuie sa e pe punctul de a produce urmarea v!t!m!toare pentru valoarea social! protejat!

 Inevitabil - pericolul sa nu poat! inlaturat altfel dect prin comiterea faptei prev!zute de legea penal!. Comiterea faptei sa e singura solu"ie (unica alternativ!) de a salva valoarea social! amenintata de pericol - In cazul in care autorul dispune de mai multe posibilitati de a inlatur! pericolul printr-o fapta tipica, acesta trebuie sa aleag! fapta mai pu"in grav! Pericolul sa nu fost creat in mod inten"ionat de cel care invoca starea de necesitate - In cazul in care pericolul se datoreaz! culpei autorului, starea de necesitate produce efecte limitate, in sensul ca justica fapta intentionata, dar va r!spunde pentru culpa in cazul in care fapte este incriminata (ex.: din culpa autorului izbucneste un incendiu, iar acesta ucide o persoana pentru a se salva, autorul r!spunde pentru ucidere din culpa; Autorul se angajeaz! ntr-o dep!#ire unde nu avea vizibilitate si ca se se salveze intra pe trotuar si loveste un pieton, autorul r!spunde pentru ucidere din culp!) Sa se indrepte contra vie"ii, integritatii corporale, s!n!t!"ii, unui bun important ori unui interes obstesc Ac"iune de salvare: Sa e o fapta tipica (prev!zut! de legea penal!) Sa e comisa pentru a inlatura pericolul - pentru retinerea cauzei justicative este necesar!, pe lng! intrunirea pe plan obiectiv a condi"iilor st!rii de pericol si constatarea unui element subiectiv, respectiv constientizarea pericolului de c!tre cel care actioneaza (in cazul in care autorul inlatura pericolul, f!r! a avea cuno#tin"! de acest lucru, nu se poate retine starea de pericol) Sa e unica solu"ie (dac! o persoana poate scapa prin fuga, comiterea faptei tipice nu este justicata) - In m!sura in care ac"iunea nu era susceptibila de a inlatur! pericolul, ci a fost doar comisa in contextul acstuia, nu se poate vorbi de o stare de necesitate Sa e concomitenta Sa e propor"ional! (ac"iunea de salvare sa nu produc! urm!ri vadit mai grave dect acelea pe care le-ar produs pericolul) - O limitare in materia proportionalitatii este data de principiul constitutional al demnita"ii umane (ex.: nu se poate recolta snge de la o persoana f!r! consimtamantul acesteia, pentru a salva o alta persoana) Nu poate invocata de persoanele care au provocat starea de pericol Nu poate invocata de persoanele care au o obliga"ie sa infrunte pericolul Excesul in ac"iunea de salvare: Retinerea st!rii de necesitate este posibila si in cazul unor urm!ri mai grave in m!sura in care disproportia nu este vadit! - Retinerea st!rii de necesitate este posibila si in cazul unor urm!ri vadit mai grave, in m!sura in care autorul nu si-a dat seama de acest lucru (nu mai este cauza justicativ!, ci o cauza care inlatura vinov!"ia si produce efecte doar cu privire la persoana care nu si-a dat seama de dep!#irea v!dit! a proportiei) - In cazul in care autorul si-a dat seama de faptul ca ac"iunea produce urm!ri vadit mai grave dect pericolul, se poate retine doar o circumstanta atenunt!

Legitima ap!rare Sursa Consecinte Alternative R!spunderea Probatiune

Ac"iuni umane

Stare de necesitate
Actiuni umane, animale, fenomen natural, energie mecanica Ter", autorul st!rii de pericol Propor"ional! si unica alternativa R!spundere civil! delictuala Nu este prezumtie

Autorul atacului Propor"ional! Nimic

Prezumtia

Cauze justicative extralegale (nu sunt reglementate de cod):

1. Exercitarea unui drept si ndeplinirea unei obliga"ii - Perspectiva exercitarii unui drept si ndeplinirea unei obliga"ii - Perspectiva ordinului sau comanda autoritatii legitime: - Ordinul legii: atunci cnd savarsirea faptei tipice este impus! de catre lege (subiectul este obligat la savarsirea faptei); Nesupunerea poate sanctionata - Autorizarea legii: legea ii confer! subiectului dreptul de a comite fapta tipica (poate sau nu sa comita fapta tipica) - Comanda autoritatii legitime: presupune ca savarsirea faptei tipice este impus! printr-un ordin al autoritatii (subiectul este obligat sa comita fapta tipica). In primul caz obliga"ia decurge din lege, aici dispozi"ia decurge din comanda autoritatii. Nesupunerea poate sanctionata. Condi"ii de valabilitate: Ordinul trebuie sa provina de la o persoana sau institu"ie care exercita autoritatea de stat Ordinul sa dat cu respectarea formei impuse de lege Ordinul sa nu e v!dit ilegal Teoria baionetelor disciplinate: subordonatul este obligat intotdeauna sa execute ordinul iar dac! refuza sa-l execute se face vinovat de insubordonare, in schimb dac! executa ordinul este ntotdeauna aparat de r!spundere prin efectul cauzei justicative (nu se mai aplica) Teoria baionetelor inteligente: subordonatul trebuie sa verice ntotdeauna legalitatea ordinului si trebuie sa refuze executarea oridecateori apreciaz! ca ordinul este ilegal. Subordonatul nu r!spunde pentru insubordonare dac! a refuzat executarea unui ordin ilegal, in schimb r!spunde dac! executa ordinul, de#i si-a data seama ca acesta este ilegal. Cel care a dat ordinul r!spunde (nu se mai aplica) Teoria a ilegalitatii vadite: executarea ordinului constituie o cauza justicativ! att in situa"ia in care ordinul este legal ct si in situa"ia in care este ilegal, insa nu si atunci cnd este v!dit ilegal. Ordinul v!dit ilegal este acela care nu are nici m!car aparenta de

lagalitate. Dac! executa un ordin v!dit ilegal, r!spunde si persoana care a executat ordinul si cel care l-a dat. Dac! ordinul este doar ilegal, r!spunde doar cel care l-a dat. (pe noul cod penal devine clauza legal! sub denumirea "exercitarea unui drept si ndeplinirea unei obliga"ii") 2. Consimtamantul victimei: presupune inlaturarea antijuridicitatii faptei atunci cnd savarsirea faptei tipice a fost consimtita de subiectul pasiv - Consimtamantul poate sa apar! si ca element de tipicitate, atunci cnd norma de incriminare face referire express la el Condi"ii de valabilitate: Trebuie sa e valabil exprimat (nu conteaz! capacitatea, in m!sura in care si-a dat seama de ac"iune) Consimtamantul sa e actual (acesta sa se mentina din momentul in care a fost exprimat, pana la nalizarea actului de executare) Sa e determinat (trebuie sa priveasc! o fapta determinat! si consecintele acesteia s! e determinate) Sa provina de la titularul valorii sociale ocrotite Sa priveasc! o valoare social! de care titularul sa poat! dispune Principiul demnita"ii umane Nu se poate consimti cu privire la dreptul la via"a (indiferent de forma de vinovatie) (in noul cod devine clauza justicativ! legal!, art. 22 "consimtamantul persoanei vatamate") SEMINAR: Inculpatul, #ofer profesionist a lovit din neatientie doi copii pe o trecere de pietoni. A cobort sa constate starea acestora cnd a observat un grup numeros de persone, inarmate cu topoare, lanturi, bte ce se apropiau alergnd, insultatnd si amenintand. Speriat inculpatul s-a urcat in ma#ina si a demarat, conducand aproximativ 40 de km pana in localitatea de domiciliu. Trimis in judecat! printre altele pentru s!vr#irea infractiunii de parasire a locului accidentului, inculpatul invoca legitima ap!rare

Vinov!"ia
Apare ca un repro# la adresa faptuitorului care a n"eles sa ncalce ordinea juridic!, de#i ar putut sa adopte o conduita conforma cu aceasta Presupune existen"a a trei premise fundamentale: Responsabilitate: capacitatea persoanei de a-#i da seama de ac"iunile sau inactiunile sale, de urmarile acestora si de a stapn! pe aceste ac"iuni sau inactiuni - Responsabilitatea lipseste atunci cnd persoana nu a ajuns la gradul de a-#i da seama de ac"iunile sale Cauze care exclud responsabilitatea: - Minoritatea - minorul care nu a mplinit vrastra de 14 ani prezumat ca nu are discernamant (prezumtie absoluta); si minorul intre 14-16 ani este prezumat a nu avea discermamant (prezumtie relativa); minorul care a mplinit varstra de 16 ani este prezumat ca are discermamant (prezumtie absolut!) - Iresponsabilitatea - presupune c! persoana datorit! unei alienatii mintale, nu poate sa-si dea seama de ac"iunile sau inactiunile sale, sau nu #i poate controla aceste

ac"iuni (dac! o persoana este atacat! de o persoana iresponsabila, este legitim! ap!rare (pentru ca inlatur! imputabilitatea), nu este stare de necesitate - Cnd alienatia mintala este temporara, trebuie constatat pentru ecare infractiune in parte dac! starea de Iresponsabilitate a fost prezenta la momentul comiterii ei - Be"ia - betia trebuie sa e involuntara completa (pe noul cod penal se nume#te intoxicatie) - Trebuie sa existe la momentul comiterii infrac"iunii, iar in cazul infractiunilor cu durata de consumare sa se men"in! pe toat! durata actiunii - Actio libera in cauza - situa"ia in care la momentul comiterii actiunii autorul nu era responsabil, dar la un moment anterior, cnd era responsabil a provocat in mod inten"ionat sau din culpa cauza viitoarei sale iresponsabilitati (ex.: o persoana ajunge voluntar ntr-o stare de betie completa si comite o infractiune). Autorul este responsabil pentru fapta comisa

Iresponsabilitatea

Be"ie

Art. 48 CP

Art. 49CP

Cauza

Alienatie mintal! (afectiune Intoxicatie cu alcol/ psihic!); somn, hipnoz! stupeante/medicamente

Durata

Permanent! (afectiune psihic!) sau temporar! (stare de somn) Din na#tere sau survenit! pe parcurs

Temporar!

Modul in care intervin

Survenit!

Iresponsabilitatea

Be"ie

Efecte

Cauza de inlaturare a vinov!"iei

- Inlatur! vinov!"ia (involuntara si completa) - Circumstanta atenuant! (involuntara si incomplet!) - Circumstanta agravanta (se folose#te de betie ca sa poat! comite fapta) - Element constitutiv al infractiunii (conducere pe drumurile publice in stare de ebrietate)

Cunoasterea antijuridicitatii faptei:

- Cauze care inaltura cunoasterea antijuridicitatii: Eroarea - desemneaza necunoasterea, sau cunoa#terea gre#it! a unui element al infractiunii Eroarea vincibil! (culpabil!): atunci cnd eroarea ar putut evitat!, dac! autorul ar ac"ionat cu diligen"a necesar!. Exclude existen"a intentiei, insa l!sa sa subziste culpa (in m!sura in care fapta este incriminat! si in aceast! modialitate) Eroarea invincibil!: atunci cnd eroarea nu ar putut evitat! cu toat! diligen"a autorului. Este excllusa att inten"ia ct si culpa (autorul nu este tras la r!spundere) 1. Eroare de fapt: necunoasterea sau cunoa#terea gre#it! poarta asupra unor date ale realitatii - Invincibila: exonereaza complet de r!spundere - Culpabila: r!spunde pentru culp!, in cazul in care infractiunea este incriminat! si in aceasta modalitate In cazul in care eroarea poarta asupra unei circumstante agravante, circumstanta nu se va retine in sarcina inculpatului - In cazul infractiunii intentionate: circumstanta agravanta este inlaturata indiferent dac! eroarea este invincibila sau culpabila - In cazul infractiunii din culp!: circumstanta agravanta este inlaturata in m!sura in care eroarea este invincibila In cazul in care autorul crede eronat ca se aa in prezenta unei circumstante atenuante, aceasta va re"inut! in favoarea sa chiar dac! in realitate nu erau intrunite condi"iile incidentei ei 1. Eroarea asupra obiectului actiunii (error in objecto, error in persona): exist! atunci cnd obiectul material al infractiunii este distinct de cel pe care si-l reprezentase autorul. Eroarea are caracter irelevant, ntruct legea protejeaz! in mod egal obiectele juridice indiferent de titular sau identitate. 2. Eroare asupra cursului cauzal (aberratio causae): exista atunci cnd rezultatul actiunii a fost cel prevazut de autor dar s-a produs in alt mod dect a prevazut acesta - Risc deviat: deviere totala a cursului cauzal (ex.: autorul aplica victimei mai multe lovituri de cu"it, transportat! la spital victima decedeaz! ntr-un incendiu izbucnit

in spital - autorul va r!spunde doar pentru tentativa de omor, nu in considerarea erorii, ci datorit! lipsei raportului cauzal) - Risc neesential: eroarea nu porduce nici un fel de efect (ex.: victima r!nit! in urma unei tentative de omor, decedeaz! cteva saptamni mai tarziu datorit! complicatiilor survenite in urma leziunilor - autorul r!spunde pentru omor, eroarea ind neesen"ial!) - Dolus generalis: cazul in care autorul convins ca rezultatul s-a produs deja, savarseste o a doua ac"iune, care produce de fapt rezultatul dorit (ex.: autorul stranguleaza victima, apoi ind convins ca aceasta a decedat, ii arunca corpul in apa pentru a ascunde cadavrul. In realitate insa, victima nu era decedata in momentul arunc!rii in apa si moare inecat! - se retine in sarcina inculpatului o tentativa de omor, in concurs real cu o ucidere din culpa) - In cazul in care cea de a doua ac"iune este comisa pentru a asigura certitudinea producerii rezultatului, nu mai este dolus generalis (ex.: dup! strangularea victimei, autorul o arunca in apa, nu pentru a-si ascunde fapta ci pentru a evita orice #ansa de supravietuire a victimei - se retine o singura infractiune intentionata) 3. Aberratio ictus: exista in cazul de deviere a loviturii, cnd rezultatul se produce asupra altei persoane sau a altui obiect dect cel dorit de autor, dar de aceea#i natura cu acesta - Eroarea nu intervine in momentul form!rii voin"ei, caz de error in persona, ci in momentul realizarii actiunii (ex.: A dorind sa l ucid! pe B, "inteste gre#it si l omoar! pe C - autorul va r!spunde de o tentativ! de omor pentru B si ucidere din culp! pentru C) - Nu exista aberratio ictus in cazul in care autorul actioneaz! cu inten"ie directa asupra victimei vizate si cu inten"ie eventuala asupra victimei efectiv lezate - In cazul in care identicarea victimei se face doar prin presupusa ei pozitionare ntr-un anumit loc si la un anumit moment se retine aberratio ictus nu error in persona (ex.: autorul trimite victimei un colet cu bomb!, insa coletul nu este deschis de victim! ci de o rud!, care decedeaz!) - Exista situa"ii in care error in persona si aberratio ictus pot coexista: in cazul in care autorul confunda victima cu o alta persoana - in acest caz se aplica aberratio ictus (tentativa la persoana vizat! si culpa cu privire la victim!) 4. Aberratio delicti: ipoteza producerii unui alt rezultat dect cel aat in reprezentarea agentului, rezultat care ndepline#te condi"iile unei alte norme de incriminare dect cea operant! in raport cu rezultatul dorit (ex.: autorul ncearc! sa ucid! o persoana cu un foc de arma si din cauza manevrarii defectuoase, victima nu este r!nit! dar glontul loveste o conducta de gaze care explodeaz!) - Se va retine un concurs de infrac"iuni intre tentativa la fapta prev!zut! si fapta din culpa efectiv comisa (existen"a concursului este conditionata att de incriminarea tentativei ct si de incriminarea faptei comise din culpa) 5. Eroarea asupra mijloacelor folosite pentru comiterea faptei: este de regula o eroare neesen"ial!, deoarece este indiferent prin ce mijloace se produce urmarea Totu#i este esential! in doua situa"ii: - Atunci cnd mijloacele folosite constituie un element al continutului de baza sau agravant al infractiunii (ex.: cnd autorul nu #tie ca mijlocul ales pentru a-si distruge

bunul propriu reprezint! pericol public - eroarea va esential!, fapta nu va constitui infractiune) - Atunci cnd mijloacele, prin natura lor, nu erau susceptibile in abstracto sa lezeze valoarea social! protejat! (ex.: autorul ncearc! sa ucid! victima prin farmece sau prin stropire cu apa sin"it! - eroarea va esential!, fapta nu va constitui infractiune) 6. Eroarea asupra cauzelor justicative: ipoteza in care autorul crede eronat ca actioneaza in prezenta unei cauze justicative, de#i in realitate, condi"iile nu erau ndeplinite - Va exista o cauza justicativ! putativ! care produce aceeleasi efecte juridice ca si o cauza justicativ! reala - Eroarea trebuie sa poarte e asupra unui element al situa"iei de fapt (autorul era convins ca atacul se aa in curs de desf!#urare, de#i in realitate incetase), e asupra unei norme extrapenale (credea ca potrivit legii transplantului de organe, este valabil si sucient consimtamantul partilor). In schimb daca eroarea poarta asupra unei norme penale referitoare la cauzele justicative (autorul crede ca provocarea este o cauza justicativ!), ea nu produce nici un fel de efect - Daca eroarea este invincibil!, autorul va exonerat. Daca eroarea este culpabila, autorul nu va r!spunde pentru fapta intentionata, dar va r!spunde pentru fapta comisa din culpa, daca ea este incriminata si in acest fel (ex.: autorul este amenin"at cu o arma din plastic si el riposteaza cu o arma reala. Daca autorul putea sasi dea seama ca atacul nu era real el va r!spunde pentru ucidere din culp!) 2. Eroare de drept: necunoasterea sau cunoa#terea gre#it! poarta asupra unei norme juridice - Codul penal actual: poate invocata doar cu privire la o norma extrapenal! - Ca sa poat! i invocata trebuie intrunite doua condi"ii: - Autorul sa nu cunoasc! norma extrapenal! in cauza - Autorul sa nu cunoasc! nici din alte surse situa"ia reglementata de norma respectiva Dup! noul cod penal: Abandoneaza clasicarea intre eroarea de fapt si eroarea de drept, in favoarea unei clasicari mai noi care se leag! de traseele infractiunii, care distinge intre eroare asupra tipicitatii sau asupra elementelor constitutive si eroare asupra antijuridicitatii sau asupra caracterului ilicit - Eroarea asupra tipicitatii (elementelor constitutive): #i produce efectele cu privire la vinov!"ie ca subelement al laturii subiective, nu cu privire la vinov!"ia ca element principal al infractiunii. Inlatur! ntotdeauna inten"ia. Dac! este invincibila (nu se datoreaz! culpei faptuitorului), inlatur! si culpa. Dac! eroarea este culpabila, ea inlatur! inten"ia, dar l!sa sa subzite r!spunderea pentru fapta din culpa. - Eroare de fapt (farmacistul ncurc! substantele si persoana ii serve#te substan"a victimei care decedeaz! - nici inten"ie, nici culp!) - Eroare de drept (furt in cazul in care predarea bunului este amnat! prin contract)

- Eroare asupra antijuridicitatii (caracterului ilicit): produce efecte asupra vinov!"iei ca trasatura general! ("imputabilitate" pe NCC), nu asupra vinov!"iei ca subelement al laturii subiective. Dac! este invincibil!, inlatur! vinov!"ia ca trasatura general! si nu mai exista infractiune. Dac! nu este invincibila ea nu produce nici un efect. - Eroare de fapt (o persoana crede ca actioneaza in prezenta unei cauze justicative, care in realitate nu exista, sau nu intrunea toate elementele antijuridicitatii) - Eroare de drept: pe noul cod poate sa e si asupra unei norme penale: 1. Situa"ia in care norma are o probleme de accesibilitate (ex.: OUG pentru fapte comise imediat dup! intrare in vigoare) 2. Situa"ia in care eroarea este provocat! chiar de c!tre o autoritate publica responsabila de aplicarea normei in cauza (nu func"ioneaz! in cazul avocatului) Exigibilitate: presupune posibilitatea de a se conforma exigentelor ordinii juridice - Cauze care inatura exigibilitatea: - Constrangerea zica - sa e irezistibila (sa nu se poat! opune) - Constrangerea moral! - pericolul cu care este amenintata persoana sa e grav, iminent, inevitabil si injust - Cazul fortuit - presupune o imposibilitatea obiectiva/general! a prevedea urmarea (nici o persoana nu ar putut sa prevad! interven"ia imprejurarii str!ine sau efectele acesteia)

Constrangerea Cazul fortuit zica

Latura juridic! Cauza: Ac"iune uman!, animal, fenomen natural, cauza tehnic! Caracteristica principal! Subiectul pasiv al faptei tipice Scop Cauze care inlatur! vinov!"ia Asemanare Cauze care inlatur! vinov!"ia Asemanare

Starea de necesitate
Cauza justicativa Asemanare

Caracterul irezistibil

Caracter imprevizibil Pericol inevitabil (s! nu poat! nlaturat altfel) Ter" sau autorul cazului care a determinat fapta Ter" (prin excep"ie autorul st!rii de pericol)

Ter"

Nu exista un scop

Ac"iunea peste care Salvarea valorii se suprapune cauza sociale (ini"ial!)

SEMINAR: O persoana a fost electrocutata de un gard electric ce incercuia curtea unei vile. in urma probatoriului reiese ca proprietarul avea inauntru bunuri de mare valoare, ba mai mult

primise amenin"ari cu moartea, fapt care l-au f!cut sa #i pun! gard electric. In urma declara"iilor martorilor si a probelor administrate s-a dovedit ca amenintarile au fost intentate de persoana care a murit si ca vroia sa intre in curte ca sa l omoare. Proprietarul este trimis in judecat! pentru omor cu inten"ie eventuala. - Este legitim! ap!rare (m!surile de protec"ie luate nainte de atac respecta concomiten"a si proportionalitatea dac! acestea se pot declan#a in momentul in care este executat atacul) Inculpatul, padurar, a vazut doi indivizi ce t!iau trei copaci in p!dure, i-a somat sa #i inceteze activitate, moment in care ace#tia au nceput sa ameninte ca dac! nu ii l!sa in pace, l vor ucide. In aceste condi"ii inculpatul a tras doua focuri de arma in direc"ia celor doua persoane ucigand-o pe una si ranind-o grav pe cealalt!. Trimis in judecat! pentru savarsirea in concurs a unei infrac"iuni de omor si tentativa de omor, inculpatul invoca legitim! ap!rare - Amenintarea nu este atac material - Atacul nu este iminent (t!iat copacul cnd au fost impuscati) - Trei copaci nu reprezint! un pericol grav In data de 8 Ianuarie 2012 seara, inculpatul plimbandu-se a observat doi tineri care tocmai aruncasera mai multe galeti de motorina pe cl!direa facultatii de drept si se pregateau sa arunce catre o sticla incendiar!. In aceste conditii, inculpatul pentru ai mpiedica sa arunce sticla s-a aruncat din viteza peste ei. Cunoscand ca inculpatul le-a produs celor doi tineri mai multe vatamari corporale, sa se arate dac! va condamnat. - legitim! ap!rare, pentru c! consecintele atacului sunt suferite de autor Inculpatul x a avut un diferend cu y, motiv pentru care y a p!truns in curtea casei lui x inarmat cu un toporul si a nceput sa l fugareasca pe acesta cu inten"ia declarat! de al ucide. ncercnd sa scape x a ajuns ntr-un lateral al curtii unde a fost incoltit intre usa garajului si un zid de beton. Vazand-ul pe y ca vine in fuga cu toporul x a luat o furca si a aruncat-o nspre y. Furca l-a ranit supercial pe y dar in traictoria ei l-a lovit mortal pe z, un copil ce trecea ntmpl!tor prin zona Inten"ie directa de omor fata de y Culpa f!r! prevedere fata de z - Ambele reies din eroare de fapt asupra tipicitatii Culpa poate inlaturata de stare de necesitate deoarece toporul lui y este pericol iar furca este salvarea Inculpatul conducea regulamentar pe un drum europen cnd dintr-un defect de fabricatie necunoscut portiera dreapta fata a autoturismului s-a desprins de#i era incuiat!, ba mai mult a cedat si sistemul de prinderea a centurii determinand proiectarea sotiei prin parbriz. Acesta a ncercat sa o prind! cu mana dreapta dar nereusind a virat stnga intrnd pe contrasens unde s-a ciocnit cu autoturismul condus regulamentar de c!tre y. Cunoscand ca att x ct si y au suferit in urma impactului

vatamari corporale sa se arate dac! x va r!spunde pentru vatamarile provocate lui y. Sa se arate dac! y va r!spunde pentru vatamarea produs! lui x. - Stare de necesitate - Nu este caz fortuit pentru ca imprejurarea imprevizibila este sursa st!rii de pericol, nu cauza accidentului - Y nu r!spunde pentru ca este caz fortuit, sau ca nu este tipicitate (nu exista forma de vinov!"ie)

Pericolul social:
Are doua forme: Abstract (legal): specic unor categorii de fapte, este evaluat de c!tre legiuitor si se reecta in pedeapsa legal! prev!zut! pentru faptele respective Concret: specic unei fapte determinate este evaluat de c!tre instan"a, sau procuror si se reecta in sanctiunea aplicat! pentru fapta savarsita Se evalueaza in concreto conform art. 18, in. 1, al.2: Imprejurarile Modul si mijloacele de savarsire Scopul urm!rit Urmarea produs! sau care s-ar putut produce Persoana si conduita autorului - Existen"a pericolului nu este dedusa prin faptul ca este prev!zut! de legea penal! - In cazul in care fapta nu prezinta pericol social, instan"a poate s! nu aplice nici o sanctiune sau poate sa aplice o sanctiune administrativ! (mustrare sau amenda care nu este nici penal! nici contraventionala) Noul cod penal: Nu mai exista condi"ia pericolului social Ceea ce se rezolva pe drept substantial se rezolva pe procedura (principiul oportunitatii) - Procurorul poate sa constate in cazul anumitor fapte ca nu exista un interes public in urm!rirea si sanctionarea lor, prin institu"ia renuntarii la urm!rirea penal!. Renuntarea se poate face doar pentru fapte sanctionate cu nchisoare de pana la 5 ani Difer! sanctiunile pe care le dispune procurorul, referitor la repararea pagubelor, scuze publice, sa ndeplineasc! obliga"iile de ntre"inere, sa presteze munca neremunerata in folosul comunit!"ii sau sa frecventeze un program de consiliere. Termenul pentru aceste obliga"ii nu poate sa depaseasca 6 luni. Dac! inculpatul nu #i ndepline#te obliga"iile, procurorul revine asupra acuzatiilor. 'i instan"a poate renun"a la urm!rirea penal!

Fazele infractiunii
Etapele pe care le parcurge infractiunea, din momentul aparitiei ideii de savarsire si pana la consumarea si epuizarea acesteia

Exista doar in cazul infractiunilor intentionate Are patru faze: Faza interna - se petrece in ntregime in psihicul faptuitorului Are trei momente: - Apari"ia ideii infractionale (poate sa e rezultatul unei ac"iuni ale altei persoane, sau poate sa apar! direct faptuitorului, f!r! sa fost transmis! de altcineva) - Deliberarea (in cazul intentiei premeditate este mai mare, sau este foarte scurta in cazul intentiei repentine) - Hot!rrea (momentul care ncheie faza interna) Nu poate sanctionata Faza oratorica (amenintarea) este infractiune de sine statatoare si se sanctioneaza Faza actelor de preg!tire - sunt acte materiale prin care se faciliteaza savarsirea infractiunii sau prevenirea descoperirii si sanctionarii acestei infrac"iuni Pot sa e: - Acte licite - Acte ilicite De regula actele de pregatire nu se sanctionieaza, ca acte de preg!tire. Pot sanctionate: - Atunci cnd legiuitorul le asimileaza tentativei - Atunci cnd actele de preg!tire constituie infrac"iuni de sine statatoare Faza actelor de executare (tentativa) Consumarea si epuizarea infractiunii SEMINAR: Inculpatul x a luat hot!rrea sa o ucid! pe so"ia sa y, aand ca aceasta l-a instituit ca unic legatar printr-un testament olograf. In acest scop inculpatul si-a procurat o arma si a a#teptat-o pe so"ia sa ntr-o seara in apropierea locuintei lor. La un moment dat in locul respectiv au ap!rut doua persoane z si t, prima dintre ele ind confundata de c!tre x cu y. In aceasta situa"ie x a tras un foc de arma spre z proiectilul r!nindu-l in um!r pe acesta si apoi ricosand dintr-un zid in T si ucigandu-l pe loc pe acesta. Stabiliti ncadrarea juridic! - Mobil special - Erorr in persona (nu se retine tentativa): - Y: nimic - X: tentativa de omor calicat (in public, pune in pericol mai multe persoane, interes material) - T: culpa f!r! prevedere (aberratio ictus) Inten"ie eventuala (nu mai este aberratio ictus) X ia hot!rrea sa l ucid! pe Y motiv pentru care se pozi"ioneaza seara in fata fabricii in care lucra Y. La un moment dat pe poarta fabricii iese Z, o persoana care semana cu Y. X trage doua focuri de arma ranind-ul supercial pe Z si pe T portarul fabricii care se apropiase in fuga pentru al saluta pe Z. Al doilea proiectil a lovit un rezervor cu substantele inamabile din curtea fabricii. Rezervorul a explodat iar in urma exploziei au murit doua persoane ce se aau in toaleta de lng! rezervor: W si Y

- Y: nimic (erorr in persona) - Z: tentativa de omor calicat cu premeditare (vatamarea corporal! din culpa) - T: culpa f!r! prevedere (aberratio ictus) - Rezervor: aberratio delicti - W: culpa - Y: omor calicat, aberratio ictus (pentru ca inten"ia si mobilul s-au consumat pe Z, Y devine ter")

Tentativa
Presupune punerea in executare a hot!rrii de a savarsi infractiunea, executare care a fost ntrerupt! sau nu si-a produs efectul Condi"iile de existen"a: Inten"ia (orice fel) de a savarsi infractiunea (la culpa este exclus!) - Inten"ia nu se modica din cazul tentativei in cazul consumarii infractiunii Sa existe un act de executare (tentativa ncepe unde se ncheie actele de preg!tire) - Teoriile subiective (pentru delimitarea actelor de preg!tire de actele de executare): - Teoria univocitatii: actele de preg!tire au un caracter echivoc (ele nu releva inten"ia), actele de executare au caracter univoc (releva inten"ia) - Teoriile obiective - Teoria caracterului idoneu: actele de preg!tire nu sunt susceptibile de a produce rezultatul, actul de executare are aptitudinea de a produce rezultatul - Teoria formala: sunt acte de executare doar acele acte care gureaz! in norma de incriminare - Teoriile mixte - Constituie acte de executare att cele prev!zute in norma de incriminare ct si cele aate in imediata vecinatate a acestora si care releva inten"ia de a savarsi infractiunea - Unitate func"ional!: actele anterioare acestei ac"iuni sunt att de strns legate de ea, ntruct nu mai l!sa loc pentru comiterea unor acte intermediate esentiale - Unitate temporar!: actul in discu"ie si ac"iunea tipica nu sunt separate de uni interval de timp semnicativ Rezultatul s! nu se produc! Formele tentativei: In func"ie de punctul pana la care a ajuns actul de executare: Tentativa perfecta (terminat!): presupune ca actul de executare a fost dus pana la cap!t, insa rezultatul nu s-a produs (ex.: infractorul aplica o lovitura de cu"it, dar victima nu moare). - Nu toate infractiuniile au tentativa perfecta (pentru ca nalizarea actului de executare nseamn! consumarea, ex.: furt, viol, violarea de domiciliu)

 Tentativa imperfecta (ntrerupt!): presupune ca actul de executare a fost intrerupt (ex.: intractorul urm!re#te victimele cu autoturismul, pentru a le lovi, dar acestea reu#esc sa se salveze f!r! a lovite) - Cauzele de ntrerupere indiferent de natura lor (fenomene naturale, lucruri, in"e, ac"iuni umane, st!ri ziologice) nu trebuie sa e reale, ind sucient ca ele se existe in inchipuirea faptuitorului Delimitarea intre tentativa perfecta si imperfecta: planul conceput de autor - tentativa va perfecta atunci cnd, raportat la planul conceput de autor in vederea s!vr#irii faptei, el a efectuat tot ceea ce era necesar pentru a asigura consumarea In func"ie de cauza neproducerii rezultatului (nu mai exista in NCP): Tentativa proprie: presupune ca rezultatul nu s-a produs datorit! gre#itei utilizari a mijloacelor folosite (autorul nu nimereste victima cu arma) Tentativa improprie: exista atunci cnd neproducerea rezultatului se datoreaz! inaptitudinii mijloacelor prevazute de autor - Relativ improprie: exista atunci cnd, potrivit naturii lor, mijloacele folosite erau apte sa produc! rezultatul, dar in concret aceasta aptitudine le-a lipsit (insucienta: prin otravire, dar pune o cantitate prea putina de otrav!; defectuozitate: arma nu func"ioneaz!; aarea obiectului material in alta parte dect credea faptuitorul: banii care vroia sa-i fure nu sunt in casa) - Absolut improprie: exista atunci cnd mijloacele folosite, potrivit insa#i naturii lor, erau inapte sa produc! rezultatul (intractorul ncearc! sa ucid! victima prin farmece, sau stropire cu apa sntita) - Caracterul absurd trebuie analizat ex ante, va absolut improprie executarea care pentru un observator obiectiv plasat la locul si momentul comiterii actului si de"innd eventualele informa"ii suplimentare, pe care autorul le de"ine, apare ca ind absolut nesusceptibila de a se produce (ex.: administrarea de zah!r unei persoane in scopul de a o ucide este, in general, un mijloc absolut impropriu, dar ea se poate converti ntr-un mijloc propriu atunci cnd autorul #tie ca victima sufer! de o forma grav! de diabet) Pe NCP: Tentativa idonee: atunci cnd actele autorului creaza o stare de pericol pentru valoarea social! ocrotita si fac sa apar! ca probabila producerea rezultatului (probabilitatea se raporteaza la momentul actului de executare si luanad in considerare datele de care dispune autorul la acel moment). - Acoper! forma de tentativa proprie si relativ improprie din vechea reglementare si alte situa"ii reziduale Tentativa neidonee: atunci cand datorita modului cum a fost conceputa executarea, nu se poate pune problema crearii unei stari de pericol pentru valoarea sociala ocrotita, ind evident pentru orice observator de factura medie ca actiunea comisa nu are nici o sansa sa produca rezultatul (acoper! tentativa absolut improprie) Infrac"iuni la care nu este posibila tentativa: Infrac"iuni din culpa

 Infrac"iuni preterintentionara (infractiunea mai grav! tot din culpa) - In cazul infractiunilor complexe in structura c!rora se include o infractiune preterintentionat! poate re"inut! tentativa (ex.: in structura tlh!riei care a avut ca urmare moartea victimei, rezutatul din culpa(moartea) se aa in leg!tura cauzala doar cu lovirea, nu si cu sustragerea bunului. Astfel, in situa"ia violentelor care au dus la moartea victimei, dar nu s-a reu#it sustragerea bunului, se retine o tentativa la tlh!ria care a avut ca urmare moartea victimei) Infrac"iuni omisive proprii (omisive improprii este posibila tentativa) Infractiunea de obicei Infrac"iuni de executare prompt! - infrac"iuni care se savarsesc pe cale verbala (se executa pe loc, nu r!mne loc de tentativa) Infrac"iuni de consumare anticipata - in cazul caraora legiuitorul pune pe aceelasi plan infractiunea si fapta consumat! (un singur act de executare consum! infractiunea, astfel nu mai putem avea tentativa) ex.: luare de mita prin simpla pretindere, atentat Sanctionarea tentativei: In func"ie de situatiile in care se pedepseste tentativa: Sanctionarea limitat!: exista atunci cnd tentativa este pedepsibil! numai in m!sura in care legea prevede express acest lucru Sanctionarea nelimitata: presupune ca tentativa se sanctionaeaza ntotdeauna cnd este posibila In func"ie de sanctiunea aplicat!: Sistemul paric!rii pedepsei: se sanctioneaza la fel ca si infractiunea consumat! Sistemul diversic!rii pedepsei: prevede aplicarea pentru tentativa a unei pedepse mai mici dect cea prev!zut! pentru infractiunea consumat! Legiuitorul roman a prevazut sanctionarea limitat! a tentativei pe baza sistemului diversicarii pedepsei Tentativa se sanctioneaza in limite reduse la jumatate fata de infractiunea consumat! In cazul detentiunii pe via"a, aplic!m pedeapsa cu nchisoarea de la 10 la 25 (10-20 NCP) Cauze de nepedepsire a tentativei: Imprejurari in care tentativa este posibila si incriminata, dar legiuitorul permite nesanctionarea ei: 1. Desistarea: Const! in ntreruperea voluntar! de c!tre autor a actului de executare, de#i ar putut sa-l continue (este posibila doar in cazul tentativei ntrerupte) Conditii: ntreruperea actului de executare - n cazul infrac&iunilor comisive, desistarea presupune o simpl! inac&iune - n cazul infrac&iunilor comisive prin omisiune desistarea presupune o ac&iune (ex.: mama care luase hot!rrea de a-%i ucide bebelu%ul prin neacordare de hran!, revine asupra deciziei %i ncepe s! l al!pteze)

 Caracterul voluntar al ntreruperii actului de executare: - ntreruperea nu are caracter voluntar, dac! se datoreaz! unei for&e exterioare coercitive (zice sau morale). n aceste ipoteze, caracterul voluntar se apreciaz! n func&ie de percep&iile autorului, iar nu de realitatea obiectiv! - Se va re&ine caracterul voluntar, dac! infrac&iunea putea consumat! f!r! riscuri, dar autorul decide s! renun&e, oricare ar motivul s!u (prin excep&ie, nu se va accepta motivul, atunci cnd acesta nu poate valoricat pozitiv (ex.: a renun&at doar indc! nu a g!sit dect bani pu&ini, pe care a renun&at s! i mai ia) - Desistarea nu este condi&ionat! de caracterul s!u denitiv, deci va acceptat!, chiar dac! autorul renun&!, propunndu-%i s!-%i reia planul ulterior, cnd condi&iile vor mai favorabile - n cazul tentativei relativ improprii, desistarea este posibil!, dar ea poate interveni doar nainte ca autorul s! %i dat seama de insucien&a ori defectuozitatea mijloacelor sau de faptul c! obiectul material nu exist! sau se a! n alt! parte (ex.: autorul toarn! o cantitate de otrav! n mncarea victimei iar apoi arunc! mncarea, nainte de sosirea victimei)$ - n m!sura n care autorul %i d! seama de caracterul impropriu al mijloacelor folosite, am putea totu%i n prezen&a unei desist!ri dac! el avea la dispozi&ie %i alte mijloace, proprii, pe care le putea folosi nestingherit, dar nu o face - Interven&ia unei alte persoane creeaz! un risc de a descoperit sau denun&at, a%a c! n principiu mpiedic! desistarea - Excep"ie: situa&ia n care descoperirea are loc de c!tre o rud!, un prieten apropiat, copii de vrst! foarte mic!, aliena&i mintali (sfatul acestor persoane nu va considerat impediment) Urmarea infrac&iunii s! nu se produc! - Dac! rezultatul se produce, iar fapta se consum!, desistarea %i pierde orice semnica&ie 2. mpiedicare producerii rezultatului - Desistarea: cauz! de nepedepsire specic! tentativei ntrerupte - mpiedicarea producerii rezultatului: apare n cazul tentativei perfecte, terminate (att proprii, ct %i relativ improprii) - Nu trebuie confundat! cu nl!turarea rezultatului sau a consecin&elor infrac&iunii (circumstan&! atenuant!) Conditii: Actul de executare s! fost ncheiat - Nu se poate astfel vorbi, de mpiedicare la infrac&iunile care nu sunt susceptibile de tentativ! perfect! (viol, furt etc.) Autorul s! intervin! activ pentru mpiedicarea producerii rezultatului - Ac&iunea de mpiedicare trebuie realizat! de autor personal sau prin intermediul altor persoane care s! l ajute s! previn! producerea rezultatului$(chiar si prin anuntarea victimei) - Elementul subiectiv este necesar$ mpiedicarea s! e realizat! voluntar - Conduita autorului trebuie s! e rezultatul unei alegeri f!cute n deplin! libertate (s! avut la dispozi&ie mai multe alternative la care ar putut recurge n mod rezonabil)

- Condi"iile de la caracterul voluntar al desesizarii se men"in mpiedicarea producerii rezultatului trebuie s! aib! loc anterior descoperii faptei (nu numai a organelor judiciare, ci de orice persoan!) - Nu este considerat! descoperit! fapta dac! ter&ul este un copil foarte mic, un alienat mintal, o persoan! contactat! de autor pentru a-i da concurs la mpiedicarea producerii rezultatului (medic, paramedicici etc.), un participant la comiterea faptei, sau chiar victima infrac&iunii (infractiuni care presupun prezen&a ei) - n schimb, la un furt, n%el!ciune etc., descoperirea faptei de c!tre victim! nu va mai permite re&inerea cauzei de nepedepsire mpiedicarea producerii rezultatului s! e efectiv! (autorul sa aib! succes) Desistarea sau mpiedicarea producerii rezultatului nu au caracter absolut - Nu nl!tur! posibilitatea tragerii la r!spundere pentru tot ceea ce s-a s!vr%it anterior cauzei de nepedepsire (ex.: autorul dup! ce a aplicat victimei lovituri n scopul de a o ucide o transport! la spital %i via&a indu-i salvat!, el nu va sanc&ionat pentru tentativa de omor, dar va r!spunde pentru v!t!mare corporal!)

Infrac&iunea consumat!
Consumarea infrac&iunii are lor n momentul n care sunt ntrunite toate elementele constitutive ale acesteia Infrac%iuni de pericol: consumarea are loc n momentul realiz!rii ac&iunii sau inac&iunii descrise de norma de incriminare (ex.: n caz de calomnie consumarea are loc n momentul n care se fac arma&iile compromi&!toare la adresa persoanei v!t!mate) Infrac%iuni de rezultat: consumarea nu poate avea loc dect n momentul n care se produce rezultatul descris n incriminarea tip (ex.: n cazul infrac&iunii de omor, consumarea are loc n momentul n care victima a decedat %i nu n momentul n care a avut loc ac&iunea de lovire a acesteia) Momentul consum!rii infrac&iunii de furt: - Teoria apropria%iunii - furtul se consum! atunci cnd bunul a ie%it din posesia detentorului s!u legitim %i a intrat n st!pnirea de fapt a autorului - Presupune dou! momente corelative: deposedarea persoanei v!t!mate %i respectiv mposedarea autorului - Infrac&iunea o dat! consumat! nu mai poate reveni ntruna din fazele anterioare, indiferent de atitudinea infractorului (ex.: faptul c! dup! sustragerea unui bun infractorul l aduce napoi de bun!voie nu va determina re&inerea unei tentative de furt, ci a unei fapte consumate. Se poate eventual re&ine o circumstan&! atenuant!)