B. 1. Structura oelului i proprietile lui. Caracteristicile fizico-mecanice ale oelului.

Tratamente termice ale oelului-.

Calitatea otelului folosit pentru constructii metalice-rezistenta la rupere si limita de curgere la
intindere rezistenta la solicitari dinamice si ruperea fragile.-rezistenta la soc la diferite
temperature.- rezistente la oboseala- indicile de plasticitate(alungirea)- resist. Segregare(incovoiere
de stare rece) Valorile acestor indici se stabilesc de standarturile de stat p/u fiecare masca. Inafara
de acestea calitatea otelului se determina cu sudalitatea care este garantata de componente chimica
si tehnologia obtinerii ,se mai determina in resist. la coroziune. In conformitate cu calitatile
mecanice otelurile se impart in grupe ! ".Cu resist. obisnuita se mai numesc oteluri carbon c

#"$%&'$%()a *
r

#+%&,-()a. '..e resist. sindicata se mai spun oteluri slab aliate. c

#',%&,-()a *
r

#/-&%/-()a. ..e resist. inalta c

0/-()a*
r

0%,-()a. Calitatile
mecanice a otelului se stabilesc in dependenta chimica de tratamentul termic si tehnologii liniare.
Componenta de baza a otelului o alcatuieste ferita . are o resist. mica si in constr. nu se foloseste p/u
ma1orarea resist. se adauga carbon si se capata oteluri de prima grupa. )rin adaugarea elementelor
chimice (nichel, mangan, crom, siliciu, cupru, etc.) se capata oteluri de grupa adoua numite slab
aliate. )rin introducerea elementelor Sotelului devine mai sistematizata, se inlatura tensiunile
interne ce duce la ameliorarea caracteristicelor de resist. si plasticitati la racirea rapida a otelului
incalzit pina la temperatri mai mari ca temperatura modificarilor otelul se caleste. 2a calirea vitza
sarcinii trebuie sa fie mai mare ca viteza modificarii. In rezultatul calirii se mareste rezistenta la
rupere, limita de curgere insa plasticitatea lor se micsoreaza otelul devine mai fragil. )/u a seda
otelul calitatile initiale se supune revenirii. 2a revenire otelul se incalzeste pina la temperatura
modificarii pe care ne intereseaza, sustinerea la aceasta temperatura, un timp oarecare si racire lenta.
)rin aliniere si durificarea termica se obtin otelurile cu rezistenta inalta. (arcile otelului cu
rezistenta inalta se inseamna in acelas mod ca si otelurile aliate insa se adauga la sfirsit litera . 3.
B. 2. Fabricarea oelului. Clasificarea oelulurilor. Alegerea oelurilor pentru construcii
metalice. Coroziunea oelului. Tipurile e coreziuni. Factorii care etermin !aloarea
coroziunii. "rotecia anticorezi!.
.upa procedeele de fabricare otelurile se numesc de cuptor si convertizor,mai e4ista si oteluri
electrice. .upa caracteristicile mecanice otelurile de cuptor si convertizor sunt asemanatoare insa
otelurile de convertizor se obtin mai simplu si sunt mai eftine! dupa modul de dezo4idare otelurile
pot fi !-necalmate *-semicalmate* -calmate. 5telurile necalmate fierb la turnare in rezultatul
dega1arii gazelor .6cestea oteluri au o structura neomogena si contin multe gaze . Caracteristicile
mecanice sint satisfacatoare insa se apun slab distrugerii fragile si imbatrinirii se inseamna otelul
necalmat 78. 5telul Calmat se dezo4ideaza cu siliciu (-."--.9) sau cu aluminiu nu mai mult de
-."9.5telurile calmate nu fierb la turnare cu o structura omogena si indicii de resist. superioara fata
de cel necalmat insa costul lor este mai mare undeva de "'-"%9 mai bine se opun imbatrinirii si au
o resist. la coroziune mai mare. Se utilizeaza p/u constructii mai importante. Se inseamna cu C8.
5telurile semicalmate au calitati din mi1loc intre otelurile calmate si necalmate se dezo4ideaza cu
siliciu (-.-%--."%9) si foarte rar in aluminiu. )retul lor se gaseste intre otelurile calmate si
necalmate. Se inseamna prin 8:. In stare calda (,---"'--
-
C) otelul este obligat sa treaca printre '
cilindri care rotesc in sens opus si care sunt presati in acelas timp. Ca effect a luminarii se obtine o
structura vibroasa cu cristale alungite in directia luminarii. .in aceasta cauza calitatile mecanice ale
pieselor laminate sunt diferite in directia luminarii si perpendiculelor. .ifera proprietatile mecanice
si dupa grosimea luminatorului. 2a grosimi mai mari proprietatile mecanice scad. Cea mai
raspindita marca a otelului carbon este marca C
3
. .upa proprietatile garantate la livrarii otelurile
se livreaza dupa grupe! " .upa caracteristicile mecanice (grupa 6)* ' .upa componenta chimica
(grupa ;)* .upa caracteristicile mecanice si componeta chimica (grupa <). 5telurile de constr. se
livreaza dupa grupa =. 5telurile carbon. se livreaza dupa % categorii si anume ',,/,%,+.
5telurile necalmate dupa categoria a'.Semicalmate dupa categoria +.Calmate dupa categoria %.
=C
3
>8'-" "$>8* =? C8%-' "$8:*=C
3
8:+ "$:8*=? @8:% "$@8:* =?@8:%
"$@:8*
5telurile de grupa a doua au calitati mecanice mai ridicate.Conform normelor din ,- otelurile de
constr. se livreaza dupa clase.(asa otelului se alege pe baza proiectarii variante si analizei
tehnice economice tinind cont de normele de proiectare .6legerea marcii otelului p/u constr.
metalice depinde de urmatorii parametri!a)temperatura medie in care are loc monta1ul si
e4ploatarea constr.6cest factor evidentiaza pericolul ridicat de distrugere fragila la temperaturi
micsorate.b)regimul incarcarii care determina caracterul lucru al materialului si constr. la
solicitari dinamice,influenteaza la resist.la oboseala.c)forma starii de tensionare (comprimare
sau intindere,uma4iala,bia4iala,tridimensionala)si nivelul tensiunilor.d)modul de imbinare (prin
sudura sau cu surub)care determina nivelul tensiunilor interne si gradul concentrarilor de
tensiune.e)grosimea laminatelor folosite in elemente.Independenta de conditii de lucru ale
materialului toate categoriile de constructii dupa normele de proiectare se impart in patru
grupe.
B. #. comportarea oelului i a alia$elor e aluminiu la concentrri e tensiune i la solicitri
repetate.
2a calculul unei placi la intindere se scoate ca
tensiunile se distribuie uniform in orisice sectiune pe
lungimea placii.Concentrarile de tensiuni,apar linga
gauri,crapaturi,fisuri,crescaturi in general in locurile
unde sectiunea se schimba brusc.>#+&,.
2a temperature normale si
solicitari statice concentrarile
de tensiuni nu influenteaza asupra capacitatii portante fiindca
tensiunile ma4ime apar pe un sector foarte mic mai departe ele
ating valori mai mici..aca la tensiuni ma4ime apare curgerea otelului
atunci la cele mici inceteaza curgerea.2a temperaturi
negative,daca la elemente fara tensiuni r c
,
cresc tot timpul,apoi daca
e4ista concentrari de tensiuni r c
,
Cresc pina la o anumita temperatura.In acest caz cresc pina
la o temperat.Si apoi brusc scad.In acest caz se tine cont de concentrarile de tensiune.Incarcare
repetata a elementului nu influenteaza asupra comportarii
otelului fiindca deformatiile elastice se reintorc.
Incarcarea repetata in domeniul elastico-plastic aduce
la marirea deformatiilor plastice ..upa o odihna
destul de indelungata dupa descarcare incarcat pina la
domeniul elastico-plastic proprietatile elastice se
restabilesc si la incarcarea repetata elementul desasi va
lucra in domeniul elastic insa deformatiile se micsoreaza ca rezultat a e4istentei deformatiilor
remanente.5 astfel de amiliorare a proprietatilor mecanice se numeste ecruizare .se foloseste
ecruizarea p/u ma1orarea resist. 6lia1elor de aluminiul si a armaturii p/u
betonul armat.)/u otelurile de constr. Acruizarea este un factor negativ
fiindca ea duce la marirea fragilitatii.5telul sub actiunea unor sarcini
variabile repetate se poate rupe la tensiuni mai mici,se aplica
static.Benomenul acesta de coborire a resist. Cupere a unui otel sub
actiunea sarcinilor variabile poarta numele de oboseala materialului.Sa
stabilit ca resist. 2a rupere a materialului este in functie de numarul
oscilatiilor si de raportul tensiunilor e4treme.Cezist. la rupere scade cu atit mai mult cu cit
numarul de oscilatii este mai mare insa nu scade mai 1os ca o limita care se numeste
resistente la oboseala
se atinge rezistenta la oboseala la un ciclu "-
D
oscilatii.A4perimental sestabileste resist. 2a
oboseala la un ciclu de 'mln.nu pentru toate materialele e4ista o resist. 2a oboseala strict
stabilita ,p/u alia1ele de aluminiu resist. 2a rupere scade tot timpul si tinde catre zero.
)/u alia1ele de aluminiu se stabileste resist. 2a oboseala conventionala p/u un numar de ' mln
de cicluri ..aca in timpul e4ploatarii numarul de cicluri poate fi mai mare sau se limiteaza
sau se trece la alt material.Valoarea resist la rupere depinde de modul solicitarilor,
(intindere,incovoiere)si indeosebi de valorile tensiunilor e4periente care se caracterizeaza
raportul dintre tensiunile minime E si ma4ime

#E
min
/E
ma4
*
in placile de otel,carbon daca coeeficientul p se schimba
de la - pina la F"rezistenta la oboseala va fie gala cu limita
de curgere.2a solicitari alternate ea scade a1ungind la
"/-mpa cind p#-".Cezistenta la oboseala a unei piese
scade daca suprafata sa prezinta denivelari,neregularitati
fine din cause constructive,fie chiar provocate numaide
rugina.(icsoreaza rezistenta la oboseala e4istenta unor
cristatiuni inceputurile bruste ale cordoanelor de
sudura,variatiile bruste de sectiune adica in locurile cind
e4ista concentrarile de tensiuni.Concentrarile de tensiune
in cazu sarcinilor alternate cind p#-"aduc la micsorarea brusca a rezistentei la oboseala,pinala
/-mpa.("% -/- din limita de curgere))iesele din otel cu rezistenta marita si ridicata cu concentrari de
tensiuni supuse la solicitari repetate cu temperature relative cu aceasi limita de oboseala casi piesele
din oteluri carbon deacea ca folosirea acestor otele din punct de vedere economic nu este
recomandata.
B. %. &etoe e calcul pe baza strilor limit.
)roiectarea constr se incepe cu stabilirea schemei constructive a constr .Scopul
calculului consta in asigurarea la un consum minim de metal si cheltuieli minime la
e4ecutare si montare.SA incepe calculul cu stabilirea dupa schema constructiva a schemei de
calcul se arata cu o linie care trece prin centrul sectiunii.Alementul se inzastreaza cu spri1ine
reazim ideale.Se string toate sarcinile care actioneaza asupra acestui element pe baza
mecanicii structurilor se determina eforturile interne..upa eforturile ma4ime se
dimensioneaza sectiunea,se verifica capacitatea portanta ,stabilitatea si rigiditatea,si se
construiesc reazemele in conformitate cu celea adoptate,se calculeaza constr metalice dupa
metoda starilor limita.In unele cazuri la constr masinilor de constr calculul se face dupa
resist admesibila stare in care ar a1unge un element de constr cind folosirea lui ine4p loatare
nu este posibila se numeste stare limita.Se calculeaza elementele dupa doua grupe a starii
limite !")ierdera capacitatii portante si inaptitudinea deplina catre e4ploatare.'6paritia unor
deformatii care impedica e4ploatarea normala a constr.2a starile limita din prima grupa se
refera!"))ierderea stabilitatii generala a formei.'))ierderea stabilitatii pozitiei.).istrugerea de
orisice caracter./)3recerea constr intr-o stare instabila.%)Schimbarea calitativa a
configuratiei.+)6paritia deformatiilor remanente care impedica e4plotarea constr.ss la a doua
subgrupa.Calculul dupa prima grupa a starii limite se socoate de baza fiindca e4ploatare mai
departe a constr este imposibila..upa aceasta grupa se face dimensionarea constr .Conditiile de
calcul dupa prima grupa se e4prima* N S
S efortul limit care poate fi preluat de element este functie de caracteristicile geometrice si
rezistenta otelului.
N -efortul ma4im care poate aparea in constr este functie de sarcini.
6supra constr in acelas timp actioneaza mai multe sarcini, atunci putem scrie

n i
n
i
Q F N

*B
i
n n
-valoarea sarcinii normate.G-coeficient de trecere de la sarcina la efort.

-coeficient de
siguranta a sarcinii. n

-coieficient de siguranta la destinatie.

-coieficient de grupare.Valoarea
sarcinii este variabila in timp,Se calculeaza constr dupa valoarea ma4ima posibila care poarta
numele de sarcini de calcul!B#

B
n
.

n i i
Q F N
m c
n
n R A S /
A-caracteristica
geometrica a sectiunii.C
n
-rezistenta normata se stabileste dupa limitele de curgere.
* ) (
yn y c
R
* ) (
' un n
R * /
m c yn
n R A S
u m c un n
R A S /
c
-coef.conditiilor de lucru.
m
-coef.de siguranta a
mareialului. n

-coef.de siguranta cind calculul se face dupa rezistenta la rupere. n

#".
)roprietatile metalice a otelului sint instabile.In calculul se introduce valoarea minima a rezistentei
care se numeste rez.de calcul.C#C
n
/ m

* c y n
R A S
-dupa limita de curgere. u c u n
R A S /
-dupa
rezistenta la rupere.Calculul dupa subgrupa a IIa primei grupe! "
"

n i i
n
i
Q F
* " -deplasarea
aparuta in sectiune de la valoarea sarcinii egale cu o unitate.
'

-deplasarea limita peremanenta sau

deplina.Calculul dupa aII a starilor limita se face dupa sarcinile normate! '
'
n i
n
i
Q F
* ' -
deformatia elastica
'

-deformatia limita stabilita de norme.

B. '. Sarcini si actiuni. Sarcini normate e calcul( coeficientii e siguranta a sarcinilor( grupari
e sarcini.
Clasificarea sarcinilor. .upH durata acIiunii sarcinile Ji solicitHrile se clasificH Kn sarcini
permanente, temporare de lungH duratH Ji temporare de scurtH duratH. ConstrucIiile pot fi solicitate Ji
de sarcini e4cepIionale.
2a sarcinile permanente se raportH!
- greutatea proprie a construcIiilor*
- greutatea Ji presiunea provocatH de grunduri*
- sarcinile provenite din acIiunea pretensionHrii. 2a sarcini temporare de lungH duratH se referH!
- greutatea proprie a utila1ului staIionar*
- greutatea proprie a lichidelor Kn rezervoare a materialelor pulverulente Kn buncHre etc*
- greutatea pe planJeuri Kn depozite, bilioteci etc.
- sarcinile provocate de temperaturi Kn rezultatul acIiunii utila1ului staIionar.
2a sarcini temporare de scurtH duratH se raportH!
- sarcini provenite din utila1ul de ridicare Ji transportare (poduri rulante, poduri suspendate)*
- acIiuni climatice (vKnt, zHpadH)*
- sarcinile provenite din acIiunile utila1ului Kn momentele de demarare, oprire sau Kn regim de
Kncercare*
- sarcini, care apar la montarea construcIiilor.
2a sarcinile e4cepIionale se raportH!
- sarcini provocate de acIiuni seismice, avarii tehnologice, tasHri de fundaIii, e4plozii. Valorile
sarcinilor posibile, care pot acIiona asupra construcIiei Kn condiIii normale de e4ploatare sunt
stabilite de norme de proiectare. 6ceste sarcini sunt numite normate Ji reprezintH media statisticH
a celor mai mari valori.
.ar deoarece sarcinile sunt mHrimi aleatorice atunci Kn timpul e4ploatHrii construcIiei sunt
posibile abateri de la mHrimile normate. 6baterile nefavorabile se iau Kn consideraIie Kn calcul cu
a1utorul coeficienIilor (factorilor) de siguranIH a sarcinilor
Sarcinile normate pot fi notate cu indicele LnL - etc. Sarcinile normate KnmulIite
cu coeficientul de siguranIH al sarcinilor formeazH sarcinile de calcul!

etc. In tabel se dau valorile coeficienIilor pentru unele sarcini.
ConstrucIiile pot fi solicitate Kn acelaJi timp la mai multe
sarcini, KnsH, nu toate categoriile de sarcini pot acIiona
concomitent. )entru calculul construcIiilor se iau grupHri de
sarcini, care permit de a stabili posibilitatea apariIiei celei
mai dezavanta1oase dintre ele. Conform normelor se iau Kn
consideraIie douH grupHri de sarcini! fundamentalH Ji
specificH. ?ruparea fundamentalH include sarcini
permanente, temporare de lungH duratH Ji una sau mai multe
sarcini e scurtH duratH. ?ruparea specialH include sarcini
permanente, temporare de lungH duratH, temporare de scurtH
duratH Ji o sarcinH specificH.
Sarcina Yf
?reutatea proprie a construcIiilor ",%
?reutatea proprie a construcIiilor
beton (cu densitatea mai micH
cu "+-- kg/m
3
); materialelor de
turilor de nivelare Ji finisare,
la uzine ",'
la Jantier ",
?reutatea proprie a utila1ului ",-
Sarcini uniform distribuite pe
cu valori normate!
mai mici de 2 kN/m
2
",
mai mari de 2 kN/m
2
",'
KncHrcare cu zHpadH!
pentru q/
! " ",/
pentru q/
!
-,$ ",+
"q # greutatea proprie a
utila1ului staIionar* o # greutatea
a zHpezii)
)resiunea vKntului ",'
6pariIia simultanH a mai multor sarcini ma4ime e mai puIin probabilH decKt apariIia unei singure
sarcini cu valoare ma4imH. )robabilitatea micH a apariIiei simultane a celor mai mari sarcini
temporare conform normelor poate fi luatH Kn consideraIie cu a1utorul coeficienIilor de grupare
(combinare) n
c
$ KnmulIind la aceJti coeficienIi valorile sarcinilor temporare sau forIele care
corespund acestor sarcini.
Conform aceleeasi normelor la calculul construcIiilor dupH gruparea fundamentalH care conIine
numai o sarcinH temporarH de scurtH duratH coeficientul n
c
% ". .acH gruparea fundamentalH conIine
mai multe sarcini temporare de scurtH duratH, ele sunt KnmulIite cu coeficientul n
c
% -,,.
2a calculul construcIiilor dupH grupHri speciale valorile sarcinilor de scurtH duratH (sau forIele
corespunzHtoare acestor sarcini) se KnmulIesc cu coeficientul n
c
# -,$ (Kn afarH de cazul sarcinilor
seismice). In cazul grupHrii speciale care conIine sarcini seismice se ia o grupare specialH prevHzutH
de normele. Conform acestor norme la calculul construcIiilor metalice (cu e4cepIia construcIiilor de
transport Ji hidrotehnice) valorile sarcinilor de calcul se vor KnmulIi cu coeficienIii de grupare care
sunt egali cu! n
c
% -,, -pentru sarcini permanente* n
c
% -,$ - pentru sarcini temporare de lungH
duratH* n
c
% -,% -pentru sarcini de scurtH duratH (pe planJee Ji acoperise)* n
c
% " - pentru sarcini
seismice.
). *ezistentele normate si e calcul. Coeficientii e siguranta a materialelor. Coeficientul
conitiilor e lucru.
Cele mai importante caracteristici ale materialului sunt rezistenIele normate la curgere Ji la
rupere Valorile rezistenIelor se stabilesc pe baze statistice cu gradul de asigurare mai mare de
-,,%. Ale se definesc prin relaIii de tipul
unde reprezintH media aritmeticH a rezultatelor KncercHrilor* s - abaterea medie patraticH* M -
coeficient care depinde de probabilitatea acceptatH anticipat de a obIine rezultate inferioare valorii
Cn* pentru o asigurare de ,%9 (cKnd, de e4emplu, din o sutH de epruvete numai cinci pot avea
caracteristici mai inferioare) M # ",+/.
CezistenIele de calcul Iin seama de abaterile posibile faIH de valorile normate Ji pot fi calculate cu
relaIiile
unde este coeficientul de siguranIH pentru materiale.
Cu a1utorul coeficientului se Iine cont de reducerea posibilH a rezistenIei oIelului din cauza
variabilitHIii statistice Ji altor abateri, inclusiv a toleranIelor dimensionale ale laminatelor. Valorile
coeficienIilor sunt date Kn N/-O. 6ici vom menIiona cH pentru oIeluri cu limita de curgere pKnH la
$- ()a # ",-%* pentru oIeluri cu limita de gurgere mai mare de $- ()a #","* pentru oIeluri
de tipul Ct (cu orice grad de dezo4idare)
# ",-'%.
CezistenIele de calcul pentru diferite stHri de tensiune se determinH prin relaIiile date Kn tabelul ref
.'t.
CezistenIele de calcul pentru cele mai rHspKndite oIeluri sunt date Kn ane4a '.
CoeficienIii de siguranIH dupH destinaIie
?radul de responsabilitate al clHdirilor Ji construcItilor se ia Kn consideraIie prin Introducerea unui
coeficient de siguranIH dupH destinaIie care se noteazH prin 6cest coeficient dH posibilitate de a
diferenIia pericolul care poate avea loc Kn cazul atingerii stHrii limitH. Valorile coeficientului sunt
date Kn tabelul ref! ./t Kn dependenIH de clasa edificiului.
Coeficientul se foloseJte Kn felul urmHtor! la el se vor KnmulIi valorile sarcinilor de calcul sau se va
KmpHrIi rezistenIa de calcul . In sfKrJit menIionHm, cH halele industriale metalice se raportH la
categoria II de responsabilitate pentru care conform N,O # -,,%.
)roiectul de norme N/$O prevede o modificare a valorilor .e e4emplu, pentru hale industriale se
recomandH # ".
N(A35.A .A C62CP2OCoeficienIii condiIiilor de lucru
)articularitHIile de lucru ale materialului, comportHrii construcIiei Ji elementelor, KmbinHrilor care au
un caracter sistematic, dar care nu sunt reflectate direct Kn calcul se vor lua Kn consideraIie cu a1utorul
condiIiilor de lucru In realitate acest coeficient dH posibilitate de a prinde unele particularitHIi
legate cu folosirea Kn calcule a unor scheme simplificatorii, ipoteze de calcul apro4imative, durata Ji
gradul de repetare al sarcinilor Ji a. In general e raIional de a folosi coeficientul pe lKngH
rezistenIele de calcul! Valorile coeficientului pentru diferite elemente ale construcIiilor
metalice sunt date Kn ane4ele normativelor din domeniu.
B. +. Comportarea i calculul elementelor ,nco!oiate ,n omeniul elastic e comportare al
materialului. -eterminarea tensiunilor ,n seciunile trans!ersale. Coniii e rezisten.
-imensionarea seciunilor.
Alementele supuse la incovoiere se calculeaza dupa
ambele grupe a starilor limita!")distrugerea si pierderea
stabilitatii.')6paritia deformatiilor neadmisibile.Se
calculeaza elementele incovoiate dupa domeniu elastic de
lucru al materialului si domeniul elastico plastic!".Calculul
elementelor in domeniul elastic atit timp cit un element
lucreaza in domeniul elastic sectiunile ramin plane si
perpendiculare pe a4a neutral.deformatile sint mici si proportionale pe tensiune.modulul de
elasticitate raminind const.
c y
n
R
&
'

min ,
* c s
(
(
R
) *
QS

*Considerid ca sectiunea elementului are o a4a de simetrie care este
in planul de actiune a fortelor si ca este asigurata stabilitatea in domeniul elastic,starea limita aI
grupe se atinge atunci cind tensiunile in cele mai departate fibre de la a4a neutral ating limita de
curgere (,G-eforturi interne. Q
n,min
-modulul de rezistenta al sectiunii slabite stabilitR dupa domeniul
elastic.S
4
-momentul static al partii deplasate a sectiunii.I
4
-momentul de inertie al sectiunii.t-grosimea
inimii.C
R
-rezist.de calcul al otelului dupa limita de curgere.C
s
-rezist.de calcul a otelului la forfecare
C
s
#-.%$C
R
.se verifica tensiunile normale si tangentiale in sectiunile unde eforturile sint
ma4imale0)e lungimea barei e4ista sectiuni unde apar cu momente incovoitore asa si forte
taetoare.In sectiunile unde e4ista
*
verificarea se face dupa tensiunile echivalente sau reduse.
c ec+
+
'
"
'
"
.aca tensiunile tangentiale sint mici curgerea se incepe in fibrele cele mai
indepartate ..imensionarea sectiunilor se face in modul urmator!se determina modulul necesar sau
de calcul
c y
c
R
'
&

ma4

reesind din formula

c y
n
R
&
'

min ,
.upa standarturile pentru grinzile laminate
se alege numarul profilului(I-;))/u care modulul de rezistenta fata de a4a SQ
c
. I-;

Q
4
Q
c
.
Tumarul profilului se inseamna inaltimea lui in cm..upa dimensionarea sectiunii se verifica resist!
c y
(
(
R
&
'

ma4
.imensionarea sectiunilor elementelor incovoiate tinind cont de dezvoltarea
deformatilor plastice se face!-se calculeaza modulul de rezistenta reesind din relatia!
c y
n
R
& C
'

min , "
* C
"
#"."'*
c y
c
R C
'
&

"
ma4

din standartul pentru grinzi laminate se allege nimarul

profilului pentru care modulul de rezistenta c (
& &
.p/u profilul ales se scot din tabela toate
dimensiunile profilului si masa unui metro de lungime.-se precizeaza sarcina normata si de calcul
U
n
siU.-se precizeaza valorile lui ( si G.-se calculeaza aria a unei talpi 6f#bVt.-se calculeaza aria
inimii6W#(h-'t-'C)d.-se gaseste raportul dintre aceste arii6f/6W

C
"
. Xse verifica rezistenta
c y
(
R
& C
'

"
ma4
.aca rezistenta nu este asigurata se adopta urmatorul numar al profilului si iarasi se
verifica rezistenta.Calculul elementelor incovoiate dupa grpa aII a starii limita (calculul la rigiditate)
se face dupa sarcinile normate (precizate)si consta in determinarea sagetii relative f/l si compararea
ei cu sageata relativa limitata
--/ . -
'%-
"

1
]
1

l
f
l
f
(
n
,*
l q
l
f

V
$/
%

.aca rigiditatea nu este asigurata se

allege urmatorul numar al profilului se precizeaza sarcina normata si se verifica rigiditatea.
B. .. Comportarea i calculul elementelor ,nco!oiate ,n omeniul elosto-
plastic.-imensionarea seciunii
.upH atingerea tensiunilor valorii limitei de curgere Kn fibrele cele mai KndepHrtate tensiunile rHmKn
constante Ji la creJterea mai departe a momentului deformaIiile se rHspKndesc Kn interiorul secIiunii

Bibrele care curg nu mai pot prelua momentul Ji creJterea momentului poate fi preluatH numaai de
fibrele ce lucreazH Kn domeniul elastic. 2a o valoare datH a momentului curgerea pHtrunde toatH
secIiunea aici se formeazH Kn 1urul a4ei neutre o articulaIie plasticH. SecIiunea se poate roti Kn 1urul
a4ei Ji elementul KJi pierde capacitatea portantH. 6rticulaIia plasticH e4istH numai la mHrirea
momentului Kn aceiaJi direcIie. .acH semnul momentului se schimbH articulaIia plasticH dispare.Yn
articulaIia plasticH momentul este valoare de limitH
S y-A '
C
A
A
C
'
' /
lim

S- moment static al semisecIiunii faIH de a4a neutrH 'in N C

& '
, lim

-faza elasticH
'S- modul de plasticitate Qpl care e mai mare ca cel elastic. Valoarea lui este cu atKt mai mare cu cKt
mai mult materrial este situat Kn 1urul a4ei neutre. )entru secIiune dreptunghiularH Qpl- ",%Qn,min*
dublu 3 -","'Qn,min
Yn secIiunile Kn care e4istH tensiuni normale Ji tangenIiale plasticitatea Kncepe mai devreme
"
lim
lim
lim lim
<
<
.
Q
. Q
'
'
m
' '
"
lim
lim
lim lim
<
<
.
'
. '
Q
Q
n
Q Q
CKnd Kn secIiune e4istH moment Ji forIH tHietoare condiIia de formare a articulaIiei plastice ca funcIie
de m Ji n. AcuaIia liniei de limitH a trecerii materialului Kn stare plasticH pentru secIiuni
dreptunghiulare "
' '
+ n m F
C y (y y ( y ( ec/
R "% . "
' ' '
< + +
2a lucrul materialului Kn domeniul elastic sHgeata de Kncovoiere creJte proporIional cu tensiunile
2a dezvoltarea deformaIiilor plastice sHpgeata creJte foarte repede iar la apariIia articulaIiei
plastice sHgeta de Kncovoiere creJte neliumitat. )entru grinzi cu reazeme independente mHrirea de
mai departe a sarcinii nui posibil deoarece apare stare limitH de grupa I X pierderea capacitHIii
portante Ji inaptitudinea de e4ploatare, pentru cele continuie duce la redistribuirea momentului Ji la
micJorarea gradului static nedeterminat.. Kn norme Kn calitate de criteriu a stHrii limite la
inaptitudinea de e4ploatare se ia deformaIiile plastice limitH Kn secIiune
Z
R,'
y
R,'
R
,

Se admite de a Iine cont de lucrul plastic al materialului Kn grinzile cu secIiunea plinH KncHrcate cu
sarcini statice CezistenIa se verificH!
C y
'*N N
R
& c
'
<
. "
c" X Iine cont de dezvoltarea deformaIiilor plastice
)+
Q
R
R
c c R R
c c R
S
S
S S
S

> >
<

*
) / ( "
) / ( "
-% . " % . - , . -
% . -
'
'
"
"
c X coef ce depinde de forma secIiunii Ji gradul de dezvoltare a deformaIiilor plastice
2a Kncovoiere Kn douH planuri!
C y
'*N Y y
y
'*N 0 (
(
R
& c
'
& c
'
< +
. .
C4,CR- Kn dependenIH de modul de dezvoltare a deformaIiilor plastice.
6cest calcul este valabil dacH deformaIiile plastice se dezvoltH pe o porIiune micH pe lungimea
grinzii. .acH pe o lungime mai mare se dezvoltH deformaIiile plastice se KnlocuieJte C", C4, CR cu
C"m, C4m, CRm
C"m# -,%("F C")
C4m#-,%("F C4)
CRm#-,%("F CR)
.imensionare secIiunii
Se determinH modulul de rezistenIH necesar
C y
C
R c
'
&

"
ma4

C"- ","'
.in standarturile pentru profile se alege Q4 care e mai mare ca Qc
Se calculH aria tHlpii 6f Ji aria inimii 6W
"
c
A
A
1
f

* C y
0
R
& c
'
<
"
ma4
dacH rezistenIa nu este asiguratH se alege urmHtorul profil Ji se verificH rezistenIa
B. /. Comportarea i calculul elementelor solicitate la ,ntinere a0ial i ,nco!oiere ,n
omeniul elastic i elasto-plastic( formule e eterminare a tensiunilor.
A4istH cazuri cKnd o barH este supusH Kn acelaJi timp la eforturi a4iale Ji Kncovoiere produsH de
aplicarea forIei cu e4centricitate, e4istenIa forIelor laterale sau a momentelor de la capetele barelor.
StHrile limitH a elementelor supuse Kntinderii cu Kncovoiere Ji a elementelor rigide comprimate cu
Kncovoiere se determinH cu capacitatea portantH la rezistenIH sau dezvoltarea deformaIiilor plastice,
iar elementele fle4ibile supuse la comprimare cu Kncovoiere cu pierderea stabilitHIii.
Calculul la rezistenIH!
StHrile limitH a elementelor supuse la Kntindere cu Kncovoiere la solicitHri dinamice Ji elementele din
oIeluri cu rezistenIH KnaltH CR mai mare %$-(pa se determinH cu atingerea tensiunilor Kn cele mai
KndepHrtate fibrevalorile rezistenIei de calcul. Calculul se face dupH domeniul elastic al materialului
C u
Y
y
0
(
n
R (
*
'
y
*
'
A
N
< t t
4,R- coordonatele punctului e4aminat
)entru elementele supuse la Kntindere cu Kcovoiere din oIeluri plastice CR mai mic de %$- (pa
Se determinH starea limitH IinKnd cont de dezvoltarea deformaIiilor plastice. .ezvoltarea lor Kn
elemente Kntinse cu Kncovoiere duce la formarea articulaIiei plastice cu deplasarea a4ei neutre.
2a atingerea tensiunilor Kn fibrele cele mai KndepHrtate limitei de curgere creJterea lor se opreJte Kn
celelalte fibre tensiunile prelungesc sH creascH pKnH cKnd la altH marginH a secIiunii tensiunile nu
ating limita de curgere dupH aceasta deformaIiile plastice se rHspKndesc Kn interiorul secIiunii Ji se
formeazH articulaIia plasticH a4a neutrH se deplaseazH. .upH formarea articulaIiei plastice
deformaIiile cresc nelimitat Ji elementul KJi pierde capacitatea portantH.
) (
lim
lim
A A '
A N
C
C
+

Se Iine cont de dezvoltarea deformaIiilor plastice dacH

D% . -
% . -
>

y n
s
R A
N
R
"
min , , min , ,
< + +

,
_

C y n y y
y
C y n 0 (
(
2
n
R & c
'
R & c
'
A
N

6n- aria secIiunii neto

P,C4,CR- coef Iin cont de dezvoltarea deformaIiilor plastice.
B. 11. Comportarea barelor e oel la compresiune a0ial. Flamba$ul plan al barelor
comprimate centric. 2oiuni( e tensiune critice( lungimi e flamba$( coeficienti e flamba$.
3erificarea stabilitii. -imensionarea barelor comprimate centric .
StHrile limitH a barelor rigide supuse la compresiune a4ialH se determinH cu dezvoltarea deformaIiilor
plastice cKnd valoarea tensiunilor ating limita de curgere. Calculul la rezistenIH!
2
C 2
C y
n
R
A
N
R
A
N

<
<
Blamba1ul!
.acH sarcinile sunt mici bara lucreazH Kn domeniul elastic, la egalarea lucrului efectuat de forIele
e4terioare Ji a lucrului deformaIiilor de Kncovoiere valoarea forIei devine criticH. Alementul KncHrcat
pKnH la forIa criticH are o stare stabilH de deformaIie liniarH la atingerea forIei valorii critice starea lui
stabilH nouH va fi curblinie elementul se Kncovoae Kn planul cu rigiditate mai micH, KnsH la o creJtere
neKnsemnatH a sarcinii curbura creJte esenIial Ji elementul KJi pierde capacitatea sa portantH Ji
stabilitatea. )entru o barH articulat legatH la capete valoarea forIei critice!
'
'
'
min
'
'
min
'
'
min
'

,
l
,i
Al
,*
A
F
l
,*
F
ef ef
CR
CR
ef
CR

l
l
A
*
i
ef

min
min
CelaIia este valabilH numai pentru valoarea constantH a modulului de elasticitate deci pentru tensiuni
sub limita de proporIionalitate
"-%
",-
"- V -+ . '
"/ .
",-
%

3
3
,
,las)ic
'3a

"-% <
3
,
3las)ic

)ierderea stabilitHIii are loc Kn domeniul elasto-plastic de lucru a materialului C . 3
< <
BorIa de comprimare este transmisH pe a4a barei
2a pierderea stabilitHIii barei apare un moment (# TVe
Yn partea concavH a barei apare un supliment de comprimare [i ce se adaugH la [
-
bara solicitH Kn
domeniul plastic. Yn partea conve4H apar tensiuni de Kntindere ce micJoreazH [
-
. 6stfel o parte a
secIiunii lucreazH Kn domeniul elastic cu modulul de elasticitate A, cealaltH parte lucreazH Kn
domeniul elasto-plastic cu modulul de deformaIie At. 6Jadar

' "
' "
/ ) (
* * *
* * , ,* 4
3l
+
+
)entru
- F
.acH sarcina creJte
- F
descHrcarea secIiunii dupH legea elasticii nu are loc Ji toatH secIiunea
lucreazH Kn domeniul elasto-plastic cu modulul de deformaIie variabil. Valoarea forIei critice Kn acest
caz este minimH Ji tensiunile critice sunt
'
'

)
CR
,
CelaIiile sunt stabilite pentru o barH idealH omogenH Ji perfect rectilinie sarcinile
sunt aplicate centric. Yn realitate aceste condiIii diferH X sarcinile se aplicH cu unile e4centricitHIi,
bara nu este perfect rectilinie astfel Kn unile cazuri se trece de la calculul elementelor centric
comprimate la cele e4centric cu e4centricitate micH.
Verificarea stabilitHIii elementelor comprimate centric constH Kn determinarea tensiunilor de la
sarcina de calcul Ji compararea lor cu tensiunile critice.
CR
A
N
<
)entru simplificarea calculului tensiunile critice se aduc la rezistenIa de calcul
y CR
R
y
CR
R

"
\- coieficient de flamba1- coef de scHdere a rezistenIei de calcul la pierderea stabilitHIii
Al se determinH Kn dependenIH de fle4ibilitate Ji rezistenIa de calcul
C y
N
R
A
N

<
.imensionre!
6ria necesarH
C y
C
R
N
A

i
l
ef

l l
ef

CeeJind din condiIia b#'h la dimensionarea secIiunii se stabileJte lHIimea secIiunii =f iar KnHlIimea
sec din condiIii constructive, 3W, 3f X se adoptH din aria de calcul Ji condiIiile de asigurare a
stabilitHIii locale. .upH dimensionare se calculH I4,IR
A
*
i
A
*
i
Y
Y
0
0

Y
efY
Y
0
ef0
0
i
l
i
l

'A0

.upH fle4ibilitatea ma4imH se determinH coef minim de flamba1

min

C y
'*N
R
A
N

<
.acH stabilitatea nu este asiguratH se adoptH altH valoare a fle4ibilitHIii
'
"
'
'A0

.
B. 11. Flamba$ul plan al barelor comprimate e0centric
2a aplicarea forIei cu o e4centricitate elementul lucreazH ca comprimat e4centric. 2a aplicarea
simultanH a forIelor a4iale Ji laterale elementul va lucra la comprimare cu Kncovoiere. Yn ambele
cazuri apar tensiuni de acelaJ tip. )entru simplificarea metodelor de calcul se considerH cH aceste
elemente la e4minarea stHrii limitH de pierdere a stabilitHIii se considerH ca elemente comprimate
e4centric cu e4centricitatea e# (/T. Comportarea elementelor comprimate e4centric cu
e4centricitatea mare sau micH nu are deosebire mare de cele comprimate centric KnsH valorile mai
mari a sarcinilor Ji a e4centricitHIilor acIioneazH asupra lucrului elementelor comprimate e4centric
X procesul de pierdere a stabilitHIii rHmKine acelaJi.
2a aplicarea forIei cu e4centricitate Kn acelaJ timp cu dezvoltarea deformaIiilor longitudinale de
apropiere a capetelor se dezvoltH Ji Kncovoierea. 6stfel calculul acestor elemente se face dupH o
schemH deformatH. 6 X stare stabilH a elementului* = X stare instabilH* ( X capacitatea portantH sau
valoarea forIei critice.
)ierderea stabilitHIii se determinH cu egalitatea creJterii momentului forIei e4terioare (e4t cu
creJterea momentului forIelor interioare (int. 6ceastH metodH a stHrii critice dH posibilitatea de a
determina forIele critice dupH (etoda ?rafo-6naliticH. )entru aceasta pe diagrama momentelor
forIelor interioare Kn stKnga de la punctul 5 se aplicH forIa B cu e4centricitatea e . din punctul de
aplicare a forIei se duce o linie tangentH la diagrama (i, Ji ea va fi diagrama (e# (fFe)B
Yn punctul de contact se satisface condiIia (i# (e
cr
icr
cr
f e
'
F
+

A
N
cr


3ensiunea criticH depinde de trei factori Ble4ibilitate, forma secIiunii Ji e4centricitate.
Verificarea stabilitHIii

y
cr
e
C y
e
cr
R
R
A
N

<
( ef
y
m m
,
R

Z
N
'
e
&
A
e m
(
(
C
( (

- e4centricitatea echivalentH
]- coef ce Iine cont de influienIa formei secIiunii* (4- e4centricitate relativH
A4-e4cen aplicarea forIei* Qc- modul de rezistenIH pentru cea mai comprimatH fibrH
.acH I40IR elementul poate sH-Ji piardH stabilitatea din planul acIiunii momentului Kn acest caz
verificarea stabilitHIii!
C y
y
cr
R
A c
N

<
y

coef de flamba1 pentru elem comprim centric

(
m
c c

+

"
%
5
y
(
m
c c

+

"
"
"-
5

-coef de flamba1 pentru elem Kncov

) " ' . - ( ) ' . - ' ( % "-
"- %
+ > >
( (
m c m c c c
.
B. 12. Flamba$ul lateral al grinzilor ,nco!oiate. Tensiuni critice. 3erificarea stabilitii
6tKt timp cKt forIa este micH grinda lucreazH Kn domeniul elastic Ji ea numai se Kncovoaie, la
atingerea forIei valorii critice grinda devine instabilH ea se rHsuceJte Ji se deformeazH lateral grinda
flambeazH. Valoarea forIei critice Ji a momentului depind de dimensiunile grinzii tipul de secIiune
raportul dintre KnHlIimea ei Ji lungime modul de aplicare a sarcinilor Ji modul de rezemare.
) / " (
'
'
+
4 Y
ef
cr
6* ,*
l
c
F
c-coef depinde de tipul sarcinii* 2ef- lungimea de calcul a tHlpii
AIR- rigiditatea grinzii Kn planul perpendicular Kn planul de acIiune a forIei
?It- rigiditatea la forfecare* It X moment de inerIie la torsiune* ? X modul de elasticitata transversal*
a- coef ce depinde de tipul grinzii
ef cr cr
l kF '
M- coef depinde de modul de aplicare a sarcinilor pe lungimea grinzii
) / " (
'
+
4 Y
ef
cr
6* ,*
l
kc
F
(
cr
(
cr
c
*
+ '
&
'
'

' / +
*
&
(
(

'
'
'
'
/ "
'
) / " (
'

,
_

,
_

+
ef (
y ef
Y(
4
(
y
ef
4 Y
ef (
cr
l
+
*
*
A
+
l
,6
*
*
*
*
l
+ kc
6* ,*
l *
kc+

/ "
'
'
+
+
l
,6
*
* kc
A
ef
Y(
4
,
valoarea tensiunilor critice depinde de modul de aplicare a sarcinilor , sarcinile aplicate cHtre talpa
superioarH micJoreazH tensiunile critice. Verificarea stabilitHIii globale a grinzii constH Kn
determinarea tensiunilor normale Ji cele critice
cr
C
&
'

5
y
cr
R

C y
C 5
R
&
'

-coef de flaba1 ce depindede-

y ef (
y
R
,
l
+
*
*
'
"

,
_

" "
" "
'" . - +$ . - $% . -
$% . -


+ >
<
5
5

- depinde de tipul grinzii Ji se calculH Kn dependenIH de coef a Ji modul de aplicare a sarcinii.

Stabilitatea globalH a grinzii este asiguratH Ji verificarea nu se cere dacH talpa comprimatH este
suficient KntHritH Knpotriva deplasHrilor orizontale cu a1utorul platela1ului.
B. 1#. 4mbinri suate. Tipuri e ,mbinri. Coroane e suur i caracteristicile lor.
Calculul ,mbinrilor cap la cap.
ToIiuni generale. Sudarea reprezintH cel mai rHHspKndit mi1loc de Kmbinare a construcIiilor
metalice. .in avanta1ele sudurii vom remarca! reducerea consumului de metal cu "-...'-9 faIH de
KmbinHrile cu Juruburi, caracterul compact al KmbinHrilor posibilitatea de a forma KmbinHri cap la cap,
de colI Kn formH de 3 Ji altele fHrH a1utorul unor piese de legHturH(platbande, corniere).
.ezavanta1ele KmbinHrilor prin sudurH sunt! metode dificile de verificare a capacitHIii sudurii,
vKsacozitatea micH a KmbinHrilor, sensibilitatea KmbinHrilor la concentrHri de tensiuni, temperaturi
1oase Ji sarcini dinamice.
Sudarea se efectuiazH cu a1utorul arcului
electric care se formeazH Kntre piesH Ji electrod(fig.
")
Big." Schema procesului de sudurH cu arc
electric!
".elecrod, '. port elecrod, . sursH de curent,
/. piesH de sudat, %. arc electric, +. cordon de
sudurH.
Alecrodul prezintH o sKrmH metalicH cu
KnveliJ, care Kn procesul sudHrii se topeJte sub acIiunea cHldurii. Se topesc de asemenea Ji marginile
pieselor care se sudiazH. .upH solidificare materialul topit formeazH cusHtura(cordonul) de sudurH.
YnveliJul electrodului are un rol Knsemnat Kn procesul sudHrii. 3opindu-se, el formeazH zgurH, care
prote1eazH metalul topit la acIiunea o4igenului Ji hidrogenului din aer. 2a sudare se folosesc mai
multe tipuri de electrozi. .e e4emplu, electrodul de marca A/' dH posibilitatea de a avea cusHturH cu
limita de curgere [
c
^ /"- (pa(/'Mgf/mm
'
), pentru electrodul A%- [
c
^ /,- (pa. 2a denumirea
mHrcii electrodului se adaugH litera 6, dacH materialul electroduilui dH un corcon cu plasticitatea
sporitH(A/'6, A%-6). Sudarea se efectuiazH cu curent continuu sau alternativ, tensiunea de lucru
este Kntre %-...D%V, iar Kntensitatea curentului "$-...%--6.
Comprtarea la sudare Ji siguranIa sudurii sun ' proprietHIi pe baza cHrora oIelurile se
KncadreazH Kn clasele de calitate. Sudabilitatea oIelurilor poate fi estimatH prin c6rbonul echivalent
C
e
, care depinde de elementele de aliere, de coieficienIii de echivalenIH Kn raport cu carbonul.
5Ielurile se considerH sudabile, fHrH prevederi speciale, dacH carbonul echivalent ma4im nu
depHJeJte C
e
_ -,"/...-,/%9. .acH C
e
este mai mare oIelurile sunt predispuse la formarea fisurilor la
rece. 2a sudare se folosesc electroade de bunH calitate, care conIin un procent bun de carbon Ji
elemente de aliere. YnsH Kn procesul de sudare se poate modifica defavorabil structura metalului Kn
zona influienIatH termic, Kn care pot apHrea structuri predispuse la distrugere fragilH. Yn Aurocod
sunt prezentate grosimele elementelor din oIel care satisfac condiIiile de evitare a ruperii fragile Kn
dependenIH de marca oIelului Ji clasa de calitate.
Tipuri e ,mbinri suate. YmbinHrile sudate se pot
grupa Kn urmHtoarele grupuri! KmbinHri cap la cap(fig. a),
KmbinHri cu piese suprapuse(fig.b), KmbinHri combinate (fig.
c), Ji KmbinHri Kn care piesele se KntKlnesc sub un unghi
oarecare(fig. d).
3ipuri de KmbinHri sudate cap la cap(a), cu piese
suprapuse(b), combinate(c), Kn unghi(d), Kn formH de 3(e).
2egHtura dintre piese se realizeazH prin cusHturi de sudurH.
4mbinri cap la cap i calculul lor. 6cest KmbinHri
sunt raIionale, deoarece concentrarea de tensiuni Kn 1urul
cordoanelor de sudurH e mai micH. .acH piesele nu sunt prea groase(/...$mm), sudarea este asiguratH
prin topirea materialului de bazH fHrH o prelucrare a marginilor. .acH grosimea pieselor este mai
mare, pHtrunderea sudurii este asiguratH numai cKnd piesele sunt aJezate la o anumitH distanIH una de
alta Ji marginile sunt prelucrate, realizKndu-se JanIuri, care pot fi de forma! V, >, S, P. Borma
prelucrHrilor marginilor pieselor Ji limitile grosimilor elementelor sudate sunt date Kn tabelul ".
Sudarea pieselor groase se e4ecutH Kn mai multetreceri. .upH fiecare trecere se KndepHrteazH
zgura, care se adunH la suprafaIa cordonului, apoi se e4ecutH stratul urmHtor. 2a cusHturile Kn formH
de V se recomandH resudarea rHdHcinii Knainte de a se face depunerea tuturor straturilor. 2a suduri Kn
> Ji S sudura Kn straturi se face alternativ pe o parte Ji pe alta.
Sudarea pe ambele pHrIi sau pe o parte cu resudarea rHdHcinii
Yn construcIii care sunt solicitate de sarcini dinamicese recomandH folosirea plHcuIilor de
prelungire(fig. a), care dau posibilitate de a evita concentrHrile de tensiuni la Knceputul Ji sfKrJitul
cordonului.

CKnd piesele au grosimi diferite, racordarea se
poate face prin sudurH fHrH prelucrarea mecanicH(direct),
dacH diferenIa de grosimi este pKnH la 'mm(fig. b). .acH
diferenIa de grosime este mai mare, racordarea se face
prin prelucrarea mecanicH a piesei mai groase(fig. c).

.imensiunile caracteristice ale cordoanelor de sudurH
Kn Kmbinare cap la cap.
2ungimea de calcul a sudurii se considerH egalH cu l
W
#
l X 't (") (fig. c) Kn care t - este grosimea sudurii egalH cu
grosimea mai micH a alementelor Kmbinate.
Calculul KmbinHrilor cap la cap perpendiculare pe
direcIia solicitHrii se face considerKnd cH, secIiunea lor
probabilH de rupere este perpendicularH pe a4ele elementelor.
CelaIiile de verificare a cordoanelor sunt urmHtoarele!
en)ru cor-oanele suuse la 7n)in-ere sau comrimare c 1y
R
)
1
l
N
1

V
(fig. '),
en)ru su-urile suuse la forfrecare c 1s
R
)
1
*
1
S Q

V
V
(fig. )
en)ru su-urile suuse la 7nco/oiere c 1y
R
1
&
'

( fig. /).
Pnde! C
WR
X rezistenIa de calcula materialului a sudurii la Kntindere sau comprimare. C
Ws
-
rezistenIa de calcula materialului a sudurii la forfrecare, t X grosimea celei mai subIiri piese, l
W
X
lungimea de calcul a cordonului de sudurH (fig. c,a), definitH cu relaIia ", I
W
X momentul de inerIie a
cordonului de sudurH(fig. "), S
W
X momentiul static al semisecIiunii cordonului de sudurH(fig. "), `
c
X
coeficientul condiIiilor de lucru al construcIiei.
Big.d. Caracteristicile secIiunii sudurii la solicitHri Kn diferite
plane.
Yn cazul solicitHrilor dinamice apare necesitatea de amicJora
tensiunile Kn cordoanele de sudurH. Yn aceste cazuri pentru a lungi
cordonul de sudurH se face o Kmbinare oblicH(fig. c,b). 3ensiunile
de Kntindere (comprimare) Ji forfrecare(fig. d), pot fi calculate!
. cos * sin
1 1
B. 1%. Comportarea i calculul ,mbinrilor suate cu coroane laterale
CusHturile de colI (Kn relief) pot fi e4ecutate cu cordoane laterale (fig. ",a) Ji frontale (fig. ",b).
Sudurile supuse la forIe a4iale sunt solicitate la forfrecare. 3ensiunile tangenIiale Kn lungul
cordoanelor de sudurH se repartizeazH neuniform, fiind mai
mari spre e4tremitHIii (fig. ",a)

.istribuirea tensiunilor Kn KmbinHri cu cordoane Kn
relief! laterale (a), fig.", frontale (b). Sudurile laterale Ji
frontale se rup pe suprafeIe, care trec prin metalul sudurii
(depus), fig.', sau prin metalul graniIei de topire fig..
fig., metalul depus (a), prin matalul graniIei de topire
(b,c), KnHlIimii de calcul (d). YnHlIimea de calcul a cordonului
la rupere prin metalul depus este a
z
VM
f
fig.,d. )Htrunderea
metalului topit Kn metalul de bazH depinde de procedeul de
sudare Ji poziIia sudurii. 2a sudarea manualH aceastH
pHtrundere este micH, de aceea KnHlIimea de calcul prin
metalul de bazH este egalH cu M
f
/b'#-.DM
f
, iar prin matelul
depus M
f
(a
f
#-.D, a
f
#"). )entru alte cazuri valorile
coeficienIilor a
f
Ji a, sKnt date Kn tabelul de mai 1os.
SecIiuni transversale Kn cordoane! bombate (a), concave (b), cu laturi doferite (c),
dimensiunile secIiunilor de calcul prin metalul depus (d). 3ensiunile care apar Kn sudurile de relief au
un caracter comple4. CelaIiile de calcul recomandate Kn
normele de proiectare reies dintr-o schemH simplificatH de
calcul.
2a starea limitH, cKnd nu au
loc deformaIii plastice ale
cordonului, se produce o
redistribuire a tensiunilor Kn
secIiunile de calcul.
ConsiderKnd cH forIa T
provoacH tensiuni uniform
distribuite Ji admiIKnd
posibilitatea ruperii cordonului pe una din secIiunile
convenIionale, obIinem relaIiile de verificare a tensiunilor.
Verificarea tensiunilor tangenIiale prin secIiunea metalului depus se face cu relaIia (fig.,d)
c
1f 1f
R
1f
l
f f
k
f
N
1f

. (")
Yn mod analogic se vor verifica tensiunile Kn secIiunea metalului de bazH la graniIa sudurii!
c 18 18
R
1f
l
f f
k
f
N
18

(')
Yn relaIiile " Ji ' M
f
este cateta cateta cordonului de sudurH fig., c
fV
l
Wf
X lungimea de calcul a
cordonului de sudurH, care este cu "- mm mai micH de cHt cea realH, C
Wf
X rezistenIa de calcul a
metalului depus (a electrodului), C
Wz
X rez . de calcul a metalului de bazH, `
Wf
,`
Wz
X sKnt coeficienIi
condiIiilor de lucru a KmbinHrii sudate egali cu unu pentru costrucIii, ce sKnt e4ploatate la temperaturi
mai mari de cKt -/-dC, `
c
X este coeficientul condiIiilor de lucru a construcIiei.
Conform normelor de poiectare rezistenIele de calcul C
Wf
,C
Wz
, se calculeazH cu relaIiile!
un
R
18
R
1n
1un
R
1f
R V /% . - * %% . -

() unde! C
Wun
, C
un
X rezistenIa normatH la rupere a metalului
depus Ji a metalului de bazH, `
Wn
X coeficientul de siguranIH al materialului, care este egal cu ".'%,
cKnd C
Wun
_ /,- ()a Ji C
Wun
^ %,- ()a.
2a calculul cordoanelor Kn relief este necesar Kn prealabil de a stabili care verificare X prin
mealul depus sau prin metalul de bazH, va avea loc o importanIH hotHrKtoare. )entru aceasta este
necesar de a compara produsele a
f
C
Wf
Ji a
z
C
Wun
cel mai mic va avea o importanIH hotHrKtoare.
.eseori e nevoie de a calcula lungimea cordonului de sudurH cu cateta adoptatH. CeeJind din
relaIiile " Ji '

i
c 1
R
f
k
N
1l
l
V
min
) (
(/) unde! (aC
W
)
min
#min(a
f
C
Wf
, a
z
C
Wz
).
2ungimea ma4imH a cordonului de sudurH nu trebue sH depHJeascH l
Wma4
#$%V a
fV
M
f.
Yn cazul cKnd lungimea calculatH din relaIia / este mai mare de cKt cea ma4imH, este necesar de
a determina KnHlIimea cordonului reeJind din valoarea lungimii adoptate (sau admisibile)!

c
1f
l
f
1
R
N
f
k
V V V
min
) (
(%)
Sudurile frontale (fig.%), solicitate de o forIH T pot fi calculate similar cu relaIiile "Ji '.
SudurH Kn relief supusH la un moment.
.acH Kmbinarea este solicitatH la Kncovoere, verificarea
tensiunilor ma4imale se face cu relaIiile prin metalul depus.
c
1f 1f
R
1f
&
'
1f
(+)
)rin metalul de bazH
c 18 18
R
18
&
'
18

(D)
Pnde Q
Wf
, Q
Wz
X modulele de rezistentH ale sudurii, respectiv
prin metalul de depus Ji metalul de bazH. )entru e4emplu din fig. +
avem!
+
'
V '
1 l
f
k
f
1f
&

($),
+
'
V '
1 l
8
k
8
18
&

(,), l
W
#l-" cm
("-).
CKnd cordonul de sudurH este supus forIei de forfecare G Ji
Kncovoerii cu momentul (, atunci Kn secIiunea de calcul apar
tensiuni de forfecare Ji Kncovoere Kntre ele, fig. D.
Sudura lateralH supusH la un moment Ji forIa tHietoare G. Verificarea se face la tensiunile
rezultante.
-prin metalul depus
c
1f 1f
R
1f
&
'
1f
A
Q
re8

,
_

,
_

' '
("")
-prin metalul de bazH
c 18 18
R
18
&
'
18
A
Q
re8

,
_

,
_

' '
("')
Pnde 6
Wf
#'a
f
M
f
l
W
* 6
Wz
#'a
z
M
f
l
W
.
Yn acelaJi mod se calculeazH sudurile supuse la eforturi pe mai multe direcIii. Pn e4emplu de
solicitare mai comple4H este reprezentatH Kn fig."'..

SudurH lateralH supusH la (, G, T.
Yn acest caz sudura Kn relief este supusH KnacelaIi timp la
eforturi de Kncovoiere, tracIiune Ji forfecare. Verificarea se face
la rezultanta tensiunilor din punct cel mai periculos (punctul" din
fig."'.).
c 1 1
R
1Q 1N f 1
re8
+ +
' '
) ( (")
Pnde tensiunile respective se vor calcula Kn secIiune a de
calcul prin materialul depus sau prin materialul de bazH* C
W
este rezistenIa de calcul (C
Wf
sau C
Wz
)* `
W
coeficientul condiIiilor de lucru al sudurii (`
Wf
sau `
Wz
).
Sudurile de relief supuse la Kncovoiere Kn planul prinderii pot fi calculate folosind relaIiile din
teoria de rHsucire a barelor. SH e4aminHm, de e4emplu, prinderea din fig. "'./, solicitatH de
momentul (.
SudurH de relief supusH la Kncovoiere Kn planul prinderii
Sub acIiunea momentul ( prinderea are tendinIa de a
rHsuci Kn 1urul centrului de greutate al cordonului 5. Yn elementul
d6 al cordonului va apHrea forIa dB#EVd6, unde E sunt tensiunile
de forfecare. 3ensiunile E faIH de centrele de greutate (de rotire)
conduc la un moment, care echivaleazH momentului de
Kncovoiere (.

A
r-A '
("/) unde! integrarae se face pe toatH
suprafaIa sudurii.
)resupunem cH tensiunile E sunt proporIionale cu distanIele de la centrul de rHsucire
,
"
"
r
r

("%) unde E sunt tensiunile la distanIa r de centrul 5,iar E
"
tensiunile la distanIa r#". de aici aflHm E#
E
"
Vr. ("+)
Ynlocuind Kn ("/) valoarea E din ("+) Ji luKnd Kn consideraIie cH E
"
nu depinde de r, obIinem!

* -A r ' V
"
V
'
"

unde I
p
este momentul de inerIie polar, care poate fi e4primat prin
momentele de inerIie a4iale.
.in relaIia ("/) gHsim tensiunile E
"
!
E
"
#
y
*
(
*
'

*
'
+

, substituind E
"
, Kn ("+) obIinem formula pentru tensiunile de forfecare Kn orice
punct al sudHrii!
E#
r

*
'
V
, tensiunile ma4ime
.
'
"
'
"
V
ma4
V
ma4
y (
y
*
(
*
'
r

*
'
+
+

unde 4
"
, R
"
, sHnt coordonatele
punctului cel mai KndepHrtat de centrul de greutate al sudHrii.
SudurH supusH unei solicitHri comple4e Kn planul sudurii.
Sudurile Kn relief supuse la solicitHri comple4e Kn planul
prinderii se verificH la rezultanta tensiunilor de forfecare din cel
mai solicitat punct al sudurii. 3ensiunile Kn cel mai periculos
punct se vor calcula ca tensiunile sumare provenite din eforturile
(, T, Ji G. CelaIia de verificare este!
c 1 1
R , unde C
W
X rezistenIa de calcul a sudurii (C
Wf
sau C
WE
), `
c
X coeficientul condiIiilor de lucru a sudurii (`
Wf
sau

`
Wz
), `
c
X coeficientul condiIiilor de
lucru al construcIiei.
.upH cum se vede Kn cusHturile Kn relief apare o stare de tensiune comple4H.
2a calculul tensiunilor sau folosit scheme simplificate de calcul, care au fost verificate prin
KncercHri. Yn relaIiile folosite Kn normele de proiectare Ji e4puse mai sus se utilizezH rezistenIa de
calcul a metalului depus, sau a materialului de bazH la forfecare (C
Wf
sau C
Wz
). ConvenIia AuropeanH
pentru ConstrucIii (etalice (CAC() propune o relaIie generalH de calcul care Iine cont de cele
tensiuni [
"
, E
"
, E
'
, care apar Kn planul secIiunii minime a sudurii.
Solicitarea sudurilor Kn relief conform Aurocode .
Verificarea cordoanelor se efectueazH cu relaIia!
( ) [ ]
'1
1
u1
R

+
' / "
'
'
'
"

'
"
'1
1
R

"
unde! [
"
, E
"
, E
'
X sKnt
tensiunile care apar Kn planul secIiunii mini e a sudurii. C
uW
X
rezistenIa la rupere a materialului sudurii. a
W
X coeficient care
Iine cont de raportul Kntre rezistenIa la rupere a materialului depus Ji
rezistenIa la rupere a materialului de bazH. )entru oIeluri 52, C'/%, Be+-,
a
f
# -.$, `
(W
X coeficient de siguranIH a sudurii, `
(W
#".'.
Schema de calcul a cusHturii oblice.
B. 1'. Tipuri e uruburi i caracteristicile lor. Comportarea ,mbinrilor cu uruburi.
Calculul uruburilor la forfecare( presiune pe gaur i ,ntinere.
?eneralitHIi. YmbinHrile cu Juruburi au apHrut Knaintea KmbinHrilor sudate. Simplicitatea
KmbinHrii Ji siguranIa Kn timpul e4ploatHrii dau posibilitate sH fie folosite pe o scarH mai largH.
YmbinHriJe cu Juruburi se folosesc la montare, KmbinHri cu eforturi mari, care nu pot fi preluate de
nituri, Kn pachete cu grosimea de peste % d, Kn construcIiile demontabile J. a.
Yn prezent se folosesc urmHtoarele tipuri de Juruburi!
-brute (grosolane, nepHsuite, clasa de precizie C. ?5S3 "%%$,-D-
V
)
-de e4actitate normalH (clasa de precizie =, ?5S3 DD,$-D-
V
)
-de e4actitate sporitH (precise, clasa de precizie 6, ?5S3 D$-%-D-
V
)
-de KnaltH rezistenIH (?5S3 ''%-DD
V
, ?5S3 '%+-DD
V
)
-de ancorare (pentru fundaIii)(?5S3 '/D,-"-$-)
euruburile sunt alcHtuite dint-o ti1H cilindricH cu uncap
he4agonal, la la celHlalt capHt ti1a este filetatH Ji se poate KnJuruba o
piuliIH he4agonalH. .imensiunile caracteristice ale Jurubului, Jaibei Ji
piuliIei sKnt indicate mai 1os!
eurub cu JaibH (a), piuliIH (b).
euruburile brute pot avea o deviere a diametrului ti1ei pKnH la
"mm de la diametrul nominal, cele de e4actitate normalH pKnH la -.%'
mm. .iametrul gHurii Kn care se monteazH Jurubul trebue sH fie cu
'... mm mai mare de cKt diametrul ti1ei. 2a KmbinHri cu clasa de precizie 6 se referH KmbinHrile, Kn
care gHurile se realizeazH pe Kntreg pachetul, pe Jabloane Kn elemente separate sau, dacH gHurile au
fost ralizate iniIialKn piese separate la diametru mai mic, apoi lHrgite Kn pachet pKnH la diametrul
cuvenit.
euruburiele se realizeazH din oIeluri carbonice for1ate la rece sau cald. .upH caracteristicile
mecanice Juruburile se clasificH Kn grupe (clase) de rezistenIH. ?rupa de rezistenIH este notatH prin '
cifre. )rima cifrH KnmulIitH cu "- dH rezistenIa la rupere ([
r
Kn Mgf/mm
'
), produsul cifrelor X limita
de curgere ([
c
Kn Mgf/mm
'
), iar cifra a doua multiplicatH cu "- dH Kn 9 raportul [
c
/[
r
.
euruburile brute (grosolane) se folosesc Kn KmbinHrile de montare. 6ceste KmbinHri sKnt
deformative. euruburile Kntroduse Kn gHuri cu '... mm mai mari ca diametrul Jurubului nu KnpiedicH
alunecarea pieselor care se pot deplasa pKnH cKnd se stabileJte contactul Kntre ti1a Juruburilor Ji pereIii
gHurilor. .e aceea aceste tipuri de Juruburi nu pot fi recomandate Kn construcIii de oIel cu limita de
curgere mai mare de $- ()a Ji Kn KmbinHri de o responsabilitate sporitH care sKnt solicitate la
forfecare. euruburi de e4actitate sporitH (precise) clasa de precizie /, care se realizeazH tot din oIeluri
carbonate Ji se divizeazH Kn aceliaJi grupHri de rezistenIH. 3i1a acestor Juruburi e strun1itH Ji are o
formH cilindricH.
.iametrul ti1ei are toleranIH (abatere) numai Kn minus* --,'$...--,/ mm diametrul gHurilor are
toleranIH numai Kn plus care nu trebuie sH depHJiascH F-, mm. Cu astfel de devieri mici Juruburile
nu intrH liber Kn gHuri, fiind nevoie de ale bate cu ciocanul. SuprafeIale gHuirilor trebuie sH fie netede,
aceasta obIinKnduse numai dacH gHurile sKnt sfredelite folosind sabloane. YmbinHrile cu Juruburi de
e4actitate sporitH se comportH bine la forfrecare.
euruburile de KnaltH rezistenIH sunt e4ecutate din oIeluri aliate cu caracteristici mecanice
superioare, avKnd e4actitatea Juruburilor normale. 2a KnJurubarea piuliIei, Kn Jurub apar eforturi de
Kntindere considerabile care apasH puternic piesele din Kmbinare. .eplasarea relativH a pieselor este
KmpedicatH de forIele de frcare, care apar pe suprafeIele de contact. .e aceia astfel de KmbinHri sunt
numite KmbinHri prin fricIiune. )entru ameliorarea forIelor de frecare suprafeIele elementelor trebuie
curHIate de murdHrie,. Pleiuri, ruginH, etc. Cu a1utorul pieriilor din sKrmH, sablate cu un 1et de nisip
sub presiune sau cu alice de metal dur. 5 rugozitate suficient de bunH poate fi realizat Kn urma
prelucrHrii suprafeIelor cu flacHrH o4iacetilenicH Ji apoi curHIirii cu o periie de sKrmH.
euruburile de o KnaltH rezistenIH se utilizeazH Kn KmbinHri de montare cu forIe mari de
forfrecare Ji Kn cazul unor sarcini dinamice sau vibrante.
Comor)area 7m5in9rilor cu :uru5uri. Yn
KmbinHrile cu Juruburi obiJnuite forIele de Kntindee Kn
Juruburi nu sunt controlate, prin urmare forIele de
frecare Kntre piese nu sunt determinate Ji Kn
ma1oritatea cazurilor, nu sunt suficiente de a prelua
forIele de frecare.
Comportarea Jurubului Knainte de distrugere.
Comportarea KmbinHrilor poate fi divizatH Kn / etape. 2a " etapH, cKnd forIele de frecare Kntre
piese nu sKnt Knvinse, Juruburile sunt supuse numi la tracIiune* Kmbinarea lucreazH Kn stare elasticH. Yn
aJa mod se comportH Ji KmbinHrile cu Juruburi de KnaltH rezistenIH. Atapa ', cKnd forIele de frecare
suntKnvinse, se observH deplasare relativH a elementelor KmbinHrii pKnH cKnd Juruburile vin Kn contact
cu pereIii gHurilor.

Atapa , forIa de forfrecare din Kmbinare se transmite
prin presiunea de suprafaIa gHurii la ti1a Jurubului. .acH forIa
se mHreJte treptat, ti1a Jurubului Ji marginea gHurii se strivesc,
Juruburile se Kncovoaie Ji se Kntinde, deoarece capul Jurubului
Ji piuliIa KmpedicH Kncovoierea liberH a ti1ei. 3reptat forIeJe de
frercare se micJoriazH Ji Kmbinarea trece Kn etapa/, cKnd ti1a se
gHseJte Kn stadiul elasto-plastic de coportare. Ymbinarea se
distruge din cauza strivirii pereIilor gHurilor, forfrecHrii
Jurubului, despicHrii platbandei la ultimul Jurub sau Kn urma unui fenomen de distrugere mi4t. Yn
practicH este folosit un procedeu simplificat de calcul, care considerH ' situaIii de distrugere a
Jurubului! prin forfrecare Ji prin depHJirea rez-i limitH la presiune localH pe pereIii gHurilor.
Calculul :uru5urilor la forfrecare. Capacitatea portantH a Jurubului la forfrercare se calculiazH
cu relaIia T
bs
#C
bs
6
b
`
b
n
s
, unde C
bs
X rezistenIa de calcul a Jurubului. 6
b
# fd
'
// X aria secIiunii de
calcul a Jurubului. d X diametrul pHrIii nefiletate a Jurubului. n
s
X numHrul secIiunilor de forfrecare al
Juruburilor. `
b
X coeficientul condiIiilor de lucru al KmbinHrii.
Calculul :uru5urilor la resiune e ere;ii g9urilor. 3ensiunile de contact Kntre Jurub Ji
peretele gHurii se repartizeazH neuniform (fig. ,a). 6celoraJi
tensiuni este supusH ti1a Jurubului.
Cepartizarea tensiunilor de contact! pe peretele gHurii (a).
Corect va fi verificarea tensiunilor ma4ime [
ma4
. .eoarece
distribuirea acestor tensiuni este complicatH, ele sKnt
convenIionale considerate uniform distribuite dupH diametrul
Jurubului (fig.,c). ConsiderKnd tensiunile ma4ime egale cu
rezistenIa de calcul, obIinem capacitatea portantH a Jurubului la
presiune localH pe pereIii gHurii.

i
i
) -
5 5
R
5
N
, unde! C
bp
X rezistenIa de calcul a presiunii pe
perIii gHurii, ct
i
X suma minimH a grosimelor pieselor care alunecH Kn acelaJi sens.
Yn conformitate cu normele C
bp
se va calcula cu relaIiile (respectiv pentru Juruburi cu clasa de
precizie 6 sau = Ji C),
un
R
,
un
R
5
R ) /"- + . - ( +

un
R
,
un
R
5
R ) /- + . - ( +
, unde C
un
X rezistenIa normatH
la rupere a oIelului pieselor Knbinate.
Ymbinarea cu Juruburi solicitate de o forIH care
aczioneazH Kn centru.
Verificarea KmbinHrii cu Juruburi la forIa T ce acIioneazH
centric (fig. /), se efectueazH considerKnd repartizarea uniformH
a acesteia cHtre toate Juruburile.
c
5
N n N
n
nN
min
/
, unde!
) , min(
min 5
N
5s
N
5
N
, `
c
X coeficientul
condiIiilor de lucru al construcIiei.
Calculul :uru5urilor solici)a)e la 7n)in-ere. .acH forIa e4terioarH care acIioneazH
asupraKmbinHrii este parallH cu a4ele Juruburilor, atunci ele vor fi solicitate la Kntindere. Calitatea
e4ecutHrii gHurilor Ji a ti1ei nu 1oacH nici un rol Kn cazul cKnd Kmbinarea este supusH solicitHrilor
statice, de aceeea rezistenIele admisibile ale Juruburilor de e4actitate normalH sau ridicatH sKnt
aceleaJi. Pn e4emplu de Kmbinare solicitatH la Kntindere este reprezentatH Kn fig. %
Ymbinarea cu Juruburi solicitatH la Kntindere.
Capacitatea portantH a Jurubului la Kntindere se
calculeazH cu formula! T
bt
#C
bt
6
bn
, unde. C
bt
X rezistenIa de
clcul a Jurubului la Kntindere, 6
bn
X aria netH a ti1ei Jurubului
(pe secIiunea filetului). 6riile secIiunii ti1ei Jurubului brutH 6
b
Ji netH 6
bn
Kn funcIie de diametrul Jurubului sKnt date Kn tabel.
TumHrul necesar de Juruburi Kn Kmbinare solicitatH de o forIH centricH este n^T/T
bt
`
c
. eurubul
solicitat Kn acelaJi timp la Kntindere Ji forfecare se verificH separat la
Kntindere, forfecare Ji la presiune pe gaurH.
B. 1). Comportarea i calculul ,mbinrilor cu uruburi e ,nalt rezisten. Tipuri e
forfecare. 3erificare e rezistenta
.atoritH pretensionHrii Juruburilor, deplasarea relativH a pieselor este KmpiedicatH de forIele de
frecare ce apar Kntre suprafeIele de contact. (odul de
transmitere a forIelor diferH faIH de KmbinHriJe cu
Juruburi obiJnuite, care transmit eforturile prin presiunea
ti1ei asupra gHurii. Pn factor important e forIa de
Kntindere a Jurubului Ji calitatea suprafeIelor care
transmit forIa de freacare.
Capacitatea portantH a unui Jurub de KnaltH
rezistenIH se calculeazHcu formula!
+ f
n
5 5n
A
5+
R
5+
Q /
unde! C
bh
X rezistenIa de
calcul la Kntindere a Jurubului de KnaltH rezistenIH, g X
coeficient de frecare, depinde de materialul elementului,
6
bn
X suprafaIa netH a Jurubului dupH tabel, n
f
X numHrul
suprafeIelor de alunecare, `
h
X coeficient de siguranIH dupH tabel, `
b
#-.$ pentru n_%, `
b
#-., pentru
%_n_"-, `
b
#".- pentru n^"-. CezistenIa de calcul la Kntindere a Jurubului de KnaltH rezistenIH
C
bh
#-.DC
bun
, C
bun
X rezistenIa minimH la rupere. )entru unele oIeluri aceastH caracteristicH este datH Kn
tabel. ConsiderKnd cH forIa T se transmite uniform la toate Juruburile obIinem formula de verificare a
eforturilor Kn Jurub.
c
5+
Q
n
N
n
N
SecIiunile elementelor gHurite trebuie verificate la rezistenIH. Yn acelaJi timp se considerH cH
1umHtate din forIa care Ki revine unui Jurub din secIiunea de calcul este transmis de forIa de frecare.
3ensiunile Kn secIiunea cea mai solicitatH ce trece prin Juruburile marginale se vor calcula cu relaIia
c y
R
n
n
N
c
A
N

,
_

% . - "
unde! T
n
X numHrul de Juruburi din secIiunea marginalH, n X numHrul total de
Juruburi, 6
c
X aria secIiunii de calcul care se ia egelH cu 6
n
X aria secIiunii nete Kn cazul solicitHrii
dinamice. 2a solicitHri statice 6
c
se ia Ji egal cu 6 X ria secIiunii brute. 6
n
^-.$%6, sau 6
c
#"."$6
n
dacH 6
n
_-.$%6.
&ontarea uruburilor e ,nalt rezisten
Afortul ma4im de preKntindere Kn Jurub

In domeniul solicitHrilor elastice momentul de strKngere a piuliIei este direct proporIional cu
efortul de Kntindere. )rin urmare, efortul de pretensionare poate fi controlat pe baza momentului de
strKngere, care se mHsoarH cu a1utorul unei chei di-namometrice. StrKngerea se face dupH ce Kn
prealabil Juruburile au fost strKnse cu o cheie de mKnH obiJnuitH.
6 doua metodH de controlare a efortului de pretensionare se bazeazH pe strKngerea cu un anumit
unghi de rotire, care este funcIie de alungirea ti1ei Jurubului. Afortul Kn Jurub este proporIional cu
alungirea lui.
In prealabil, pentru anularea rosturilor dintre piese, Juruburile se strKng cu un moment de circa
-.../-9, din momentul total. 6poi strKngerea se face cu o rotire a piuliIei la un unghi de /%d... "-%d
Kn funcIie de lungimea de strKns Ji de diametrul Jurubului.
Aezarea uruburilor
euruburile se aseaza la distanIe prescrise de normele de proiectare N/-O. .istanIele minime se
determinH din considerente de uniformizare a concentrHrilor de tensiuni care apar Kn piesele gHurite.
.istanIele ma4ime se determinH din condiIii de asigurare a stabilitHIii pieselor Kn intervalul dintre
Juruburi Ji compacitHIii KmbinHrii. .acH aceste distanIe sunt mari, Kntre piese nimereJte praf,
umezealH care contribuie la coroziunea lor 5fig. ").
.istanIele dintre Juruburi sunt prevHzute Kn tabelul '.
euruburile la table se aJeazH Kn Jiruri paralele (fig',b), la distanIe prevHzute de tabelul '. 2a
prinderi Juruburile se aJeazH la distanIe minime sau aproape de cele minime* Juruburile de
solidarizare se aseaza la distanIe ma4ime.
3abelul "! )roprietHIile mecanice ale Juruburilor de KnaltH rezistenIH.
Big. " .efectele din KmbinHri cu Juruburi provenite din! distanIa mare dintre Jurub Ji marginea
elementului (a)* distanIa micH dintre Jurub Ji marginea elementului (b)* distanIa mare dintre Juruburi
(c).
3abelul '! .istanIele Kntre Juruburi, sau Juruburi Ji marginea pieselor
Caracteristica distanIei .istanIa
.istanIa Kntre centrele Juruburilor pe o direcIie
- minimH Kn elementele din oIel cu limita de
curgere mai micH de $- '3a ',%d
# idem, cu limita de curgere mai mare de $-
()a
3d
- ma4imH, pe Jirurile marginale, cKnd marginea
KntHritH cu corniere <- sau =2)
- ma4imH, pe Jirurile interioare sau pe cele
margina- le, cKnd elementele sKnt KntHrite cu corniere
marginale - la Kntindere =>- sau '/V
- la comprimare "'d sau "$t
.istanIa de la centrul Jurubului pKnH la marginea
elementului!
- minimH Kn direcIia efortului 'd
- minimH, transversalH direcIiei efortului Kn! l,%d
elemente cu marginile rezultante din laminare l,'d
- idem, din tHiere l,%d
- ma4imH /d sau $)
- minimH pentru Juruburi de KnaltH rezistenIH
pentru orice margine Ji direcIie a forIei l(#
.istanIa dintre centrele Juruburilor Kn direcIia
.iametrul (arca oIelului CezistenIa minimH
nominal (dupH ?5S3 /%/-D") la rupere
filetului R
5un
$ N/mm
2
-$ mm
/-SL selectL ""--
"+...'D $SCLselectL, /-S
6LselectL "%-
"%%-
/-SL selectL ,%-
- -S( , %S'6 "'--
/-SL selectL D%-
+ -S( ""--
/-SL selectL +%-
/' -S( "---
/-SL selectL +--
/$ -S( ,--
la aJezarea Juruburilor Kn Jah a F l,%d
No)a;ii? - este diametrul gHurii pentru Jurub* ) # grosimea celui mai subIire element e4terior* a #
distanIa dintre liniile Juruburilor transversale efortului.
Remarca? 2a aJezarea Juruburilor Kn Jah secIiunea elementului se determinH luKnd Kn consideraIie
reducerea ei din cauza gHurilor pe secIiunea transversalH efortului (nu dupH LzigzagL).
3abelul ! .ate constructive pentru aJezarea Juruburilor Kn corniere.
In cazul profilelor laminate distanIele respective sunt prescrise de standardele corespunzHtoare.
)entru corniere aceste distanIe sunt date Kn tabelul %."-, iar pentru profile P Ji dublu 3 Kn tabelul
%."". In aceste tabele -
ma(
este diametrul ma4im al gHurii* celelante notaIii sunt indicate Kn fig. '
c,d,e,f.
Big. '! 6Jezarea Juruburilor! la table (a,b)* la corniere (c,d)*
la profile P (e)* la profile dublu 3 (f).
6Jezare Kntr-un
Jir
6Jezare
Kn
douH
Jiruri
ruri
b e -
ma(
b -
ma(
aJezarea
gHurilor
%- - " "/- +- /% '% Kn Jah
%+ - "% "/- %% %% ", obiJnuitH
+ % "D "+- +% +- '% Kn Jah
D- /- ", "+- +- +% '" obiJnuitH
D% /% '" "$- +% $- '% Kn Jah
$- /% '" '-- $- $- '%
,- %- ' ''- ,- ,- '$,%
"-- %% ' '%- "-- ,- '$,%
""- +- '%
"'% D- '%
B. 1+. 4mbinri cu uruburi care transmit momente( fore normale i e forfecare.
3erificarea e rezisten.
.eseori concomitent cu momentu Kncovoitor ( acIioneazH forIa de forfecare G Ji forIa a4ialH
T. Yn acest caz calculHm separat eforturile provenite din
moment, forIa de forfecare Ji forIa a4ialH. Afortul T
"
Kl
descompunem Kn componentele T
"4
Ji T
"R
(fig.")
.
'
"
'
cos
"
"

i
i
e
'y
i
i
e
'e
(
N

.
'
"
'
cos
"
"

i
i
e
'(
i
i
e
'e
(
N

(")
Schema eforturilor din Kmbinare provente din moment, forIa a4ialH Ji forIa de forfecare. .in
forIa de forfecare G Kn ti1a Jurubului apare un efort dupH direcIia a4ei R egal cu G/n. 6nalogic, din
forIa a4ialH T rezultH o componentH din direcIia 4 egalH cu T/n.
Afortul rezultant Kn Jurubul cel mai solicitat va fi(fig."),
'
"
'
"

,
_

+ +
,
_

+
n
Q
y
N
n
N
(
N
rey
N
.acH luHm Kn consideraIie relaIia ", Ji observHm cH
' ' '
i
y
i
(
i
e +
obIinem!
( ) ( )
'
' '
"
'
' '
"
ma4

,
_

+
+
+

,
_

+
+

n
Q
i
i
y
i
(
(
'
n
N
i
i
y
i
(
y
'
N 6cest efort nu trebue sH depHJeascH capacitatea portantH
minimH a Jurubului.
B. 1.. "latforme inustriale. Tipuri e platforme. Alctuirea constructi!. 6lemente
componente ale platformelor inustriale.
Sistemul de grinzi KmpreunH cu platela1ul care acoperH un anumit apaIiu formeaJH o platformH
industrialH.
A4istH tipuri de reIele de grinzi! " X simplificatH, ' X normalH, X compla4H " X la
reIeaoa simplificatH sarcina utilH prin platela1 se
transmite grinziJor de platela1, iar de la ele pereIilor!
.acH lungimea grinzilor de platela1 este mare pentru
asigurarea rigiditHIii trebuesc aran1ate des ceea ce duce la
consum mare de metal, Ji se trece la reIeaoa normalH!
.acH distanIa l este mare se trece la reIeaoa comple4H!
A4istH tipuri de KmbinHri ale grinzilor! eta1at, la
acelaJi nivel, cu nivel scHzut.
- la Kmbinare eta1atH grinda de platel1 se aJeazH pe grinda
principalH.
.acH KnHlIimea de construcIie este limitatH atunci se trece la
Kmbinarea la acelaJi nivel, und grinzile de platela1 se prind lateral de
grinda principalH. Tivelul lor de sus coincide.
)entru schema comple4H se utilizeazH Kmbinarea cu nivel
scHzut pentru grinde secundarH. Tivelul grinzii de platela1 Ji a
grinzii principale coincid.
2a proiectarea platformelor
industriale, reIelelor de grinzi,
numHrul de grinzi trebue sH
fie minim. .istanIa dintre
grinzile de platela1 se adoptH!
a#-.+...".+ m, dintre grinzile
secundare, b#'...%m, Ji se
alege tipul reIelei prin
compararea diferitor variante cu diferite dimensiuni a Ji b, dupH consumul minim de metal, m
'
.
.acH distanIa dintre stKlpi nu este indicatH, apoi dupH costul minim al grinzilor Ji stKlpilor, se
adoptH numHrul profilului cel mai rHspKndi, se calculeazH momentul ma4im Ji deschiderea. )latela1ul
din foi de oIel se Hrinde de grinzile de platela1 prin cordoanele de sudurH.
"-platela1, '-cordoane de sudurH, -grindH de platela1. t
pl
#(+..."/)mm, se alege grosimea
platela1ului Kn dependenIH de valoarea sarcinii utile, Ji poate fi din foi netede, sau streate din metal.
?rinzile de platela1 sKnt de obicei din profile laminate, din oIel I. ?rinzile secundare pot fi atKt
din profile laminate cKt Ji compuse dinfoi de metal. ?rinzile
compuse sKnt de obicei alcHtuite din foi de metal.
B. 1/. "latela$e metalice pentru platforme inustriale.
Calculul platela$elor in oel.
Yn calitate de platela1 din oIel se utilizeazH foi! netede, ondulate, sau cu nervuri. )latela1ele se
aJeazH pe grinzile de platela1 Ji se prind cu cordoane de sudurH. )latela1ul se alege din foi standarte
dupH lHIime.
?rosimea platela1ului se alege Kn dependenIH de valoarea
sarcinii utile Ji se adoptH t
pl
#(+..."/)mm. )latela1ul lucazH la Kncovoere
Ji Kntindere, se calculeazH la rezistenIH Ji rigiditate. .acH sarcina utilH
nu depHJeJte %- >T/m
'
, apoi rezistenIa este asiguratH Ji se clculeazH
platela1ul numai la rigiditate. )entru a calcula platela1ul la rigiditate se
taie o fKJie cu lHIimea de o unitate, se lagH articulat de reazem Ji se KncarcH cu o sarcinH normatH
uniform distribuitH. Sub acIiunea sarcinii platela1ul se Kncovoaie dupH o suprafaIH cilindricH. Yn
reazeme apar reacIiuni Ji forIe de Kntindere.
2a valoarea forIei h se calculeazH cordoanele de sudurH.
Calculul la rigiditate constH Kn determinarea sHgeIii de Kncovoere de
la sarcina normatH Ji compararea ei cu sarcina limitH!

(
f f sin
"
"
-
+

unde! 4 X distanIa de la reazemul din stKnga pKnH la

reacIiunea unde se calculeazH sHgeata de Kncovoere.
* ,
l
n
q
f
"
/
V
$/
%
-


'
"
"

,
,

. -

cr)
3
@


'
"
'
ef
l
* ,
cr)
3

l
) ,
l
f
f
@
"
'
/
'
1
]
1

, dacH dimensiunile platela1ului Ji valoarea sarcinii utile nu depHJeJte %-
>T/
"%-
1
]
1

l
f
m
'
iar se pot determina dimensiunile din urmHtoarea relaIie,
"%-
"
-
/
-
/ D'
"
"%
-
/

1
]
1

,
_

+
f
l
n
n
q n
,
n
l
)
l
l
6vKnd raportul optimal se poate stabili! lungimea platela1ului, l
pl
#(-.+...".+) m, Ji grosimea
platela1ului t
pl
#(+..."/) mm.
.acH sunt cunoscute dimensiunile platela1ului se verificH rezistnIa Ji rigiditatea.
+
'
"
, " ,
$
'
-
"
"
-
,
l
)
&
l
) A
ql
'
' '
&
'
A
@

+
+

sHgeata de Kncovoere va fi!

[ ] f f f
+

"
"
-
, cordoanele de sudurH KncolI
Knt calculate la rezistenIa de tHiere a metelului cordonului sau graniIei de aliere,
n
c 18 18
R
1
l
f
k
8
@
18
n
c
1f 1f
R
1
l
f
k
f
@
1f

"
"


Kn care a
f
Ji a
z
sunt coeficienIii valorile cHrora se iau din norme, M
f
X cateta
cordonului de sudurH Kn colI, l
W
X lungimea de calcul a cordonului de sudurH, C
Wf
X rezistenIa de
calcul a materialului cordonului, C
Wz
X rezistenIa de calcul a materialului grinzii de aliere, `
f
, `
z
X
coeficienIii condiIiilor de lucru a sudurii egali cu ", Kn afarH de rigiditatea climaticH cu temperaturi
sub -/-dC, `
c
X coeficient de siguranIH.
.in condiIiile de rezistenIH sunt determinate catetele necesare ale sudurii!
c 18
R
8
n
@
f
k
c
1f
R
f
n
@
f
k

cateta cordonului de sudurH se ia cea mai mare din cele ' indicate Kn norme.

B. 21. 7rinzi laminate. -imensionarea i !erificarea rezistenei( stabilitii generale i
rigiitii.
Yn calitate de grinzi laminate se utilizeazH profile I Ji P.
?rinzile laminate se verificH la rezistenIH, rigiditate Ji
stebilitate globalH. Se calculeazH grinzile laminate la rezistenIH
dupH domeniul elastic de lucru al materialului Ji elasto plastic.
Verificarea rezistenIei dupH domeniul elasto plastic se face!
c y
R
+
&
'

min
, dimensionarea se face astfel!se deteminH
modulul de rezistenIH necesar! Q
c
#(
ma4
/C
R
`
c
, dupH standartele pentru grinzile laminate Kn
dependenIH de Q
c
se determinH numHrul profilului pentru care Q
4
^Q
c
Ji se verificH rezistenIa!
cr)
3
c y
R
(
&
'


ma4
, pentru grinzile confecIionate din oIeluricu rezistenIa de calcul mai micH de %$-
()a, solicitatH static pentru care este asiguratH stabilitatea globalH, rezistenIa se verificH IimKnd cont
de dezvoltarea deformaIiilor plastice!
c y
R
+
& c
'

min "
, c
"
X coeficient care Iine cont de
dezvoltarea deformaIiilor plastice Ji se adoptH! c
"
#c, pentru E_-.%C
s
, c
"
#".-%a
c
pentru -.%C
s
_E_-.,C
s
,
( )
( )
'
/ "
'
/ "
s
R
s
R

tensiunile tangenIiale medii, E#G/nt, i#-.D pentru profil I, i#-, pentru alte tipuri de
profile, c- se determinH Kn dependenIH de tipul secIiunii Ji raportul dintre aria tHlpii Ji aria inimii.
1
A
f
A
c .
.imensionarea se face! se calculeazH modulul de rezistenIH necesar,
"' . "
"
,
"
ma4
c
c y
R c
'
c
&

, Kn
dependenIH de modulul de rezistenIH Q
c
alegem profilul I. (Q
4
Ji Q
c
) Kn dependenIH de 6
f
/6
W
,
alegem c
"
. verificHm rezistenIa!
c y
R
(
& c
'

"
ma4
, dacH rezistenIa nu este asiguratH se ia urmHtorul
profil Ji se verificH rezistenIa. Verificarea rezistenIei constH Kn determinarea sHgrIii relative Ji
comportarea ei cu sHgeata relativH limitatH de norme!
--/ . -
'%-
"

$/
%

1
]
1

l
f
(
,*
l
n
q
l
f
, dacH rigiditatea
nu este asiguratH se alege urmHtorul profil Ji se verificH numai rigiditatea. Stabilitatea globalH a
grinzilor este asiguratH dacH pe talpa superioarH se aJeazH platieul rigid legat (prins), sau decH
raportul dintre lungimea de calcul Ji lHIimea tHlpii ginzii nu depHJeJte valoarea calculatH dupH
norme. Pnde lungimea de calcul se ia egalH cu distanIa dintre punctele de prindere a tHlpii
comprimate, Kmpotriva depasHrilor transversale. .acH stabilitatea globalH nu este asiguratH atunci ea
se determinH cu urmHtoarea formulH! c y
R
c
&
5
'
5
ef
l

, j
b
se determinH Kn funcIie de j
"
,
y
R
,
ef
l
+
(
*
y
*
'
"

,
_

, dacH j
b
_-.$% atunci j
b
#j
"
, dacH j
b
^-.$% atunci
j
b
#-.+$F-.'"V j
"
. kli#".%/V(I
f
/I
z
)V(l
ef
/h)
'
, dacH Ji Kn acest caz stabilitatea globalH nu este
asiguratH se micJoriazH lungimea de calcul a grinzii micJorKnd distanIa dintre contravKntuiri.
B. 21. -imensionarea grinzilor compuse. -eterminarea ,nlimii ma0ime i minime.
Stabilirea grosimii inimii. Stabilirea imesiunilor talpii.
?inzile compuse se utilizeazH Kn cazul cKnd nu este asiguratH capacitatea portantH a grinzilor
laminate (Q
c
^"---cm

), sau dacH este necesar de a proiecta o grindH cui tHlpi desfHJurate (late).
?rinda compusH este alcHtuitH din foi!

.imensionarea grinzilor se Kncepe cu determinarea KnHlIimii ei.
YnHlIimea grinzii se determinH reieJind din condiIii!
" X consumul minim de metal (KnHlIime optimalH),
' X asigurarea rigiditHIii (KnHlIimea minimH),
X KnHlIimea grinzii nu trebuie sH depHJiascH KnHlIimea
construcIiei.
An9l;imea o)im9 g
gr
#g
tp
Fg
in
, g
gr
#('C(/hC
R
)k
tp
mFht
W
k
in
m.

C X partea momentului preluatH de tHlpi, k X coeficient care Iine
cont de ma1orarea greutHIii Kn dependenIH de tipul grinzii, m X densitatea
oIelului.

in
1
)
)
y
R +
C'
+
gr
+
'
'
-
,
1
)
&
k
o)
+
1
)
&
in
C
)
+ ,
'

, M X
coeficient care Iine cont de tipul grinzii, M#","...","% pentru grinzi sudate
M#",'...",'% penmtru grinzi cu Juruburi
An9l;imea minim9 se determinH reieJind din asigurarea rigiditHIii
( ) ( )
( )
( )
( ) ( )
( )
( )
( )
( )
.
'/
%
min
,
/--
"
, ,
'/
"%
,
'
'/
%
'
'/
%
,
'
, ,
$
'
*
'
/$
%
'
/$
%
/
$/
%
n
g
f
n
3
f
n
g
n
3
l
f
,
l
y
R
c
+
l
f
n
g
f
n
3
f
n
g
n
3
y
R
n
g
n
3
l
f
,
l
n
g
n
3
+
,+
l
n
g
n
3
,+&
& l
n
g
n
3
f
&+
* &
n
g
n
3
n
'
l
n
g
n
3
n
'
,*
&l
n
g
n
3
,*
l
n
'
,*
l
n
g
n
3
f

+
+

1
]
1

1
]
1

+
+
+
1
]
1

+

+

+

+
+

+

+

" - h
opt
^h
min
,
' - h
opt
_h
min
.
.acH ", atunci KnHlIimea grinzii se stabileJte cu %-"-9 mai micH decKt KnHlIimea optimH KnsH
mai mare sau egalH ca KnHlIimea minimH. .acH ', atunci KnHlIimea grinzii se stabileJte egalH cu
KnHlIimea minimH, KnsH Kn acest caz grinza este prelucratH cu un consum sporit de metal. )entru a
micJora KnHlIimea grinzii Kn acest caz se trece la o altH marcH a oIelului cu o rezistenIH de calcul mai
mare. BiindcH KnJlIimea grinzii neesenIial diferH de KnHlIimea inimii, la stabilirea KnHlIimii grinzii de
regulH se stabileJte KnHlIimea inimii, se stabileJte din foi standarte dupH lHIime. Se recomandH ca
KnHlIimea foilor sH nu depHJiascH ''-- mm.
X grosimea inimii X inima grinzii lucreazH la forfrecare Ji preia forIa de tHiere. Se determinH
lHIimea inimii din tensiunile tangenIiale. c s
R
1
)
(
*
(
QS

. )entru o grindH cu secIiunea optimH la care
greutatea inimii este egalH cu greutatea tHlpilor Ji ia se spri1inH prin intermediul tHlpilor inferioare,
tensiunile tangenIiale sunt preluate cum de inima grinzii aJa Ji de talpa inferioarH I/S#-,$%h Kn acest
caz
s
R
1
+
Q
1
)
ma4
' . "

.

.acH grinda se spri1inH prin intermediul nervurii frontale apoi tensiunile
tangenIiale sunt preluate numai de inima grinzii I/S#-,D%h,
s
R
1
+
Q
1
)
ma4
' . "

.
)entru asigurarea stabilitHIii locale a grinzii de la acIiunea tensiunii
normale grosimea inimii trebuie sH fie egalH
% . %
,
y
R
1
+
1
)
, dascH h#("...') m,
atunci t
W
#DF//"--- mm, h#("/$..."/"-) l. t
Wmin
#$ mm pentru l_"' m, t
Wmin
#"-
mm pentru "'_ l _"+ m, t
Wmin
#"' mm pentru l^"+ m. Se stabileJte grosimea
minimHdin foi standarte dupH grosime ($,"-,"',"/,...,-) mm.
/ X calculul tHlpilor, Kn grinzile sudate talpa se proiecteazH dintr-o singurH foaie, iar dacH din '
sau mai multe foi care se sudiazH Kntre iele apoi Knte aceste foi apar concentrHri de
tensiune. ?rosimea tHlpii t
f
n't
W
_t
W
.
Se stabileJte grosimea tHlpii din foi standarte dupH grosime Ji grosimea tHlpii
ma4imi t
fma4
_- mm. BiindcH pentru grosimi mai mari se micJoriazH rezistenIa de
calcul C
R
. 2HIimea tHlpii se ia b
f
#("/'..."/%) h. )entru a fi asiguratH stabilitatea
globalH a grinzii din considerente constructive! b
f
^"/"- h, b
f
^"$- mm. )entru ca sH fie asiguratH
stabilitatea localH a tHlpii, raportul dintre consola tHlpii Ji grosimea lui este
y
R
,
f
)
ef
5
% . -
, dacH
calculul se face dupH domeniul elastic Ji elastoplastic
y
R
,
1
)
1
+
f
)
ef
5
% . - "" . -
,
f
)
f
5
1
)
ef
5
ef
5 - ,
'

.
Se stabileJte lHIimea tHlpilor dupH lHIimea standartH a foilor. CezistenIa grinzii compuse se verificH!
,
'
' '
'
"'
'

,
_

+ +
f
)
1
+
fr
)
f
5
1
+
1
)
(
*
c 8
R
(
&
'
(
+
(
*
(
&
ma4
,
' /
.
B. 22. 3ariatia sectiunii in lungul grinzii compuse. &ouri e !ariatie. 3erificarea rezstentei(
stabilitatii globale si rigiitatii grinzilor compuse.
?rinda optimH este aceea, la care modulul de rezistenIH urmHreJte diagrama momentului
Kncovoietor. 5 secIiune variabilH necesitH un consum de manoperH mai mare, de aceea grinzile slab
solicitate Ji de lungimi reduse se e4ecutH cu secIiuni constante. 2a grinzi cu deschideri mari puternic
solicitate variaIia secIiunii este avanta1oasH Ji reduce consumul de metal cu "-..."%.
VariaIia secIiunii grinzii poate fi realizatH prin! modificarea KnHlIimii grinzii (fig. +."-a)*
modificarea grosimii tHlpilor (fig. +."-b) sau modificarea lHIimii lor (fig. +."-c,d).
SoluIia frecvent folositH Kn practicH este cea realizatH prin variaIia lHIimii tHlpilor, care poate fi
efectuatH printr-o trecere linH de la lHIimea mai mare la lHIimea mai micH (fig. +."-c) sau printr-o
modificare continuH a tHlplor (fig. +."-d).
KmbinHrile platbandelor tHlpilor se realizeazH prin sudurH cap la cap, transversalH sau sub un unghi.
In ultimul caz capacitatea portantH a sudurii este egalH cu cea a platbandei.
)entru determinarea locului de modificare a secIiunii este necesar de a obIine e4presia
momentelor Kntr-un punct arbitrar 8 Ji de a o egala cu momentul 'B$ care poate fi admis Kn secIiunea
modificatH

(+.)
unde ' este momentul Kntr-o secIiune arbitrarH, amplasatH la distanIa 8 de la reazemul din stKnga*
- momentul
de Kncovoiere admisibil Kn secIiunea modificatH.
.e e4emplu, pentru o grindH simplu rezematH acIionatH de o sarcinH uniform distribuitH de
intensitatea q
IntroducKnd aceastH e4presie Kn egalitatea (+.), obIinem ecuaIia pHtratH

(6.34)
Big. +."-! VariaIia secIiunii grinzii prin! modificarea KnHlIimii grinzii (a)* modificarea grosimii
tHlpilor (b)* modificarea lHIimii tHlpilor (c,d).
din care gHsim douH valori , .in aceste puncte spre reazem
secIiunea poate fi modificatH. .acH tHlpile se KmbinH cu sudurH cap la cap, Kn relaIia (+./) R
y
se va
Knlocui cu R
1y
. VariaIia secIiunii se efectueazH nu din poziIia secIiunii teoretic obIinutH
din ecuaIia (+./), ci din secIiuni amplasate cu cel puIin
"5
f
# lHIimea tHlpii nemodificate) spre reazem cu scopul de a include talpa Kn lucru, KncepKnd cu
secIiunea modificatH.
.acH modificarea secIiunii se face prin micJorarea lHIimii tHlpii, atunci lHIimea tHlpii modificate
5
=
f
trebuie sH satisfacH condiIiile
In locul de variaIie al secIiunii se vor verifica tensiunile echivalente Kn inimH la nivelul cordonului
de sudurH

(+.%)
unde
Ji 'B$ QB sunt respectiv momentul de Kncovoiere Ji forIa de forfecare Kn punctul de variaIie al
secIiunii* *B
(
este momentul de inerIie al secIiunii modificate* S
=
$ -momentul static al tHlpii secIiunii
modificate.
.acH Kn locul de variaIie al secIiunii apar tensiuni locale (de e4emplu, pe talpH reazemH grinda de
platela1 sau secundarH) verificarea la rezistenIH se face cu relaIia

(6.36)
Kn care sunt tensiunile locale Kn inima grinzii.
.acH inegalitatea (+.+) nu este KndeplinitH, inima grinzii sub forIa concentratH se va rigidiza cu
nervuri Ji verificarea se va face cu relaIia (+.%).
3ensiuni locale Kn inima grinzii apar sub grinzile de platela1 sau secundare la o amplasare eta1atH a
acestora (fig. +.""). 3ensiunile reale sunt Knlocuite convenIional cu tensiuni uniform distribuite pe
lungimea ( 5 este lHIimea tHlpii grinzii
superioare)
unde )
1
este grosimea inimii.
B. 2#. 3erificarea i aasigurarea stabilitii locale a tlpilor grinzii. 3erificarea i
asigurarea stabilitii locale a inimii grinzii.
Pnele elemente cu inima subzire KJi pot pierde capacitatea portantH maai Knainte de cit
elementul Kn Kntregime. 5 Kncovoiere localH a elementului sub acIiunea tensiunilor nurmale sau
tangenIiale se numeJte! opierderea stabilitHIii localep. Ca urmare a pierderii stabilitHIii locale a unui
element aparte se micJoreazH secIiunea barei ea devenind asimetricH, se schimbH centrul de rHsucire
Ji bara K-Ji poate pierde capacitatea portantH. )ierderea stabilitHIii locale poate avea loc cum Kn
domeniul elastic de lucru al materialului, aJa Ji Kn domeniul elasto-plastic.
2a rezolvarea problemei stabilitHIii locale se socoate ca elementele barei lucrezH ca niJte plHci
legate Kntre ele articulat sau rigid. Yn grinzile compuse K-Ji pot pierde stabilitatea localH tHlpile
comprimate la acIiunea tensiunilor normale Ji inma la acIiunea tensiunilor normale Ji tangenIiale. Y-
Ji pierd stabilitatea localH elementele atunci cKnd tensiunile ating valoarea lor criticH. BorIa criticH se
determinH din condiIia egalitHIii lucrului forIelor e4terioare Ji a deformaIiilor interioare. .epinde
forIa criticH de calitHIile elastice a materialului de dimensiunile plHcii, lungimii, lHIimii Ji grosimii Ji
de condiIiile de prindere la frontierH.
'
'
ef
+
c
,* c
cr)
N

unde c X coeficient care depinde de modul de prindere a plHcii Ji de modul de

distribuire a tensiunilor pe secIiune. AI
c
X rigiditatea cilindricH,
( )
'
"

,*
c
,*
, I X modulul de inerIie a
plHcii.
( )
( )
'
,
,
'
'
" "'
'
'
"
'
"'
'
,
"'

,
_

,
_

+
)
k
cr)
+) A
+
) , c
A
cr)
N
cr)
ef
+
,+) c
cr)
N
+)
*

este de dorit ca tensiunile critice sH nu fie mai mici la rezistenIa de calcul, Kn caz contrar
elementul K-Ji poate pierde stabilitatea mai Knainte ca baza Kn Kntregime adicH nu se foloseJte
rezistenIa oIelului Kn Kntregime.
6. stabilitatea localH a tHlpii comprimate.
3alpa comprimatH reprezintH o placH lungH articulat de inimH cu partea ei lungH Ji solicitatH cu
tensiuni normale ce acIioneazH paralel cu partea lungH a tHlpii.
.
CKnd tensiunile ating valoarea criticH talpa K-Ji pierde
stabilitatea localH prin apariIia unor valuri pe marginea tHlpii.
Valorile tensiunilor critice depind de calitHIile elastice Ji
dimensiunile tHlpi!
/
R
cr)
f
)
f
5
,
cr)

,
_

,
'
'% . -
, apoi gHsim raportul ma4imal
dintre consoala tHlpii Ji grosimea ei cKnd este asiguratH stabilitatea localH.
y
R
,
f
)
ef
5
% . -
, Kn cazul
dacH calculul se face dupH domeniul elastic!
'
1
)
f
5
ef
5

, dacH calculul se face dupH domeniul elasto-
plastic atunci condiIia de stabilitate va fi!
y
R
,
1
)
1
+
f
)
ef
5
% . - "" . -
, pentru grinzile cu inima groasH!
, D . '
y
R
,
1
)
1
+

condiIia de stabilitate va fi!

y
R
,
f
)
ef
5
. -
, Kn cazul neconsolidHrii depline a grinzii
valorile ma4ime ale lui (b
ef
/t
f
) pot fi ma1orate KmulIindu-se cu

,
_

y
R
, KnsH nu mai mult de '% 9.
.acH stabilitatea localH a tHlpii nu este asiguratH se micJoreazH lHIimea ei sau se ma1oreazH grosimea.
=. Stabilitatea localH a inimii. Inima K-Ji piearde stabilitatea sub acIiunea tensiunilor
tangenIiale normale Ji simultan a tensiunilor tangenIiale Ji
normale.
6proape de reazem tensiunile tangenIiale sunt mari. Sub
acIiunea acestor tensiuni inima se comorimH Ji K-Ji poate pierde
stabilitatea localH prin apariIia unor KnflHturi, Kn formH de valuri
Knclinate sub un unghi de /%d faJH de a4a orizontalH. Inima K-Ji
pierde stabilitatea localH cKnd tensiunile tangenIiale ating
valoarea criticH.
, ,
'
. "-
,
y
R
1
)
1
+
1
1
s
R
cr)

fle4ibilitatea convenIionalH a inimii. AgalKnd E

crt
#C
s
, obIinem valoarea ma4imH a
fle4ibilitHIiiconvenIionale pentru care este stabilitatea localH a inimii.
' .
1

cKnd [
loc
#-,
' . '
1

cKnd [
loc
q-, conform normelor dacH stabilitatea localH a inimii nu este asiguratH
' .
1

' . '
1

.
)entru asigurarea stabilitHIii locale inima se KntHreIte cu nervuri transversale de rigiditate, care pot
dintr-o singurH parte a inimii, sau din ambele pHrIi. Ale Kntretaie valurile prin ce se asigurH
stabilitatea localH a inimii. Tervurile se aJeazH simetric faIH de mi1locul grinzii, Ji se sudeazH de
inimH dintr-o singurH parte sau din amKndouH pHrIi cu cordoane de sudurH cu grosime minimH, care
nu a1unge pKnH la talpa superioarH cu /-...%- mm panru a evita influenIa
termicH. .istanIa dintre nervuri depinde de valoarea fle4ibilitHIii convenIionale
Ji se adoptH! a
ma4
#'.% h
W
lr
W
_.', a
ma4
#'.- h
W
lr
W
^.', dimensiunile nervurilor,
b
h
#h
W
/'/F%- mm X pentru nervuri aJezate dimtr-o singurH parte b
h
# h
W
/-F/-
mm pentru nervuri din ambele pHrIi.
?rosimea mervurilor trebue sH fie!
,
y
R
+
5
s
) '
, nervurile transversale Kmpat inima Kn
panouri, care fiecare Kn parte K-Ji pierde stabilitatea. .upH KntHrirea inimii cu nervuri tensiunle
tangenIiale critice cresc!
'
)
'
D+ . -
" ( . "-
ef
s
R
cr)

+
, g X raportul dintre dimensiunile mai a panoului cHtre
cea mai micH. ,
,
y
R
1
)
-
ef
d X dimensiunea mai micH a panoului. .acH nervurile sunt aJezate la
distanIa ma4imH a# 'h
W
, a
ma4
#'h
W
lg#',
s
R
cr)
ef
s
R
cr)

,
'
' . "'
, obIinem fle4ibilitatea convenIionalH
ma4imH pentru pentru care este asiguratH stabilitatea localH a inimii Kn panou.
3ensiunile normale. 2a mi1locul grinzii tensiunile normale sut ma4ime, inima se comprimH Ji
K-Ji pierde stabilitatea localH prin apariIia valuri Kn partea comprimatH a inimii perpendicular pe a4a
grinzii. Tervurile transversale nu Knretae aceste valuri Ji nu KmpiedicH apariIia lor. )entru asigurarea
stabilitHIii inimii la acIiunea tensiunilor normale, inima se KntHreJte cu
nervuri longitudinale de rigiditate ce se aJeazH Kn partea comprimatH a
inimii. 3ensiunile normale critice depind de legea de distribuIie a
tensiunilor nrmale pe marginile plHcii care se caracterizeazH cu
coeficientul i.
ma4
min
ma4

, Ji gradul de rigiditate al legHturii inimii

cu tHlpile care se caracterizeazH cu coeficientul m,

,
_

1
)
f
)
ef
+
f
5

, a#-.$
X pentru grinzile obiJnuite. .acH pe grindH se aJeazH plHci rigide atunci a#s. Valoarea tensiunilor
critice va fi!
'
1
y cr)
cr)
R c

, c
crt
X coeficient care se adoptH pentru grinzile sudate din tablHKn dependenIH
de t. Ca sH nu fie necesarH nervurile, care complicH calculul, trebue sH se respecte condiIia!
% . %
,
y
R
1
+
1
)
.
3ensiunle normale Ji tangenIiale. 6ceastH verificare se face pentru grinzile KntHrite cu nervuri
transversale Kn cazul dacH!
% .
1

l [
loc
#-,
' .
1

l [
loc
#-,
% . '
1

l [
loc
q-, dacH tensiunile
locale lipsesc verificarea stabilitHIii locale a inimii se face!
c
cr) cr)

,
_

,
_

' '
, unde [ Ji E sKnt
tensiunile medii Kn panou.
1
)
1
+
Q
+
1
+
(
&
'
,
, (,G X sedeterminH.
.acH a_h
W
atunci se verificH tensiunile la mi1locul panoului. .acH a^h
W
atunci se verificH stabilitatea localH la distanIa de la nervurH h
W
. 3ensiunile
critice se verificH cu formula! ' '
D+ . -
" . "-
ef
s
R
cr)

,
_

+
, tensiunile normale!
'
1
y
R
cr
c
cr)

, se verificH stabilitatea localH a inimii la acIiunea simultanH a

tensiunilor Kn primul panou Ji panoul de mi1loc. .acH e4istH tensiuni locale verificarea se face!
c
cr)
cr) loc
loc
cr)

,
_

,
_

+
'
'
.
, [, E, E
crt
, - se determinH ca Kn primul caz.
" . " ,
f
1
)
ef
R
F
f
loc

, tensiunile
critice normale Ji locale depind de distanIa dintre nervuri, e4istH cazuri pentru determinarea acestor
tensiuni*a).a/h
W
_-,$,
'
"
,
,
'
a
y
R c
cr loc
1
y
R
cr
c
cr

,
,
y
R
1
)
a
a
, b). a/h
W
^-,$
loc

e mai mare decKt

valorile obIinute dupH norme. Yn acest caz!
'
"
,
,
'
'
a
y
R c
cr loc
1
y
R c
cr

, c
'
- se determinH dupH norme Ji
dacH a/h
W
^', atunci a#'h
W
. Yn formula pentru determinarea lui a

. c). a/h
W
^-,$,
loc

Ks mai mici
decKt valorile decKt Kn norme atunci
'
"
,
,
'
a
y
R c
cr loc
1
y
R
cr
c
cr

, numai cH Kn acest caz Kn formula pentru
determinare lui r
a
Ji Kn tabela pentru determinarea c
"
Kn loc de oap se Kntroduce oa/'p. .acH
stabilitatea localH a inimii nu este asiguratH se micJoriazH distanIa dintre nervurile transversale Ji
iarHJi se verificH stabilitatea.
B. 2%. Calculul si constructia inairilor grinzilor.
58egtura intre inim i talp9
2a grinzile sudate legHtura dintre inimH Ji tHlpi se realizeazH prin cusHturi de colI, de regulH,
continue. Cordoane Kntrerupte pot fi folosite numai pentru grinzi slab solicitate Ji KncHrcHri statice.
Calculul KmbinHrii dintre inimH Ji tHlpi se face la forIa de forfecare (fig.+."/), care apare Kn
cordoane , unde
sunt tensiunile de forfecare Kn inimH la nivelul tHlpii

(6.37)
In relaIia (+.D) Q este forIa de forfecare ma4imH* Sf$ *
(
#sunt, respectiv, momentul static al tHlpii
Ji momentul de inerIie al secIiunii faIH de a4a ( * )
1
# grosimea inimii.
BorIa de alunecare 4 pe o unitate de lungime, preluatH
de cordoanele de sudurH nu trebuie sH depHJ capacitatea
portantH a cordonului de sudurH

(6.38)
unde n
1
# ", cKnd talpa se prinde de inimH cu un cordon de sudurH Ji n
1
# ' dacH cordoanele de
sudurH sunt amplasate pe ambele pHrIi ale inimii*
.in ultima relaIie poate fi calculatH grosimea cordonului de sudurH kf (fig. +."/b)

(+.,)
.acH pe talpa superioarH a grinzii acIioneazH sarcini concentrate F , cordoanele de sudurH trebuie
sH preia Ji forIa verticalH (pe o unitate de lungime) C % F/l
o
, unde l
o
este lungimea convenIionalH de
repartizare a sarcinii (fig. +.""). Cordoanele de sudurH se calculeazH la rezultanta acestor forIe
Big. +."/! Solicitarea cordoanelor de legHturH dintre inimH Ji tHlpi.
?rosimea (cateta) cordonului de sudurH se calculeazH cu relaIia (+.,), Kn care 4 se va Knlocui cu
4D

(6.40)
B. 2'. Calculul i consruirea reazemelor grinzilor
?rinzile se spriginH pe stKlpi sause leagH lateral de el. 2a rezemarea pe stKlpi a grinzilor se
obIine o legHturH articulatH. 2a prinderea lateralH se obIine o legHturH articulatH sau rigidH.
?rinzile se reazemH pe stKlpi prin intermediul nervurii de reazemile frontale sau KndepHrtate de
la marginea grinzii.
CapHtul de 1os al nervurii de reazem se frezeazH. Tervura
frontalH iese Kn afara tHlpii inferioare a_".% t
s
* a#"%u'- mm.
2ucreazH nervurile de reazem la strivire verificarea rezistenIei
se face!
c
ner/
R
A
F

B#G
ma4
unde! B-reacIiunea de reazem a grinzii
C
p
-rezistenIa de calcul a oIelului la strivire C
p
#C
u
Se determinH dimesiunile nervurilor de reazem! 6
c nerv
#
c
R
F
V
Se adoptH lHIimea nervurii egalH cu lHIimea micJoratH a tHlpii b
s
#b
sf
*
t
s
#
s
cner/
5
A
Yn afarH de verificarea rezistenIei nervura de reazem se verificH la stabilitate din planul grinzii!
c
R
A
F

V
*
Yn aria nervurii la verificarea la stabilitate se introduce o parte a inimii cu lHIimea de -,+%Vt
W
y
R
,
.
a) 6#b
s
t
s
F-,+%t
W
'
V
y
R
,
b) 6#b
s
t
s
F'V-,+%t
W
'
V
y
R
,
ner/
e)
ner/
i
5

* l
ef
#h
W
* i
nerv
#
A
*
ner/
Tervura de reazem se sudeazH de inima grinzii Ji aceste cordoane se calculeazH la valoarea
ma4imH a reacIiuni de reazem. Ymbinare grinzilor poate fi eta1atH la acelaJi nivel Ji cu nivel scHzut.
2a orice tip de rezemare solutia aleasH trebuie sH asogure condiIiile de deformaIie cerute!
Yn cazul cKnd reazemul transmite numai forIe,pentru
a permite rotire grinzii secundare pe reazem,se evitH Kn
general legarea tHlpii superioare a acesteia de grinda
principalH. )entru a Kmpedica deplasarea grinzii secundare
de pe reazemul acesta se leagH de grinda principalH fie pe
inimH Kn zona a4ei neutre,fie numai pe talpa inferioarH.
)rinderea trebuie sH asigure grinda secundarH Knpotriva
rHsturnHrii pe reazem atunci cKnd e4istH tendinIa ca aceasta
sH-Ji piardH stabilitatea prin Kncovoiere lateralH Ji rHsucire.
Cezemarea sub nivelul tHlpii se face de obicei pe o cornierH,pe un scaun sudat sau prin
intermediul unei plHci groase fi4atH pe inima grinzii principale. )enru a fi uJor introdusH,grinda
secundarH trebuie sH aibH lungimea mai micH cu "-...'- mm decKt distanIa liberH Kntre inimile
grinzilor principale. Yn unile cazuri aceastH distanIH se completeazH prin introducerea unor fururi
Kntre capHtul grinzii secundare Ji inima grinzii principale. CKnd pe grinda principalH reazemH grinzi
secundare pe ambele pHrIi,scaunile de rezemare pot fi mai dezvoltate deoarece momentele provenite
din reacIiunile e4centrice ale grinzilor secundare se echilibreazH Kntre ele. .acH grinda reazemH pe o
singurH parte este indicatH o rezemare pe o placH groasH care sH asigure transmiterea reacIiunii cKt
mai aproape de inima grinzii principale,evitKnd mmentele de rHsucire. .acH transmiterea are o
e4centricitate mai mare,atunci este de preferat o legHturH rigidH Kntre grinda principalH Ji grinda
secundarH astfel ca rotirea din rHsucire a celei dintKi sH fie limitatH de rotirea din Kncovoiere pe
reazem a celei de adoua. Aste indicatH Ji prinderea cel puIin cu o plHcuIH p lateralH,sudatH pe inima
grinzii secundare Ji care asigurH continuietatea nervurii de rigidizarea a grinzii principale deasupra
scaunului.
Yn cazul grinzilor continue scaunul se dezvoltH Kn mod corespunzHtor,sudKndu-se de el talpa
inferioarH a grinzii secundare* continuitatea talpii superioare este asiguratH prin intermediul unei
plHcuIe de continuitate sudatH. CKnd grinzile secundare sKnt compuse se poate evita sudarea pe
deasupra plHcuIei de continuitate,care poate da unele dificultHIi la realizare podinei de
circulaIie*plHcuIa de continuitate este Kn acest caz prvHzutH sub tHlpile superioare ale grinzilor
secundare.
)enru a asigura stabilitatea grinzii principale se leagH talpa superioarH a acesteia de grinzile
secundare,sudKndu-se de plHcuIa de continuitate cu cordoanele s.
B. 2). Tipuri e seciuni ale st,lpilor cu inima plin
6legerea secIiunii stKlpului comprimat centric cu inimH plinH Ji alcHtuirea lui. VerificHri de
stabilitate globalH Ji localH.
Cea mai rHspKnditH secIiune este I. StKlpii se proiectezH cu stabilitate egalH faIH de a4ele S Ji v.
Ca stabilitatea sH fie ealH atunci
4
#
R
- fle4ibilitHIile
(
ef(
(
i
l

*

i
l
lefy
y

*
unde! l
ef
-lungimea de calcul i
4
,i
R
-razele de ierIie.
.acH lungimile de calcul sunt egale atunci v-or fi egale raRele de inerIie i
4
Ji i
R
!
i
4
#-,/h* i
R
#-,'/b*
-,/h#-,'/b
b#'Vh
)entru profilele laminate aceastH condiIie nu se KndeplineJte Ji se folosesc profile lamnate numai
dacH lungimile de calcul sunt diferite.(ai favorabil este secIiunea I compusH.
6u stabilitate egalH
secIiunile Kn formH de cruce,
din douH corniere sau din
trei plHci.
)entru stKlpii puternici solicitaIi se utilizeazH
secIiuni I din trei profile sau o placH Ji douH profile.
Convinabile sunt secIiunile Knchise din Ievi din douH
corniere,douH profile P,sau din patru corniere.
SecIiunile Knchise au o stabilitate egalH KnsH sunt slab
prote1ate Knpotriva coroziunii.ConvinabilH este Ji
secIiunea dintro IeavH umplutH cu beton..imensionarea stKlpilor cu secIiune plinH.
c y
R
A
N

V
* 6
c
#
c y
R
N
V V
*
i
l
ef

Se adoptH fle4ibilitatea #"--uD- pentru stKlpii slab solicitaIi*#D-u%-
pentru stKlpii puternic solicitaIi i
c
#

ef
l
-raza de inerIie de calcul
i
4
#a
"
Vh*i
R
#a
2
*b* a
"
#-,/*a
2
#-,'/, a
"
Ji a
'
-colI care depinde de tipul
secIiunii.
-pentru profile I* h#
"

c
i
*b#
'

c
i
*
Stabilim lHIimea secIiunii,b,iar KnHlIimea h o adoptHm reeJind din considerente constructive
b_h.?rosimea inimii Ji a tHlpilor se adoptH reeJind din aria necesarH Ji condiIiile de asigurare a
stabilitHIii locale ale lor.
B. 2+.Tipuri e seciuni ale st,lpilor cu zbrele.Alegerea
seciuniist,lpului comprimat centric cu zbrele.3erificarea
la stabilitate.Calculul plcuelor i zbrelelor
StKlpii cu zHbrele se proiecteazH din douH ramuri din profile
laminate sau compuse solidarizate cu zHbrele,secIiunea poate fi
din douH profile!
64a 4-4 se numeJte a4H materialH Ji la calcul faIH de aceastH a4H se determinH aria ramuriiJi
corespunzHtor Ji KnHlIimea secIiunii h. 64a R-R se numeJte a4H liberH. 2a calculul faIH de aceastH a4H
se determinH lHIimea secIiunii b. )entru asigurarea conlucrHrii ramurilor Ji preluarea forIelor
tHietoare care pot apHrea la aplicarea sarcinii cu e4centricitate ramurile se solidarizeazH cu diagonale
Ji montanIiJi diagonale sau plHcuIe.
3ipul secIiunii depinde de mHrimea solicitHrii. .acH valoarea
eforturilor B#"%--u--- >T,secIiunea se alege din profile P,dacH
B#---u%%-- >T-douH profile I,dacH B>%%-- >T-secIiunea din profil I
compus.
Calculul i emensionarea st,lpilor cu zbrele.
.imensionarea stKlpilor cu zHbrele se Kncepe cu calculul faIH de a4a
materialH prin care se determinH aria ramurii Ji
KnHlIimea secIiunii.
6
c
#
c y
R
N

*
/- ... ,-
* 6
rc
#
'
c
A
* i
c
#

( ef
l
,
.upH sortimentul pentru profile I se alege numHrul profilului pentru
care 6
r
Ji i
4

6
rc
Ji i
c
. TumHrulprofilului va fi KnHlIimea h Kn cm.
Se verificH stabilitatea! (
(
( e)
(
i
l

,
* c y
r (
(
R
A
N

V
V ' V

.
Calculul faIH de a4a liberH (R-R) se face nu dupH flezibilitatea
R
,dar dupH
fle4ibilitatea echivalentH
ef
>
R
,fiindcH deformabilitatea stKlpului cu
zHbrele este mai mare ca deformabilitatea stKlpului cu inimH plinH
ef
#
R
* -colI care Iine cont de
deformabilitatea stKlpului! #
'
'
"
"
ef
y
l
,*
+
*
"
-unghi de deplasare care depinde de tipul zHbrelelor.
B. 2.. Structura i calculul bazelor st,lpilor comprimai
centric
ConstrucIia bazei stKlpului depinde de valoarea forIei
solicitHrii stKlpului Ji modul de legHturH a stKlpului cu fundaIia.
A4istH trei tipuri de baze!
". baza cu traverse*
'. baza cu capHtul de 1os al stKlpului frezat*
. baza cu articulaIie.
=aza cu traverse este alcHtuitH dintr-o placH orizontalH Ji douH trverse.
Afortul de la stKlp prin cordoane verticale () se transmite traverselor ("),iar de la traverse prin
cordoanele orizontale (/) de prindere a trverselor de placH se transmite plHcii ('),iar placa Kl
distribuie pe fundaIie. 6stfel de bazH se utilizeazH penru stKlpi mediu Ji slab solicitaIi
(T<%--->T). =aza cu traverse asigurH atKt o legHturH articulantH,cKt Ji o legHturH rigidH.
=aza cu capHtul stKlpului frezat se utilizeazH pentru stKlpii puternic solicitaJii
(stKlpi cu inima plinH).
=aza este alcHtuitH dintr-o placH orizontalH. Afortul de la stKlp prin capHtul frezat se
transmite plHcii,iar de la placH la fundaIie. BiindcH efortul este mare ,grosimea
plHcii se primeJte mare,ceea ce depHJeJte grosimile standarde,de aceea se
utilizeazH plHci turnate. )laca orizontalH se monteazH aparte cu a1utorul a trei Juruburi.
=ara cu articulaIie se foloseJte foarte rar.
Calculul bazei cu traverse constH Kn determinarea dimensiunilor plHcii
traversei Ji prindera traverselor de ramuri Ji de placH. 6
cpl
#T/C
t
* T#'G
4 gr
pr
* C
t
-rezistenIa fundaIiei depinde de rezistenIa de calcul a betonului la
comprimare C
b
. .acH aria plHcii este mai micH ca aria pHrIii de sus a
fundaIiei,atunci rezistenIa de calcul a betonului se ma1oreazH!C
t
#C
b

l
f
A
A
*

l
f
A
A
#("...')

".%*
=
pl
#hF't
tr
F'c* t
tr
#("-..."+) mm.
C#(+..."-) cm-dacH placa se prinde de fundaIie prin consolH (patru Juruburi)*
C#(/...%) cm-dacH prin pHrIile laterale 2
pl
#
l
cl
E
A
* 2
pl

2
pl

min
* 2
pl min
#bFb
"
F(+...$) cm. )laca lucrezH
la Kncovoiere ca o placH pe fundaIie elasticH,solicitatH prin ramuri Ji traverse. 3ensiunile care apar
Kn placH sunt neuniform distribuite cu valorile mai mari Kn locurile aplicHrii.
B.2/. Ferm.-omeniul e aplicare.Tipuri e ferme(ispunera zbrelelor
?rinzile cu zHbrele reprezintH o construcIie rigidH,economicH Kn privinIa consumului de
metal,simlH la e4ecuIie Ji elegantH ca aspect e4terior. Sistemelor de zHbrele li se poate da orice
formH,reeJind din condiIiile tehnologice de arhitecturH Ji cum ele lucreazH sub acIiuni. Sistemele cu
zHbrele se e4ecutH pentru cele mai variate capacitHIi portante de la construcIiile uJoare din corniere Ji
chiar bare rotunde,pKnH la construcIiile grele alcHtuite din mai multe elemente. Varietatea cea mai
mare de ferme se KntKlneJte la grinzile cu zHbrele pentru Jarpante care susIin Knvelitoarea clHdirilor
industriale Ji civile a angarelor,paveleoanelor,etc. )odurile,estacadile,pilonii
antenelor,stKlpii penru firele electrice,podurile rulante,Kn ma1oritatea cazurilor sunt construcIii cu
zHbrele. Sistemele cu zHbrele se proiectezH sub formH de grinzi,grinzi suspendate,arce ,cadre.
Bermele pot fi!simplu rezemate,continuie Ji Kn formH de console. Berma cu reazeme
dependente este cea mai simplH la e4ecuIii Ji montare. Bermele continuie se utilizeazH pentru
construcIii grele Ji dschderi mari.
Pn sistem intermediar Kntre o grindH Ji o fermH este sistemul
combinat alcHtuit dintr-o grindH cu inimH plinH KntHritH fie la
partea inferioarH KntHritH cu o barH sau o grindH,fie la partea
superioarH-cu un arc sau ofermH. 6ceasta micJoreazH valoarea
momentului Kncovoietor Kn grindH ceea ce la micJorarea
consumului de metal. Se utilizeazH astfel de sisteme cKnd
sarcina nu este aplicatH Kn noduri,dar uniform disribuitH sau
mobilH.
Berma grinzilor cu zHbrele este determinatH de destinaIia
clHdirilor Ji de coordonarea ei constructivH cu diferite elemente ce
vin Kn contact cu ea,de e4emplu!forma fermelor pentru Jarpantele
clHdirilor industriale depinde de tipul Knvelitorii,de destinaIia
clHdirilor,de tipul Ji dimensiunile luminatorului,de modul de Kmbinare a fermelor cu stKlpii(articulatH
sau rigidH) Ji de schema de aJezare a penelor. A4istH urmHtoarele tipuri de ferme!
". Berma de formH triunghiularH.
Borma triunghiularH se foloseJte pentru fermele,pentru
Jarpantele console,turnuri. )entru Jarpante se foloseJte Kn cazul cKnd
panta acoperiJului este mare. 6stfel de ferme au un Jir de
dezavantage constructive!nodul de reazem ascuIit este complicat Ji asigurH numai o Kmbinare
articulatH cu stKlpii,ceea ce micJoreazH rigiditatea transversalH a clHdirii,aceste ferme la mi1loc au
o KnHlIime foarte mare,1umHtate din deschidere Ji zHbrelele la mi1locul fermii sunt foarte lungi Ji
secIiunea lor se alege dupH fle4ibilitatea ma4imH ceea ce aduce la ma1orarea consumului de
metal. Borma fermei nu corespunde cu configuraIia epurei momebntului.
'. Berme de formH trapezoidalH.
6ceste ferme asigurH atKt legHtura articulatH cKt Ji legHtura rigidH,zHbrelele
au o lungime mai micH,forma fermei este mai aproape de
configuraIiadiagramei momentului. Se utlizeazH pentru pante mici ale acoperiJului.
. Berme poligonale.
Se utilizeazH pentru acoperiJuri grele Ji deschideri mari,sunt foarte
rHspKndite la poduri,fiindcH secIiunea se schimbH Kn fiecare nod,ferma se
proiecteazH din elemente aparte Ji se strKnge la Jantier. )entru ferme uJoare nu
se foloseJte aceastH formH,fiindcH cheltuielile de muncH se mHresc.
/. Berme cu tHlpi paralele.
Sunt cele mai rHspKndite. =arele tHlpilor Ji a zHbrelelor au aceeaJi
lungime,nodurile au aceeaJi construcIie Ji aceste ferme pot fi tipizate. Se
folosesc pentru acoperiJuri fHrH pante,la poduri,estacade,piloni,cotravKntuiri la
cHdiri Knalte,la poduri rulante.
.imensiunile de bazH ale fermelor sunt KnHlIimea Ji lungimea. .eschiderea fermii se
determinH reeJind din condiIia de e4ploatere JialcHtuirea de bazH a construcIiilor. 2ungimea de calcul
a fermei depinde de distanIa dintre reazeme Ji construcIia reazemelor. 2a aJezarea fermelor pe stKlpi
deschiderea de calcul l
ef
#lF
'
a
* l-distanIa dintre feIele interioare ale stKlpului*a-lHIimea rezemului. 2a
legHtura lateralH a fermelor l
ef
#l-distanIa dintre stKlpii interiori. 2a fermele triunghiulare KnHlIimea
este funcIie de deschidere Ji panta acoperiJului care la rKndul ei depinde de materialul Knvelitorii.
Bermele triunghiulare se proiectezH de obicei pentru Knvelitori cu pante de '-u/%
-
si au KnHIimea
l
"
#("/'u"//)l. YnHlIimea fermelor trapezoidele Ji cu tHlpi paralele se stabileJte pe baza cerinIelor
constructive Ji a coordonHrii fermelor cu reazeme. Yn caz cKnd nu e4istH restricIii, KnHlIimia fermei se
stabileJte reeJind din consumul minim de oIel,din greutatea ma4imH a tHlpilor Ji zHbrelelor!
h
opt
#l
p
" D . - + n

* h
opt
#
" D . - + n
n
l
* l
p
#
n
l
* n-numHrulde noduri *l
p
-lungimea panoului. )entru astfel
de ferme h
opt
#("//u"/%)Vl,Kn realitate KnHIimea fermei reeJind din considerente constructive se ia mai
micH h#("/Du"/,)Vl. CeeJind din condiIia de transportare h_,$%m. YnalIimea fermei la reazeme
depinde de KnHlIimea fermei la mi1loc Ji panta tHlpii Ji se adoptH h
-
#("/"-..."/"%)Vl. )entru fermele
standartizate KnHlIimea la reazeme se adoptH h
-
#''%-mm pentru 2#"$u'/m Ji h
-
#"%-mm pentru
2#-u/'m.
.ispunerea zHbrelelor. wHbrelele fermelor lucrezH la forIa tHietoare Kndeplinind funcIia inimii
grinzilor cu inima plinH sistemul de zHbrele determinH greutatea fermei,volumul de lucru,aspectul
e4terior,zHbrelele trebuie sH corespundH schemei de aplicare a sarcinilor deoarece sarcinile se aplicH
de obicei numai Kn noduri!
". Sistemul triunghiulor. 2ungimea totalH a zHbrelelor Ji numHrul de
noduri este minim. Calea parcursH a efortului de la locul de aplicare
pKnH la reazem este cea mai micH. )entru a micJora distanIa dintre
noduri Ji a micJora lungimea de calcul a barelor comprimate se introduc montanIi.
Yn caz dacH avem construcIii suspendate de ferme se introduc teranIi.
'. Sistemul dreptunghiular este alcHtuiIi din montanIi Ji diagonale.
.iagonalele se aJeazH cu capHtul de 1os mai aproape de mi1loc
B. #1. Calculul eforturilor ,n barele fermelor. 8ungimi e flamba$. 3erificarea barelor la
rezisten i stabilitate.
2a calculul fermelor se socoate cH Kn noduri avem articulaIii ideale , barele sunt liniare, a4ele
lor sunt Kn acelaJi plan Ji se Kntretaie Kntr-un punct Kn nodul fermei. 2a astfel de sistem Kn barele
fermei apar numai eforturi a4iale(comprimare sau Kntindere). 3ensiunile calculate dupH aceste
eforturi sunt de bazH. BiindcH guseele fermelor sunt rigide Kn bare pot apHrea tensiuni suplimentare
de la apariIia momentelor Kncovoietoare care se determinH ca pentru grinzi continuie. 6ceste tensiuni
suplimentare nu se iau Kn consideraIie la calculul fermelor dacH raportul dintre KnHlIimea barei Ji
lungimea ei este mai micH ca "/"%(h/l_"/"%). 3ensiunile suplimentare pot apHrea de la centrarea
imperfectH a barelor mai ales la variaIia secIiunii tHlpilor. Yn cazul dat tensiunile suplimentare nu se
iau Kn consideraIie, dacH deplasarea a4elor centrelor de greutate nu depHJeJte ",%9 din KnHlIimea
barei(e_",%9h). Schemele de calcul pentru calculul static al fermelor se alcHtuiesc pentru fiecare
sarcinH aparte. Se determinH eforturile de calcul cu a1utorul calculatoarelor ce dau posibilitatea de a
calcula ferma de orice configuraIie Ji la orice sarcinH. .acH lipsesc maJinele de calcul , atunci se
determinH eforturile prin metoda graficH construind diagrama lui >ramer. .acH ferma este legatH
rigid de stKlp atunci pe a4a tHlpii inferioare a fermei acIioneazH momentele Kncovoietoare din
secIiunea "-" a stKlpului. Yn acest caz se mai construieJte diagrama Cramer de la momentul unitar
care acIioneazH din partea stKngH sau din parte dreaptH. .acH forIele verticale Kn noduri nu sunt
egale(pentru ferme cu laminator) diagramele se construiesc de la forIele reale. )entru ferme simple
cu tHlpi paralele cu noduri puIin mai simple este metoda analiticH de determinare a eforturilor. .acH
sarcinile sunt mobile eforturile se determinH dupH liniile de influenIH. Se recomandH ca eforturile de
la fiecare sarcinH sH se introducH Kntr-o tabelH cu coeficientul de grupHri h
c
#" Ji -,,. Aforturile de
calcul pentru fiecare barH se determinH prin alcHtuirea grupHrilor. Yn toate cazurile la determinarea
eforturilor de calcul se iau eforturile de la sarcina permanentH Ji zHpadH cu coef. h
c
#". Aforturile de
la celelalte sarcini se iau Kn consideraIie numai dacH ele aduc la ma1orarea eforturilor de la sarcina
permanentH Ji zHpadH sau dacH se schimbH semnul. Yn acest caz eforturile Kn afarH mde la sarcina
permanentH se ia coef. h
c
#-,,.
2PT?I(I .A B26(=6x
.e obicei distrugerea fermelor are loc prin pierderea stabilitHIii barelor comprimate. )ierderea
stabilitHIii se Kncepe fHrH apariIia unor semen preventive Ji pKnH la pierderea stabilitHIii nu se Jtie care
bare KJi vor pierde stabilitatea .e regulH KJi pierd stabilitatea barele comprimate din mi1locul
fermelor necHtKnd la aceea cH tensiunile din 6ceste bare sunt mici. 6ceasta are loc fiindcH e4istH
nedesHvKrJiri geometrice Ji fizice care apar Kn timpul e4ecutHrii sau transportHrii, mai ales a
Kndoiturilor. Se Iine cont de aceste nedesHvKrJiri la calculul diagonalelor comprimate prin
Kntroducerea coef. CondiIiilor de lucru `
c
#-,$.Yntr-o fermH cu articulaIii ideale Kn noduri, lungimea de
calcul a barelor este egalH cu distanIa dintre noduri.BiindcH nodurile sunt rigide la pierderea
stabilitHIii barei comprimate ea se Knconvoaie Ji fiindcH ea este legatH rigid de guseu KncearcH sH
roteascH guseul. Celelalte bare care se prind de acest guseu se Kmpotrivesc acestor rotiri.
Se Kmpotrivesc mai tare barele Kntinse fiindcH la comprimare ele trebuie sH se apropie. =arele
comprimate se Kmpotrivesc acestor rotiri. Cu cKt mai multe bare Kntinse sunt prinse de acest nod cu
atKt mai mult este mai rigid nodul. Se prind bare comprimate Ji una KntinsH deaceea 6ceste noduri
se socot articulate. 2ungimea de calcul a barei comprimate l
ef
#yVl * l-distanIa dintre noduri* y- coef.
ce depinde de rigiditatea nodului. )entru tHlpile comprimate lungimile de calcul Kn planul fermei
l
ef,4
#l. )entru tHlpile Kntinse l
ef,R
#'l. Yn nodurile tHlpii inferioare se prind bare Kntinse Ji una
comprimatH. Todul se socoate rigid. Yn acest caz lungimea de calcul a zHbrelelor comprimate se
capHtH l
R,4
#-.DD. .upH norme se ia l
R,4
#-.$l. Cu e4cepIia diagonalei Ji montantului de reazem pentru
care l
ef,4
#-. 2ungimea de calcul a zHbrelelor comprimate din planul fermei l
ef,R
#l(distanIa dintre
noduri). 2a proiectarea fermelor barele se proiecteazH rigide. 5 importanIH deosebit de mare o are
valoarea fle4ibilitHIii r#l
ef
/i .acH rigiditatea este mai micH barele se curbeazH uJor sub acIiunea
sarcinilor dau sHgeIi mari de la greutatea proprie sau pot vibra de la acIiunile dinamice. .eaceea
pentru barele comprimate se stabileJte o valoare normatH a fle4ibilitHIii Ji anume!
-pentru tHlpile comprimate precum Ji pentru diagonalele Ji montanIii de reazem fle4ibilitatea limitatH
ma4imalH se adoptH NrO
ma4
#"'-.
-pentru celelalte bare comprimate ale fermei NrO
ma4
#"%-.
-pentru barele comprimate ale contravKntuirilor NrO
ma4
#'--.
=arele Kntinse deasemenea trebuie sH fie nu prea fle4ibile. Yn caz contrar ele se pot Kndoia Kn
timpul transportHrii. (ai ales o influenIH mare asupra lor o au sarcinile dinamice fiindcH ele pot
vibra. 2a solicitHri dinamice se adoptH urmHtoarele fle4ibilitHIi ma4imale!
-pentru barele tHlpilor Kntinse, diagonalelor Ji atiranIilor de reazem NrO
ma4
#'%-.
-pentru celelalte bare Kntinse NrO
ma4
# %-.
-pentru barele Kntinse ale contravKntuirilor NrO
ma4
#/--
VACIBIC6CA6 =6CA25C 26 CAwIS3ATz{ eI S36=I2I363A
2a solicitHri statice pentru toate barele Kntinse ale fermei NrO
calc.
|NrO
ma4
#/-- Ji [#
A
N
|C
R
`
c
)entru barele comprimate r
4
|r
ma4
#"%- Ji [#T/j
4
6|C
R
`
c
B. #1."rinerea barelor ,n nouri.Calculul nourilor.
Bermele se proiecteazH Kn aJa mod ca forma lor constructivH sH corespundH schemei de calcul
Kn care Kn noduri avem articulaIii ideale.)entru aceasta a4ele centrelor de greutate ale barelor se
centreazH Kn centrul nodului rotungindu-se pKnH la % mm..acH
a4ele nu corespund la centrare apare un moment platbandH
Kncovoietor (#TVl de la care apar tensiunisuplimentare. Tu
se Iine cont de aceste tensiuni suplimentare daca valoarea ei
nu este depaJeJte %9 din inHlIimea secIiunii. Cornierele se
taie normal faIH de a4a cu unghi , grade*a#+tgn%- mm.
Todurile se proiecteazH prin intermediul guseelor care
se introduce Kntre corniere. Borma guseului depinde de
construcIia nodului Ji lungimea cordoanelor de sudurH.?useul se sudeazH de tHlpi Ji de zHbrele.
?useul este Kn afara tHlpilor cu "--"% mm Kn afarH de locul unde se spri1inH pe talpH Ji se sudeazH pe
nucleu Ji aripH.Yn locul unde se taie guseul nu se sudeazH..acH pe talpa superioarH se spri1inH panoul
din beton armat Ji grosimea cornierii este mai micH ca "- mm, talpa superioarH se KntHreJte cu
platbande . ?rosimea platbandei se ia de "' mm, dacH traveea este de +mm Ji "/ mm, dacH traveea
este de "'m.2a variaIia secIiunii tHlpii, corniera cu aripa mai mare trece peste nod cu --&%--mm
(de la nod pKnH la capHtul cornierii). )rinderea guseului de tHlpi se calculH la diferenIa dintre eforturi.
T#
' '
' "
) ( F N N +
Se adoptH grosimea cordonului Ji se calculeazH lungimea cordonului de muchie.
2
W
#
c 1 u f
R nk
F N N

min
' '
' "
) V V (
) ( ' +
F"&' cm
n- numHr de cordoane
M
f
-cateta minimH a cordoanelor
`
W
-coef. pentru temperature de e4ploatare
.acH a
f
C
Wf
|a
z
C
Wz
atunci cordonul se rupe dupH metalul depus.
Sudarea se allege manualH sau semiotomatH. .acH ambele eforturi au sume egale atunci ele se scad
dacH au semen diferite se adunH.wHbrelele se sudeazH de guseu cu cordonul Kn plan care se scot pe
capete cu '- mm dintr-o parte Ji din altH parte. Aforturile din barH se repartizeazH neuniform la
cordoanele de la muchie Ji aripH. 6doptKnd lungimea cordoanelor de sudurH calculHm cateta minimH
acordoanelor!
M
f
^
c 1 1 1
k nl
F N N

V ) (
) (
'
' " '
+
Yn nodurile de KnHdire aripa tHlpilor se KntHreJte cu platbandH. Centrul de greutate al panei trebuie sH
corespundH cu centrul de greutate al nodului. )enru asigurarea conlucrHrii cornierelor Kntre corniere
se introduce fururi.
.istanIa ma4imH Kn elementele comprimate dintre fururi /-i, Kn
elemente Kntinse $-i. Pnde i - raza de
inerIie a unei corniere. 2HIimea fururii
+--$-mm. Ale ese Kn afara tHlpilor cu
"--"%mm Ji se sudeazH de corniere cu
cordoane de sudurH.)entru fiecare barH
trebuie sH fie introduce nu mai puIin
de ' fururi.?useele se leagH de centrul nodului cum vertical aJa Ji
orizontal.
B. #2.Componena carcasei i sc:eme constructi!e ale ei. Amplasarea st,lpilor ,n plan. *osturi
e elatare.
Alementul de bazH portant al carcasei Kl constituie cadrul transversal alcHtuit din stKlpi ancoraIi
Kn fundaIie Ji rigle legate rigid sau articulat de stKlp.5 carcasH este reprezentatH prin deschidere Ji
travee. )e rigle reazimH construcIiile Knvelitorii. Cigiditatea Ji stabilitatea elementelor carcasei Kn
plan vertical de acIiune a sarcinilor gravitaIionale este asiguratH prin contravKntuiri Ji legHturi dispuse
cum Kn planul acoperiJului aJa Ji Kn planul stKlpului.
Yn hale cu o singurH deschidere fermele se prind rigid de stKlpi pentru a
asigura o rigiditate sporitH la forIe orizontale.StKlpii se socot ancoraIi Kn
fundaIie Kn planul cadrului, iar din planul cadrului articulat.YnsH se pot utiliza
scheme constructive la care stKlpul din mi1loc este legat rigid Kn fundaIie iar
cei mHrginali articulat.Yn acest caz stKlpul din mi1loc se proiecteazH cu
osecIiune spaIialH
Yn hale cu mai multe deschideri se pot folosi scheme constructive cu ferme prinse articulat de
stKlpi. Yn afarH de aceste elemente Kn componenIa carcasei obligatoriu mai Kntru construcIia paiantei
de capHt, Knunele cazuri Kn lungul clHdirii sunt platformele, scHrile Ji alte elemente a constr. 2a halele
cu traveele de aceeaJi mHrime pe toate Jirurile de stKlpi se utilizeazH scheme constructive cu cadre
transversale pe care se aJeazH grinzile de rulare Ji construcIiile Knvelitorii.
6ceastH schemH se utilizeazH pentru clHdiri fHrH iluminatoare , doar cu
iluminator longitudional, cu pod rulant Ji fHrH.Se utilizeazH pe travee mici
( +,"').2a necesitatea traveelor mari pe toate rKndurile se utilizeazH
schema constr. cu iluminator longitudinal construcIia cHrora suportH o
parte din sarcina acoperiJului. Yn acest caz construcIia iluminatorului se
spri1inH pe ferme, iar pe ele se spri1inH panele Knvelite care se aJeazH
paralel cu fermele.
Schema pentru hale cu deschideri ("'-'/m)Ji KnHlIimi mici ale clHdirii (%-
$m) fHrH poduri rulante Ji cu poduri rulante cu capacitatea de ridicare pKnH
la '-t cu iluminatoare longitudinale Ji fHrH. Se utilizeazH schema
constructivH din cadre Knchise. 6ceste cadre se proiectezH cu schema fHrH
articulaIii cu tirant. SecIiunea cadrului se proiecteazH din profile P Ji foi
ondulate. ?rinzile de rulare se spri1inH pe consolH sau pe estacade uJoare.
)entru clHdiri cu travee mari pe Jirurile din mi1loc se utilizeazH schema
constructivH cu ferme sub cHpriori, care se aJeazH pe rKndurile din mi1loc Ji pe dKnsele fermele
acoperiJului.
Schema constructivH diferH Ji dupH modul de legHturH a
fermelor cu stKlpii.2egHtura poate fi rigidH sau articulatH. Todul
rigid poate suporta Ji transmite momentul Kncovoietor.
.eplasHrile nodului de la sarcina orizontalH sunt mici Kn acest
caz Kn schemele de calcul nodul de sus se considerH rigid.
Se utilizeazH astfel de scheme cKnd apare necesitatea de a avea
o carcasH cu o rigiditate mare la clHdiri Knalte Knzestrate cu pod rulant,
cu regim de funcIionare greu Ji foarte greu. Yn celelalte cazuri se
utilizeazH scheme constructive cu legHturH articulatH.
2a halele industriale cu mai multe
deschideri cu aceiaJi KnHlIime sarcinile
orizontale sKnt reluate de mai mulIi stKlpi
Ji legHtura lor va fi articulatH.
2a clHdirile cu mai multe deschideri cu KnHlIimea diferitH
se utilizeazH scheme constructive combinatela care unele
ferme se leagH rigid altele articulat. StKlpii se socot
ancuraIi Kn fundaIie Kn planul cadrului, iar din planul
cadrului articulaIi.
YnsH se pot utiliza scheme constructive la care stKlpul
din mi1loc este legat rigid, Kn fundaIie, iar cei marginali
articulat. Yn acest caz stKlpul din mi1loc se proiecteazH cu o secIiune spaIialH. Se urilizeazH astfel de
scheme pentru clHdiri cu dega1Hri mari de cHldurH.
6()26S6CA6 S3Y2)I25C YT )26T. C5S3PCI .A .A2636CA.
StKlpul se proiecteazH Kn plan IinKnd cont de factorii tehnologici Ji economici. 6mplasarea
trebuie sH fie concordatH cu dimensiunea Ji aJezarea utila1ului tehnologic.6Jezarea lui depinde de
circulaIia producIiei.Yn planul orizontal stKlpii se plaseazH pe a4e paralele. StKlpii se aJeazH Kn reIele
modulare. )entru dimensiunile Kn plan se foloseJte modulul +- (#+cm. .eschiderele se iau de "',
'/ +, Ji /'m, iar traveele de regulH + sau "'m. Se alege mHrimea traveei prin comparaIia variantelor
din punct de vedere economic.2a frontoane stKlpii se deza4eazH cu %--mm KnHuntrul clHdirii pentru
formarea colIurilor clHdirii cu elemente standarte.
2a clHdirile lungi Kn carcase pot apHrea tensiuni suplimentare de variaIia a
temperaturii. Yn aceste cazuri pentru a nu Iine cont de aceste tensiuni
suprafaIa clHdirii se Kmparte Kn blocuri cu a1utorul rosturilor transversali Ji
longitudinali.Cu cKt stKlpii sunt mai departe de mi1locul halei cu atKt mai
mult ele se Knconvoaie.3emperatura produce modificHri a lungimii
elementelor carcasei mHrimea acestor modificHri depinde de modul cum e
aJezatH construcIia Kn aer liber sau adHpostitH, hala e KncHlzitH sau
neKncHlzitH.
)entru eforturile mari necontrolate distanIele ma4ime Kntre rosturi nu trebuie sH depHJeascH!
2ungimea ma4imH a halei Kntre douH rosturi!
-hale KncHlzite '-m
-hale neKncHlzite '--m
-estacade "-m
2HIimea ma4imH Kntre douH rosturi!
-hale KncHlzite "%-m
-hale neKncHlzite "'-m
-estacade "--m
Costurile de delatare transversale se formeazH prin dublarea cadrului transversal, stKlpii cHrora
se deza4eazH Kn ambele pHrIi cu %--mm. Costuri longitudinale se formeazH Kntre deschideri pe '
Jiruri de stKlpi sau pentru aJezarea riglelor cadrelor mobile pe stKlpi a unui sau a ambelor capete
cilindre, sau alte dispoziIii. Yn primul caz se Kntroduc o a4H suplimentarH longitudionalH la o distanIH
de "%-- mm de la a4ele de bazH.
2a aJezarea reciproc a' deschideri Kntre dKnsKle se lasH un rost
de "---mm.
B.
##.Alctuirea carelor trans!ersale.
6lementele structurii e rezisten.
Contra!,ntuiri,ntre st,lpii :alelor.
Contra!,ntuirile acoperiului.
Se Kncepe cu stabilitatea dimensiunii de
bazH a elementelor constructive. 6lcHtuirea
cadrelor cu odeschidere Ji mai multe.
?abaritele verticale depind de procesul
tehnologic Ji se determinH cu distanIa de la
nivelul pardoselei pKnH la capul Jinei de
rulare Ji cu distanIa de la capul Jinei de
rulare pKnH la talpa inferioarH a fermei
h
'
.6ceste douH dimensiuni ne dau Kn sumH KnHlIimea utilH a halei h. .imensiunea h
'
depinde de
gabaritele podului rulant h
'
#h
p
F"--Fa
h
p
- KnHlIimea podului rulant se ia din standartele pentru poduri rulante.
"---rostul minim dintre cHrucior Ji grinda acoperiJilui
a#'---/--mm Kn dependenIH de dischiderea halei.
Valoarea h
'
se multiplicH cu '--. h#h
"
Fh
'
* h-multiplu cu "'--mm.
YnHlIimea l
'
HrIii superioare a stKlpului l
'
#h
'
Fh
gr
Fh
t
unde!
h
gr
- KnHlIimea grinzii de rulare*
h
t
-KnHlIimea Jinei de rulare.
YnHlIimea pHrIii de 1os a stKlpului sub nivelul grinzii podului rulant l
"
#h-l
'
Fh

unde! h

-cota de
1os a plHcii de reazem a bazei stKlpului.
h,l- iluminatorului se determinH prin calcul la iluminare Ji este alcHtuitH din elementul de bord,
stecluirea Ji elementul de corniJH, KnHlIimea cercevelei-"'%-, "%--, "D%-. 2HIimea iluminatorului
+,"'m. YnHlIimea iluminatorului pentru lHIimea lui de +m se adoptH dintr-o cercevea cu dimensiunea
"%--, "D%- Ji suma KnHlIimilor panourilor de bord Ji corniJH (,---"---mm). )entru lHIimea "'m
luminatorul se ia din ' cercevele de "'%-, "%-- Ji suma panourilor "--, "%--mm. Cacordarea
muchiei stKlpului din afarH faIH de a4a modularH b
-
#-,'%-,%--* b#- pentru clHdiri fHrH pod rulant Ji
clHdiri 1oase cu traveia +m cu pod rulant cu capacitatea de ridicare pKnH la -t inclusiv* b
-
#%--
pentru clHdiri cu poduri rulante cu capacitatea de ridicare de "--t Ji mai mare. )entru regimul de
lucru ?,B?, independent de capacitatea de ridicare Kn celelalte cazuri b
-
#'%-. 2HIimea secIiunii
pHrIii superioare a stKlpului b
'
#%--*D%-. )entru ca podul rulant Kn timpul deplasHrii sH nu contacteze
cu stKlpul distanIa dintre a4a grinzii de rulare Ji a4a stKlpului r#=
"
F(b
'
-b
-
)FD%mm. Valoarea lui
leanda multiplH cu '%- se adoptH D%-, "---, "'%-mm..eschiderea podului 2
p
#2-'r.SecIiunile
stKlpului trebuie sH satisfacH condiIiile! b
"
#"---mm0l
"
/''* b
'
#%--mm0l
'
/"'.
6lcHtuirea cadrului transversal cu mai multe deschideri.2a hale cu mai multe deschideri este
de dorit ca deschiderea sH fie paralelH Ji sH aibH aceleaJi mHrimi Ji KnHlIimi. 2a halele KncHlzite apare
necesitatea de a organiza scurgerea apei Kn afara clHdirii, Kn acest caz acoperiJul se face cu ' pante
KnsH lHIimea clHdirii nu trebuie sH depHJeascH D--$-m.StKlpii din mi1loc sunt mai solicitaIi ca stKlpii
de la margine..imensiunile h
"
,h
'
se determinH ca pentru stKlp mHrginal b
'
#%--,D%-,"---mm* b
"
#'r-
lHIimea pHrIii inferioare, dimensiunea b
-
,b
',
r se determinH ca pentru clHdiri cu o singurH deschidere.
r#b
-
Ft
p
F=F/%-FD%mm.
ContravKntuirile Kntre stKlpii halelor. ContravKntuiruile acoperiJului.
BorIa orizontalH care acIioneazH Kn direcIia longitudionalH provenite din vKnt, frKnarea
podurilor rulante,acIiuni seismice se transmite fundaIiilor prin intermediul contravKntuirilor.
ContravKntuirile stKlpilor mai asigurH
menIinerea formei geometrice Ji capacitHIii
portante a elementelor Kn direcIia
longitudinalH a clHdirii Ji stabilitHIii stKlpului
din planul cadrului transversal. )entru
Kndiplinirea acestor funcIii e necesar de a avut
Kn lungul clHdirii nu mai puIin de un bloc
rigid. Yn bloc rigid KntrH ' stKlpi grinda de
rulare Ji contravKntuirile. Yn traveea de la
marginea tronsonului pe partea de 1os a
stKlpului nu se instaleazH contravKntuirile
suplimentare de la variaIia temperaturii.
Yn timpul montHrii construcIiei de la
margine se introduc contravKntuiri, care dupH
montare se scot. )e partea superioarH a
stKlpului contravKntuirile verticale se introduc Ji Kn traveea de la margine, fiindcH partea superioarH a
stKlpului este mai fle4ibilH.
.istanIa ma4imH dintre contravKntuiri sunt limitate de norme. .istanIa ma4imalH de la marginea
clHdirii pKnH la a4a primei contravKntuiri este pentru hale KncHlzite ,-m, neKncHlzite cu procese calde
D%m. .istanIa ma4imalH dintre ' contravKntuiri pentru hale KncHlzite +-m, neKncHlzite %-m. Borma
contravKntuirilor depinde de mHrimea traveei Ji lungimii pHrIii inferioare a stKlpului Ji poate fi din
zHbrele care lucreazH la Kntindere Ji comprimare.
ContravKntuirile Jarpantei acoperiJului au destinaIia de a asigura oregiditate spaIialH a carcasei.
Ale redestribuie forIele provenite din acIiunile podurilor rulante la mai multe cadre transversale.
Sistema de contravKntuiri a Jarpantei conIine legHturi orizontale Ji verticale.
B. #%. Sarcini permanente i sarcini pro!enite in aciuni climaterice.
6supra carcasei acIioneazH sarcini care provin din
greutatea proprie a elementului de construcIie, sarcini care
provin din greutatea proprie a elementului de construcIie,
sarcini care provin din acIiunea temporarH ale utilizHrii
tehnologice(pod rulant, pod suspendat) Ji sarcini care
provin din acIiuni climatice(vKnt, zHpadH, variaIii de
temperaturH). Yn zonele seismice trebuie luate Kn
consideraIie sarcina provenitH din acIiuni seismice. Yn
unele cazuri se iau Kn consideraIie KncHrcHrile provenite de
la accidentele tehnologice Ji tasHrile de la fundaIii. Sarcina
de la acoperiJ se socoate uniform distribuitH Ji se determinH de la construcIia Knvelitorii, greutatea
fermei, luminatorului, contravKntuirilor podului rulant suspendat pe ferme.
Sarcina de calcul loiniarH! U
"
#U
-
Vb/cosi* U
-
-sarcina de calcul de la greutatea acoperiJului pe " m
'
reeJind din greutatea acoperiJului*b-traveea. CeacIiunea Kn reazem din sarcina U
"
B
r"
#U
"
V2/'. .acH ferma se prinde articulatde stKlp,va apHrean un moment Kncovoietor egal cu!
(
-
#B
r"
Ve
f
. 2a nivelul treptei acIioneazH forIa
B
'
#B
p
FB
s
B
p
-greutatea panourilor de protecIie care sKnt suspendate pe partea superioarH a stKlpului*B
s
-greutatea
proprie a pHrIii superioare a stKlpului. .in cauza deplasHrii centrelor de greutate ale pHrIilor
superioare Ji inferioare ale stKlpului la nivelul treptei acIioneazH momentul (
'
#B
p
(eFb
-
Ft/')F
(B
s
FB
r"
)Ve* e#-.%(b
"
-b
'
)* t-?rosimea panoului de protecIie.
6cIiunea de la zHpadH
Valorile normative ale zHpezii pe "m
'
ale proiectHrii orizantale a acoperiJului se determinH pe baza
datelor serviciului hidrometeo. Intensitatea normatH a KncHrcHrii cu zHpadH se va calcula cu relaIia!
p
n
#yp
-
* p
-
-greutatea stratului de zHpadH pe un metru pHtrat al suprafeIei orizontale Kn dependenIH de
zonificarea terenului. )entru acoperiJuri cu unghiul de KnclinaIie faIH de
orizont i_'%
-
y#"
. Sarcina liniarH de calcul pe riglH provenitH din stratul de zHpadH se va
determinaU cu relaIia! U
'
#`
f
p
n
b
b-traveea* `-coief. de siguranIH al sarcinii
CeacIiunea riglei din sarcina U
'
! B
r'
#-.%U
'
2
(omentul la nivelul treptei!(
'
#B
r'
Ve
6cIiuni datorate vKntului.
.e la acIiunea vKntului apar forIe statice Ji dinamice. )entru hale cu
KnHlIimea pKnH la +m componenIa pulsantH a vKntului nu se ia Kn seamH. .e la acIiunea vKntului apar
presiuni Ji secIiuni. )resiunea Ji secIiunea au aceeaJi direcIie ca Ji derecIia acIiunii vKntului.
Sarcinile normale de la vKnt! Q
n
#Q
-
VMVc*
Q
-
-presiunea normatH din norme*
M-coef. care Iine seama de variaIia presiunii
vKntului dupH KnHlIime*c-coief. aerodinam
Sarcina liniarH de calcul datoratH
vKntului pe stKlpul cadrelor Kntr-un punct
oarecare!
U
i
#`
f
Q
n
b
Z
#`
f
Q
-
VMVcVbZ* `
f
#"./-coef. de
siguranIH* b
Z
-lHIimea blocului de pe care
sarcina din vKnt se transmite cadrului. Sarcina
de la vKnt de linia frKntHpoate fi KnlocuitH cu
osarcinH uniform distribuitHde intensitate
U
e
#'(/h
'
* (-momentul Kncovoietor din
sarcina vKntului.
Yn norme sunt indicate categorii a
terenului 6,=,C! 6-terenuri deschise fHrH
obstacole* =-urbane cu obstacole cu h peste "-m* C-urbane cu obstacole cu h peste '%m* c-coief.
aerodinamic care depinde de configuraIia Ji dimensiunile clHdirilor.
Sarcina care acIioneazH de la nivelul de 1os al fermei pKnH la nivelul cel mai Knalt al
iluminatorului se KnlocuieJte cu o forIH concentratH aplicatH la nivelul de 1os al fermei.
B. #'. Sarcini pro!enite in aciunea pourilor rulante.
2a miscarea podului rulant pe Jine apar forIe de trei direcIii!
-forIe verticale e4ercitate de roIile podului rulant asupra Jinelor de rulare*
- forIe orizontale transmise de roIile podului datorita frKnarii lui de-a lungul Jinelor*
-forIe orizontale provenite din frKnarea cHruciorului care sunt perpendiculare pe a4a Jinei de
rulare.
BorIa verticalH pe o roata a podului depinde de greutatea proprie a podului cu cHrucior si a
KncHrcHrii suspendate.6ceastH forIH este dinamicH din cauza loviturii roIilor deJina si ridicHrii
simultane a KncHrcHturii.
BorIele ma4ime apar pe roIile podului cKnd cHruciorul cu KncHrcHtura se gaseJte la
e4trimitaIile podului(fig.".",a).Valorile forIelor ma4ime pe roIi B,B
"
sunt date Kn ane4e.5 diferenIH
micH Kntre B si B
"
se datoreazH deplasHrii posibele a cabinei podului de rulare.
5 importanIH mare asupra forIelor orizontale are modul de prindere Ji ridicare a
KncHrcHturii.)odurile cu suspensie rigidH provoacH forIe orizontale mai mari.2a podurile cu suspensie
elasticH(prinderea se face cu cabluri) are loc o amortizare a forIelor orizontale datoritH fle4ibilitHIii
cablurilor.
SolicitHrile ma4ime asupra grinzilor de rulare Ji stKlpilor se calculeazH din douH poduri
rulante cuplate.
BorIa ma4imH transmisH stKlpului de roIile podului rulant se poate calcula cu a1utorul
funcIiei de influienIH .(fig.".",b)pentru cea mai defavorabilH poziIie a podurilor rulante


5
grF
5
n
q
f
gr
6
f i
y
i
F
c
n
f
G + +
ma4
ma4
("."$)
unde f

este coefficient de siguranIH a sarcinelor,

c
n
-coeficient de grupare a sarcinelor( c
n
#-.$%,pentru douH poduri cu regim uJor Ji mediu de
funcIionare Ji c
n
#-.,%,pentru douH poduri cu
regim greu Ji foarte greu de funcIionare)
ma4 i
F -forIa verticalH ma4imH de apHsare a unei
roIi.
i
y -ordinatele funcIiei de influienIH.
gr
6 -greutatea normatH a grinzilor de
rulare(convenIional introdusH in sarcina
temporarH)
n
q -sarcina normatH pe grinda de frKnare(
'
/ % . " m q
n
)
grF
5 -lHIimea grinzii de frKnare(
"
5 5
grF
)
5 -traveea halei.
)e celHlalt Jir de stKlpi ( StKlpii din partea
dreptH fig. ".", a ) se vor transmite de roIile
podului forIei mai mici. BorIa minimH pe stKlp
.
min
se va calcula cu relaIia ( "."$), unde B
ima4
se va Knlocui cu
( )
ma4
-
min F
n
g 6 Q

(".",)
Pnde G este masa KncHrcHturii ma4ime*?
p
- masa podului, inclusiv masa cHruciorului* n
-
X
numHrul de roIi dintr-o parte a podului rulant* g X acceleraIia gravitaIionalH.
BorIele .
ma4
Ji .
min
acIioneazH cu o e4centricitate e
"
faIH de a4a stKlpului, de aceea pHrIile de 1os
ale stKlpilor sKnt solicitate de momentele Kncovoietoare
( fig.".'-)
(
ma4#
.
ma4
e
"
, (
min#
.
min
e
"
, ( ".'-)
Pnde
'
"
"
5
e

.atoritH frKnHrii cHruciorului apare o sarcinH

orizontalH perpendicularH pe Jina de rulare. )entru poduri
rulante cu suspensie fle4ibilH a KncHrcHturii forIa de
frKnare normatH este
( ) g 6 Q 4
c
n
o
+ -% . -
(".'")
pentru poduri rulante cu suspensie rigidH a
KncHrcHturii
( ) g 6 Q 4
c
n
o
+ -" . -
(".'')
Yn relaIiile (".'") (".'') G este capacitatea de ridicare ( masa ma4imH a KncHrcHturii), ?
c
masa
cHruciorului.
BorIa orizontalH
n
o
4
este transmisH prin roIile podului rulant numai unei grinzi de rulare.6ceastH
forIH poate fi KndreptatH Kn interiorul sau Kn afara cadrelor ( fig.".'-) .BorIa normatH de frKnare pe o
roatH a podului rulant este
o
n
o n
r
n
4
4
(",')
unde n
o
este numHrul de roIi dintr-o parte a podului rulant.
BorIa ma4imH de frKnare,care revine unui cadru se va calcula cu relaIia

i
i
n
r c f
y 4 n 4
ma4
(",'/)
unde s-au folosit notaIiile din relaIia(","$).
B. #). Sarcini pro!enite in aciuni seismice asupra :alelor i eterminarea lor .
Yn timpul cutremurilor de pHmKnt apar forIe de inerIie, care depend de aceeleraIia, vitezH, timp Ji
de proprietHIile elastoplastice ale structurilor etc. Valorile forIelor de inerIie se determinH conform
normelor de proiectare.
.e regulH, schemele de calcul Kn ma1oritatea cazurilor se modeleazH ca bare Kn formH de console
Kncastrate rigid sau elastic Kn fundaIii cu mase concentrate ( fig.".'').
.eplasHrile construcIiei depind de deformabilitatea ei Ji a fundaIiei. )entru clHdiri 1oase cu un
eta1 o KnsemnHtate mare au deformaIiile de forfecare, spre deosebire de clHdirile Knalte la care
predominH informaIiile de Kncovoiere. 6cIiunile orizontale asupra construcIiei se datoreazH deplasHrii
fundaIiei la cutremur, care se produce Kn plan orizontal.
6cIiunea seismicH Kn conte4tul general al solicitHrilor se prezintH ca o forIH staticH echivalentH
acIiunilor dinamice.
BorIa seismicH S
iM
aplicatH Kn punctul M Ji care corespunde tonului oscilaIiei proprii oi o se
determinH cu relaIia! S
iM
# M
"
M
'
S
viM
(".'D) unde M
"
este coeficient, care Iine seama de deteriorHrile
admisibile ale construcIiei* pentru halele industriale Kn care pot fi admise informaIii remanente,
fisuri, deteriorHrile unor elemente etc. M
"
# -.'%
M
'
- coef. care Iine seama de soluIia constructivH a halelor* pentru hale industriale cu schelet
metalic M
'
#".%. S
viM
X valoarea sarcinii seismice Kn
punctul M pentru tonul oip al oscilaIiilor
construcIiei, determinat Kn faza elasticH de
comportare cu relaIia !
S
viM
#
ik i k
k AQ

,
(".'$) unde G
M
este
greutatea clHdirii sau a construcIiei raportate
punctului M * 6- coeficient care caracterizeazH
raportul dintre acceleraIia miJcHrii terenului la g X
acceleraIia gravitaIionalH Ji are valori egale cu -."*
-.'* -./ pentru seismicitate de calculrespectiv de D, $, , grade* i

-coeficient de amplificare
dinamicH care corespunde tonului oip al oscilaIiilor proprii ale clHdirii sau construcIiei*

k
- coeficient de amortizare* pentru hale industriale
k
# "* ik

- coeficienIi care depind de forma

deformHrii structurii de rezistenIH la oscilaIiile proprii cu tonul oip Ji de punctul oMp de aplicare al
sarcinii, S-a observat cH intensitatea cutremului creJte odatH cu scHderea densitHIii grundurilor Ji cu
creJterea saturaIiei cu apH . 6precierea seismicitHIii terenului de construcIii se face Kn dependenIH de
caracteristicile grundurilor. Conform normelor grundurile pot fi clasificate Kn categorii! "- grunduri
stKncoase fHrH sau cu dezagregare slabH* '-grunduri stKncoase dezagregate* - nisipuri afKnate,
grunduri lutoase.
.eterminarea intensitHIii acIiunilor seismice se efectueazH Kn conformitate cu hHrIile de zonare
seismicH, aceastH fiind concretizatH prin microzonarea seismicH.
CoeficienIii dinamici i

se determinH cu formulele!
?rund categoria I i

# "/3
i
nu mai mari de s
-"
*
?rund categoria II i

# "/3
i
nu mai mari de '.D s
-"
* (".',)
?rund categoria III i

# "/3
i
nu mai mari de ' s
-"
*
Yn toate cazurile valorile coeficienIilor i

se iau nu mai mici decKt -.$ .

Yn e4presia (".',) 3
i
este perioada oscilaIiilor proprii dupH forma oip , legatH cu frecvenIa
acestei oscilaIii i

cu relaIia 3
i
#
"
'

* coeficienIei formei oscilaIiilor proprii ( fig.".' b,c)

( ) ( )
( )

n
F
F i F
n
F
F i F k i
ik
( (i m
( ( m ( (
"
'
"

(".-)
unde
( )
k i
( (
- sKnt deplasHrilor M al halei , care corespunde oscilaIiilor proprii dupH tonul oip * m
1
Xeste masa clHdirii raportate punctului o1p * 4
M
X depHrtarea punctului M de la marginea de sus a
fundaIiei.
)entru determinarea frecvenIilor oscilaIiilor proprii pot fi folosite metode din mecanica
structurilor. )entru sisteme cu ' mase concentrate aceste frecvenIe pot fi calculate prin egalarea cu -
a determinantului
'
'' '
'
"' "
'
"' '
'
"" "
"
"


m m
m m


# - (".")
unde ik

este deplasarea punctului oip sub acIiunea unei orIe unitare, aplicate Kn punctul oMp .
.in relaIia (".") obIinem ' frecvenIe diferite
-
-
'
- -
' , "
'
E
E A A
(".')
unde ! 6
-
#
'' ' "" "
m m +
, =
-
# ( )
'
"' '' "" ' "
' m m . Bormele oscilaIiilor proprii se vor calcula cu
relaIiile
( ) ( )
'
' ''
'
" '"
" '
"
i
i
i i
m
m
( 0 ( 0

* (i#",')
(".)
Kn care valoarea
( )
"
( 0
i poate fi luatH
arbitrar ( de e4emplu ").
)erioaUda oscilaIiilor proprii ! 3
"
#
"
'

* 3
'
#
'
'

* ("./).
.eplasHrile ik

pot fi calculate prin diferite metode calculate Kn mecanica structurilor. 2a

sarcini orizontale se pot negli1a ungiurile de rotire ale noduerilor superioare ale cadrelor ceea ce
KnseamnH cH rigla poate fi consideratH absolut rigidH ( fig.".'),
6ceastH ipotezH nu va da mari erori Kn cazurile cKnd raporturile dintre rigitKIile relative ale riglei
Ji stKlpului este mare!
( ) " . " "
+
"

+

H *
l *
c
* unde
"
'
"

*
*

, celelalte notaIii sKnt indicate Kn fig.".'a.

)entru simplificare vom considera cH rigla este absolut rigidH ( I

). Yntr-o formH mai

generalH ( pentru B " ) deplasHrile ik

pot fi reprezentate prin relaIiile !

"
/

""
""
"- ,*
Fl k
*
"
/

"'
'" "'
"- ,*
Fl k
*
"
/

''
''
"- ,*
Fl k
* (".%). Pnde M
""
, M
''
, M
"'
sKnt coeficienIi, care
depind de parametri
l
l
'

*
"
'
*
*
n
.
Valorile coeficienIilor M
i1
sKnt date Kn tab.
BorIele seismice se vor calcula cu relaIiile (".'D*".'$).)entru acesta este necesar de a determina
greutatea clHdirii Ji construcIiilor raportate punctului M Kn modelul dinamic al halei. Sarcinile
verticale se vor lua concentrate Kn urmHtoarele centre de reducere!
a) la nivelul pHrIii de 1os a grinzilor de rulare din !
- greutatea proprie a grinzilor de rulare Ji frKnare*
- greutatea unui pod rulant fHrH KncHrcHturH Kn fiecare travee*
- greutatea panourilor de protecIie Ji stKlpilor care se gHsesc Kntre ' planuri orizontale, care trec
prin mi1locl KnHlIimilor l
"
Ji l
'
.
b) la nivelul pHrIii de sus al stKlpului ( la nivelul tHlpii de 1os a fermei) din!
- greutatea proprie a acoperiJului ( inclusiv greutatea tavanului suspendat, greutatea proprie a
grinzilor rulante suspendate, fHrH greutatea proprie a KncHrcHturii, cKnd grinzile rulante se miJcH
perpindicular planului cadrului), zHpezii, panourilor de protecIie Ji stKlpilor , care se gHsesc mai sus
de planul care trece prin mi1locul KnHlIimii l
'
.
B. #+. Alctuirea gruprilor e calcul.-eterminarea eforturilor ,n
elementele e rezisten.
BiindcH eforturile ma4imale Kn diferite secIiuni ale stKlpului de la
diferite sarcini nu coencid,calculul static se face de la fiecare sarcinH
aparte.Calculul se face dupH metodele mecanicii structurilor.(metoda
eforturilor,metoda deplasHrilor).Yn rezultatul calcului Kn fiecare secIiune a
stKlpului obIinem eforturile (,T,G.Aforturile se dau pentru / secIiuni pentru
a determina eforturile ma4imale se formeazH grupHri de bazH Ji grupHri
speciale.?rupHrile de bazH pot fi cu n
c
#",Ji n
c
#-., unde n
c
-
coeficient de grupare.)entru a determina grupHrile toate
datele se introduc Kn tabel!prima-pentru gruparea de bazH,a
doua pentru gruparea specialH Kn prima tabelH se Kntroduc
pentru toate secIiunele.Valorile ( Ji T eforturile de la
sarcina permanentH se Kntroduc cu coef. " de la sarcina de la
zHpadH,de la podurile rulante,de la presiune Ji frKnare(a4a 6 Ji a4a =) Ji din
dreapta(a4a " Ji a4a ') se Kntruduc cu coef. " Ji -,, pentru secIiunea /-/ se Kntroduce
Ji valoare lui ?.Yn tabela ' se Kntroduce sarcina permanentH cu coef.-,, sarcina de la zHpadH cu coef.
-,% Ji de la seismicitate cu coef. ".Yn prima tabelH eforturile de la podurile rulante se Kntroduc IinKnd
cont de conlucrarea spaIialH.Yn tabela ' se Kntroduce cu coef. " efortul de la seismicitate
'
'
'
"
' ' ' + ,pentru fiecare secIiune se formeazH / grupHri!a)F(ma4 Ji Tcor b)-(ma4 Ji Tcor c)
Tma4 JiF (cor dTma4 Ji -(cor.Biecare grupare se grupare se alcHtuiaJte cu n
c
#" Ji n
c
#-,,. 2a
gruparea cu n
c
#" se ia sarcina permanentH Ji o sarcinH temporarH cu coeficientul n
c
#", la gruparea cu
coef. -., se introduce sarcina permanentH cu ' sau mai muMte sarcini temporare. )entru cadrele
obiJnuite avem sarcini temporare Ji anume ! de la zHpadH, de la podurile rulante ( presiunea F
frKnarea de pe stKlpul din stKnga sau dreapta). Se poate lua Kn consideraIie presiunea fHrH frKnare, KnsH
dacH luHm Kn consideraIie frKnarea, apoi numai de cKt trebiue luatH Ji presiune pentru grupare
specialH, se ia toate eforturile din tab.'. )entru secIiunea a patra se determinH a
ma4
care se foloseJte la
calculul zHbrelelor pHrIii inferioare a stKlpului. )entru calculul Jurubului de ancora1 Kn secIiunea / se
alcHtuieJte gruparea a % T
min
t (
ma4
.
Afortul de la sarcina permanentH se Kntroduce cu coeficientul de suprasarcinH h
f
# -., KnsH
fiindcH sarcina permanentH este calculatH cu coeficientul de suprasarcinH h
f
#"," atunci
( )
int min
" . "
, . -
/
cor
N
N
N +
*
( )
int ma4 / er
' ' ' + + +
*
( )
int ma4 / er
' ' ' +
* pentru calculul pHrIii
superioare a stKlpului se alege eforturile ma4imale ( Ji T din secIiunea "-" sau '-'. )entru calculul
pHrIii inferioare a stKlpului se ia eforturile ma4imale din secIiunea - sau eforturile se aleg cu acelaJi
coeficient n
c
din aceeaJi grupare Ji din aceeaJi secIiune. BiindcH partea de 1os a stKlpului este
alcHtuitH din ' ramuri, eforturile se aleg pentru fiecare ramurH aparte. )entru ramura inferioarH
momentele se iau cu semnul oFp, iar pentru ramura e4terioarH cu semnul p-o .
B. #.. ;nfluena conlucrrii spaiale asupra eforturilor ,n carele trans!ersale.
Cadrele transversale sKnt legate Kntre ele prin elementele acoperiJului, contravKntuiri la nivelul
stKlpilor de sus Ji de 1os a fermelor Ji grinzilor de frKnare. .atoritH acestor elemente forIele locale
( provenite din presiunea pe roIi a podurilor rulante , din frKnarea cHruciorului J.a ) se vor transmite
mai multor cadre. 6ceastH participare de preluare a unei pHrIi din sarcina aplicatH a unui cadru de
cHtre cadrele vecine constituie efectul de prelucrare spaIialH.
?radul de conlucrare spaIialH depinde de rigiditHIile elementelor, care participH la redistribuirea
eforturilor. 6ceste rigiditHIi, de obicei, sKnt amplasate la nivelul pHrIii superioare a stKlpului Ji la
nivelul treptei ( fig.".'/). Schema de calcul precizatH este arHtatH Kn fig.".'%. 2a nivelul acoperiJelui
Ji grinzelor de frKnare se vor introduce reazimile elastice ",', care modeleazH forIele de reIinere de
cKtre cadrele vecine.
CeacIiunile Kn reazime depind de relaIia
dintre rigiditatea reazimului Ji a barei (care
modeleazH contravKntuirile). Cigiditatea
reazemului depinde de KnHlIimea stKlpului,
rigiditatea pHrIilor inferioare Ji superioare ale
lui, mHrimea traveii etc.
)entru determinarea forIelor de reIinere C
a
Ji C
f
este necesar de a cunoaJte rigiditHIile
acoperiJului, contravKntuirilor Ji grinzilor de
frKnare.
CercetHrile au demonstrat cH deplasHrile
discului acoperiJului din tablH cutatH sau din
plHci de beton armat se determinH prin
rigiditatea de forfecare ?6.
)entru determinarea rigiditHIilor de
forfecare au fost Kntreprinse un Jir de cercetHri, care au
dat posibilitatea de a preciza valorile lor Kn dependenIH
de tipul acoperiJului.
.eplasarea contravKntuirilor orizontale la nivelul
tHlpilor inferioare ale fermelor Ji deplasHrile grinzilor de
frKnare depind de rigiditHIile lor la Kncovoiere AI.
)entru a avea posibilitatea de a aduna rigiditHIile Knvelitorilor Ji contravKntuirilor este a trece de
la rigiditatea la forfecare a Knvelitorii la o rigiditate WchivalentH de Kncovoiere. Ca criteriu de
echivalenIH se ia egalitatea deplasHrilor rezimului din mi1loc a unei grinzi continuH cu / deschideri
luKnd Kn consideraIie sau numai deformaIiile de forfecare sau numai deformaIiile de Kncovoiere.
.eformabilitatea rezimului elastic

este egalH cu deplasarea cadrului transversal la nivelul

riglei din forIa orizontalH B#", aplicatH la acelaJi nivel.
"
/

''
''
"- Fl
l k

(".+) unde coeficientul M
''
se va ua din tabel Kn funcIie de parametrii
l
l
'

*
"
'
*
*
n
. .eplasarea reazimului ' din forIa B#"
(fig.".'+) , cKnd sKnt Kn consideraIie numai deformaIiilJe de forfecare poate fi determinatH cu relaIia

" % %
"
V
'
'
'
"
+ +
+ +

a a
a a
(
*(".D) unde
5
6A
a
V
.
.acH se va lua Kn consideraIie
rigiditatea la Kncovoiere AI, deplasarea
reazemului ' se va calcula cu relaIia

D +$ '-
D +
'
'
'
+ +
+ +

5 5
5 5
(".$),unde

V
5
,*
5

.
.in condi}ia cH deplasHrile sH
coincidH
' "

se va determina rigiditatea echivalentH!

'
6A5
k ,*
e e
(",,) unde M
e
-coeficient de
trecere este dat Kn tabel.
Cigiditatea de calcul a contravKntuirilor longitudinale la nivelul tHlpilor de 1os ale fermelor
depinde esenIial de modul de prindere a contravKntuirilor.Cigiditatea la Kncovoiere se poate calcula
cu relaIia! co e c
,* k ,*
(",/-)unde I
co
este momentul de inerIie al grinzelor cu zHbrele(al fermelor)
formate din elementele contravKntuirilor*M
c
-coeficient care depinde de modul de prindere a
contravKntuirilor* M
c
#-,$ cKnd prinderea se face cu sudurH* M
c
#-,"% cKnd prinderea se face cu Juruburi.
Cigiditatea totalH a acoperiJului AI
a
#AI
e
FAI
c
(",/")Cigiditatea grinzelor de frKnare depinde de
secIiunea grinzii de frKnare Ji modul de fi4are al grinzilor de rulare pe stKlpi.)rinderea poate fi rigidH
sau articulatH.Cigiditatea de calcul a grinzilor de frKnare se va determina cu relaIia fo f f
,* k ,*
(",/')unde I
fo
este momentul de inerIie al grinzii(fermei)de frKnare.
Coeficientul de trecere M
f
depinde de modul de fi4are al grinzilor sau fermelor de frKnare pe
stKlpi!M
f
#" pentru grinzi de frKnare continue* M
f
#-,' pentru grinzi cu travee independente* M
f
#-,$
pentru ferme de frKnare cu prindere rigidH de stKlpi* M
f
#-,"% pentru ferme cu fi4are ariculatH pe stKlpi.
.upH determinarea rigiditHIilor discurilor orizontale(ale acoperiJului,ale contravKntuirilor
longitudinale Ji ale construcIiilor de frKnare)se poate face calculul spaIial al halei.
B. #/. St,lpii :alelor. Tipuri e seciuni.lungimi e flamba$ ale st,lpilor.
Borme constructive ale stKlpilor.StKlpii cadrelor pot fi cu secIiune plinH sau din ' ramuri
solidarozate cu zHbrele sau plHcuIe. .upH KnHlIime secIiunile stKlpilor pot fi constante (fig.".+
a,b,c) sau variabile ( Kn trepte) ( fig
".+ d,e,f) . StKlpii cu secIiune
constantH se folosesc Kn hale cu
KnHlIime pKnH la "- m , cu poduri
rulante cu capacitate micH de
ridicare ( G "%...'- t). )entru
economii de oIel aceJti stKlpi deseori
se proiecteazH din beton armat.
StKlpii cu secIiuni variabile sunt
frecvenIi utilizaIi Kn hale
industriale . )artea superioarH, de
regulH, se e4ecutH cu secIiune plinH*
cea inferioarH cu secIiune plinH sau
din ' ramuri solidarizate Kntre ele cu
zHbrele.
Hungimi -e flam5aF. 2a
determinarea lungimilor de flamba1
ale stKlpilor din componenIa cadrului
transversal se fac o serie de ipoteze
simplificatorii.
)entru stKlpi de secIiune
constantH coeficientul de reducere

se determinH Kn dependenIH de
modul de prindere a stKlpului Kn
fundaIie Ji raportul dintre rigiditHIile
relative ale riglei Ji stKlpului. Yn
acelaIi timp se considerH cH toIi
stKlpii simultan pierd stabilitatea
( fig. ".D) . 2ungimile de flamba1 se obIin rezolvKnd ecuaIiile respective ale stabilitHIii considerKnd
elementele vericale ale cadrelor ca bare cu capetele Kncastrate elastic.
Tormele de proiectare propun pentru determinarea coeficientului de reducere

relaIia
"/ . -
%+ . -
+
+

n
n

, coeficientul n se va determina cu relaIiile!

- pentru stKlpii cadrelor cu o deschidere
s)
s)
r
r
*
l
l
i
n
*
- pentru stKlpii centrali Kn cadre cu mai multe deschideri !

,
_

+
'
'
"
"
r
r
r
r
s)
s)
l
*
l
*
*
l
n
.
Yn cadre cu mai multe deschideri coeficientul lungimii de flamba1 pentru stKlpii mar1inali se va
determina ca Kn stKlpii cadrelor cu o deschidere.
Yn cadre cu stKlpi Kn trepte se admit urmHtoarele simplificHri!
- cadru cu o singurH deschidere se studiazH Kn situaIia cKnd ambii stKlpi KJi pierd stabilitatea
concomitent* Kn acest caz fiecare stKlp se poate cerceta separat ca un stKlp cu diferite moduri de
prindere a capetelor ( fig.".$ a,b ) *
- Kn cadre cu mai multe deschideri se considerH cH capHtul superior nu se deplaseazH orizontal Ji
tKlpii nu-Ji pot pierde stabilitatea concomitent ( fig.".$ c,d) .
)entru stKlpi cu o treaptH lungimile de flamba1 see vor determina separat pentru partea inferioarH
" " "
l l
ef

Ji superioarH ' ' '
l l
ef

.
Yn cadrele cu o singurH deschidere coeficientul
"

este funcIie de ' parametri n Ji

!
' "
" '
"
'
l *
l *
i
i
n
*

'
"
"
'
'
"
*
l
l
l

* ("./D) unde
'
' "
F
F F +

.
Valorile coeficientului
"

Kn funcIie de n Ji

sKnt date Kn ane4H. Coeficientul

'

se va
calcula cu relaIia
n
"
'


.
Yn cadre cu douH Ji mai multe
deschideri problema determinHrii
coeficientului
"

este mai complicatH.

)entru
+ , -
"
'

l
l
Ji
'
'
"

F
F
valorile
coeficienIilor pot fi determinate conform
datelor din tabel . )entru alte valori ale
raportului
"
'
*
*
, valorile coaeficientului
"

se
va determina conform normelor de
proiectare .
.in planul cadrului lungimea de
flamba1 se ia egalH cu distanIa dintre
punctele de fi4are ale stKlpului.
B. %1. Calculul si alcatuirea stilpilor cu inima plina comprimati e0centric<
Gimensionarea s)ililor cu inima lina?
.imensionarea preventiva a sectiunii poate fi realizata reesind din
relatia apro4imativa de determinare a tensiunilor intr-o bara comprimata
centric.
#T/
s
6F(/Q
4
<C
R

c
(")
2uind p/u e#Q
4
/6 si
4
valorile medii e-./%b*
4
-.$ din (") obtinem!
6>T(".'%F'.'Ve/b)/C
R

c
(').
Pnde! b- inaltimea sectiunii*
e#(/T.
(omentul ( si forta normala T se iau din gruparea defavorabila..e obicei, stilpul este solicitst de
m/multe grupari de sarcini. .aca nu-I evident care grupare este mai periculoasa, atunci aria 6 se va
determina p/u fiecare grupare cu relatia (')* sectiunea cuvenita va fi cea cu aria m/mare.
.upa determinarea ariei 6 se va stabili forma sectiunii, care poate fi de forma dublu 3 dintr-
un profil laminat, sudat sau de alte forme!
In sectiuni compuse din tabla de otel aria se va destribui in asa
fel, incit sa fie asigurata atit stabilitatea generala cit si cea locala.
Stabilitatea generala a stilpului se verifica cu relatia! #

m
T/
e
6< C
R

c
Conditiile de stabilitate a talpilor si inimilor stilpilor
comprimati centric sau e4centric pot fi reprezentate in forma!
b
ef
/t
f
<
uf

Ry , /
* h
ef
/t
W
|r
uW
Ry , /

()
unde valorile limita r
uf
si r
uW
sint date in tabel!
)/u stilpii cu sectiunea dublu 3 sau chesonate, care sunt
verificati la pierderea stabilitatii din planul momentului aportul
dintre inaltimea de calcul a inimii h
ef
si grosimea ei t
W
se va
determina in functie de parametrul i#[-[
"
/[
"
(/)
unde! [,[
"
- tensiunile la e4tremitatile inimii(fig. ".b).
.aca i_-.%, raportul h
ef
/t
W
se va calcula cu relatia ()*
.aca i^", fle4ibilitatea ma4ima se va calcula cu reletia!
r
uW
#h
ef
/t
W
#/.% V
) / ' (
) " ' (
' '

+ +
,
<.$
Ry
,
, (%)
unde! #

) " ' ( / . "
*
ef 1
+ )
Q

- tensiunile medii in
sectiunea e4aminata!
In intervalul -.%<<" valoarea limita a raportului h
ef
/t
W
se va obtine prin interpolare liniara intre valorile. 5btinute
p/u #-.% si #".-
.aca stabilitatea inimii nu este asigurata ,se introduc
nervuri longitudinale(fig.") suficient de rigide(I
n
>+h
ef
), de
aceea se recomanda ca latimea nervurii sa fie mai mare de "-t
W
si grosimea de cel putin -.D%t
W
. Se
recomanda ca aria acestei nervuri sa fie introdusa in sectiunea de calcul a stilpului. Stabilitatea locala
a panourilor obtinute se va verifica cu relatia (%) in functie de tensiunile si
"
la e4tremitatile
panourilor(fig."d).
B. %1. Calculul si alcatuirea stilpilor comprimati e0centric in elemente epartate soliarizate
cu zabrele<
Camurile stilpilor cu elemente departate se vor calcula ca stilpi
comprimati centric la eforturile! Camura "!
T
r"
#T
"
VR
'
/h
-
F(
"
/h
-
("). Camura '! T
r'
#T
'
VR
"
/h
-
F(
'
/h
-
(').
Valorile T
i
si (
i
sint eforturile de calcul p/u ramurile
respective.
R
",
R
'
X preventiv pot fi stabilite apro4imativ egale cu!
R
"
(-./%&-.%)h
-

R
'
h
-
-R
Pn rezultat mai satisfacator poate fi obtinut calculind R
"
prin
relatia!
-
' "
'
"
+
' '
'
y
+

()
.upa determinarea eforturilor in fiecare ramura se va face
dimensionarea lor ca stilpi comprimati centric.
Calculam ariile ramurilor! 6
r"
#
y
r
R
N
-
"

* 6
r'
#
y
r
R
N
-
'

.

-
#(-.D&-.,)
.in norme alegem profilul si stabilim urmatoarele caracteristici!6
r"
* I
4
* I
R
* i
4"
* Q
R"
* g
r"
* I
4'
* 6
c
*
i
4-
* 6
r'
* z
-.
)recizam pozitia centrului de greutate al ramurii fata de marginea platbandei!
w
"
#
i
i i
A
8 A

I
R
#I
p
F'(I
4-
F6
c
a
"
'
)
I
4'
#6
p
a
p
'
F'(I
4-
F6
c
a
'
'
)
Calculam razele de inertie!
' r
y
y
A
*
i

'
'
'
r
(
(
A
*
i
Se calculeaza fle4ibilitatea!
y
ef
y
i
l


i (
ef
i (
i
l
,
,

Se determina
ma4

min

.
min
c y
ri y
ri
y
R
A
N

.
min
c y
ri (
ri
(
R
A
N

Verificarea la stabilitate a zabrelelor!
Stabilim forta de forfecare ma4ima G
ma4
si forta de forfecaea conventionala! G
fic
#-.'(6
r"
F6
r'
)
Aforturile de forfecare din diagonala!
sin '
ma4
Q
N
-

sin#b
"
/l
d
.in tabela alegem un profil cu urmatoiarele caracteristici 6* i
min.
lungimea diagonalei l
d
#b
"
/sin, fle4ibilitatea minima
min
#l
d
/i
min,

min

d
3ensiunile in diagonala sunt! c y
- -
-
R
A
N

Verificam stabilitatea stilpului in planul de actiune a momentului ca o bara unica stabilind
caracteristicile
geometrice ale sectiunii!6#6
r"
F6
r'
i
4
#
A
*
(
'
' '
'
" "
y A y A *
r r (
+
(
ef
(
i
l

Ble4ibilitatea conventionala a stilpului in planul cadrului conform relatiei!
ef
#
4
)entru gruparea de sarcini defavorabila p/u ramura sub grinda de rulare Tsi ( calculam!
m
4
#
(
y
l N
A '
"
" "
#
ef
,
R
y
pentru m
4
si
e
tensiunile in ramura! c y
c
R
A
N

In mod analog se determina si tensiunile in ramura e4terioara&
B. %2. *ezemarea grinzilor e rulare. Alcatuirea si calculul prinerii partii superioare a
stilpului e partea inferioara.
)artea superioara a stilpului cu o treapta se proiecteaza
de regula cu inima plina. )/u transmiterea efortului de la
partea superioara a stilpului si de la grinzile de rulare, la
partea inferioara a stilpului se folosesc traverse. Afortul .
ma4
se transmite prin placa cu grosimea de "+-'/mm la o traversa
cu inaltimea h
t
(fig.").
Inaltimea traversei se ia egala cu (-.%&-.$)b
",
(b
"
-
latimea partii inferioare a stilpului). (uchia superioara a
traversei se va freza. 3raversa sub grinda de rulare este supusa
strivirii si se verifica cu relatia!
c
)r s)r
R
) l
G

ma4
(")
unde! l
str
#b
n
F't
pl
este latimea suprafetei de strivire*
b
n
-latimea nervurii de reazem a grinzii de rulare
t
pl
- grosimea placii superioare
Aforturile (,T de la partea superioara a stilpului se transmit la traversa prin cordoane
verticale, care prind talpile de traversa. 6ceste cordoane se vor verifica la eforturile! T
t
#T/'t(/b
'
.e e4emplu lungimea unui cordon, din cele /, care prind talpa inferioara de traversa!
c 1 1 f
)
1
R k
N
l

min
) ( /

Inaltimea traversei! h
tr
#l
W
F't
pl
F'cm.
In stilpii cu zabrele traversa se va verifica la rezistenta ca o bara cu sectiunea dublu cu
deschiderea b, sub actiunea eforturilor (, T, .
ma4.
7rinzile e rulare sint elemente portante de baza ale cailor de rulare. In ma1oritatea cazurilor
se folosesc grinzi de rulare cu inima plina, simplu rezemate pe stilpi sau grinzi continuie.
?rinzile simplu rezemate necesita un consum m/mare de otel, insa ele au unele avanta1e ca!
independenta eforturilor de tasarea diferentiata a rezemelor si de temperatura, comportarea m/ buna
la solicitari repetate* rezolvarea constructiva a rezemarii pe stilp este m/simpla decit la grinzile
continuie* montarea simplificata.
?rinda continua, fata de grinda simplu rezemata, are unele avanta1e ca! un consum de metal
m/redus, o inaltime m/mica* o sporire a rigiditatii longitudinale a halelor.
?rinzile cu zabrele(care se folosesc in cazul deschiderilor mari ale grinzii de rulare si ale
podurilor de rulare cu capacitate redusa de ridicare) dau posibilitatea de a reduce consumul de otel
cu "%9&'-9, fata de grinzile de rulare cu inima plina, insa necesita o manopera de confectionare si
monta1 m/sporita.
In general, solutia cu grinzi simplu rezemate este m/raspindita, m/ales p/u podurile rulante cu
capacitate de ridicare m/mare de "--t.
B. %#. Bazele stilpilor cu sectiune plina( alcatuirea i calculul lor.

Big." =aza stilpului uirea si calculul lor. cu inima
plina comprimat centric !
a)-schema generala *
b)-diagrama tensiunilor de contact *
)entru rezemarea si prinderea stilpului comprimat
e4centric de fundatie se proiecteaza o baza, care este
compusa dintr-o placa de reazem, traverse, nervuri,
suruburi de fundatii si o instalatie de prindere a suruburilor
de baza. Constructia bazei depinde de forma constructiva
si modul de prindere a stilpului de fundatie. In hale
industriale de regula, in planul cadrelor stilpii au o
prindere rigida de fundatie (incastrare). )entru stilpi cu
inima plina se proiecteaza o singura baza * pentru stilpi cu
zabrele se proiecteaza bare separate pentru fiecare ramura *
)articularitatile care apar la calculul bazei stilpilor cu
inima plina le vom schita pentru bza din fig.".
.in considerente consructive determinam latimea placii de reazem !
=#b
f
F't
tr
F'c
o
("), unde b
f
X latimea talpii stilpului * t
tr
X grosimea traversei * c
o
X latimea
consolei, care se ia -&%- mm.
2ungimea placii de reazem se determina din conditia de rezistenta a betonului la tensiunile de
contact dintre placa si fundament*
[
ma4
#T/(=V2)F(+V()/(=V2
'
)_C
b,loc
* (') unde C
b,loc
#`V C
b
, `#b6
f
/6
pl
*
C
b
- rezistenta la comprimare a betonului *
6
f
,6
pl
- aria fundatiei si placii de reazem.
.in relatia (') determinam lungimea placii de reazem ! 2^bNT/('C
b,loc
)O
'
F(+( /(=VC
b,loc
().
.upa precizarea dimensiunilor =, 2 se vor calcula tensiunile maime si minime.
~
ma4,min
#T/(=V2)(+V()/(=V2
'
) (/)
3ensiunile intermediare (de a4emplu [
"
din fig.") se vor determina din asemanarea
triungiurilor respective. 2a determinarea grosimii placii de reazem se va admite solicitarea ei pe
fiecare sector aparte din o sarcina uniform distribuita, valoarea careia U
i
se ia egala cu valoarea
ma4ima a tensiunilor de contact de pe acest sector (U
i
# [
ma4
).
Borta de intindere din suruburile de ancora1 se va determina din ecuatia de echilibru a
momentelor fata de centrul de greutate a diagramei tensiunilor de comprimare (fig."). (-T
a
-wVR#-
de unde gasim forta sumara in suruburile de ancora1 ! w#((-T
a
) /R (%)
6ria totala neta a suruburilor de ancora1 ! 6
bn
^w/C
ba
#((-T
a
)/(RVC
ba
) unde C
ba
este rezistenta
de calcul a surubului de ancora1 ! C
ba
#-./VC
un
* C
un
-rezistenta de calcul dupa limita de rupere a
otelului suruburilor.
.in relatia geometrica calculam (fig.".a)!
a#R
o
-c
o
/* c
o
#( [
ma4
V2)/( [
ma4
- [
min
)* R#2Fe-c
o
/.
.upa efortul w sau dupa aria 6
bn
din tabel se vor alege suruburile necesare.
B.%%. Solutii constructi!e ale acoperisului 5cu pana si fara9. "anele in!elitorilor(
comportarea si calculul lor.
6coperisul include fermele,contravintuirile dintre ele, panele si invelitoarea. Invelitoarea
asigura izolarea hidrofuga sau hidrofuga si termica. 6ceste invelitori se realizeaza din panouri de
tabla ondulata din otel, aluminiu sau asbaiment care se reazema pe pane. .istanta intre pane este de
m si mai mare. Capacitatea portanta a panourilor este asigurata prin stabilirea cuvenita a inaltimii
profilului si grosimii foii.
Big." Alemente ale acoperisului.
"-ferme*
'-pane*
-panouri din tabla ondulata *
/-suruburi autofiletale *
)anourile se prind pe pane cu suruburi autofiletante. Schema
acoperisului cu pane si modul de prindere a panourilor din tabla
ondulata este prezentata in fig.".
Alementele de prindere asigura o legatura suficienta a panelor,
formind un disc de rigiditate, care preia fortele din planul acoperisului
si transmite contravintuirilor.
Big.'. Cezemarea panourilor din beton armat pe ferme !
"-panou *
'-izolatie termica *
-strat de nivelare *
/-izolatie hidrofuga *
%-elemente inglobate din corniere.
)entru invelitori pot fi folosite panouri din beton armat, pe carese
aseaza izolatia termica si
hidrofuga. )entru acoperisurile halelor se folosesc !
panouri din beton armat cu nervuri cu latimea de m
si lungimea de +m sau "'m. Tervurile longitudinale
sint rezemate in nodurile fermei si elementele
inglobate se prind prin sudura de talpa fermei in cel
putin colturi de panouri (fig.').
)anourile se realizeaza din profile laminate
dublu 3, P, din profile cu goluri in inima (fig.a,b,c) si
se folosesc, de regula, pentru travee de +m. (ai
rationale sunt panele din profile C (fig..d,e). )entru
invelitori usoare si sarcini mici din zapada pot fi
folosite pane din profileC cu lungimea de "'m.
)entru sarcini mai mari se vor folosi pane cu
sectiunea dublu 3 perforate sau pane cu zabrele (fig.
.f)
Big./ schema de calcul a panei.
)anele sunt solicitate de greutatea invelitorii si de
zapada. Scema de calcul a panei este aratata in fig./.
Big.. 3ipuri de pane.


Sarcina verticala pe pana se va determina cu relatia !
U#(U
o
/cosiFp)VaFU
p
(")
unde ! U
o
-este sarcina de calcul pe "m
'
din greutatea proprie a invelitorii *
p-sarcina de calcul pe "m
'
din zapada *
U
p
-greutatea proprie liniara a panei
a-distanta dintre pane *
i-unghiul de inclinatie a acoperisului (fig./).
Componentele sarcinii U
4
,U
R
, care provoaca incovoiere fata de a4ele respectiv sint !
U
4
#UVcosi * U
R
#UVsini * (')
Valorile momentelor ma4ime de incovoiere (fig./,a)
(
4
#(U
4
Vb
'
)/$ * (
R
#(U
R
Vb
'
)/$*
Pnde! U este sarcina verticala liniara pe pana*
[#(
4
/(C
4
VQ
4
F(
R
/(C
R
VQ
R
)_C
R
V`
c
()
unde C
4
, C
R
sint coeficienti, care tin cont de forma sectiunii la deformatii plastice.
(omentul de rezistenta fata de a4a R este mic de aceea este nevoie de a micsora momentul de
incovoiere (
R
. 6cest scop poate fi atins adaugind unul sau doi tiranti (fig.%)
Big.% Schema de calcul a panelor cu tiranti.
.aca invelitoarea este prinsa rigid de pane, componenta U
R
este preluata de invelitoare si se va efectua numai verificarea
tensiunilor provenite din momentul (
4
((
R
#-). Componenta (
R
poate fi negli1ata si in cazul cind unghiul i (fig./.b) este mic
(i|'-
o
). sageata relative f
ma4
/b a panelor provenita din sarcina
normata se verifica numai in planul R sin u trebui sa depaseasca
Nf/bO#"/n
o
#"/'--.
Calculul panelor cu zabrele este identic cu cel al grinzilor cu
zabrele. Alementele panei se vor calcula la forte a4iale de intindere
si comprimare, luindu-se in consideratia momentele de incovoiere,
care apar in talpa superioara a panei ca rezultat al incarcarii pe
distanta dintre noduri.
B. %'. Ci e rulare. Alctuirea cilor e rulare. Tipuri e seciuni ale grinzilor e
rulare.
CHile de rulare preiau sarcinile provenite din acIiuniile instalaIiilor de ridicare Ji transportare.
6stfel de instalaIii sunt podurile rulante, care circurile pe cHi de rulare fi4ate pe stKlpii halelor
industriale sau grinzile rulante suspendate. CHile de rulare fi4ate pe stKlpii halelor industriale sunt
compuse din. ?rinzi sau fierme de rularte, care preiau forIele verticale din podurile rulante. ?rinzi
sau fierme care preiau forIele orizontale provenite din demararea sau frKnarea cHruciorului podului
rulant. ContravKntuiri, care asigurH rigiditatea cHilor de rulare. eine de rulare, aJezate pe grinzile
(fermele) de rulare. 3anpoane, care limitiazH cursapodurilor rulante la capHtul grinzilor de rulare.

" X grinda de rulare, ' X grinda de frKnare, X JinH, / X contravKntuirile tHlpii inferioare, % X
contravKntuiri verticale transversale.
?rinzile de rulare sun elemente portante de bazH ale cHilor de rulare. Yn ma1oritatea cazurilor
se folosesc grinzi de rulare cu inima plinH, simpu rezemate pe stKlpi ("), sau grinzi continui (').
Yn cazul deschiderilor mari ale grinzilor de rulare Ji ale podurilor rulante cu capacitatea de
ridicare redusH (G_-MT) pot fi folosite grinzi cu zHbrele cu talpa superioarH rigidH.
?rinzile simple rezemate necesitH un consum mai mare de oIel, KnsH ele au unele avanta1e! -
independenIa eforturilor de tasare diferenIiatH a reazemelor Ji de temperaturH, - compartarea mai
bunH la solicitHri repetate, - rezolvarea constructivH a rezemHrii pe stKlpi este mai simplH decKt la
grinzile continuie, - montarea simplificatH.
?rinda continuH , faIH de grinda simplu rezematH are unele avanta1e ca! - un consum de metal
redus, - o KnHlIime mai micH, - o sporire a rigiditHIii longitudionale a halelor.
?rinzile cu zHbrele dau posibilitate de a reduce consumul de oIel cu "%...'-9faIH de grinzile
de rulare cu inima plinH, KnsH KnsH necesitH o manoperH de confecIionare Ji monta sporit.
Se mai folosesc Ji instalaIii de ridicare Ji transportare suspendate de ferme care au o capacitate
de ridicare redusH (G_%t) Ji se deplaseazH pe cHi de rulare prinse de construcIiile acoperiJului. 6ceste
instalaIii sKnt specifice industriei constructoare de maJini. Ale sunt -------- Ji grinzile rulare
suspendate.
?rindH rulantH suspendatH
5 simplificare a cHilor podului rulant, se poate face la podurile rulante cu o capacitate micH de
ridicare ale halelor cu regim normal de e4ploatare Ji travei de +m la care se pot e4clude grinzile de
frKnare, Kn acest caz grinda de rulare va avea talpa superioarH mai dezvoltatH decKt cea inferioarH
pentru preluarea forIelor de frKnare a cHruciorului.
?rinzi secundare cu secIiunea asimetricH la podurile de micH capacitate.
-------------------------------------------------------------
B. %). calculul grinzilor e rulare. Aciuni( care solicit cile e rulare. -eterminarea
eforturilor e calcul.
2a calculul grinzilor de rulare apar unele particuleritHIi cauzadte de! caracterul mobil al
sarcinilor, apariIia Kn inima grinzii sub roIile podului rulant a unor tensiuni locale sporite, prezenIa
forIilor orizontale laterale Hi longitudionale, provenite din frKnare, caracterul dinamic al sarcinilor.
Afortul de calcul (momentul Kncovoietor Ji forIa deformHrii ma4ime) se determinH pentru douH
poduri rulante cuplate, solicitate de KncHrcHtura ma4imH. (omentele Kncovoietoare Ji forIele de
forfrecare provenite din KncHrcHrile verticale de convoiul de de forIe mobile se determinH cu a1utorul
liniilor de influienIH, aJezKnd convoiul de forIe Kn poziIia ce mai defavorabilH.
SH considerHm, cH grinda de rulare este simplu rezemate. (omentul
ma4im din ' poduri rulante cuplate apare Kn grindH cKnd rezultanta convoiului de forIH de pe grindH Ji
cea mai apropiatH de ea sunt egale depHrtate de la mi1locul grinzii. (omentul ma4im rezultH Kn
secIiunea z sub forIa cea mai apropiatH de rezultantH, numitH criticH Ji se calculiazH folosind linia de
influienIH!

i
i
y
ri
F '
ma4
unde! R
i
X ordinatele liniei de influienIH a momentului Kn secIiunea z.
)entru a determina forIa ma4imH de fporfrecare convoiul de forIH se va amplasa dupH cum
urmeazH!

i
i
y
ri
F Q
ma4
Yn grinzile continuie determinate eforturile ma4ime e mai dificilH din cauza liniilor de
influienIH mai coplicate.
5rdinatele liniilor de influienIH pentru secIiunile de reazem Ji cele intermediare pot fi grinzile
de Kndrumare. .e regulH grinda este divizatH Kn "- pHrIi egale. )untru fiecare secIiune cu cea mai
defavorabilH KncHrcare se determinH valorile momentului Kncovoietor Ji ale forIelor de frecare. )e
baza acestor date se construiesc KnfHJurHtoarele eforturilor ( Ji G, care dau posibilitate de a calcula
valorile lorma4ime. .eterminarea valorilor ma4ime se poate face cu programe de calcul, folosind
calculatorul.
Aforturile de calcul se for calcula cu relaIia! ma4
*
ma4
Q
(
Q '
(
'
, unde!
i#",-...",-% X coeficient care Iine seama de sporirea eforturilor provenite din greutatea
proprie a grinzilor.
Aforturile de calcul Kn planul orizontal se poate calcula cu relaIia!
r
F
r
4
'
y
'
ma4

,
r
F
r
4
Q
y
Q
ma4

* unde! 3
r
, B
r
X valorile ma4ime ale forIelor verticale Ji orizontale.
B. %+. -imensionarea seciunilor grinzilor e rulare. 3erificarea rezistenei grinzilor e rulare.
.in cauza tensiunilor sporite Kn partea de sus a grinzii verticale seste raIional de a o
proiecta cu talpa superioarH mai dezvoltatH decKt cea inferioarH.CalculHm!
c y
R
(
&
(
'
y
&
y
'
(
&
(
'
+
"
, unde!
y
&
(
'
(
&
y
'
+ "
- coeficient care Iine cont de sporirea
tensiunilor Kn talpa superioarH din momentul (
R
, care apare Kn grinda de rulare din forIele de frKnare.
)entru un calcul prealabil se poate lua!
, ' "
f
+
(
'
+
y
'
+
unde! h X KnHlIimea grinzilor de rulare, h
f
X
KnHlIimea grinzii de frKnare convenIionalH.
YnJlIimea grinzii de rulare h poate fi luatH preventiv ("/+..."/"-), iar KnJlIimea grinzii de
frKnare h
f
, egalH cu lHIimea pHrIii inferioarH a stKlpului b
"
.
(odululde rezistenIH!
c y
R
(
'
(
&

- KnHlIimile optime Ji minime!

1
)
(
&
k
o)
+

(
,'
n
(
'
o y
R
+
ln
'/
%
min

, unde! M#","% X pentru
grinzi sudate, M#",'% X pentru grinzi cu buloane, n
o
#Nl/fO X a4a "", l X deschiderea grinzilor de rulare,
t
W
- grosimea inimii.
YnHlIimea grinzii se va lua! o)
+ + +
min .
?rosimea minimH a inimii se determinH din condiIie cH tensiunile de forfrecare sH nu fie
mai mari decKt rezistenIa de calcul la forfrecare C
s
. )entru grinzi simplu rezemate!
1
)
s
R
Q
1
)
% . "

, unde! G
X forIa de forfrecare ma4imH Kn secIiunea de reazem.
6ria totalH a secIiunii tHlpilor pentru grinzi cu asimetrie neKnsemnatH se va calcula cu
relaIia!
.
'

'
+
(
&
f
A
Verificarea la rezistenIH convenJional se admite cH sarcinile verticale sKnt preluate
numai de grinda de rulare iar cele orizontale numai de grinda de frKnare. )rin urmare, dupH schema
de calcul se fac verificHrile!

c y
R (
y
*
y
'
n
y
(
*
(
'
n

+
" " "
,
[
"
X tensiunile ma4ime Kn talpa superioarH(punc.").
3ensiunile ma4ime Kn talpa inferioarH (punc. ')
c y
R
(
*
(
'
n

'
.
2inia grinzilor de rulare este supusH unei stHri de tensiuni comple4e Ji se verificH la
tensiunile echivalente!
c y
R
(y
loc y
(
loc y
(
ec+
+ +
'

,
'
,
'
Pnde! a#","% X pentru grinzi simplu rezemate,
a#", X pentru grinzi continuie,
ef
l
1
)
r
F
f
loc y


,
Verificarea tensiunilor locale Kn inimH se face cu relaIia!
c y
R
loc i loc y
+
, , , unde!
s
+
r
4 l
r
F
r
'
)
f
5
s
*
r
4
r
*
1
)
r
'
loc i
D% . -
/

"
,
'
,
+
+
.
B. %.. 3erificarea rigiitii i stabilitii grinzii e rulare.
)entru asigurarea e4ploatHrii normale a onstrucIiei, normele de proiectare limiteazH
sHgeata relativH a grinzii cHilor de rulare Nf/lO.
SHgeata relativH admisibilH depinde de regimul de funcIionare al podurilor rulante!
Nf/lO X "//-- X pentru regim uJor,
Nf/lO X "/%-- X pentru regim mediu,
Nf/lO X "/+-- X pentru regim greu Ji foarte greu de funcIionare.
Verificarea rigiditHIii se face cu relaIia!
1
]
1

l
f
(
,*
l
n
'
l
f
"-
, unde! (
n
X momentul ma4im
de Kncovoiere Ji se va calcula din sarcinile noprmale ale unui singru pod rulant.
Verificarea stabilitatea localH a tHlpii este asiguratH dupH relaIia!
y
R
,
f
)
ef
5
% . -
.
Conform normelor de proiectare,verificarea stabilitHIii locale a inimii grinzii nu este
necesarH dacH!
% . '

,
_

,
y
R
1
)
1
+
1
.
.acH relaIia nu este satisfHcutH, inima se KntHreJte cu nervuri. Verificarea stabilitHIii
panourilor dintre nervuri se face cu relaIia!
c
cr
loc cr
loc
cr
(

,
_

,
_

+
'
'
,
, unde! [
4
X tensiunile marginale
de comprimare a inimii grinzii, [
loc
X tensiunile locale, `#",", E X tensiunile medii de forfrecare Kn
inima grinzii!
.
"
*
ef
l
1
)

F
f
loc
1
+
1
)
Q


[
cr
, [
cr,loc,
E
cr
- tensiunile critice respective.
6plasarea convoiului de forIe se va face Kn aJa fel, Kn cKt panoul cuvenit sH aparH cele mai
marieforturi.
3ensiunile [
4
Ji E se vor calcula pe baza momentului Ji forIei de forfrecare medii pe porIiunea
de panou respectivH (unde sunt cele mai mari eforturi). Schema de calcul!
Tervurile de rigiditate, care asigurH stabilitatea localH a inimii trebuie sH aibH o lHIime mai
micH de ,- mm. Tervurile simetrice nu se sudiazHde tHlpile grinzii. 5 atenIie deosebitH se acordH
transmiterii presiunii de la talpH la inimH prin capul nervurii, aceasta se realizeazH prin contact direct
pe suprafeIele pre mecanic a nervurilor. 2a grinzele de rulare cu regim greu Ji foarte greu. (ai
raIional este utilizarea nervurilor din corniere.
Iar la grinzile de rulare pentru podurile cu regim de funcIionare uJor Ji mediu se admite
solidarizarea inimii cu nervuri de rigiditate dintr-o singurH parte sudate de inimH Ji talpa superioarH.
.imensiunile nervurilor de rigiditate se adoptH ca Ji pentru grinzile obiJnuite.
B. %/. "articularitile e calcul ale fermelor :alelor inustriale. -eterminarea
eforturilor ,n bare in,n seama e eforturile pro!enite in momentele in carele
trans!ersale.
la calculul fermelor halelor industriale apar particularitHIi determinante, Kn special, de apariIia
unor eforturi suplimentare provenite din cadru, cKnd Kmbinarea fermH-stKlp este rigidH. 6ceste eforturi
pot fi determinate analitic sau grafic, aplicKnd Kn reazemele fermei douH cupluri de forIe cu valorile,
h
"
#(
"
/h
r
, Ji h
'
#(
'
/h
r
, unde (
"
Ji (
'
se iau din tabel. (omentul (
'
se va lua pentru reazemul din
dreapta, pentru acceaJi grupare de acIiune la care sa calculat momentul (
"
din reazemul din stKnga.
)entru determinarea eforturilor Kn bazele fermelor, se vor alcHtui tabele speciale. Aforturile de
calcul se determinH di sarcinile permanente Ji temporare, KnsumKnd componentele din fiecare sarcinH
Kn grupHrile lor defavorabile.
Yntreaga sarcinH care acIioneazH asupra unei ferme se considerH, de obicei aplicatH Kn nodurile
fermei Kn care se fi4eazH elementele transversale ale construcIiei (panele acoperiJului, sau grinzile
tavanului), ce transmite sarcina la o fermH. .acH sarcina este aplicatH Kn oanou Kn schema
fundamentalH de calcul, ea se repartizeazH tot la nodurile celor mai apropiate ale ferme, Kn acest caz
se Iine seama Kn puls de Kncovoerea localH a elementelor tHlpii sub acIiunea sarcinii aplicate pe
ele, sau talpa se considerH ca o grindH cu inima plinH KntHritH cu zHbrele.
)entru a simplifica calculul, se recomandH sH se determine eforturile din bare separat pentru
fiecare din catergoriile din sarcini. 6stefel la fermH trebue sH se alcHtueascH separat schemele de
calcuol pentru urmHtoarele sarcini de bazH, - sarcina permanentH de la Knvelitori Ji construcIiile
portante ale acoperiJului Ji sarcina de la zHpadH.
- sarcina permanentH de calcul ce acIioneazH Kn orice nod al unei ferme se determinH cu a1utorul
formulei!
f f
- -
E
g
g F
'
)
cos
(
' " inf
+
+
, unde! g
f
X greutatea proprie afermei, MT/m
'
, a proiecIiei
orizontale a Knvelitorii, g
inf
Xgreutatea Knvelitorii, MT/m
'
, i X unghiul de Knclinare a tHlpii
superioare faIH de orizontalH, = X distanIa dintre ferme, d
"
, d
'
X distanIa dintre nodurile fermei, `
f
X coeficient de supra sarcinH a sarcinii permanente.
Yn unele cazuri la sarcina rezultantH din formula de ami sus se adaugH Ji greutatea
iluminatorului, iar la nodurile ce se gHsesc sub iluminator se scade geutatea Knvelitorii.
Valoarea de calcul a sarcinii de la zHpadH se determinH cu relaIia!
C 3 3
f -
+
, )
-
X greutatea
stratului de zHpadH pe un m
'
de proiecIie orizontalH a Knvelitorii, `
f
#"./, coeficient de supra sarcinH
al KncHrcHrii de zHpadH, C X coeficien ce Iine cont de neregularitatea distribuirii zHpezii de pe
acoperiJ. Coeficientul C depinde de configuraIia acoperiJului.
)entru clHdirile industriale cu iluminatoare se e4amineazH ' variante de KncHrcare cu zHpadH.
S
l
#h
l
KnsH nu mai mare ca b.
Yn cele mai multe cazuri eforturile ma4ime Kn tHlpile Ji diagonalele fermei apar la KncHrcHri la
varianta ". varianta ' este determinarea pentruanouri, platela1e, pane Ji pentru montanIii fermelor,
aJezaIi Kn locuri cu KncHrcHri sporite de la zHpadH.
'1. Alc tuirea nourilor fermelor e stilpi. Calculul prinerilor. 4niri e montare a
fermei.
?rinzile cu zHbrele folosite ca ferme de acoperiJ prezintH anumite particularitHIi. Yn principiu se
deosebesc douH tipuri de ferme! ferme pentru Knvelitori cu pane Ji ferme pentru Kvelitori realizate din
panouri de acoperiJ aJezate direct pe talpa fermelor.
Fermele cu ane se realizezeazH Kn mod obiJnuit cu perete simplu* e4epIie fac fermele cu
deschiderea foarte mare, peste %-m, unde se aplicH soluIia cu perete dublu.
Todurile fermelor cu pane se aJeazH la ',% ... m Kn funcIie de
dimensiunile panoului. Yn cazul acoperiJului de foi de azbociment
ondulat cu pane la ",% m se prevHd zHbrele
intermediare sau se KntHreJte talpa superioarH astfel
KncKt sH fie capabilH sH reziste Ji la Kncovoiere Kntre
noduri.
Fig.= Ferme cu 5are sulimen)are"a) :i cu
)9li in)9ri)e"5).
Yn cazul deschiderilor mari, mai mari de '/ m,
fermele se prevHd cu contrasHgeIi ale tHlpilor
inferioare.
Fig.2 Ferm9 -e acoeri: cu con)ras9gea)9.
Yn prezent cele mai economice soluIii sKnt
realizate cu tHlpi din oIel slab aliat cu limita de
curgere [
c
# + daT/mm
'
, sau chiar mai ridicatH.
.iagonalele , sKnt mai puIin solicitate Ji de aceea
sKnt prevHzute din oIel 52D* diagonalele cu eforturi
mai mari de lKngH reazem pot fi realizate economic
din oIel cu caracteristici mecanice superioare.
Cele mai economice soluIii de alcHtuire a
fermelor tipizate este aceea a realizHrii tHlpilor din secIiuni compuse
prin sudare, secIiuni 3, 8 sau secIiuni Knchise. SecIiunea compusH
permite dimensionarea strictH a barelor Ji obIinerea unei rezolvHri
economice. Yn cazul barelor din profile P sau 2 discontinuitHIile
sortimentului pot duce la unele supradimensionHri, n schimb folosirea de
seciuni compuse prin sudur conduce la un consum sporit de mina de lucru, la
complicarea lucrrilor in atelier deoarece platbandele trebuie tiate (debitate) din
table roase !i apoi resudate pentru alctuirea profilelor"
#ecesitile de transport cer ca fermele s se u$ine$e in dou tronsoane, de reul
simetrice, carese %nndesc pe !antier cu sudura sau cu !uruburi de %nalt re$isten&
ultima soluie este indicat la oelurile slab aliate care cer anumite msuri speciale de
sudare (pre%ncl$irea pieselor, uscarea electro$ilor etc") la folosirea electro$ilor cu
%n'eli!, ba$ic" (ol u i i de i nn) dire, a fermelor s i nt artate % n figurile 3-4
*olosirea e'ilor la reali$area fermelor conduce +a economia de metal& se
recomand prinderea direct la noduri" ,e$emarea panelor se face prin intermediul unor scaune
sudate de talpa superioar" - soluie
Fig. 4. inndirea fermelor cu tlpi n T : a, b, ) lnaidiri sudate ; c si d . Inadiri cu uruburi de nalta reistenta pretensionate.
interesant o constituie folosirea interal a e'ilor
dreptunhiulare, sau combinarea e'ilor rotunde cu cele dreptunhiulare,
respecti' a e'ilor cu profilele laminate" /arele
reali$ate din e'i pre$int ca a'anta0e comportarea
mai bun la solicitri de compresiune, suprafee de
'opsit
mai reduse !i posibilitatea e1ecutrii prinderilor
direct fr intermediul useelor"
2a calculul fermelor care face parte dintr)o
structur trebuie s se ia %n considerare !i unele
solicitri suplimentare introduse de letura cu
st3lpii halei" +n ca$ul fermelor leate articulat de
st%lpi, forele ori$ontale pro'enite din %ncrcri
ori$ontale se transmit de la ferm la st%lp cu o
e1centricitate corespun$toare %nlimii useului de
rea$em& re$ult implicit necesitatea ca acest useu
*iii" 4" 5fectul forelor ori$ontale
din nodul de rea$em 6 ii . schema
constructi'ii& 7 . eforturi ie
lare& c ) +rtilbca +sititi +n laicul
8t ita$im"
s aib o %nlime c%t mai redus (fi" 4,a!. 9omentul " # $ %
&
se preia de
cele dou bare aferente nodului proporional
cu riiditile lor liniare '(I ) l capatul opus al barelor se consider articulat (linia continu de pe fiuia 4, b! :
* .
I
I
) -
' ' ' '
)
-
I I I I
) )
- -

+ +
+n ca$ul tlpilor comprimate riide, influena momentului poate fi considerat c se e1tinde p%n la primul nod riid (linia %ntrerupt de pe fiura 4, b! .
/arele se 'erific la for a1ial !i moment %nco'oietor"
:alpa care este mai riid se %ncarc mai mult si deseori re$ult necesar
consolidarea ei pe o anumit lunime (fi" 4, c)"
:ransmiterea forelor se reali$ea$ prin plcue
de centrare !i prin bloca0e corespun$toare care
se sudea$ dup centrarea fermei" ;siurarea
toleranelor de monta0 se reali$ea$ prin urile
mai mari sau o'ali$ate ale !uruburilor de
prindere de stilp"
%n ca$ul prinderii riide a fermelor de st%lpi prima diaonal se reali$ea$ de reul ascendent, ceea ce asiur o reparti$are mai
raional a eforturilor %n $ona de rea$em a fermei" %n fiura 7, a se pre$int o prindere cu !uruburi care
cere o preci$ie mai mare %n ceea ce pri'e!te
lunimea fermei raportat la deschiderea propriu)
$is" <rinderea se efectuea$ eu !uruburi rosolane"
,e$emarea se reali$ea$ prin intermediul unui scaun6 suprafaa frontal a
useului de rea$em si a scaunului se prelucrea$ mecanic pentru asiurarea,
unei suprafee de contact corespun$toare" - 'ariant care permite tolerante
mai mari la monta0 o repre$int soluia de prindere cu plcue sudate la monta0
(fi" 7, b si c!. <rinderea
Fig. *. +ri nderea rigi d a f ermelor de sti lpi .
cu sudurH rezultH mai rigidH
asigurKnd o transmitere mai bunH a
eforturilor.
Cealizarea continuitHIii cu
plHcuIe sudate la ferme continue
este arHtatH Kn figurile +. c Ji d.
Bermele Ji prinderile de stKlpi Kn
cazul continuitHIii se verificH la
efectul momentelor de pe reazeme
si al forIelor a4iale din efectul de
cadru.
(omentele de pe reazem se
transmit sub forma unui cuplu de
forIe (fig. D, a ) : *
=
M
1
/h
1,
iar

forIa a4ialH N se poate considera cH se transmite numai la
talpa inferioarH acolo unde se transmite si reacIiunea verticalH R. zinKnd seama cH
momentele din efectul de cadru sint inegale la e4tremitHIi schema de KncHrcare a fermei va fi
cea din figura D, b.
Aforturile astfel obIinute din bare se suprapun eforturilor din ipoteza

fermei static
determinate !
. ' N
4 * * *
i i i i
+ + $
In care
.
*
i
este efortuldin KncHlcare pe grinda static determinatH *
'
*
i
efortul din moment
?
N
*
i
#efortul din forIa a4ialH (de e4emplu D-
v
X
)rinderea
propriu-zisH se
verificH la
eforturile
rezultate din
efectul de cadru*
reactiunea
verticalH a fermei
se transmite
integral la scaun.
Kn nodul inferior datoritH momentului de pe
reazem se dezvoltH de regulH o forIH de
compresiune care, se preia prin contactul direct
cu stKlpul Kn cazul prinderii cu Juruburi sau prin sudura Kn cazul prinderii cu plHcuIe sudate. .acH
forIa orizontalH care acIioneazH la nivelul tHlpii fermei nu solicitH centric prinderea, se Iine seama si
de momentul @Je Kn care @ este rezultanta solicitHrilor pe orizontalH (fig. =)! se urmHreJte ca
e4centricitatea sH nu fie prea mare astfel incit in prindere sH nu aparH eforturi de Kn tindere. .acH
totuJi se dezvoltH, prinderile cu Juruburi se verificH cu relaIia !
ma4
ma4
'
@ e +
@
N
n
+
i

+

". Structura oIelului Ji proprietHIile lui. Caracteristicile fizico-mecanice ale oIelului. 3ratamente
termice ale oIelului.
'. Babricarea oIelului. Clasificarea oIelulurilor. 6legerea oIelurilor pentru construcIii metalice.
Coroziunea oIelului. 3ipurile de coreziuni. Bactorii care determinH valoarea coroziunii. )rotecIia
anticorezivH.
. Comportarea oIelului Ji a alia1elor de aluminiu la concentrHri de tensiune Ji la solicitHri repetate.
/. (etode de calcul pe baza stHrilor limitH.
%. Sarcini si actiuni. Sarcini normate de calcul, coeficientii de siguranta a sarcinilor, grupari de
sarcini.
+. Cezistentele normate si de calcul. Coeficientii de siguranta a materialelor. Coeficientul conditiilor
de lucru.
DComportarea Ji calculul elementelor Kncovoiate Kn domeniul elastic de comportare al materialului.
.eterminarea tensiunilor Kn secIiunile transversale. CondiIii de rezistenIH. .imensionarea secIiunilor.
$Comportarea Ji calculul elementelor Kncovoiate Kn domeniul elosto-plastic..imensionarea secIiunii.
,Comportarea Ji calculul elementelor solicitate la Kntindere a4ialH Ji Kncovoiere Kn domeniul elastic Ji
elasto-plastic, formule de determinare a tensiunilor
"- Comportarea barelor de oIel la compresiune a4ialH. Blamba1ul plan al barelor comprimate
centric. ToIiuni, de tensiune critice, lungimi de flamba1, coeficienti de flamba1. Verificarea
stabilitHIii. .imensionarea barelor comprimate centric.
"". Blamba1ul plan al barelor comprimate e4centric
"'. Blamba1ul lateral al grinzilor Kncovoiate. 3ensiuni critice. Verificarea stabilitHIii
". YmbinHri sudate. 3ipuri de KmbinHri. Cordoane de sudurH Ji caracteristicile lor. Calculul
KmbinHrilor cap la cap.
"/. Comportarea Ji calculul KmbinHrilor sudate cu cordoane laterale
"%. 3ipuri de Juruburi Ji caracteristicile lor. Comportarea KmbinHrilor cu Juruburi. Calculul
Juruburilor la forfecare, presiune pe gaurH Ji Kntindere.
"+. Comportarea Ji calculul KmbinHrilor cu Juruburi de KnaltH rezistenIH. 3ipuri de forfecare.
Verificare de rezistenta
"D. YmbinHri cu Juruburi care transmit momente, forIe normale Ji de forfecare. Verificarea de
rezistenIH.
"$. )latforme industriale. 3ipuri de platforme. 6lcHtuirea constructivH. Alemente componente ale
platformelor industriale.
",. )latela1e metalice pentru platforme industriale. Calculul platela1elor din oIel.
'-. ?rinzi laminate. .imensionarea Ji verificarea rezistenIei, stabilitHIii generale Ji rigiditHIii.
'". .imensionarea grinzilor compuse. .eterminarea KnHlIimii ma4ime Ji minime. Stabilirea grosimii
inimii. Stabilirea dimesiunilor talpii.
''. Variatia sectiunii in lungul grinzii compuse. (oduri de variatie. Verificarea rezstentei, stabilitatii
globale si rigiditatii grinzilor compuse.
'. Verificarea Ji asigurarea stabilitHIii locale a tHlpilor grinzii. Verificarea Ji asigurarea stabilitHIii
locale a inimii grinzii.
'/. Calculul si constructia inadirilor grinzilor.
'%. Calculul Ji consruirea reazemelor grinzilor.
'+. 3ipuri de secIiuni ale stKlpilor cu inima plinH. 6legerea secIiunii stKlpului comprimat centric cu
inimH plinH Ji alcHtuirea lui. VerificHri de stabilitate globalH Ji localH.
'D 3ipuri de secIiuni ale stKlpilor cu zHbrele.6legerea secIiuniistKlpului comprimat centric cu
zHbrele.Verificarea la stabilitate.Calculul plHcuIelor Ji zHbrelelor.
'$ Structura Ji calculul bazelor stKlpilor comprimaIi centric.
', Berme..omeniul de aplicare.3ipuri de ferme,dispunera zHbrelelor.
-. Calculul eforturilor Kn barele fermelor. 2ungimi de flamba1. Verificarea barelor la rezistenIH Ji
stabilitate.
". )rinderea barelor Kn noduri.Calculul nodurilor.
'. ComponenIa carcasei Ji scheme constructive ale ei. 6mplasarea stKlpilor Kn plan. Costuri de
delatare.
. 6lcHtuirea cadrelor transversale. Alementele structurii de rezistenIH. ContravKntuiriKntre stKlpii
halelor. ContravKntuirile acoperiJului.
/ Sarcini permanente Ji sarcini provenite din acIiuni climaterice.
% Sarcini provenite din acIiunea podurilor rulante.
+ Sarcini provenite din acIiuni seismice asupra halelor Ji determinarea lor.
D. 6lcHtuirea grupHrilor de calcul..eterminarea eforturilor Kn elementele de rezistenIH.
$. InfluenIa conlucrHrii spaIiale asupra eforturilor Kn cadrele transversale.
,. StKlpii halelor. 3ipuri de secIiuni.lungimi de flamba1 ale stKlpilor.
/-. Calculul si alcatuirea stilpilor cu inima plina comprimati e4centric.
/".Calculul si alcatuirea stilpilor comprimati e4centric din elemente departate solidarizate cu
zabrele.
/'. Cezemarea grinzilor de rulare. 6lcatuirea si calculul prinderii partii superioare a stilpului de
partea inferioara.
/. =azele stilpilor cu sectiunea plina ale halelor industrial, alcatuirea si calculul lor.
//. Solutii constructive ale acoperisului (cu pane si fara). )anele invelitorilor, comportarea si
calculul lor.
/%. Cai de rulare. 6lcatuirea cailor de rulare. 3ipuri de sectiuni ale grinzilor de rulare.
/+. Calculul grinzilor de rulare. 6ctiuni, care solicita caile de rulare. .eterminarea eforturilor de
calcul.
/D. .imensionarea sectiunilor grinzilor de rulare. Verificarea rezistentei grinzii de rulare.
/$. Verificarea rigiditatii si stabilitatii grinzii de rulare.
/,. )articularitatile de calcul ale fermelor halelor industriale. .eterminarea eforturilor in bare tinind
seama de eforturile provenite din momentele din cadrele transversale.
'1. Alcatuirea nourilor prinerilor fermelor e stilpi. Calculul prinerilor. ;nairi e
montare a fermei