Sunteți pe pagina 1din 17

Universitatea de Stat din Moldova Facultatatea de Biologie si Pedologie Departamentul SSGGSSiD Specialitatea Geografie

REFERAT

TEMA: COMPONENTA I ORIGINEA FAZELOR SOLULUI


A efectuat: Burlacu Olga A verificat: Nagacevschi Tatiana Doctor in tiine biologice,confereniar universitar

Chiinu 2013

Cuprins
Introducere Faza solid Originea mineral a solului Originea organic a solului Faza lichid Soluia solului Faza gazoas Concluzii Bibliografie

Introducere
Solul reprezinta un sistem natural deschis,complex, polifazic, polidispers, eterogen i structurat. Aceste caracteristici legate de alctuirea solului la rndul lor caracterizeaz nsuirile lui. De asemenea, solul este un sistem trifazic (faza solid, faza lichid i faza gazoas). Faza solid reprezint suportul i principala surs de elemente nutritive, faza lichid-un agent fizico-chimic, de transport al elementelor nutritive, iar faza gazoas-un mediu ce favorizeaz activitatea biologic din sol i procesele de trecere a elementelor nutritive n forme accesibile plantelor.

Introducere
Componentele solului
25% 50%

25%

Faza solid Faza lichid Faza gazoas

Faza solid
Componentele solului
Faza lichid Faza solid (originea mineral) Faza gazoas Faza solid (originea organic)

25%

45% 50%

25%

5%

Faza solid ocup 50 % din componentele solului i este alctuita din fraciunea mineral , n proporie de 45% i din fraciunea organic, n proporie de 5 %.

Faza solida
Minerale primare Dupa provenienta:

Minerale secundare

Faza solida

Originea minerala Silicati Dupa compozitia chimica: Aluminosilicati Substante organice nehumificate Substante organice specifice solului (humusul) Substante intermediare de descompunere a resturilor vegetale si animale

Origine organica

Faza solid
Originea mineral a solului
Componenta mineral a solului este formata din fragmente de diverse dimensiuni, de la nisipuri grosiere, la ml si argila (fractiunea coloidala, cu diametrul de cativa microni). Fractiunea minerala se poate clasifica astfel: a) dupa provenienta: - minerale primare rezultate prin dezagregarea rocilor eruptive si metamorfice, compozitia lor chimica raminind relativ neschimbata dupa dezagregare; - minerale secundare rezltate din roci sedimentare sau din alterarea mineralelor primare (argile, oxizi i hidroxizi de Fe, Al, Mn, Si), precum i din diferite sruri b) dupa compozitia chimica: - silicati - aluminosilicati

Faza solid
Originea mineral a solului
Silicatii reprezinta fractiunile granulometrice nisip si praf, intrand in compozitia acestora in proportie de 50-90%. Celula cristalografica a silicatilor este reprezentata de tetraedrul de SiO 4, atomul de siliciu fiind asezat in centrul tetraedrului. Fiecare tetraedru are 4 sarcini libere ( SiO 4, anionul ortosilicat), ele putand fi neutralizate cu cationi bazici sau prin unirea tetraedrelor. Unirea se face prin punerea in comun a atomilor de oxigen din varful tetraedrelor.
Tetraedrul de SiO4

Faza solid
Originea mineral a solului
Aluminosilicatii sunt alcatuiti din tetraedre de siliciu si octaedre de aluminiu. In centrul octaedrului se afla ionul Al 3+, iar in varfuri 6 atomi de O sau grupari HO- la distante egale de ionul Al 3+. Prin unire octaedrele si tetraedrele formeaza foite, care prin suprapunere alternativa genereaza structura aluminosilicatilor. Legatura dintre foite se face prin intermediul unui atom de oxigen de la fiecare tetraedru, care inlocuieste o grupare hidroxil din octaedru.

Faza solid
Originea organica a solului
Fractiunea organica este o sursa energetica pentru flora microbiana si un factor de care depinde in mare parte este starea de fertilitate a solului. Componenta organica este alcatuita din: - substante organice nehumificate : glucide, lignine, proteine, grasimi, rasini, taninuri, etc., - substante organice specifice solului ( humusul) . Componentele humusului sunt: acizii humici ( imprima culoarea bruna a solului), acizii fulvici si humina. - substante intermediare de descompunere a resturilor vegetale sau animale : acizi organici, aminoacizi, glucide, grasimi, rasini, aldehide, chinone, fenoli, etc. Materia organica este o componenta importana a solului, avind urmatoarele roluri: - imbunatateste proprietatile fizice ale solului: contribuie la formarea structurii, porozitatii si la retinerea apei; - reduce pierderile de elemente nutritive prin eroziune; - imbunatateste aprovizionarea cu nutrienti (N, P si S); - mareste capacitatea de schimb cationic a solului; - contribuie la solubilizarea substantelor nutritive; - protejeaza unele elemente nutritive de la retrogradare, fixare in forme neschimbabile, sau de la pierderi prin levigare; - are capacitate de chelatare a ionilor metalici ( Fe, Zn, B, Cu, Mo, Co).

Faza lichid
Faza lichid reprezinta apa din sol incarcata cu diverse substante dizolvate sau sub forma de coloizi.Ea este o component foarte mobil, dinamic, format din apa ce ptrunde n spaiile capilare i care conine dizolvate substane minerale, organice, precum i cantiti de O2, CO2 i alte gaze. Faza lichid n deplasarea ei, n sol interacioneaz cu faza solid i se mbogete cu elemente minerale. Ea este principala surs prin intermediul creia plantele absorb elementele nutritive din faza solid a solului. Apa prin aciunea reciproc cu gazele i faza solid a solului se mbogete cu ioni minerali, acizi, baze i substane organice uor solubile, aflate n stare de dispersie ionic, molecular sau coloidal. Apa din sol se poate prezenta sub diferite forme, dintre care unele sunt uor accesibile plantelor, iar altele mai puin sau deloc.

Faza lichid
Apa de constitutie ( din reteaua cristalina a mineralelor) Apa legata chimic

Principalele forme de apa din sol

Apa de cristalizare ( legata de reteaua cristalina a mineralelor) Apa de higroscopicitate Apa legata fizic Apa peliculara

Apa capilara

Apa libera

Apa gravitationala

Apa freatica

Faza lichid
Solutia solului
La formarea solutiei solului contribuie in primul rand apa capilara, apoi apa gravitationala si in mica masura apa peliculara. Apa capilara este retinuta cu forte slabe, fiind usor accesibila plantelor. Apa peliculara este retinuta cu forte superioare celor de absorbtie ale radacinii plantelor. Solutia solului este o solutie apoasa diluata in care se gasesc dispersie ionica, moleculara sau coloidala, diferite substante minerale, compusi organici si gaze. Solutia solului este principalul mediu din care radacinile plantelor absorb apa si elementele nutritive, fiind totodata si mediul de difuziune al substantelor nutritive din ingrasaminte si de deplasare a ionilor nutritivi spre radacini.

Faza lichid
Solutia solului
Din punct de vedere fizic, solutia solului este alcatuita din: - partea extractibila sau solutia libera a solului, care poate fi extrasa; - partea neextractibila sau solutia legata de fortele moleculare ale mineralelor argiloase. Din punct de vedere chimic solutia solului este alcatuita din: - componenta minerala formata din H+ , K+, Na+, Mg2+, Ca2+, NH+4, mai rar Fe3+ si Al3+ si NO3-, H2PO4-, Cl-, HCO3-, SO42-. Dintre cationi cel mai bine reprezentat este Ca2+, dar si Na+ pe solurile saturate. Dintre anioni, cea mai mare concentratie o au ionii bicarbonat HCO 3- si carbonat CO32-. Microelementele se gasesc in cantitati scazute in solutia solului, exceptie facand zonele afectate de poluare. - componenta organica, este reprezentata de partile solubile ale acizilor humici, produse de metabolism ale microorganismelor, secretii radiculare, substante organice rezultate din procesul de humificare. - componenta gazoasa, este reprezentata mai ales de oxigenul si bioxidul de carbon provenite atat din descompunerea materiei organice, cat si din procesul de respiratie.

Faza gazoas
Faza gazoas a solului este alctuit din aerul din sol care ocup spaiul lacunar care nu este ocupat de ap. Sub raport cantitativ ntre faza gazoas i cea lichid exist un raport antagonic. Aerul din sol provine din aerul atmosferic n cea mai mare parte, o mic parte din aerul din sol se gsete dizolvat i n faza lichid a solului. Faza gazoas a solului se poate forma parial,direct n sol fiind alctuit de o serie de gaze care rezult din descompunerea materiei organice sau n urma respiraiei microorganicmelor sau rdcinilor plantelor: CO2, CH4, NH3, H2S. Sub aspect cantitativ ntre aerul din sol i aerul atmosferic exist o serie de deosebiri semnificative care implic anumite componente. Comparativ cu aerul atmosferic (21% O2, 78% N2 i 0,03% CO2), aerul din sol este mai bogat n CO2 i N2 i mai redus n O2 (19% O2, 79% N2 i 0,9% CO2). Faza gazoas favorizeaz activitatea biologic din sol i procesele de trecere a elementelor nutritive n forme accesibile plantelor. Gazele din sol sunt ntr-un schimb permanent cu atmosfera. Solul degaj aer mbogit cu CO2 i primete n schimb aer bogat n O2. Schimbul are loc prin difuziune i curgere liber. Datorit presiunii pariale mai mari a CO2 n aerul din sol i a O2 n atmosfera de deasupra solului se produce un curent de deplasare a CO2 din sol n atmosfer i a O2 din atmosfer n sol. Prin curgere liber, schimbul se datorete oscilaiilor de temperatur, intensitii vntului, scderii sau creterii umiditii solului.

Concluzii
In concluzie as putea spune ca toate aceste faze sunt intr-o strinsa legatura una cu alta, adica depind intr-o oare care masura una de alta si daca nu ar fi existat una din aceste 3 faze atunci solul nu ar mai fi existat. Fiecare faza isi are rolul si importanta sa in dezvoltarea si formarea solului, in dezvoltarea si crearea conditiilor prielnice pentru dezvoltarea vegetatiei si lumei animale etc. Acestea de fapt sunt niste baze ale solului,datorita lor avem o natura bogata, o roada buna si niste soluri fertile pe care majoritatea din noi nu le pretuim, din pacate.

Bibliografie
www.scrigroup.com/afaceri/agricultura/Faza-lichida-asolului63119.php www.horticulturabucuresti.ro/fisiere/file/Manuale%20An%20I%20Horti%20in vatamant%20la%20distanta/Agrochimie.pdf www.scrigroup.com/afaceri/agricultura/Faza-solida-asolului22515.php www.RegieLive.ro_CURS_PEDOLOGIE www.RegieLive.ro_SOLURI