Alexandru Lapusneanul ~nuvela istorica romantica~ Costache Negruzzi

1. Incadrarea operei in contextul epocii, curent, specie:

Pasoptismul a reprezentat in literatura romana o etapa de dezvolltare marcata de apritia primelor opere originare valoroase. O contributie semnificativa in acest sens a avut-o revista Dacia Literara, care prin introductia semnata de M. Kogalniceanu stabilea reperele esteticii romantice. n aceasta revista, aparuta la asi in !"#$, %. &egruzzi publica lucrarea 'le(andru Lapusneanul, prima nuvela istorica romantica din literatura romana. Opera intruneste trasaturile speciei, fiind o lucrare in proza, de dimensiuni medii, care urmareste constructia unui persona) si evolutia unui conflict puternic. *videntierea protagonistului se realizeaza inca din titlu, 'le(andru Lapusneanul fiind persona) eponim.

2.

tructura nuvelei:

Din punct de vedere compozitional, nuvela a fost comparata cu o lucrare dramatica pentru ca cele patru capitole, ec+ilibrate ca intindere, au fost comparate cu actele unei drame. ,iecare capitol e precedat de un motto memorabil. *(pozitiunea il prezinta pe Lapusneannu care vine in Moldova in fruntea unei ostiri de mercenari pentru a recupera tronul. *ste intampinat de solia domnitorului -tefan .omsa, alcatuita din vornicul Motoc, postelnicul /everita si spatarii -pancioc si -troici. ntriga este identificata tot in capitolul . 0eplica domnitorului care reprezinnta primul motto evidentiaza conflictull e(terior de natura sociala intre domnitor si boieri. Desfasurarea actiunii evidentiaza faptele de cruzime generate de setea de razbunare a persona)ului. ')uns la domnie, Lapusneanul arde toate cetatile in afara de 1otin, pedepseste boierii la cea mai mica presupunere de tradare. mpresionata de vorbele vaduvei unui boier 2al doilea motto3 'i sa dai sama doamna4, doamna 0u(anda ii cere sotului sa inceteze crimele. 'cesta pare a o asculta, tinand un discurs in biserica prin care cere iertare boierilor, invitandu-i la un ospat de impacare. Punctul culminant apare in capitolul , fiind reprezentat de episodul in care domnitorul finalizeaza planul de razbunare impotriva boierilor, ucigand #5 dintre acestia si ridicand o piramida din capetele lor. &ici Motoc nu scapa, fiind ucis de norodul revoltat. Deznodamantul prezinta moartea lui Lapusneanul. *l este otravit de doamna 0u(anda la indemnul mitropolitului .eofan si cu complicitatea boierilor -pancioc si -troici.

.ema e istoria nationala, asa cum precizeaza si Kogalniceanu in introductia din Dacia Literara Protagonistul intruc+ipeaza eroul e(ceptional in situatii e(ceptionale Procedeul romantic al antitezei care apare intre Lapusneanul 2cruzime4 si 0u(anda 2blandete4, intre taria lui de caracter si lasitatea lui Motoc, intre tradatorul Motoc si tinerii prea buni patrioti -pancioc si -troici 0ealizarea culorii locale prin prezentarea vestimentatiei perec+ii de domnitori, descrierea obiceiului ospatului de la curte, referiri la dregatoriile domnesti, utilizarea unor ar+aisme specifice epocii Preferinta autorului pentru scene neobisnuite3 acte de cruzime ale domnitorului, macelul, realizarea piramidei de #5 de capete, moartea prin otravire.

!. "lemente romantice:

#. Caracterizarea persona$ului principal:

'le(andru Lapusneanul e persona)ul eponim al acestei nuvele, atestat istoric, construit ca persona) romantic, e(ceptional in situatii e(ceptionale. 'utorul a fost indreptatit sa aleaga acest domnitor care se distinge in istoria Moldovei nu prin faptele de vite)ie sau ctitorii importante, ci prin faptul ca este primul care ignora vointa marii boierimi si revine la tron cu a)utor turcesc. 'cest aspect a reprezentat sursa principalului conflict din opera. Principalul mod de caracterizare este cel indirect, trasaturile de caracter reiesind din fapte, comportament, replici.

nca din primul episod, cel al intalnirii cu boierii, apare capacitatea de disimulare pentru ca el intampina boierii silindu-se a zambi. 'ceasta trasatura se identifica si atunci cand tine discursul din biserica prin care cere iertare boierilor. %aracterizarea indirecta este o dovada a obiectivitatii naratorului in nuvela. %u toate acestea, pot fi selectate cateva e(emple de subiectivitate, c+iar in episodul mentionat, cand discursul este numit de autor des6ntat6 cuvantari. mpulsivitatea dublata de dorinta de a ucide este reflectata in trei situatii. De cate ori este influentat, primul sau gest este acela de a indrepta mana spre o arma. 'stfel la replica lui -pancioc, solul lui .omsa, care trezeste mania domnitorului, acesta indreapta mana spre buzduganul armasului. %and 0u(anda ii cere sa inceteze omorurile duce instinctiv mana spre ung+er, iar cand se trezeste din delir si iti da seama ca a fost calugarit, cauta o arma pe langa el. .rasatura cea mai evidenta care-i confera si caracterul de e(ceptie este cruzimea fara margini. ')uns domnitor, el incendiaza toate cetatile Moldovei pe care le considera cuiburi de tradatori. 7cide boieri la cea mai mica presupunere de tradare si asaza capetele in poarta curtii drept pilda. Organizeaza ospatul ca prete(t pentru macel si asista la uciderea boierilor razand. 'poi, ca o culme a sadismului, aran)eaza cele #5 de capete insangerate dupa rang si dupa neam.%+iar daca nu mai ucide dupa acest episod, asa cum ii promisese 0u(andei, continua pedepsele3 scotea oc+i, taia maini, ciuntea si seca pe care avea prepus. 're calitati de bun psi+olog si intuieste e(act caracterul persona)elor asa cum reiese din succintele caracterizari pe care le face fiecarui boier din solia lui .omsa. Dovedeste preocupare fata de problemele norodului, c+iar daca in capitolul speculeaza psi+ologia colectiva si manevreaza gloata rasculata impotriva lui Motoc. 'titudinea sa fata de popor reiese din capitolul , cand spune boierilor ca va plati oastea straina cu averile lor nu cu banii taranilor pe care-i )upuiti voi. /oi mulgeti laptele tarii dar a venit vremea sa va mulg si eu pre voi. 7n procedeu de caracterizare specific literaturii romantice il reprezinta antiteza, trasaturile domnitorului fiind evidentiate prin contrast cu blandetea doamnei 0u(anda si lasitatea lui Motoc. .rasaturile persona)ului sunt completate prin procedeul caracterizarii directe, realizate de catre autor , de celelalte persona)e, sau prin autocaracterizare. Portretul pe care il realizeaza autorul insista pe simbolistica vestimentatiei sale la intrarea in biserica. *l poarta coroana Palealogilor 8 semnul autocratului, peste dulama poloneza avea cabanita turceasca 8 ad)ectivele amintesc de a)utorul lesesc si turcesc primit pentru a cuceri in doua randuri tronul, )ung+i cu plasele de aur 8 simbol al agresivitatii si o za de sarma, care arata neincrederea in boierii care l-ar putea ataca. Persona)ele il caracterizeaza din perspective diferite, astfel ca pentru -toinici si -pancioc este tiranul, Motoc lauda cu ipocrizie intelepciunea sa atunci cand ucide boierii, doamna 0u(anda i se adreseaza cu apelativele bunul meu domn, viteazul meu sot, iar mitropolitul .eofan afirma3 crud si cumplit este omul acesta. O succinta caracterizare formulata prin intrebari retorice evoca personalitatea domnitorului care ii determinase comportamentul in timpul primei domnii3 %e sange am varsat9 %are s-au intors de la usa mea fara sa castige dreptate si mangaiere9 ntelegem asadar ca setea de razbunare care il domina acum este determinata de vec+ea tradare. ,inalul nuvelei e reprezentat de observatia subiectiva a naratorului care consemneaza ca intr-un letopiset3 acest fel fu sfarsitul lui 'le(andru Lapusneanul care lasa o pata de sange in istoria Moldovei. Lapusneanul are tragismul persona)elor s+a:espear-iene, ceea ce probabil l-a determinat pe %alinescu sa afirme ca nuvela ar fi devenit o scriere celebra ca si 1amlet daca literatura romana ar fi avut in a)utor prestigiul unei limbi universale.

%. Cuplu de persona$e &Lapusneanul'(uxanda):

Doamna 0u(anda e un persona) secundar astfel ca trasaturile ei de caracter nu sunt privite in sine, ci ca modalitate de reliefare prin antiteza a caracterului protagonistului. *a apare in capitolele si / si intr-o scurta secventa din capitolul . Doamna 0u(anda, ca persona) istoric, este atestata in Letopisetul lui ;rigore 7rec+e, de unde &egruzzi reia referirile la faptul ca era fiica domnitorului Petru 0ares, iar fratii ei lias si -tefan fusesera la randul lor domnitori. Lapuseanu se casatoreste cu ea din ratiuni politice, ca sa traga inimile norodului. La randul ei, 0u(anda ar fi voit sa-l iubesca daca ar fi aflat in el cat de putina simtire omeneasca, precizare ce are rolul de a caracteriza protagonistul. Portretul fizic evidentiaza frumusetea, iar descrierea vestimentatiei reda culoare epocii. 'utorul afirma ca era trista si tan)itoare ca floare e(pusa arsitei soarelui. n capitolul , 0u(anda e oprita de vaduva unui boier care ii adreseaza celebrele cuvinte devenite motto3 'i sa dai sama, doamna. /aduva o considera si pe ea responsabila pentru ca nu isi impiedica sotul sa le ucida barbatii si fiii. *pisodul intalnirii cu Lapusneanul evidentiaza impulsivitatea protagonistului care indreapta mana spre )ung+er, dar si firea sc+imbatoare pentru ca mai intai i se adreseaza cu apelativul frumoasa mea doamna, apoi o

)igneste muiere nesocotita. 0u(anda dovedeste cura) si isi infrunta sotul3 -i de ma vei omori, n-am sa tac. dentificam aici una din situatiile din nuvela ce anticipeaza un episod fara a-l dezvalui. %u cinism, domnitorul ii promite sotiei un leac de frica si faptul ca de poimaine nu va mai ucide. n capitolul , doamna 0u(anda apare intr-o singura secventa, atunci cand Lapusneanul ii ofera leacul de frica reprezentat de piramida de capete. ;rozavia privelistei este amplificata de reactia persona)ului care tipa si lesina. De asemenea, observam cinismullui domnitorului care afirma3 femeia tot femeie, in loc sa se bucure, ea se sperie. 0u(anda detine un rol important in capitolul / cand duce cupa cu otrava sotului sau. ;estul ei nu este determinat de cruzime sau de razbunare. *a este speriata de amenintarile domnitorului, care se trezise din delir, constatase ca fusese calugarit si se crezuse tradat de cei apropiati3 iar e cateaua acesta impreuna cu tancul ei, am sai tai in patru bucati. &aratorul o numeste aici pe 0u(anda duioasa muma, care se teme pentru viata fiului sau. *a este totodata influentata de vorbele mitropolitului .eofan si inainteaza mecaniceste condusa de -pancioc si -troici. 'sadar, rolul cel mai important al acestui persona) romantic este de a evidentia prin antiteza cruzimea protagonistului.

*. "volutia a 2 persona$e in con+lict &Lapusneanul',otoc):

%onflictul principal al nuvelei este e(terior, social, intre domnitor si boieri, fiinnd evidentiat la nivelul persona)elor de evolutia relatiei dintre Lapusneanul si Motoc. Motoc este persona)ul secundar intalnit in capitolele si . *(istenta sa reala a fost atestata documentar, dar moartea lui a avut loc in alte circumstante decat in nuvela. 'utorul a utilizat o licenta artistica,inspirandu-se dintr-un episod din cronica lui Miron %ostin, introducand astfel pentru prima oara in literatura roamana persona)ul coletiv , gloata rasculata care-l ucide pe vornic. Motoc s-a impus in literatura ca tip al boierului intrigant. 7lterior, in drama lui <.P.1asdeu, Motoc este evocat de persona)ul /idra drept acel groaznic barbat= %are numa c-o-mbrancire patru domni a rasturnat. n capitolul Motoc vine ca sol a lui .omsa, asadar, om de incredere al respectivului domnitor. Din atitudinea lui Lapusneanul, si observand a)utorul armatei turcesti, intuieste ca acesta va recupera tronul si trece de artea lui. <un psi+olog, Lapusneanul il caracterizeaza3 ar tu, Motoace, imuc+it in zile rele, deprins a te ciocoi la toti domnii.m-ai tradat pe mine, ai tradat pe despot, vei trada si pe .omsa. &-as fi cel mai mare natarau daca m-as increde-n tine9 nterogatia retorica evidentiaza faptul ca domnitorul il pastreaza alaturi doar pentru a se putea razbuna mai tarziu. %apitolul dezvolta implinirea razbunarii lui Lapusneanul. n timpul macelului domnitorul il sileste pe Motoc sa-i stea alaturi si sa asiste la grozava priveliste. Oroarea scenei este amplificata de reactia lui Motoc care incearca sa rada dar simtea dintii clantanindu-i. Plin de ipocrizie, el lauda intelepciunea domnitorului si afirma ca el voia sa-l sfatuiasca de mult sa procedeze astfel. 'utorul surprinde psi+ologia individului aflat intr-o situatie limita. %and afla ca multimea vrea sa-l ucida, el traverseaza o gama variata de trairi si reactii. Mai intai tresare ca si cum ar fi calcat pe un sarpe. 'poi se intreaba cu prefacuta naivitate3 %e sa faca cu capul meu9. Promite, apoi, ca isi va petrece intreaga viata in post si rugaciune, cere indurare pentru sotia si copii care-i vor ramane pe drumuri, ca in final, plin de trufie sa ceara3 pune sa deie cu tunurile-ntransii> *u sunt boier mare, ei sunt niste prosti, 0aspunsul domnitorului Prosti, dar multi, reprezinta condamnarea sa la moarte.

-. (aportul realitate +ictiune:

Literatura reprezinta transfigurarea subiectiv-artistica a realitatii. 0ealitatea apare modificata de imaginatia scriitorului, care creeaza un univers fictional. De altfel, ;. %alinescu, afirma ca3 fictiunea este esenta operei de arta. &uvela 'le(andru Lapusneanul are sursa de inspiratie in realitatea istorica, in evenimentele din timpul celei de a doua domnii a lui Lapusneanul, consemnate in Letopisetul .arii Moldovei de ;rigore 7rec+e. De aici, prozatorul preia esenta anumitor persona)e3 domnitorul insusi, doamna 0u(anda, fiica lui Petru 0ares, dar si numele boierilor -pancioc sau Motoc. 0eplicile care in nuvela devin motto-urile capitolelor si / sunt, de asemenea , preluate din cronica, precum si referirile la un ospat unde voievodul ar fi omorat #5 de boieri si ipoteza mortii cu inselaciune. Psi+ologia persona)elor, replicile memorabile, descrierea macelului, a leacului de fricata sau sfarsitul tragic al domnitorului, sunt rodul imaginatiei prozatorului, care a creat astfel, c+iar la aparitia speciei o capodopera a poeziei romantice.