Despre Juramantul Hipocratic

Conf. univ. dr. GC Curca

ipocrat considerat parintele medicinii, n. in secolul V i.H (460-377 i.H.) in insula Cos a fost discipol al lui ita!ora" ca toti pita!orienii el considera ca frumusetea este o#iectiva, independenta de o#servator, o creatie divina, iar lumea ordonata de numere si marimi, $aosul insemnand uratenie. %ot astfel #oala prin pierderea ordinii este o uratenie si tre#uie vindecata. Hipocrat este considerat promotorul teoriei fi&iopatolo!ice umorale, primul care a considerat ca #olile constituie o di&armonie in alcatuirea si functionarea corpului ce au toate, o cau&a o#iectiva, #iolo!ica, particulara de la #olnav la #olnav. Hipocrat pune in Grecia anului 4'0 iH #a&ele primei scoli medicale cunoscute despre care e(ista referinte scrise , scoala care se aduna in )urul practicii medicale la patul #olnavului, ce s-ar numi asta&i practica clinica, in care pune accentul pe pro!nosticul, evolutia si preventia #olilor si mai putin pe dia!nostic pe care Hipocrat il considera mai putin relevant din punct de vedere practic cat timp evolutia si #inele pacientului nu pot fi intotdeauna ameliorate. entru o #una pratica medicala clinica, Hipocrat a considerat ca sunt necesare doua lucruri* persoana medicului care sa fie in&estrat cu 3 virtuti* stiinta, ri!oare si disciplina, medicina fiind o profesiune ce necesita c$emare +, un e(ercitiu profesional la patul #olnavului #a&at pe o#servatie si documentare .coala Hipocratica are succes si devine renumita. Corpus Hippocraticum este principala colectie $ipocratica de lucrari medicale, dintre care unele ii apartin lui Hipocrat iar altele doar continuatorilor si scolii sale, dupa cum pare sa fie c$iar ca&ul cele#rului /uramant $ipocratic. C$iar daca nu este cunoscut asta&i daca /uramantul Hipocratic a fost scris de Hipocrat insusi sau de medicii care au practicat dupa preceptele sale dupa moartea sa, /uramantul e(prima faptul ca admisi#ilitatea in corpul profesional tre#uie casti!ata si pastrata prin moralitate, codul etic, denumit ceea ce asta&i este numit ca /uramantul Hipocratic, devenind normativul de referinta. 0stfel, in concept, s-a !enerat prima or!ani&atie socio-profesionala medicala, de fapt s-a creat #reasla medicala. ,

/uramantul repre&inta declaratia de intentie la intrarea in practica +'- si are ca rol dincolo de traditie ca sa certifice pentru sine si pentru #reasla valorile umaniste si de competenta ale profesiunii precum si onora#ilitatea celui admis.

Corpus Hippocraticum va influenta medicina sute de ani dupa moartea lui Hipocrat fiind preluat mai intai in lumea islamica, redescoperit de Galen in )urul anilor ,10 si raspandit apoi in perioada medievala in intrea!a 2uropa" incepand secolul ,3 devine #a&a eticii medicale. /uramantul Hipocratic ne vor#este inca peste ani +'- si pastrea&a pentru noi cel putin sapte valori incontesta#ile, care tre#uie cunoscute si recunoscute* ,..ustine principiile e!alitatii oamenilor in fata #olii in plina perioada a antic$itatii in care divi&iunea claselor sociale si ine!alitatea oamenilor era un dat social. .a nu uitam ca 0ristotel intemeia&a in aceeasi perioada principiul )ustitiei distri#utive care potrivit acelor timpuri rasuna 4celor e!ali, e!al iar celor ine!ali, ine!al5. 2ste uimitor si inaltator cum medicii ce intrau in corpul profesional con)urau valoarea e!ala a fiintei umane si se an!a)au sa practice potrivit acelorasi valori umaniste fara discriminare si fara a lua in considerare normele de drept ori de fapt ale societatilor timpurilor lor. 0ceasta 4aro!anta5 decur!e din spiritul de dreptate si moralitate si este deopotriva o e(presie a li#ertatii civice si profesionale pe care societatea noastra tre#uie sa o recunoasca printr-o plecaciune adresate democratiei, antic$itatii si eticii virtutii promovate de aceasta. '..ustine apartenenta de !rup a celor ce )ura principiile /uramantului la un !rup socio-profesional ce va constitui peste timpuri o elita intelectuala, profesionala si sociala respectata si astfel a corpului profesional 3. Generea&a initierea formarii constiintei profesionale ca un continuum spiritual alimentat si im#o!atit de catre fiecare medic prin propria sa constiinta 4. 0 !enerat normele morale ale comportamentului profesional in practica medicala avand ca scop #inele pacientului (#eneficenta) si vindecarea lui 1. .ustine principiul raspunderii fata de actiunile proprii
,

%ermen folosit pentru prima data de Herodot in secolul V iH.

'

6. 0 constituit #a&a etica a relatiei medic-pacient si prin aceasta a eticii medicale ce isi dovedeste vec$imea cu pro#a#ilitate de circa '100 de ani 7.0 !enerat unitatea medicilor, principiile cole!ialitatii si ale spri)inului reciproc cat si spiritul de #reasla 6a noi nu a a)uns /uramantul ori!inal ci doar versiuni ale acestuia. Versiunea cea mai vec$e, scrisa pe $artie de pap7rus este datata in anul 300 dH +3- in !reaca ionica. 8n secolul ,3 /uramantul a fost recunoscut ca principala norma etica profesionala in medicina 2uropeana +'-. oate cea mai corecta traducere in en!le&a a acestei variante vec$i de fapt de circa 900 de ii apartine prin munca sa istorio!rafica lui 6ud:i! 2delstein din ,943 +4,1-. 8n acest material informativ este pre&entata o traducere literara in lim#a romana foarte apropiata de traducerea in en!le&a a lui 6. 2delstein ,943 +4,1- din !reaca ionica si pe care o recomand spre a fi citita cu atentie.
;anuscris #i&antin din secolul ,' +6-

2(ista deopotriva numeroase variante de /uramant de la facultate de medicina la facultate de medicina si de la universitate de medicina la universitate de medicina* din aceasta perspectiva universitatile de medicina se impart in (,) universitati traditionale in care se depune /uramantul Hipocratic in forma sa cat mai apropiata de cea ori!inala (mai ales in 2uropa), (') universitati in care se depune un /uramant Hipocratic moderni&at, (3) universitati in care se depune <eclaratia de la Geneva ,943 ce a fost emisa de catre 0sociatia ;edicala ;ondiala, =;0, dupa procesul medicilor de la >uren#er! din acelasi an si care constituie forma moderna de /uramant profesional, (4) universitati in care se depune un /uramant propriu diferit de cel Hipocratic si <eclaratia de la Geneva, si in sfarsit (1) universitati in care nu se depune nic i un )uramant la terminarea studiilor. 2ste meritoriu si in spiritul no#ilei traditii profesionale medicale europene ca ?;@C< foloseste momentul festiv al terminarii studiilor pentru a or!ani&a sustinerea /uramantului Hipocratic in inte!ralitatea sa si in forma sa cea mai apropiata de varianta ori!inala. rin aceasta ?;@C< reafirma atasamentul fata de valorile etice si profesionale pe care le declama /uramantul Hipocratic inca de la crearea 3

sa si pe care am incercat sa le sc$ite& cat si apartenenta la universitatile traditionale si cu traditie in invatamantul medical din lume. Jur pe Apollo medicul, Asclepius, Hygeia si Panacea, si iau ca martori pe toti zeii si zeitele, ca voi pastra dupa abilitatile si judecata mea urmatorul juramant si intelegere: Sa il consider pe profesorul care m-a invatat aceasta arta egal cu parintii mei sa impart cu el traiul meu, si atunci cand va fi in datorie de plata, daca va fi nevoie, sa contribui pentru a-l ajuta sa ii consider pe copii sai ca pe fratii mei pe linie barbateasca si sa-i invat aceasta arta daca vor dori, fara ta!e ori fara vreun acord scris, si invatandu-i , sa impart cunoasterea acestei arte catre fii mei, catre fii profesorilor mei si catre discipolii care au prestat un juramant dupa legile medicale, dar nu si catre altii" #oi folosi prescriptii pentru a ajuta pe cel bolnav dupa abilitatile si cunostiintele mele dar si ca sa tin departe orice vatamare si injustitie" $e asemenea nu voi da nici o substanta letala c%iar daca mi se cere si nici nu voi sfatui &n aceast' privin('" )ot a*a nu voi da unei femei remedii pentru a induce avortul" #oi pastra in puritate si curatenie viata si arta mea" +u voi folosi cutitul, nici c%iar pentru cei cu pietre, dar voi permite sa o faca celor care practica aceasta munca" Si in oricate case as putea sa intru, voi intra spre binele bolnavului, tinandu-ma departe de orice injustitie din vina mea ori prin inselaciune abtinandu-ma de la placerile iubirii cu femei sau barbati, fie ei liberi sau sclavi" )ot ceea ce voi vedea sau auzi in timpul tratamentului sau in afara lui in legatura cu viata aceluia si care nu trebuie vorbit in nici un fel in afara, nu voi vorbi, cu privire la cele ce nu se pot spune" $aca va fi sa tin acest juramant cu credinta, fie sa ma bucur de viata si practica artei mele respectat de catre toti oamenii in toate timpurile dar daca il voi incalca sau voi jura stramb, contrariul sa mi se intample," (traducere literara +7- dupa 2delstein, 6. +4,1-) .
Referinte bibliografice

+,- elle!rino 2d, elle!rino 00. Humanism and et$ics in roman medicine* %ranslation and commentar7 on a te(t of .cri#onius 6ar!us. 6it. ;ed. ,933"7"''-33 and Hamilton /.. .cri#onius 6ar!us on t$e medical profession. Aull Hist. ;ed. ,936"60"'09-,6 +'-.teven H. ;iles, %$e Hippocratic oat$ and t$e et$ics of medicine, B(ford ?niversit7 ress '004, p.3 +3->utton V. =$atCs in t$e Bat$D / E Coll $7s 6ond ,991"'9"1,3-'4 +4- %$e Hippocratic oat$* te(t, translation and interpretation A7 6ud:i! 2delstein a!e 16 8.A> 973-0-30,3-0,34-6 (,943) +1- %$e Hippocratic Bat$* %e(t. %ranslation. and 8nterpretation. #7 6ud:i! 2delstein, .upplements to t$e Aulletin of t$e Histor7 of ;edicine. no. ,, ,943). +6- $ttp*FFen.:iGipedia.or!F:iGiFHippocraticHBat$ +7- GC Curca. 2lemente de eticI medicalI. >orme de etica in practica medicala. rincipiile #ioeticii. 8n tipar, Casa Cartii de .tiinta, '0,3, p. '3,-'3'

-."./"/0./