Efectul crizei financiare la nivel international

Rebecca Orbulescu Andra Popescu Master AAIIIMM, Anul I, Coordonator: Mester Liana

Definitie: Criza financiara

Criza financiara este o situatie in care valoarea nominala a institutiilor financiare sau activelor financiare scade rapid. O criza financiara este adesea asociata cu panici bancare sau retrageri de depozite bancare, in care investitorii isi vand activele sau retrag bani din conturile de economii asteptandu-se ca valoarea acelor active sa scada daca mai raman in institutia financiara. Alte situatii care sunt adesea numite crize financiare includ caderea bursei si spargerea altor bule financiare, crize valutare, si insolventa statala. O criza financiara poate aparea ca rezultatul supraestimarii unor institutii sau proprietati, si poate fi exacerbata prin comportamentul investitorilor. O succesiune rapida de vanzari la pret redus poate conduce la preturi mai mici ale activelor si mai multe retrageri de economii. Daca ajunge necontrolate, aceste actiuni pot duce economia intr-o recesiune sau criza.

Tipuri de crize financiare

Crize bacare Cand o banca sufera subit un aflux de cereri de retragere a banilor din depozitele bancare, este cunoscut sub denumirea de bank run (cereri de rambursari bancare). Avand in vedere ca bancile dau imprumut cea mai mare parte a banilor pe care ii primesc pentru depozite, este foarte dificil pentru ele sa plateasca in timp scurt toate depozitele daca acestea sunt solicitate pe neaspteptate, un bank run va baga banca in insolventa, determinand pierderea depozitelor, cu exceptia cazului in care acestea nu acoperite de o asigurare de depozit. Un eveniment care produce un bank run extins la mai multe banci in acelasi timp se numeste o criza bancara sistematica sau panica bancara. Exemple de insolvente bancare includ insolventa Bancii Statelor Unite in 1931 si a Northern Rock in 2007. Crizele bancare apar in general dupa perioade de imprumuturi cu risc ridicat si rezulta in neplata creditelor. Bule speculative si caderi ale bursei de valori O bula speculativa ia nastere in cadrul unei perioade indelungate de supraestimare considerabila a unei categorii de active. Un factor care contribuie frecvent la o bula e prezenta cumparatorilor care achizitioneaza un bun bazandu-se doar pe perspectiva de-a revinde mai tarziu la un pret mai mare, si nu pe calculul veniturilor care le-ar putea genera in viitor. Daca exista o bula, existe si riscul unui crash a preturilor proprietatii: participantii de pe piata vor continua sa cumpere cata vreme se asteapta ca altii sa cumpere, iar cand multi decid sa vanda, pretul va cadea. Exemple cunoscute de bule si caderi ale preturilor la bursa si a altor active includ mania lalelelor olandeze, Crash-ul de pe Wall Street din 1929, bula japoneza a proprietatilor din anii 1980, crash-ul bulei dot-com in 2000-2001, si bula imobiliara din SUA actuala.

Tipuri de crize financiare - continuare

Crize financiare internationale Atunci cand o tara mentine o rata de schimb fixa si subit trebuit sa-si devalorizeze valuta datorita unui atac speculativ, se numeste criza valutara sau criza balantei de plati. Cand un stat nu reuseste sa-si plateasca datoriile externe, acest lucru va fi numit default national. In timp ce devalorificarea si default-ul pot fi ambele decizii voluntare a guvernului, sunt de obicei vazute ca un rezultat involuntar a schimbarilor in sentimentul investitional care conduce la o oprire brusca in afluxul de capital sau o crestere brusca a exodului de capital. Mai multe valute care au facut parte din Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM) au suferit o criza in 1992-93 si au fost fortate sa se devalorice sau sa se retraga din sistem. O alta runda de crize valutare a avut loc in Asia in 1997-98. Multe tari din America Latina au fost incapabile de plata a datoriilor la inceputul anilor 80. Criza financiara din Rusia din 1998 a determinat o devalorizare a rublei si default pentru titlurile de stat rusesti. Crize economice mai extinse O crestere a unui PIB negativ care dureaza doua sau mai multe trimestre determina o recesiune. O recesiune mai indelungata si mai severa poate fi denumita o depresiune, in timp ce o perioada lunga de crestere inceata dar nu neaparat negativa este numita uneori stagnare economica. Un exemplu important este Marea criza economica, care a fost precedata in multe tari de insolvente bancare si caderi ale bursei. Criza creditelor ipotecare cu grad mare de risc si spargerea altor bule imobiliare la nivel mondial au condus la recesiune in SUA si in alte tari la sfarsitul lui 2008 si in 2009.

Scurta istorie a crizelor financiare dupa Reinhart & Rogoff

Istoria crizelor financiare merge inapoi in timp pana la default-ul public neplata datoriilor publice, - care a fost forma de criza financiara inainte de secolul al 18-lea si continua sa aduca bancile private la falimet si acum; crizele incepand cu secolul al 18-lea sunt reprezentate atat de neplata datoriei publice si falimentul privat. Printre cele mai timpurii crize este default-ul public al Angliei in 1340, datorita regreselor in razboiul cu Franta (Razboiul de 100 de ani). Default-uri ulterioare includ 7 neplati publice ale Spaniei imperiale, 4 sub conducerea lui Philip II si 3 sub cea a succesorilor sai. Alte crize financiare internationale si nationale din secolul al 17-lea incoace, includ: 1637: explozia maniei lalelelor/tulipmanie in Olanda a fost in realitate o bula speculativa, iar impactul ei economic mai extins a fost limitat spre neglijabil si nu s-a transformat in criza financiara. 1720: explozia bulei South Sea (Marea Britanie) si bulei Mississippi (Franta) cea mai timpurie dintre crizele financiare moderne; in ambele cazul compania si-a asumat datoria nationala a tarii (80-85% in Marea Britanie, 100% in Franta), in consecinta si spargerea bulei. Criza din 1772 Panica din 1792 Panica din 1796-1797

Scurta istorie a crizelor financiare dupa Reinhart & Rogoff - continuare

Secolul al 19-lea Falimentul national danez din 1813 Panica din 1819 recesiune economica universala in SUA, falimente bancare, apogeul primului ciclu economic boom-to-bust Panica din 1825 recesiune economica generalizata britanica in timpul careia au falimentat multe banci britanice, iar Banca Nationala a Angliei aproape a dat faliment Panica din 1837 recesiune economica generalizata in SUA dupa care au urmat 5 ani de depresiune Panica din 1847 colapsul pietelor financiare britanice asociat cu incheierea boom-ului caii ferate din 1840. 1857 recesiune economica generalizata in SUA cu falimente bancare Panica din 1866 criza Overend Gurney (initial britanica) Panica din 1873 recesiune economica generalizata in SUA, cunoscuta sub numele de Marea Depresie de 5 ani si acum Lunga Depresie Panica din 1884 Panica din 1890 Panica din 1893 panica in SUA marcata de caderea supraconstructiei de cale ferata si finantari subrede de cale ferata care a determinat o serie de esecuri bancare Criza bancara Australiana din 1893 Panica din 1896 o depresie economica acuta in SUA accelerata de o scadere a rezervelor de argint si grijile pietei privitor la efectele pe care aceasta va afecta valoarea aurului

Scurta istorie a crizelor financiare dupa Reinhart & Rogoff

Secolul 20 Panica din 1901 s-a limitat la caderea bursei New York Panica din 1907 recesiune economica generalizata in SUA Panica din 1910-1911 1910 criza cauciucului din Shanghai Caderea Wall Street in 1929, urmata de Marea Criza cea mai mare si importanta criza economica a secolului XX 1973 criza petrolului pretul petrolului a crescut cauzand crahului bursier din 1973-1974 Criza bancilor mici din 1973-75 din Marea Britanie 1980 criza datoriei externe a Americii Latine a inceput in Mexic in 1982 cu Weekend-ul Mexican Criza capitalurilor bancare (Israel 1983) 1987 Lunea Neagra cea mai mare scadere a procentului pe zi la bursa din istorie 1989-91 criza Economiilor & Imprumuturilor din SUA 1990 bula pretului pe active japoneza Inceputul anilor 1990 criza bancara scandinava: criza bancara suedeza, criza bancara finlandeza Recesiunea inceputului anilor 1990 1992-93 Miercurea Neagra atacuri speculative asupra valutelor in mecanismul european al ratelor de schimb 1994-95 criza economica din Mexic 1997-98 criza financiara asiatica 1998 criza financiara ruseasca Secolul 21 2000-2001 criza turceasca 2000 recesiunea anilor 2000 2001 criza argentiniana 2001 explozia bulei dot-com 2008-2011 criza financiara din Islanda 2007-12- criza financiara din 2007-2012, inclusiv criza datoriei publice europeene din 2010

Criza financiara din 2007-2012 in revista

Actuala criza financiara este cea mai grava pe care a vazut-o lumea de la Marea Criza Economica din anii 30. Pentru tinerele generatii, obisnuite cu recesiuni usoare ale noii faze de globalizare, saracia din timpul Marii Crize nu este decat o legenda trecuta. Totusi, colapsul celor doua fonduri de hedging Bear Stearns in vara lui 2007 au scos la iveala ceea ce se va numi criza creditelor subprime, readucand lumea intr-o era a colapsurilor bancare, criza creditelor, falimente personale si disponibilizari masive. Intr-o lume noua, globalizata, formata din economii interdependente, criza a afectat aproape fiecare parte a ei. Septembrie 2008 a socat lumea odata cu caderea Lehman Brothers, Fannie Mae, Freddie Mac si AIG care era cap de afis la ordinea zilei. Sistemul bancar de investitii asa cum il cunosteam, s-a evaporat in decurs de cateva saptamani. Indexul unor burse mari a inceput sa decada brusc, ajungand pana la sfarsitul anului la aproape 40%. Criza ipotecara, criza creditelor ipotecare, criza bancara, bailout guvernamental sunt notiuni care au aparut frecvent pe prima pagina a publicatiilor mass-media pe tot parcursul toamnei lui 2008, o perioada in care pietele financiare majore au pierdut mai mult de 30% din valoare. Aceasta perioada este la rangul celei mai oribile din istoria pietei financiare a SUA. Acordarea de credite ipotecare din SUA si Marea Britanie, a fost factorul declansator al actualei situatii. Criza din prezent a afectat sistemul financiar si economic mondial, din cauza dezvoltarii si raspndirii noilor instrumente financiare ( securitizarea mprumuturilor de rang inferior, garantate cu ipoteca)

Crestere fara precedent si indatorarea consumatorilor

Creditele ipotecare subprime sunt credite ipotecare care tintesc debitori cu credibilitate nu tocmai perfecta si cu economii mai putin decat adecvate. O crestere a imprumuturilor subprime a inceput inca in 1999 cand Asociatia Federala Ipotecara Nationala (numita in mod comun Fannie Mae) si-a suflecat manecile pentru a face imprumuturile ipotecare mai accesibile pentru cei cu credibilitate si economiii mai mici decat cerintele obisnuite ale creditorilor. Ideea a fost de-a ajuta pe toata lumea de-a accede la Visul american al proprietatii de locuinta. Tinand cont de faptul ca acesti debitori erau considerati cu grad inalt de risc, ipotecile lor aveau termeni neconventionali care reflectau acel risc, precum dobanzi mai mari sau rate variabile. In 2002 creditorii sponsorizati de guvern Fannie Mae si Freddie Mac au prelungit cu mai mult de 3 trilioane de dolari valoarea creditelor ipotecare. Rolul lui Fannie si Freddie a fost sa cumpere ipotecile de la creditorii care le-au creat, si sa faca bani cand erau platite ratele. Ca urmare, numarul tot mai crescut de rate neplatite a dus la o descrestere paralizanta a veniturilor acestor doua companii. Printre cele mai letale credite oferite debitorilor subprime au fost creditul doar cu plata dobanzii la inceput si creditul cu variante de plata, ambele fiind credite cu rata variabila. Ambele sunt tipuri de credite la care debitorul plateste mai putin la inceput, decat ar trebui sa plateasca pentru un credit cu rata fixa. Dupa o perioada, de cele mai multe ori doi sau trei ani, aceste credite se reseteaza. Ratele incep sa fluctueze de la luna la luna, de multe ori ajungang mult mai mari decat platile initiale.

Aparitia produselor legate de creditele ipotecare de rang inferior

In timpul cresterii preturilor imobiliare, a devenit foarte populara pentru investitorii comerciali piata titlurilor de valoare asigurate cu ipoteci. Un titlu de valoare este un conglomerat de ipoteci grupate intr-un singur titlu de valoare. Investitorii castiga din prime si plati de dobanzi pentru fiecare credit pe care-l contine. Aceasta piata este foarte profitabila atata vreme cat preturile continua sa creasca si proprietarii continua sa-si plateasca ratele de credit. Riscurile totusi au devenit cat se poate de reale cand preturile imobiliare au inceput sa cada iar debitorii au inceput sa nu-si mai indeplineasca obligatiile financiare ale creditelor. Un alt instrument popular de investite in aceasta perioada a fost derivatul de credit, cunoscut ca si credit default swap (CDS). CDS-urile au fost create ca o metoda de acoperire/asigurare a bonitatii unei companii, asemanatoare cu o asigurare. Dar spre deosebire de piata asigurarilor, piata CDS-urilor era nereglementata, ceea ce insemna ca nu exista nicio cerinta ca emitentul contractelor CDS sa pastreze suficienti bani in rezerva pentru a putea returna banii in cel mai rau caz (precum o criza economica). Exact acest lucru s-a intamplat cu AIG la inceputul lui 2008 cand a anuntat pierderi masive in portfolio de contracte CDS pe care nu le-a putut lichida la timp.

Declinul pietei

In martie 2007 odata cu caderea Bear Stearns datorita pierderilor majore rezultate din implicatia ei in subscrierea a multor instrumente financiare legate direct de piata creditelor ipotecare subprime, a devenit evident ca intreaga piata de imprumuturi subprime era problematica. In ciuda haosului aparent piata financiara a continuat sus si in octombrie 2007, dar tumultul a venit din urma si in decembrie 2007 deja, SUA a cazut in recesiune. In 7 septembrie, 2008 guvernul a anuntat preluarea lui Fannie Mae si Freddie Mac ca rezultat al pierderilor din urma expunerii la caderea pietei ipotecare subprime. O saptamana mai tarziu, la 14 septembrie, compania de investitii Lehman Brothers a sucombat in urma propriei expuneri la piata de ipoteci subprime si a declarat cel mai vast faliment din istoria SUA pana in acel moment. Prabusirea Lehman s-a revarsat rezultand in caderea valorii nete a activelor a fondului de rezerva primare sub 1$ pe actiune in 16 septembrie 2008. Investitorii au fost informati ca pentru fiecare $ investit, mai aveau dreptul la doar 97 de centi. In aceeasi zi, Bank of America a anuntat ca va cumpara Merrill Lynch, cea mai mare companie de brokeraj a natiunii. In plus, AIG, una dintre cele mai de seama companii financiare ale SUA, a fost declasata la bonitate ca rezultat al semnarii mai multor contracte de derivate decat si-a permis sa plateasca. Secretarul Ministerului de Finante Henry Paulson a propus ca prin programul TARP sa puna la dispozitie $ 1 trilion pentru a cumpara datoria toxica pentru a indeparta o prabusire financiara completa. De asemenea in aceasta zi Comisia de valori Mobiliare si Burse a SUA a initiat o interdictie temporara a vanzarii marfurilor fara acoperire a companiilor financiare, crezand ca acest lucru va stabiliza piata. In ciuda acestui fapt, pietele financiare erau pe punctul de-a intra intr-o perioada de 3 saptamani de haos total.

Concluzie

Evenimentele din toamna lui 2008 sunt o lectie pentru ceea ce se poate intampla atunci cand gandirea rationala este inlocuita de irationalitate. In timp ce bunele intentii au fost cel mai probabil catalizatorul care a dus la decizia de-a extinde piata creditelor subprime in 1999, undeva pe parcurs, SUA a pierdut controlul. Cu cat preturile imobiliare au crescut, cu atat mai mult au incercat creditorii sa mentina cresterea lor, neluand in seama in totalitate consecintele posibile. Daca luam in considerare cresterea irationala a pietei creditelor ipotecare subprime impreuna cu instrumentele creationale derivate din ea, combinate cu explozia datoriilor consumatorilor, poate ca haosul financiar din 2008 nu a fost atat de neasteptat cum ne-am dori sa credem. In timp ce putini au putut prezice catastrofa financiara, aproape toata lumea are o explicatie pentru cauza ei. Pentru economisti totul arata dureros de simplu. Prea multa valuta straina curgea spre SUA din tarile asiatice, in special din China. Accesul usor la credite a insemnat ca prea multi oameni au luat imprumuturi pentru a cumpara proprietati pe care nu si le-ar fi permis altfel. Bancherii au adunat aceste credite in pachete si le-au vandut unor investitori care nu puteau intelege complexitatea acestor pachete si riscul inclus in ele. Odata ce debitorii au inceput sa nusi mai plateasca ipotecile, si-au pierdut casele si investitorii de pretutindeni, inclusiv bancile si fondurile de hedging si-au pierdut investitiile. Pentru criticii administratiei Bush, guvernul a esuat in a reglementa activitatile monstrilor bancari. Pentru criticii federali, criza a rezultat din politica lui Alan Greenspan de-a pastra dobanzile scazute pentru o perioada prea indelungata. Luand in considerare natura progresiva a crizei, multe explicatii complicate vor iesi la suprafata in anii urmatori, totusi radacinile depresiei economice pot foarte bine a-si trage seva dintr-un instinct fundamental: lacomia.

Criza financiar - Grecia

3% din PIB-ul UE

criz de anvergur

soluionare dificil

Criza financiar - Grecia

Izbucnita la finalul anului 2009 puine democraii actuale ofer un exemplu att de elocvent al eecului instituiilor statului, ca n cazul Greciei1 climat politic -> avantaje politice Favorizand: proliferarea corupiei excesului birocratic colapsul politic

1 Aristides N. Hatzis - Greece as a Precautionary Tale of the Welfare State, Atlas Economic Research Foundation Washington, DC, 2012.

Criza financiar - Grecia

membr UE din 1981 1990 -> 2001 dinamica economic susinut de politicile monetare ale autoritii statului

Odat cu adoptarea monedei unice att populaia, ct i autoritile s-au angajat pe o spiral a creditrii periculoas

Criza financiar Grecia 2009

1.necesitatea consolidrii efective a sistemului fiscal 2.adoptarea unor reforme structurale
Cauzele crizei: escaladarea cheltuielilor bugetare msurile de protecie social mult prea generoase care bncile greceti au mprumutat guvernul la dobnzi foarte ridicate Grecia se confrunta cu o dubla provocare:

Criza financiar Grecia 2009

Msuri dure de reducere a chelt. bugetare: nghearea salariilor bugetarilor eliminarea celui de-al 14-lea salariu creterea vrstei de pensionare majorarea accizelor la alcool si tutun

Starea rii datorie publica de 300 mld euro (cca 130% din PIB) deficit bugetar de 12,7% din PIB (n cretere fata de 2008 7,7%)1
1 Raportul de Toamn al Comisiei Europene (European Economic Forecasts, November 2009, Brussels)

Criza financiar Grecia 2010

momentul maxim de acutizare al

consecinelor celei mai severe recesiuni de la cel de-al doilea rzboi mondial
Probleme ntmpinate rata ridicat a omajului datorii publice deficite bugetare mari Ajutor din partea UE si FMI in luna mai in valoare de 110 mld euro

Criza financiar Grecia 2011

ritm negativ al PIB n cretere (de la -3,5 n 2010 la -6,9% n 2011) rat a omajului ngrijortor de mare (17,7%, fa de 12,6% n 2010) consecine devastatoare pentru finanele publice SOLUTIE: Programul de ajustare fiscala pe termen mediu 2011-2015 restructurarea unor instituii i companii de stat noi impozite i taxe reducerea cheltuielilor cu aparatul administrativ din sectorul public

Criza financiar Grecia 2012

A iniiat un nou program de austeritate, dar economia Greciei este departe de a se redresa.

Este posibil ca ara s prseasc Zona Euro.

Criza financiar Grecia 2013

Primele semne de revenire pentru economia Greciei din ultimii patru ani Rata somajului in Grecia a scazut in trimestrul doi din 2013 In perioada aprilie - iunie 2013, rata somajului a ajuns la 27,1%, in scadere fata de 27,4% in primul trimestru din 2013.

Criza financiar Grecia Prezumii

Ministrul elen de Finane, Yannis Stournaras, declarat ca se ateapt la o scdere de aproximativ 3,8% al PIB-ului Greciei in acest an(2013).

Grecia sper c o revenire de cretere dup ase ani de recesiune va majora veniturile guvernului i va ajuta Atena s evite noi masuri dure de austeritate, pentru a indeplini intele fiscale stabilite cu creditorii internationali.
Sursa: Ziarul Business24 din 23 septembrie 2013

Criza financiar Grecia Concluzii

Grecia, care in 2010 a devenit prima tara din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reuete sa revin pe cretere, chiar daca a primit doua pachete de asistenta financiara totaliznd 240 de miliarde de euro (318 miliarde de dolari) si o reducere a datoriei de aproximativ 100 miliarde de euro.