8

Scott Mebain (n. 1960, Stirling, Scoia) este pseudonimul unui scriitor scoian de succes. A absolvit dreptul la eter!ouse "ollege, "ambridge, iar #n 1986 a primit o burs$ %ulbrig!t pentru &arvard 'niversit(. A lucrat #n sistemul bancar, apoi, #n urma succesului literar, s)a dedicat #n e*clusivitate scrisului. A mai scris romanele+ The Mastership Game (,000) -i The Final Solution (,00.). 8

S"/00 M"1A23

A4523622 7'2

2'8A
0raducere din limba engle9$ 242S MA3':7A 5;07A3)A35&:7

3:M24A 8

Dedic aceast carte lui Di i Mike McDowell, pentru prietenia pe care au druit-o familiei noastre de-a lungul anilor.

4/7/5

<:ste un lucru cert = #n opinia catolicilor = c$ e*ist$ vr$>itori -i vr$>itoare, care = a>utai de diavol, pe ba9a unui pact pe care l)au #nc!eiat cu el = pot (pentru c$ 8omnul le permite) s$ ?ac$ ?apte rele@ de aceea se #nelege de la sine c$ pot crea ilu9ii ?antastice -i !imerice, ?olosind mi>loace e*traordinare -i ciudate.A Malleus Maleficarum, "odul de pentru condamnarea vr$>itoarelor rocedur$ enal$

1asilica S?. etru din 4oma. 8uminic$ dup$)amia9$. 2nima cre-tin$t$ii era sc$ldat$ #n ra9ele calde ale soarelui de august. 8up$ ce au gustat m$slinele -i vinul localnicilor, turi-tii au coborBt din autocarele dotate cu aer condiionat #n Cia della "oncilia9ione -i s)au strBns #n grupuri mici ca s$ ?ac$ turul ora-ului. 5ermanii -i)au potrivit obiectivele camerelor de ?ilmat, americanii au pornit #n c$utarea celor mai apropiate maga9ine de suvenire, engle9ii s)au a-e9at la coad$ disciplinai, ?$r$ ca nimeni s$ le cear$ acest lucru, iar ?rance9ii se #ntrebau ce caut$ prin p$rile acelea. 0uri-tii au #nceput apoi s$ urce #ncet treptele de marmur$ ca s$ a>ung$ #n piaa S?. etru. ;n timp ce mulimea #-i croia drum 8

#nainte, -o?erii autocarelor ?luturau stegulee ro-ii ca s$)i #ndrume. ;n cele din urm$, au a>uns la intrarea basilicii, ?iind cu greu urmai de b$trBnii -i invali9ii care se spri>ineau de cadre. Au ?ost apoi preluai de g!i9i, care -i)au #nceput discursurile pro?esioniste. "uvintele se rev$rsau nesting!erite pe dalele de piatr$, ca un pBrBu -uier$tor, #ntr)o multitudine de limbi. Signora 4ossi #-i inea prelegerea poate pentru a mia oar$@ cu toate acestea, con?erea monologului s$u prospeime -i ?rumusee, #nsoindu)l cu entu9iasmul -i gesturile speci?ice italienilor+ D rivii basilica S?. etruE 1iserica din ?aa dumneavoastr$, a c$rei cupol$ uria-$ -i oval$ a ?ost conceput$ de Mic!elangelo, a ?ost consacrat$ #n anul 16,6. 8ar istoria ei este mult mai vec!e. Se spune c$ a ?ost construit$ peste mormBntul S?Bntului etru. C$ amintii probabil din ce v)am povestit a9i)diminea$ nu-i aminteau, firete! c$ o mare parte din 4oma a ?ost distrus$ de uria-ul incendiu din anul 6F dup$ &ristos, cBnd #mp$ratul 3ero a aruncat vina asupra cre-tinilor. Se spune c$ una din consecinele acestor persecuii a ?ost cruci?icarea S?Bntului etru cu capul #n >os, nu departe de acest loc, iar mormBntul s$u se a?l$ undeva #n incinta acestei basilici. Signora 4ossi -i)a pus mBinile mari #n -oldurile generoase -i a ?$cut o pau9$ ca s$ le o?ere -ansa puinilor turi-ti interesai de istorie s$ digere povestea. "eilali, ca de obicei, se ?oiau necontenit, citeau g!idul turistic, #-i potriveau lentilele bi?ocale -i se plBngeau c$ #i dor picioarele. &oii de bu9unare roiau peste tot. Signora 4ossi -i)a continuat discursul+ D 1asilica are unspre9ece capele -i patru9eci -i cinci de altare. Are 18G metri lungime -i se #ntinde pe o supra?a$ de marmur$ de peste ,,F !ectare. Cei vedea, printre altele, "iet#, sculptura lui Mic!elangelo, marele altar unde numai suveranul poti? poate o?icia mesa -i tronul S?Bntului etru se opri ca s pri$easc doi tineri care se %m&r'iau ptima %n spatele grupului. (i o ignorar!. Crei s$ m$ #ntrebai ceva #nainte de a 8

merge mai departeH 3imeni nu a pus nicio #ntrebare. 8up$ cBteva e*clamaii pline de uimire -i veneraie, turi-tii -i)au continuat turul basilicii. %ire-te, nu trebuiau s$ 9$boveasc$ prea mult. Mai aveau -i alte locuri de vi9itat #n dup$)amia9a aceea. 0rebuiau s$ vad$ toate obiectivele turistice #ntr)un tur de o 9i, pentru care pl$tiser$ anticipat. 0rebuiau s$ a>ung$ la maga9inul de ceramic$, la "a??egiolitti -i la %ontana di 0revi. Signora 4ossi -i)a uguiat bu9ele nemulumit$. 4utina #-i spunea cuvBntul@ nu)i mai pl$cea meseria pe care o ?$cea. Asta #nsemna cre-tinismul acum o religie redus$ la cBteva cuvinte, o credin$ de o 9i, tineri cople-ii de dorine se*uale c!iar -i atunci cBnd p$-eau #n inima cre-tin$t$ii. "e)ar spune MBntuitorul de toate acesteaH 3ici nu #ndr$9nea s$ se gBndeasc$. IBmbind, !oii de bu9unare #i priveau #ndep$rtBndu)se. 7ipsea un ceas. Signora 4ossi avea s$ piard$ din nou noiunea timpului. ;ntr)un alt loc din Catican, ritmul era mult mai lent, iar preocuparea pentru religie mult mai pro?und$. D "ardinale 1enelli. %igura impo9ant$ s)a ridicat de la biroul s$u bogat ornamentat ca s$)-i #ntBmpine oaspetele. D /, cardinale &eJsonE 1enelli i)a 9Bmbit americanului. Acesta corespundea imaginii pe care -i)o creaser$ toi italienii despre americani+ era #nalt -i lat #n umeri, avea un c!ip impun$tor -i un 9Bmbet care tr$da entu9iasmul. 2ar puterea cu care i)a strBns mBna era speci?ic$ unui >uc$tor de baseball, lucru care l)a ?$cut pe 1enelli s$ se crispe9e de durere. D ;mi pare r$u c$ am #ntBr9iat, spuse &eJson #n italian$. Cin de la biserica Santa Maria 3ovella. 0ra?icul este #ngro9itor. D A-a este mereu la 4oma, r$spunse 1enelli. "ardinalul #ncepu s$ rBd$. 1urta b$rbatului de -ai9eci -i cinci de ani #i re?lecta mi-c$rile ?aciale ca o unduire a apei -i asta 8

deoarece nu era o persoan$ care s$ ignore o mas$ bun$. Spunea adesea #n glum$ cBnd se a?la #n compania mirenilor c$ dac$ ar ?i ?ost invitat la "ina cea de 0ain$ ar ?i venit acolo mai devreme, dar nu din motive altruiste. MBncarea era una din bucuriile vieii pentru 1enelli -i una dintre micile lui sl$biciuni. "$ci 1enelli era un cardinal bun, un administrator priceput -i un birocrat abil, dar nu era un s?Bnt. "$ci, a-a cum #i m$rturisea 8omnului #n clipele sale de introspecie -i rug$ciune, atBt timp cBt avea s$ a>ung$ #n 4ai, nu) l deran>a s$ intre printre ultimii. D 0ra?icul este #ntotdeauna cumplit, spuse el, b$tBndu)l pe &eJson pe um$r. A-a era -i #n urm$ cu patru9eci de ani cBnd am venit eu la Catican. A-a va ?i -i cBnd voi pleca de aici. 4Bse din nou, sincer -i nep$s$tor. Cino cu mineE spuse el, luBndu)l pe &eJson de bra. 2 se adresa acestuia #n engle9$, de-i &eJson -tia italiana ?oarte bine, ca -i multe alte limbi@ era un om #n9estrat. 3u avem niciun motiv continu$ 1enelli s$ st$m #n$untru #ntr)o 9i ?rumoas$ ca aceasta. Ke?ul 2nc!i9iiei sau ca s$ ?olosim titulatura modern$ -e?ul S?Bntului /?iciu l)a condus pe cardinalul american #n cealalt$ parte a biroului, #n ?aa unei verande, trecBndu)i pragul. D S$ mergem pe aiciE spune 1enelli, g!idBndu)-i colegul. 5r$dinile Caticanului erau vaste -i impresionante. :rau, de asemenea, ?oarte bine #ngri>ite. Situate #n centrul unui ora9gomotos, erau o oa9$ de lini-te, iar 1enelli se plimba aici ori de cBte ori avea oca9ia, savurBnd #n mod deosebit r$coarea serilor. D "um a ?ost c$l$toria cu avionulH D 3)am #ntBmpinat nicio problem$, r$spunse &eJson cu accentul speci?ic ora-ului "!icago, ce suna strident #n atmos?era tipic italian$. &eJson -i)a cBnt$rit din priviri #nsoitorul. 3u)l mai v$9use de trei ani, dar nu ?useser$ niciodat$ prea apropiai. 1enelli era mult mai mic de statur$ decBt el, rotund, cu o ?a$ oval$, pe care p$rea s$ se ?i #ntip$rit un 9Bmbet etern. 8e-i 8

p$rea #ntruc!iparea per?ect$ a >ovialit$ii, cardinalul &eJson -tia c$ acest om #n sutan$ lua deci9ii grele -i nu e9ita s$ spun$ ce gBndea atunci cBnd era ca9ul. 4espectat, temut, p$str$torul credinei, 1enelli era ?igura cea mai in?luent$ #n Catican dup$ pap$, deoarece #n calitatea sa de -e? al S?Bntului /?iciu deinea -i postul de cardinal secretar de stat. &eJson se #ntreba dac$ se va bucura -i el de aceea-i putere -i de acela-i succes #n momentul #n care va prelua aceste ?uncii. :ra optimist. %ire-te, va ?ace unele sc!imb$ri. Ca stBrni ni-te valuri. D Ai v$9ut totulH #ntreb$ 1enelli. Caticanul este mai mare decBt #i imagine9i. Cei ?i ameit cBteva s$pt$mBni. D "u siguran$. M)am plimbat toat$ dimineaa pe ni-te coridoare interminabile. 8oar nu vrei s$ spui c$ mai e*ist$ #nc$ locuri unde n)am a>uns. D Caticanul este plin de surpri9e. :ste un mic or$-el are peste paispre9ece mii de camere -i se #ntinde pe o supra?a$ uria-$. 3u cuprinde doar mu9eele -i galeriile, ci -i camere unde pot ?i g$9duii peste o mie de oameni, printre care -i g$r9ile elveiene. Ai vi9itat bibliotecile -i s$lile #n care papa acord$ audieneH D 8a, spuse &eJson. D Academia de Ktiine -i studioul de radio al CaticanuluiH D Ki pe acestea, spuse &eJson 9Bmbind. D %oarte bine, spuse 1enelli. "ineva mi)a urmat instruciunile. 8ar cripta de sub basilica S?Bntul etruH D %ire-te. D Ki mormintele papilorH D 8a. 8e-i -tia c$ basilica ?usese construit$ peste un vec!i cimitir roman, &eJson nu intrase niciodat$ pBn$ atunci #n grota a?lat$ sub marele altar al S?Bntului etru. ;mpreun$ cu g!idul s$u, coborBse cBteva niveluri sub ?undaia basilicii. ;n grot$ nu e*istau doar morminte cre-tine, ci -i p$gBne, care datau din primele secole ale omenirii. &eJson tr$ise ast?el un moment 8

cople-itor, #nc$rcat de veneraie -i pro?un9ime. D Ai vi9itat mormBntul S?Bntului etruH D 3u, spuse cardinalul &eJson. Avea motivele lui. D 3uH #ntreb$ 1enelli, privindu)l uimit. D 3)am avut timp, r$spunse &eJson pe un ton t$ios. Bn$ acum, de cBte ori S?Bntul $rinte m)a c!emat la Catican, am reu-it s$ vi9ite9 doar apartamentele papale -i "apela Si*tin$. S) au sc!imbat ?oarte multe lucruri de atunci. D A-a li se #ntBmpl$ celor mai muli, spuse 1enelli, o?tBnd. Acest loc este un mare mister. 8ar, pentru c$ vei ?i succesorul meu, trebuie s$ cuno-ti numele tuturor cl$dirilor -i al oamenilor de aici. 3u este o sarcin$ prea simpl$. D A- vrea s$ re?u9 postul. D /are nu vrem cu toii astaH spuse 1enelli, mustrBndu)l blBnd cu degetul. 8ar cBnd S?Bntul $rinte ordon$, trebuie s$ ne supunem. :*ist$, ?ire-te, -i o misiune divin$. Ki #n plus, postul #i o?er$ -i unele avanta>e. Ai acces direct la S?Bntul $rinte -i vei c$l$tori adesea #n lumea #ntreag$. Se putea -i mai r$u. S$ ne a-e9$m puinE S)au a-e9at pe o banc$ #n gr$din$, ?$r$ ca nimeni s$)i deran>e9e. 'n timp, niciunul nu a mai rostit niciun cuvBnt, mulumindu)se s$ priveasc$ ?lorile leg$nBndu)se #n vBnt, p$s$rile 9burBnd din pom #n pom -i cupola basilicii #n$lBndu)se semea$ mai presus de toate. 1enelli l)a privit apoi pe &eJson. rivirea sa era ager$ -i s?redelitoare. &eJson a #neles atunci c$ interviul a>unsese la punctul culminant. D "ardinale, spuse 1enelli, misiunea mea este di?icil$. oate una dintre cele mai di?icile din cadrul 1isericii+ prote>area credinei. 8e-i am mai vorbit despre asta, a- vrea s$ -tiu dac$ vrei s$)mi pui unele #ntreb$ri. MBine, vei ?i uns drept succesorul meu, iar eu m$ voi retrage la m$n$stirea San 7oren9o, #mbr$cBnd din nou straiele unui simplu preot. "u toate acestea spuse el, aplecBndu)se spre &eJson a- vrea s$ #i vorbesc 8

desc!is, con?idenial, c!iar dac$ ai citit notele in?ormative -i ai discutat cu personalul meu. ;ntreab$)m$ orice vreiE Corbea pe un ton bla>in -i tandru, a-a cum un tat$ i)ar vorbi ?iului s$u. 1enelli -tia c$ postul s$u de -e? al S?Bntului /?iciu nu era unul ?oarte rBvnit, dac$ erai con-tient de implicaiile sale, -i credea c$ &eJson era de>a #n pragul unei depresii, o <?iar$A care pusese uneori st$pBnire pe el #n timpul cBt deinuse aceast$ po9iie. &eJson l)a studiat la rBndul s$u pe b$rbatul mai vBrstnic. "um va suporta oare viaa #n i9olare dup$ toi ace-ti ani de in?luen$ -i putere, ?$r$ s$)i mai aib$ #n prea>m$ pe episcopii -i preoii care se gudurau pe lBng$ el la ?iecare cuvBnt rostitH S$rmanul 1enelli, la apogeul carierei sale, s$ a>ung$ brusc pe marginea pr$pastieiE 7a ?el cum s)a pr$bu-it -i Satana, gBndi cardinalul &eJson, amu9Bndu)se de ironia sorii. D ostul t$u implic$ o responsabilitate uria-$, spuse el. S$ aperi credina de doctrinele ?alse -i de cei care #ncearc$ s$ perverteasc$ #nv$$turile 1isericii pentru a)-i atinge propriile eluri@ s$ lanse9i o provocare ?orelor r$ului este o misiune care poate dep$-i puterea unui om. D Ast$9i, cu atBt mai mult, #-i #ncepu predica 1enelli cu toat$ serio9itatea. Ast$9i, tr$im #ntr)o lume super?icial$ -i #n-el$toare. Am #ncercat s$ ne convingem c$ e*istena noastr$ se #mbun$t$e-te continuu. "u toate acestea, nicicBnd nu am simit mai tare >ugul s$r$ciei, al ?oametei, abu9ului -i disper$rii. 3icicBnd oamenii nu au simit mai mult povara singur$t$ii -i a ne#mplinirilor spirituale -i personale. Ki nicicBnd nu au e*istat mai muli pro?ei ?al-i -i indivi9i care #ncearc$ s$ distrug$ biserica. 0r$im vremuri de r$scruce continu$ el dup$ o scurt$ pau9$ -i pescuim, cred eu, #n ape tulburi. 1enelli o?t$ din nou (acesta era unul din obiceiurile sale) -i #-i delect$ privirea cu petalele multicolore ale ?lorilor sc$ldate #n ra9ele de soare. D ;n trecut, continu$ el, totul era mult mai simplu. "$r$rile 8

r$ului erau vi9ibile+ puterile vr$>itoriei, magiei -i diavolului. 7a ?el erau -i cele ale 1isericii, care comb$teau ?orele r$ului+ 2nc!i9iia, e*comunicarea -i reprimarea ereticilor. 8ar r$ul este un lucru ciudat -i subtil, cardinale &eJson. "$ci instrumentele pe care 1iserica le)a ?olosit #n epoca medieval$ ca s$ combat$ r$ul au devenit la rBndul lor distorsionate -i corupte. Au ?ost persecutai oameni nevinovai@ au ?ost torturai sau uci-i oameni ne-tiutori sau debili, iar 1iserica a a>uns s$ inspire team$. 2maginile cumplite din acele timpuri tr$iesc #nc$ #n paginile istoriei. 8ar misiunea vital$ a credinei de a lupta #mpotriva ?orelor #ntunericului a r$mas aceea-i. "$ci r$ul e*ercit$ aceea-i ?or$ pretutindeni #n lume, iar lupta nu se des?$-oar$ dup$ legi ec!itabile. &eJson se uit$ pe ?uri- la ceas. Spera ca predica lui 1enelli s$ nu ?ie prea lung$. D "!iar a-aH D "!iar a-a, spuse 1enelli cu ?ermitate. uterea pe care i)o con?er$ postul de -e? al S?Bntului /?iciu este limitat$ #n timp ce ?orele Satanei sunt incomensurabile -i indeterminabile. 1iblia #ns$-i ne spune c$ diavolul ni se poate #n?$i-a deg!i9at #n #ngerul 7uminii -i ?ace adesea acest lucru. D 8oar nu cre9i pove-tile astea, nuH /amenii #l considerau pe 1enelli un om practic, un ?uncionar -i un birocrat ambiios. 3imeni nu -i)l #nc!ipuia #n rolul unui conservator de mod$ vec!e, care amenina omenirea cu ?ocurile iadului. D )red #n ele cu t$rieE 1enelli cerceta cu atenie statuile s?inilor de pe colonadele Caticanului -i umbrele #ntunecate pe care le aruncau pe p$mBnt. D "!iar -i cei c$rora 1iserica le)a con?erit acum statutul de s?ini nu au ?ost deloc s?ini la vremea lor. %orele #ntunericului sunt ?ore ale tr$d$rii -i ale #n-el$toriei, cardinale &eJson, -i sunt convins c$ s?inii pe care #i vener$m ast$9i, b$rbai -i ?emei, nu au ?ost deloc s?ini. Sub prete*tul c$ #l sl$veau pe 8umne9eu, 8

#ncercau s$ obin$ bun$stare -i glorie. 4$ul #i #ndep$rtea9$ pe oameni, c!iar -i pe cei mai s?ini dintre ei, de drumul lor spre "ruce, -i o ?ace cBnd ei se a-teapt$ mai puin. 8ar iart$)m$, spuse el e9itBnd, am divagat de la subiectE "are sunt problemele care te macin$H D $iL &eJson r$m$sese ?$r$ cuvinte. Sunt #ngri>orat de ?aptul c$ poate nu voi ?i capabil s$)mi duc misiunea la bun s?Br-it. / c$lug$ri$ tBn$r$ a trecut atunci pe lBng$ ei. "!ipul #i tr$da tinereea -i ?rumuseea #n ciuda sutanei cu glug$ pe care o purta. 1enelli a observat aspectul grav al tovar$-ului s$u -i su?letul i) a ?ost cuprins de compasiune. D %iule, nu)i ?ie team$E S?Bntul $rinte te)a ales pentru aceast$ misiune -i sunt convins c$ o vei #ndeplini mai bine decBt mine. 4ug$ciunile -i modestia sunt singurele lucruri de care ai nevoie, de-i cea de a doua mi)a sc$pat adesea printre degete, trebuie s$ recunosc. Mai ai #ntreb$riH D 'na singur$. &eJson ?$cu o pau9$, #ntrebBndu)se dac$ s$ ridice problema sau nu. Am observat un lucru ciudat, continu$ el. "Bnd am vi9itat basilica S?. etru a9i dup$)amia9$, asistentul t$u m)a condus #n grot$. 3u departe, se a?l$ un pasa> care nu este desc!is publicului. D A-a este. D Asistentul a des?erecat porile de ?ier spre acest pasa> -i am coborBt #mpreun$ cBteva trepte spre o camer$ situat$ undeva mai >os. D 8a, spuse 1enelli. Acolo se a?l$ mormintele papilor care au tr$it #n secolul 2. 3imeni nu are voie s$ vi9ite9e aceast$ camer$ ?$r$ acordul S?Bntului $rinte. D 1$nuiesc c$ trebuie s$ ?ii preot ca s$ vi9ite9i acest loc, nuH D "el puin preot. D A-a deci, spuse cardinalul &eJson, #ncuviinBnd din cap. Asta mi)am #nc!ipuit -i eu. 7a cap$tul pasa>ului, am 9$rit o lumin$ -i nu m)am putut abine s$ nu v$d despre ce este vorba. 8

Se opri -i #l privi pe 1enelli, #ncercBnd s$)i g!iceasc$ gBndurile. 8ar nu a reu-it. D Scena care mi s)a #n?$i-at #n ?aa oc!ilor era ciudat$. 7a intrarea #ntr)una din cripte, am v$9ut o lumin$ sau mai bine 9is cBteva lumBn$ri. MormBntul p$rea s$ ?ie relativ recent. oate c$ a ?ost doar o #nc!ipuire, dar am v$9ut o tBn$r$ care se ruga. "!ipul lui 1enelli a r$mas impasibil, a-a c$ &eJson a continuat+ D Asistentul mi)a ?$cut semn s$ nu spun nimic -i s$ ne #ndep$rt$m. "Bnd l)am #ntrebat despre ce este vorba, mi)a spus s$ vorbesc cu tine sau cu S?Bntul $rinte. "ine este ?ata aceeaH 8e ce se a?la acoloH 3u poate s$ ?ie c$lug$ri$ de vreme ce este atBt de tBn$r$ nu poate s$ aib$ mai mult de doispre9ece ani. 2niial, cardinalul 1enelli a r$mas t$cut. A o?tat adBnc, iar &eJson a v$9ut cu uimire cum oc!ii i s)au umplut de lacrimi. "Bnd a #nceput #n cele din urm$ s$ vorbeasc$, vocea #i tr$da o mB!nire cople-itoare. :ra evident c$ discuia pe care o purtaser$ mai devreme ?usese doar un preludiu. D apa #nsu-i -i)a e*primat dorina ?erm$ ca ?etei s$ i se permit$ vi9itarea mormBntului. 3umai el poate s$ contramande9e ordinul. 0rebuie l$sat$ #n pace. 1enelli ?$cu o pau9$. Apoi continu$+ D "ardinale, toate instituiile au secrete, iar Caticanul are mai multe decBt toate la un loc. Ki asta nu doar din cau9a vec!imii sale, ci -i a naturii sale -i a credinei pe care o promovea9$. 8e aproape dou$ milenii, 1iserica noastr$ deine -i va continua s$ dein$ secretul con?esiunii+ secretele milioanelor -i milioanelor de oameni, s?ini -i p$c$to-i, buni -i r$i. Acestea sunt secrete omene-ti. 8ar 1iserica deine -i importante secrete spirituale, cu origini care se pierd #n negura timpului. D ovestea nu se s?Br-e-te aici, nu)i a-aH #ntreb$ &eJson cBnd 1enelli nu a mai rostit niciun cuvBnt. D 3u, r$spunse cardinalul, mi)e team$ c$ nu se s?Br-e-te aici. entru c$ e-ti succesorul meu continu$ el pe un ton -optit 8

trebuie s$ -tii anumite lucruri. Secrete de o importan$ covBr-itoare. %$cu din nou o pau9$. Secrete cumplite. "a acela pe care i)l voi de9v$lui acum. 3umai trei oameni #l cunosc. S?Bntul $rinte, eu -i #nc$ o persoan$. D %ataH interveni &eJson. "ardinalul 1enelli #ncuviin$ din cap. D :ste o poveste despre tr$dare -i are leg$tur$ cu 8omnul 8umne9eu #nsu-i. "!iar -i #n gr$dina #nsorit$, 1enelli a simit deodat$ un ?ior rece. Apoi, a #nceput s$ povesteasc$+ D :ste vorba despre arginii lui 2udaL

:K0:7:

"A 20/7'7 1

<5re-esc cei ce spun c$ vr$>itoria este un lucru imaginarL "$ci diavolul are multe c$i prin care r$spBnde-te r$ul -i #nc$ de la prima sa "$dere #ncearc$ s$ distrug$ unitatea 1isericii -i s$ submine9e rasa uman$.A Malleus Maleficarum, "odul de rocedur$ enal$ pentru condamnarea vr$>itoarelor

/ ra9$ de lumin$. :a avea s$ ?ie primul -i ultimul lucru pe care -i)l va aminti aul dup$ debutul bolii sale. / vedea lic$rind pe tavan printr)o gaur$ din perdea. / ra9$ de lumin$. 8e o ?rumusee !ieratic$, ne#ngr$dit$. / privea cum se strecura #n camer$, cum se topea #n timp ce se descompunea #n cele din urm$ #n culori primare. 'nde ar ?i a>uns omenirea ?$r$ lumin$H /amenii ar ?i condamnai s$ tr$iasc$ #n #ntuneric. 7umina. 7a ?el de vital$ ca apa -i, precum apa, atBt de puin apreciat$. aul s)a #ntins #n pat, atent s$ n)o deran>e9e pe soia sa. ;n cas$ era lini-te, iar a?ar$, #n cartierul e*clusivist din San %rancisco, se au9ea 9gomotul slab al unei ma-ini ce trecea pe drumul privat. ;n timp ce st$tea #n pat #n dimineaa aceea de duminic$, aul se gBndea c$ era posesorul a dou$ lucruri 8

minunate+ lumina -i lini-tea. AmBndou$ #i con?ereau un sentiment de #mplinire. aul considera asta o stare tran9itorie. :ra un sentiment pe care #l puteai invoca relativ u-or, dar, cu toate acestea, preocup$rile vieii de 9i cu 9i #l suprimau adesea. ;n plus, nici nu era obi-nuit cu aceast$ stare. :ra prea agitat. ;n doar cBteva secunde, starea de visare a lui aul a disp$rut, iar con-tiina sa a intrat #n vite9a #ntBi. 5Bndurile au pus imediat st$pBnire pe el, alungBnd sentimentul minunat pe care #l tr$ise cu puin timp #n urm$ acela al libert$ii spirituale des$vBr-ite, ne#ngr$dite de preocup$rile general umane. Mintea sa a trecut #n revist$ #ntr)o clip$ agenda s$pt$mBnii. rocesul Mramer, articolul pentru revista The "s*chiatrist, evalu$rile pe care se #nelesese cu 1en s$ le reali9e9e la #nc!isoarea de ma*im$ siguran$ din San %rancisco, materialul pe care #l preg$tea pentru postul 31". S$ aib$ o carier$ de succes, s$ devin$ cel mai bun psi!iatru criminalist din Statele 'nite aceasta era ?ora motrice care alimenta ambiia lui aul, iar el ?$cea tot ce)i st$tea #n putere ca s$)-i ating$ scopul. aul -i)a concentrat apoi atenia asupra celei care dormea lBng$ el #n pat, gBndurile sale ab$tBndu)se acum spre problemele personale. / iubea pe Marie. 3u era c!iar purul adev$r, dar o iu&ise. "Bnd s)a c$s$torit cu ea, o iubea. Asta se #ntBmpla cu 9ece ani #n urm$ cBnd dorina de a)-i #ntemeia o ?amilie -i a avea copii pusese st$pBnire pe el, lucru care #i sub>ug$ pe b$rbai atunci cBnd se a-teapt$ mai puin. ;n ca9ul lui Marie, situaia a ?ost cu totul alta. :ra cu cBiva ani mai tBn$r$ decBt el, abia ie-ise de pe b$ncile ?acult$ii, era liceniat$ #n litere -i ?iloso?ie -i pornea #n marea ei aventur$ c$utarea semni?icaiei vieii, nu a banilor. unBndu)-i #n practic$ trucurile inteligente -i mBnat de !ot$rBrea de a o cuceri, a reu-it s$)i stBrneasc$ pasiunea pentru el, de-i p$rinii ei s)au #mpotrivit relaiei lor. "atolici ?erveni -i #nc!istai, #l considerau prea ambiios -i ?$r$ scrupule. aul a 9Bmbit vag, evocBnd aceast$ pasiune acum stins$. 8

0impul, a-a cum se #ntBmpl$ #ntotdeauna, a sc!imbat status Nuo) ul. 8ragostea sa pentru Marie nu a disp$rut cu des$vBr-ire, dar -i)a pierdut ?rumuseea. Asta se #ntBmpl$ #n toate c$sniciile se gBndi el c$ci totul este atBt de trec$tor. 6inea #nc$ la Marie, dar aventurile pe care le)a avut #n ultimii ani i)au sc!imbat atitudinea. Simea c$ el -i trupul lui aparineau acum altora lumii #ntregi, nu doar ei. 3u -i)a tr$dat #ns$ niciodat$ sentimentele, iar ea nu b$nuia nimic. oate c$ se #n-ela, dar ea -i)a pierdut #ncrederea -i !ot$rBrea ce o caracteri9aser$ cBndva. : adev$rat era bun$ #n postul de vicepre-edinte pe care #l ocupa #n cadrul unei organi9aii de caritate@ nu se d$dea b$tut$ prea u-or dar #n relaia lor, ei bine, erau momente cBnd #l privea oarecum nedumerit$, ca -i cBnd nu mai puteau s$ comunice, ca -i cBnd lumea lor se destr$ma. 2magini amare se tre9eau acum la via$ precum acelea re?eritoare la na-terea ?iicei lor 4ac!el, cBnd un nebun s)a eri>at #n rolul de doctor -i a lucrat ca un m$celar. "ompensaiile b$ne-ti pe care le)au obinut i)au a>utat s$ cumpere casa #n care locuiau acum, dar dragostea pentru soia sa s)a diminuat considerabil. ;n plus, ea nu mai putea s$ dea na-tere altor copii. Asta a sc!imbat radical lucrurile. entru el, dar -i pentru ea. D :-ti trea9H se au9i o voce domoal$, urmat$ de o mi-care de sub cear-a?uri. aul nu a r$spuns, dornic s$)-i mai treac$ #n revist$ agenda. D aulH Marie s)a #ntors spre el. Ki)a cuib$rit capul #nv$luit de p$rul castaniu #n braele lui. :l i)a aruncat o privire scrut$toare. "!ipul ei nu mai era ?rumos nu acum, cBnd ridurile au #nceput s$)-i ?ac$ apariia dar era atr$g$tor. entru o ?emeie de trei9eci -i trei de ani, tenul ei curat, oc!ii c$prui -i lumino-i -i pomeii #ncadrai de o ?a$ oval$ #l determinau pe aul s)o pre9inte cu mBndrie colegilor de la ?acultate sau altor persoane. 'n alt lucru cu care se putea l$uda. D :-ti trea9H 8

D ;!#. D 3u uita murmur$ ea somnoroas$, ?$r$ s$ desc!id$ oc!ii trebuie s$ mergem la picnic ast$9i cu ?amilia 2ngelmann. %lorence ne)a invitat s$pt$mBna trecut$. 0rebuie s$ ne d$m >os din pat. D 3u #nc$. : devreme. : abia -apte. D 8aH S)a l$sat t$cerea #n timp ce Marie digera aceast$ in?ormaie binevenit$. "e p$cat c$ nu #ntrebase mai devremeE Acum, nu)-i mai putea relua somnul. A #ncercat s$ mo$ie, dar #n 9adar. 3u mai putea s$ adoarm$. Se #ntreba la ce se gBndea soul ei. robabil c$ la munca lui. A-a ?usese dintotdeauna, c!iar #nainte de c$s$torie. 0recutul s$u modest #i provocase o sete nedomolit$ de succes. ;i #nelegea dorina, dar nu intensitatea, nu acum, cBnd o aveau pe 4ac!el. "u toate acestea, Marie -tia #n adBncul su?letului c$ el nu o iertase pentru c$ nu)i mai putea d$rui ali copii. ;l de9am$gise, iar el nu accepta e-ecul al lui sau al celorlali+ e*ista o leg$tur$ prea strBns$ #ntre acesta -i eul s$u e*acerbat. 8e aceea, Marie #i ierta aventurile e*tracon>ugale, de-i ele #i provocau o durere s?B-ietoare. / va p$r$siH )+nd o va p$r$siH oate niciodat$. S$ dea 8omnul s$ ?ie a-a, c$ci ea #nc$ #l iubeaE Marie desc!ise oc!ii -i se uit$ la soul ei. :l #i 9Bmbi, iar gBndurile ei amare s)au risipit de)ndat$ pentru un timp, cel puin. 7a bine -i la r$u ea #l iubea -i #-i va respecta >ur$mintele ?$cute #n ?aa altarului. D 8oarmeH D "u siguran$. Marie s)a ridicat -i -i)a scos slipul de m$tase. AruncBndu)l pe covor, a tras cear-a?ul peste ei, ascun9Bndu)se #n propriul lor cocon alb. Au #nceput s$ ?ac$ dragoste. :a se gBndea numai la el, el la alte ?emei. D MamiH D A!E 8

Marie a o?tat u-or. ;ntr)o ?raciune de secund$, mintea ei s)a #ntors la lumea e*terioar$. ;nvelindu)se #n cear-a?, s)a uitat la copila ?irav$ -i #ntreb$toare, care st$tea #n pragul u-ii, strBngBnd #n brae p$pu-a pre?erat$. D 4ac!el, iubito, de ce nu mai dormiH Marie -i)a dat pe spate p$rul ciu?ulit, #ncercBnd #n acela-i timp s$ se elibere9e din strBnsoarea lui aul. D 3u pot s$ dorm. Marie a #ncercat s$ nu)-i tr$de9e tulburarea. D 1ine, iubito. 8u)te la buc$t$rieE Cin -i eu imediat. Au r$mas #n pat, cu nervii #ntin-i la ma*imum, #ncercBnd s$ urm$reasc$ pa-ii ?iicei lor de -apte ani, ce cobora treptele. 8up$ ce 9gomotul de pa-i a #ncetat, Marie s)a #ntors spre aul. Au avut mai puin de 9ece minute la dispo9iie #nainte ca 4ac!el s$)-i ?ac$ din nou apariia, plBngBnd c$ nu)-i g$sea ursuleul. 8ar pBn$ atunci, s)au re9olvat multe lucruri. Marie i)a 9Bmbit. aul a ridicat din sprBncene. D %emeile, murmur$ el, pot oricBnd s$ atrag$ atenia b$rbailor. D Suntei gata cu toiiH 1en ne a-teapt$ #n ma-in$. Acestea au ?ost cuvintele lui %lorence 2ngelmann, rostite cu vocea sa r$sun$toare, dup$ ce a trecut pragul casei. :a a ?ost imediat #ncon>urat$ de doi <b$g$tori de seam$A+ o ?eti$ -i un cBine. 8ar a trecut cu u-urin$ -i peste acest <obstacolA. :ra obi-nuit$ cu ?amilia Stau??er. "u o mi-care rapid$, a cuprins)o pe 4ac!el #n braele sale uria-e -i i)a l$sat pe obra>i semnul unui s$rut generos. Apoi, l)a mBngBiat pe bot pe labradorul auriu al ?amiliei #n timp ce acesta o b$tea ?renetic cu labele, dornic de a) -i ?ace cunoscut$ pre9ena. 8up$ ce a trecut cu succes de aceste <bariereA periculoase, %lorence a a>uns #n buc$t$rie. D &aideiE : timpul s$ plec$m. ;nainte ca Marie sau aul s$ se ridice de la mas$, %lorence i)a #nv$luit cu braele sale -i i)a strBns cu putere, d$ruindu)le -i lor 8

-tampila unui s$rut siropos de genul celei pe care o prime-ti pe bonul dintr)un supermarOet. A-a era %lorence. "orpolent$, impetuoas$, de nest$vilit toate aceste atribute ?iind #ncadrate #ntr)o constituie ?i9ic$ de un metru -ai9eci #n$lime, culminBnd cu o claie de p$r blond, decolorat -i cu un trup bine dotat, care le spunea instructorilor de ?itness c$ #l puteau privi, #l puteau dori cu disperare, dar nu aveau voie s$)l ating$. C$9Bnd co-ul pentru picnic, %lorence l)a #n!$at ?$r$ s$ stea prea mult pe gBnduri. S)a #ndreptat apoi spre u-a de la intrare, unde o a-teptau micuii <terori-tiA, dintre care unul #-i tr$da pre9ena prin rBsete -i c!icoteli. D S$ mergem, copiiE strig$ %lorence, ie-ind pe u-$. aul s)a uitat la soia sa, avBnd #nc$ #n gur$ c!i?la cu unt. 8e-i era pro?esor de psi!iatrie criminalistic$, era coleg cu soul lui %lorence, 1en, -i era o personalitate #n domeniul lui, pentru %lorence, cei trei9eci -i nou$ de ani ai lui -i diplomele obinute nu aveau nicio importan$. :l -i soia lui erau considerai drept ni-te copii, la ?el ca ?iica -i cBinele lor. Acest lucru #l enervase #ntotdeauna, din cau9a sentimentului e*acerbat al propriei importane. 1en era #ns$ unul dintre suporterii s$i -i nu se putea l$uda cu prea muli. D "red c$ %lorence vrea s$ plec$m, spuse Marie domol. aul a #ncuviinat din cap. 0otul avea s$ ?ie prematur ast$9i. Ki nu era decBt opt -i >um$tate dimineaa. %ordul 9bura pe autostrada din San %rancisco, 1en a?lBndu)se la volan. 'n individ #nalt -i slab, #n vBrst$ de cinci9eci de ani, cu oc!elari -i cu un aer distrat, 1en era pro?esor de psi!iatrie criminalistic$ la 'niversitatea din San %rancisco, unde spre deosebire de aul preda cursuri de ?oarte muli ani. ;n ciuda acestui lucru, dar -i a ?aptului c$ 1en era decanul catedrei -i -e?ul lui aul, b$rbatul mai tBn$r era cel care conducea ostilit$ile. 8

8e ce tolera aceast$ stare de ?aptH 1en -i)a pus de multe ori aceast$ #ntrebare, dar cuno-tea r$spunsul -i)l acceptase cu mult timp #n urm$. entru c$ avea de)a ?ace cu un geniu. ;i arunc$ o privire lui aul. "olegul s$u era un b$rbat c!ipe-, de #n$lime medie, #n9estrat cu un p$r negru -i un c!ip poate prea rigid, aproape nemilos, dac$ #l priveai #ntr)o lumin$ puternic$. ;nc$p$Bnat, e*trem de ambiios -i cumplit de e*asperant uneori+ #n ciuda sau poate datorit$ acestor de?ecte ale caracterului s$u, aul era un geniu. 'n diagnostician e*traordinar, care nutrea o empatie pro?und$ pentru criminalii bolnavi psi!ic, aul st$pBnea cu m$iestrie arta scrisului, e*primBndu)se #n articolele universitare -i #n c$ri cu o originalitate uluitoare. 3u era doar impresionant@ #n opinia lui 1en, numele lui aul se va al$tura, #n timp, unor personalit$i precum Sigmund %reud sau "arl Pung. Alii nu ar ?i acceptat aceast$ situaie. "ople-ii de invidie -i de lipsa respectului de sine, ar ?i #ncercat s$)l doboare pe aul. %aptul c$ 1en nu procedase a-a #i dovedea modestia. ;n sc!imb, el a ?$cut tot ce i)a stat #n putin$ s$)l a>ute pe tBn$r s$ se evidenie9e la universitate. 8atorit$ lui 1en, ei -i soiile lor se #nelegeau ?oarte bine. 'n lucru ?oarte bun dac$ inem cont de ?aptul c$ aul nu mai avea ali prieteni #n rBndul colegilor de breasl$. :ra prea arogant pentru gustul lor. ;n a?ar$ de #ndatoririle de pro?esori, 1en -i aul conduceau o clinic$ particular$ de psi!iatrie, destinat$ actorilor din San %rancisco. 8e-i o #n?iinaser$ #n urm$ cu un an, a?acerea se dovedise rentabil$, pentru c$ ?oarte muli actori -i actrie din ora- se perindau pe acolo, su?erind din diverse cau9e droguri, depresie, suprasolicitare, munc$, celebritate. Ki atunci, voiau s$ a?le r$spunsul la #ntrebarea+ 8e ce mi se #ntBmpl$ tocmai mieH 'neori, aul -i 1en nu -tiau ce s$ spun$ dar le o?ereau o e*plicaie destul de plau9ibil$ #n a-a ?el #ncBt banii s$ poat$ s$ treac$ dintr)un bu9unar #n altul spre mulumirea tuturor. Se p$rea c$ lui 1en #i pl$ceau contrastele, c$ci se deosebea ca 8

?ire -i temperament de soia sa. ;n timp ce %lorence era <pu?oas$A -i durdulie, o vat$ de 9a!$r #n variant$ uman$, el era #nalt -i slab@ #n timp ce ea vorbea ca o moar$ stricat$, el spunea ceva doar dac$ era obligat s)o ?ac$@ #n timp ce ea era su?letul petrecerii, el putea prin t$cerea sa s$ trans?orme o nunt$ #ntr)o #nmormBntare. Aceast$ combinaie stranie de contraste constituia #ns$ punctul lor ?orte, a>utBndu)i s$)-i p$stre9e ?idelitatea unul ?a$ de altul. entru c$ nu aveau copii, #-i canali9aser$ a?eciunea asupra lui 4ac!el Stau??er, un copil surogat, pe care %lorence o strBngea mereu ca pe o >uc$rie la pieptul ei masiv. %lorence #i iubea -i pe Marie -i pe aul, de-i motivul pentru care cei doi se c$s$toriser$ r$m$sese un mister pentru ea+ temperamentele lor erau atBt de di?erite. %lorence -tia c$ e*istena lui Marie era alc$tuit$ din trei elemente vitale+ soul, copilul -i religia catolic$. entru aul, #ns$, doar unul dintre acestea conta cu adev$rat. / iubea pe 4ac!el din tot su?letul, dar nutrea un dispre ucig$tor pentru religie -i nu avea nevoie de nimeni care s$)i #ntregeasc$ e*istena. Mintea -i personalitatea sa erau t$ioase ca briciul -i nu te l$sau s$ te #ndoie-ti de arogana -i superioritatea sa intelectual$. Se va ridica sau se va pr$bu-i, ca lucea?$rul de diminea$. ;n timp ce 1en conducea, %lorence rev$rsa asupra lui Marie -i 4ac!el ultimele nout$i de la sala de ?itness, cuno-tinele sale ?iind e*trem de vaste #n acest sens (cu e*cepia aparatelor de e*erciii despre care nu -tia mare lucru). 2ncapabil s$)i suporte prea mult tiradele verbale, 1en spuse+ D 8on :ccles mi)a spus c$ ai cerut s$ ii prelegerea "arl Pung anul acesta. D 8a, r$spunse aul. D Cei da lovitura dac$ i se accept$ cererea, spuse 1en, mi-cBndu)se pe scaun. 3u au invitat niciodat$ pe cineva atBt de tBn$r. :i au cu toii #n >ur de -ai9eci de ani. D :*act, r$spunse aul. :ste prelegerea cea mai important$ 8

din psi!iatrie, iar ei o acord$ unor nulit$i a?late la s?Br-itul carierei, care o vor ine #n ?aa unui public senil. 1en 9Bmbi. aul avea dreptate. 8ar acest adev$r nu ?$cea decBt s$ sporeasc$ num$rul du-manilor s$i, iar aul avea destui #n comisia de selecie internaional$. Se #ntreba dac$ nu era poate mai bine s$)i spun$ c$ ?usese de>a ales candidatul Po!ann &ermanns din 1asle. Se !ot$r# s$ n)o ?ac$. 7e)ar ?i stricat 9iua. ;n plus, aveau alte probleme mai di?icile de re9olvat. /are aul -tia de ce organi9ase %lorence acest picnicH D 8espre ce subiect vei vorbiH %ire-te, #l poi trans?orma #ntr) un articol dac$ nu vei ?i ales. aul privea ma-inile care mergeau pe autostrad$ #n sens opus. D M)am gBndit la un subiect controversat+ < si!iatria criminalistic$ -i #n?rBngerea religieiA. D :*traordinarE / s$ le capte9i atenia. 8ar nu uita c$ ma>oritatea membrilor Senatului universit$ii au #nclinaii religioaseE Asta i)ar putea a?ecta cariera. D Ki ce dac$H spuse aul. utea oricBnd s$)-i ia o alt$ slu>b$. aul a #nceput s$ rBd$ rela*at. 1en nu a mai spus nimic. Ki)au continuat drumul #n t$cere. D 2a)o la stBngaE strig$ %lorence din spate, ?$r$ s$ respire. Corbeam ieri cu Penn( Menteit! la club -i biata de ea mi)a spus c$ mama ei a ?ost diagnosticat$ cu cancer. %lorence #-i acoperi #ngro9it$ ?aa cu mBinile. Ki cancer la gBt. Ki avea o voce atBt de ?rumoas$L Se spri>ini de banc!et$. 2a)o la dreapta, acumE 8a, la dreaptaE Aproape c$ am a>uns. Apoi -i)a continuat monologul, neobosit$. 4ac!el o privea ?ascinat$, uimit$ c$ cineva putea s$ vorbeasc$ atBt de mult ?$r$ s$ respire. robabil c$ %lorence avea ni-te pl$mBni cu totul deosebii. / va #ntreba mai tBr9iu pe mama ei despre asta. 1en a oprit ma-ina pe un drum nisipos -i apoi au coborBt cu toii. la>a privat$, cu nisipul alb -i curat, se #ntindea #n ?aa lor spre mare. 6ipBnd de bucurie, 4ac!el a #nceput s$ alerge, #n timp 8

ce cBinele i se #mpleticea 9burdalnic printre picioare. ;ngri>orat$, %lorence s)a n$pustit dup$ ea. Marie a surprins privirea lui 1en. 2 se citea bucuria #n oc!i v$9Bnd cum o luase soia lui pe 4ac!el de mBn$ -i se #ndreptau amBndou$ spre ap$. D %ii atent$E spuse 1en. "rede c$ e ?etia ei. / s$ i)o r$peasc$ #ntr)o 9i. Marie i)a #ntors 9Bmbetul. %lorence #i m$rturisise cu mult timp #n urm$ c$ nu putea s$ aib$ copii, dar #n ca9ul ei acest lucru se datora dis?unciilor naturale, nu bisturiului. Asta le unise de la bun #nceput. Marie -tia c$ %lorence acceptase s$)-i duc$ crucea atBt din punct de vedere intelectual, cBt -i ?iloso?ic, lucru pe care ea nu reu-ise s$)l ?ac$. 8ar %lorence nu reu-ise s$)-i reprime #n totalitate instinctul matern, ast?el c$ trans?ormase lumea #ntreag$ #ntr)o gr$dini$ numai a ei. ;ntre timp, aul a desc!is portbaga>ul. D S$ scoatem lucrurile pentru picnicE :ra un gest ?rumos din partea rectorului universit$ii s$ le o?ere pentru rela*are casa lui de vacan$ de la malul m$rii. %ire-te, voia ceva #n sc!imb de la aul. D Apropo, 1en, ai citit ultimul articol al lui 8on 0rautman <:valuarea psi!iatric$ a deinutelor care su?er$ de e?ectele dependenei de cocain$AH D 3u, spuse 1en. : interesantH 8ac$ aul i)l recomanda, #l va citi. 8ac$ nu, #l va ignora. AdunBndu)-i lucrurile, au pornit pe pla>$. Avea s$ ?ie o 9i per?ect$. "u toii erau siguri de asta, cu e*cepia lui 1en. :l -i)a a?undat degetele #n nisip, gBndindu)se la procesul Mramer.

D 8raga mea, e-ti at+t de norocoas$E :ra tBr9iu dup$)amia9$. 8ar debitul verbal al lui %lorence nu se diminuase odat$ cu re?lu*ul. "rescuse sau sc$9use #n intensitate, dar nu se oprise niciodat$. Marie se #ntreba dac$ nu vorbea 8

cumva -i #n somn. S$rmanul 1enE D 8a, sunt, spuse ea. D Ai o ?eti$ ?rumoas$, o cas$ pe care muli -i)ar dori)o -i un so genial. 8omnul te)a binecuvBntat. D A-a este, r$spunse Marie. Au privit)o apoi pe 4ac!el >ucBndu)se #n ap$. aul -i 1en plecaser$ la plimbare. %lorence a t$cut. Ki)a dres glasul cu pruden$. / s$ aborde9e subiectul acum. 8ar cura>ul a p$r$sit)o #n ultimul moment. 8e-i Marie era #n general #ncre9$toare -i ?le*ibil$ cu oamenii, cBnd era vorba de soul ei, acesta devenise #n opinia lui %lorence un punct nevralgic. 3u ?usese mereu a-a. 8ar %lorence nu -tia nimic de su?erina provocat$ lui Marie de in?idelitatea lui aul -i nici de !ot$rBrea ei de a)-i menine ?amilia unit$. A-a c$ Marie era probabil #ngri>orat$ din cau9a procesului Mramer. %lorence trebuia s$ a-tepte, a-adar, ca prietena ei s$ desc!id$ subiectul din proprie voin$. D 1en spune c$ ultima carte a lui aul se vinde ?oarte bine. :ste minunat, spuse ea apoi. D 8a, a-a e. Marie nu a mai rostit niciun cuvBnt. A urmat o clip$ de t$cere. 8up$ cBteva minute, #ns$, t$cerea a devenit un c!in pentru %lorence, care a i9bucnit+ D Marie, nu vrei s$ vorbe-ti despre Marl MramerH Ki)a regretat #ns$ i9bucnirea imediat dup$ ce a rostit ultimul cuvBnt, observBnd #ncordarea care se citea pe c!ipul prietenei sale. Marie a cl$tinat din cap -i -i)a #ntors privirea #n alt$ parte. D ;neleg, spuse %lorence. "e naiv$ ?useseE #-i dorea s$ nu ?i atins acest subiect. Acum stricase totul. ;nv$luite #n t$cere, au privit)o pe 4ac!el b$l$cindu) se #n ap$ al$turi de cBinele ei. D 3u vreau s$ discut despre asta, spuse t$ioas$ -i mBnioas$. aul cu o voce

1en s)a oprit din mers. 7e)a privit #n dep$rtare pe %lorence -i Marie. A ridicat din umeri -i -i)a continuat plimbarea pe pla>$. D aul, trebuie s$ vorbesc cu tine. D 3u acum. D 1a da, aul, acum. MBine are loc procesul -i dac$ nu)i pre9int eu problema, cine ar putea s)o ?ac$H Sunt prietenul t$u. 0$cu o clip$, apoi continu$+ : adev$rat c$ e-ti singurul psi!iatru al ap$r$riiH D Ki ce dac$H 0oat$ lumea are dreptul s$ ?ie repre9entat$. D %ire-te, spuse 1en. 3u contest asta. aul a #nceput s$ se #ndep$rte9e, dar 1en l)a a>uns din urm$. 3u vreau decBt s$)i dau un s?at bun. :ste un ca9 de interes general, iar publicul #l urm$re-te cu mult$ atenie. D Ki ce dac$H aul a luat cBteva pietre -i le)a aruncat #n ap$. 7a cBte ca9uri de interes general nu am lucrat #mpreun$, e*primBndu)ne opiniile pro?esionaleH 7a cel puin cinci9eci #n ultimii 9ece ani. 3ici de aceast$ dat$ nu este ceva deosebit, te asigur. D 1a da, este un ca9 cu totul deose&it. 3u este vorba doar de un criminal #n serie. 8ac$ individul scap$ pe ba9a opiniilor tale pro?esionale, dar nimeni nu este convins de nevinov$ia lui, e-ti terminat. M$ #nelegiH ublicul -i cei din breasla noastr$ nu te vor ierta niciodat$. : adev$rat c$ pro?esorul 7ig!tman s)a retras din tab$ra ap$r$riiH D 8a, -iH S)a speriat #n ultimul moment. aul i)a aruncat prietenului s$u o privire aproape dispreuitoare. 7a ?el ca tine. 1en s)a #nro-it. D 3u este adev$rat, spuse el puin r$stit, dar #ncerc$ imediat s$ se calme9e. 3u avea niciun rost s$ se enerve9e -i el. Am a>uns la aceast$ conclu9ie dup$ propria mea evaluare psi!iatric$. Mramer este autorul crimelor, sunt convins de asta. 3u pot s$ depun m$rturie #n ?avoarea unui individ pe care #l consider vinovat. D : timpul s$ ne #ntoarcem. 8

1en pierdea teren. 8ar trebuia s$ mai #ncerce o dat$. D &ai s$)i pre9int lucrurile -i alt?el. Ktim amBndoi c$ #n anumite ca9uri psi!iatrul a>unge s$ se identi?ice cu criminalii pe care #i evaluea9$. 8evii ?ascinat de lumea lor -i s?Br-e-ti prin a te supune voinei lor. "riminalii #n serie ?ac parte din aceast$ categorie. St$pBnesc ?oarte bine arta manipul$rii. D Ki tu cre9i c$ opinia mea pro?esional$ a ?ost in?luenat$ #n sens negativH #ntreb$ aul pe un ton glacial. 8espre asta e vorba, nu)i a-aH S)a aplecat s$ mai adune cBteva pietricele. D 3u. Creau doar s$ spun c$ Mramer este un om ciudat -i periculos. Aceasta este p$rerea mea personal$ -i pro?esional$. 7) ai vi9itat de prea multe ori #n #nc!isoare #ncBt ai c$9ut #n capcana lui e-ti ?ascinat de el. 0rebuie s$ ai spri>inul unei alte voci avi9ate, indi?erent de ce spun avocaii. 3u te implica singur #n acest procesE D "$ci alt?el ce se va #ntBmplaH spuse aul rB9Bnd sardonic. Ca ?i s?Br-itul carierei meleH 7)a b$tut prietene-te pe 1en pe um$r. Asta #nsemna c$ discuia lor a>unsese la ?inal. Mramer nu avea cum s$)l p$c$leasc$ pe aul@ era convins de asta. roblema era alta+ dac$ trebuia spus lucrurilor pe nume, 1en nu era un psi!iatru ?oarte bun. Ki)-i pierduse cura>ul cBnd publicul a #nceput s$ cear$ sBnge. Au au9it un strig$t #n spatele lor. D 0ati, uite ce)am g$sitE 4ac!el alerga pe pla>$ spre ei. 6inea ceva #n mBini. aul a tras)o spre el -i a #nceput s$ cercete9e cu atenie scoica. ;l uitase de>a pe 1en. ;n seara aceea, #n timp ce Marie treb$luia prin buc$t$rie, aul s)a retras #n biroul s$u ca s$)-i preg$teasc$ un curs. ;n ?undal, se au9ea mu9ica din Turandot a lui uccini. 5loria, servitoarea ?ilipine9$, a coborBt sc$rile. 8

D 4ac!el vrea s$)i citii o poveste #nainte de culcare. Marie a #ncuviinat din cap #n timp ce #mpac!eta cBteva pr$>ituri pentru #ntBlnirea mamelor de a doua 9i. D aul, poi s$)i cite-ti o poveste lui 4ac!el #nainte s$ adoarm$H #i strig$ ea prin u-$. aul a o?tat, punBnd stiloul pe birou. Apoi, a urcat #n camera ?etiei. %iica lui era #n pat -i se pre?$cea c$ doarme. aul s)a a-e9at pe marginea patului -i s)a delectat cu ?rumuseea c!ipului ei, de o simplitate angelic$, #n9estrat cu ni-te tr$s$turi per?ecte. ;n$untrul structurii sale ?irave, s$l$-luiau o inocen$ -i o dragoste necondiionat$, pe care niciun adult nu le)ar ?i putut mani?esta vreodat$. Ar ?i ?$cut orice pentru ea. aul a a-teptat. 8up$ cBteva clipe, 4ac!el a desc!is un oc!i ca s$ veri?ice dac$ t$ticul ei venise acolo, dBndu)se ast?el de gol. aul a #nceput s)o gBdile, iar ea ipa -i se agita #ncBntat$. D "e poveste vrei s$)i citescH 4ac!el a ales povestea ei pre?erat$+ Scufi'a-,oie i lupul cel ru. aul a a-e9at)o comod #n pat. A #nceput apoi s$ citeasc$ #ncet povestea. / citea cu mult dramatism -i la ?iecare turnur$ a ?ra9ei, d$dea via$ pove-tii, accentuBnd cuvintele, ca s)o prind$ pe ?iica sa #n mre>ele basmului. aul #i arunca din cBnd #n cBnd cBte o privire. "!ipul ei tr$da ?aptul c$ recrea #n minte ?irul naraiunii, de9v$luindu)i teama -i nesigurana provocate de poveste. /c!ii ei mari -i rotun9i priveau cu intensitate #n semi#ntuneric. aul s)a oprit e*act #n momentul #n care lupul #-i primea pedeapsa. D : timpul s$ dormi acum. ;i voi citi s?Br-itul mBine. D 3u, mai vreau. aul s)a aplecat s$ o s$rute. D MBine. S)a ridicat -i a #ncercat s$ sting$ veio9a de lBng$ pat, dar ea l) a oprit. D 0atiE 8

D 4ac!el, e doar o poveste. 3u e*ist$ lupi mari -i r$i. ;n plus, e #nvins de ?etia din basm. Crei s$ veri?ic dac$ e cineva sub patH :a a #ncuviinat din cap -i aul s)a supus. ;l ?ascina de mult ?aptul c$ cei mici aveau capacitatea de a #nelege r$ul ?$r$ nicio e*plicaie din partea p$rinilor. :l #nsu-i, #nc$ de la o vBrst$ ?raged$, #-i crease o lume cu sta?ii -i vampiri, mon-tri -i vr$>itoare, vBrcolaci -i demoni, care prindeau via$ #n co-maruri cumplite. :*ista #ns$ o e*plicaie raional$. "opiii e*trapolea9$ basmele #n imaginaia lor -i apoi le con?er$ o realitate ?i9ic$. %ire-te, imaginea e*ist$, dar numai #n ?ante9ia copiilor. :ste o imagine ?$r$ consisten$. 0otul este ?oarte logic. Slav$ 8omnului c$ e*ist$ psi!iatrieE D Ce9iH 3u e nimic aici. 3oapte bun$, iubito. aul s)a #ntors apoi la notiele preg$titoare pentru cursul s$u. "Bnd s)a dus la culcare, Marie dormea de>a. :ra bucuros. 8iscutase destul pe tema Mramer. Subiectul era #nc!is. 7a cBiva Oilometri distan$, #n casa lor mult mai modest$, %lorence -i 1en st$teau al$turi pe canapea -i ascultau -tirile serii. "um era de a-teptat, acestea se a*au asupra procesului Mramer, care #ncepea a doua 9i. "omentatorul de -tiri -i)a #nceput discursul. :ra oare Mramer criminalul #n serie care comisese #n ultimele luni mai multe crime #n San %rancisco, #ngro9ind o populaie obi-nuit$ de>a cu asasinatele violenteH Sau era nevinovat -i #n acest ca9 adev$ratul criminal umbla liber printre noiH ublicul avea s$ a?le #n curBnd. %lorence s)a #ntors spre soul ei. D Ai vorbit cu aulH D 3u c!iar. D "e se va #ntBmpla #n ca9ul #n care Mramer va ?i condamnatH D )+nd va ?i condamnat, aul #-i va distruge reputaia. :ste ?oarte simplu. 0oat$ lumea #l consider$ nebun pentru c$ #-i pune #n pericol reputaia -i statutul, dar este convins c$ individul este 8

nevinovat. 8$du din umeri, #ncercBnd s$ par$ eva9iv. Bn$ la urm$, e deci9ia lui. ;n plus, conc!ise el ?$r$ vlag$, c!iar -i criminalii trebuie ap$rai de oameni buni. ;n opinia lui 1en, aul era prea #ncre9$tor -i pusese prea repede un diagnostic. 8ar nu putea s$ sc!imbe lucrurile, de vreme ce aceasta era dorina partenerului s$u. 3imeni nu #l obligase pe aul s$)-i e*pun$ opiniile pro?esionale #n ?avoarea acu9atului, iar consecinele urma s$ le suporte singur. D M$ duc la culcare, iubitule, spuse %lorence, terminBndu)-i ciocolata cu ?ri-c$. D Cin -i eu imediat. 1en a #nc!is televi9orul. A r$mas un timp #n #ntuneric, adBncit #n gBnduri. Se gBndea la oameni. "re9use dintotdeauna c$ e*ista o sincronie e*traordinar$ #ntre indivi9i -i evenimente. ;n timpul vieii, oamenii atrag ali oameni prieteni, colegi -i c!iar du-mani prin intermediul dorinelor -i n$9uinelor lor incon-tiente. :venimentele care au loc ulterior #mplinesc sau distrug aceste dorine -i n$9uine. 8e ce -i cum se #ntBmpla acest lucru, 1en nu putea s$ spun$, considerBndu)l un ?apt cu totul ine*plicabil. :ra ca -i cum ai ?i privit oile strBngBndu)se #ntr)un grup, ?$r$ #ns$ s$ ve9i p$storul sau cBinii #ns$rcinai cu aceast$ misiune. A-adar, ce ?actor #l adusese pe Mramer #n micul lor univers -i #n viaa lorH :ra un om calomniat pe nedrept sau era ceva -i mai r$uH 1en nu -tia. 8ar adev$rul era c$ nu)l pl$cea pe Mramer. 3u)l pl$cea deloc. Ki asta #l #ngri>ora.

"A 20/7'7 ,

<3imeni dintre noi nu poate s$ stea dincolo de umbrele #ntunecate -i colective ale umanit$ii. "!iar dac$ o crim$ s)a petrecut cu multe generaii #n urm$ sau se #ntBmpl$ ast$9i, persist$ simptomele unei dispo9iii mereu pre9ente pretutindeni@ de aceea, este bine s$ ?acem un e*erciiu de Qimaginaie a r$uluiR, c$ci numai un nebun #-i poate permite s$ ignore condiiile propriei sale ?iri. 8e ?apt, aceast$ ignorare este cea mai bun$ modalitate de a)l trans?orma #ntr)un instrument al r$ului.A "arl Pung, (ul nedescoperit

rocesul Mramer. :venimentul care a ?ocali9at atenia publicului din San %rancisco. "inci ?emei au ?ost ucise cu bestialitate #n ora- pe parcursul mai multor s$pt$mBni@ modul #n care au ?ost omorBte era aproape identic. 'n criminal #n serie se plimba liber pe str$9i, dar nu e*istau indicii re?eritoare la identitatea lui, #n ciuda num$rului uria- de polii-ti #ns$rcinai cu re9olvarea ca9ului. Apoi, #ntr)o diminea$ de iunie, a ?ost g$sit plutind #ntr)un canal cadavrul mutilat al lui Melanie 8uOes. ;n mod obi-nuit, moartea ei nu ar ?i stBrnit interesul general, cu atBt mai puin #ntr)o 9i de duminic$. 8ar de data aceasta, lucrurile erau cu totul 8

di?erite. Moartea lui Melanie 8uOes a repre9entat ultima pic$tur$ pentru o populaie terori9at$ de>a de cre-terea continu$ -i de nest$vilit a ratei criminalit$ii. 7ocuitorii ora-ului San %rancisco erau revoltai -i acest lucru a avut consecine imediate. rimarul ora-ului, o ?emeie e*trem de abil$ pe scena politic$, a ?ost obligat s$ recunoasc$ #n direct la televi9or c$ se simea stBn>enit de num$rul mare de victime -i de ?aptul c$ uciga-ul lor continua s$ se plimbe nesting!erit pe str$9i, promiBnd #n ?inal c$ va ?ace <totA ce)i st$tea #n putin$ pentru a a>uta la prinderea acestuia. romisiunea ei l)a determinat pe -e?ul poliiei s$ ia #n calcul posibilitatea g$sirii unei alte slu>be, motiv pentru care a declan-at o adev$rat$ vBn$toare de oameni. Ki mai muli o?ieri de poliie au ?ost desemnai s$ lucre9e la acest ca9. "u toate acestea, #n ciuda publicit$ii masive ?$cute la televi9or -i #n 9iare, a investigaiilor am$nunite -i a colabor$rii strBnse #ntre autorit$i -i public, nimeni nu a ?ost arestat. A trecut apoi o lun$ ?$r$ niciun incident. :ra evident c$ uciga-ul s)a ascuns. 8ar undeH Ki de ce se !ot$rBse dup$ ce #-i #ncepuse <?iestaA crimelor s$ le pun$ punct atBt de bruscH /amenii considerau aceast$ t$cere -i mai ap$s$toare. Ktiau c$ uciga-ul va lovi din nou, deoarece criminali-tii #i asigurau c$ acest tipar comportamental era speci?ic acestei categorii de criminali. 1arurile -i discotecile din San %rancisco erau din ce #n ce mai puin ?recventate. 0eama pBndea la tot pasul, domolind pBn$ -i cele mai energice spirite. Apoi, -i)a ?$cut apariia aproape #ntBmpl$tor un nume. Suspiciunile au #nceput s$ se #ndrepte spre Marl Mramer, un -o?er de camion din 7os Angeles. :ra un om violent, un lup singuratic, a c$rui pre9en$ stBrnea nelini-te. 8omiciliul s$u actual o?erea o posibil$ e*plicaie pentru #ncetarea temporar$ a crimelor. / s$pt$mBn$ dup$ uciderea lui Melanie 8uOes, Mramer a ?ost arestat #ntr)un cartier r$u ?amat din San %rancisco pentru c$ a ucis un b$rbat cu cuitul #n timpul unei #nc$ier$ri dintr)un bar. 8

Mramer a declarat c$ a acionat #n legitim$ ap$rare. "u toate acestea, a ?ost g$sit vinovat pentru comiterea crimei -i condamnat la 9ece ani #nc!isoare, pedeaps$ care se putea reduce la >um$tate dac$ omul s)ar ?i dovedit un deinut model. /are Mramer intrase #n #nc!isoare cu bun$ -tiin$ pentru a evita identi?icarea criminalului #n serieH osibil, dar puin probabil. 8ac$ a-a st$teau lucrurile, aceasta era o strategie periculoas$. "on?orm legilor din "ali?ornia pentru <circumstane deosebiteA, un individ care a comis de>a o crim$ este condamnat la moarte dac$ este g$sit vinovat de comiterea alteia. Autorit$ile se con?runtau -i cu alte probleme. 3imic din trecutul lui Mramer nu sugera c$ putea ?i integrat #n categoria criminalilor #n serie, deoarece nu e*ista niciun indiciu care s$ le dea de #neles c$ #i pl$cea s$ ucid$. ;n plus, dove9ile #mpotriva sa nu erau consistente. 3u e*istau amprente -i nici probe A83. 8e ?apt, nu e*istau dove9i concrete, >udiciare sau de alt$ natur$, cu e*cepia unui singur martor sora ?etei ucise. 2at$ care era procesul+ cuvBntul lui Mramer, care nega ve!ement c$ ar ?i torturat)o -i ucis)o pe Melanie 8uOes versus >ur$mBntul rudei victimei, 7aura 8uOes, care susinea c$ l)ar ?i v$9ut #n compania surorii ei #n acea noapte ?atidic$. 'n alt ?actor determinant cBnt$rea greu #n balana >ustiiei+ opinia unui psi!iatru criminalist, un pro?esor renumit de la 'niversitatea din San %rancisco, aul Stau??er. :ra ?ascinat de acest ca9, iar opinia sa avea s$ ?ie #n ?avoarea acu9atului. 7a urma urmei, Mramer avea un prieten pe lume. 3ou$ -i >um$tate dimineaa, #ntr)o 9i cald$ de septembrie. 0ribunalul din San %rancisco era #nesat de avocai, >urnali-ti, spectatori -i vBn$tori de sen9aii tari. 7aura 8uOes st$tea #n rBndul din spate pe unul din scaunele re9ervate poliiei. Sala tribunalului era spaioas$, construit$ din lemn de ste>ar, cu un tavan #nalt -i o tribun$ pentru >udec$tor. Purailor le erau re9ervate scaune capitonate, iar spectatorilor le 8

erau destinate cBteva rBnduri de b$nci. < eisa>ulA #i amintea 7aurei de o scen$ de circ. 3u era un ?apt surprin9$tor. rocesele penale nu di?ereau prea mult de arenele de circ. 3umai inteligena <actorilorA ?$cea di?erena, de-i uneori aveau ?oarte multe lucruri #n comun. 6inuta, gesturile, trucurile -i simul$rile toate #ntr)un singur spectacol. ;n nicio alt$ situaie nu era mai evident$ asem$narea omului cu maimua. Ki cineva este #ntotdeauna preg$tit s$ ?ac$ marele salt. D 7uai)o pe aiciE 0at$l 7aurei murise cu doi ani #n urm$, iar mama ei era internat$ #ntr)un a9il de b$trBni, su?erind de o boal$ mental$ degenerativ$. 7aura nu #i spusese mamei ei despre crim$+ s$rmana ?emeie nu mai -tia nici m$car cum o c!eam$. Su?erise destui@ numai un 8umne9eu nedrept putea s$ pretind$ mai mult. 8ar 8umne9eu este nedrept, gBndi 7aura cu am$r$ciune, pentru c$ cere mereu tot mai mult$ su?erin$. oate ca s$)i ?ac$ pe oameni s$)l recunoasc$ patimile. Soarta o desemna ast?el pe 7aura ca ?iind singura rud$ a victimei care participa la proces. Se simea singur$, #i era team$ -i era total de9am$git$ de via$. 8orea ca totul s$ se termine odat$. D 0e simi bineH D /arecum. 7aura l)a privit pe o?ierul de poliie. :ra a?ro)american, avea p$rul gri9onant -i o privire blBnd$. :l a mBngBiat)o u-or pe um$r, #ncercBnd s$ o #ncura>e9e -i apoi s)a dus s$)-i a>ute colegii s$ #ndrume oamenii spre locurile lor. 7a dou$ rBnduri #n ?aa 7aurei 8uOes, o ?emeie #-i #ng!iontea soul. D 'ite, ea esteE D "ineH D ;n spate. 3u te #ntoarce prea repedeE :ste sora ?etei ucise. Sunt gemene identice. "e ?rumoas$ el S$rmanaE Soul ?emeii, un b$rbat corpolent, cu o burt$ uria-$, dovad$ a 8

numeroaselor !albe de bere, s)a #ntors ca s)o priveasc$ pe 7aura, care -i)a ?erit imediat oc!ii de privirea iscoditoare. 7ucrase ca booOmaOer, acum era pensionar, -i nu avea altceva mai bun de ?$cut decBt s$ vin$ la procese, #mpreun$ cu soia lui, ca s$ urm$reasc$ su?erina uman$ ca pe un spectacol. / anali9a pe 7aura mani?estBnd o curio9itate impertinent$. 7aura 8uOes avea dou$9eci -i trei de ani -i lucrase la ?el ca sora ei la o banc$ din San %rancisco pe post de casier$. ;nalte -i ?rumoase, blonde -i 9velte, pasionate de sport, ea -i sora ei geam$n$ se bucurau de mult$ popularitate la serviciu, ?iind cunoscute -i apreciate pentru personalitatea lor e*pansiv$. Serile de vineri -i sBmb$t$ -i le petreceau invariabil #n barurile -i discotecile din San %rancisco, bucurBndu)se din plin de via$. 8e-i nu duceau o via$ promiscu$, gemenele avuseser$ de)a lungul timpului mai muli prieteni, #mp$rind la un moment dat acela-i b$rbat. 7aura era mai sociabil$@ Melanie puin mai re9ervat$ dou$ ?ete ?ericite, pasionate de dans, b$rbai -i via$. Apoi, Melanie ?usese ucis$. D 7ini-te #n sal$E 1$rbatul corpolent s)a #ntors spre soia lui. %ata nu p$rea c!iar atBt de ne?ericit$. "Bt de tare te poate #mpietri viaaH :l a #nceput s$ se scobeasc$ #n nas. D 4idicai)v$ #n picioare #n pre9ena >udec$torului &arrisonE 7aura privea cum un b$rbat #n vBrst$ -i gBrbovit s)a a-e9at pe scaunul re9ervat magistratului. A cl$tinat din cap sceptic$. /are cum putea s$ #neleag$ acest b$trBn tragedia pierderii unei ?iine dragi cau9at$ de un maniacH "um putea s$ #neleag$ drama -i disperarea ei, <?erecatA cum era #n viaa sa privilegiat$H 7aura #-i mu-ca bu9ele+ era #nc$ bBntuit$ de sentimentul vinov$iei -i de gro9$via #ntBmpl$rii. A #nc!is oc!ii pentru a evita privirile s?redelitoare. 0ragedia avusese loc #ntr)o sear$ de sBmb$t$. Se duseser$ #mpreun$ la discoteca lor pre?erat$ din centrul ora-ului -spitirea ($ei cea pe a c$rei ?irm$ de neon era :va #n strBnsoarea unui 8

-arpe. :ra mult$ lume, ca de obicei, oamenii stBnd pBn$ -i pe trotuar. Acesta era locul pre?erat al 7aurei -i al lui Melanie+ era plin de tineri dornici s$ se distre9e -i s$ uite de plictiseala vieii de 9i cu 9i, ignorBnd pericolele. 8ar lupii pBndeau #n #ntuneric. :ra ora dou$ dimineaa. 7aura comandase b$uturi la bar+ #-i amintea totul per?ect. Sora ei, Melanie, o b$tuse u-or pe um$r. 0oat$ ?iina ei radia bucuria de a tr$i@ avea obra>ii #mbu>orai, re9ultatul dansului ?renetic, -i vorbea puin incoerent din cau9a alcoolului. ;i -optise 7aurei rB9Bnd c$ avea s$ ias$ puin acesta era codul lor secret prin care #-i de9v$luiau #nceputul unei noi idile. 3u se implicau direct #ntr)o relaie se*ual$, ci tatonau mai #ntBi terenul, lucru pe care #l considerau e*trem de incitant. 7aura d$duse din cap absent$ #n timp ce Melanie #i povestea despre planurile ei amoroase. 5Bndurile 7aurei se #ndreptau spre 8ann(, prietenul ei de cinci luni, care o c!ema la urm$torul dans. Melanie i)l ar$tase apoi pe tipul #n compania c$ruia dorea s$)-i petreac$ seara. 7aura #l 9$rise pe b$rbat #n timp ce #ncerca s$ duc$ la mas$ tava cu b$uturi. St$tea mai departe de bar, aproape ascuns #n #ntuneric. .proape ascuns, dar 7aura #l v$9use, a-a cum #l vedea -i acum cu oc!ii minii. Mramer privise cu intensitate cBteva minute. Apoi #i spusese <1un$A pe un ton moale. %usese su?icient pentru ca 7aura s$)i #nregistre9e tonalitatea vocii -i s$)i rein$ constituia atletic$, bu9ele sen9uale -i p$rul legat #n coad$ de cal. : adev$rat, b$use ceva #n seara aceea+ dou$ pa!are de vodc$ -i o teNuila earl &arbor. 7aura m$rturisise acest lucru #n declaraia pe care o d$duse la poliie, dar capacitatea ei de recunoa-tere vi9ual$ nu se diminuase. :ra ameit$, dar nu beat$. Mramer era cel care ie-ise cu Melanie #n seara aceea. :ra sigur$ de asta. utea s$ >ure cu mBna pe 1iblie. D 4idicai)v$ #n picioareE 7aura i)a e*aminat pe membrii >uriului #n timp ce ace-tia intrau #n sal$ trei ?emei, iar restul b$rbai. 'nul dintre b$rbai era #mbr$cat #ntr)un costum elegant. oate c$ era doctor sau 8

contabil. "eilali >urai sem$nau cu 7aura oameni obi-nuii care duceau o e*isten$ obi-nuit$. ;n ce parte vor #nclina ei balana >ustiieiH D 8eclar -edina desc!is$. 7aura continua s$ depene #n gBnd imagini #n timp ce >uraii #-i ocupau locurile. ;n noaptea aceea ?atidic$, ea o v$9use pe Melanie p$r$sind clubul #n compania lui Mramer, v$9use cum el #i desc!isese u-a -i cum Melanie se #ntorsese s$)i ?ac$ semn cu mBna surorii ei. ;n timp ce st$tea acolo inBnd tava cu b$uturi -i #i privea pier9Bndu)se #n #ntuneric, 7aura ?usese cuprins$ brusc -i ine*plicabil de un sentiment de nelini-te. Mai mult decBt atBt, simise g!eara cumplit$ a spaimei #ncle-tBndu)i inima, ca -i cBnd ceva sau cine$a ar ?i #ncercat s)o averti9e9e. 8ar ignorase sentimentul -i se #ntorsese la 8ann(. Atunci ?usese ultima oar$ cBnd 7aura #-i v$9use sora #n via$. Mai st$tuse la discotec$ #nc$ dou$ ore. 7aura voia s$ plece acas$, pentru c$ prietenul ei dorea cu disperare o partid$ de se*, dar nu)-i g$sea sora geam$n$. 3u era nici #n bar, nici #n discotec$, nici #n parcarea din ?a$. 8ispariia surorii ei o de9orientase pe 7aura, c!iar dac$ era ameit$ de b$utur$. Mel nu ar ?i plecat niciodat$ ?$r$ ea. Asta era #nelegerea lor. /ri r$mBneau #mpreun$ la discotec$, ori plecau acas$ #n acela-i timp. entru propria lor siguran$. 7aura se !ot$rBse ast?el s)o sune pe Melanie pe tele?onul mobil. ;i r$spunsese altcineva. :ra o voce de b$rbat vocea lui Mramer. 7aura #i spusese c$ voia s$ vorbeasc$ cu sora ei. :l #i r$spunsese calm c$ <doarmeA -i #i #nc!isese tele?onul. 7aura r$m$sese intuit$ pe loc, #n parcarea din ?aa discotecii, surprins$ de r$spunsul lui lapidar -i de tonul s$u rece. 8ann( ipa la ea s$ se urce #n ma-in$ -i #n starea ei ba!ic$ se gBndise c$ sora ei #-i dusese admiratorul #n apartamentul lor. 8ar cBnd a>unseser$ acolo nimic nu tr$da pre9ena lui Mel. /are se dusese la casa individuluiH :ra o posibilitate. uin 8

probabil, dar era o ipote9$. 7aura dormise prost #n noaptea aceea. Avusese co-maruri cumplite se r$t$cise undeva, complet singur$, desp$rit$ de cei dragi -i incapabil$ s$)-i mai reg$seasc$ drumul spre cas$. 8uminic$ diminea$, cineva sunase la poliie ca s$ raporte9e descoperirea unui cadavru #ntr)un canal a?lat la cinci Oilometri distan$ de discotec$. :ra Mel sau ce mai r$m$sese din ea dup$ ce uciga-ul o !$cuise. 8up$ ce 7aura identi?icase cadavrul (#i ar$taser$ numai ?aa, deoarece restul corpului ?usese mutilat cu bestialitate), #ncepuse calvarul vieii ei. 8ann( o p$r$sise dup$ cBteva s$pt$mBni, incapabil s$ ?ac$ ?a$ lacrimilor, mBniei -i sentimentului ei de vinov$ie. "oncediul medical pe care 7aura #l prelungise la nes?Br-it dusese #n ?inal la pierderea slu>bei -i devenise dependent$ de medicamentele prescrise de nenum$rai doctori. Acum, trei luni mai tBr9iu, 7aura, o umbr$ ?$r$ vlag$, st$tea #n sala #ntunecat$ a tribunalului, a-teptBnd s$ se ?ac$ dreptate. "e bine ar ?i ?ost dac$ ar ?i dat ascultare presimirii aceleia, dac$ ar ?i #mpiedicat)o pe sora ei s$ p$r$seasc$ discotecaE :ra numai vina eiE D 8omnule >udec$tor, eu sunt procurorul. Pudec$torul &arrison -i)a #nclinat capul -i a #nceput s$ studie9e c!ipurile celor a?lai #n sal$. "uno-tea motivul care #i determinase pe cei mai muli s$ vin$ la proces. 3u doar dorina de a se ?ace dreptate #i #mpinsese #n sala de tribunal, ci perspectiva de a da ?rBu liber urii pe care o simeau pentru Mramer cel pe care televi9iunile -i 9iarele, cu simul lor e*acerbat pentru >ustiie, #l condamnaser$ de>a ca ?iind un criminal #n serie -i uciga-ul lui Melanie 8uOes. /amenii voiau r$9bunare, voiau s$ se r$9bune pe un individ pe care nu)l puteau #nelege, dar care le s$dise #n su?let seminele r$ului@ -i doreau ca oamenii legii s$ #n?$ptuiasc$ aceast$ r$9bunare #n numele lor. A-a s$ ?ieE A-a va ?i dar numai #n con?ormitate cu legea. 2ndividul era un criminal, condamnat pentru uciderea unui b$rbat #ntr)un bar, dar oare c!iar o 8

omorBse el pe aceast$ ?emeieH D 8eclar -edina desc!is$. "ioc$nelul >udec$torului a c$9ut cu 9gomot.

"A 20/7'7 S

<:ste un r$u pe care l)am v$9ut sub soare -i care se #ntBlne-te des #ntre oameni.A (cle/iastul 012

;n timp ce procesul Mramer #n?ierbBnta minile americanilor, la Catican evenimentele #-i urmau cursul lor pa-nic a-a cum era ?iresc #ntr)o instituie care a-teptase dou$ mii de ani ca lucrurile s$ dea roadele scontate. 8up$ cin$, cardinalul 1enelli se obi-nuise s$ petreac$ puin timp #n camera sa din Catican, rugBndu)se. 8ac$ ar ?i s$ spunem adev$rul, ar trebui s$ recunoa-tem ?aptul c$ prelatul adormea uneori. :l #i m$rturisise acest lucru #mpreun$ cu alte cBteva p$cate minore (cum ar ?i pl$cerea de a mBnca) p$rintelui 0!omas, care era -i du!ovnicul papei. "$ci suveranul ponti? la ?el ca toii oamenii nu era ?$r$ de p$cat -i, #nc$ din primele 9ile ale 1isericii, se spovedea. ersoana aleas$ pentru postul de du!ovnic al S?Bntului $rinte era invariabil un c$lug$r simplu sau un preot recunoscut pentru smerenia -i cucernicia sa, c$ci ponti?ii erau pe deplin convin-i c$ cele spuse de &ristos <"ei dintBi vor ?i cei din urm$ -i cei din urm$ vor ?i cei dintBiA se aplicau -i #n ca9ul lor. 0itulaturile -i rangurile umane nu in?luenau #n niciun ?el 8ivinitatea. 8

S)a au9it o b$taie u-oar$ #n u-$, iar 1enelli a desc!is #ncet oc!ii. robabil c$ era asistentul s$u, care venea s$)i reaminteasc$ de #ntBlnirea de la ora nou$ seara. D 2ntr$E 1enelli a v$9ut cu uimire c$ persoana care st$tea #n prag nu era secretarul s$u slab ca un Br, care #l aborda #ntotdeauna cu un aer reverenios. /c!ii s$i #nceo-ai au 9$rit #n sc!imb o siluet$ ?irav$, care aparinea unui b$trBnel de peste -ai9eci de ani, cu p$rul nins -i un c!ip obosit. D ;mi cer scu9e c$ v$ deran>e9. D 3icio problem$, spuse 1enelli. 2)a 9Bmbit, de-i era puin deran>at de vi9ita inopinat$. ;l vedea rareori pe p$rintele du!ovnic #n a?ara con?esionalului -i nu era un lucru prea pl$cut s$ ?ii prins p$c$tuind. "$lug$rul simplu #mbr$cat #ntr)o sutan$ ca?enie -i cardinalul #nve-mBntat #n roba sa ro-ie -i)au #ncruci-at privirile. D "u ce te pot a>utaH spuse 1enelli, ridicBndu)se de pe scaunul s$u. A rostit aceste cuvinte pe un ton autoritar ca -i cBnd ar ?i dorit s$)i aduc$ aminte c$lug$rului de po9iia in?erioar$ #n care se a?la ?a$ de el. 3eintenionat, ?ire-te. D S?Bntul $rinte ne)a invitat pe amBndoi s$ vi9it$m #n aceast$ sear$ observatorul din Catican, spuse p$rintele du!ovnic pe un ton blBnd, netulburat de in?le*iunile subtile ale vocii cardinalului. Ca avea loc o con>uncie neobi-nuit$ a planetelor pe cer. D 8aH r$spunse 1enelli surprins. Ktia c$ ponti?ul mani?esta un interes deosebit pentru observator de cBnd devenise pap$ #n urm$ cu opt ani, interes ale c$rui motive 1enelli nu le cuno-tea. :l contempla ?oarte rar cerul@ avea destule probleme pe p$mBnt. Au p$-it ast?el #mpreun$ #n noapte, a-teptBnd ma-ina ce avea s$)i duc$ la castelul 5andol?o, re-edina de var$ a papei, unde se a?la observatorul. :ra neobi-nuit de rece pentru luna august, iar 8

stelele #-i ?$cuser$ de>a apariia pe cer. 1enelli a #nceput s$ tremure. 3u -tia prea multe lucruri despre #nsoitorul s$u. $rintele du!ovnic ?usese abatele m$n$stirii "lun( din %rana. Apoi, #n urm$ cu un an, papa #l rugase s$ accepte noul post. :ra o <o?ert$A neobi-nuit$, pentru c$ din punct de vedere ecle9iastic postul era in?erior celui pe care #l ocupa c$lug$rul. 8ar #l acceptase din dorina de supunere. 1enelli #l admira, de-i ?$r$ voia lui@ b$nuia c$ dac$ ar ?i ?ost #ntr)o situaie similar$ ar ?i re?u9at postul. D "e vom vedeaH D S?Bntul $rinte mi)a spus c$ va avea loc o aliniere a planetelor 3eptun, Marte -i 'ranus. :ste un ?enomen ?oarte rar. D 2nteresantE spuse cardinalul, #ncercBnd s$ par$ entu9iasmat. ;n seara asta, avea s$ rate9e cea-ca de ceai. Au intrat. 8irectorul observatorului din Catican era un omule c!el, cu oc!i mici -i str$lucitori. ;narmat cu un clipboard, cu cBteva pi*uri ?rumos aran>ate #n bu9unarul c$m$-ii sale -i cu o perec!e de oc!elari, p$rea un om cumplit de plictisitor, lucru pe care nu a #ntBr9iat s$)l dovedeasc$. D :minena Coastr$ spuse el, um?lBndu)-i ca un curcan pieptul de-irat trebuie s$ -tie c$ o con>uncie este o apropiere #ntre dou$ corpuri cere-ti. Apoi s)a um?lat -i mai mult #n pene. Ki mai are loc o mi-care retrograd$ adic$, #n ca9ul lui 3eptun -i al lui 'ranus, planetele par s$ se mi-te invers, #nspre vest, #n timp ce se apropie de punctul opus soarelui. 8ar asta va mai dura ceva timp. Mi-carea va deveni vi9ibil$ peste cBteva s$pt$mBni. Astronomul era #ncBntat s$)-i a?i-e9e cuno-tinele #n ?aa unui persona> atBt de important. 7)a privit apoi pe p$rintele du!ovnic. robabil c$ era asistentul@ nu p$rea atBt de important, a-a c$ nu trebuia s$ se bucure de privilegiul de a vedea aceast$ mi-care a stelelor. 7)a condus, a-adar, numai pe cardinal spre locul unde se a?la telescopul. 8

D Cei observaL #-i continu$ el p$l$vr$geala despre diverse ?enomene astronomice, care trecea la ?el ca stelele pe deasupra capului cu #nceput de c!elie al lui 1enelli. D 3u v$d nimic. D 0rebuie s$ ?i*ai lentilele. 1enelli a 9$rit ceva. D "e e astaH D / con>uncie a trei planete. 1enelli nu vedea #ns$ lucrurile ?oarte clar. 7entilele erau oare acoperite cu pra? sau acuitatea lui vi9ual$ sc$deaH 3u voia s$ a?le r$spunsul la aceast$ #ntrebare. S)a #ndep$rtat de telescop, aran>Bndu)-i cu gri>$ roba. D "Bt de des se #ntBmpl$ acest ?enomenH D Aproape o dat$ la dou$ mii de ani, spuse astronomul. 'ltima con>uncie a avut loc #n anul 66 dup$ &ristos. Mai precis, pe data de G martie. %ire-te, nimeni de pe p$mBnt nu a putut s$ vad$ ?enomenul, continu$ el rB9Bnd. 3eptun -i 'ranus nici nu erau descoperite #n vremurile acelea. Ki nu e*istau nici telescoape. D 3ormal, spuse 1enelli. 3u mani?esta nici cel mai mic interes pentru aspectele cosmologice@ administrarea 1isericii #i acapara #ntreaga atenie. "a s$ sc!imbe subiectul, 1enelli a #ncercat s$)-i aminteasc$ ce se #ntBmplase #n anul 66 dup$ &ristos. 8ar niciun eveniment deosebit nu i)a venit #n minte. Anul 6G dup$ &ristos ?usese important+ era anul #n care se credea c$ murise S?Bntul etru. ;n orice ca9, seara s)a dovedit un ?iasco. D 8a, ?oarte interesant, spuse 1enelli, a-a cum ?$cea #ntotdeauna cBnd nu mai -tia ce s$ spun$. %oarteL interesant. Cine -i S?Bntul $rinteH D 3u cred, r$spunse astronomul, op$ind de colo)colo nervos. 3umai numele dumneavoastr$ ne)au ?ost menionate. D MinunatE 8ac$ ponti?ul nu avea s$ vin$, 1enelli putea s$ plece la 8

#ntBlnire. S)a desp$rit de p$rintele du!ovnic la u-a observatorului. D 3e vedem la urm$toarea con>uncieE "$lug$rul i)a aruncat o privire curioas$. 1enelli s)a #ntors bucuros #n biroul s$u ?rumos mobilat din Catican. "Bnd -i)a scos !aina, l)a cuprins un ?ior rece. 8r$gu din partea papei c$ se gBndise le elE 8ar din p$cate, totul ?usese doar o pierdere de timp. S)a uitat la ceas. 0rebuia s$ se #ntBlneasc$ la ora nou$ cu ar!iepiscopul de Moln pentru o mic$ discuie. Aveau s$ le serveasc$ biscuii de ciocolat$H 1enelli s)a #ndreptat spre ?ereastr$ -i -i)a aran>at #ntr)o oglind$ mic$ primul nasture al robei de cardinal. :ra timpul s$ plece. rivirea i)a c$9ut atunci pe o carte pe care i)o d$duse p$rintele du!ovnic #n urm$ cu cBteva 9ile, dup$ ultima sa spovedanie. 1enelli nu avusese #ns$ timp s)o citeasc$. .&raham din 3athparacesta era titlul c$rii. 8umne9eule, o carte mistic$ -i obscur$E morm$i cardinalul. / lectur$ greoaie, ?$r$ #ndoial$. / va amBna pentru lunga vacan$ ce #l a-tepta. "ardinalul a desc!is cartea la #ntBmplare. 8eodat$, oc!ii i)au c$9ut asupra unui pasa>. 4oag$)te cu pasiune -i ?ii mereu cu oc!ii)n patru ?$r$ s$ obose-ti vreodat$E 3u te l$sa prins #n mre>ele somnului -i toropeliiE 0rebuie s$ veg!e9i 9i -i noapte. %$r$ s$ -tie de ce, cuvintele l)au tulburat pe 1enelli. ;n special, cele re?eritoare la veg!ea pe timp de noapte.

"A 20/7'7 F

<"el ce iart$ pe vinovat -i cel ce osBnde-te pe cel nevinovat sunt amBndoi o scBrb$ #naintea 8omnului.A "ro$er&e 24125

:ra cea de a doua 9i a procesului Mramer. ;n prima 9i se discutaser$ diverse aspecte >uridice. "umplit de plictisitorE 0oate canalele de televi9iune din "ali?ornia -i)au trimis repre9entanii #n ?aa tribunalului cu ma-inile -i camionetele #nesate de ec!ipamente. 4eporterii (b$rbai -i ?emei) se aran>au #n spatele camerelor de luat vederi -i se admirau cu gri>a -i adoraia unor narcisi-ti. "urBnd, le vor de9v$lui spectatorilor cuno-tinele pro?unde pe care le aveau despre ca9ul Mramer, cuno-tine ba9ate pe munca de cercetare a altora, pe care ei le citeau de pe promptere. ;n sala de tribunal, lucrurile se des?$-urau puin mai lent, iar spectatorii deveneau din ce #n ce mai agitai. Coiau aciune, c$ci alt?el ar ?i putut s$ vi9ione9e un ?ilm poliist la televi9or stBnd comod acas$. e nea-teptate, au avut parte -i de aciune. D Aducei pri9onierulE #i ordon$ >udec$torul &arrison unui poliist din sal$. S)a l$sat o t$cere ap$s$toare. Apoi s)a au9it un 9gomot de pa-i. '-a s)a desc!is -i cBiva spectatori au desc!is gura

involuntar. Marl Mramer a intrat #n sal$ cu mBinile #nc$tu-ate. 7e)a 9Bmbit s?id$tor tuturor celor pre9eni. :ra un om uria-, avBnd statura unui doc!er, cu trupul -i braele pline de mu-c!i. 3ici tr$s$turile ?eei nu erau resping$toare+ avea un c!ip e*presiv, un nas bine conturat -i oc!i negri, s?redelitori, aproape ?eminini. $rul lung -i negru era strBns #ntr)o coad$. 3u repre9enta modelul masculin tradiional, dar nici nu p$rea un monstru. Sem$na mai degrab$ cu un instalator sau cu un 9idar. "u toate acestea, #n?$i-area aparent normal$ a lui Mramer #i con?erea #n oc!ii spectatorilor un aer cu atBt mai #nsp$imBnt$tor. "e)a ?ost oare #n mintea acestui om cBnd a ucis)o pe biata ?at$H "um este posibil ca o ?iin$ uman$ s$ taie #n buc$i o alt$ ?iin$ uman$, a-a cum ?$cuse el, #n?igBndu)i cuitul #n trup de patru9eci de oriH 3u era m$cinat de regrete sau de sentimentul de vinov$ieH Ki ce ?$cuse cu p$rile din corp care lipseauH 7e mBncaseH Spectatorii s)au cutremurat la aceste gBnduri -i au dat rapid o sentin$. Acest monstru nu ?ace parte din rasa uman$. :ra di?erit de ei. :rau siguri de asta. Merita s$ moar$E Mramer nu a rostit niciun cuvBnt cBnd s)a a-e9at #n bo*a acu9ailor. 0$cerea era din ce #n ce mai ap$s$toare. aul Stau??er -i 1en 2ngelmann st$teau #mpreun$ #ntr)una din camerele destinate martorilor. :ra o c$m$ru$ #ngust$, sordid$, 9ugr$vit$ #ntr)o nuan$ de gri <>uridic$A. Menirea ei era s$ impresione9e martorul -i s$)i reaminteasc$ ei sau lui cBt de cenu-ie este viaa. 1en #-i ?reca nasul. Ktia c$ aul era sup$rat pentru c$ venise -i el la proces, dar o ?$cuse la insistenele lui %lorence. ;n plus, era tragic s$ vad$ c$ dup$ toat$ munca -i str$dania lui 1en prietenul lui avea s$)-i distrug$ atBt de u-or cariera. D aul, e-ti sigur c$ vrei s$ ?aci astaH aul -i)a ridicat privirea din !Brtiile pe care le citea. ;ncepea s$ se enerve9e. A observat c$ -uviele de p$r gri9onant pe care le 8

mai avea 1en erau -i ele pe cale de dispariie. Avea oare de gBnd s$ se pensione9eH oate c$ nu era o perspectiv$ c!iar a-a de rea. aul #i putea prelua cu u-urin$ sarcinile de serviciu -i avea de gBnd s$ ?ac$ ni-te sc!imb$ri la clinic$. / va moderni9a. D "are e problemaH D M$ #ngri>orea9$ ideea c$ poate se pre?ace -i te p$c$le-te. D entru numele lui 8umne9euE e*clam$ aul, ridicBndu)-i e*asperat oc!ii spre tavan. Ascult$, 1en, nimic din comportamentul lui sau din evalu$rile psi!ologice nu ne demonstrea9$ c$ el este criminalul #n serieE 3imic. aul a aruncat dispreuitor evalu$rile pe mas$. 3u a mai su?erit condamn$ri, cu e*cepia celei pentru crima comis$ #n bar@ nu e*ist$ dove9i de comportament anormal@ nu e*ist$ niciun indiciu c$ ur$-te ?emeile sau c$ ?ace cri9e de ?urie uciga-$. 4ecunosc c$ este un lup singuratic -i c$ este puin violent, dar pro?ilul s$u psi!ologic nu corespunde tiparului comportamental speci?ic unui uciga- #n serie. "e vrei s$ ?acH 3u pot s$ spun c$ poate a omorBt)o pe Melanie 8uOes, ba9Bndu)m$ pe suspiciuni sau presimiri. D 8ar a mai comis o crim$. D 8a, da, spuse aul pe un ton sarcastic, un b$rbat #n timpul unei #nc$ier$ri #ntr)un bar. Ki ce dac$H :ra beat -i a r$spuns unei provoc$ri. 7)a #n>ung!iat #n inim$ Mramer nu a negat asta, de-i pretinde c$ a acionat #n legitim$ ap$rare. 3imeni nu a v$9ut ce s)a #ntBmplat, dar a ?ost g$sit vinovat. 1en spuse aul agresiv este o crim$ cu totul di?erit$ de atacul asupra unei ?emei, supunerea ei la c!inuri inimaginabile -i apoi ca piece de resistancet$ierea ei #n buc$i. D Ktiu, -tiu, spuse partenerul s$u #n grab$. 8ar nu cred c$ trebuie s$ depui m$rturie #n ?avoarea lui cu atBta convingere. :ste o ?oarte mare di?eren$ din perspectiv$ psi!iatric$ #ntre a spune c$ acest om nu este autorul crimelor -i c$ s-ar putea s$ nu ?ie autorul crimelor. /mul acesta m$ #ngri>orea9$ $sta)i adev$rul. aul l)a privit un timp. 1en i)a evitat privirea, stBn>enit de propriul s$u comportament. "olegul s$u avea dreptate s$ ?ie 8

sup$rat pentru c$ 1en #-i b$ga nasul #n treburile lui. 8ar ca9ul avea rami?icaii importante ora-ul tr$ia sub imperiul spaimei provocate de un criminal #n serie@ publicul -i oamenii politici porniser$ o vBn$toare #nver-unat$ pentru prinderea vinovatului. e de alt$ parte, c!iar dac$ aul avea #ndoieli, acceptase s$ depun$ m$rturie #n ?avoarea acu9atului, iar sc!imbarea po9iiei #n ultimul moment i)ar ?i a?ectat reputaia. Acesta era mie9ul problemei+ indi?erent ce cale ar alege, va ?i supus oprobriului public. 1en a sc!imbat tactica. D "e cre9i c$ s)a #ntBmplatH D ;mi spune adev$rul. 3u a #ntBlnit)o niciodat$ pe Melanie 8uOes. D Ki dove9ile pe care le o?er$ sora eiH D "are dove9iH spuse aul, t$ind aerul cu mBna, #n #ncercarea de a respinge argumentele partenerului s$u. )rede c$ l)a v$9ut pe Mramer -i c$ i)a au9it vocea de dou$ ori. 3u e*ist$ ali martori. :ste cuvBntul unei ?ete, care recunoa-te c$ a b$ut cam mult #n noaptea aceea, #mpotriva cuvBntului acu9atului. 3u este su?icient ca s$)l e*ecut$m. 1en a tras adBnc aer #n piept. Cenise timpul s$ dea c$rile pe ?a$. D Creau s$ te mai #ntreb un singur lucru personal, nu pro?esional. Ai m$car cea mai mic$ #ndoial$ re?eritoare la acest ca9H aul a susinut privirea iscoditoare a lui 1en. D 3u, nici cea mai mic$ #ndoial$, r$spunse el, mutBndu)-i apoi oc!ii #n alt$ parte. ;n acel moment a sunat tele?onul. A r$spuns aul. D Mramer vrea s$ vorbeasc$ cu mine. 0rebuie s$ plec. D 1a?t$, spuse 1en, trecBndu)-i nervos mBna prin p$rul s$u rar #n timp ce prietenul s$u de odinioar$ p$r$sea camera. Marl Mramer a clipit orbit de ra9ele de soare. A inspirat cu po?t$ aerul curat din sala de tribunal #n timp ce avocatul ap$r$rii #-i 8

#ncepea pledoaria. atru 9ile de acu9aii aduse de procurorE lictisitor ca naibaE #i st$tea pe limb$ s$ le spun$ tuturor cBt de sup$rat era pentru circul creat #n >urul lui. 8ar nu putea, trebuia s$ mai a-tepte puin. "um putea s$ se distre9e puinH Marl a #nceput s$)i studie9e pe cei a?lai #n sal$. A v$9ut)o #n cele din urm$, undeva #n spate, pe 7aura 8uOes. :a -tia c$ o privea. Avea tr$s$turi ?rumoase. 7a ?el ca sora ei. Avea dou$9eci -i trei de ani, de-i dup$ ten p$rea mai #n vBrst$. oate c$ -ocul provocat de moartea surorii ei o #mb$trBnise. Marl i)a ?$cut pe ?uri- cu oc!iul. 7aura 8uOes i)a evitat privirea. 0Br?aE Marl n)o s$ uite astaE 8ac$ va sc$pa basma curat$, o va ucide -i pe ea. 8e data asta, #ns$, va savura momentul pe) ndelete. Sora ei murise prea repede se l$sase dus de val. 8ar cu 7aura va ?i alt?el, #i promise el. ;n timp ce Mramer se gBndea la lucruri mult mai pl$cute, avocatul lui perora necontenit. /dat$ ce desc!isese gura, doar moartea sau lipsa banilor l)ar mai ?i putut opri. D Stimai membri ai >uriului, clientul nostru, Marl Mramer, nu a #ntBlnit)o niciodat$ pe Melanie 8uOes -i, cu siguran$, nu a ucis)o el aceasta este p$rerea noastr$ ?erm$. Se a?la #ntr)un alt loc din ora-, #n compania unei prostituate, lucru pe care #l -i recunoa-te, de alt?el. Avocatul a tu-it ca s$ atrag$ atenia >urailor. 2ntenion$m s$ apel$m la p$rerea unui e*pert #n domeniu, pro?esorul aul Stau??er de la 8epartamentul de si!iatrie "riminalistic$ de la 'niversitatea din San %rancisco. Acesta consider$ c$ pro?ilul psi!iatric al clientului nostru nu o?er$ niciun indiciu potrivit c$ruia el ar putea s$ viole9e sau s$ ucid$ ?emei #n maniera #n care a ?ost ucis$ srmana Melanie 8uOes. Avocatul a ?$cut o pau9$ dup$ ce a accentuat cuvBntul <s$rmanaA. Apoi, a strecurat <pilula cu otrav$A. D 0rebuie s$ recunoa-tem c$ Melanie nu era o novice #n arta se*ului -i con?orm declaraiei surorii ei a avut relaii se*uale cu mai muli b$rbai. Ki)a asumat un risc enorm atunci cBnd s)a 8

urcat #n ma-ina unui str$in la ora aceea tBr9ie din noapte. Spectatorii -i)au mani?estat nemulumirea -i uimirea respirBnd adBnc -i sacadat. A-adar, dac$ o ?at$ de dou$9eci -i trei de ani accept$ s$ se urce #n ma-ina unui str$in, #l invit$ pe acesta s)o ucid$H "e -tiu ace-ti avocai -i psi!iatri despre oameni -i despre via$ #n generalH "!ipurile lor le tr$dau indignarea+ #-i ineau ma*ilarele #ncle-tate, iar oc!ii sc$p$rau scBntei. Ki)au canali9at veninul asupra avocatului ap$r$rii. Acesta -i)a continuat tirada+ D Stimai membri ai >uriului, Marl Mramer nu este un om ?oarte pl$cut, nu neg$m acest ?apt@ cu siguran$, nu)i dore-ti s$ te #ntBlne-ti cu un individ de teapa lui #ntr)un bar, mai ales dup$ ce) a b$ut ceva mai mult, dar asta nu #nseamn$ c$ este un criminal #n serie. ;n acest moment, avocatul ap$r$rii a ?$cut din nou o pau9$. A 9Bmbit vag de parc$ ar ?i vrut s$ spun$+ <Ktiu c$ e un om r$u. Ki voi -tii c$ e un om r$u. 8ar, !ai s$ ?im serio-i, nu e c!iar atBt de ru67 Mramer #i anali9a pe avocatul s$u -i pe psi!iatru. 2dioi nenorociiE 8ar nu)l deran>a c$ oameni inteligeni aduceau argumente stupide. 8e ce s$ n)o ?ac$ la urma urmeiH 0rebuie s$ cB-tige -i ei ni-te bani #ntr)un ?el. "ui #i pas$ de adev$rH D Ki a-aL -i a-aL -i a-aL avocatul #-i continu$ peroraia. Mramer s)a aplecat spre un asistent, spunBndu)i #n -oapt$+ D Creau s$)l v$d din nou pe psi!iatru #n seara asta. Mramer #l studia cu atenie pe aul. Adev$rul. : #ntotdeauna di?icil, nu)i a-aH Mramer st$tea #n dormitorul mamei sale, urm$rind)o cum #-i negocia serviciile de prostituat$ #n ma!alalele 3eJ TorOului. 7a -apte ani, v$9use cum un client nesatis?$cut o #n>ung!iase cu un cuit pBn$ #-i d$duse ultima su?lare. 7a optspre9ece ani, Mramer ?$cuse prima victim$, o tBn$r$ a c$rei dispariie r$m$sese pBn$ ast$9i un mister. 8ar Marl era convins c$ nimeni nu)i cuno-tea trecutul -i adoptase cu abilitate masca prostiei -i a patimii 8

b$uturii, #n spatele c$reia #-i ascunsese ura clocotitoare. 7a dou$9eci -i -apte de ani, Mramer se mutase la 7os Angeles -i se anga>ase ca -o?er de camion, transportBnd bunuri la San %rancisco. :ra o slu>b$ bun$, care #i permitea s$)-i des?$-oare activit$ile <suplimentareA. Anul acesta, #ns$, atacurile sale asupra ?emeilor -i a cBtorva b$rbai deveniser$ din ce #n ce mai violente, ca -i cBnd ceva din l$untrul s$u #l #mpingea s$ mearg$ mai departe pe drumul r$ului, cu vite9$ ma*im$. ;n ultimele s$pt$mBni, poliia din San %rancisco descoperise cadavrele a cinci ?emei, mutilate cu bestialitate, -i asta deoarece Mramer #ncercase cu orice pre s$ descopere pl$cerea suprem$, lep$dBndu)se apoi de obiectele mBniei sale cu aceea-i <gri>$A cu care arunci mucul unei ig$ri #ntr)un canal. ;n ca9ul lui Melanie 8uOes, #ns$, #-i permisese s$ ?ie puin prea #ndr$9ne. ;n mod normal, nu intra niciodat$ #n cluburi de noapte sau discoteci, pre?erBnd s$ stea la pBnd$ #n locuri tainice -i #ntunecoase, atacBnd ?emeile care se #ntorceau acas$ de la serviciu sau ie-eau din baruri tBr9iu #n noapte. 8e data aceasta, #ns$, intrase #n discotec$ -i)-i de9v$luise c!ipul. %usese prima lui gre-eal$. A-a a>unsese poliia pe urmele sale. Melanie 8uOes ?usese cea care #i o?erise lui Mramer cea mai mare pl$cere -i satis?acie pl$cerea de a)-i e*ercita puterea asupra unei alte ?iine omene-ti -i satis?acia de a umili poliia. Ciaa #i scosese #n cale o ispit$ c$reia nu i se putuse #mpotrivi. D 8e ce ai vrut s$ m$ ve9iH #ntreb$ aul. D "um cre9i c$ se des?$-oar$ procesulH D 3u -tiu, r$spunse aul tolerant. "lientul lui nu era prea inteligent. 3u au ?ost pre9entate #nc$ toate dove9ile, continu$ el. Mramer a #nceput brusc s$ rBd$. 4Bdea din tot su?letul, a-a cum aul nu)l v$9use niciodat$. D / s$ scap, spuse el. D :-ti sigurH #ntreb$ aul uimit. 8e ceH D entru c$ m$ vor a>uta ei. D "ineH 8

D :i. Ki tu, r$spunse Mramer, c$scBnd -i ?i*Bndu)-i privirea #n tavan, plictisit de via$. D :iH "ine sunt eiH aul era complet uluit. 3u #neleg ce vrei s$ spui. 8iscuia era cu totul neobi-nuit$. ;n mod normal, Mramer vorbea monosilabic. 3u era #n stare s$ susin$ o conversaie. Avea un 2U ?oarte sc$9ut. D "!iar a-aH spuse uciga-ul, ?$cBnd <manevreA cu guma de mestecat, pe care o tot plimba prin gur$. %$cu o pau9$, apoi continu$+ M$ vei a>uta s$ scap -i de acu9aia de crim$ #n ca9ul #nc$ier$rii din bar. D Avocaii t$i nici m$car n)au ?$cut recurs #n acel ca9. D Cor ?ace, spuse Mramer cu non-alan$. Ki o s$ scap basma curat$. Apoi se aplec$ spre aul. "!iar nu #nelegi despre ce este vorba, nu)i a-aH #ntreb$ el, 9Bmbind cu sub#neles. :ste vorba despre tine, nu despre mine. D 8espre mineH aul #l privea complet nedumerit. "e se #ntBmplaH "lientul s$u descoperise arta oratoriei -i vorbea #n -arade. D 8a, da, spuse Mramer, ridicBndu)se de pe scaun -i ?$cBndu) le semn gardienilor de parc$ erau ni-te simpli servitori. oimBine, o s$ scap. Ki nu uita, #i vor da tot ce)i dore-tiE Ki #nc$ ceva, continu$ el rBn>ind, te ?elicit pentru prelegere. D o?timH spuse aul, ridicBndu)se #n picioare perple*. Mramer s)a #ndreptat anevoios spre u-$ din cau9a c$tu-elor ce #i #ngreunau mersul. Mi-c$rile sale sem$nau cu cele ale unui animal prins #n capcan$. 8up$ ce a trecut pragul, s)a uitat #napoi peste um$r -i i)a ?$cut lui aul cu oc!iul. D Spune)i 7aurei 8uOes c$ ne vom mai #ntBlniE ;n noaptea aceea, aul a r$mas mult timp singur #n biroul s$u. "e se #ntBmplaH Bn$ s$ aib$ aceast$ ultim$ discuie, aul era sigur de nevinov$ia lui Mramer. 8ar ultima replic$ -i modul #n care o rostise #i 9druncinase aceast$ convingere. ;i sugera oare subtil c$ el era autorul crimeiH Sau erau doar ni-te cuvinte 8

aruncate la #ntBmplare, deoarece Mramer o v$9use pe sora victimei #n sala de tribunal -i avea s$ o revad$ a doua 9iH D 3oapte bun$, tati, spuse 4ac!el, cuib$rindu)se #n braele lui. ;-i d$dea seama c$ pe t$ticul ei #l preocupa ceva. ;mi cite-ti o povesteH D ;n seara asta, nu, r$spunse el. A privit)o cum se #ndrepta spre camera ei. <"!iar nu #nelegi despre ce este vorba, nu)i a-aHA mai spusese Mramer. <:ste vorba despre tine, nu despre mine.A "e vrusese s$ spun$ cu astaH /are Mramer #-i d$dea seama c$ acest ca9 avea s$ consolide9e sau s$ distrug$ reputaia lui aulH "$ aul avea un interes bine #ntemeiat -i nu putea s$ mai dea #napoi acumH Ki la ce prelegere se re?ereaH 7a cea care purta numele lui "arl Pung, unde pierduse #n ?aa tic$losului -i #ngBm?atului de Po!ann &ermannsH D 0e simi bineH #l #ntreb$ Marie, care abia intrase pe u-$. aul i)a ?$cut semn c$ da. D aul, pot s$ vorbesc ceva cu tineH #ntreb$ ea dup$ o scurt$ e9itare. "!ipul ei avea o e*presie obosit$. "olegii de la serviciu, probabil, acei bigoi ?$arnici, se luaser$ din nou de ea pentru rolul lui #n procesul Mramer. 8ar nu voia s$ mai -tie nimic. 8iscutaser$ destul pe aceast$ tem$. 3u mai era nimic de spus. unct. D Mai am ni-te treab$. Corbim mai tBr9iu. 3u era dispus s$ coopere9e Marie era sigur$ de asta. 8ar poate mai tBr9iu, #n pat, vor avea prile>ul s$ discute. D M$ duc s$)i citesc o poveste lui 4ac!el. Marie a ie-it din camer$. aul a reali9at deodat$ c$ nu mai era atBt de convins de nevinov$ia lui Mramer. oate c$ era la urma urmei un criminal #n serie. oate c$ lucrurile nu erau deloc a-a cum cre9use el. Sau poate c$ imaginaia #i >uca ?esteH Ki acum, ce trebuia s$ ?ac$H

"A 20/7'7 .

< $mBntul este dat pe mBinile celui nelegiuit@ 8omnul acoper$ oc!ii >udec$torilor dac$ nu :l, apoi cine altulHA -o$ 819:

rocurorul -i)a #ndreptat degetul spre acu9at -i -i)a #nceput pledoaria ?inal$. D 3oi susinem c$ acest om privii)l cu atenie, stimai membri ai >uriuluiE acest monstru a ucis cu s$lb$ticie o tBn$r$. 8up$ ce a r$pit)o, a ucis)o. Apoi, i)a mutilat cadavrul, scoBndu)i oc!ii. ;n ?inal, i)a aruncat r$m$-iele #ntr)un canal. Mramer s)a #ncruntat. 3)au #neles bine. ;i scosese oc!ii lui Melanie %nainte de a o omor#. Atenie la detalii, domnuleE Ki cBnd te gBnde-ti c$ individul se eri>ea9$ #n rolul de procuror. Spera c$ procesul va scoate #n eviden$ detaliile crimei, c$ci #i pl$cea <s$ revad$A momentele sBngeroase. Spectatorii #l priveau cu oc!i #nsp$imBntai de cru9imea crimei. ;l urau, voiau s$)l vad$ mort. Ki ce dac$H "ine erau aceste nulit$iH 3i-te nimicuri, ce duceau o via$ de nimic. 3i-te gunoaie. Mramer i)a aruncat >udec$torului o privire plin$ de comp$timire. / slu>b$ plictisitoare, ?$r$ #ndoial$. robabil c$ #l pl$teau bine ca s$ asculte toate prostiile astea. D Ai au9it dove9ile pre9entate oral -i #n scris de pro?esorul

aul Stau??er, care sunt #n ?avoarea acu9atului. ro?esorul este ?erm convins c$ domnul Mramer nu corespunde pro?ilului psi!ologic care s$ ne sugere9e c$ ar ?i putut s$ o omoare pe Melanie 8uOes. 8ar ai au9it, de asemenea, -i opinia e*pertului nostruL Ki a-a mai departe. Mramer a privit)o din nou pe 7aura 8uOes #n rBndul din spate. Se #ntreba dac$ trupul ei gol #i va provoca aceea-i pl$cere ca -i cel al surorii ei. "u siguran$ c$ da. 8ou$ 9ile mai tBr9iu, >uriul a dat verdictul. 'luitor. 3:C23/CA0. 0ribunalul aproape c$ a s$rit #n aer. 7a a?larea verdictului, Marl Mramer s)a ridicat #n picioare. 3u a 9Bmbit. Se gBndea la alte lucruri. 7a oamenii pe care #i c!inuise #nc$ din tineree. 8ar era mulumit de verdict. 3u va ?i e*ecutat la urma urmei. 1un$ deci9ieE 3u voia s$ moar$ #nc$. Mai avea multe de ?$cut. "a de e*emplu, s$ o cunoasc$ pe 7aura 8uOes. Mramer s)a uitat la ea. lBngea, iar ceilali erau #nm$rmurii. 8ar >uriul nu era de vin$, se gBndi el. ro-tii, se l$saser$ p$c$liiE 3u #neleseser$ nimic. S$ le ?ie ru-ineE /ricum, nu aveau -anse de reu-it$ #mpotriva lui -i alor lui. Mramer se preg$tea s$ se #ntoarc$ #n celul$. D Crei s$ mai spunei ceva, domnuleH strig$ un reporter. D 8a, spuse el, scoBndu)-i guma de mestecat din gur$ -i #ncercBnd s$ par$ serios. A- vrea s$ mulumesc ec!ipei mele. ;n mod deosebit, pro?esorului Stau??er, continu$ el, ?$cBndu)i cu oc!iul lui aul, care #-i punea mapa #n serviet$. :l a -tiut #ntotdeauna c$ sunt nevinovat. A ?ost sigur de asta. Mramer i)a 9Bmbit cu sub#neles. si!iatrul se simea pentru prima dat$ tulburat. 8ar pe Mramer nu)l deran>a s$)l a>ute pe pro?esor. Stau??er va avea #n curBnd la picioare toat$ lumea interlop$, care va apela la opiniile sale pro?esioniste. Ki mult, mult mai mult, dac$ spusele st$pBnei sale se vor dovedi adev$rate. Sl$vit ?ie r$ulE Ki numele t$uE A ?ost apoi condus spre celula sa. 8

;n timp ce criminalul p$r$sea sala de >udecat$, pentru sora victimei #ncepea calvarul. 7aura 8uOes s)a aplecat peste c!iuveta din toaleta tribunalului, simindu)se cumplit de r$u. %emeile intrau -i ie-eau, dar nimeni nu a #ncercat s$ o a>ute. ;n cele din urm$, s)a sp$lat pe ?a$ cu ap$ rece -i -i)a privit c!ipul #n oglind$. 3u era o priveli-te prea ?rumoas$, dar nu mai conta. 3imic nu mai conta de ?oarte mult timp. A scrB-nit din dini -i a ie-it pe coridor. Se gBndea la sora ei. D 7aura, o strig$ procurorul, luBnd)o de bra. 0e simi bineH D A sc$pat. rocurorul era un om bine #mbr$cat, #n vBrst$ de peste cinci9eci de ani. 8ar pielea ?lasc$ #l ?$cea s$ arate mult mai b$trBn. D 7aura, spuse el, #mi pare r$u, dar nu am avut dove9i su?iciente. D 8ar dove9ile pe care vi le)am o?erit eu; 7)am v$9ut pe Mramer. 2)am au9it vocea. 7)am identi?icat dintr)un grup de condamnai. "e voiau mai multH rocurorul a cl$tinat din cap. D 3u a ?ost su?icient, 7aura. ;mi pare r$u. robabil c$ >uriul a a>uns la conclu9ia c$ l)ai con?undat. A mBngBiat)o pe mBn$, apoi a continuat+ "e pot s$ mai spunH AmBndoi -tim c$ e vinovat. 8ar dove9ile psi!iatrice #n ?avoarea lui au ?ost covBr-itoare. 7)au cooptat pe unul dintre cei mai importani oameni de la 'niversitatea din San %rancisco aul Stau??er. /pinia sa a ?ost imbatabil$. 7)au observat atunci pe aul, care ie-ise din sala de tribunal -i #-i lua la revedere de la avocatul ap$r$rii. A?ar$ #l a-teptau reporterii. 7aura s)a #ncruntat ?urioas$. D Mramer e vinovat. Ktii ?oarte bine asta. "omportamentul s$u nu las$ urme de #ndoial$. A mai comis -i alte crime. Sunt 8

convins$. :ste un criminal #n serie. D 7aura, calmea9$)te, te rogE spuse procurorul #n -oapt$. 3u voia ca reporterii s)o vad$ #n starea aceea+ ar ?i cruci?icat)o. 3u am avut destule dove9i, asta a ?ost problema. 2ar procesele au nevoie de dove9i ca s$ mearg$ mai departe, nu doar de opinia ta. 8ar 7aura nu era dispus$ s$)i mai asculte argumentele. S)a ridicat #n picioare -i a alergat dup$ aul. 7)a prins din urm$ la cap$tul coridorului. :rau singuri. D "Bt i)au pl$titH #ntreb$ 7aura, cu c!ipul contorsionat de ur$. aul nu avea de gBnd s$)i r$spund$. 8ar era sup$rat pentru intervenia ei brutal$ #n viaa lui. ;i -tirbea satis?acia pe care i)o o?erise cB-tigarea procesului. 8e aceea, i)a r$spuns t$ios+ D 0ari?ul meu obi-nuit. 0rei9eci de mii de dolari. D "a s$ mini. D 3u am minit. 2ritat$, 7aura a ridicat vocea. D Ai minit. Ktii #n adBncul su?letului t$u c$ monstrul $la mi)a torturat -i mi)a ucis sora. :ste #ntruc!iparea r$ului. :a a #ndreptat acu9ator degetul spre aul. / -tii ?oarte bine. 8ar i)ai ascuns vinov$ia #n spatele >argonului -i limba>ului t$u pompos. entru asta te)au pl$tit. MincinosuleE D Am spus doar ceea ce eu am considerat c$ este adev$rat, spuse aul calm. D 3u te cred. aul d$du din umeri. S)a #ndreptat apoi spre camerele de luat vederi ca s$)-i #n?runte destinul. ;ntre timp, procurorul a venit #ntr)un su?let spre ei. A prins)o pe 7aura de bra. D 3u trebuie s$ discui ca9ul cu el. 7as$)l #n paceE Cei #nr$ut$i lucrurile. D Ktii ce simt eu acumH #i strig$ ea lui aul. KtiiH aul nu -i)a #ntors privirea. ;-i aran>a pe ?uri- cravata. rocurorul a luat)o #n brae. D 7aura, te rogE 0e ducem acas$. 8

:a s)a 9b$tut cu putere -i s)a #ntors spre el. D Ki ce vrei s$ ?acH "um s$ trec peste astaH ip$ ea. e sora mea a t$iat)o #n buc$i, nu pe un animal oarecare. Asta e dreptateH rocurorul a r$mas pentru prima dat$ ?$r$ cuvinte. Apoi, personalitatea dur$, de pro?esionist, a avocatului a ie-it din nou la iveal$. D 7aura, cunosc un psi!iatru bun. Ai nevoie de a>utor ca s$ ?aci ?a$ acestei situaii. D A!a, #mi recoman9i -i mie un psi!iatruH #ntreb$ ea, #nl$turBndu)l din calea ei. ;n seara aceea, 7aura 8uOes st$tea pe o banc$ #n primele rBnduri dintr)o biseric$ a?lat$ nu departe de locul unde ?usese descoperit cadavrul surorii ei. 7uminile lumBn$rilor lic$reau #n ?aa altarului. :ra lini-te. ;n con-tiina ei, #ns$, se ducea o lupt$ aprig$. ;l blestema pe 8umne9eu. 8e ce #i d$duse via$H Ki de ce #i d$duse via$ surorii ei ca s$ moar$ atBt de cumplitH 8e ceH 'ra -i mBnia #i s?B-iau su?letul. 8e ce r$ul iese #ntotdeauna #nving$tor #n aceast$ lumeH 8e ce r$u?$c$torii uciga-ii, psi!opaii, violatorii de copii se bucur$ de protecia divin$ #n timp ce oamenii curai la su?let su?er$ ?$r$ #ncetareH 8e ceH <reau s tiu de ce. Se uita la altar #n timp ce #l interoga pe 8umne9eu. %ire-te, 8umne9eule Atotputernic, 0u poi s$)mi spui asta, nu)i a-aH : o #ntrebare simpl$. 3u cred c$ este greu s$)mi r$spun9i. 8ar lumBn$rile din ?aa altarului nu i)au dat niciun r$spuns. Ki nici b$rbatul de pe cruce. 3u r$spunsese niciodat$ nim$nui. Asta este ironia sorii, se gBndi 7aura, ne #nc!in$m unui 8umne9eu care nu r$spunde niciodat$. S$)l ia naibaE 7aura 8uOes a #ngenunc!eat. Ki a #nceput s$ se roage, adresBndu)i lui 8umne9eu o ultim$ rug$. 8oamne, dac$ m)ai iubit vreodat$, dac$ ai inut vreodat$ la mine sau la sora mea, atunci te rog un singur lucruE edepse-te)l 8

pe Marl MramerE %$)l s$ su?ereE Ki ?$)l s$ su?ere -i pe psi!iatrul acela mincinosE 8ar nu vei ?ace asta, nu)i a-aH 3u)i vei ?ace s$ su?ere. 7aura 8uOes privea cruci?i*ul cu oc!ii #nc$rcai de o mBnie #ndrept$it$. "uno-tea motivul pentru care 8umne9eu nu r$spundea niciodat$. entru c$ ?ugise de via$ la trei9eci -i trei de ani. 3u su?erise de ?oame, nu #l torturase -i nu #l violase nimeni, iar cBnd murise, ?amilia #i ?usese al$turi. Ai murit repede dup$ cBteva ore pe cruce. 8ar eu ce voi ?aceH "um poi s$ m$ r$spl$te-ti pentru su?erina pe care mi)ai sortit)oH entru pierderea surorii mele #ntr)un mod atBt de cumplitH entru salvarea lui Mramer, care dup$ cBiva ani petrecui #n #nc!isoare m$ va c$uta ca s$ m$ trans?orme #n urm$toarea lui victim$H "e vei ?ace ca s$ #mpiedici asta, omule de pe cruceH )e po'i s faci, =ristoase; Ieceminute mai tBr9iu, 7aura s)a ridicat #n picioare. ;n timp ce renuna la locul ei din biseric$, renuna -i la credina ei. "$ci acum -tia adev$rul. 3u e*ist$ un 8umne9eu bun #n aceast$ lume. :l nu este decBt un alt rod al imaginaiei noastre #ntr)un univers al #n-el$toriilor -i minciunilor. 3u e*ist$ decBt r$ul nem$rginit -i crud. 7aura a coborBt treptele bisericii. Apoi s)a dus la a9il ca s$)-i ia r$mas)bun de la mama ei. 1$trBna -i)a luat la revedere de la ea cu mult$ tandree, ?$r$ s$)-i recunoasc$ #ns$ ?iica. Bn$ -i #n aceast$ privin$, 8umne9eu Atotputernic le #n-elase. ;n noaptea aceea, 7aura 8uOes s)a sinucis. Ki)a #necat su?erina -i trupul #n acela-i canal #n care #-i g$sise s?Br-itul -i sora ei. aul a pus receptorul #n ?urc$. Apoi a intrat t$cut #n su?ragerie. :ra aproape mie9ul nopii. Marie citea o revist$ cu picioarele pe canapea. 2)a v$9ut c!ipul -i a e*clamat speriat$+ D "e esteH "e s)a #ntBmplatH D 7aura 8uOes s)a sinucis. Acum o or$. 8

D 8oamne 8umne9euleE spuse Marie #ngro9it$. D "red c$ ar ?i mai bine s$ ne culc$m, #i r$spunse aul pe un ton neutru. 3u mai era nimic de ?$cut. D aul, nu este vina ta. 0u le)ai o?erit dove9ile pe care le)ai considerat concludente. ;n noaptea aceea, stBnd #n pat, aul a au9it)o pe Marie rugBndu)se. Ktia pentru cine se ruga. :l a #nc!is oc!ii. ;n via$, e*ist$ #nving$tori -i #nvin-i. Mramer a cB-tigat, 7aura 8uOes a pierdut. Puriul l)a declarat nevinovat, iar ea n)a putut s$ accepte verdictul. "e trebuia s$ ?ac$ aul #n privina astaH S)a #ntors pe)o parte. %ire-te, ca9ul ?usese di?icil. "!iar -i el #ncepuse s$ se #ndoiasc$ de nevinov$ia lui Mramer #n special, dup$ discuia ciudat$ pe care o avusese cu el #nainte de pronunarea verdictului. 8ar atunci era de>a prea tBr9iu, nu)i a-aH /ricum, aul nu)l va mai a>uta #n procesul intentat pentru comiterea crimei din bar. Mramer ?usese condamnat pe bun$ dreptate #n acest ca9 aul era convins de asta. MBine, canalele de televi9iune vor cere r$9bunare. aul va trebui s$ #n?runte acu9aiile potrivit c$rora el o determinase pe 7aura 8uOes s$ se sinucid$. 8ar putea s$ se apere. %ata devenise instabil$ din punct de vedere psi!ic din cau9a traumei su?erite dup$ moartea surorii ei asta era tot. Ki)a concentrat apoi gBndurile spre alte probleme. Se #ntreba dac$ trebuia s$ se #mbrace cu costumul cel nou pe care #l cump$rase #n urm$ cu cBteva 9ile. S$)l asorte9e cu cravata galben$H Sau cu cea ro-ie pe care o purtase #n prima 9i a procesuluiH /are telespectatorii observaser$ cBt de bine se asortauH aul a adormit apoi adBnc. Marie a continuat #ns$ s$ se roage pBn$ tBr9iu #n noapte. D 2ntr$E Mramer a 9Bmbit -i s)a aruncat pe pat. '-a de ?ier s)a #nc!is #n urma sa. A #nceput apoi s$ se plimbe #n celula sa din #nc!isoarea de ma*im$ siguran$ din San %rancisco. :ra bine s$ se a?le din 8

nou acas$. 8up$ cBteva luni, cBnd isteria politic$ ce se crease #n >urul procesul se va mai domoli -i nu va mai e*ista pericolul s$ ?ie atacat de ali deinui, va ?i mutat #ntr)un loc mai le>er. Mramer -tia s$ aib$ gri>$ de el #ntotdeauna avusese gri>$, dar oamenii nu erau con-tieni de asta. 5ardianul l)a privit printre 9$brele. D si!iatrul t$u va veni #n vi9it$ peste cBteva 9ile. D 8aH 7ui Mramer nu)i mai p$sa dac$ aul avea s$ vin$ sau nu. ;-i ?$cuse datoria. Mramer s)a #ntins pe patul metalic. %usese o 9i bun$. S$ scapi de pedeapsa cu moartea era un lucru ce trebuia s$rb$torit. Acum mai avea de isp$-it doar pedeapsa pentru crima comis$ #n bar. 8ar ce mai #nsemnau cinci ani petrecui #n #nc!isoare pentru uciderea unui beivH Marl avea cu ce s$)-i ocupe timpul. / s$)i scrie surorii aceleia dr$gue -i va pretinde c$ este c!inuit de remu-c$ri. 2ar cBnd va ie-i din #nc!isoare, ei bine, #-i va continua viaa ca pBn$ acum. 3ici nu avea alt$ -ans$, c$ci st$pBna sa nu)i va permite s$)-i sc!imbe obiceiurile. ;ntre timp, putea s$ c!inuiasc$ destui deinui vBnat tBn$r se g$sea la tot pasul. 'n adev$rat deliciu. "e bine c$ se n$scuse #n aceast$ lumeE Marl Mramer a #nc!is oc!ii. Se gBndea la 7aura 8uOes. / de9br$ca #n minte, savurBnd pl$cerea sadic$ pe care o simea t$ind)o #n buc$i. A adormit #n curBnd. Somnul #i era veg!eat de un #nger al #ntunericului.

"A 20/7'7 6

< entru c$ nu aduce repede la #ndeplinire !ot$rBrea dat$ #mpotriva ?aptelor rele, de aceea este plin$ inima ?iilor oamenilor de dorina de a ?ace r$u.A (cle/iastul >122

"ardinalul 1enelli s)a uitat la ceas. :ra timpul s$ se culce. A citit ultimele cuvinte+ 8ar cBnd am c$utat binele, mi s)a ivit r$ul@ iar cBnd am a-teptat lumina, m)am cu?undat #n #ntuneric. A pus apoi 1iblia lBng$ scaunul de lBng$ pat. Ca termina capitolul din )artea lui -o$ mBine sear$. Acest capitol #l deprima #ntotdeauna. S$rmanul 2ovE S$ asi-ti la su?erina oamenilor nevinovai este un lucru, dar s$ -tii c$ 8umne9eu le)a impus #n mod deliberat calvarul este cu totul altceva este cumplitE 1enelli a stins lumina. %usese o 9i lung$ -i tulbur$toare. 8e diminea$, se #ntBlnise cu o delegaie a preoilor din 1urOina %aso, care #i pre9entaser$ detaliile masacrului cre-tinilor care avusese loc acolo. :ste #ngro9itor s$ descoperi cBt de mult poate s$ decad$ omenirea. 8ar ce putea s$ ?ac$ 1enelliH 8oar s$ se roage, dar pBn$ -i rugile p$reau ?$r$ valoare #n lumina su?erinei umane.

Apoi, dup$)amia9$, condusese o -edin$ a comitetului despre situaia ?inanciar$ a bisericilor din 4oma. Cistieriile erau din nou goale. Caticanul era, #n mod deosebit, o vistierie ale c$rei costuri de #ntreinere cre-teau tot mai mult #n ?iecare an. Apoi, discutaser$ problema creat$ de recenta e*pul9are a preoilor din "!inaL dar nu dorea s$ mai continue. 1enelli -i)a spus rug$ciunile, lucru care i)a luat ceva timp. ;n ?inal, a ad$ugat -i cBteva rug$mini personale. 3u prea egoiste, ?ire-te. Spera din su?let ca -edina "omisiei :cumenice, pe care urma s)o pre9ide9e >oi, s$ se des?$-oare #n termeni pa-nici. Adepii religiei evang!elice erau destul de turbuleni. S)a a-e9at comod ca s$ adoarm$. 8ar #n seara aceea, somnul nu se prindea de gene. Acest lucru i se #ntBmpla de cBteva nopi. "are era cau9aH "u siguran$ c$ insomnia nu se datora gri>ilor legate de munca lui. oate c$ #ncepea s$ #mb$trBneasc$. Sau poate c$ trebuia s$ ia o pastil$ de dormitH 3u. A #nc!is oc!ii. ;ncet, #ncet, s)a l$sat cuprins #n mre>ele unui vis. Sau era o vi9iuneH 1enelli s)a tre9it privind stelele@ nu -tia unde se a?l$. :ra ?ascinat de imensitatea tabloului cosmic ce se des?$-ura #naintea oc!ilor s$i. %ormaiuni stelare dup$ ?ormaiuni stelare de9v$luindu)se la nes?Br-it ca un mister adBnc, insondabil. Atunci, el a #nceput s$ #neleag$ procesul uluitor al trecerii timpului. 3u era vorba doar de cBiva ani. "i de sute -i mii de ani. 8e milioane -i milioane de ani. 3imicnicia absolut$ a omului i s)a #ntip$rit atunci #n minte. Sub>ugat de aceste imagini, a?lat #n trans$, 1enelli a tr$it un moment e*traordinar de iluminare spiritual$. Se simea de parc$ ar ?i ?ost a9vBrlit #ntr)o piscin$ cu ap$ cald$, ascuns$ #ntr)o lume mistic$, pe care nimeni n)o putea g$si. 1ucuria atingea s?ere transcendentale. entru o clip$, 1enelli a #neles cu deplin$ certitudine c$ omenirea, ?orma spiritual$ cea mai nesemni?icativ$ din cosmos, era, de ?apt #n mod uluitor cea mai important$. A #neles c$ 8

8umne9eu d$ruise omenirii c!eia universului. A "reatorului #nsu-i -i a vieii eterne. 4evelaia era covBr-itoare. 1enelli privea ca vr$>it m$reia acestei descoperiri. 8ar la un moment dat a v$9ut -i altceva. :ra cumplit -i tragic #n acela-i timp. "ardinalul s)a tre9it brusc. S)a ridicat #n capul oaselor, #ngro9it -i de9orientat. ;n dep$rtare se au9ea un cBine l$trBnd. 5Bndurile #i erau cople-ite #nc$ de revelaia pe care o avusese. 8e ce #i ceruse oare papa s$ vi9ite9e observatorulH S)a ridicat din pat. "e era astaH S)a oprit. "uvintele #i invadau con-tiina. "uvintele pe care le rostise primul ocupant al tronului papal, S?Bntul etru+ 'n lucru, prieteni, nu trebuie s$ uitai niciodat$+ al$turi de 8omnul, <o 9iA poate s$ #nsemne o sut$ de ani, iar o sut$ de ani pot s$ semene cu o 9i. 8omnul nu #ntBr9ie #n #ndeplinirea promisiunilor Sale, a-a cum ai putea crede@ dar :l are r$bdare cu voi toiL 1enelli a #ngenunc!eat, #nsp$imBntat. $rea c$ un mesager #ncerca s$)i spun$ ceva. 8ar el nu putea -i nu voia s$)l accepte. "u toat$ puterea voinei sale, #ncerca s$ resping$ mesa>ul. D 8oamne, s$ nu se #ntBmple acumE se ruga el. 3u acum. 3u atBt cBt tr$iesc. Ci9iunea i)a disp$rut #ncet din minte. 1enelli a r$mas #n genunc!i.

"A 20/7'7 G

<Spiritele necurate L sunt du-manii rasei umane@ lucide, conving$toare ?$r$ a>utorul cuvintelor, #n9estrate cu o r$utate subtil$, dornice s$ ?ac$ r$u, proli?ice #n 9$mislirea de minciuni -i #n-el$torii, ele modi?ic$ percepiile -i #ntinea9$ emoiile oamenilor, disturb$ atenia celor vigileni -i tulbur$ visele celor care dorm.A Malleus Maleficarum, "odul de rocedur$ enal$ pentru condamnarea vr$>itoarelor

0recuse o lun$ de la #nc!eierea procesului Mramer -i de la sinuciderea 7aurei 8uOes. entru aul, ?usese o perioad$ e*trem de agitat$. 8evenise omul 9ilei. :ra c!emat la nenum$rate interviuri televi9ate sau talO)s!oJ)uri, iar editurile #i propuseser$ s$ scrie c$ri. :ra, de asemenea, implicat #n c$ut$rile criminalului #n serie, de vreme ce Mramer ?usese declarat nevinovat, -i o?erea consiliere de specialitate poliiei din San %rancisco. ublicul -i colegii s$i de breasl$ acceptaser$ #n cele din urm$ c$ aul avusese dreptate. ;n esen$, 1en nu spusese mare lucru. Se a?la #n pielea vulpii care nu a>unge la struguri -i 9ice c$ sunt acri, dar la insistenele lui Marie nu mai #n?ipsese nici el cuitul #n ran$. Mramer nu era criminalul #n serie, asta era evident -i, #n plus, de la proces, devenise un deinut model. 8eclarase presei 8

naionale c$ #ncerca s$)7 descopere pe 8umne9eu -i participa la cursurile de #mpletit co-uri organi9ate #n #nc!isoare. aul acceptase s$ depun$ m$rturie #n ?avoarea sa #n recursul pe care #l ?$cuse #n ca9ul crimei din bar, a-a c$ era posibil s$ ias$ din #nc!isoare peste cBteva luni, dac$ va cB-tiga procesul. Se a?lase, de asemenea, c$ 7aura 8uOes su?erise o u-oar$ c$dere nervoas$ la vBrsta de -aispre9ece ani, dup$ ce se desp$rise de un prieten. 0Bn$ra avea mai multe probleme psi!ice decBt #-i imaginaser$ ei. $cat c$ nu se descoperise acest lucru mai devremeE robabil c$ presiunea e*ercitat$ de un proces -apte ani mai tBr9iu ?usese pic$tura care declan-ase cri9a de depresie. 8ar, se gBndi aul, a-a este viaa. 8ac$ oamenii vor s$ se sinucid$, este greu s$)i #mpiedici. 'n alt lucru bun i se #ntBmplase lui aulL Am?iteatrul universit$ii #ncepea s$ se umple. 5$9duia peste o mie de oameni, care puteau asista la prelegerea din seara aceea numai pe ba9$ de invitaii. articipanii veneau de pretutindeni. 1en privea cum multe personalit$i din lumea psi!iatriei -i a psi!iatriei criminalistice intrau #n am?iteatru, b$rbaii #mbr$cai #n smoc!ing, iar ?emeile #n roc!ii de sear$ str$lucitoare #n cinstea unui eveniment social de o importan$ covBr-itoare. /rgani9area prelegerii "arl Pung la 'niversitatea din San %rancisco repre9enta un adev$rat succes pentru instituia)ga9d$ -i deoarece locul unde avea s$ se des?$-oare evenimentul depindea de identitatea oratorului)c!eie era, de asemenea, o dovad$ a talentului -i celebrit$ii de care se bucura pro?esorul aul Stau??er. 8up$ moartea tragic$ a lui Po!ann &ermannsBntr)un accident de avion la Munc!en, comitetul internaional !ot$rBse s$ ?ac$ o e*cepie de la regul$ -i s$)l desemne9e pe aul Stau??er, #n vBrst$ de numai trei9eci -i nou$ de ani, s$ in$ discursul principal. :ra o deci9ie uimitoare c!iar revoluionar$. ;n9estrat cu o inteligen$ e*traordinar$, iconoclast, un r$9boinic #mpotriva 8

prostiei, aul era un #nving$tor ?$r$ doar -i poate. 8ar membrii comitetului luaser$, m$car o dat$, o !ot$rBre corect$ -i a-a cum considerau 1en -i colegii s$i de la universitate nu aveau s$ regrete alegerea ?$cut$. aul le va o?eri un tour de force. D 1enE D 1un$, Marie. e unde s)a r$t$cit soul t$uH D 3u)i ?ace problemeE r$spunse Marie rB9Bnd -i aran>Bndu)-i cureaua, care se asorta cu roc!ia ei de un albastru)pal. Am avut gri>$ s$ a>ung$ aici. :a i l)a ar$tat apoi pe soul ei, ascuns #n mulime. Ki iat)o -i pe soia taE 1en a dat din cap #ncruntat. %lorence #l #ng!esuise #ntr)un col pe sir &arold icOerton, cel mai mare psi!iatru criminalist al lumii moderne. Marie vedea c$ %lorence rev$rsa asupra lui o adev$rat$ cascad$ verbal$, iar bietul om era intuit la 9id. :l o aproba asiduu #n timp ce ea perora ?$r$ #ncetare despre bucuria pe care o resimise vi9itBnd cu un an #n urm$ cBmpurile de b$t$lie din Scoia, ?$r$ s$ -tie #ns$ c$ str$mo-ii engle9i ai lui sir &arold ?useser$ aproape decimai de o mBn$ de scoieni la 1annocOburn1, unde britanicii, din gre-eal$, nu #naintaser$ pe direcia stabilit$. Apoi s)a au9it un clopoel. 0oi -i)au ocupat locurile. D 'n tip atBt de interesantE AtBt de bine in?ormatE #i spuse %lorence lui Marie #n timp ce se a-e9au. 2)am spus, ?ire-te, c$ soul t$u este un geniu, draga mea. Sir &arold, revenindu)-i dup$ conversaia avut$ -i dup$ retr$irea dramei su?erite de str$mo-ii s$i, s)a urcat pe podium. 7e)a cerut participanilor s$ in$ cu toii un moment de reculegere #n memoria lui Po!ann &ermanns. Apoi, l)a pre9entat pe oratorul din seara aceea. Marie privea ?ascinat$ cum aul
1

1$t$lie purtat$ la ,F iunie 1S1F, la 1annocOburn, Scoia, #ntre scoienii condu-i de 4obert 1ruce -i engle9ii sub comanda regelui :dJard al 22)lea. ;nvingBndu)i, surprin9$tor, pe britanici, scoienii -i)au cucerit, temporar, independena (n. tr.).

urca la tribun$. Ki)a a-e9at calm !Brtiile pe pupitru -i a #nceput s$ vorbeasc$ pe un ton #ncre9$tor -i prietenos+ D 8oamnelor -i domnilor, sunt pro?esor de psi!iatrie criminalistic$ aici, la 'niversitatea din San %rancisco. Sunt, de asemenea, consilier de specialitate la #nc!isoarea de ma*im$ siguran$ din San %rancisco, unde sunt #nc!i-i unii dintre cei mai periculo-i -i mai violeni oameni din ar$. 8rept re9ultat, domeniul meu de activitate #l constituie de ?oarte muli ani studierea indivi9ilor pe care publicul larg #i consider$ mon-tri, ale c$ror crime sunt pre9entate pe primele pagini ale 9iarelor -i pentru care cet$enii cer pedeapsa cu moartea. "riminalii #n serie, violatorii de copii, canibalii, torionarii, uciga-ii responsabili de genocide ace-tia sunt pacienii mei, de-i vedei c$ nu m$ gr$besc s$)i numesc prieteni. Spectatorii au i9bucnit #n rBs. "e este prietenia, la urma urmeiH 8in punct de vedere psi!iatric, ?ire-te. D ;n prelegerea mea de ast$9i continu$ aul vreau s$ anali9e9 rolul pe care l)a >ucat religia #n procesul de di?ereniere a ?aptelor bune de cele rele -i modul #n care ne)a in?luenat ea metodele de controlare a comportamentului criminal. S)a aplecat spre public, #ncre9$tor #n ?orele sale -i puin provocator. Spectatorii #l priveau ?ascinai. D 2deea ?undamental$ care st$ la ba9a disertaiei mele este urm$toarea+ conceptele religioase, care au >ucat un rol esenial #n societatea occidental$ atunci cBnd era vorba de controlarea comportamentului uman -i de pedepsirea comportamentului criminal, nu >oac$ niciun rol #n domeniul psi!iatriei moderne. Ast$9i, cu a>utorul medicamentelor -i terapiilor moderne, trebuie s$ evalu$m comportamentul criminal ?olosind termenii medicali -i nu pe cei morali. Acest lucru ne va o?eri -ansa s$)i salv$m c!iar -i pe criminalii considerai de societate drept o cau9$ pierdut$ -i condamnai din start la moarte. D Bn$ aici, toate bune -i ?rumoase, spuse %lorence #n a-a ?el #ncBt s$ ?ie au9it$ de toi cei din >ur. 8

aul a descris apoi pe larg locul religiei #n societate, scoBnd #n eviden$ tendina acesteia de a controla comportamentul uman. Secole de)a rBndul, 1iserica a #ncercat s$ monitori9e9e -i s$ controle9e aspectele ?undamentale ale vieii oamenilor ca de e*emplu, c$s$toriile, divorurile, !omose*ualitatea, adulterul, vBrsta c$s$toriei, legitimitatea etc. D ;n :vul Mediu, spuse aul, 1iserica impunea c!iar -i po9iia se*ual$ pe care oamenii trebuiau s$ o adopte po9iia misionarului era considerat$ cea mai potrivit$. aul 9Bmbi cu sub#neles. Se pare c$ :va continu$ el a #ncercat aceast$ po9iie dup$ ce a ?ost i9gonit$ din 5r$dina 4aiului. ublicul a i9bucnit din nou #n rBs un rBs ra?inat -i bat>ocoritor. 8isertaia promitea s$ ?ie deosebit de spiritual$. "e amu9antE 3u mai era loc pentru religie #n societatea laic$ modern$@ era alungat$ de -tiin$. Marie s)a #nro-it. aul nu se putea abine s$ nu #mpung$ 1iserica. 8up$ ce !o!otele de rBs au #ncetat, aul -i)a continuat discursul despre dominaia religioas$ de)a lungul secolelor@ despre ?aptul c$ un anumit tipar comportamental, care nu era aprobat de instituia 1isericii, era ?ie pedepsit prin lege, ?ie era supus criticii morale precum e*comunicarea@ despre ?aptul c$ 1iserica a ?olosit instrumentele terorii -i arderii pe rug #n ca9ul celor pe care #i considera vinovai pentru c$ #i contestau dreptul de a dicta ordinea moral$ ?ie c$ erau eretici, disideni, vr$>itori sau vr$>itoare. D 3iciuna dintre aceste metode de represiune nu a dat roadele scontate. 3iciuna nu a ?ost necesar$. ;n numele 8omnului, au ?ost comise cele mai cumplite nedrept$i. 8ar ast$9i, am a>uns #n s?Br-it s$ #nelegem c$ tolerana -i #nelegerea sunt lucrurile de care avem #ntr)adev$r nevoie, nu de persecuii. Am #nceput s$ ne eliber$m #ncetul cu #ncetul din lanurile aiurelilor dogmatice. 3e d$m seama c$ religia sau 1iserica -i aici includ orice 1iseric$ nu trebuie s$ controle9e aspectele comportamentului uman privat -i consensual. Ki nici 8

nu trebuie s$ condamne oamenii dac$ nu se supun. Medicina, #mpreun$ cu de9voltarea -tiinei, a >ucat un rol important #n acest proces de emancipare. 8e e*emplu, le spunem oamenilor bolnavi de lepr$ sau de sc!i9o?renie c$ boala lor nu este o pedeaps$ dat$ de 8umne9eu, ci repre9int$ un ca9 medical. aul a ?$cut o pau9$ pentru ca spectatorii s$)i absoarb$ cuvintele. Apoi, a continuat+ D Ast$9i, #n ara noastr$, dar -i #n multe alte state din lume, nu le mai #nc!idem pe mamele tinere -i nec$s$torite #n spitale de boli nervoase, nu)i mai ostraci9$m pe !omose*uali -i nu mai pedepsim adulterul. 8e ceH entru c$ reali9$m c$ activit$ile lor nu amenin$ sub nicio ?orm$ ?undamentul societ$ii noastre, iar simplul ?apt c$ i)am #ncadra #n categoria oamenilor r$i sau depravai nu mai are niciun rost. ?amenii au dreptul s fie diferi'i chiar %ntr-un mod radical dac, prin ac'iunile lor, nu le fac ru celor din @ur. 8iscursul s$u a ?ost #ntrerupt de aplau9ele publicului, c$ruia #i pl$cea ce au9ea. : adev$rat, te9a nu era original$, cel puin pBn$ acum. 8ar era clar$, succint$ -i te invita la cugetare. D Ast$9i, a-adar, continu$ aul, #nc!isorile -i spitalele de boli nervoase <g$9duiescA o categorie mult mai restrBns$ de pacieni+ pe cei cu adev$rat bolnavi, -i nu indivi9i ale c$ror concepte morale, se*uale -i religioase se di?erenia9$ de cele ale ma>orit$ii oamenilor. Sunt convins c$ -i aceast$ categorie poate ?i redus$ cu a>utorul medicamentelor -i terapiei de specialitate. ;n ca9ul crimelor de o gravitate aparte, trebuie s$ identi?ic$m boala care a declan-at aceste crime pentru c$ este vorba de o boal$, de un de9ec!ilibru mental. Spectatorii l)au aplaudat din nou. aul #-i d$dea seama c$ se apropia acum de un subiect mult mai controversat. ;n societatea modern$, oamenii puteau s$ accepte ideea potrivit c$reia religia nu avea voie s$ pedepseasc$ comportamentul privat -i consensual. 8ar s$ susii c$ oamenii care comiseser$ crime abominabile nu sunt r$i -i nu trebuie considerai depravai din 8

punct de vedere moral, ci sunt doar ni-te indivi9i bolnavi, era o c!estiune discutabil$. D Ki aici atingem marele subiect)tabu+ crima. 8ar pBn$ -i criminalii trebuie #ncadrai #n categorii di?erite. aul a descris aici e*periena pe care o acumulase lucrBnd -i studiindu)i pe cei care comiseser$ crime #ntr)un conte*t ?amilial sau sub in?luena drogurilor, accentuBnd ?aptul c$ personalitatea -i gBndirea lor sunt di?erite de cele ale criminalilor pro?esioni-ti sau psi!opailor. "onceptele religioase nu au ?$cut altceva decBt s$)i condamne -i s$)i resping$ pe ace-ti criminali #ndep$rtBndu)i -i mai mult pe cei care aveau #ntr)adev$r nevoie de a>utor. D M$ bucur -i susin ?aptul c$ publicul #ncepe treptat s$ accepte c$ indivi9ii care ucid #n anumite situaii au dreptul s$ ?ie reintegrai #n societate dup$ o anumit$ perioad$ de timp. M$ re?er aici la ?emeile care #-i ucid partenerii dup$ ani de abu9uri ?i9ice -i psi!ice, la copiii care ucid ali copii ?$r$ s$ ?ie con-tieni de consecinele ?aptelor lor, la eutanasieri etc. Acesta este un progres e*traordinar, care s)a #nregistrat #n special #n ultimii dou$9eci de ani. Ki #n ciuda ma>orit$ii 1isericilor, care continu$ s$)i condamne pe ace-ti oameni noi, cei din breasla medicilor, am #ncercat s$)i a>ut$m -i vom continua s$ ?acem asta. 0recuser$ dou$9eci de minute. aul -tia c$ reu-ise s$ capte9e atenia publicului. Acum avea s$ p$-easc$ pe nisipuri mi-c$toare, avea s$ ating$ subiectul #n privina c$ruia psi!iatrii nu a>unseser$ la un consens, iar publicul avea p$reri di?erite. D Ki am a>uns acum la ca9urile cele mai di?icile+ pedo?ilii care ucid copii #n #ncercarea de a obine satis?acie se*ual$@ oamenii care #-i masacrea9$ colegii de -coal$ sau de serviciu@ torionarii care se #n?rupt$ din carnea victimelor lor@ criminalii #n serie care ucid #n ?uncie de un plan prestabilit@ asasinii pro?esioni-ti. "e ?acem cu ace-ti oameniH #i distrugem din dorina de r$9bunareH Arunc$m c!eile de la celulele lorH D 8a, se au9i cu mult$ claritate o voce ?eminin$. Cenea din mi>locul am?iteatrului, #nsoit$ de cBteva murmure aprobatoare. 8

;n sal$ s)a ?$cut din nou lini-te, iar aul a preluat din nou controlul. :l a continuat pe un ton puin sarcastic. D 4$spunsul meu este <nuA. ;n momentul #n care ne debaras$m de repulsia noastr$ provocat$ de aceste ?apte cumplite, repulsie ba9at$ pe conceptele noastre religioase -i morali9atoare, #i putem reintegra printre noi cu a>utorul tratamentului medical -i terapiei de specialitate c!iar -i pe indivi9ii considerai de societate adev$rate cau9e pierdute. (Aperien'a m-a %n$'at c oamenii care comit aceste crime ori&ile nu sunt %ntruchiparea rului. Acest termen nu are nicio valoare din punct de vedere medical. Sunt ni-te indivi9i care su?er$ de diverse boli mentale, de tulbur$ri psi!iatrice, de ?rustr$ri -i lipsuri pe plan personal -i social -i reacionea9$ #n consecin$. 0rebuie, a-adar, s$ subliniem c$ reaciile noastre adverse ?a$ de ace-ti oameni nu ?ac altceva decBt s$)i condamne la #ntuneric -i s$ le distrug$ orice perspectiv$ de vindecare. ;n conclu9ie, vreau s$ v$ mai spun c$ a-tept cu ner$bdare 9iua #n care termeni religio-i precum <bineA -i <r$uA s$ nu mai ?ie ?olosii atunci cBnd >udec$m crimele cumplite. 0rebuie s$)i #nlocuim cu terminologia medical$ -i terapeutic$. Muli dintre <mon-triiA de ast$9i dac$ nu toi pot deveni cet$enii reabilitai de mBine, dac$ #ncet$m s$)i mai stigmati9$m -i #ncerc$m s$)i a>ut$m. 0otul depinde din ce perspectiv$ #i privim. 8up$ ce a rostit -i ultimul cuvBnt, aul a ?ost r$spl$tit cu aplau9e ?urtunoase. entru prima dat$, de ?oarte muli ani, speciali-tii #n domeniul psi!iatriei avuseser$ parte de un discurs elocvent -i obiectiv, nu doar cu tent$ laudativ$ la adresa oratorului. 7a s?Br-itul con?erinei, a ?ost <#ng!iitA literalmente de admiratori. D 8raga mea, #i spuse %lorence lui Marie, trebuie s$ m$ gr$besc s$)l ?elicit. 8ar cine este ?emeia aceea #ngro9itoare care a spus <daAH entru c$ disertaia se #nc!eiase, invitaii au #nceput s$ se retrag$ la bar. aul era #mbu>orat din cau9a alcoolului -i a 8

?elicit$rilor primite. Marie a reu-it s$)l s$rute #nainte de a ?i din nou absorbit #ntr)o discuie aprins$ cu un psi!iatru romBn, care considera c$ !rana ba9at$ pe napi constituie r$spunsul pentru st$rile psi!otice. ;ncercase -i el aceast$ <diet$A -i acum se simea bine. Aproape de mie9ul nopii, mulimea de la bar a #nceput s$ se #mpuine9e. 1en -i soia lui s)au apropiat de aul, ?$cBndu)-i cu greu loc printre admiratori. Marie i)a urmat. D 3oi plec$m acas$, spuse 1en. %elicit$ri #nc$ o dat$E %lorence i)a d$ruit lui aul un s$rut cu puterea unui aparat de liposucie. D Magni?icE e*clam$ ea. Ai a>uns departeE :-ti e*traordinarE D Mulumesc, spuse aul, 9Bmbind. 5ata cu laudele #n seara asta, c$ci alt?el nu o s$)mi mai #ncap #n pieleE S$ mergemE Stai puinE 0rebuie s$)mi iau ni-te lucruri din birou. Cin imediat. Marie l)a urm$rit cu privirea. 8in anumite motive, se simea nelini-tit$. Acum, cBnd el a a>uns pe culmile gloriei, ce se va #ntBmpla cu eaH aul a ie-it din incinta universit$ii -i a intrat #ntr)un bloc din c$r$mid$ -i sticl$. S)a au9it o sonerie puternic$ #n momentul #n care a desc!is u-a de la intrare cu o cartel$ de acces. 7uminile de pe culoare s)au aprins, iar el a urcat trei rBnduri de sc$ri toate slab luminate. :ra mulumit. relegerea lui ?usese un succes incontestabil. A>unsese #ntr)adev$r pe culmile gloriei. Ki totul #ncepuse cu procesul Mramer. A trecut pe lBng$ birourile colegilor s$i, care aveau imprimate pe u-$ cu vopsea neagr$ numele lor. Se descurcase mult mai bine decBt ei. Ki MarieH :ra timpul s$ se gBndeasc$ serios la relaia lor. ;i p$rea r$u, dar nu credea c$ ea va reu-i s$ ?ac$ ?a$ succesului s$u. Avea nevoie acum de o ?emeie mai tBn$r$ -i mai ambiioas$. %ire-te, va cere custodia lui 4ac!el@ ea va duce o via$ mult mai bun$ al$turi de el. Avea nevoie de ?ermitatea -i 8

#ncrederea lui pentru a a>unge cBt mai departe #n via$. 8ar a-a este cl$dit$ lumea, nuH Supravieuiesc numai cei puternici. aul nu avea motive s$ se plBng$. A a>uns #n cele din urm$ #n ?aa biroului s$u. A #nceput s$ se scotoceasc$ prin bu9unare. Se simea ameit -i obosit din cau9a alcoolului -i a sc$derii adrenalinei. Se gBndea tot la prelegerea lui #n timp ce #ncerca s$ desc!id$ u-a. D Scu9$)m$E Cocea era atBt de aproape de el #ncBt aul a sc$pat c!eia din mBn$. A avut nevoie de o ?raciune de secund$ ca s$ se de9meticeasc$. A #ncercat s)o disting$ #n lumina slab$ pe posesoarea vocii. :ra 9velt$ -i blond$, dar nu ?oarte tBn$r$ cel puin, nu mai era la prima tineree. :ra di?icil s$)i preci9e9i vBrsta. 3u era student$, dar nici nu avea mai mult de trei9eci de ani. uin tulburat, aul s)a aplecat pentru a)-i recupera c!eia de pe podea. D ;mi pare r$u, nu te)am au9it. "u ce pot s$ te a>utH D 6i)am ascultat discursul. D Sper c$ i)a pl$cut, spuse aul. D A ?ost e*traordinar. Ai ?ost mult mai bun decBt ar ?i ?ost Po!ann &ermanns. 3oi te)am spri>init. D M)ai spri>initH D "a s$ ii prelegerea, spuse ea, trecBndu)-i mBna prin p$r. Ktiam c$ nu ne vei de9am$gi. aul o privea uimit. :l #ncerca #n continuare s$ desc!id$ u-a. 8ar din motive necunoscute, c!eia nu se potrivea. D Mulumesc, spuse el #n cele din urm$. D %ire-te, nu te)am aprobat #n totalitate atunci cBnd ai atins subiectul binelui -i r$ului, continu$ ea, cu un glas sc$9ut -i domol. D 8aH $iL D :u sunt &elen. D &elenE A reu-it #n cele din urm$ s$ desc!id$ u-a. 3u vrei s$ intriH o #ntreb$ aul. Sau poate ar ?i bine s$ ne #ntBlnim mBine. 8

Acum nu prea m$ simt #n stare s$ port o discuie ?iloso?ic$@ sunt cam ameit de la b$utur$, continu$ el rB9Bnd. &elen a rBs #mpreun$ cu el. :ra un rBs prietenesc, rela*at. D Coiam doar s$ te ?elicit pentru discursul pe care l)ai inut, asta)i tot, spuse ea. 3u a #ncercat s$ intre #n biroul lui. D Ki s$ m$ contra9ici. D oate, spuse ea. /ricum, Mramer a avut dreptate. D ;n ce privin$H D A susinut s$ ii tu prelegerea. 8ar acum trebuie s$ plec, spuse ea apoi. 3oapte bun$. aul a r$mas mut de uimire. "eva #l atr$gea la ea, #n ciuda ?aptului c$ era puin c!erc!elit. ;ncrederea pe care o dega>a -i privirile ei cu sub#neles. 3u #i transmiteau o invitaie se*ual$, dar ascundeau ?$r$ #ndoial$ un sub#neles. 8e unde -tia ce spusese Mramer despre prelegerea saH Sau poate c$ aul #nelesese gre-itH D Sigur nu vrei s$ intriH D 3u, trebuie s$ plec. :a s)a #ndreptat spre cap$tul coridorului. Apoi s)a #ntors spre el. aul nu)i putea distinge c!ipul #n lumina obscur$. 3e vedem la petrecereE spuse ea #n verv$. D 7a petrecereHL 8ar ea disp$ruse. aul a #nc!is u-a #n urma sa. 8$du din umeri. "iudat$ ?emeieE 3u #nelesese nimic din tot ce)i spusese ea. 8ar spera s$ o revad$. oate c$ e interesant$. A aprins veio9a de pe biroul s$u -i a #nceput s$ caute un dosar. S)a !ot$rBt apoi brusc s)o roage s$)l vi9ite9e mBine. aul a desc!is u-a -i a str$b$tut !olul pBn$ la cap$tul sc$rilor. S)a aplecat peste balustrad$. D &elenH 8ar nu i)a r$spuns nimeni. aul a #ncercat s$ surprind$ 9gomotul tocurilor. 8ar nu se au9ea nimic. Se #ncrunt$. 3u se poate s$ ?i plecat atBt de repede+ trecuser$ doar cBteva secunde de cBnd #-i luaser$ la revedere. :l a coborBt apoi sc$rile, #n>urBnd 8

#n barb$, deoarece din anumite motive luminile pe !oluri erau stinse. 1B>bBind pe #ntuneric, a a>uns la u-a principal$ -i a #ncercat s$ o desc!id$. :ra #ncuiat$. 3ormal. :a nu avea o cartel$ de acces -i, c!iar dac$ ar ?i avut, nu se au9ise nicio sonerie. e unde ie-iseH robabil c$ ?olosise una dintre ie-irile #n ca9 de pericol de la celelalte eta>e. aul a coborBt din nou sc$rile -i a veri?icat u-ile de la primul -i de la al doilea eta>. :rau #ncuiate -i securi9ate. Mai r$mBnea doar eta>ul al treilea. S)a apropiat de u-a masiv$ din metal -i a ap$sat pe mBner. Ki ea era #ncuiat$. 7)a str$b$tut atunci un ?ior de team$. Au trecut cBteva secunde pBn$ cBnd aul a reu-it s$)-i suprime aceast$ sen9aie uman$ primar$. S)a #ntors #n biroul s$u, ignorBnd #n mod con-tient ?aptul c$ nu mai e*ista alt$ cale de ie-ire. 7a lumina veio9ei de pe birou, -i)a adunat !Brtiile de care avea nevoie. 0rebuia s$ plece. ;l a-tepta Marie. ;n plus, voia s$ ias$ cBt mai repede din cl$dire.

"A 20/7'7 8

<Ki ce este -i mai r$u este ?aptul c$ lipsa perspicacit$ii noastre ne umbre-te capacitatea de a #n?runta r$ul.A "arl Pung, (ul nedescoperit

D Mai dorii s$)mi m$rturisii cevaH 8e-i #ntrebarea ?$cea parte din ritual, cardinalul 1enelli a c$9ut pe gBnduri. ;-i m$rturisise p$catele obi-nuite tendina de a c$dea prad$ mBndriei, lucru care nu era de mirare, inBnd seama de po9iia pe care o ocupa 1enelli la Catican@ tendina de a)i critica uneori pe ceilali preoi cBnd ar ?i trebuit s$ dea dovad$ de indulgen$@ tendina de a mBnca prea mult. 2nvoluntar, privirea i) a c$9ut asupra burii sale rotunde. D 3u, p$rinte. $rintele du!ovnic a rostit penitena -i apoi l)a absolvit de p$cate. "ardinalul 1enelli #ncerca #ntotdeauna s$)i asculte cu atenie cuvintele -i s$ le urme9e #ntocmai. 8ar de data aceasta, nu #l asculta. 5Bndurile nu)i d$deau pace. 8ar mai avea o m$rturisire de ?$cut. Aceasta era cu totul di?erit$. 8i?erit$ de p$catele lume-ti -i mult mai comple*$. Se re?erea la visul pe care #l avusese #n urm$ cu o lun$. "el despre stele. %usese doar un vis, nu)i a-aH "u toate acestea, #i tulbura #nc$ viaa. ;n noaptea aceea, cBnd

#ngenunc!ease ca s$ #nale o rug$ "erului, ?usese convins c$ cineva #i trimisese un mesa> spiritual. A doua 9i #ns$, aceast$ convingere disp$ruse. Se #ndoia de ea -i #ncetul cu #ncetul claritatea vi9iunii se diminuase. S)a au9it un 9gomot u-or cBnd u-a con?esionalului s)a desc!is. "ardinalul 1enelli a ie-it din con?esional, intrBnd #n capela privat$ a papei. :ra o camer$ mic$, dar ?rumos decorat$, ascuns$ #n incinta apartamentelor papale. rivirea le)a ?ost atras$ de un cruci?i* mare, pe care se a?la trupul c!inuit al MBntuitorului. 7umina 9ilei p$trundea prin vitraliile din tavan. :le #n?$i-au #n culori vii scena #n$l$rii la "eruri. Atmos?era era minunat$, #nv$luit$ #ntr)o lini-te pro?und$, spiritual$ -i #ntr)un mister impenetrabil. D ;mi cer iertare pentru toate p$catele pe care poate le)am comis ?a$ de domnia voastr$. 1enelli a #ncuviinat din cap. $rintele du!ovnic spunea #ntotdeauna aceste cuvinte dup$ spovedanie un lucru impresionant. "ardinalul -i)a aintit privirea asupra oc!ilor alba-tri ai c$lug$rului. 1enelli era convins c$ acest om ?$cuse ?oarte puine p$cate #n viaa lui. 8e ce unii oameni erau cu mult #naintea sa spiritual vorbindH :ra oare o pedeaps$ pentru c$ #i pl$cea atBt de mult ?uncia #nalt$ pe care o avea #n lumea ecle9iastic$H :ra preul pe care trebuia s$)l pl$teasc$ pentru p$catul mBndriei cel mai mare p$cat din toateH S)au #ndreptat apoi spre ie-irea din capel$. "!ipul cardinalului observ$ p$rintele du!ovnic era de cBteva s$pt$mBni #ncordat -i e*trem de obosit, ca -i cBnd ar ?i purtat pe umeri o povar$ grea. reotul s)a oprit. D Crei s$)mi mai spunei cevaH #ntreb$ el domol. 1enelli a e9itat. 8orea din tot su?letul s$ cear$ s?atul p$rintelui du!ovnic. 8ar nu trebuia s$ ?ac$ asta. Anumite lucruri pot ?i discutate numai cu papa. "u nimeni altcineva. "u nicio alt$ ?iin$ uman$. Acesta era >ur$mBntul pe care #l rostise cBnd devenise -e?ul S?Bntului /?iciu. 3u putea ?i #nc$lcat. 8

D M$ simt bine, spuse el cu un 9Bmbet ?als. $rintele du!ovnic a desc!is u-a, iar 1enelli a ie-it. %ire-te, nu avea s$)i spun$ nimic nici papei. S?Bntul $rinte era prea ocupat pentru a putea ?i tulburat de gri>ile sale m$runte. Avea sute de probleme pe care trebuia s$ le re9olve avea #n gri>a sa administrarea unei 1iserici cu peste un miliard -i >um$tate de credincio-i ca s$ mai aib$ timp s$)-i bat$ capul cu incertitudinile unui singur om. 1enelli a r$mas #n pragul capelei -i a privit #n urm$. Mai trebuia s$ m$rturiseasc$ cevaH 2gnorase oare un mesa> spiritualH 'itase oare s$ vorbeasc$ despre o legend$ e*traordinar$, pierdut$ #n negura timpuluiH '-a capelei s)a #nc!is. 1enelli nu avea nicio m$rturisire de ?$cut.

"A 20/7'7 9

<Ki acum s$ anali9$m cum poate diavolul prin mi>loace restrBnse s$ incite ?ante9ia -i percepiile sen9oriale l$untrice ale omului cu a>utorul apariiilor -i aciunilor impulsive L 8e-i diavolul nu poate aciona direct asupra puterii de #nelegere -i a voinei omului, poate L cu toate acestea, s$ acione9e asupra trupului sau asupra sen9aiilor trupului, ?ie c$ este vorba de percepii interioare, ?ie e*terioare.A Malleus Maleficarum, "odul de rocedur$ enal$ pentru condamnarea vr$>itoarelor

:ra toamn$. 'n alt grup de boboci la 'niversitatea din San %rancisco. D A spus ora nou$ -i >um$tate, nuH D 8a, stai lini-titE Studenii din primul an se #nvBrteau #n ?aa biroului lui aul, discutBnd sporadic. 'nii st$teau pe >os, #n timp ce alii se spri>ineau de pereii vopsii #n culori vii, inBndu)-i lBng$ ei c$rile -i servietele. Ma>oritatea nu aveau mai mult de optspre9ece) dou$9eci de ani, de-i unul dintre ei p$rea mai #n vBrst$ din cau9a p$rului u-or gri9onant. Studenii cei mai muli erau #mbr$cai #n blugi -i tricouri, iar cBteva ?ete purtau roc!ii. 3u se simeau deloc #n largul lor, 8

dornici ?iind s$ cree9e o impresie cBt mai bun$, a-a cum sunt toi bobocii #n general. 8ar ace-ti neo?ii #n domeniul psi!iatriei vor aborda #n curBnd o alt$ imagine de sine atunci cBnd vor reali9a c$ pacienii lor le vor percepe sl$biciunile cu o agerime uluitoare -i le vor e*ploata ?$r$ mil$ #n avanta>ul lor. D Am au9it c$ e pl$cut s$ lucre9i cu el. D 4ela*ant c!iar. D 2)au crescut aciunile dup$ procesul Mramer. :ste uimitor cum l)a sc$pat pe individul $la. 8ave 4attinger, din "olorado, un >uc$tor de ?otbal, #n9estrat cu un p$r blond -i o atitudine de #nving$tor, s)a apropiat de una din ?etele mai atr$g$toare. Coia s)o impresione9e, dar nu avea s$ ?ie c!iar atBt de u-or. :ra timid$. <"itiseA asta din ?elul #n care #-i inea c$rile la piept, #ntr)o po9iie de?ensiv$, ca -i cBnd ar ?i dorit s$)-i ascund$ sBnii de privirile s?redelitoare. 8ar p$rea bun$ pentru el. Merita s$ ?ac$ o #ncercare. %osta lui prieten$ r$m$sese acas$. A-a c$ a #nceput conversaia+ D Mergem la #nc!isoare ast$9iH D 3imeni nu a menionat nimic #n aceast$ privin$. D Mi)a spus un prieten insist$ 8ave c$ a-a procedea9$ #ntotdeauna cu studenii #n prima 9i de curs. ;i duce la #nc!isoare ca s$)i sperie. D A!a, spuse ?ata, scoBnd o igar$ #n timp ce se spri>inea de perete. %$cu o pau9$, apoi spuse+ :u sunt Su9anne 8elane(. D 8ave 4attinger din 8enver. D Crei o igar$H D Mulumesc. D 'ite)l c$ vineE aul a str$b$tut !olul. :ra #mbr$cat #n blugi -i purta o c$ma-$ desc!eiat$ la gBt o inut$ care nu inea deloc seama de rigorile universitare. ;i privea puin dispreuitor, dar -i mirat, pe studenii care #l a-teptau. Apoi, le)a 9Bmbit. D C$d c$ suntei ner$bd$tori. 3u m$ a-teptam s$ venii atBt de devreme. 8

A desc!is u-a -i i)a invitat #n$untru. D A-e9ai)v$ undevaE /riunde g$sii un loc liberE :ra o camer$ spaioas$, #n care se a?lau un birou plasat #ntr)un col, ra?turi pentru c$ri, o canapea -i cBteva scaune a-e9ate #n mi>loc. Mesele laterale erau #nesate de !Brtii, iar pe perei erau ag$ate unele arte?acte pe care aul le strBnsese #n cei doispre9ece ani de activitate pro?esional$. / macet$ pe care i)o d$duse un criminal, acum vindecat (cel puin, #n opinia lui). / masc$ 3o! de la un pro?esor de psi!iatrie din Paponia, care #l vi9itase pe aul cu oca9ia unui sc!imb cultural #ntre universit$i. 5ravuri ale spitalului de nebuni 1ediam din Anglia, reali9ate de &ogart! #n secolul al VC222)lea. Ki multe alte o&@ectsdBart de la totemuri a?ricane la t$ieturi din 9iare #nr$mate, care relatau detaliile unor crime cumplite pe care aul le studiase -i #n privina c$rora #-i e*primase opiniile de e*pert. 3imic, #ns$, despre Mramer. :ra un ca9 pe care aul doreas$)l uite. Avea motivele lui. Studenii au #nceput s$ studie9e arte?actele -i s$ comente9e #ntre ei ?$r$ ca aul s$)i #ntrerup$. iesele constituiau o introducere ?oarte bun$ pentru subiectul pe care aveau s$)l discute, stBrnind #ntotdeauna interes -i curio9itate. Su9anne s)a a-e9at pe canapea -i -i)a pus c$rile pe genunc!i. 8ave 4attinger s)a a-e9at imediat lBng$ ea. Su9anne a o?tat adBnc. 8e ce toi indivi9ii nesu?erii se simeau atra-i de eaH oate din cau9a inocenei pe care o tr$da c!ipul ei -i a vulnerabilit$ii #n?$i-$rii ei adolescentineH Sau poate pentru c$ era dotat$ cu un piept generos care atr$gea privirile atunci cBnd era dispus$ s$)l pun$ #n valoareH Su9anne i)a d$ruit un 9Bmbet lui 8ave un 9Bmbet ?rumos, care #ns$ nu te invita s$ mergi mai departe. 'nul care p$rea s$ spun$ <4$mBn ?idel$ masturb$riiA. 8ave i)a 9Bmbit #ncre9$tor, ignorBndu)i mesa>ul ascuns. "a psi!iatru, va trebui s$ #nvee s$ deslu-easc$ natura uman$. ;ntre timp, aul r$s?oia !Brtiile de pe biroul s$u. 8

D 1unE 5rupa ar trebui s$ ?ie alc$tuit$ din doispre9ece studeni. utei s$ v$ pre9entai, v$ rogH D 1ob 0reital, 8onna PacOson, Art>acovits, Pose 4amire9, 8eemeOenna, 8ave 4attinger, Su9anne 8elane(, 1rad &anson, 7aura Muo, Sall(aOers, 5reg arsons -i :mil 1u9eO. Studenii s)au pre9entat pe rBnd, #ncercBnd s$ par$ cBt mai calmi. aul a luat un scaun din lemn -i s)a a-e9at #ntr)o parte a cercului ?ormat de studeni. D utem spune, cel puin, c$ am #nceput cu e?ectivul complet. 1ine ai venit la cursul de si!iatrie "riminalistic$ 5eneral$, partea #ntBiE :u voi preda acest curs, de-i cBteva lecii le va ine colegul meu, pro?esorul 1en 2ngelmann. :l contempla <aluatulA din care trebuia s$ ?ac$ <pBineaA. D "ursul meu este cu totul di?erit de celelalte. ;n domeniul psi!iatriei criminalistice, vreau s$ v$ o?er cBt mai mult$ e*perien$ practic$, ?$r$ s$ ignor #ns$ partea teoretic$. Ai ?$cut rost de c$rile pe care vi le)am recomandat #n bibliogra?ie cele scrise de "arlton, 1roJn -i de mine despre psi!iatria criminalistic$H 8iverse volume -i)au ?$cut brusc apariia din servietele studenilor. D 1un. aul a a-teptat s$ se ?ac$ lini-te, apoi a continuat+ Creau s$ #ncep cursul, introducBndu)v$ #n atmos?era cu care v$ vei ?amiliari9a la s?Br-itul acestuia, cBnd vei ?i absolveni, dac vei ?i, peste patru ani. ;n acest ?el, vei avea posibilitatea s$ spunei dac$ acesta este #ntr)adev$r domeniul #n care dorii s$ v$ speciali9ai. A-adar, vom merge ast$9i s$ vi9it$m #nc!isoarea de ma*im$ siguran$ din San %rancisco, cea mai sigur$ #nc!isoare din ar$. Studenii au respirat adBnc. :ra ade$rat, a-adar, ce le spuser$ colegii lor din anii mai mari. Aveau s$ mearg$ #ntr) adev$r #n locul acela cumplit. "!iar -i cei mai cinici dintre ei s)au #n?iorat la au9ul ve-tii. 8

;nc!isoarea de ma*im$ siguran$. ;l vor vedea oare pe aul &orrat!, individul din ArOansas, care #n decurs de un deceniu torturase -i ucisese 9ece oameni, pe care apoi #i aruncase #n p$duri, urmBnd un ritual s$lbatic, ce implica t$ierea limbii victimelorH Sau pe Pennie P. 7ee, ?ata care #-i otr$vise rudele cu t!aliuH Sau pe Cincente 1u99olini, asasinul pl$tit de ma?ia sicilian$ ca s$ acione9e pe teritoriul Statelor 'niteH Sau pe 0omm( :arle, ?ostul m$celar, care mani?esta un interes deosebit pentru copiiH 5Bnduri macabre -i o team$ aproape palpabil$ le) au str$b$tut mintea -i trupul. D ;nainte de a pleca, v$ rog s$ m$ ascultai cu atenieE spuse aul. ;n primul rBnd, trebuie s$ -tii c$ vom p$trunde -i #ntr)o 9on$ periculoas$, unde vei #ntBlni oameni care au comis crime oribile. Cei descoperi cu surprindere c$ deinuii din #nc!isoare par -i sunt #n cea mai mare parte a timpului ni-te indivi9i normali ca mine -i ca voi. 3u poart$ stigmatele crimelor lor, nu au imprimat pe ?runte cuvBntul < ericulosA -i nici nu v$ vor privi cu ni-te oc!i sco-i din orbite, aceasta ?iind percepia general$ pe care o au oamenii despre criminalii periculo-i. ;n al doilea rBnd, trebuie s$ -tii c$ deinuii au mai v$9ut grupuri de studeni dornici de cunoa-tere ca voi a-a c$ nu v$ a-teptai s$ se comporte ca ni-te cobai sau s$)i impresionai #n vreun ?elE ;n al treilea rBnd, vom participa la o e*po9iie de art$ organi9at$ de deinui. Scopul acestei e*po9iii nu este acela de a)i determina s$ vorbeasc$ despre crimele lor c$ci acesta este ultimul lucru despre care doresc s$ vorbeasc$. Ai #nelesH :ste important, de asemenea, s$ -tii cBte ceva despre indivi9ii pe care #i vei #ntBlni. aul s)a #ndreptat spre biroul s$u, de unde a luat cBteva dosare ro-ii. D 2at$ cBteva in?ormaii biogra?ice despre deinuii pe care #i vei cunoa-te ast$9i. 7e vei citi #n autobu9 -i mi le vei #napoia #nainte de a intra #n #nc!isoare. 3e #ntBlnim la ora 9ece -i >um$tate #n ?aa acestei cl$diri. 7e sugere9 ?etelor s$ se #mbrace 8

#n blugi. D 8e ceH #ntreb$ Sall(aOers, eri>Bndu)se #n ap$r$toarea ?eminit$ii. D entru c$ le vei aBa po?tele se*uale dac$ vei purta ?uste, r$spunse aul sec. Mai avei #ntreb$riH D 8einuii sunt numai b$rbaiH D 3u. Sunt -i b$rbai, -i ?emei #n proporie de doi la unu. 8up$ cum cred c$ -tii, din punct de vedere statistic, ?emeile comit mai puine crime. D Com cunoa-te -i criminaliH D %ire-te. "itii dosarele pe care vi le)am datE Sunt -i cBiva criminaliL unul este condamnat pentru in?anticid, altul este piroman, iar ceilali sunt condamnai pentru viol -i alte delicte grave comise #mpotriva persoanei. Mai departeE D Com ?i #n siguran$H D ;n per?ect$ siguran$, spuse aul. 3u am avut niciodat$ probleme #n cei cinci ani de cBnd ?acem practic$ acolo cu studenii. 8e-i ace-ti oameni au ?ost violeni, nu se mai comport$ a-a #n pre9ent. 'nii dintre ei se a?l$ sub tratament medicamentos. "u toate acestea, nu v$ plimbai prin #nc!isoare ?$r$ #nsoitoriE Avei gri>$ s$ ?ii mereu #n pre9ena membrilor personalului #nc!isorii, pe care #i vei recunoa-te dup$ uni?orma albastr$E D icturile sunt reali9ate de eiH se au9i o voce prin vuietul care se stBrnise. D 8a, r$spunse aul. "Biva dintre ei sunt ?oarte talentai. :*po9iia se a?l$ #n "orpul 8 al #nc!isorii. aul ridic$ vocea pentru a se ?ace au9it. utei p$r$si sala de e*po9iie ca s$ v$ plimbai pe la parterul acestui corp. 8ar nu v$ #ndep$rtai prea multE Ktia c$ cel puin #n primele 9ece minute studenii se vor ine numai dup$ el, ast?el #ncBt aul se va simi ca o clo-c$. Apoi, #ns$, teama visceral$ de necunoscut va #ncepe s$ se diminue9e. D 8ar nu v$d niciun nume celebru, spuse 1ob 0reital, de9am$git, #n timp ce r$s?oia dosarul ro-u. 8

D 'n nume celebruH D 8a, spuse 1ob, mestecBnd cu non-alan$ gum$. 'n criminal r$u #n adev$ratul sens al cuvBntului. "a de e*emplu, 5ar( Sn(der, canibalul din 0e*as, continu$ el rB9Bnd. aul i)a aruncat un 9Bmbet dispreuitor. D A- vrea s$ nu mai ?olosii cuvBntul <r$uA. :ste un termen care ine de moral$, nu de psi!iatrie. /amenii de care ne ocup$m noi sunt bolnavi sau su?er$ de anumite tulbur$ri psi!ice. 2ar domnul Sn(der nu este #n pre9ent catalogat drept un pacient violent. 8impotriv$. 8einuii pe care #i vei vedea #ns$ ast$9i ?ac parte din categoria pacienilor nonvioleni. "ei periculo-i sau violeni vor sta #nc!i-i #n celulele lor. 8ar dac$ tu vrei neap$rat continu$ el pe un ton serios s$)l cuno-ti pe domnul Sn(der, putem aran>a o #ntBlnire #ntre patru oc!i. 1ob 0reital a simit un nod #n gBt. IBmbetul arogant i)a disp$rut de pe bu9e. / #ntBlnire #ntre patru oc!i nu era o idee prea bun$. "el puin, nu #n momentul acela. D 3u, spuse el. ;ntrebam doar. D %oarte bine, r$spunse aul. Apoi continu$+ Com petrece cBteva ore la #nc!isoare, iar apoi ne vom #ntoarce cu autobu9ul. 3u luai nimic cu voi #n a?ar$ de aceste dosare -i !ainele pe care le purtaiE Cei ?i supu-i unei perc!e9iii corporale la intrarea principal$ -i la intrarea #n "orpul 8. Asta este tot, domni-oarelor -i domnilorE 3e vedem a?ar$ la 9ece -i >um$tate. uin nervo-i acum, studenii -i)au strBns lucrurile -i au ie-it din sal$. %etele au plecat s$ se sc!imbe. / >um$tate de or$ mai tBr9iu, autobu9ul a pornit la drum #n timp ce studenii citeau cu asiduitate coninutul dosarelor. Se au9eau e*clamaii de uimire sau indignare cBnd #ncercau s$ asocie9e c!ipurile aparent pa-nice din ?otogra?ii cu crimele lor abominabile. D "um a putut s$ ?ac$ a-a cevaH D S$rmanele ?emeiE D AnimalulE D Ar trebui #mpu-cat nemerniculE 8

aul ?usese -i alt$ dat$ martorul acestor mani?est$ri de revolt$. :ra o reacie per?ect normal$. Spaima de?ormea9$ percepiile -i raiunea uman$. :ra de #neles. D 8umneavoastr$ v)a ?ost vreodat$ team$H aul s)a #ntors spre locul de unde se au9ise vocea. Ki)a aintit privirea asupra unei ?ete ?rumoase, pistruiate, c$reia natura #i d$ruise ni-te oc!i c$prui mari -i p$trun9$tori. D Su9anneH D 8a. Su9anne 8elane(. 3u v)a ?ost niciodat$ team$ #n cariera dumneavoastr$H D 3u, spuse aul. acienii mei sunt #n general oameni violeni, dar modul lor de a reaciona este previ9ibil. "u a>utorul medicamentelor le ani!il$m simptomele. 3u m)a atacat nimeni #nc$, dac$ la asta te)ai re?erit. Su9anne l)a atins u-or cu mBna. D Atunci o s$ stau #n prea>ma dumneavoastr$, spuse ea. aul a #nceput s$ rBd$. :ra o pl$cere s$ ?ii pro?esorul unor studeni ca Su9anne, se gBndi el. :ra o pre9en$ pl$cut$. ;nc!isoarea de ma*im$ siguran$ din San %rancisco era situat$ #n a?ara ora-ului, #n de-ert. :ra #ncon>urat$ de o supra?a$ mare de p$mBnt, nelocuit$. :ste puin probabil ca oamenii s$)-i ?i dorit s$ locuiasc$ #n apropierea ei+ notorietatea de care se bucurau deinuii <g$9duiiA aici era su?icient$ s$ stBrneasc$ team$ -i nelini-te c!iar -i #n su?letele cele mai cura>oase. 8irectorul #nc!isorii, &anlondaJes, un individ uria- -i agresiv, susinea c$ nimeni nu reu-ise s$ scape (cel puin, nu viu) din #nc!isoarea (sau 5r$dina Ioologic$, a-a cum o numea el) pe care o <p$storeaA. &anlondaJes trans?ormase aceast$ a?irmaie #n slogan atunci cBnd se #n?$i-ase #naintea "omitetului #nc!isorilor de Stat pentru a ?i reales #n aceast$ ?uncie, iar strategia se dovedise #ntotdeauna e?icient$. 8aJes omisese #ns$ s$ le spun$ membrilor comitetului c$ #n #nc!isoare e*ista o regul$ nescris$+ orice deinut care #ncerca s$ 8

?ug$ trebuia #mpu-cat pe loc. 8einuii nu -tiau acest lucru #n mod o?icial, dar a-a cum se #ntBmpl$ #n toate #nc!isorile 9vonul se r$spBndise repede printre condamnai, iar ace-tia #neleseser$ mesa>ul, indi?erent de nivelul 2Uului lor. A-a c$ puini #ncercaser$ s$ plece ?$r$ s$ cear$ voie. Asta #nsemna c$ multora dintre ei le r$mBnea opiunea de a tr$i pBn$ la s?Br-itul vieii #n spatele gratiilor sau e*ecuia #n ca9ul celor mai puin noroco-i la loteria sistemului >udiciar. ;n "ali?ornia, unde dorina consumatorului este ?oarte important$, condamnatul poate s$ aleag$ ?ie in>ecia letal$, ?ie ga9area ultima opiune adresBndu)se celor care aveau repulsie ?a$ de ace. Sicriul -i ultima cea-c$ de ca?ea repre9entau un <cadouA din partea casei. D 2at)oE 8ave 4attinger a ?luierat #ncet v$9Bnd cum silueta #nc!isorii se pro?ila la ori9ont. :*ista numai un singur drum pr$?uit care ducea spre ea. Absena altor cl$diri sau ?orme de via$ #i d$dea impresia c$ drumul #n sine te purta #ntr)o c$l$torie ?$r$ #ntoarcere. / c$l$torie spre iad. D C$ rog s$ avei actele la #ndemBn$, spuse aul, -i s$ l$sai dosarele pe bordul ma-iniiE S)a ridicat de pe scaunul lui -i s)a a-e9at lBng$ -o?er. Autobu9ul s)a oprit #n ?aa porilor masive din oel. 8oi pa9nici bine #narmai au ie-it dintr)un ad$post. D 0oat$ lumea >osE Studenii au coborBt, iar autobu9ul s)a retras dou$9eci de metri. 'nul dintre pa9nici le)a spus lui aul -i studenilor s$ treac$ printr)o intrare lateral$. ;n acest timp, 1ob 0reital anali9a c!ipurile pa9nicilor. Acestea erau lipsite de orice e*presie@ erau dure -i #mpietrite. 3u mai tr$dau nicio urm$ de omenie. Arogana lui se diminua cu ?iecare clip$ care trecea. Studenii au trecut printr)un pasa> #ngust din sBrm$ -i au intrat #ntr)o barac$. 'n b$rbat a venit #n #ntBmpinarea lui aul. D 1un$ dimineaa, domnule pro?esor. 3e)ai adus <clieniA noiH 8

D Suntem doar #n vi9it$, r$spunse aul t$ios. :i au trecut apoi printr)un aparat uria- de scanat similar celor de la aeroporturi. a9nicii le)au cerut s$ pun$ #n ni-te t$vi din plastic tot ce aveau asupra lor+ pi*uri, c!ei, monede, inele -i agra?e de p$r. ;n curBnd, studenii s)au simit deposedai pBn$ -i de individualitatea lor. 3umai !ainele le r$m$seser$. :ra un sentiment tulbur$tor. D 0recei prin sectorul ,E Au urmat o alt$ #ngr$dire de sBrm$, o alt$ e*aminare. 8e data aceasta, pa9nicii b$rbai -i ?emei i)au perc!e9iionat ?olosind ni-te scanere mici, portabile. ;n tot acest timp, un alt pa9nic st$tea undeva #n spate, inBnd o pu-c$ #n brae. D "e e astaH 8onna PacOson s)a #nro-it la ?a$ au9ind sunetul scos de scaner. D :ste un inel prins de s?Brcuri, #ng$im$ ea. D Mai ai -i alte obiecte din metalL pe sau prin corpH D 8a. D 'ndeH ;n p$rile intimeH D 8a, r$spunse ea cu o voce pierdut$. D 8espre ce e vorbaH D 'n cercelL de ?apt, doi. D 2ntr$ #n camera de acolo, ordon$ ?emeia)gardian, -i scoate) leE 8onna s)a supus, cople-it$ de ru-ine. aul a observat #ntreaga scen$ cu mult interes. Acum, ea #ncepea s$ #neleag$ sentimentele pe care le tr$iau deinuii. 2ntimitatea era un cuvBnt uitat #n aceste locuri. Multe alte cuvinte erau de mult -terse din vocabularul celor <g$9duiiA aici+ bun$tate, speran$, dragoste, libertate, identitate. D ornii spre sectorul SE aul -i grupul s$u au trecut de ultima poart$ de la intrare, a>ungBnd #ntr)un coridor lung. 8e aici, au trecut pragul unei u-i masive din metal. riveli-tea era impresionant$. Bn$ acum, 8

?useser$ #ncon>urai de cl$diri adiacente, de sBrm$ g!impat$, de turnuri de pa9$ -i de garduri electri?icate. Acum #ns$ se a?lau #n incinta #nc!isorii. St$teau #ntr)o curte uria-$, #mpre>muit$ de 9iduri #nalte de dou$9eci -i cinci de metri, imposibil de escaladat. ;n aceast$ curte, e*istau patru corpuri de cl$diri, marcate cu ma>uscule negre de la A la 8. 8e-i studenii nu aveau de unde s$ -tie acest lucru, mai e*ista un corp. Sub locul #n care se a?lau ei, e*ista o camer$ "orpul : ce #i <ad$posteaA pe deinuii cei mai periculo-i. entru aceste su?lete pierdute, nu e*ista lumina 9ilei ei aveau parte doar de lumin$ ?iltrat$. aul ?usese de multe ori #n "orpul :. 8ar numai el -i 1en 2ngelmann aveau acces acolo@ nimeni, niciun student sau vreun muritor pentru care directorul #nc!isorii nu se punea personal c!e9a-, nu avea voie s$ vi9ite9e acele celule. :ra adev$rat cei care comiseser$ crime cumplite pl$teau un pre uria- pentru p$catele lor. :rau #ngropai de vii. D "orpul 8. 'rmai)m$E le spuse un pa9nic, cu o voce tun$toare. Au str$b$tut #n -ir indian un coridor lung, #nsoii #n ?a$ -i #n spate de cBte un pa9nic. Au trecut de alte pori, de alte u-i electronice, de ali pa9nici. 3imeni nu poate s$ ?ug$ de aici, se gBndeau studenii. 8e ?apt, unul singur reu-ise aceast$ per?orman$. A>unsese la poarta principal$, luBndu)l ostatic pe unul dintre vi9itatorii #nc!isorii. Apoi, din ordinul directorului, deinutul ?usese #mpu-cat. Murise -i ostaticul, dar acesta ?usese un pre pe care autorit$ile #nc!isorii #l consideraser$ acceptabil, iar circumstanele e*acte ale morii lui ?useser$ mu-amali9ate de birocraie. 3icio -tire nu era dat$ publicit$ii, iar dac$ se #ntBmpla s$ ?ii v$duva ostaticului (#n acest ca9, erai de>a la curent cu tragicul eveniment), aveai onoarea de a primi condoleane din partea guvernatorului statului. D 1un$ 9iua, domnule pro?esor, #l #ntBmpin$ o ?emeie energic$, #mbr$cat$ #ntr)un !alat alb, strBngBndu)i mBna lui aul. Ivelt$ -i agil$, cu c!ipul ridat -i p$rul gri9onant legat la spate 8

sub ?orm$ de coc, :mma 1recO era psi!iatrul #nc!isorii. ;n vBrst$ de cinci9eci de ani, nec$s$torit$, puternic$ -i !ot$rBt$, lucra #n aceast$ instituie de peste un deceniu. D Abia au #nceput e*po9iia. Suntei printre primii vi9itatori. rivea #ncBntat$ grupul de studeni g$l$gio-i. :ra pl$cut s$ ve9i c!ipuri noi -i s$ au9i glasuri vesele #n acest loc sumbru #n casa 9ombilor. 2)a condus #n "orpul 8, o cl$dire dreptung!iular$, unde puteai a>unge str$b$tBnd un singur coridor, care #n ca9 de urgen$ se putea bloca. Studenii erau la parter. 8easupra lor, priveli-tea era deprimant$. Mai erau dou$ eta>e, ale c$ror u-i de acces erau #ncuiate -i securi9ate. 1alustradele erau prev$9ute cu plase de sBrm$, menite s$)i #mpiedice pe deinui s$ se arunce de la eta> atunci cBnd ie-eau din celule. Autorit$ile de aici nu priveau cu oc!i buni sinuciderea decBt #n ca9ul #n care puteau s$ le dea deinuilor o <mBn$ de a>utorA. Atunci, pa9nicii erau cei care deineau controlul. D :*po9iia de art$ este aici. 8a, la dreapta. arterul "orpului 8 nu avea celule, ci g$9duia camerele comune -i unul dintre posturile pa9nicilor. :mma 1recO i)a condus mai departe. 8up$ trauma produs$ de trecerea prin nenum$rate pori -i puncte de control, ca -i de procesul de9umani9$rii treptate, studenii erau ?ericii s$ vad$ din nou cBteva vestigii de normalitate. ;ntr)adev$r, cu e*cepia gratiilor de la ?erestre, sala de e*po9iie nu se deosebea prea mult de s$lile de clas$ de la universitate. 0ablourile erau ag$ate de perei, iar #ntr)un col, pe o eta>er$, se a?lau o tav$ cu biscuii -i cBteva pa!are de plastic pline cu suc de portocale. 2at$ -i deinuii, ?ire-teE 'nii st$teau #n spatele -evaletelor, iar alii discutau cu un grup de vi9itatori, alc$tuii #n cea mai mare parte din doctori -i psi!iatri de la alte universit$i -i ?undaii. Starea de normalitate i)a ?rapat pe studeni, e*act a-a cum pre9isese aul. 8einuii nu erau deloc ni-te mon-tri, a-a cum #-i #nc!ipuiser$. ;n ?aa lor se derula o scen$ e*trem de lini-tit$ cBiva b$rbai -i ?emei #mbr$cai #n blugi -i #n tricouri vorbeau #n 8

surdin$ sau pictau. Studenilor li se p$rea c$ asist$ la o #ntrunire a aleg$torilor dintr)un or$-el, din mi>locul c$rora lipsea primarul. :*po9iia #nt$rea aceast$ impresie. 3u e*istau scene de violen$. 0ablourile #n?$i-au #n sc!imb autoportrete, b$rci ce pluteau pe mare, co-uri cu ?lori sau palete coloristice. "$ci deinuii pictau lucrurile din e*teriorul lor, nu monstruo9itatea naturii lor interioare. ;n tablourile lor, ei recreau lumea #n imagini ideali9ate, ce transmiteau o stare de lini-te -i pace. ;n timp ce studenii #i urm$reau pe deinui, teama lor #ncepea s$ dispar$. ;-i d$deau seama c$ se strBnseser$ cu toii #n >urul lui aul, c$utBnd parc$ protecia lui. Au #nceput, a-adar, s$ se plimbe printre tablouri -i arti-ti. 0otul era #n ordine. Ace-ti indivi9i ?$ceau parte, la urma urmei, din rasa uman$. :rau di?erii, dar ?$ceau #nc$ parte din ea. :rau -i ei oameni cel puin, privii din e*terior. D icte9i multH D 3u, nu prea. Abia am #nceput. 3u sunt ?oarte talentat$. %emeia i)a 9Bmbit lui 8ave 4attinger. :l i)a 9Bmbit la rBndul lui. :a a #nceput s$)i e*plice de ce #i pl$ceau culorile vii -i scenele #n care valurile m$rii se sp$rgeau de $rm. 8ave a dat din cap. :ra mai #n vBrst$ decBt #n ?otogra?ie, avea #n >ur de patru9eci -i cinci de ani -i p$rea atBt de m$moas$. %usese #ns$ condamnat$ pentru uciderea unor copii. ;l #n>ung!iase pe copilul unui vecin -i st$tuse lBng$ el pBn$ cBnd murise. Apoi, o ucisese -i pe surioara lui. %$cuse asta pentru c$ se s$turase s$ mai aud$ prin perei 9gomotul pe care #l ?$ceau copiii. Ki acum discuta cu 8ave despre opera lui Cincent van 5og!, #ntrebBndu)se de ce #i pl$cuser$ artistului nuanele de verde)#nc!is. D Crei ni-te suc de portocaleH 8onna PacOson s)a #ntors spre tBn$rul care #i adresase aceast$ #ntrebare. Avea dou$9eci -i trei de ani era doar cu cBiva ani mai mare decBt ea@ era c!ipe- -i avea ni-te tr$s$turi tipice unui b$ieandru. :l o sorbea din priviri -i)a aintit mai #ntBi oc!ii asupra c!ipului 8

ei, apoi asupra Cului dintre picioare. ;n mod ciudat, 8onna nu se simea stBn>enit$. Simea mai degrab$ comp$timire. 8e cBnd era aici, el nu mai inuse #n brae o ?emeie -i nici nu va mai ine vreodat$. 8ac$ viaa ar ?i ?ost alt?el, ei ar ?i putut s$ ?ie prieteni. "ine -tieH :ra un tip ?rumos. D Mulumesc, spuse ea, urm$rindu)l #n timp ce el se #ndrepta spre eta>era unde se a?lau pa!arele cu suc de portocale. "Bnd s)a #ntors la ea, privirile i)au ?ost din nou atrase de p$rile ei intime. :ra condamnat pentru comiterea unor violuri cumplite -i pentru strangularea victimelor. 8ar 8onnei i se p$rea atBt de ino?ensiv la lumina 9ilei@ nimic nu tr$da violena -i cru9imea ?irii sale, ascun9Bndu)le #n spatele unei normalit$i de ?aad$. "e #l determinase s$ comit$ acele ?apte oribileH 7a ce se gBndea cu adev$rat #n timp ce vorbea cu eaH / or$ mai tBr9iu, sala radia de rBsete -i discuii vesele. 0endina nativ$ a studenilor de a se distra -i dorina disperat$ a deinuilor de a ?i din nou #n compania oamenilor constituiau o ?or$ uluitoare, ce desc$tu-a energiile ?erecate de atBta amar de vreme. 0eama studenilor disp$ruse, ?iind #nlocuit$ de raiune. Bn$ aici, toate bune -i ?rumoase. D aul, vreau s$ consuli pe cineva, spuse :mma 1recO. A ?ost adus ieri. :ste un psi!opat, #n vBrst$ de optspre9ece ani. Ki)a ucis ?amilia cu un cuit -i cu o bBt$ de baseball. A- vrea s$ -tiu ce p$rere ai despre evalu$rile e?ectuate recent asupra pro?ilului s$u psi!ologic. D Sigur. Au p$r$sit sala de e*po9iie -i au urcat sc$rile de metal. 7a eta>ul al treilea, 1recO l)a condus pe aul #ntr)o camer$ l$turalnic$. Acolo se a?la un adolescent, ce purta c$tu-e la mBini -i la picioare. aul -i :mma s)au a-e9at #n ?aa lui, iar aul a #nceput s$ vorbeasc$ cu el. /dat$ cu trecerea timpului, la parter, studenii -i)au rec$p$tat vioiciunea -i #ncrederea #n ei. Au uitat unde erau. "Biva -i)au pus c!iar la #ncercare talentul de pictori. 8

D Crei s$ ve9i #mpre>urimileH Su9anne 8elane( a studiat)o pe ?ata de lBng$ ea era slab$, cu un c!ip obosit -i cu ni-te oc!i lipsii de e*presie. Mar( 8river. Aveau aproape aceea-i vBrst$. %usese implicat$ #ntr)o serie de crime comise #ntr)un cartier r$u ?amat, unde rolul ei era s$ ademeneasc$ b$rbaii ce urmau apoi s$ ?ie uci-i de prietenul ei nebun, mort -i el acum. 8osarul ro-u pe care i)l d$duse aul indica ?aptul c$ 2U)ul ei era ?oarte mic, putBnd ?i u-or manipulat$. :ra #ns$ o pictori$ bun$, a-a cum o demonstrau tablourile ei care #n?$i-au scene din de-ert. D 8a, mi)ar pl$cea asta. Au ie-it #mpreun$ din sala de e*po9iie. Mar( i)a ar$tat celelalte camere de la parter+ o bibliotec$ vast$ -i sala de >ocuri. D Acestea sunt destinate b$rbailor. ;n "orpul ", avem -i noi, ?emeile, a-a ceva. Corbeau cu u-urin$, iar Mar( #i pre9enta scene din viaa ei de 9i cu 9i, de-i cu greu putem numi via$ o e*isten$ #n care era adesea #nc!is$ singur$ #ntr)o celul$ timp de dou$9eci de ore pe 9i, -ase 9ile pe s$pt$mBn$. D 0e vi9itea9$ cinevaH D 3u. Au urcat sc$rile spre primul eta>. este tot era lini-te. 8in sala de e*po9iie, se au9eau rBsete -i discuii vesele. D 'nde sunt ceilali deinuiH D ;n celulele lor. D :ste atBt de lini-teE D 7i se spune s$ p$stre9e t$cerea cBnd vin vi9itatorii. D A!a, spuse Su9anne. Au trecut de u-ile masive din metal, ?$r$ s$)i observe pe ocupanii celulelor. Mar( a #ntrebat)o pe Su9anne care era nuana de ru> pre?erat$. $rea o ?iin$ atBt de trist$. 2ncapabil$ s$ comit$ vreo crim$. D "um supravieuie-ti aiciH #ntreb$ Su9anne. D %ac anumite ?avoruri. 8

D "e ?el de ?avoruriH #ntreb$ Su9anne, curioas$. D %avoruri. 8up$ o pau9$, Mar( continu$ pe un ton misterios+ 0oat$ lumea ?ace ?avoruri ca s$ supravieuiasc$. Au continuat s$ mearg$ -i s$ discute despre mac!ia>, lucrul care #i lipsea cel mai mult lui Mar(. Sentina pe care o primise era #nc!isoare pe via$. 8up$ cBiva ani, nu o va mai interesa aspectul ?i9ic. 3u va mai avea niciun rost s$ se ascund$ #n spatele unui c!ip ?ardat. D Aceasta este celula lui Sean atricO, spuse Mar( pe un ton neutru cBnd au trecut pe lBng$ ea. D 0rebuie s$ m$ #ntorc #n sala de e*po9iie. D 2mediat, spuse Mar(. Ki aici este Perome Stinson, uciga-ul care -i)a omorBt victimele cu toporul. Su9anne a simit deodat$ un nod #n gBt. / voce l$untric$ #i spunea clar -i r$spicat s$ se #ntoarc$ imediat #n sala de e*po9iie. Avea s$ se #ntBmple ceva cumplit. S)a #ntors, dar nu destul de repede. Mar( 8river i)a blocat drumul, #mpingBnd)o cu putere #ntr)o u-$. Spre groa9a ei, aceasta a #nceput s$ se desc!id$. D Ki aceasta este celula lui Marl Mramer. 'ciga-ul #n serie. D 3uE ;n momentul acela, c$l$u9a ei a aruncat)o #n$untru. 0oat$ lumea trebuie s$ ?ac$ ?avoruri ca s$ supravieuiasc$ -i aceasta era ?avoarea pe care trebuise s)o ?ac$ Mar( 8river. :a a ?ugit apoi pe coridor, ipBnd cu ?rene9ie. "Bnd Su9anne s)a ridicat de pe podea, un b$rbat s)a #ndreptat spre ea. "u o groa9$ aproape palpabil$, Su9anne i)a recunoscut c!ipul, dar Mramer o luase de>a #n brae. 'n strig$t p$trun9$tor a str$b$tut #nc!isoarea. Sem$na cu ip$tul unui animal s$lbatic prins #n capcan$. 0r$da o spaim$ cumplit$. aul s)a ridicat #ntr)o clip$ de la masa unde st$tea. ?, Doamne6 ;n urm$toarele minute, evenimentele s)au derulat #ntr)un ritm ameitor, dictate #n cea mai mare pane de ?ric$. '-a masiv$ de 8

metal care asigura accesul spre "orpul 8 s)a #nc!is cu 9gomot, activat$ de un semnal electronic. 3imeni nu mai putea s$ intre sau s$ ias$ din aceast$ cl$dire. :rau cu toii prin-i #n curs$. 8oi pa9nici se n$pustir$ spre sala de e*po9iie. 2)au separat imediat pe deinui de studeni -i vi9itatori. e deinui i)au #nc!is #n sala de e*po9iie, iar pe vi9itatori -i pe studeni i)au scos pe coridor. ;n acela-i timp, grila>ele de metal au blocat accesul sc$rilor spre "orpul 8. aul a>unsese de>a la primul eta>, unde se a?la Su9anne. ;n timp ce alerga #ntr)un su?let, vedea c!ipurile #nsp$imBntate ale studenilor, care #l urm$reau de la parter. aul era #nsoit de un pa9nic. 8ar au a>uns prea tBr9iu. 7a cel$lalt cap$t al coridorului, #i a-tepta Mramer. %$cuse un la din sBrm$ #n >urul gBtului Su9annei. D Salut, pro?esoreE spuse el 9Bmbind. 0ocmai am ?$cut cuno-tin$ cu una dintre studentele tale. 8e cBnd ?usese ac!itat pentru uciderea lui Melanie 8uOes, Mramer se a?la #n #nc!isoare, unde #-i isp$-ea pedeapsa pentru crima din bar. Avea s$ ?ie mutat #n curBnd #ntr)un alt penitenciar. "u toate acestea, Mramer nu era ?ericit. %aptul c$ 7aura 8uOes s) a sinucis #l a?ectase enorm de mult. ;i sc$pase printre degete -i asta #l enerva la culme, pentru c$ preg$tise cu ?oarte mult$ atenie detaliile relaiei pe care ar ?i trebuit s$ o aib$ cu ea dup$ ce ie-ea din #nc!isoare. :ra bine c$ 7aura alesese varianta sinuciderii, deoarece calvarul -i moartea pe care i le preg$tise Mramer erau inimaginabile. e Mramer #ns$, gestul ei #l #ntristase -i)l de9am$gise. Acum, dup$ ce sc$pase de acu9aia c$ ar ?i ucis)o pe sora ei, renunase la rolul de deinut model pe care #l >ucase #n ultimele luni -i desc$tu-ase ?orele #ntunericului care s$l$-luiau #n su?letul s$u. 3u i)au trebuit mai mult de dou$ s$pt$mBni ca s$)-i impun$ voina asupra celorlali deinui -i asta pentru c$ ei -tiau mai 8

bine decBt orice >udec$tor sau psi!olog inteligent ce ?el de om era #n realitate Marl Mramer. 7atura sa #ntunecat$ #-i ?$cea simit$ pre9ena #n orice #mpre>urare, iar #n unele ca9uri, #i cuno-teau simptomele din propria e*perien$. Mramer a luat ast?el !ot$rBrea ca atBt timp cBt mai st$tea #n #nc!isoare s$ se distre9e puin. Ki era pl$cut s$)l revad$ pe psi!iatrul lui, aul, care #l a>utase s$ scape de pedeapsa capital$. :ra convins c$ aul regreta acum acest ?apt sau dac$ nu o va ?ace #n scurt timp. :ra un lucru di?icil, cu toate acestea. Mramer nu)-i amintea s$)l ?i a>utat cineva vreodat$ -i nici nu)i st$tea #n ?ire s$ a>ute la rBndul lui pe cineva. D 4$mBi pe locE #i spuse aul pa9nicului. :l a p$-it #ncet mai departe. Scena #i #ng!ea sBngele #n vene. Mramer o inea pe Su9anne #n ?aa lui ca pe un scut, iar peretele de care se spri>inea #i ap$ra spatele. ;i #n?$-urase #n >urul gBtului o sBrm$ ?oarte subire, pe care o inea atBt de strBns #ncBt ma*ilarul ?etei aproape c$ se de?ormase. $rea un pui gata de dus la t$iere. Mramer #-i privea publicul din spatele victimei sale, oc!ii str$lucindu)i amenin$tori -i diabolici. 2)a l$sat pe aul -i pe pa9nic s$ se apropie de el pBn$ la o distan$ de trei metri. D "red c$ v)ai apropiat su?icient, spuse el pe un ton calm, strBngBnd -i mai tare laul. ;n #nc!isoare era o lini-te adBnc$. 8in celulele lor, deinuii simeau c$ ceva necurat avea s$ se #ntBmple. Spaima plutea #n aer, iar ei o savurau din plin. 7e tre9ea amintiri de mult uitate. St$teau ast?el #n e*pectativ$. D MarlH spuse aul, anali9Bndu)l cu atenie pe uciga-. 3u e*ista nicio cale de sc$pare, asta era evident pentru oricine. "are era atunci sensul aciunii lui MramerH robabil c$ voia s$ se >oace cu ?ata, dar cBt de departe avea s$ mearg$H ;n sinea lui, aul a #nceput s$ se #ndoiasc$ <de nevinov$ia acestui individ. 1en avea dreptate, li p$c$lise, a-adar@ era incredibil cBt de inteligent se dovedise Mramer. ;n toate aceste 8

luni, nimic nu i)a tr$dat natura violent$@ cu toate acestea, aul o simea acum plutind #n aer ca un nor negru de ?um. aul avea nevoie de timp ca s$)l conving$ pe Mramer s$)-i elibere9e victima, dar -tia c$ directorul #nc!isorii va trimite #n curBnd un tr$g$tor de elit$ #n "orpul 8, care #l va ucide pe Mramer, dac$ va ?i necesar. 2ar dac$ ostaticul #i st$tea #n caleL asta el 8einuii trebuie s$ primeasc$ lecii dure. D 5ata, MarlE "red c$ te)ai distrat destulE #ncepu aul pe un ton blBnd. :ste una dintre studentele mele. / c!eam$ Su9anne. :ste ?oarte speriat$. 0e rog s$)i dai drumulE 3u putea s$ vad$ oc!ii Su9annei, pentru c$ avea capul #ntors #ntr)o parte, dar #-i imagina cBt de speriat$ era. D 8a, este speriat$, spuse Mramer domol. %oarte speriat$. ;mi dau seama de asta. :l -i)a apropiat ?aa aspr$ de a ei -i a s$rutat)o #ncet. M$ e*cit$, continu$ el. D "e ai de gBnd s$ ?aciH D "ine -tieH spuse Mramer, privindu)l cu sub#neles. "u mBna liber$, a des?$cut sutienul Su9annei. Apoi, cu o mi-care brutal$, i)a s?B-iat -i blu9a. Se distra de minune, a-a cum nu se mai distrase de mult timp. Su9anne st$tea lipit$ de trupul lui, pe >um$tate de9br$cat$, cu sBnii goi. Mramer #-i privea spectatorii dispreuitor. Ktia ce se petrece #n mintea lui aul -i a pa9nicului. ;n ciuda temerilor -i a gri>ilor care #i cople-eau, b$rbaii priveau ?ascinai sBnii victimei, iar mintea lor ca -i a lui 9$mislea gBnduri erotice. Mramer -tia asta, o simea. ;-i dorea ca ei s$)i #mp$rt$-easc$ sentimentele violena, cru9imea. l$cerea lui, durerea ei. 8in celule, s)a au9it deodat$ un strig$t #n?rico-$tor, asem$n$tor cu urletul lupilor. 8einuii nu vedeau -i nici nu au9eau ce se #ntBmpl$, dar simeau ?ream$tul violenei, ceea ce i)a ?$cut s$ desc$tu-e9e cascada s$lb$ticiei iraionale -i atavice care)i domina. 6ipau cuprin-i de o bucurie ?renetic$ -i #i spuneau lui Mramer ce s$)i ?ac$ victimei lui necunoscute. Studenii a?lai #n aceea-i cl$dire au9eau ipetele cumplite -i 8

se #n?iorau. ;n doar cBteva secunde, poleiala civili9aiei a ?ost #nl$turat$, l$sBnd locul naturii umane #ntunecate+ cru9imea, iraionalul, instinctul primar al str$mo-ilor, ciudat -i #nsp$imBnt$tor, instinct pe care #n adBncul con-tiinei lor toi cei a?lai #n cl$dire #l cuno-teau (deinui -i vi9itatori deopotriv$) -i pe care #ntr)o anumit$ m$sur$ #l -i #mp$rt$-eau. 'nii dintre ei simeau pre9ena palpabil$ a r$ului puternic$ -i imbatabil$. 8ar nu era ca9ul lui aul, ?ire-te, pentru c$ el respingea aceste lucruri. D 0e rog, d$)i drumul acumE 'ndeva, la distan$, s)a au9it 9gomotul unei u-i de metal. 0r$g$torul de elit$ era pe drum. aul -tia asta. Ki Mramer o -tia. :l a scos atunci un strig$t de victorie. aul a #neles #n acel moment c$ avea s)o omoare pe Su9anne. D :i bine, spuse Mramer, scoBnd limba la cei a?lai #n ?aa sa -i care)l urm$reau uimii, m$ bucur c$ ai venit, pro?esore, ca s$ asi-ti la spectacol. 8ar este mult mai distractiv s$)l privim #mpreun$, nu)i a-aH ;n acest ?el, vom -ti amBndoi ce sentimente ne va stBrni. MBna a #nceput apoi s$)i alunece de pe sBnii Su9annei spre p$rile intime. Spectatorii priveau ?ascinai bustul ?ragil, #nl$nuit #n braele monstrului. 0rupul contorsionat al ?etei le provoca repulsie, dar -i pl$cere. Scena p$rea desprins$ dintr)un tablou al pictorului engle9 1acon, #n care persona>ele sunt sub>ugate de propria lor cru9ime -i neputin$. 'n 9gomot de pa-i s)a au9it atunci pe sc$ri. Mramer a c!icotit, de9velindu)-i dinii ce p$reau amenin$tori #n lumina crud$ de neon. "u mBna liber$, a #nceput s$ des?ac$ nasturii de la blugii Su9annei, dBndu)i >os pBn$ la genunc!i. Mramer -tia la ce se gBndeau cei din ?aa sa. 5roa9a lor era real$, dar mila pentru victima lui se #mbina acum cu pl$cerea se*ual$. ;ncepeau, #n s?Br-it, s$ #neleag$ cum gBndea el. aul a au9it un clic #n spatele lui. 7)a v$9ut #n treac$t pe pa9nic ridicBndu)-i arma. 6intea capul deinutului. 8

8ar criminalul a #neles ?oarte bine ce se #ntBmpla -i #-i inea capul ?oarte aproape de cel al ?etei. 8ac$ pa9nicul voia s$ trag$ acum, #i putea ucide cu u-urin$ pe amBndoi. 8ar el nu va #ndr$9ni s$ trag$. Mramer -tia asta. :ra prea speriat. :ra pentru prima oar$ cBnd se con?runta cu o situaie de acest gen. Mramer continua s$ ling$ gBtul Su9annei, ca un lup ?l$mBnd care #-i linge prada #nainte s)o m$nBnce. roeminena masculin$ din pantalonii lui devenea acum din ce #n ce mai vi9ibil$ #n timp ce o atingea pe Su9anne pe la spate. "u mBna liber$, -i)a desc!eiat pantalonii. Ciol #n public asta era ceva cu totul nou pentru el. 0r$g$torul de elit$ -i)a preg$tit arma. 'n alt 9gomot de pa-i s) a au9it pe sc$rile de metal. Cenea un alt pa9nic ce aducea ordinul e*pres din partea directorului de a trage. 4e9ultatul nu a ?ost deloc cel pe care #l a-tepta aul. :l s)a #ntors spre pa9nicul #nc!isorii cu intenia de a)l ruga s$ nu trag$. ;n momentul acela #ns$, a #nlemnit pe loc. "$ci #n spatele staturii uria-e a pa9nicului, se a?la cineva o persoan$ pe care aul nu se a-tepta s)o vad$ acolo. St$tea cu privirea aintit$ asupra lui Mramer. Apoi s)a uitat la aul. :ra ?emeia misterioas$ pe care o #ntBlnise pe !ol #n seara prelegerii sale. "um o c!emaH &elen. aul era uimit. urta salopeta speci?ic$ doctorilor. oate c$ era psi!iatru -i lucra la #nc!isoare. 8ar oare de ce nu o v$9use niciodat$ pBn$ atunciH &elen -i)a #ntors din nou privirea asupra lui Mramer. aul a imitat)o, aintindu)-i oc!ii asupra criminalului #n serie. 0oat$ aceast$ scen$ nu a durat mai mult de o ?raciune de secund$. Atunci s)a #ntBmplat un lucru e*traordinar. :*presia de satis?acie de pe c!ipul lui Mramer s)a sc!imbat radical. e ?runte i)au ap$rut pic$turi de sudoare, iar tr$s$turile ?eei i s)au de?ormat cumplit mai #ntBi, de uimire, apoi de spaim$. "riminalul a #mpietrit aproape cu oc!ii ?i*ai #ntr)un punct a?lat dincolo de percepia uman$. uin cBte puin, mBna liber$ a lui Mramer, menit$ s$ viole9e p$rile intime ale Su9annei, s)a #ndep$rtat de inta sa. :ra 8

#ncle-tat$, iar mu-c!ii #i ie-eau parc$ din carne, ca -i cBnd cineva #l strBngea cu ?or$, obligBndu)l s$ renune la distracie. "ealalt$ mBn$ a lui Mramer, care inea laul, a #nceput s$ cede9e -i ea, eliberBndu)-i victima. Spectacolul care se derula #n ?aa oc!ilor lui aul era uluitor, iar el #l privea ?$r$ s$ #neleag$ ce se #ntBmpl$. entru c$ laul a #nceput s$ cede9e, Su9anne a reu-it s$)-i plimbe privirea #nsp$imBntat$ asupra spectatorilor. A devenit con-tient$ de goliciunea ei -i a #ncercat s$ se acopere cu mBinile. aul vedea cum, #ncetul cu #ncetul, uciga-ul #-i elibera victima din strBnsoare. "!ipul criminalului era des?igurat, iar oc!ii #i ie-eau din orbite ca -i cBnd mii de ace i se #n?igeau #n carne. aul a descoperit apoi cau9a acestei reacii nea-teptate. :ra consecina catatoniei provocate de medicamente. ;n momentul #n care laul a cedat complet, doi pa9nici s)au n$pustit spre el. AruncBnd)o pe Su9anne #ntr)o parte, ei l)au doborBt pe Mramer la p$mBnt. :l nu a opus nici cea mai mic$ re9isten$. Su9anne -i)a acoperit goliciunea cBt a putut de repede, apoi a i9bucnit #n lacrimi. :mma 1recO, care a sosit -i ea la locul ?aptei, a #nceput s)o console9e. aul a r$mas complet #mpietrit. Scena la care asistase p$rea ireal$. "a -i cBnd ar ?i privit un ?ilm derulat cu #ncetinitorul. 8ar povestea era adev$rat$. 0otul s)a des?$-urat #n ?aa oc!ilor s$i -i #nc$ nu se s?Br-ise. Spectatorii erau #nc$ pre9eni@ Mramer a #nceput brusc s$ se 9bat$ atunci cBnd i)au administrat un sedativ@ Su9anne plBngea >alnic. 0otul era aievea. 0otul se petrecea #n aceast$ lume. aul s)a #ntors apoi ca s)o #ntrebe pe &elen ce p$rere avea de reacia lui Mramer. 8ar ea nu mai era acolo.

"A 20/7'7 10

<8emonii ne prind #n mre>e cu a>utorul ?iinelor c$rora 8umne9eu, -i nu ei, le dau via$ -i al diverselor pl$ceri a?late #n deplin$ armonie cu propria lor nestatornicie L 8emonii #i ademenesc pe oameni #n capcana lor@ -i ?ac asta cu a>utorul inteligenei lor subtile, #ndrumBndu)i pe c$i gre-ite, ?ie printr)o otrav$ insu?lat$ cu vicle-ug #n inima lor, ?ie prin apariiile unor ?al-i prieteni, trans?ormBndu)i pe unii dintre ei #n discipoli -i apoi #n mentori pentru muli alii.A S?. Augustin, )etatea lui Dumne/eu

Autobu9ul s)a #ntors #n campusul universitar. Studenii lui aul erau cople-ii. 8e-i -tiau c$ Su9annei i s)a #ntBmplat ceva, nu au v$9ut nimic din scena atBt de umilitoare la care a supus)o Mramer. aul a apelat la autorit$ile #nc!isorii ca s)o conduc$ singur$ la universitate pentru ca el s$)i poat$ vorbi #ntre patru oc!i #nainte de a #n?runta tirul #ntreb$rilor colegilor ei. "Bnd autobu9ul s)a oprit, s)a #ntors spre studenii lui, curios s$ a?le ce e?ect a avut asupra lor 9arva iscat$. 8ac$ voiau s$ devin$ psi!iatri criminali-ti, trebuiau s$ se obi-nuiasc$ -i s$ accepte #n viaa lor neprev$9utul -i violena. D ;mi pare r$u pentru ce s)a #ntBmplat #n aceast$ diminea$, 8

le spuse aul. A ?ost o introducere mult mai realist$ #n lumea psi!iatriei criminalistice decBt mi)am imaginat. Abia a-tept s$ ne #ntBlnim din nou miercurea viitoare. Asta dac$ nu v)ai !ot$rBt s$ v$ mutai la secia de ?ilologie sau de istorie a artei. "uvintele lui au ?ost urmate de o cascad$ de rBsete. 8up$ ce -i)au revenit din -oc, tr$iau cu toii bucuria c$ au participat -i au sc$pat dintr)o situaie traumati9ant$. Au plutit pe valurile #nalte ale adrenalinei. D %ormidabilE spuse Pose 4amire9, coborBnd din autobu9. Mai vreauE Aciunea este oricBnd mai bun$ decBt mari>uana. Studenii au plecat, discutBnd aprins despre evenimentele 9ilei. aul s)a a-e9at pe o banc$ #ncercBnd s$)-i adune gBndurile. :ra o dup$)amia9$ ?rumoas$, iar campusul universitar se #ntindea #naintea oc!ilor lui #n toat$ splendoarea. ;n spate, se a?la cl$direa unde lucra el, iar #n ?a$ era un covor uria- de iarb$, pe care studenii se plimbau p$l$vr$gind -i bucurBndu)se de c$ldura soarelui. 0otul era atBt de lini-tit, de civili9at -i de previ9ibil. / lume complet di?erit$ de cea din care tocmai venise o lume #nc!is$ -i condamnat$. A ?ost o 9i interesant$. "e gre-eal$ cumplit$ s$ lase descuiat$ u-a de la celula lui MramerE "um a ?ost posibil s$ se #ntBmple a-a cevaH Ki de unde a ?$cut rost Mramer de sBrma pentru laH "ineva va pl$ti pentru aceast$ gre-eal$@ era convins de asta, c$ci #l cuno-tea bine pe directorul #nc!isorii, &anlondaJes. Ki cine era ?emeia aceea misterioas$, &elenH 8ar -i mai #ngri>or$tor era ?aptul c$ aul l)a v$9ut pe Mramer a-a cum era #n realitate. oate c$, la proces, n)ar ?i trebuit s$)l pre9inte #ntr)o lumin$ atBt de ?avorabil$. Stabilirea unui diagnostic era un lucru #n-el$tor. 8ar la urma urmei, membrii >uriului au ?ost cei care au dat verdictul, nu el. 4e?u9a s$)-i asume responsabilitatea pentru ac!itarea lui Mramer. Puraii au #neles totul gre-it, nu el. ;n plus, nu)-i putea permite s$ aib$ #ndoieli. 8ac$ acestea ar 8

a>unge la urec!ile 9iarelor -i reelelor de televi9iune, reputaia sa ar avea de su?erit s)ar isca un adev$rat scandal. 8e aceea, era important s$ nu trag$ conclu9ii pripite. Mramer nu repre9enta o ameninare la adresa celorlali dac$ r$mBnea #n pu-c$rie. aul #l va ine sub observaie. A #nl$turat apoi repede din minte subiectul nepl$cut. D 8omnule pro?esorE ;mbr$cat$ cu ni-te !aine #mprumutate, Su9anne a coborBt din ma-ina #nc!isorii -i s)a #ndreptat spre el. D Su9anne, ce pot s$ spunH Stai >os lBng$ mineE spuse aul, urm$rind)o cu atenie. "e se va #ntBmpla dac$ avea s$ arunce vina pe umerii universit$iiH Ca urma un scandal, iar Su9anne va putea s$ le pretind$ s$)i pl$teasc$ daune pentru cele #ndurate. Avocaii -i procesele #l speriau pe aul. "riminalii erau una, avocaii erau cu totul altceva. ;n oc!ii lui, numai unii aveau dreptul la iertare -i mBntuire. D Su9anne, nu s)a mai #ntBmplat niciodat$ a-a ceva. 8irectorul #nc!isorii m)a asigurat c$ se vor ?ace investigaii am$nunite. ;mi pare ?oarte r$u. 8e-i c!ipul ei avea #nc$ o paloare cadaveric$, ea i)a d$ruit un 9Bmbet trist. D 3u v$ ?acei probleme, domnule pro?esorE Coi veni #n continuare la cursurile dumneavoastr$. aul a respirat u-urat. :ra cura>oas$. D Spune)mi aulE :l -i)a pus mBna peste a ei. :ra moale, dar rece, purtBnd #nc$ amprentele spaimei. Crei ni-te calmanteH ot s$)i dau o pastil$. D 3u. 7e)am spus -i pa9nicilor care m)au #nsoit c$ nu vreau altceva decBt s$ a>ung acas$. D %ire-te, spuse aul, ridicBndu)se de pe banc$. 0e conduc eu. 3u pot s$ te las s$ te urci la volan. 8up$ ce s)au urcat #n Mercedes, el i)a spus+ D Ai ?ost ?oarte cura>oas$. 6i)ai p$strat calmul acesta este 8

primul lucru pe care trebuie s$)l ?ac$ un psi!iatru criminalist. D 3u prea mi)am dat seama de nimic. 0otul s)a #ntBmplat atBt de repede. M)ar ?i ucisH #ntreb$ ea dup$ o u-oar$ e9itare. aul a t$cut o ?raciune de secund$. 'neori, minciunile sunt binevenite. D 3u, spuse el, nu cred. 8ac$ ar ?i pl$nuit asta, ar ?i ?$cut)o mai devreme. Mramer s)a >ucat cu tine doar ca s$ s?ide9e autorit$ile #nc!isorii. 3u a #ncercat s$ ?ug$ din pu-c$rie -i nici nu a trecut la negocieri. A vrut s$ le arate pa9nicilor -i celorlali deinui cBt de puternic este. ;ncearc$ s$)-i impun$ statutul #n #nc!isoare. :ste un lucru e*trem de important, la ?el ca un animal care #-i marc!ea9$ teritoriul. D 8e ceH D "a s$ supravieuiasc$, spuse aul, adoptBnd tonul pro?esoral. ;nc!isorile sunt ni-te locuri periculoase, c!iar -i pentru criminali. :*ist$ #ntotdeauna cineva care vrea s$ le dovedeasc$ celorlali c$ el este regele >unglei. Asta uit$ publicul larg. Ace-ti oameni su?er$ #n adev$ratul sens al cuvBntului. "rimele pe care le)au comis cBndva #i bBntuie #ntr)un ?el sau altul. 0eama le este adBnc cuib$rit$ #n su?let. D 8ar ar ?i putut s$ m$ ucid$. Apoi, ad$ug$ cu o voce -i mai moale+ A ucis muli oameni. D 3u -tim asta. A ucis un b$rbat #ntr)un bar. A ?ost ac!itat pentru acu9aia de crim$ #n ca9ul lui Melanie 8uOes. D 3u credei c$ este un criminal #n serieH #ntreb$ ea dup$ o scurt$ e9itare. D %ire-te c$ nu. 3u e*ist$ nicio dovad$ #n acest sens, spuse aul t$ios. 3u cred c$ i)ar ?i ?$cut niciun r$u. 6i)a dat drumul pBn$ la urm$, nuH D 8ar de ce m)a ales pe mineH D S)a #ntBmplat s$)i pici #n g!eare. Su9anne a dat a?irmativ din cap. D :ste cumplit modul #n care te love-te g!inionul, nuH spuse ea apoi, privind pe ?ereastr$ tra?icul -i str$9ile din San %rancisco, 8

ce purtau pretutindeni #nsemnele normalit$ii. 0otul este bine -i apoi i9bucne-te de9astrul. Asta m$ sperie #n via$. 4apiditatea cu care se des?$-oar$ evenimentele. ;ntr)un moment, te simi bine pentru ca #n clipa urm$toare lumea s$ se pr$bu-easc$ pentru totdeauna. "a -i cBnd 8umne9eu se >oac$ cu tine. aul a ?$cut o manevr$ brusc$ pentru a evita o alt$ ma-in$. D Mramer i)a spus cevaH o #ntreb$ el apoi. D 3u. D CiolenaL sau mai bine spus, dorina de a deine controlul absolut este cea care #l sub>ug$. Acionea9$ la ?el ca un drog. Ace-ti oameni trebuie s$)i domine pe ceilali. :ste modul lor de a ie-i #n eviden$. A urmat un moment de t$cere. :mma 1recO #i g$sise Su9annei un sutien nou -i un pulover. "!ipul ei era e*traordinar de ?rumos #n ciuda palorii ei. 0ulbur$tor. Se gBndea la trupul ei gol -i la sentimentele pe care le)a tr$it privind)o #nl$nuit$ #n braele lui Mramer. :ra -i el om, pBn$ la urm$. aul s)a #ncruntat. 8evenea la ?el de r$u ca pacienii lui. rea mult$ empatieE D Com mai discuta despre acest subiect. 8eocamdat$, treci printr)un moment de -oc, de aceea te simi lini-tit$, poate c!iar optimist$. 0eama -i depresia te vor prinde #n g!earele lor puin mai tBr9iu. 3)ai vrea s$ stai cu soia mea -i cu mine o 9i sau dou$H D 3u, m$ simt bineL aul. :a l)a #nv$luit #ntr)o privire cald$ -i tandr$. Avea ni-te oc!i c$prui, deosebit de ?rumo-i, iar tenul era curat, ?$r$ urm$ de riduri. :ra c!ipul unei ?ete de dou$9eci -i doi de ani, ce radia de s$n$tate -i vitalitate. D Sau poate c$ pre?eri s$ stai cu prietenul t$uH o #ntreb$ aul. 8e ce era atBt de indiscretH D 3u am niciun prieten. :l nu a mai rostit niciun cuvBnt. Mercedesul s)a #ndreptat spre c$minele studene-ti. Su9anne i)a ar$tat blocul unde locuia, iar aul a parcat #n apropiere. 8

D Cino mBine la mineE spuse el #nainte ca ea s$ coboare din ma-in$. romite)miE ;mi ?ac gri>i pentru tine. /c!ii ei s)au aintit asupra lui. :l a v$9ut #n ei o umbr$ de #ncBntare. D oate, spuse Su9anne, coborBnd din ma-in$. Apoi ad$ug$+ 3u e vina ta. 3u)i ?ace gri>i, aulE continu$ ea cu o voce domoal$. 3u voi da pe nimeni #n >udecat$. D Mi)ai citit gBndurileE e*clam$ el. D 8a. Apoi au i9bucnit amBndoi #n rBs. rivirile li s)au #ntBlnit, de9v$luindu)le dorinele tainice -i inter9ise. Acestea au ?ost pe loc suprimate. aul a urm$rit)o traversBnd ga9onul verde -i intrBnd #n c$minul studenesc. Avea cura> ?ata asta. ;l atr$gea. A pornit motorul, nemulumit pentru c$ trebuia s$)-i recunoasc$ sentimentele. ;i pl$cea Su9anne. "!iar ?oarte mult. D Ktiu, -tiu, spuse 1en cBnd aul a intrat #n clinica lor de psi!iatrie. St$tea spri>init de dulapul plin cu dosare din sala de a-teptare. Ktiu ce s)a #ntBmplat. aul l)a urmat pe 1en #n biroul lui, iar acesta s)a trBntit #ntr)un ?otoliu din piele. A?i-a un aer aparent calm, de-i era e*trem de #ngri>orat. ;-i sc$rpina nasul. D 3e d$ #n >udecat$H D &ei, rela*ea9$)teE spuse aul, relatBndu)i #ntreaga poveste. 1en d$du din umeri. D "el puin, aceast$ e*perien$ le)a o?erit oca9ia studenilor s$ vad$ ce #nseamn$ s$ lucre9i #n #nc!isorile de ma*im$ siguran$. Ki ?ata ce ?aceH D A tras o sperietur$ 9drav$n$, dar #n rest e bine. 3e #ntBlnim din nou mBine ca s$ discut$m subiectul pe larg. aul p$-ea #ncre9$tor. D %oarte bine, r$spunse partenerul s$u precaut. /ricum, 8

Mramer nu cred c$ ne va mai ?ace probleme cel puin, un timp. 8irectorul l)a #nc!is #n "orpul 8. 3u agreea9$ indisciplina #n #nc!isoarea lui. aul d$du din umeri. 3u avea nicio #ndoial$ c$ violena era ridicat$ la rang de lege #n #nc!isoare. 8ar era imposibil s$ dovede-ti asta. 8einuii considerai di?icili su?ereau adesea diverse accidente, iar rata sinuciderii era mare #n penitenciare. aul b$nuia c$ pa9nicii #i a>utau bucuro-i pe deinui s$)-i re9olve problemele personale. 1en #l studia pe aul. 0rebuia s$ aduc$ #n discuie subiectul Mramer. :ra convins acum de ?aptul c$ aul i)a pus un diagnostic gre-it, iar Mramer era criminalul #n serie. 8ar nu era atBt de ner$bd$tor s$ discute despre acest subiect. Spiritele se vor #ncinge, iar eul lui aul va avea ?oarte mult de su?erit, ca s$ nu mai vorbim de repercusiunile asupra universit$ii, dar -i asupra clinicii lor. 4eputaia lor va ?i distrus$, iar presa #i va ?ace buc$ele. D S$ trecem acum la lucruri mai importanteE spuse 1en. ;n a?ar$ de ?aptul c$ m)am ocupat de toat$ corespondena primit$ prin po-t$ de la ?anii t$i dup$ celebra ta prelegere accentu$ ultimele cuvinte adoptBnd o e*presie comic$ a ?eei vreau s$)i reamintesc c$ s$pt$mBna viitoare eu -i %lorence plec$m la Aspen pentru 9ece 9ile #nainte de #nceperea cursurilor mele. lec$m luni. S$ nu)mi spui c$ ai uitatE D %ire-te c$ nu, r$spunse aul, de-i uitase cu des$vBr-ire. D Ca ?i minunat, continu$ 1en, plin de entu9iasm. / s$)mi prind$ bine puin$ odi!n$ -i, #n plus, n)am nicio #ndoial$ c$ te vei descurca ?oarte bine la cBrma clinicii #n lipsa mea. AmBndoi -tiau asta. 3u aveau motive de #ngri>orare #n aceast$ privin$. D 1ine#neles. 3oi ne vom lua concediu mai tBr9iu. aul s)a #ndreptat spre u-$, apoi a spus+ ;n "orpul 8 a mai ap$rut un doctor psi!iatru. / ?emeie. KtiaiH D 3imeni nu mi)a spus nimic despre asta. "um arat$H 8

D Abia am 9$rit)o ast$9i. / s$ pun ni-te #ntreb$ri. D %oarte bine. Ki nu uita s$ vii #mpreun$ cu Marie la petrecerea pe care o d$m mBine sear$E D 3)am uitat. Acum trebuie s$ dau ni-te tele?oane. aul a ie-it repede din biroul lui 1en. 3ici el nu dorea s$ vorbeasc$ despre Mramer. "Bnd a a>uns #n biroul s$u, a sunat tele?onul. :ra directorul #nc!isorii. $rea nervos, ceea ce #nsemna c$ &anlondaJes era pus pe ?apte mari. D Am ordonat o anc!et$. ;ncepe miercuri. Am concediat trei pa9nici -i l)am mutat pe Mramer. D "e ?aceH D 2)a mai pierit avBntul. Se pare c$ s)a r$nit destul de r$u cBnd l)am mutat din celul$. Studenta ta se simte bineH D / s$ ?ie bine. "um s)a #ntBmplatH "um s)a desc!is u-a de la celula luiH D 3u pot s$)i spun acum. 8up$ cum -tii de>a, toate u-ile celulelor sunt controlate electronic. a9nicul >ur$ c$ n)a ap$sat butonul ca s$ desc!id$ u-a celulei lui Mramer, iar computerul nu a #nregistrat nimic. Se pare c$ u-a s)a desc!is practic singur$. 8ar asta este imposibil, a-a c$ l)am concediat pe pa9nic -i i)am rugat pe electroni-ti s$ investig!e9e ca9ul. Cor merge pBn$ #n pBn9ele albe. ;i mulumesc pentru c$ i)ai p$strat calmul. D 3icio problem$, spuse aul. Apoi #ntreb$ pe un ton neutru+ "ine era ?emeia psi!iatruH D 7a cine te re?eriH D 7a ?emeia care st$tea #n spatele meu cBnd Mramer i)a dat drumul ?etei. M$ #ntrebam cBnd a #nceput s$ lucre9e #n "orpul 8. D 3u -tiu, spuse directorul. 3)am anga>at pe nimeni. / s$ ?ac ni-te cercet$ri. D Mulumesc. A- vrea s$ vorbesc cu ea. aul a pus receptorul #n ?urc$. S)a uitat apoi pe ?ereastr$. e cer se adunau nori de ?urtun$. 3imic neobi-nuit. 8ar se adunau #ntr)un mod pe care el nu)l putea #nelege pe deplin. Se adunau #n >urul lui. 8

"A "A3A 4W'7'2

"A 20/7'7 11

<Sunt trei categorii de oameni c$rora 8omnul le permite s$ se lase ademenii -i tulburai de diavol L cei r$i pentru p$catele lor cumplite, pentru a)i pedepsi dup$ cum merit$@ cei cuvio-i pentru c$ nesocotesc marile p$cate -i verigile slabe ale credinei L -i c!iar unii dintre cei mai buni pentru a le pune r$bdarea la #ncercare #naintea lumii.A Pames al C2)lea al Scoiei, Daemonologie

M$n$stirea Santa "ristina este situat$ la peri?eria ora-ului 1enedetto din nordul 2taliei. A-e9at$ pe versantul unui munte, avea desc!idere spre cBteva pBlcuri de m$slini de unde se 9$rea marea. M$n$stirea a ?ost #ntotdeauna o comunitate mic$, ce ad$postea un ordin de c$lug$rie #n?iinat de S?Bnta "ristina #n secolul al V2C)lea. Acest ordin respecta >ur$mBntul t$cerii. "l$dirile erau construite din piatr$ -i erau acoperite cu un strat subire de var. :le se armoni9au per?ect cu lumina puternic$ ce sc$lda #mpre>urimile. 8ac$ ar ?i urcat pe o c$rare abrupt$, vi9itatorul ar ?i traversat o gr$din$ de legume -i apoi ar ?i intrat printr)o poart$ arcuit$ a c$rei u-$ din ste>ar era decolorat$ de ra9ele soarelui. /dat$ a>uns #n$untru, intra #ntr)o curte interioar$, #n mi>locul c$reia se

a?la o ?BntBn$. Cia)de)vie se c$$ra pe 9iduri. ;n a?ar$ de cl$direa dormitoarelor -i de un re?ectoriu, nu mai e*istau alte construcii importante, cu e*cepia capelei #n >urul c$reia viaa micii comunit$i gravita de secole. ;n m$n$stire, totul era simplu -i ?$r$ decoraiuni, iar t$cerea domina e*istena c$lug$rielor care nu aveau voie s$ vorbeasc$ decBt o >um$tate de or$ pe 9i. 8ar c!iar -i atunci, ele vorbeau ?oarte rar, pentru c$ nu aveau prea multe de spus. :*presiile ?aciale -i gesturile erau adesea su?iciente. 8uceau o via$ lini-tit$ -i #n aceast$ ti!n$ descopereau ?ericirea suprem$. M$n$stirea nu se bucura de ?aim$. 3u era niciodat$ vi9itat$ de publicul larg, iar superiorul ei preotul din sat participa doar o singur$ dat$ pe an la rugile pe care c$lug$riele le adresau "erului #n memoria ?ondatoarei ordinului lor. Acesta era un loc uitat de oameni, de episcopi -i de marii cardinali ai 4omei. Ki cu toate acestea, cel mai umil loc de pe p$mBnt ascundea cele mai uluitoare lucruri -i persoane. 8e e*istena acestor mistere -tia numai S?Bntul $rinte. :ra dis)de)diminea$. A?ar$, era un #ntuneric negru ca smoala. ;n capel$, se vedea lic$rul celor dou$ lumBn$ri de la altar. 7ini-tea era atotst$pBnitoare. 8ar orele de veg!e nu puteau ?i #ntrerupte de nimic, c$ci ele repre9entau ?undamentul credinei. "$lug$ria care se ruga #n primele ceasuri ale dimineii, "at!erine de 1enedetto, era o ?emeie simpl$, #n vBrst$ de peste cinci9eci de ani. ;-i petrecuse aproape toat$ viaa #n m$n$stire, cu e*cepia primilor optspre9ece ani. / via$ tr$it$ sub auspiciile meditaiei. / via$ irosit$ ar spune cBrcota-ii -i a-a)9i-ii #nelepi ai lumii. 8ar pentru "at!erine lucrurile nu st$teau deloc a-a. :ra binecuvBntat$ cu un dar de care se bucurau puine ?iine omene-ti darul vi9iunii -i al credinei supreme. 2ar pentru "at!erine, acesta era un !ar mai presus de orice avere sau dorin$ uman$. :ra un !ar primit de la un 8umne9eu iubitor. 8e-i "at!erine nu a povestit nim$nui din micua ei comunitate despre revelaiile sale, cu e*cepia maicii staree, celelalte 8

c$lug$rie erau con-tiente de aura de s?inenie ce o #nv$luia+ era atBt de puternic$, #ncBt cei din >urul ei #i simeau imediat pre9ena. &arul ei tainic era o adev$rat$ binecuvBntare pentru ele -i #i mulumeau lui 8umne9eu pentru asta. :ra ora trei dimineaa. "at!erine de 1enedetto st$tea #ntins$ #n ?aa altarului, ?$r$ s$ se mi-te, lipsit$ parc$ de via$. Spiritul ei era #n alt$ parte, pierdut printre misterele cosmice, departe de con-tiina uman$. Atunci a avut o vi9iune #nsp$imBnt$toare, atBt de tulbur$toare, #ncBt a #nceput s$ ipe. Se lupta cu du-manul invi9ibil pentru a)i descoperi adev$rata semni?icaie. 7upta a ?ost lung$ -i aprig$ -i de multe ori a cre9ut c$ du-manul o va desp$ri pentru totdeauna de aceast$ lume. "Bnd -i)a revenit, a tre9it)o pe maica stare$ -i i)a povestit tot ce s)a #ntBmplat. 0rei 9ile mai tBr9iu, un b$rbat a ap$rut la u-a re?ectoriului. :l a ascultat)o #n lini-te pe "at!erine. Apoi a pornit din nou pe c$rarea cea abrupt$. A>ungBnd la poalele muntelui, s)a oprit lBng$ un pBlc de m$slini. Aici, a #nceput s$ plBng$ amarnic. D "e)am ?$cutH "e)am ?$cutH plBngea cardinalul 1enelli, adresBndu)se sie-i -i "erului. Am dat gre-. Am ignorat mesa>ul pe care l)am primit, iar aceast$ servitoare umil$ a 8omnului mi)a ar$tat nevolnicia -i gre-eala pe care am ?$cut)o. 2art$)m$, 8oamne, iart$)m$E /mul #nnebunit de durere -i)a continuat drumul pe c$rarea pres$rat$ cu stBnci. 3u mai avea timp de pierdut. Ki asta deoarece cardinalul 1enelli, -e?ul S?Bntului /?iciu, era pe deplin convins c$ ?emeia care a stat #n ?aa lui era o s?Bnt$ -i c$ povestea pe care i)a spus)o nu putea ?i pus$ sub semnul #ndoielii. :a i)a mai spus un lucru care i)a #ng!eat sBngele #n vene. Cnul dintre argin'ii lui -uda a aprut %n lume.

"A 20/7'7 1,

<"$ci omul nu)-i cunoa-te nici m$car ceasul. ;ntocmai ca pe-tii prin-i #n mrea>a nimicitoare -i ca p$s$rile prinse #n la@ ca -i ei sunt prin-i -i ?iii oamenilor #n vremea nenorocirii cBnd vine ?$r$ veste nenorocirea peste ei.A (cle/iastul 8129

Marie a dus)o pe 4ac!el #n su?ragerie. etrecerea organi9at$ de 1en -i %lorence #ncepea la ora opt@ avea destul timp la dispo9iie. Se va #ntBlni cu aul acolo. D Crei s$ te uii la emisiunea ta pre?erat$H 4ac!el a #ncuviinat din cap. Marie a desc!is televi9orul. 1ine, iubito. M$ duc s$ m$ #mbrac. ;n timp ce urca sc$rile, Marie ?redona o melodie. Abia a-tepta s$ a>ung$ la petrecere. ;n ultimul timp, nu au mai ie-it nic$ieri din cau9a programului #nc$rcat al lui aul de la ?acultate -i de la clinic$. 8up$ procesul lui Mramer, numele lui era pe bu9ele tuturor. ;-i dorea ca aul s$ petreac$ mai mult timp cu ea -i cu 4ac!el, dar se p$rea, cel puin, c$ el #-i g$sise #mplinirea su?leteasc$. oate c$ vor r$mBne #mpreun$ pBn$ la urm$. 8in buc$t$rie se au9ea un 9gomot de oale -i cratie. 5loria, servitoarea ?ilipine9$, preg$tea masa. ;n su?ragerie, 4ac!el se uita la televi9or #ncon>urat$ de >uc$riile ei. isica st$tea tol$nit$ pe un covora- #n ?aa -emineului. Scena sugera o via$ de ?amilie 8

lini-tit$ -i ?ericit$. "Bteva minute mai tBr9iu, 4ac!el -i)a #ntrerupt >oaca -i -i)a l$sat p$pu-a pre?erat$ pe >um$tate de9br$cat$. S)a #ncruntat puin, pentru c$ se #ntBmpla ceva ciudat. 2maginea -i sunetul televi9orului #ncepeau treptat s$ dispar$. 4ac!el privea ?ascinat$ cum desenele animate au ?ost #nlocuite de un ecran negru, pe ?undalul unui bB9Bit. Apoi s)a a-ternut lini-tea, iar televi9orul s)a oprit complet. 4ac!el s)a #ntors la >oaca ei, ?$r$ s$)-i ?ac$ prea multe gri>i. 0elevi9orul era o >uc$rie pentru aduli@ mama ei sau 5loria vor -ti cum s$)l readuc$ la via$. 8ar acest eveniment ciudat nu a ?ost singular. isica, ce mo$ia pe covora-, s)a ridicat brusc #n picioare, cu urec!ile ciulite -i cu oc!ii aintii #ntr)un punct din apropierea lui 4ac!el. D 5inger, spuse copila pe un ton blBnd, vino aiciE 8ar pisica nu a ascultat)o@ continua s$ se uite, parc$ vr$>it$, la o ?$ptur$ din spatele lui 4ac!el. uin mai tBr9iu, -i)a arcuit spatele -i -i)a 9bBrlit p$rul de pe -ira spin$rii. Animalul st$tea intuit locului, mBrBind -i dBnd cu g!earele prin aer ca -i cBnd se ap$ra de un inamic invi9ibil. 3edumerit$, 4ac!el -i)a #ntors privirea spre locul care p$rea s$ ?i stBrnit aceast$ reacie ciudat$ a pisicii, dar nu a v$9ut nimic. D 5inger, ce s)a #ntBmplatH Cino aiciE spuse ea, glasul tr$dBndu)i de aceast$ dat$ tulburarea. 8ar pisica era complet absorbit$ -i de-i 4ac!el nu avea de unde s$ -tie ducea o lupt$ de>a pierdut$ ca s$)-i apere micua st$pBn$. $rea cuprins$ de turbare, mBrBind -i scuipBnd cu ?urie. Apoi, a ?ugit din camer$, scoBnd un mieunat >alnic. 4ac!el s)a uitat prin camer$ speriat$. 3u se simea prea bine. Se gBndea s$ se ridice #n picioare, dar pentru c$ -i)a mai revenit puin s)a #ntors la >uc$riile ei. 8e data aceasta, nu a mai privit #n spate. 8ac$ ar ?i ?$cut)o, ar ?i v$9ut imaginea unei ?emei. 7a eta>, Marie se de9br$ca. A intrat apoi #n baia ane*at$ 8

dormitorului principal ca s$ ?ac$ un du-. Se concentra asupra lucrurilor pe care trebuia s$ le ?ac$ a doua 9i la serviciu. A scos deodat$ un ip$t #n?rico-$tor. 7a cap$tul b$ii, lBng$ ?ereastr$, st$tea o ?emeie. :ra blond$ -i 9velt$, avBnd o vBrst$ nede?init$. /c!ii #i erau aintii asupra c!ipului lui Marie@ privirea era parc$ #mpietrit$, ?$r$ s$ tr$de9e nici cea mai mic$ umbr$ de emoie. D "ine e-tiH "e caui aiciH spuse Marie, privind)o consternat$ pe intrus$. :a a #n-?$cat un capot ca s$)-i acopere goliciunea. %emeia nu i)a r$spuns. /c!ii i)au r$mas implacabili. Marie a ?$cut cBiva pa-i #napoi. D 2e-i a?ar$ din casa meaE spuse ea cu o voce gBtuit$ de emoie. Apoi a ?ugit din dormitor -i a coborBt #ntr)un su?let la parter. D 5loriaE strig$ ea #nsp$imBntat$. oi s$ vii aiciH ;n cBteva secunde, servitoarea s)a apropiat de sc$ri, strBngBnd #n brae un castron. D "e s)a #ntBmplat, doamn$ Stau??erH D : cineva #n dormitorul meu. D ;n dormitorul dumneavoastr$H Servitoarea a urcat treptele #n ?ug$. Au intrat #n dormitor, apoi #n baie -i, #n ?inal, #n toate celelalte camere. AmBndou$ erau speriate, a-a cum erau ma>oritatea ?emeilor din San %rancisco #n aceast$ perioad$+ deoarece Marl Mramer ?usese declarat nevinovat #n ca9ul uciderii lui Melanie 8uOes, #nsemna c$ adev$ratul criminal #n serie umbla liber pe str$9i, iar ele puteau deveni urm$toarele victime. 8ar nu au g$sit pe nimeni. D :ra acolo. Am v$9ut)o. Sunt sigur$. D "ineH D / ?emeie, spuse Marie, pe ner$su?late. ;ntr)o roc!ie ro-ie de sear$. 7Bng$ ?ereastr$. Se uita la mine. "!ipul servitoarei #i tr$da uimirea. 8escrierea nu corespundea imaginii unui criminal #n serie -i nici m$car a unui !o. S)au #ntors #n baie -i au #nceput s)o cercete9e cu mult$ atenie. %ereastra 8

dubl$ era #nc!is$. D &ai s$ c$ut$m prin cas$E Marie s)a #mbr$cat #ntr)o clip$ -i, #mpreun$, au scotocit prin toate cotloanele. ;n su?ragerie, 4ac!el nu ?$cuse nicio mi-care. St$tea #nepenit$ de team$, strBngBndu)-i p$pu-a la piept. 5loria a intrat #n su?ragerie, dar nu a observat e*presia ?etiei. D 3u e nimic, spuse Marie cu un 9Bmbet nervos, dup$ ce c$ut$rile lor s)au dovedit 9adarnice. oate c$ imaginaia mi)a >ucat ?este. "iudatE #mi pare r$u c$ te)am speriat, 5loriaE Servitoarea, o tBn$r$ devotat$ trup -i su?let lui Marie -i ?iicei ei, r$spunse+ D 3icio problem$, doamn$ Stau??er. D M)am simit r$u toat$ 9iua, spuse Marie. A ?ost un >oc de lumini. 3u e*ist$ alt$ e*plicaie, nu)i a-aH Marie a urcat din nou sc$rile. Mai era o or$ pBn$ la petrecerea lui %lorence. A l$sat du-ul s$ curg$ -i s)a #ntors #n dormitor ca s$ se de9brace. / clip$ mai tBr9iu, s)a aplecat peste marginea b$ii. A vomitat violent. D Ai a>uns -i tu o dat$ mai devremeE 2ncredibilE 1en l)a condus #n cas$. Acolo invitaii erau prin-i #n discuii aprinse. %lorence a ie-it din buc$t$rie -i l)a s$rutat pe aul din tot su?letul. D 1un$, dragul meu. ;mi pare bine s$ te v$d. Sun)o, te rog, pe MarieE 3u poate s$ vin$, se simte r$u. 3u e nimic #ngri>or$tor o problem$ cu stomacul. D A!a, r$spunse aul, #ncruntBndu)se. A sunat apoi acas$ -i a vorbit cu 5loria. Marie era bolnav$, avea puin$ temperatur$@ se culcase. Coia s$ vorbeasc$ cu eaH 3uH 5loria #l va suna cBnd se va tre9i Marie. aul s)a #ntors #n buc$t$rie, unde %lorence i)a o?erit un pa!ar de vin. D S$racaE &ai s$)i pre9int invitaiiE Au intrat #mpreun$ #n imensa camer$ de 9i. aul a ?$cut apoi cuno-tin$ cu ceilali invitai+ doctorul de ?amilie -i soia lui@ un 8

cuplu de la universitate care preda engle9a@ nepotul lui %lorence -i noua lui prieten$@ directorul unei galerii de art$ modern$ din ora- -i asociatul s$u@ -i #n ?inal, un vec!i prieten al lui 1en, care era inginer constructor. Cinul curgea din plin #n pa!are -i musa?irii discutau 9gomotos despre politic$ -i despre ultimul scandal #n care era implicat un senator republican. D 8esigur, trebuie s$ e*iste o leg$tur$, spuse vesel directorul galeriei de art$. Asta #nseamn$ s$ ?ii politician. 3u spun ei mereu c$ sunt <legaiA de cinevaH D Masa este gata, spuse %lorence. 2nvitaii s)au mutat #n su?rageria #nv$luit$ #n lumina lumBn$rilor. Apoi, a sunat soneria. D A venit -i ultimul nostru invitat, spuse 1en. M$ duc s$ desc!id. aul -i)a ocupat locul re9ervat lBng$ soia doctorului -i a #nceput o conversaie politicoas$. ;n acest timp, cineva a intrat #n camer$. %lorence a ie-it din buc$t$rie -i a ?$cut pre9ent$rile. D C)o pre9int pe &elen Pones, pro?esor psi!iatru. A-a9$)te vi9avi de aul, draga meaE 1en, serve-te invitaii cu vinE aul o privea pe &elen cu coada oc!iului #n timp ce ea #i saluta pe ceilali musa?iri. D 1un$, spuse ea cu un 9Bmbet prietenos. rins #ntr)o discuie cu soia doctorului, aul nu a putut decBt s$)i arunce un salut t$cut peste mas$. 8eci, &elen era psi!iatru@ misterul a ?ost ast?el de9legat. "um a reu-it s$ dispar$ atBt de repede din #nc!isoareH Abia a-tepta s$ vorbeasc$ cu ea despre Mramer. etrecerea mergea ca pe roate, a-a cum se #ntBmpla cu toate petrecerile organi9ate de %lorence. MBncarea era din bel-ug, pa!arele nu r$mBneau niciodat$ goale, iar invitaii #-i e*primau nesting!erii opiniile despre diverse subiecte #ntr)o atmos?er$ vesel$ -i dega>at$. 8irectorul galeriei de art$ se a?la #n centrul ateniei, o?erindu)le oaspeilor am$nunte picante din viaa privat$ a clienilor s$i, a-a)numiii <arti-ti postreducioni-tiA, 8

dispu-i s$ mearg$ pBn$ #n pBn9ele albe ca s$)-i poat$ e*pune lucr$rile. D 2ndividul nu s)a mulumit doar s$ le seduc$ pe soia -i pe ?iica proprietarului galeriei, ci s)a b$gat c!iar -i #n patul proprietarului. :ste purul adev$r, v$ >urE e*clam$ directorul galeriei de art$. Ki totul doar de dragul arteiE 1ucata defoie gras #i tremura #n ?urculi$. "urBnd, conversaia se des?$-ura #n cascad$. aul nu a reu-it deloc s$ vorbeasc$ cu &elen, pe care o acaparaser$ doctorul pe de o parte -i nepotul lui %lorence pe de alta. :ra e*trem de ?ermec$toare, #mbr$cat$ #ntr)o roc!ie ro-ie, decoltat$ -i purtBnd la gBt o e-ar?$ din m$tase neagr$. ;-i de9lipea cu greu privirea de la ea. 1en -i)a ridicat pa!arul cu vin. D Creau s$ #nc!in$m #n cinstea colegului meu pentru prelegerea e*traordinar$ pe care a inut)o la universitate. 2nvitaii l)au ?elicitat apoi pe aul. D Ki acum trebuie s$ ne #nc!in$m #n ?aa lui, continu$ 1en. 8eoarece conceptul religiei a ?ost cu totul #nl$turat din psi!iatrie, trebuie s$ #ngenunc!em #n ?aa noului 9eu care a ap$rut -i care cunoa-te toate secretele unei mini criminale. ;n cinstea lui aulE 1inedispu-i, invitaii au #nc!inat pa!arele #n s$n$tatea lui aul. D &ai, mai spune)neE l)au rugat ei pe 1en, care a ?$cut un re9umat al prelegerii "arl Pung. D Susii, a-adar, c$ religia -i superstiiile -i)au g$sit s?Br-itul. "$ -tiina deine toate r$spunsurile, nu preoii, corectH #ntreb$ doctorul. D e scurt, asta e ideea, r$spunse aul. M$ re?eream #n mod deosebit la domeniul psi!iatriei criminalistice, dar #n ceea ce m$ prive-te este o regul$ general$. D Atunci 8umne9eu nu e*ist$, nu)i a-aH #ntreb$ &elen #n timp ce %lorence umplea pa!arele pentru a -aptea oar$. D 3u, spuse aul, atacBnd desertul. :*ist$ o e*plicaie raional$ pentru tot ce se #ntBmpl$ #n univers, pentru ?iecare 8

boal$, pentru ?iecare eveniment sau gBnd #n parte. unBnd >os linguria, a continuat+ "!iar -i pentru apariia universului. Acesta este unul dintre cele mai importante adev$ruri pe care le #nv$$m #n societatea modern$. D ;neleg, spuse &elen, pe un ton neconving$tor. Ki dac$ nu cre9i #n 8umne9eu, nu cre9i nici #n diavol. D :*act, r$spunse aul. Aceste concepte au ?ost ?olosite de 1iseric$ secole de)a rBndul ca s$ manipule9e oamenii -i s$)-i menin$ >ugul asupra lor. S$ le spui oamenilor ce este bine -i ce este r$u pentru ei repre9int$ un e*erciiu ?oarte bun de controlare a minii umane, pentru c$ #i convingi #n acest ?el s$ se supun$ voinei tale. 8ar #n realitate nu e*ist$ nici 8umne9eu -i nici puteri ale r$ului. D 8ar eu cunosc ni-te oameni ri, spuse directorul galeriei de art$ cu un rBs lasciv. 3u)mi vinde mie gogo-iE 0oat$ lumea a i9bucnit #n rBs. aul a luat o #ng!iitur$ de vin ro-u -i a continuat+ D 0rebuie s$ ne debaras$m de aceste prostii -i s$ privim societatea dintr)un punct de vedere -tiini?ic. 8ac$ uciga-ii trebuie e*ecutai, dac$ avortul sau eutanasierea trebuie considerate crime, dac$ blas?emia mai trebuie pedepsit$ sau nu toate aceste c!estiuni trebuie anali9ate din punct de vedere -tiini?ic, ?$r$ aiurelile dogmatice -i argumentele religioase care le #nsoesc de obicei. D Aiureli dogmaticeH #ntreb$ doctorul. D ;ntocmai, spuse aul, adoptBnd un ton impun$tor. :ste ciudat, nu)i a-a, ?aptul c$ 1isericaL D Ki cBnd am #nl$turat din viaa noastr$ dogmele morale interveni &elen ce ne mai r$mBneH D / societate mult mai ?ericit$, spuse aul. 8up$ ce a <abordatA o pl$cint$ cu mere, -i)a continuat prelegerea+ rive-te puin #n trecutE 1iserica le spunea oamenilor s$ ard$ vr$>itoarele@ susinea c$ ?emeile erau in?erioare b$rbailor -i c$ celelalte religii trebuie persecutate. :l a #nceput apoi s$ #n-ire -i mai multe 8

in?raciuni comise de 1iseric$. 7e spunea oamenilor s$ nu m$nBnce carne sau s$ ?ac$ dragoste #n 9ilele de vineri -i le inter9icea s$ lucre9e duminica. 7e spunea c$ ?emeile nem$ritate trebuie considerate ni-te proscrise, c$ sinuciga-ii nu trebuie #ngropai #n p$mBnt s?init, c$ papa este in?ailibil. 7e mai spunea c$ nebunii erau posedai de diavol -i c$ soarele se #nvBrte #n >urul p$mBntului. 3umai lucruri <interesanteAE 8ar ce)au ?$cut toate acestea pentru binele societ$iiH : adev$rat, i)au a>utat pe cardinali -i pe episcopi s$)-i construiasc$ palate uria-e #n timp ce norodul se spetea s$)i in$ #n lu*ul #n care s)au obi-nuit. 8ar n)au ?$cut altceva decBt s$ divi9e9e societatea. A ?$cut o pau9$, inBndu)-i mBinile #n aer ca -i cBnd s)ar ?i a?lat #n ?aa studenilor s$i, #n timpul unui curs de psi!iatrie. D "a s domini oamenii, trebuie s$ convingi o parte a societ$ii c$ este di?erit$, c$ membrii ei sunt elita -i c$ vor avea parte de r$splat$ dac$ te vor asculta sau de pedepse dac$ nu o vor ?ace. Apoi #i con?runi cu cealalt$ parte a societ$ii, iar tu te eri>e9i #n rolul de >udec$tor. :ste u-or s$ produci de9binare, dup$ cum probabil -tii de>a, #n aceste religii e?emere de ast$9i. 8ar totul nu este decBt minciun$ -i #n-el$torie. D A-adar, nu e*ist$ adev$ruri general valabileH #ntreb$ directorul galeriei de art$, ?$cBnd o u-oar$ grimas$. "e de9am$gireE D %ire-te c$ nu, r$spunse aul. <Adev$rurile general valabileA au de ?apt o via$ ?oarte scurt$. /are str$mo-ii no-tri nu credeau cu t$rie c$ sacri?iciile umane erau necesare pentru obinerea unor recolte bogate #n timp ce noi nu mai credem a-a cevaH /are nu este permis #n unele religii s$ ai mai multe soii #n timp ce altele inter9ic acest lucruH 0otul este relativ. "oncepiile #n care am cre9ut cu t$rie #ntr)un secol sunt respinse cu aceea-i ardoare #n veacul urm$tor. :ste un cerc vicios care creea9$ mult$ con?u9ie -i duce la v$rsare de sBnge. Avem nevoie de o ba9$ mult mai solid$ ca s$ !ot$rBm dac$ principiile credinei religioase au sau nu vreun ?undament. ;n ca9 contrar, vorbim 8

despre o mare cacealma, #n cadrul c$reia ?iecare sect$ religioas$ va a>unge s$ pretind$ c$ <deineA adev$rul #n timp ce toi ceilali se #n-al$. 4eligia seam$n$ cu arta este o capodoper$ sau un ?als. 8epinde dac$ vin9i tabloul sau #l picte9i. Spectatorii l)au aplaudat ?renetic. D (ti un om modern, s$ #nelegE spuse &elen bat>ocoritoare. "uno-ti toate r$spunsurile. A- vrea s$ m$ laud -i eu cu acest talent. 8ar ce ?acem #n ca9ul #n care -tiina #n sine este relativ$ -i depinde de percepia lumii, care este la rBndul ei subiectiv$H 8ac$ #nelegerea propriei noastre e*istene nu este altceva decBt o imagine inventat$ de creierul nostru un creier care poate s$ n$scoceasc$ un num$r in?init de imagini, toate la ?el de realeH D rostiiE spuse aul, respingBndu)i argumentele. Corbea din ce #n ce mai tare. Adev$rurile -tiini?ice continu$ el r$mBn valabile #n toate erele. $mBntul se #nvBrte #n >urul soarelui, a-a cum a ?$cut)o #ntotdeauna. 8oar c$ oamenii din timpurile de mult apuse nu aveau la dispo9iie datele -i in?ormaiile e*acte. ;n momentul #n care aduni toate datele, obii certitudinea. "ontribuia lui 3eJton la stabilirea realit$ii lumii noastre este mult mai important$ decBt cea a lui &ristos. D 8ar el credea #n &ristos, protest$ doctorul. &elen a dat din umeri, ?ericit$ s$ renune la polemic$. 8ar musa?irii, bine <t$mBiaiA, voiau ca cei doi <combataniA s$ de9bat$ subiectul mai departe, motiv pentru care au determinat) o s$ continue discuia. &elen i)a d$ruit atunci lui aul un 9Bmbet discret. D entru c$ respingi cu atBta u-urin$ e*istena lui 8umne9eu -i a diavolului, #mi imagine9 c$ nu cre9i nici #n e*istena su?letului sau #n viaa de dup$ moarte. 3u e*ist$ o alt$ lume #n a?ar$ de aceasta, nuH D Ai g!icit, spuse aul. 0oate astea nu sunt decBt ni-te prostii menite s$ ne a>ute s$ trecem mai u-or prin via$. /amenii vorbesc cu 8umne9eu, dar nu l)au v$9ut niciodat$. Ki nu pare s$ ne ?ie de prea mult a>utor atunci cBnd avem nevoie de el. 8

;ncearc$ s$ pori o discuie ?iloso?ic$ despre iubirea lui 8umne9eu cu un om care se a?l$ #ntr)un avion pe cale de a se pr$bu-i sau care trebuie s$ intre #ntr)o camer$ de ga9areE Sunt convins c$ opiniile sale legate de "reatorul s$u nu sunt deloc po9itive #n acele momente. Ki #ncearc$ s$)i spui unui criminal #n serie c$ 8umne9eu veg!ea9$ atBt asupra lui, cBt -i asupra victimei saleE D Corb$rie goal$E r$spunse &elen. "uvinte m$reeE 0rebuie s$)i spun #ns$ c$ am dat #ntotdeauna peste oameni care sunt dornici s$ nege e*istena acestor lucruri pBn$ #n clipa #n care dau de greu. D "e vrei s$ spuiH #ntreb$ aul surprins. D :i bine, e*ist$ ni-te adev$ruri general valabile, spuse &elen provocatoare. "e)ai da ca s$ le a?liH Iece ani din via$H Ciaa #ntreag$H "e mi)ai da ca s$)mi dovedesc punctul de vedereH D Crem un pariu, rutcioilor6 spuse directorul galeriei de art$, lovind cu mBna genunc!iul prietenului s$u. /aspeii -i)au aintit cu toii privirea spre aul. D Stai puinE continu$ aul, ameit de b$utur$. 0u e-ti cea care trebuie s$ m$ conving$ s$ particip. :u mi)am e*pus argumentele. :ste rBndul t$u s)o ?aci. "e)mi dai ca s$ >oc rolul elevuluiH :l -i)a #mpreunat mBinile #ntr)o rug$ dispreuitoare. Menirea mea este s$ ?iu pro?esor. Sub mas$, &elen #-i ?reca u-or piciorul de al lui. aul nu era destul de trea9 ca s$)-i dea seama dac$ o ?$cea voit sau #ntBmpl$tor. Ki nici nu)i p$sa. 2nvitaii rBdeau #mpreun$ cu el, prin-i #ntr)un >oc copil$resc unde trebuie s$ #mpingi lucrurile la e*trem ca s$ tragi o conclu9ie logic$. D S$ vedemE spuse ea cu o voce serioas$, dar bat>ocoritoare. "um pot s$ te ademenescH se gBndi &elen. "u un s$rut -i cBiva argini. D 1ine spusE e*clam$ nepotul lui %lorence. Spera ca petrecerea s$ se #nc!eie #n curBnd, pentru c$ era cumplit de e*citat. :l i)a aruncat o privire prietenei sale. Se 8

#ntBlneau doar de cBteva 9ile. / s$ vrea, n)o s$ vreaH :rau -anse ca #n seara asta s$ accepte, <#ncins$A cum era la ?a$ din cau9a b$uturii. 2)a mai turnat ni-te vin #n pa!ar. D 2nteligent$ mi-careE continu$ el. / alu9ie biblic$. S$rutul cu care 2uda l)a tr$dat pe &ristos -i arginii pentru care l)a vBndut. D Crem s$ vedem un s$rutE spuse directorul galeriei de art$, cu simurile aBate la ma*imum. S$rut)oE S$rut)oE entru numele lui Dumne/eu6 &elen s)a ridicat de la locul ei -i a #ncon>urat masa, #ndreptBndu)se spre aul. %lorence se dusese la buc$t$rie s$ mai aduc$ mBncare, iar 1en s$ mai aduc$ ni-te vin. 8iscuia luase o turnur$ nu prea pl$cut$, avBnd tendina de a se trans?orma #ntr) o blas?emie, lucru pe care niciunul dintre ei nu)l agrea. 8ar nu doreau s$)-i >igneasc$ oaspeii, a-a c$ au r$mas #n buc$t$rie. aul se simea #n largul lui -i era #ncBntat s$ se a?le #ntr)o companie atBt de pl$cut$. "Bnd &elen s)a apropiat de el, a #neles c$ nu glumea+ avea de gBnd s$)l s$rute. :a i)a luat mBna -i l)a tras spre ea. ;n acest timp, o voce l$untric$ #i -optea lui aul s$ ?ie atent. $rea un re?le* incon-tient, un sentiment de nelini-te, ca -i cBnd >ocul mersese prea departe. </pre-te)te acumEA #i spunea vocea. 8ar aul nu re9ista tentaiei de a merge mai departe. "redea cu t$rie #n argumentele pe care le susinea. Ki era vorba doar de un >oc. 3u se putea #ntBmpla nimic r$u. D Am noroc c$ soia mea nu e aici, spuse el, simind c$ldura bu9elor lui &elen. D 3u)i ?ace problemeE r$spunse &elen vesel$. 7a ba9a ?iec$rei relaii st$ tr$darea. Ktiu ?oarte bine asta. Marie s)a tre9it. "asa era cu?undat$ #n #ntuneric@ era tBr9iu #n noapte. 8ormise prost@ a avut parte de un somn intermitent -i agitat@ nu se simea bine #i era cumplit de cald -i avea ?ebr$. ;ntin9Bnd mBna #n pat, a descoperit c$ aul nu se a?la colo. robabil era #nc$ la petrecere. 3u)i nimic, poate c$ se distrea9$ 8

bine. 1rusc, -i)a amintit ceva -i a o?tat #ncet. 'itase s$)-i spun$ rug$ciunea. Acest lucru devenise aproape un re?le*, c$ci o spunea #n ?iecare 9i #nc$ de cBnd era copil. :ra ciudat c$ uitase s$ o spun$. 3u putea s$ aprind$ lumina se simea prea sl$bit$. MBine. / va spune mBine. "u siguran$ c$ 8umne9eu nu se va sup$ra. 3u conta prea mult. 3u se va pr$bu-i cerul. Marie a #ncercat s$ adoarm$ din nou. Apoi, suspinBnd, a aprins lumina. "u oc!ii #nceo-ai, a #nceput s$)-i caute m$t$niile din perle albe -i cu o cruce din argint. Au ?ost ale mamei ei@ i le d$duse ?iicei sale #n 9iua #n care a murit. S)a ridicat #n picioare -i a ipat #nsp$imBntat$. M$t$niile 9$ceau pe noptier$, decolorate de ?ocul care le mistuia #ncet. "Bnd aul a s$rutat)o pe &elen, a simit c$ldura limbii ei #n timp ce aceasta #i invada gura. :ra sen9ual$ -i puternic$@ i)a atins limba, #nv$luindu)l #ntr)o #mbr$i-are p$tima-$. :l s)a #mb$tat cu aroma trupului ei -i totul #n >urul lui a disp$rut brusc. 8orea cu ardoare s$ ?ie cu ea, cu &elen. 3u au9ea aclamaiile bat>ocoritoare ale oaspeilor -i nu l)a v$9ut nici pe 1en, care a intrat #n camer$, dBnd de9aprobator din cap. 3u -tia ce se petrece #n mintea lor -i nici nu)i p$sa. Simurile #l purtau #ntr)o alt$ lume. ;n ?aa oc!ilor i)a ap$rut o vi9iune. St$tea pe o stBnc$ a c$rei #n$lime era ameitoare. 'n vBnt puternic #i br$9da ?aa. aul se simea st$pBn pe el, impasibil -i rece ca stBnca pe care st$tea. "a un Apollo, trupul s$u era suplu -i gol. Apoi, a plon>at spectaculos #n abisul #ntunecat. Se simea nemuritor. retutindeni #l #ncon>urau #ntunericul -i lini-tea eterne #n pro?un9imea lor. Apoi, s)a tre9it din trans$. &elen a ?$cut un pas #napoi. D 'n s$rut este su?icient, spuse ea, #ntorcBndu)se la locul ei. 8

D 8ar, interveni unul din invitai, ce ?acem cu arginiiH 3epotul lui %lorence a #n!$at atunci un s?e-nic placat cu argint. D "e 9icei de $staH 3imeni #ns$ nu a rBs. Au privit)o cu toii pe &elen, pro?und mB!nii, de parc$ le)ar ?i stricat distracia. D 3u cred c$ am argint la mine, spuse ea. D "e p$catE e*clam$ directorul galeriei de art$, scotocindu)-i bu9unarele #nc$p$toare. oate c$ am eu ceva pe aici. &elen a scos din geanta pe care o inea pe genunc!i o trus$ mic$ de mac!ia>, din care a e*tras un obiect. Musa?irii au v$9ut)o apoi aruncBndu)i peste mas$ o moned$ lui aul. :a str$lucea #n lumina lumBn$rilor. aul a prins)o. 7umBn$rile s)au stins atunci instantaneu. Musa?irii au r$mas #n semi#ntuneric. :rau complet uluii. Aceasta era scena per?ect$ ca s$ #nc!eie seara. 'n >oc de copii. D / petrecere minunat$, ca de obicei, spuse doctorul, mergBnd #mpleticit, al$turi de soia sa, spre ta*iul care)i a-tepta. D Mi)a pl$cut ?oarte mult, spuse nepotul lui %lorence, s$rutBnd)o pe aceasta pe obra9 -i apoi pornind #n grab$ spre ma-ina sa. rietena lui s)a urcat -i ea #n ma-in$. Spera c$ se vor opri la cel mai apropiat !otel. Coia s$ ?ac$ dragoste c!iar atunci. $rea mistuit$ de dorine trupe-ti. 8e ce se #ntBmpla asta nu -tia -i nici nu)i p$sa. Au pornit la drum. "eilali invitai au ie-it -i ei din cas$, directorul galeriei de art$ pr$bu-indu)se peste o tu?$ de tranda?iri. A reu-it #ns$ cu puin a>utor s$ se ridice #n picioare. aul #-i lua la revedere de la 1en cBnd a reali9at c$ &elen nu mai era acolo. A v$9ut)o #ns$ #ndreptBndu)se spre -osea. :l i)a strBns mBna lui 1en, spunBndu) i+ D MBncarea a ?ost e*celent$. D ;mi pare r$u c$ Marie n)a putut s$ vin$. 8

1en a ?$cut o pau9$. oate c$ era bine s$ aduc$ #n discuie subiectul Mramer, inBnd seama de ?aptul c$ prietenul lui era #ntr) o dispo9iie atBt de bun$. D &elen, staiE aul s)a #ntors apoi spre 1en, spunBndu)i+ Mulume-te)i lui %lorence #n locul meuE Ki a plecat #n ?ug$. 1en l)a privit #ndep$rtBndu)se, ?urios pentru c$ nu pro?itase de aceast$ oca9ie. A intrat #n cas$ -i a #nc!is u-a #n urma lui. etrecerea devenise prea g$l$gioas$ pentru gustul s$u. Ki ?$r$ s$ -tie de ce, nici nu se simea prea bine. oate c$ b$use prea mult vin. "urBnd, aul a prins)o pe &elen din urm$. Abia mai respira. D 3u am avut prile>ul s$ vorbesc cu tine toat$ seara -i sunt ?oarte multe lucruri pe care vreau s$ le discut$m. D "!iar a-aH D 3)ai vrea s$ ne #ntBlnim #ntr)o 9iH D Crei s$ ne vedemH #ntreb$ ea. /c!ii ei nu tr$dau nimic. :rau parc$ de g!ea$. D %ire-te, continu$ aul ner$bd$tor. Creau s$ vorbesc cu tine despre Mramer pentru anc!eta care se a?l$ #n curs de des?$-urare. ;mi imagine9 c$ o s$ ?ii de ?a$. "e tratament urmea9$H D 3u urmea9$ niciun tratament. :a a #nceput s$ mearg$, iar aul a urmat)o. Aerul rece -i alcoolul pe care #l b$use #l ameeau. D S$)i c!em un ta*iH 3imeni nu merge singur pe str$9ile din San %rancisco la aceast$ or$ tBr9ie din noapte. D 8e ce nuH #ntreb$ &elen. 3)am mai au9it de ali criminali #n serie. Apoi continu$+ Soia ta te a-teapt$. Srcu'a6 0onul cu care a rostit replica -i ?elul #n care a accentuat cuvBntul <s$r$cuaA sunau straniu, amintindu)i de vocea avocatului ap$r$rii din procesul lui Mramer. Asta l)a tre9it pe aul, care s)a oprit brusc. D 0rebuie s$ plec acum, spuse ea pe un ton mai moale. 8

1ine#neles c$ ne vom mai #ntBlni. 6i)am cump$rat ucenicia, nuH aul i)a 9Bmbit. / pl$cea pentru c$ avea simul umorului era o ?emeie obi-nuit$ s$ obin$ ce voia. A #nceput apoi s$ se scotoceasc$ prin bu9unare. D Am pierdut moneda pe care mi)ai dat)o. D 2mposibil. &elen s)a apropiat de el. 7)a s$rutat #n semn de r$mas)bun. :ra un s$rut sen9ual -i blBnd, di?erit de cel precedent. 'n s$rut al tr$d$rii. ;ntre un servitor -i un st$pBn.

"A 20/7'7 1S
<8ar puterea diavolului este mai puternic$ decBt puterea uman$. 3u e*ist$ o putere pe p$mBnt care s$ poat$ ?i comparat$ cu cel care a ?ost pl$m$dit #n a-a ?el #ncBt s$ nu cunoasc$ teama.A Malleus Maleficarum, "odul de pentru condamnarea vr$>itoarelor rocedur$ enal$

1asilica S?. etru, ora unspre9ece seara. 0uri-tii, pelerinii -i personalul plecaser$ cu toii de mult. 0$cerea era atotst$pBnitoare. 'n c$lug$r st$tea lBng$ u-a de la intrare, inBnd o c!eie #n mBn$. %igura cardinalului 1enelli se #ntre9$rea #n #ntuneric. 8up$ ce a descuiat u-a, c$lug$rul l)a po?tit pe cardinal #n$untru. D Au sosit -i cardinalii 5ra9iani -i C(sinsO(H #l #ntreb$ 1enelli. "$lug$rul a dat din cap #n semn c$ da. D Ki p$rintele du!ovnicH D 3u. 1enelli a intrat, iar u-a s)a #nc!is #n urma sa. ;n basilica S?. etru, domnea o lini-te adBnc$, #nv$luit$ #ntr)un #ntuneric pro?und -i cati?elat, tulburat doar de lic$rul lumBn$rilor ce veg!eau marele altar. "ardinalul s)a a-e9at pe o banc$, #n spatele bisericii, ca s$)-i adune gBndurile. :ra mB!nit. "e le va spune acestor oameniH "um le va putea e*plica #n cel mai adecvat mod cu putin$H :ra di?icil, deoarece cuno-tea semni?icaia e*traordinar$ a ?aptelor pentru care se simea responsabil.

1enelli #-i dorea s$ nu ?i purtat aceast$ cruce. Se simea nedemn, incapabil s$ re9olve aceast$ problem$ de o importan$ spiritual$ covBr-itoare. "ontrar credinei populare, cei care erau desemnai cardinali erau rareori ni-te s?ini, iar 1enelli #-i recuno-tea p$catele. "$ci s?inii acordau prea puin$ atenie titulaturilor din ierar!ia 1isericii sau #ndatoririlor obositoare ale administraiei. :i nu mani?estau interes pentru rangurile sau ?unciile clericale pe care alii le c$utau cu disperare. "ardinalii aveau #n sc!imb tendina de a c$uta puterea #ncercau s$ ?ie administratori buni -i demni, dar ?$r$ s$ se implice prea mult #n problemele spirituale. 8e ce l)a ales, a-adar, papa pentru aceast$ misiuneH Ar ?i trebuit s$ apele9e la altcineva, cum ar ?i "at!erine de 1enedetto@ ea cuno-tea ?orele luminii -i ale #ntunericului -i -tia cum s$ lupte #mpotriva arginilor lui 2uda. 3u pe el ar ?i trebuit s$)l aleag$. 1enelli a o?tat nelini-tit. Apoi s)a ridicat #n picioare. Cenise vremea s$ ?ac$ ceva. ;n timp ce trecea printre -irurile lungi de b$nci din basilica S?. etru, se gBndea la trecut -i la acest ultim loc de odi!n$ al apostolului c$ruia &ristos i)a #ncredinat cea mai important$ misiune de credin$ lui, un pescar simplu -i impulsiv, despre care MBntuitorul #nsu-i a spus+
0u e-ti etru -i pe aceast$ piatr$ voi 9idi 1iserica mea -i porile iadului nu o vor birui.

3umai S?Bntul etru putea s$ #nving$ r$ul ce s$l$-luia #n arginii lui 2uda. "e bine ar ?i ?ost s$ poat$ ?i aici #n aceste vremuri de restri-teE ;n timp ce mergea printre b$nci, 1enelli se uita de >ur #mpre>urul s$u. Aceast$ construcie un edi?iciu masiv, #ncoronat de o cupol$ s?eric$ imens$ era una dintre cele mai cunoscute din lume. e cBt de impo9ant$ era din punct de vedere ar!itectonic, pe atBt de ciudat$ -i misterioas$ era istoria ei, pe care ?oarte puini o cuno-teau. 8

Structura uria-$, solid$ -i masiv$ a-a cum o vedem ast$9i este o construcie relativ recent$, c$ci #n anul 1.06 papa 2ulius al 22) lea, un pap$ r$9boinic, a #n?$ptuit cea mai important$ lucrare a vieii sale+ a ordonat d$rBmarea vec!ii biserici a S?Bntului etru -i #nlocuirea ei cu un edi?iciu monumental. onti?ul nu a cruat nici geniile, nici banii ca s$)-i vad$ visul #mplinit. 2)a cerut unuia dintre cei mai mari ar!iteci ai timpului, 1ramante, s$ proiecte9e catedrala, iar lociitorul 8omnului, dornic s$ obin$ per?eciunea artistic$, l)a c!inuit ?$r$ mil$ pe bietul om. 7a moartea lui 1ramante, ponti?ul l)a numit pe 4a?ael ar!itect) -e?, iar dup$ moartea acestuia, 5iocondo -i Sangallo -i)au adus contribuia la des$vBr-irea m$reei lucr$ri, e?ectuBndu)se de ?iecare dat$ noi modi?ic$ri -i adapt$ri. ;n ?inal, misiunea de a proiecta cupola i)a revenit lui Mic!elangelo, una dintre cele mai importante personalit$i ale 4ena-terii, atunci #n vBrst$ de -apte9eci -i unu de ani. 3oua basilic$ a ?ost construit$ #ntr)un interval de o sut$ dou$9eci de ani. "Bnd a ?ost terminat$, a devenit simbolul credinei. :ra atBt de impresionant$, #ncBt, de)a lungul timpului, oamenii au uitat c$ aceast$ biseric$ grandioas$ a #nlocuit)o pe cea vec!e o biseric$ pe care 2ulius al 22)lea a d$rBmat)o pentru c$ structura ei nu mai pre9enta siguran$. :ste vorba despre vec!ea basilic$ S?. etru, #nceput$ de #mp$ratul roman "onstantin #n >urul anului S,0 dup$ &ristos. 7a rBndul lui, "onstantin a construit biserica peste un cimitir roman, unde se spune c$ a ?ost #nmormBntat S?Bntul etru dup$ cruci?icarea sa #n >urul anului 6G dup$ &ristos, data e*act$ a morii apostolului ne?iind cunoscut$. &ot$rBrea papei 2ulius al 22)lea de a d$rBma vec!ea basilic$ #n anul 1.06 a #ntBmpinat o opo9iie acerb$ din partea poporului roman. "u toate acestea, suveranul ponti? a ie-it victorios din aceast$ con?runtare, iar biserica a ?ost demolat$, pentru c$ nimeni nu)i putea contesta mandatul spiritual+ ponti?ul r$spundea pentru ?aptele sale numai #n ?aa lui 8umne9eu. "u 8

toate acestea, e*ista o regul$ nescris$, aproape uitat$ #n analele istoriei, pe care nici papa nu #ndr$9nea s$ o sc!imbe. 'nul din istoricii acelei perioade, :gidio da Citerbo, menionea9$ acest lucru+
apa 2ulius a construit aceast$ biseric$ magni?ic$, ce poate ?i considerat$ perec!ea nu a stelelor obscure ci a soarelui #nsu-i. A a-e9at)o, spune el, peste mormBntul S?Bntului etru, apostolul care a descris gloria 8omnului. 1ramante, primul ar!itect anga>at de 2ulius L a #ncercat s$)l conving$ s$ mute mormBntul apostolului #ntr)o alt$ parte a bisericii, dar 2ulius i)a spus c$ nu poate -i i)a e*plicat #n mod repetat c$ r$m$-iele trebuie s$ r$mBn$ unde sunt, inter9icBndu)i s$ mute ceea ce nu trebuie mutat.

Ar!itectului nu i s)a spus niciodat$ de ce mormBntul S?Bntului etru nu trebuie mutat. S)a gBndit c$ papa avea motivele lui, iar el nu voia s$)l supere pe lociitorul 8omnului. "!iar dac$ i)ar ?i cerut l$muriri S?Bntului $rinte despre aceast$ c!estiune, nu ar ?i primit niciun r$spuns, deoarece 2ulius a p$strat secretul un secret care a ?ost transmis de la un pap$ la altul #nc$ de la #nceputurile 1isericii. 'n secret legat de arginii lui 2uda. 1enelli s)a apropiat de altar. S)a aplecat -i a coborBt sc$rile spre cripta de sub altar. 8e acolo avea s$ a>ung$ printr)un pasa> secret #n grota unde se a?la mormBntul S?Bntului etru. ;n acest timp, gBndurile i)au 9burat spre trecut, purtBndu)l cu ani #n urm$ spre #nceputurile istoriei. "$ci sub altarul actual al basilicii S?. etru, consacrat de papa "lement al C222)lea #n anul 1.9F, se a?l$ alte altare, mult mai vec!i, ascunse acum+ altarul lui "alist al 22)lea, inaugurat #n 11,F -i sub el altarul lui 5rigore cel Mare, inaugurat #n .9F dup$ &ristos. Acesta este numai #nceputul relicvelor cre-tin$t$ii. Sub altarul

lui 5rigore cel Mare, se a?l$ monumentul ridicat de "onstantin #n cinstea S?Bntului etru dup$ b$t$lia de la podul Milvius, #n apropiere de 4oma, #n anul S1,, cBnd s)a luptat #mpotriva #mp$ratului Ma*eniu pentru tronul 2mperiului 4oman. ;n dup$)amia9a acelei 9ile pro?etice de ,8 octombrie, ale c$rei urm$ri vor e*ercita o in?luen$ covBr-itoare asupra de9volt$rii religiei cre-tine, "onstantin a v$9ut pe cer o cruce ce str$lucea mai puternic decBt soarele -i pe care erau scrise cuvintele+ <Sub semnul acesta vei birui.A /rdonBnd trupelor sale s$ pun$ semnul crucii pe scuturi -i steaguri, "onstantin a obinut victoria #n lupt$. 8rept re9ultat, cBnd a devenit #mp$rat, a proclamat cre-tinismul religie de stat #n 2mperiul 4oman. ;n anul S,0, cBnd "onstantin a vrut s$ construiasc$ prima basilic$ a S?Bntului etru #n semn de recunoa-tere a noii sale religii, s)a con?runtat cu o problem$ ma>or$. 7ocul unde se !ot$rBse s$ o plase9e era un vec!i cimitir roman situat pe colina Caticanului. 7egea 2mperiului 4oman nu permitea #ns$ pro?anarea mormintelor, motiv pentru care "onstantin a umplut toate mormintele cu p$mBnt -i molo9 pentru a crea o ?undaie solid$, l$sBnd mormintele #n acela-i loc. 8easupra a construit prima basilic$ S?. etru. 8ar de ceH 8e ce s)a luptat s$ aduc$ peste trei sute de mii de metri cubi de p$mBnt cBnd acest conduc$tor atotputernic al lumii civili9ate ar ?i putut pur -i simplu s$ sc!imbe legea -i s$ distrug$ cimitirul p$gBn ca s$)-i construiasc$ propriul monument #nc!inat lui 8umne9euH :*ista un motiv, un motiv cu puternice implicaii spirituale. ;n cimitirul acela vec!i, de la peri?eria 4omei, se a?la mormBntul unui om. 'n om care str$mutat din perioada cre-tin$ #n oricare alt$ perioad$ din istoria umanit$ii ar ?i ?ost considerat ca un om de va9$ #n analele celor puternici. 'n pescar s$rac. 'n evreu b$trBn. S?Bntul etru. 8e)a lungul secolelor, ideea potrivit c$reia mormBntul 8

apostolului se a?la sub basilica ce)i purta numele a devenit o simpl$ legend$, cu atBt mai mult cu cBt papii au re?u9at cu #nc$p$Bnare s$ acorde permisiunea de a se reali9a e*cavaii sub marele altar pentru stabilirea adev$rului. Au trecut ast?el o mie -ase sute de ani. Apoi, #n anul 19S9, s) au e?ectuat modi?ic$ri la cripta de sub altar unde avea s$ se odi!neasc$ papa ius al V2)lea, care murise recent. Muncitorii care se ocupau de s$p$turi au descoperit pava>ul basilicii lui "onstantin -i, dedesubt, mai multe morminte -i sarco?age, #ngropate sub podeaua vec!ii biserici. Cor obine oare permisiunea s$ sape mai adBncH 3umai un singur om avea puterea de a permite acest lucru. ;n mod miraculos, dup$ interdiciile atBt de ?erme impuse de ceilali papi, noul ponti?, ius al V22)lea, a ordonat continuarea s$p$turilor #n vederea descoperirii mormBntului S?Bntului etru. ;n 19F0, au descoperit cimitirul roman -i mormintele acestuia neatinse de aproape dou$ milenii. Spre aceste morminte se #ndrepta acum cardinalul 1enelli, morminte situate e*act sub ?undaia basilicii S?. etru. A venit #n timpul nopii ca s$ nu ?ie v$9ut. "ardinalul p$-ea acum #n t$cere pe strada aceea vec!e, descoperit$ la nou$ metri sub marele altar al basilicii. 0recea printre mormintele p$gBne #mpodobite cu ?resce bogat colorate -i mo9aicuri uluitoare. ;n acest timp, gBndurile lui 1enelli s)au #ndreptat spre viaa -i moartea primului apostol, c$ci ele deineau c!eia re9olv$rii misterului arginilor lui 2uda. 8up$ #nvierea lui &ristos, S?Bntul etru a preluat ?rBiele 1isericii -i a devenit primul pap$. :ra un om #nc$p$Bnat, care se l$sa u-or prad$ sentimentelor, dar care situa mai presus de orice dragostea pentru 8umne9eu. AtBt de mare era puterea sa spiritual$, #ncBt se spune c$ su?erin9ii se aruncau la p$mBnt #n ?aa sa #n sperana c$ umbra lui va c$dea asupra lor -i #i va vindeca. ;n perioada ponti?icatului s$u, S?Bntul etru a c$l$torit ?oarte 8

mult prin lume, de-i nu se cunosc detalii ale c$l$toriilor sale. ;n anul FS dup$ &ristos, a ?ost arestat de &erod Agrippa 2, dar a reu-it s$ scape din #nc!isoare #n mod miraculos. Mai tBr9iu, a condus conciliul apostolilor de la 2erusalim -i se pare c$ a devenit primul episcop al Antio!iei. ;n cele din urm$, #n anul 6F, la 4oma a i9bucnit un incendiu devastator, care a distrus cea mai mare parte a ora-ului. ;mp$ratul 3ero, dornic s$ g$seasc$ un ap isp$-itor pentru o ?apt$ pe care se pare c$ a comis)o c!iar el, a aruncat vina pentru i9bucnirea incendiului asupra cre-tinilor. S?Bntul etru a ?ost averti9at c$ romanii porniser$ o adev$rat$ vBn$toare ca s$)l prind$ -i ar ?i putut s$ ?ug$ din 4oma, sc$pBnd ast?el de un destin #n?ior$tor cruci?icarea. 8ar nu a ?$cut)o. Ki)a #ntBmpinat moartea al$turi de ali cre-tini #n "ircul lui 3ero, spre satis?acia mulimii, alegBnd s$ se lase cruci?icat cu capul #n >os #n semn de preuire pentru "reatorul s$u. ;n noaptea care a urmat cruci?ic$rii sale, discipolii s$i i)au dat >os trupul de pe cruce -i l)au ascuns. Acesta era un act deosebit de periculos, deoarece 3ero impusese m$suri draconice #mpotriva cre-tinilor -i a religiei lor, urm$rind s$)i distrug$ pentru totdeauna. 8in aceast$ cau9$, #nmormBntarea apostolului s)a des?$-urat rapid #ntr)un loc special ales ca s$ nu atrag$ priviri curioase+ un -an dintr)un cimitir roman. 3umai cei care i)au ?ost aproape -tiau unde se a?l$ mormBntul S?Bntului etru, marcBndu)l cu semne secrete. "Bnd persecuiile romanilor #mpotriva 1isericii cre-tine s)au mai domolit, #n anul 160, papa Anicetus, al 9ecelea #n succesiunea papal$, a ridicat un sanctuar peste mormBntul unde a ?ost #ngropat S?Bntul etru. Acesta era alc$tuit dintr)o capel$ mic$, ce a ?ost construit$ #ntr)un 9id roman din c$r$mid$ ro-ie, ridicat peste -anul unde ?usese depus trupul apostolului la scurt timp dup$ moartea acestuia. elerinii au continuat s$ marc!e9e locul unde se a?la mormBntul cu semne -i rug$ciuni. /dat$ cu trecerea secolelor, au ap$rut -i primele altare ridicate de 1iserica "atolic$ peste mormBntul S?Bntului etru, 8

inclusiv altarul din vec!ea basilic$ S?. etru. ;n ?inal, cBnd papa 2ulius al 22)lea a ordonat construirea noii basilici, a avut gri>$ ca altarul principal s$ ?ie plasat e*act deasupra mormBntului S?Bntului etru, chiar dac asta a %nsemnat camuflarea morm+ntului la peste /ece metri ad+ncime. 8e ceH "a pap$, 2ulius cuno-tea un secret cumplit. MormBntul apostolului nu coninea doar oasele apostolului lui 2isus. ;n$untru, era ?erecat$ o putere spiritual$ cople-itoare pe care numai S?Bntul etru, cel c$ruia &ristos i)a spus c$ ?orele iadului nu)l vor birui, o putea #nvinge. ;n mormBnt, #n braele apostolului, discipolii s$i au a-e9at o cup$ cu ap$ s?init$. ;n cup$ se a?lau mai multe monede de argint. .rgin'ii pentru care Dumina Dumii a fost $+ndut. "ardinalul 1enelli continua s$ str$bat$ pasa>ul roman. A a>uns #n cele din urm$ lBng$ un 9id ro-u. Acolo l)au #ntBmpinat cardinalii 5ra9iani -i C(sinsO(. Ace-tia p$reau obosii. :rau oameni #n vBrst$ -i, ca de obicei, trebuiau s$ se tre9easc$ la ora cinci dimineaa a doua 9i ca s$ participe la mes$. 8ar somnul ie-ea acum din discuie, deoarece S?Bntul $rinte avea nevoie de s?atul lor #ntr)o c!estiune de ma*im$ importan$. Mai a-teptau pe cineva. $rintele du!ovnic -i)a ?$cut #n curBnd apariia. 1enelli nu a ?ost #ncBntat cBnd papa a impus pre9ena c$lug$rului la #ntBlnirea lor, deoarece rangul lui ecle9iastic era in?erior celui al cardinalilor. 8ar cuvBntul S?Bntului $rinte era lege -i nu putea ?i contestat. "ei patru oameni s)au #ntBlnit #n locul stabilit. ;n spatele 9idului din c$r$mid$ ro-ie, se a?la mormBntul S?Bntului etru. Se adunaser$ aici la cererea papei ca s$ discute despre cri9a spiritual$ cu care se con?runtau. 8e-i nici Caticanul nu era ?erit de ?orele r$ului, e*ista un loc pe p$mBnt unde nici m$car un #nger al #ntunericului, care veg!ea9$ asupra lumii -i se des?at$ cu su?erina ei, nu #ndr$9ne-te s$ p$trund$. 8

1enelli -i)a privit colegii. 0rei oameni simpli, nu s?ini, nu #ngeri. "Bt de neputincio-i erauE / tristee cople-itoare i)a s?B-iat atunci inima. 8up$ ce a rostit o rug$ciune, a spus+ D 2ubii prieteni, avem o problem$ cu care 1iserica nu a mai ?ost nevoit$ s$ se con?runte de o mie de ani. A ?$cut o pau9$, apoi a continuat+ Cnul din argin'ii lui -uda.

"A 20/7'7 1F

<2at$ ce susinem noi+ demonii, prin me-te-ugul lor, pogoar$ r$ul asupra noastr$, ?olosind arta vr$>itoriei. :ste adev$rat #ns$ c$ ?$r$ a>utorul unui intermediar nu pot c$p$ta ?orm$. 3oi nu pretindem c$ ei pot pricinui rele ?$r$ a>utorul acestui intermediar, dar printr)un mi>locitor, pot r$spBndi boli, tulbur$ri -i alte su?erine umane -i acestea sunt adev$rate -i reale.A Malleus Maleficarum, "odul de rocedur$ enal$ pentru condamnarea vr$>itoarelor

Marie st$tea la mas$ ?$r$ s$ se ating$ de mBncare. ;n timp ce #l a-tepta pe aul s$ coboare #n buc$t$rie, su?letul #i era tulburat de un sentiment de nelini-te -i #ncordare. A?ar$, 4ac!el -i cBinele se >ucau. Marie nu -tia cum s$ aborde9e subiectul cu soul ei. aul respingea orice tem$ care avea tangen$ cu paranormalul. A-a era el. / s$ rBd$ de ea. "u cBt se gBndea mai mult la acest lucru, cu atBt se convingea mai tare c$ imaginaia #i >ucase ?este. Sau poate c$ a avut un co-mar. 3u e*ista alt$ e*plicaie, nu)i a-aH "u toate acestea, #n ciuda ridicolului situaiei, o voce #i -optea lui Marie c$ v$9use o ?emeie #n baie. Ki apoi cum putea e*plica misterul m$t$niilorH 7e)a v$9ut decolorBndu)se. 2ar cBnd s)a

tre9it dimineaa, nu le)a mai g$sit. A o?tat din greu. :ra oare un semn ce prevestea ceva r$uH Marie -i)a aruncat oc!ii pe prima pagin$ a unui 9iar. "$ut$rile pentru descoperirea criminalului #n serie continuau. :a a a9vBrlit 9iarul cBt mai departe. D 1un$, iubito. :a s)a #ntors spre aul #n timp ce acesta a intrat gr$bit #n buc$t$rie. 8e a?ar$, se au9eau l$tr$turi puternice. :l a privit)o -i i)a d$ruit 9Bmbetul lui obi-nuit. Marie se simea ?ericit$. 0otul avea s$ se #ntoarc$ la normalitate. D 0rebuie s$ m$ gr$besc, spuse el, aran>Bndu)-i cravata. Am #ntBr9iat de>a. D Crei s$ m$nBnci cevaH D 3u, spuse el, c$utBnd ceva #n serviet$. 7a naiba, nu ai v$9ut cumva dosarul cu evalu$rile mele #n ca9ul lui Pulian 1rennanH D 8osarul cuiH D %iul lui 0oni 1rennan, vedeta de cinema. A >ucat #n "owers of the flesh -i #n alte cBteva ?ilme, continu$ el, #nc!i9Bndu)-i geanta. robabil c$ l)am l$sat la universitate. / s$ a>ung tBr9iu la cursuri. aul a ie-it din buc$t$rie, iar Marie l)a urmat pe !ol. D "um a ?ost petrecerea asear$H D 5ro9av$. 0e simi mai bineH :l i)a aruncat o privire iscoditoare. :a a citit atunci #n oc!ii lui tulburarea care #l m$cina. Avea o e*presie ciudat$ pe c!ip. :l a desc!is apoi u-a de la intrare. D aulH spuse ea, vocea tr$dBndu)i nelini-tea. D 8aH #i r$spunse el, #ntorcBndu)se spre ea. D Ai v$9ut cumva m$t$niile meleH D "e s$ v$dH D M$t$niile mele. D 3u, spuse el, v$dit uimit. %ire-te c$ nu. 3u pun niciodat$ mBna pe ele. 2ubito, trebuie s$ plec. D 1ine, spuse ea, s$rutBndu)l. 3e vedem mai tBr9iu. Marie l)a urm$rit cu privirea. A intrat #napoi #n cas$, cople-it$ 8

de ?ericire. 0otul era cBt se poate de normal@ imaginaia #i >ucase ?este ?$r$ doar -i poate. A urcat #n dormitor. S)a #mbr$cat repede cu un costum sobru, pentru c$ avea o -edin$ cu consiliul director. S)a #ntors apoi #n buc$t$rie -i a b$tut #n geam. D 4ac!el, e timpul s$ mergi la -coal$. %iica ei -i)a ?$cut imediat apariia. D "Binele nu vrea s$ intre, spuse ea. D 7as$)l a?ar$ atunciE 7abradorul l$tra cu ?urie #n curte. Marie i)a scris un bileel servitoarei, rugBnd)o s$)i dea de mBncare cBinelui atunci cBnd va veni la ei. D 6i)ai luat ec!ipamentul de sportH D 8a, mami. 4ac!el s)a dus la ma-in$, iar Marie i)a desc!is portiera. Apoi, a urcat -i ea #n ma-in$. D 3u)mi g$sesc panto?ii de sport, spuse 4ac!el, scotocind #n g!io9dan. D M$ #ntorc imediat, spuse Marie, #ndreptBndu)se spre cas$. "Bnd a desc!is u-a de la intrare, a simit un curent de aer rece. S)a oprit, #ntrebBndu)se de unde venea. "asa era #nv$luit$ #ntr)o t$cere adBnc$. 3u se au9ea nici m$car pendula din su?ragerie, care tic$ia cu 9gomot. 8ar Marie nu)-i b$tu capul cu aceste lucruri@ era preocupat$ s$ a>ung$ la serviciu. ;nc!i9Bnd u-a, a traversat !olul -i a #nceput s$ urce sc$rile. A ?ost cople-it$ imediat de o sen9aie de nelini-te. 8ar sen9aia s)a trans?ormat apoi #n certitudinea c$ cineva o urm$rea. Marie a a>uns la eta> -i s)a #ndreptat spre dormitorul lui 4ac!el. A simit #n clipa aceea o arsur$ puternic$ #n stomac, care o ?$cu s$ se c!irceasc$ de durere. <"e se #ntBmpl$ cu mineHA se #ntreb$ #n sinea ei. Atunci a au9it un 9gomot. $rea mersul u-or al unui b$rbat@ venea din dormitorul lor. Marie a r$mas pe loc, parali9at$ de ?ric$. "ineva era #n cas$. 8

Marie s)a #ndreptat #ncet spre dormitorul lor. A p$-it #n$untru. 3imic nu p$rea anormal. A v$9ut atunci un obiect pe covor. / moned$. "urioas$, s)a dus spre ea. ;n clipa aceea, a simit o durere cumplit$ #n moalele capului ca -i cBnd cineva o lovise cu du-m$nie. Marie s)a pr$bu-it la p$mBnt, aproape ?$r$ su?lare. Cederea i s)a #nceo-at -i totul #n >urul ei a disp$rut brusc@ nu mai simea, nu mai mirosea -i nu mai au9ea nimic. 'niversul ei s)a cu?undat #ntr)un #ntuneric ?$r$ margini. 8in cBnd #n cBnd ap$reau imagini r$9lee #ntr)una #i ap$rea Mramer, #ntr)alta o ?emeie #nl$nuit$ #n braele lui. rin ?aa oc!ilor ei se derulau mai multe imagini care nu ?$ceau #ns$ parte din lumea lui Marie. Apoi, nu a mai v$9ut -i nu a mai simit nimic. <MorA, #-i spuse ea. <Ki am a>uns #n iad.A Au trecut cBteva minute pBn$ -i)a revenit. Se simea ameit$ -i obosit$ ca -i cBnd creierul ei su?erise o lovitur$ cumplit$. Ki)a rec$p$tat treptat cuno-tina, iar simurile -i)au reluat -i ele ?unciile normale. A #nceput s$ cercete9e camera. 3u p$rea nici dormitorul ei -i nici universul ei. Sem$na cu un decor ?als dintr)o scen$ de teatru. D MamiH se au9i strig$tul disperat al lui 4ac!el. D Cin imediat. "u trupul s?B-iat de durere, lipsit$ de voin$ -i putere, Marie a coborBt sc$rile, tulburat$ de lucruri pe care nu le #nelegea. "e i se #ntBmplaH Ki de ceH riveli-tea care a #ntBmpinat)o la u-a de la intrare a l$sat)o ?$r$ cuvinte. 7acrimile au #nceput s$)i curg$ #ncet pe obra>i. ;n cas$, #n ?aa u-ii de la intrare, 9$cea pisica, 5inger. :ra moart$, strangulat$ cu m$t$niile lui Marie #ntr)un mod s$lbatic. 'n gBnd i)a trecut atunci prin minte, disp$rBnd la ?el de repede cum ap$ruse. "ineva, ce$a, intrase #n casa ei. aul st$tea #n sala de con?erine din clinica lui. 3u se simea #n largul s$u. 3u era deloc #ncBntat de aceast$ #ntBlnire cu 0oni 1rennan, 8

starul de cinema, vedeta de la &oll(Jood, omul 9ilei -i o pacoste prin e*celen$. aul a anali9at cu privirea cele dou$ specimene resping$toare ce st$teau tol$nite #n ?aa sa #n scaunele din plu-. 8ou$ ?iare+ un narcoman -i impresarul s$u slugarnic. aul era convins c$ avea s$ asiste ast$9i la multe scene teatrale -i nu)-i dorea decBt puin$ lini-te #n aceast$ diminea$ de >oi. 8e ce ar$ta Marie atBt de ne?ericit$ cBnd l)a condusH Se simea #n continuare r$uH Scenele au #nceput devreme. D Etii cBt e ceasulH 8e ce ai #ntBr9iat dou$9eci de minuteH 3u de asta te pl$tesc, lua)te)ar dracuXE Actorul, care #ncepea s$ c!eleasc$, b$tu cu pumnul #n mas$. 0e pl$tesc ca s$)mi scapi pu-tiul de acu9aiile alea nenorociteE D 0oniL spuse impresarul s$u, luBndu)l de mBn$. ;mi cer scu9e, #i spuse el lui aul. 0oni, 0oni, te rog s$ te lini-te-tiE "lientul meu este suprasolicitat, domnule pro?esor Stau??er, continu$ el, a?i-Bnd un 9Bmbet ?als. Poac$ #ntr)un alt ?ilm. :ste nevoie de ?oarte mult talent creativ. 8e un adev$rat geniu. 0oni este considerat un al doilea 8e 3iro. 'neori, este e*tenuat. 2mpresarul -i)a lins bu9ele. :ra un om cadaveric, obi-nuit s$ cB-tige bani de pe urma oamenilor pe care nu)i agrea nimeni. "omportamentul clientului s$u nu era o surpri9$ pentru el. "on?runtBndu)se cu o problem$ atBt de serioas$ cum era dependena de droguri, 0oni 1rennan ?ie avea s$ r$mBn$ ?$r$ slu>b$, ?ie avea s$ moar$ #n mai puin de un an. 8ar asta se va #ntBmpla #n viitor. ;n pre9ent, 0oni era copilul r$s?$at al &oll(Joodului, iar el trebuia s$ trag$ ?oloasele pBn$ cBnd trupul actorului va ceda #n cele din urm$. aul -i)a privit clientul prototipul narcomanului+ e*centric, necoordonat, cu oc!ii #mp$ien>enii de !eroin$. Se #mbr$ca precum un tBn$r de dou$9eci de ani, de-i se apropia de patru9eci. 3u va apuca s$ ias$ la pensie. D 8omnule 1rennanE spuse aul, #ntrerupBndu)-i <contemplareaA. 8

D 0oni, spune)mi 0oniE 1rennan #ncerca s$ se trans?orme din nou #n 8omnul "umsecade. aul a v$9ut cum degetele actorului tremurau vi9ibil #n timp ce acesta #-i aprindea o igar$. Apoi, -i)a desc!is dosarul cu evalu$ri. D :i bine, 0oni, spuse el domol, ?iul t$u, Pulian, are probleme serioase. "omportamentul s$u ne dovede-te c$ su?er$ de inadaptabilitate+ a incendiat -coala, distruge ma-ini -i aul ?$cu o pau9$ se drog!ea9$. D Asta nu are nicio leg$tur$ cu mine, spuse 0oni, trBntindu)se pe scaunul s$u. 3u eu sunt problema. 3enorocita de maic$)sa, ea e vinovat$. oate c$ nu e-ti tu problema, se gBndi aul, dar cu siguran$ e-ti cau9a problemelor lui Pulian. "ine -i)ar dori un tat$ ca $staH D Ki dac$ vrei s$ -tii mBrBi 0oni nu ?iul meu a incendiat -coala. Ai vorbit cu el, ai v$9ut c$ nu este capabil s$ ?ac$ a-a ceva. 'ite ce e, spuse el pe un ton plBng$cios, am nevoie de un raport psi!iatric din care s$ reias$ c$ b$iatul meu e s$n$tos. Asta e tot ce vreau. Ai #nelesH apoi continu$ pe un ton beligerant+ 8e asta #i pl$tesc cinci sute de dolari pe or$. 3u eu am nevoie de tratament. aul a adoptat o e*presie mBnioas$. :ra inutil s$ discui cu 0oni #n acest moment. / s$ a-tepte pBn$ cBnd e?ectele !eroinei pe care actorul o in!alase puin mai devreme se vor diminua. D / s$ vorbesc din nou cu ?iul t$u, spuse el. aul a ie-it din sala de con?erine -i a intrat #n alt$ camer$. rogenitura rebel$ a lui 0oni st$tea cu picioarele pe o mas$ -i citea o revist$ pornogra?ic$. urta ni-te blugi albi pe care scrisese cu un marOer ro-u mai multe obscenit$i. "e inventivE Automutilarea avea s$ ?ie urm$torul pas. Mergea pe urmele <bunuluiA s$u tat$. Pulian avea paispre9ece ani, era mic de statur$ pentru vBrsta sa, iar c!ipul lui era mai matur -i mai agresiv decBt ar ?i ?ost ca9ul pentru un adolescent. 1$iatul l)a 8

privit pe aul alene. D "e)a spus tat$l meuH #ntreb$ el, ?$cBnd un balon din guma de mestecat. D Crea s$ vorbesc cu tine. Pulian a c!icotit -i s)a #ntors la revista sa. D 7a naibaE 8oar i)am mai spus o dat$, nuH 3u eu am incendiat -coala. Cocea sa era ?urioas$ -i trist$. aul s)a a-e9at pe un scaun. D "red c$ ar trebui s$ discut$m despre tat$l t$u. D ;n niciun ca9. D 8e ce nuH D 3u te prive-te pe tine, spuse Pulian, care nu dorea s$ aborde9e ?ondul problemei. aul cercet$ camera cu privirea. 3u era un ca9 prea di?icil. roblema era evident$+ un tat$ to*icoman, care #ntr)o 9i #i arunca bani, iar #n urm$toarea, noroi. / mam$ care #l p$r$sise cu ani #n urm$, ?iind #nlocuit$ cu un -ir nes?Br-it de prietene adolescente, pentru care b$iatul nu simea nimic. Acest copil era un de9astru din punct de vedere uman. 7ocuia, ?$r$ #ndoial$, #ntr)o vil$ uria-$, de prost)gust, #n stil !oll(Joodian. :ra singur, trist -i #nsp$imBntat. :ra un scenariu potrivit pentru un ?ilm@ p$cat c$ era preluat din viaa real$. 8ar #n acest ca9, mai avea vreun rost s$ salve9i unele viei omene-tiH D 8eci, nu vrei s$ vorbe-ti cu mineH D 3u. D %oarte bine. Pulian s)a #ntors din nou la revista pe care o citea, surprins de victoria pe care o repurtase atBt de u-or. aul a revenit #n sala de con?erine. D : normal, nu)i a-aH #ntreb$ 0oni 1rennan. 2ar dac$ nu e normal, atunci nici eu nu sunt normal, la dracuXE /c!ii ca de mort ai impresarului -i oc!ii #nceo-ai ai clientului s$u #l s?idau pe aul, determinBndu)l s$)i contra9ic$. 8

aul era gata de lupt$. 3u putea s$)i a>ute -i nici nu voia s)o ?ac$. 2ndi?erent cBt de bogat -i de celebru era starul de cinema, indi?erent cBt de mult se vorbea despre el, nu merita e?orturile -i a>utorul medical pe care aul s)a str$duit s$ i le o?ere. %ire-te, 1en ar ?i ?ost mult mai tolerant. 8ar aul luase de>a o !ot$rBre. 8e?initiv$. A desc!is gura s$ vorbeasc$. ;n acel moment, a avut o vi9iune. Sau era vorba despre o !alucinaieH aul l)a v$9ut pe omul din ?aa lui e*act a-a cum era #n realitate. 3u ?iina uman$, actora-ul de doi bani, care se bucura de un succes e?emer -i care nu -tia ce s$ ?ac$ cu propria sa e*isten$. Cedea emoiile -i sentimentele care i9vorau din constituia sa ?ragil$. $rea s$ ?i desc!is o cutie a andorei #n care se a?lau ?erecate simurile umane. aul simea undele de melancolie, de ur$ -i disperare care #l cople-eau pe actor. :le pluteau prin aer ca o mu9ic$ sau ca valurile m$rii ce se sparg de $rmuri. aul nu le recepta cu mintea, ca pe o sen9aie intelectual$, c$ci nu vedea -i nu au9ea nimic. :le erau ni-te vibraii care #l #nv$luiau #ntr)un mod misterios. St$tea nemi-cat, cople-it de aceast$ e*perien$ unic$ -i total neprev$9ut$. Simea acordurile ?ricii, ale gelo9iei -i mBniei, care #-i cBntau pe rBnd ariile. 29vorau din trupul lui 0oni 1rennan -i se #mbinau ca s$ dea na-tere unui sim al r$ului atotcuprin9$tor. :ra ?ascinant+ o Fug a lui 1ac!, #n care sentimentele >ucau rolul notelor mu9icale. aul s)a tre9it apoi brusc din reveria lui. robabil c$ cineva l)a drogat. /are i)au pus ceva #n ca?eaH 3u s)ar mira s$ ?ie a-a. D Ai de gBnd s$ scrii raportul $laH #ntreb$ 0oni pe un ton insistent. 0recuser$ doar cBteva clipe. aul s)a uitat mai #ntBi la impresar, apoi la actor. Au v$9ut la rBndul lor cevaH Au simit cevaH 3u, e*presiile lor erau acelea-i. 3u se sc!imbase nimic. robabil c$ aul a ?ost #n trans$. 8ar c!iar -i atunci cBnd vorbea, simea #nc$ vibraiile. :l a #ncercat s$ le de?ineasc$ mai departe. 8

$rea c$ st$tea #n mi>locul unui rBu adBnc, iar apa se #nvolbura #n >urul lui. ;i crea un sentiment ciudat, dar ?$r$ s$)l tulbure prea mult. $rea un sim nou. Ki mai mult decBt atBt el nu era re9ultatul procesului raional al lui aul, al con-tiinei sale. Cenea din alt$ parte dinluntrul lui. D 3u m)am !ot$rBt #nc$. D "um adic$ nu te)ai !ot$rBt #nc$H D Creau s$)l v$d din nou pe ?iul t$u s$pt$mBna viitoare, spuse aul t$ios. Apoi voi da verdictul. D 'ite ce el spuse 0oni v$dit agitat. 3)am de gBnd s$ stau cu mBinile #n sBn #n timp ce tu m$ tape9i de bani. Am nevoie de raportul $la pentru #n?$i-area de la tribunal de s$pt$mBna asta. D 8omnule 1rennan, scopul acestor vi9ite nu este acela de a te tapa de bani. Creau s$)l a>ut pe ?iul t$u. D Atunci s$ vin$ singur s$pt$mBna viitoareE spuse 0oni, br$9dBnd aerul cu mBinile #ntr)un gest dramatic. :u sunt ocupat. D Creau s$ venii amBndoi, spuse aul, concentrBndu)se cu toat$ ?iina sa asupra actorului. Cibraiile pe care le transmitea acesta s)au sc!imbat din nou. 0eama #nlocuise mBnia. 0onalitatea era di?erit$ mai acut$ -i intermitent$. aul #i simea re9onana. 0at$lui #i era team$ c$ aul va descoperi ceva. 8ar ceH "u o privire revoltat$, starul de cineva s)a ridicat #n picioare. Coia s$)i spun$ psi!iatrului s$ se duc$ la dracuX, dar aveau nevoie de el ca s$)l scape pe Pulian de acu9aia de incendiere a -colii, iar Stau??er era considerat cel mai bun de cBnd cB-tigase procesul Mramer. 'n tic$los arogant, dar era cel mai bun. ;n plus, 0oni trebuia s$ ia o nou$ do9$. A-a c$ era ca9ul s$ plece de acolo. D 3e vom #ntoarce, nu v$ ?acei gri>iE spuse impresarul, d$ruindu)i psi!iatrului 9Bmbetul s$u mieros. 1un, se gBndi el, va avea parte de alte onorarii. :ra pl$tit la or$. %iul a ap$rut -i el la u-a s$lii de con?erine. D 3e vedem s$pt$mBna viitoare, mBrBi tat$l, adresBndu)se 8

psi!iatrului. aul i)a urm$rit cu privirea pe cei trei indivi9i atBt de nesu?erii. Simea #n continuare vibraiile pe care le transmitea actorul. 8ar de data aceasta, le simea -i pe cele pe care le propaga ?iul puternice -i impetuoase. 'ndele unei animo9it$i pro?unde #ndreptate #mpotriva tat$lui. ;n clipa aceea, un gBnd cumplit a str$b$tut mintea lui aul. :ra atBt de -ocant #ncBt a #ncercat s$)l #ndep$rte9e cBt mai repede cu putin$. 8ar el a re?u9at s$ dispar$, trans?ormBndu)se #ntr)o certitudine. Ktia ce soart$ #l a-tepta pe 0oni 1rennan. %iul #-i va ucide tat$l. %oarte curBnd. 8ar ce naiba se #ntBmpla cu elH D 8oamnaHL D Stau??er. Marie Stau??er. oliistul a respirat adBnc. :ra un om gras, prost #mbr$cat -i b$rbierit #n aceea-i manier$ negli>ent$. 3u)l interesa cum ar$ta sau ce credeau oamenii despre el. 3u)i pl$cea slu>ba pe care o avea, dar #i o?erea acoperire pentru a?acerile sale necinstite. D 'nde ai v$9ut pisicaH D Acolo, spuse Marie, ar$tBndu)i covorul din !ol. isica era acolo. D A!a, spuse poliistul. A #nceput s$ se scobeasc$ printre dini cu vBr?ul degetului. "e ?emeie proast$E 8ar era dr$gu$. ;n >ur de trei9eci de ani, se gBndi el, cu p$rul negru, cu o siluet$ 9velt$ -i o gur$ apetisant$. oliistul o anali9a cu o privire lasciv$. Soul ei era un tip norocos asta #n ca9ul #n care era m$ritat$. "ele mai multe ?emei din 9on$ erau divorate sau desp$rite de soii lor. :rau ?emei de vBrst$ mi>locie, care locuiau #n vile impresionante, aveau unul sau doi copii -i un so care ?ugise cu secretara. Ki ce ?$ceau toat$ 9iuaH St$teau #n buc$t$rie, visBnd la 9ile mai bune -i a-teptBnd pensia alimentar$. "e p$cat de timpul irosit -i de trupurile lor ce lBnce9eau aiureaE :l le)a ?$cut adesea 8

avansuri. A ?ost de cBteva ori pedepsit pentru purtarea sa, dar nu)i prea p$sa. 8ac$ oamenii ar ?i -tiut ce ?$cea el #n realitate de ?apt, ce ?ac cu toii #n aceast$ lume mint, #n-al$, ?ur$, tr$dea9$E Asta este menirea lor. D A-a deci, spuse el, #ncle-tBndu)-i ma*ilarul cu 9gomot. Ai g$sit pisica moart$ #n cas$, ai dus)o pe ?iica dumneavoastr$ la -coal$ -i v)ai #ntors. 8ar pisica disp$ruse. 8e aceea, ai apelat la noi. D 8a, spuse Marie r$bd$toare. 3u)i pl$ceau privirile pe care i le arunca poliistul, dar era un repre9entant al legii. D Ki nimeni altcineva nu mai are c!eia de la cas$H #ntreb$ el, su?lBndu)-i nasul #ntr)o batist$ murdar$. D 3u, cu e*cepia soului meu -i a servitoarei noastre, care nu se a?lau aici. D Am s$ arunc o privire #n >ur. D C$ rog, spuse Marie. oliistul a inspectat camerele pe #ndelete. Ktia care era problema ei. 0eama. ;n aceste ultime s$pt$mBni, preluase nenum$rate apeluri din partea ?emeilor. Ktiau c$ uciga-ul #n serie umbla #nc$ liber pe str$9i, de aceea erau stresate -i speriate. 3u le putea #nvinov$i pentru asta. 8ac$ ar ?i putut, ar ?i purtat cu el o mitralier$, nu doar un pistol. D :i bine, spuse el t$ios, este evident c$ soul dumneavoastr$ sau servitoarea au descoperit pisica moart$ -i au luat)o de aici. D 3u, spuse Marie pe un ton ?erm. ;-i d$dea seama c$ poliistul nu o credea -i nu #ndr$9nea s$)i spun$ povestea m$t$niilor sau s$)l in?orme9e despre dispariia cBinelui, pentru c$ nici pe acesta nu)l mai g$sea. 8omnule o?ier, am sunat)o pe servitoare@ nu -tie nimic despre asta. 2ar soul meu nu este niciodat$ acas$ la aceast$ or$. Am v$9ut cu oc!ii mei pisica. :ra moart$. "Bnd m)am #ntors de la -coal$, n)am mai g$sit)o. "ineva a intrat #n cas$ de dou$ ori ca s$ pun$ pisica aici -i apoi ca s)o scoat$. D Ai vorbit cu soul dumneavoastr$H #ntreb$ poliistul pe un 8

ton bat>ocoritor. Ai #ntrebat veciniiH Ai ?$cut vreo ?otogra?ieH roblema se pune #n ?elul urm$tor+ cine ar intra #n casa dumneavoastr$ ca s$ ?ure o pisic$ moart$H Ktiu c$ nu toi oamenii sunt normali #n ora-ul $sta, spuse el, plimbBndu)-i limba peste bu9ele cr$pate, dar cei mai muli se mulumesc cu >a?urile. &ai s$ mergem -i la eta> s$ vedem dac$ vom descoperi cevaE 7uai)o #nainteE Cin dup$ dumneavoastr$. oliistul -i)a aintit oc!ii asupra posteriorului ei #n timp ce Marie urca sc$rile. 7a un moment dat a clipit brusc. 2 s)a p$rut c$ a v$9ut pe cineva la eta>. A clipit din nou, dar nu era nimic. robabil c$ era un >oc de lumini. A #nceput s$ urce -i el. D Atac)oE #i -opti t$ios o voce #n urec!e. D o?timH spuse poliistul cu voce tare. Kocat, s)a #ntors ca s$ vad$ cine vorbise. Ai spus cevaH D 3u, spuse Marie surprins$. oliistul s)a albit la ?a$. Au9ise, ?$r$ #ndoial$, o voce de ?emeie, dar cum era posibil a-a cevaH "Bnd a pus piciorul pe ultima scar$ de la eta>, ordinul a venit din nou, dar de aceast$ dat$ #l au9ea #n mintea lui. <Atac)oEA #i -optea vocea l$untric$, repetBnd insistent cuvintele. oliistul mai au9ise aceast$ voce, #n mod deosebit atunci cBnd ?ura diverse lucruri sau depunea m$rturie ?als$ la tribunal. 8ar aceasta era r$sun$toare -i puternic$. / imita pe a lui. Au intrat #mpreun$ #n dormitorul principal. oliistul se pre?$cea c$ cercetea9$ camera, dar nu o pierdea din oc!i pe Marie, care st$tea lBng$ pat. Marie #l urm$rea -i ea. ;-i #ncruci-ase braele #n >urul corpului. 8e ce o privea atBt de ciudatH Se simea vulnerabil$ -i speriat$. D 3u e nimeni aici, spuse poliistul. S)a #ndreptat spre ea. ;n mintea sa, #-i #nc!ipuia c$ percepe mesa>ele subtile, dar seduc$toare pe care i le trimitea Marie. :ra evident c$ ?emeia #l voia, nu)i a-aH Simea -i vedea asta #n oc!ii ei. :ra dornic$ s$ ?ac$ se*. Ki #n plus, cine va a?la de mica lor aventur$H 8

Marie s)a dat un pas #napoi. oliistul, #nl$nuit de ?ore ale r$ului despre care nu -tia nimic, a ridicat mBna, #n #ncercarea de a o cuprinde #n brae. Cei sc$pa basma curat$, #i spunea vocea l$untric$. 3u vor e*ista martori, #i promit. Atunci, a sunat tele?onul de pe noptier$. A spulberat vra>a. Marie s)a repe9it s$ ridice receptorul, cu mBinile tremurBnde. D 5loriaE ip$ Marie, i9bucnind #n lacrimi. Am #ncercat s$ te g$sesc. Cino imediat aiciE Apoi, alb$ la ?a$, #i spuse poliistului+ 3u mai e ca9ul s$ r$mBnei. C$ rog s$ plecai acumE oliistul o privea nedumerit, #ncercBnd s$)-i revin$ din starea ciudat$ #n care se a?lase -i pe care nu -tia cum s)o de?ineasc$. /are ea #i citise gBndurileH 2mposibil. 8ar tele?onul #i spulberase dorinele necurate. D 1ine. Sunai)m$ dac$ avei nevoie de mineE spuse el, 9Bmbind neconving$tor. "oborBnd sc$rile, s)a #ndreptat spre ma-in$, s)a urcat la volan -i a pornit motorul. e -osea, s)a uitat la un moment dat #n oglinda retrovi9oare. ;n mi>locul drumului st$tea un b$rbat corpolent, cu p$rul legat la spate. ;i p$rea cunoscut, c!iar ?oarte cunoscut. oliistul a clipit din oc!i, iar b$rbatul a disp$rut. ;ntre timp, Marie nu)-i mai putea st$pBni plBnsul. Ktia c$ se #ntBmpl$ ceva, dar nu putea s$ spun$ cu preci9ie despre ce anume era vorba. 3ici nu era de mirare, dac$ inem seama c$ evenimentele dep$-eau puterea ei de #nelegere, dep$-eau lumea noastr$ raional$. 8emonii #-i ?$ceau intrarea #n scen$. &anlondaJes s)a ridicat #n picioare. 0r$s$turile distinctive ale directorului #nc!isorii de ma*im$ siguran$ te duceau cu gBndul la constituia solid$ a unui soldat -i la caracterul in?ernal al unui tiran. D Salut, aul. Momentele de #ntBmpinare erau la ?el de scurte -i casante ca #ntotdeauna@ &anlon ura activit$ile legate de administraie, a-a cum #i ura -i pe deinui. ;i cuno-ti pe ace-ti 8

oameni. :mma 1recO, doctor psi!iatru, 8arrelbartlett, asistentul meu, at &arbison, directorul "orpului 8 -iL Pe??eic!enberger de la 8epartamentul Sistemelor de Securitate, care se ocup$ de sistemul computeri9at al #nc!isorii. Stai >osE spuse el, ar$tBndu)i lui aul un scaun din spatele mesei construite #n stilul celor de la %ormica. Apropo, studenta ta -i)a revenit, nuH 3u e*ist$ probleme, sper, continu$ el, aintindu)-i oc!ii asupra lui aul. D 3u, e bine, r$spunse aul, mustrBndu)se #n gBnd pentru c$ nu o mai vi9itase pe Su9anne de dou$ 9ile. ovestea a cam speriat)o, ce)i drept, continu$ el, #ndulcind puin lucrurile, dar se simte mai bine acum. D A-a cum am anticipat, spuse directorul #nc!isorii. :i bine, se adres$ el celorlali, ce dracuB s)a #ntBmplatH D 8omnule, #ncepu at &arbison nervos, toate u-ile celulelor sunt controlate electronic. 8oar pa9nicii le pot desc!ide introducBnd o parol$ -i o c!eie special$. D Ktiu asta, r$spunse directorul. 3u sunt idiot. 0reci mai departeE D Sc!ramp, pa9nicul care era atunci de serviciu, continu$ &arbison, alb la ?a$, este convins c$ nu a ?olosit nicio c!eie ca s$ desc!id$ celula lui Marl Mramer. 2ar computerele nu au #nregistrat nimic #n acest sens, dup$ cum susin in?ormaticienii. 8irectorul -i)a mutat apoi privirea spre operatorul sistemelor computeri9ate. <5eniileA #i pl$ceau -i mai puin decBt deinuii sau activit$ile administrative. 7ista lucrurilor pe care &anlondaJes le ura era interminabil$. D S$ au9imE spuse el. D :ste adev$rat, domnule, spuse :ic!enberger cu vocea gBtuit$ de emoie, >ucBndu)se nervos cu oc!elarii. 3imeni nu a primit ordinul s$ desc!id$ celula lui Mramer. 3u -tim ce s)a #ntBmplat. D 3u -tiiH i9bucni &anlondaJes. Mramer iese din celul$ -i aproape reu-e-te s$ viole9e o vi9itatoare -i voi nu -tii ce s)a #ntBmplatH 3e)am putea con?runta cu un proces de 9ile mari -i 8

voi nu -tii ce s)a #ntBmplatH SBngele p$rea s$)i e*plode9e #n orice clip$, atBt de ro-u era la ?a$. e Sc!ramp l)am dat a?ar$. 2ar pe tine te s?$tuiesc continu$ directorul, canali9Bndu)-i mBnia spre :ic!enberger s$)i veri?ici computerele, pentru c$ dac$ se mai #ntBmpl$ a-a ceva 9bori -i tu de aici. 8irectorul continu$ nemilos+ D Creau un raport de la ?iecare dintre voi pBn$ mBine diminea$ la ora 9ece, #n care s$ e*punei pe larg tot ce s)a #ntBmplat. /bligatoriuE S)a ridicat apoi #n picioare, spunBnd+ aul, vreau s$ vorbesc cu tine. Au ie-it #mpreun$ pe !ol. 8aJes s)a uitat #n stBnga -i)n dreapta ca s$ se conving$ c$ nu)i au9ea nimeni. Apoi, s)a apropiat de psi!iatru, -optindu)i+ D 2ndividul $sta, Mramer, este #ntr)adev$r criminalul #n serie, spuse el #ncet, b$tBndu)l pe aul cu degetul #n piept. Ai dat)o #n bar$. D "e vrei s$ spuiH r$spunse aul arogant. Acest om era doar un simplu director de #nc!isoare. "e -tia el despre comple*itatea problemelor psi!iatriceH &anlondaJes l)a strBns cu putere pe aul de bra, spunBndu)i+ D Ascult$)m$, -tiu ce vorbescE Am petrecut trei9eci de ani printre scursurile astea, continu$ el. Ki s$)i mai spun cevaE "eilali deinui #l -tiu de ?ric$ pe Mramer -i asta #nseamn$ ceva #ntr)o gr$din$ 9oologic$ de genul acesteia. Atacul asupra studentei tale nu este un ca9 i9olat. rietenul nostru -tia ?oarte bine ce ?ace. D 3u cred, spuse aul. 3u)i pl$cea s$ primeasc$ lecii de la oameni care #i erau in?eriori din punct de vedere intelectual. D Ascult$)m$, domnuleE spuse &anlondaJes, ameninBndu)l cu degetul. /i ?i tu un psi!iatru mare -i tare, dar ar ?i bine s$ ?aci ce)i spun euE 5$se-te o cale s$)l aducem din nou pe animalul $sta de Mramer #n ?aa >ustiiei, alt?el nu mai ai ce c$uta aiciE S)a terminat cu vi9itele tale la #nc!isoareE Ki nu uita o ?at$ s)a sinucis 8

din cau9a opiniilor tale <genialeA ?$cu o pau9$ ca s$)-i accentue9e ultimele cuvinte iar eu sunt #n pragul alegerilor, -i nu vreau s$ le pierd. &anlondaJes s)a #ndep$rtat apoi cu pa-i repe9i. aul l)a urm$rit cu privirea. 4elaia lui cu directorul #nc!isorii -i cinci ani de munc$ -i vi9ite ?$cute deinuilor se vor duce pe apa sBmbetei. este o >um$tate de or$ #ns$, aul se trans?ormase -i el #ntr)un butoi de pulbere gata s$ e*plode9e. D at, i9bucni el mBnios, eu sunt psi!iatrul aici, nu uitaE 3u sunt nebun am $/ut o ?emeieE St$tea #n spatele meu. Se uita la Mramer, pentru numele lui 8umne9euE Am #ntBlnit)o asear$. / c!eam$ &elen. D 3u a ?ost nimeni, aul, se bBlbBi directorul "orpului 8. ot s$)i dovedesc asta. &ai s$ veri?ic$m casetele #nregistrate de camerele de luat vederiE :i au urm$rit cu atenie ?iecare caset$ #n parte. 8ar nu ap$rea nicio ?emeie aul trebuia s$ recunoasc$ asta. ;n a?ar$ de Su9anne 8elane( -i :mma 1recO, nu mai era nicio alt$ ?emeie atunci cBnd Mramer o inea ostatic$ pe Su9anne. e caset$ mai ap$reau doar aul -i cei doi pa9nici. at a dat din umeri obosit. D 7as)o balt$E robabil c$ i s)a p$rut. : de #neles, dac$ inem seama de scena dramatic$ la care asistam cu toii. D Creau s$ vorbesc cu Mramer. D 3u e c!iar momentul cel mai potrivit. D Creau s$ vorbesc cu el, spuse aul t$ios. 8ac$ nu m$ la-i, m$ duc imediat la director. D M$ ameniniH #ntreb$ &arbison, -ocat. 3u)l v$9use niciodat$ pe psi!iatru comportBndu)se #n acest ?el. D 8a. 'n loc #ngro9itor, cu perei albi, unde nu p$trundea decBt lumin$ ?iltrat$, "orpul : era situat sub curtea principal$ a #nc!isorii. Aici erau #nc!i-i cei care comiseser$ crime cu adev$rat 8

inimaginabile. ;n pre9ent, #i <g$9duiaA pe criminalii cei mai cunoscui din "ali?ornia. rintre ei se reg$seau "!ris "ooper, care torturase oameni urmBnd ni-te ritualuri satanice bi9are, ce presupuneau printre altele ca uciga-ul s$ bea sBngele victimelor sale@ 8ave 'rc!, un psi!opat care ucisese peste dou$9eci de copii@ Per9( alubicOi, un asistent medical care le in>ectase pacienilor s$i diverse otr$vuri@ &anO Pacobsen, care #mpu-case cincispre9ece oameni la serviciu, pentru c$ cineva #i gre-ise statul de plat$@ Abdul Mali, care aruncase #n aer un avion de pasageri ca s$ atrag$ atenia grupului politic din care ?$cea parte. / list$ a damnailor. aul #i vi9itase pe ace-ti deinui, supunBndu)i la diverse tratamente psi!iatrice. 8ar mintea lor era rupt$ de realitatea #n care tr$iau, #nl$nuit$ #ntr)o lume l$untric$ distructiv$ -i inaccesibil$. :rau ni-te oameni care nu cuno-teau noiunea de compasiune, mil$ sau remu-care. &anlondaJes l)a condamnat, a-adar, pe Mramer s$ petreac$ trei luni de i9olare complet$ #ntr)o celul$ din "orpul :, unde nu avea voie s$ vad$ pe nimeni dou$9eci -i patru de ore pe 9i, -apte 9ile pe s$pt$mBn$. a9nicii l)au adus pe Mramer #n lanuri #ntr)o camer$ goal$, unde l)au legat cu c$tu-e de un 9id. aul a intrat -i s)a a-e9at pe podea. D Surpri9e, surpri9eE spuse criminalul pe un ton sarcastic. si!iatrul se interesea9$ de s$n$tatea mea. aul nu a rostit niciun cuvBnt. A a-teptat ca pa9nicii s$ plece din camer$, p$strBnd o distan$ considerabil$ ?a$ de persona>ul #nl$nuit de perete. Apoi, a #nc!is oc!ii. A simit atunci un -oc cumplit, ca -i cBnd ar ?i ?ost electrocutat. 0r$ia aceea-i e*perien$ pe care o tr$ise de diminea$ #n pre9ena lui 0oni 1rennan -i a ?iului s$u. 8ar de aceast$ dat$, sen9aiile erau di?erite, mult mai dramatice. 8ac$ vibraiile pe care le trimiteau actorul -i ?iul s$u erau similare cu cele pe care le tr$ie-ti cBnd #noi #n ape turbulente, #n ca9ul lui Mramer, se simea prins #n mi>locul unei tornade. aul simea valuri de 8

cru9ime -i r$utate rev$rsBndu)se din #ntreaga ?iin$ a uciga-ului. Aceste sentimente, intense -i pro?unde, erau #ndreptate spre aul, #ncercBnd s$)i str$pung$ trupul -i su?letul, ca -i cBnd se a?la #ntr)o barc$ pe o mare agitat$, iar Mramer #ncerca s$ o r$stoarne. :ra o e*perien$ #nsp$imBnt$toare, crud$ -i implacabil$. aul a desc!is imediat oc!ii. D Simi -i tu, nu)i a-aH spuse Mramer, lingBndu)-i bu9ele. D "e e astaH #ntreb$ aul. D "ine -tieH r$spunse el dispreuitor. Ktia, dar nu voia s$)i spun$. aul a #nc!is oc!ii, tr$ind din nou tumultul #n #ncercarea de a p$trunde tBlcul acestei e*periene bi9are. D "ine era ?emeiaH D "are ?emeieH D %emeia care st$tea #n spatele meu cBnd ai atacat)o pe studenta mea, spuse aul. &elen. Ai v$9ut)o. Ktiu c$ ai v$9ut)o. "ine eH 0$cere. aul simea o sc!imbare #n vibraiile pe care le propaga uciga-ul. D 6i)e ?ric$ de ea, nu)i a-a, MarlH :a te)a ?$cut s$)i dai drumul ?etei. 8ar cum a ?ost posibil acest lucruH 8e-i Mramer nu a spus nimic, vibraiile erau mai elocvente decBt toate cuvintele la un loc. Calurile de cru9ime se #mbinau acum cu valurile de team$. 7ui Mramer #i era ?ric$. 'n criminal #n serie care b$gase spaima #n su?letul semenilor s$i era terori9at la rBndul lui. 8ar de ceH "e putea s$)i provoace o spaim$ atBt de puternic$H D a9niciE ip$ Mramer. Creau s$ m$ #ntorc #n celul$. a9nicii s)au #ntors -i l)au eliberat din c$tu-ele care #l intuiser$ de 9id. Mramer #l privea ?i* pe aul. "Bnd a trecut pe lBng$ el, s)a aplecat ca s$)i -opteasc$ ceva la urec!e+ D "aut$ semnele, prostuleE 8e la #nc!isoare, aul a plecat acas$. 2)a trebuit mult ca s$ a>ung$ la destinaie, pentru c$ a ?ost prins #n tra?ic. 8ar acest 8

r$ga9 i)a o?erit -ansa s$ medite9e asupra lucrurilor care i se #ntBmplaser$ #n ultimul timp. Se petrecea ceva r$u. oate <r$uA nu era termenul cel mai potrivit. Se con?runta cu o !ipersensibilitate ciudat$. 8ar de ceH 3u putea ?i re9ultatul stimulilor e*terni@ nu se droga, nu bea -i nici nu urma vreun tratament. :ra vorba de o dis?uncie a creieruluiH 3u. Cederea era bun$, nu avea dureri de cap, nu su?erise colapsuri -i nici nu) -i pierduse memoria. S$ ?ie oare un simptom de depresieH 3icidecum. 8impotriv$. Mintea sa era lucid$ -i p$trun9$toare. Ascuit$ ca un brici. "u toate acestea, eAista o problem$. &elen ea era problema. Ki aul, -i Mramer o v$9user$ #n 9iua #n care Su9anne ?usese atacat$. 8ar #n a?ar$ de ei, nimeni altcineva nu o mai v$9use. Ki mai ciudat era ?aptul c$ lui Mramer #i era ?ric$ de ea. 3u avea nicio logic$. Ki nici cuvintele pe care Mramer i le spusese la plecare nu aveau nicio noim$. "e semneH "e voia s$ spun$H "urBnd, aul a parcat ma-ina pe aleea din ?aa casei. :ra o sear$ ?rumoas$, sc$ldat$ #ntr)un apus de soare minunat. / imagine de neuitat. Atunci Marie a ie-it #n ?ug$ din cas$, plBngBnd. S)a aruncat pe parbri9, spunBnd+ 4ac!el.

"A 20/7'7 1.

<4$ul care iese la lumin$ din om -i care ?$r$ #ndoial$ s$l$-luie-te #n el este de dimensiuni gigantice, a-a #ncBt ceea ce 1iserica nume-te p$catul originar, re?erindu)se la gre-eala relativ nevinovat$ comis$ de Adam -i :va, este aproape un eu?emism. ;n realitate, problema este mult mai grav$ -i subestimat$ #ntr)un mod ru-inos.A "arl Pung, (ul nedescoperit

"ardinalul 1enelli st$tea #mpreun$ cu cei doi cardinali -i p$rintele du!ovnic lBng$ mormBntul S?Bntului etru -i le povestea istoria arginilor lui 2uda. D S?Bntul Matei, autorul uneia dintre :vang!elii, relatea9$ modul #n care &ristos a ?ost tr$dat. reoii cei mai de seam$ -i b$trBnii norodului s)au strBns #n palatul marelui preot, "aia?a. :i s)au s?$tuit s$)l areste9e pe 2isus #n tain$ -i s$)l omoare. /ca9ia li s)a ivit #n curBnd. 'nul dintre cei doispre9ece apostoli ai lui &ristos era 2uda 2scarioteanul, un !o de rBnd. ;nainte ca 2uda s$ #mpart$ pBinea cu 2isus la "ina cea de 0ain$, Satana s)a #ntrupat #n el. Atunci, s)a dus la preoii Sinedriului -i i)a #ntrebat+ )e %mi $e'i da dac Fl $oi da pe m+inile $oastre; :i i)au dat trei9eci de argini. ;n noaptea aceea, 2uda s)a dus #n 5r$dina 5!etsemani, #nsoit de gloat$, -i acolo, printr)un s$rut, a tr$dat 7umina 7umii. 2isus a ?ost apoi luat de preoi -i de b$trBnii 8

norodului -i dus la ilat, guvernatorul roman, pentru a ?i cruci?icat. S?Bntul Matei mai spune c$, atunci cBnd 2uda a reali9at ce)a ?$cut+
Ls)a c$it -i a dus #napoi cei trei9eci de argini, spunBndu) le preoilor celor mai de seam$ -i b$trBnilor+ <Am p$c$tuit, c$ci am vBndut sBnge nevinovat.A <"e ne pas$ nou$HA i)au r$spuns ei. <0reaba ta.A 2uda a aruncat arginii #n 0emplu -i s)a dus de s) a spBn9urat. reoii cei mai de seam$ au strBns arginii -i au spus+ <3u este #ng$duit s$)i punem #n vistieria 0emplului, ?iindc$ sunt pre de sBnge.A Ki dup$ ce s)au s?$tuit, au cump$rat cu banii aceia 6arina olarului, ca loc pentru #ngroparea str$inilor. 2at$ de ce arina aceea a ?ost numit$ pBn$ #n 9iua de a9i 6arina sBngelui.

"ardinalul 5ra9iani i)a aruncat lui 1enelli o privire aspr$. D Crei s$ spui c$ arginii lui 2uda mai e*ist$ -i ast$9iH D 8a, -i au o putere imens$. 8oar doi oameni -tiu ce v$ voi spune acum+ papa -i -e?ul S?Bntului /?iciu. Acest secret a ?ost transmis #nc$ de la #nceputurile papalit$ii tuturor celor care au ocupat tronul S?Bntului etru. :ste, poate, cel mai bine p$strat secret al 1isericii. :*presiile de pe c!ipurile cardinalilor tr$dau o spaim$ cumplit$. 3iciunul dintre cei pre9eni nu voia s$ a?le restul pove-tii. :ra un secret #nsp$imBnt$tor, cu implicaii pe care nu doreau s$ le anali9e9e. 8ar 1enelli nu avea alt$ opiune. 2 se ceruse s$ le de9v$luie cumplita tain$. "u oc!ii aintii la 9idul ro-u din ?aa lor, el -i)a #nceput povestea+ D ;n aceast$ lume, e*ist$ multe lucruri care dovedesc adev$rul :vang!eliilor dove9i palpabile ale evenimentelor divine. Moa-tele unui s?Bnt, !ainele #nsBngerate ale unui martir, scrierile unui p$rinte al 1isericii toate acestea sunt dovada cert$ a unui adev$r divin, mani?estat prin comportamentul uman -i ?iecare dintre ele poart$ amprenta binelui atotcuprin9$tor. 8ar despre latura cealalt$, despre ?orele r$ului -i mi>loacele prin care pot ?i 8

invocate, 1iserica a p$strat t$cerea de)a lungul secolelor. Ki asta ca s$)i #mpiedice pe cei naivi -i pe cei nec!ib9uii s$)-i ?ac$ singuri r$u. Ki #n mod deosebit, 1iserica a p$strat t$cerea asupra arginilor lui 2uda. 1enelli a o?tat adBnc. "!iar -i #n acele momente, cBnd st$teau lBng$ mormBntul S?Bntului etru, cel mai de pre sanctuar al 1isericii, se simea nelini-tit, ca -i cBnd alte pre9ene tainice -i nev$9ute se a?lau acolo, ascultBndu)i cuvintele. D 8omnul nostru continu$ el a ?ost vBndut pentru trei9eci de argini, ?iecare dintre ei ?iind impregnat cu ?orele r$ului. 8up$ #nvierea 8omnului, S?Bntul etru a preluat ?rBiele 1isericii. 3umai el -tia despre ?ora distructiv$ a acestor monede, ast?el c$ -i)a asumat responsabilitatea de a le strBnge. :le nu aveau nicio putere #n ?aa lui, dar numai a lui, c$ci 8omnul nostru a spus+ <0u e-ti etru -i pe aceast$ piatr$ voi 9idi 1iserica mea i por'ile iadului nu o $or &irui.A "e s)a #ntBmplat a-adar cu aceste monedeH 1iblia ne spune c$ preoii -i b$trBnii norodului au cump$rat cu ele un teren = 6arina sBngelui ca loc de #ngrop$ciune pentru str$ini. 3umele celui care a vBndut p$mBntul a r$mas necunoscut, iar arginii pe care i)a primit ca plat$ pentru acest teren s)au r$spBndit curBnd #n #ntregul 2mperiu 4oman. 4ecuperarea lor era o sarcin$ e*trem de grea. 8ar primul apostol nu a -ov$it nicio clip$ -i a luptat din r$sputeri ca s$)-i duc$ misiunea la bun s?Br-it. ;n c$l$toriile sale, a avut mai multe revelaii care l)au a>utat s$ descopere locul #n care se a?lau monedele. 'nele au a>uns #n Antio!ia, altele la 4oma, iar cBteva #n "orint. :le se a?lau #ntotdeauna #n posesia celor bogai -i puternici, a tiranilor -i a oamenilor ?$r$ mil$. 'ltimii ani din via$ i)a dedicat misiunii sale s?inte. ;n momentul #n care arginii a>ungeau #n mBinile S?Bntului etru, #-i pierdeau puterile male?ice. 8ar c!iar -i #n timpul c$ut$rilor sale, #ngerii #ntunericului ?$ceau tot ce le st$tea #n putin$ ca s$ de>oace planurile S?Bntului etru. Ki l)au ?olosit pe post de mi>locitor pe #mp$ratul roman 3ero, unul dintre cei mai barbari oameni care 8

au tr$it vreodat$. 8up$ cum -tii de>a, spuse 1enelli, gesticulBnd, 3ero este cel care i)a acu9at pe cre-tini c$ au provocat incendiul care a distrus 4oma -i tot el a #ncercat s$ distrug$ 1iserica abia #n?iinat$. 1enelli le)a amintit cuvintele scriitorului roman 0acitus despre soarta acelor ne?ericii+ Moartea lor a ?ost trans?ormat$ #ntr)un spectacol de divertisment. Au ?ost #mbr$cai #n piei de animale -i s?B-iai de cBini s$lbatici@ au ?ost intuii pe cruci sau ar-i de vii pe post de tore atunci cBnd apunea soarele. 3ero -i)a pus la dispo9iie gr$dinile personale pentru aceste spectacole, #n care #-i asuma rolul de am?itrion. D rintre cei intuii pe cruce a ?ost -i S?Bntul etru. A ?ost cruci?icat de 3ero #nainte de a recupera toate monedele. D "Bte a recuperatH #ntreb$ cardinalul C(sinsO(. D 8ou$9eci -i dou$, r$spunse 1enelli. 8up$ ce a murit, S?Bntul etru a ?ost #nmormBntat aici spuse el, ar$tBndu)le mormBntul din ?aa lor -i i)au a-e9at al$turi cele dou$9eci -i dou$ de monede. :le stau #n ap$ s?init$, #ntr)o cup$ pecetluit$, pentru ca somnul s$ nu le ?ie vreodat$ tulburat. 3u mai au nicio putere. "$ci Scriptura spune adev$rul+ nici m$car ?ora satanei nu)l poate birui pe p$rintele 1isericii. D Ki celelalte optH #ntreb$ cardinalul 5ra9iani. "!ipul #i era pustiit de povestea cumplit$ pe care o au9ea@ mBinile ce purtau amprenta timpului #i tremurau. D Ktim unde sunt cinci dintre ele. "u toate acesteaL 8in basilica de deasupra lor, s)au au9it atunci b$t$ile clopotului, c$ci era mie9ul nopii. Aerul a devenit dintr)odat$ ?oarte rece. 1enelli s)a uitat la p$rintele du!ovnic. "ine -tie ce mesageri #ntunecai se adunaser$ #n >urul lorH D "ontinuaiE spuse c$lug$rul, v$9Bndu)i e9itarea. D ovestea arginilor v)o pot de9v$lui numai #n pre9ena 8

S?Bntului $rinte, spuse 1enelli, dar sunt #ns$rcinat s$ v$ spun cBte ceva despre natura lor. Arginii lui 2uda arat$ ca ni-te monede simple romane, dinari de argint pe care este gravat$ ?aa lui 0iberius "e9ar. ot ?i utili9ate doar de cineva prins #n mre>ele ?orelor male?ice. Alt?el, sunt lipsite de putere. D rins #n mre>ele ?orelor male?iceH ;n ce sensH #ntreb$ cardinalul C(sinsO(. D "ineva care -i)a vBndut su?letul diavolului. "ei doi cardinali l)au privit #ngro9ii -i -i)au ?$cut cruce. D 8e)a lungul secolelor, continu$ 1enelli v$dit #ngri>orat, #n ciuda r$ut$ii oamenilor, puini s)au #ncumetat s$)-i vBnd$ din proprie voin$ su?letul diavolului. "!iar -i tiranii, torionarii, criminalii, asasinii, de?$im$torii acestei lumi sunt prev$9$tori cBnd vine vorba despre asemenea lucruri. / voce din l$untrul minii lor putreg$ite #i averti9ea9$+ <Ai gri>$, nu merge mai departe, c$ci te vei condamna pentru totdeauna la o via$ #n #ntunericEA 8ar sunt -i oameni care au p$-it #n abis, a-a cum au dovedit)o arginii. D 8ar cum este posibil acest lucruH #ntreb$ 5ra9iani. 1enelli se simea epui9at. / oboseal$ cumplit$ #l sleia de puteri. D 0otul depinde de liberul arbitru al omului. 0oate ?iinele c$rora 8omnul le)a dat via$ #-i pot nega "reatorul, dar #n acest ?el #-i neag$ propria e*isten$. rin aceast$ ?apt$, tot ceea ce repre9int$ -i tot ceea ce iubesc ace-ti indivi9i c$ci dragostea nu este apana>ul ?orelor r$ului dispare ca -i cBnd nu ar ?i e*istat niciodat$. 0rupul -i su?letul nu le mai aparin, deoarece sunt posedai total -i devin o parte din puterile #ntunericului. :i sunt #n slu>ba unui alt st$pBn. D 8ar de ce)ar dori cineva s$)-i vBnd$ su?letul pentru o moned$H #ntreb$ cardinalul C(sinsO(. D entru controlul pe care l)ar avea asupra omenirii -i pentru cunoa-tere. "$ci, pentru o scurt$ perioad$ de timp, o moned$ a lui 2uda i)ar con?eri st$pBnului ei #n?$i-area unui #nger pBn$ 8

cBnd, #n ?inal, #l va distruge pentru totdeauna. "u cBt moneda cap$t$ mai multe puteri, cu atBt procesul distructiv se accelerea9$. ;n ca9ul acestor ultime monede, perioada de iluminare -i de eclipsare a su?letului va ?i e*trem de scurt$. D "e #nseamn$ <cu cBt moneda cap$t$ mai multe puteriAH #ntreb$ cardinalul 5ra9iani. Aceste monede au grade di?erite de putereH 1enelli a #ncuviinat din cap, spunBnd+ D 7a #nceput, toate au ?ost #n9estrate cu aceea-i putere, dar odat$ cu <ani!ilareaA celor dou$9eci -i doi de argini, in?luena acestora s)a trans?erat #n cei opt r$ma-i, ast?el #ncBt ultima moned$ va #ngloba #ntreaga putere a #ntunericului. %orele r$ului vor cB-tiga supremaia #n momentul #n care monedele se #ntorc la sursa lor primordial$ la cel care domne-te peste 6arina sBngelui. "uvintele lui au ?ost #nv$luite #ntr)o t$cere adBnc$. D "ine le poate biruiH #ntreb$ #n cele din urm$ cardinalul 5ra9iani. e c!ipul s$u #mb$trBnit se citea o tristee cople-itoare. Aceast$ noapte era cea mai lung$ -i cea mai dureroas$ din viaa lui. D 3u -tiu, spuse 1enelli cu o voce plin$ de mB!nire. S?Bntul $rinte ne cere acum s?atul #n aceast$ c!estiune. %$cu o pau9$, e9itBnd s$ rosteasc$ cuvintele cumplite+ Cnul dintre ultimii argin'i ai lui -uda a aprut %n lume.

"A 20/7'7 16

<2ntelectul poate ?i umbrit de un #nger negru #n virtutea lucrurilor care par adev$rate L de aceea, cBnd demonii intr$ #n trupul uman, ei acaparea9$ puterile care aparin organelor trupe-ti, putBnd #n acest ?el s$ cree9e anumite impresii legate de aceste puteri.A Malleus Maleficarum, "odul de pentru condamnarea vr$>itoarelor rocedur$ enal$

7a spital, aul -i Marie alergau pe un coridor verde. /amenii roiau #n >urul lor. 'n c$rucior cu medicamente s)a lovit de o targ$ pe care asistenii o #mpingeau spre sala de operaie. "Bteva surori medicale se gr$beau s$ intre #n sc!imbul de noapte. 'n tBn$r cu capul banda>at, ce #ncerca s$)-i revin$ din ma!mureal$, st$tea pe o banc$ de lemn, ?$r$ s$ -tie c$ prietena lui murise pe masa de operaie -i c$ nu se va mai urca la volan multe vreme. aul strBngea din dini. 'ra spitalele. 'ra moartea. Au a>uns #n cele din urm$ la secia de pediatrie, #nainte de a intra, aul s)a #ntors spre Marie. Abia dac$ scoseser$ vreun cuvBnt #n drumul spre spital. :a era ?oarte palid$. D 4ac!el a c$9ut dintr)un leag$n, a-a i)au spusH 3imic altcevaH 3u i)au dat niciun alt am$nuntH #ntreb$ el v$dit sup$rat. D A-a mi)au spus cei de la -coal$, r$spunse Marie. 8

D 8e ce nu o supraveg!ea nimeniH D "Bnd s)a #ntBmplat incidentul, au v$9ut o ?emeie trecBnd pe lBng$ ea, dar nu s)a oprit s)o a>ute. 3u era cadru didactic. D %ire-te. 3imeni nu #ntinde o mBn$ de a>utor #n acest ora-, spuse aul cuprins de o mBnie ce nu)i era caracteristic$. ;n mod normal, era un tip calm, dar ast$9i era ?urios. Avea o 9i proast$. Marie nu)i simea tumultul. :a #ncerca s$ #neleag$ tBlcul evenimentelor din ultimele dou$spre9ece ore, dar nu reu-ea, c$ci toate duceau spre o conclu9ie #nsp$imBnt$toare. 3ici ea nu se simea prea bine trupul i se p$rea greu -i letargic, iar mintea sec$tuit$ parc$ de energie era incapabil$ s$ se concentre9e. "e se #ntBmplaH Su?erise oare o c$dere nervoas$H 8ar totul s)a des?$-urat pe nea-teptate, ca -i cBnd un nor negru pogorBse asupra ei. Au intrat #n secia destinat$ pacienilor accidentai. 'n doctor a venit #n #ntBmpinarea lor -i le)a strBns mBinile. D / inem pe ?iica dumneavoastr$ sub observaie #n seara asta. S)a lovit destul de r$u la cap. :ra tBn$r, avea p$rul ro-cat -i p$rea c$ abia ie-ise de pe b$ncile -colii. 3u)i inspira prea mult$ #ncredere. D ;i vei ?ace, ?ire-te, o tomogra?ie, nuH D 8a, r$spunse medicul, 9Bmbind vag, neputBnd s$ spun$ cu certitudine dac$ aul ?$cea parte din breasla medicilor sau nu. A-a p$rea. Apoi continu$+ 3u -tii niciodat$ ce consecine pot avea loviturile la cap. Aici este ?iica dumneavoastr$, spuse el, conducBndu)i #ntr)o alt$ camer$. 2)am administrat un sedativ, pentru c$ avea dureri mari. 8oarme de vreo >um$tate de or$. 4ac!el avea capul banda>at. "!ipul #i tr$da o lini-te adBnc$. D 8oamn$ Stau??er, putei s$)mi spunei datele personale ale lui 4ac!elH Marie s)a ridicat #n picioare -i l)a #nsoit pe doctor. ;ntre timp, aul -i)a concentrat atenia asupra ?iicei sale. / iubea mai presus de orice altceva. aul a #nc!is oc!ii. ;n doar cBteva secunde, a simit sen9aiile 8

pe care le propaga trupul ei, dar acestea erau cu totul di?erite de cele pe care le simise #n pre9ena lui Mramer sau a actorului de cinema. Cibraiile pe care le transmitea 4ac!el erau line -i ondulate ca valurile blBnde ale unui ocean imens. :rau e*presiile de iubire ale lui 4ac!el ale iubirii pe care o purta tat$lui ei, dar -i celorlali. aul se simea cople-it de aceste sen9aii, iar oc!ii i s)au umplut de lacrimi. "um era posibil acest lucruH "um reu-ea s$ p$trund$ #n e*istena l$untric$ a ?etiei sale, cum putea s$)i simt$ emoiile atBt de intimeH 3u)i venea s$ cread$+ era imposibil. ;n aceste clipe, undele au #nceput treptat s$ se sc!imbe. Au devenit turbulente, prevestind declan-area unei ?urtuni puternice. 4ac!el a #nceput s$ se agite nelini-tit$ #n pat, tulburat$ de spirite nev$9ute. D 0e simi bineH aul a tres$rit la au9ul vocii soiei sale. D 8a, r$spunse el t$ios. Apoi s)a ridicat #n picioare, spunBnd+ M$ duc s$ vorbesc cu doctorul. 8ar a minit. /dat$ a>uns pe coridor, aul a trecut gr$bit de sala de operaii, a>ungBnd #ntr)o alt$ secie a spitalului. ;n acest timp, puterea argintului lui 2uda l)a #nc$tu-at din ce #n ce mai mult. :nergia lui spiritual$ s)a insinuat #n su?letul s$u, #ncetinindu)i ?unciile simurilor pentru a)l #mpiedica s$ opun$ re9isten$. recum un -arpe uria-, ?ora sa transcendental$ #l #nv$luia implacabil. 0recBnd prin seciile spitalului, aul avea sen9aia c$ altcineva p$-ea #n locul lui. Simea ?ragilitatea universului s$u -i sensibilitatea lumii #n care tr$ia. /dat$, #n timpul unui e*periment medical, a luat Mescalin. ;n scurt timp, realitatea s)a distorsionat #ntr)un mod ciudat, dar minunat. "ovoarele ver9i au devenit -i mai ver9i, ?lorile au c$p$tat nuane iri9ate, culorile tablourilor au ?u9ionat, p$rBnd s$ se reverse #n cascade asupra lui. 8e data aceasta, #ns$, lucrurile erau di?erite+ vi9iunea lui aul era adev$rat$. "ovoarele, pereii, obiectele #n sine #-i p$strau 8

dimensiunile -i culorile+ negrul era negru, iar nuanele str$lucitoare #-i menineau str$lucirea #n limitele realit$ii. ;n ca9ul oamenilor, lucrurile st$teau cu totul alt?el. "e trans?ormare uluitoareE 7a secia de pediatrie, simea -i vedea aura copiilor. 3u mai era vorba de simple vibraii, ci vedea o lumin$ de o intensitate cople-itoare@ vedea culori de o puritate des$vBr-it$+ albastrul cerului, ro-ul sBngelui, portocaliul ra9elor de soare, verdele m$rii nem$rginite. S)a a-e9at pe patul unei ?etie. 8e-i era #n com$, radia o lumin$ str$lucitoare, cald$ -i lini-titoare, de o intensitate orbitoare. 8e-i ?iina ei era muribund$ #n aceast$ lume, #n cealalt$ c$p$ta dimensiuni !iperboli9ate. 7a secia de geriatrie, culorile nu mai aveau aceea-i puritate -i intensitate. Aici, tristeea, mBnia -i celelalte sentimente asociate cu su?erina uman$ sl$beau -i diminuau ?ora transcendental$. 8ar aura era acolo. aul a intrat #n ?inal #ntr)o camer$ pe u-a c$reia scria <Morg$A. ;n$untru, a desc!is un ?rigider. %$r$ s$ desigile9e sacii #n care se a?lau cadavrele, a r$mas un timp printre ele. 8ar nu a simit nimic nici vibraii, nici culori. "adavrele umane nu transmiteau nimic. 2ndi?erent despre ce era vorba, se gBndi aul, acel <cevaA murea odat$ cu trupul. robabil c$ percepea ?ora vieii umane. ;n clipa aceea, un asistent medical a intrat #n sal$, #mpingBnd o targ$ pe care se a?la un cadavru. 7ui aul nu)i venea s$ cread$, pentru c$ #i vedea aura. :ra palid$, dar perceptibil$. D "Bnd a muritH 1$rbatul s)a uitat la biletul ata-at de degetul de la piciorul celui decedat. D Acum dou$ 9ile. S)a sinucis cu un brici. D Ce9i cevaH D o?timH #ntreb$ asistentul uimit. "e s$ v$dH D 3imic. aul a #nceput apoi s$ desc!id$ u-ile ?rigiderelor, veri?icBnd data morii celor a?lai acolo. "e #nsemna astaH 8up$ ce oamenii 8

mor, aura nu)i p$r$se-te imediat, r$mBne #n prea>ma lor #nc$ trei 9ile, de-i devine din ce #n ce mai slab$. 8up$ trei 9ile, dispare sau cel puin aul nu o mai percepea. A-adar, acel <cevaA pe care #l vedea nu era ?ora vieii, ci o ?or$ care d$inuia un timp -i dup$ moartea omului. "e eraH Ki de ce numai el o putea vedeaH aul a vrut apoi s$ #nc!id$ u-a unui ?rigider. Ki atunci s)a #ntBmplat. S)a #ncovoiat dintr)odat$ -i s)a pr$bu-it la p$mBnt. Simea o durere s?B-ietoare #n >urul inimii, iar simurile l)au p$r$sit. / clip$ mai tBr9iu, a ?ost cuprins de convulsii cumplite. :ra #nsp$imBnt$tor@ nu)-i mai putea st$pBni trupul@ p$rea c$ cineva desc$tu-ase #n corpul s$u valuri de energie, care acum se luptau s$ preia controlul p$reau ni-te armate care se #ncle-tau pe cBmpul de lupt$. Coi muri, se gBndi el. Asta era moartea #ntuneric ve-nic -i o ?ric$ perpetu$. Apoi, nu a mai simit nimic. D 0re9e-te)teE Ki)a revenit treptat #n simiri -i a #nceput din nou s$ gBndeasc$. D &elenH :a a #ngenunc!eat lBng$ el. aul se simea #ngro9itor de r$u. D Am avut un atac de cordH D 3u, spuse ea pe un ton dega>at. Ai le-inat doar. D 3)a ?ost doar un simplu le-in, r$spunse el. "e caui aiciH D Ki eu vreau s$ te #ntreb acela-i lucru. D ;mi este greu s$)i e*plic. D "!iar a-aH &elen l)a a>utat s$ se ridice. / s$ te simi #n curBnd mai bine. Ki c!iar a-a a -i ?ost. :ra e*traordinar #n clipa #n care s)a a-e9at pe un scaun, iar ea -i)a pus mBna pe um$rul lui, starea de grea$ -i ameeala au disp$rut aproape complet. "orpul #i era #nv$luit #ntr)o sen9aie pl$cut$ de c$ldur$. A?ar$, amurgul ?$cuse loc #ntunericului nopii. D 0rebuie s$ plec acum, spuse &elen, uitBndu)se adBnc #n oc!ii lui, ca -i cBnd ar ?i dorit s$)i absoarb$ memoria, ?$cBndu)l s) 8

o uite. Apoi, spuse brusc+ Cine soia ta. aul s)a aplecat s$)-i ia de >os porto?elul care #i c$9use din bu9unar. "Bnd s)a ridicat, &elen disp$ruse. '-a de la morg$ s)a desc!is apoi larg, iar Marie s)a n$pustit spre el, #nsoit$ de o asistent$. D 'nde ai ?ostH 0e)am c$utat peste tot. ;n noaptea aceea, Marie st$tea #n su?rageria casei ei. %usese o 9i cu totul ie-it$ din comun -i acum se simea cople-it$. 7a spital, doctorii i)au ?$cut ni-te anali9e lui aul -i un control la inim$. 0oate au ie-it bune, iar doctorii i)au spus c$ -i)a pierdut cuno-tina asta era tot. aul nu le)a o?erit nicio e*plicaie re?eritoare la motivele care l)au determinat s$ se plimbe prin spital sau de ce s)a dus la morg$. "Bnd au a>uns acas$, el s)a dus la culcare, ast?el c$ Marie n)a putut s$)i povesteasc$ despre celelalte evenimente atBt de stranii. :a a cercetat camera cu privirea. %emeia #mbr$cat$ #n roc!ie ro-ie, m$t$niile, pisica, poliistul amenin$tor, accidentul lui 4ac!el -i acum boala lui aul. "e #nsemnau toate acesteaH "a s$ nu mai vorbim de mesa>ul ciudat pe care servitoarea lor, 5loria, l)a transmis prin tele?on. Se ducea s$)-i vi9ite9e o prieten$ &elen nu)-tiu)cum -i se va #ntoarce abia peste cBteva 9ile. :ra neobi-nuit din partea ei s$ plece ?$r$ s$)i anune #n prealabil, iar vocea ei p$rea e*trem de t$ioas$. 'n alt eveniment ciudat. oate c$ ar trebui s$)l tre9easc$ pe aul -i s$ discute #mpreun$ aceste probleme. 0ocmai atunci, a sunat tele?onul. Marie a s$rit din pat -i a ridicat receptorul. D ;mi cer scu9e c$ te sun acas$, aul, spuse o voce moale, aproape tandr$, dar nu te)am g$sit nic$ieri ast$9i. D "ine e la tele?onH D /ooE spuse vocea, ?$cBnd o pau9$. Creau s$ vorbesc cu domnul pro?esor Stau??er. Sunt Su9anne. D "are Su9anneH 8

D Sunt una dintre studentele lui. 0rebuia s$ vin$ la mine ast$9i. Acas$ la mine, continu$ vocea pe acela-i ton intim, ca -i cBnd se adresa unui prieten ?oarte apropiat. Spune)i lui aul s$ vin$ mBineE D :ste bolnav acum -i nu -tiu nimic despreL D Spune)i s$ vin$E ordon$ vocea, trBntind apoi tele?onul. Marie s)a gBndit cBteva clipe la acest tele?on atBt de straniu. Apoi, a urcat sc$rile spre dormitorul ei. ;i era grea$ -i se simea cumplit de obosit$. 0otul va ?i bine cBnd 4ac!el va ?i din nou acas$. :a a trecut pe lBng$ dormitorul gol al ?etiei, apoi pe lBng$ dormitorul unde aul a insistat s$ doarm$ #n noaptea aceea. Ki)a amintit atunci un alt lucru despre care uitase s$)i cear$ l$muriri soului ei. Moneda pe care o v$9use de diminea$ pe podeaua dormitorului. / c$utase, dar nu a mai g$sit)o. Marie a #nceput s$ se de9brace #ncet, cople-it$ de gBnduri negre. "e #nsemna tele?onul acelaH /are aul avea o alt$ aventur$H 3u)i mai putea tolera in?idelit$ile. ;l iubea, dar de aceast$ dat$ #l va p$r$si -i o va lua pe 4ac!el cu ea, ?ie ce)o ?iE Marie a stins lumina. I$cea #n pat #nv$luit$ #n #ntuneric. ;n clipele acelea, nelini-tea ei, adBnc ?erecat$, -i)a croit drum spre mintea ei ca pic$turile unui venin necunoscut. :ra ilogic -i ine*plicabil nu avea motive s$)i ?ie team$ acum. 8ar iat$, nelini-tea ie-ea la iveal$ -i #i tulbura su?letul ca un spirit al r$ului. Se temea c$ va muri. "urBnd.

"A 20/7'7 1G

<8umne9eu va >udeca -i pe cel bun -i pe cel r$u@ c$ci :l a sorocit o vreme pentru orice lucru -i pentru orice ?apt$.A (cle/iastul G124

:ra o #ntrunire e*traordinar$, c!iar -i pentru o instituie vec!e de dou$ mii de ani. "ardinalul 1enelli a cercetat #mpre>urimile. Se a?lau #n capela privat$ a papei, situat$ #n inima Caticanului. '-ile erau #ncuiate, iar g$r9ile elveiene st$teau de pa9$ a?ar$. St$teau #n mi>locul capelei, veg!eai de vitraliile care #l #n?$i-au pe 2isus #n$lBndu)se la "eruri. :rau patru oameni+ S?Bntul $rinte #mbr$cat #n alb, doi cardinali #nve-mBntai #n robe ro-ii -i p$rintele du!ovnic #mbr$cat #n sutana sa simpl$, #nc!is$ la culoare. D "ardinalul 5ra9iani nu poate s$ participe, spuse p$rintele du!ovnic. :ste ?oarte bolnav. D Ktiu, r$spunse papa cu blBndee. Com continua ?$r$ el. 1enelli #l privea pe papa 2oan al VVC)lea. 8e #n$lime medie, 9velt, cu c!ipul br$9dat de riduri, dar capabil s$ d$ruiasc$ un 9Bmbet #ncBnt$tor, era un om adorat de semenii s$i. 'n mistic prin e*celen$, se apropia acum de opt9eci de ani. 8e-i 1enelli #l vedea aproape #n ?iecare 9i, nutrea #nc$ sentimentul c$ se a?la #n

pre9ena unei ?iine omene-ti cu totul deosebite, ce ?$cea leg$tura #ntre lumea ?i9ic$ -i cea spiritual$. apa a #nc!is oc!ii ca s$ #nale o rug$ spre "eruri. Apoi -i)a #ndreptat privirea spre altar. D S$ #ncepemE spuse el. "u mBinile tremurBnd de emoie, 1enelli a luat documentul antic pe care #l scosese din sei?ul papal cu puin timp #n urm$. %usese scris #n latin$ cu aproape o mie de ani #n urm$, iar paginile sale din pergament erau ?oarte ?ragile. 1enelli -i)a #nceput pre9entarea+ D 2storia acestor monede este #nsp$imBnt$toare. :le au un singur scop. A-a cum au ?ost ?olosite iniial ca s$)l tr$de9e pe &ristos, menirea lor este s$ tr$de9e -i s$ distrug$ 1iserica #n?iinat$ de :l. %iecare moned$, a?lat$ #n mBinile celui care -i)a vBndut su?letul diavolului, va #ncerca s$ distrug$ papalitatea. "uvintele sale au ?ost urmate de o lini-te adBnc$. D 3u se -tie de ce S?Bntul etru nu a reu-it s$ g$seasc$ #n timpul vieii ultimele opt monede, continu$ 1enelli. "u toate acestea, de)a lungul secolelor, aceste monede -i)au ?$cut apariia una cBte una. :le sunt legate de ?iecare dat$ de o pre9en$ uman$. "urBnd, persoana respectiv$ devine posedat$ de un spirit al r$ului pBn$ la distrugerea ei complet$. 3u cunoa-tem momentul #n care aceste monede #-i ?ac apariia -i nici moti$ele pentru care pun st$pBnire doar pe anumii indivi9i. 2storia consider$ asta un mister cosmic. Menionea9$ #ns$ c$ intrarea #n scen$ a arginilor este #ntotdeauna precedat$ de calamit$i naturale erupii vulcanice, ?oamete, cium$. 1enelli a #nceput apoi s$ relate9e istoria arginilor lui 2uda, #ntorcBndu)se #n timp pBn$ la originile religiei cre-tine. D rima dintre cele opt monede ale lui 2uda pe care S?Bntul etru nu a reu-it s$ le distrug$ a a>uns #n mBinile #mp$ratului roman 8iocleian. Sub in?luena ei distrug$toare, a pornit o serie de persecuii #mpotriva 1isericii #n anul S0S dup$ &ristos. Aceasta a ?ost #ncercarea cea mai bine organi9at$ #ntreprins$ de 8

statul roman de a -terge cre-tinismul de pe ?aa p$mBntului. roclamBndu)se ?iul unui 9eu, 8iocleian a ordonat arestarea clericilor. Muli dintre ei au ?ost uci-i #n arena "olosseumului. Alii au ?ost supu-i unor torturi inimaginabile -i apoi trimi-i la munc$ #n mine. ;mp$ratul l)a obligat c!iar pe S?Bntul $rinte, papa Marcellinus, un om b$trBn -i bolnav, s$ aduc$ o?rand$ 9eilor. ;n acest moment, 1enelli a ?$cut o pau9$, cople-it de emoie. 8up$ ce -i)a mai revenit, -i)a continuat povestirea. D S$rmanul MarcellinusE Ki)a tr$dat credina, #n ciuda ?aptului c$ era repre9entantul ei cel mai de seam$. Acest lucru aproape c$ a distrus 1iserica. Mai tBr9iu, s)a c$it pentru ?apta sa -i a ?ost decapitat din ordinul #mp$ratului #n anul S0F. ;n acela-i an, 8iocleian a emis un decret care scotea #n a?ara legii cre-tinismul. :l promova practic m$celul pe scar$ larg$. 8ar supus unui proces prematur de #mb$trBnire, continu$ 1enelli, 8iocleian a ?ost obligat s$ se retrag$ de pe scena politic$ a 2mperiului 4oman, murind #n anul S16, #nainte ca moneda s$)-i des$vBr-easc$ opera male?ic$. :a a ?ost recuperat$ -i a-e9at$ #n mare tain$ #n mormBntul S?Bntului etru, al$turi de celelalte dou$9eci -i dou$. "ardinalul C(sinsO( cl$tin$ #ndurerat din cap. Coia s$ pun$ cap$t acestei pove-ti sumbre. 8e cBnd a?lase de e*istena acestor monede, tr$ia un adev$rat co-mar. D A doua moned$ a a>uns #n mBinile #mp$ratului roman 2ulian, cunoscut sub numele de Apostatul, un om in?luenat de vise pe tot parcursul vieii sale. 2ulian dispreuia cre-tinismul. Spunea c$ era o #n-el$torie pus$ la cale de galileeni, iar #nvierea era <o poveste monstruoas$A. 8up$ ce a devenit #mp$rat, #n anul S61, s)a convertit #n mod public la p$gBnism. A anulat toate drepturile cre-tinilor, le)a ars bisericile -i i)a persecutat ?$r$ mil$. Ki mai mult decBt atBt, a pro?anat moa-tele s?inilor. A c$utat #n mod deosebit mormBntul S?Bntului etru ca s$)l distrug$ pentru totdeauna. ;n scurt timp, l)a #ntrecut pe 8iocleian prin cru9imea de care a dat dovad$L 8

D 8e ce nu a reu-it s$ distrug$ cre-tinismulH #ntreb$ p$rintele du!ovnic. 1enelli a dat din umeri. D "redem c$ s)a #ncredinat puterilor monedei lui 2uda prea curBnd, spuse el. ;n plus, ea #-i tr$dea9$ -i propriii st$pBni. ;n momentul #n care cre-tinismul se preg$tea s$ primeasc$ lovitura de graie, 2ulian a ?ost ucis de o suli$ pe cBnd se lupta cu per-ii #n anul S6S lBng$ 9idurile cet$ii "tesip!on, #n apropierea 1ag!dadului de ast$9i. 3u se -tie cine a aruncat sulia. 'nii au numit)o <sulia drept$iiA, iar ultimele cuvinte ale lui 2ulian #n timp ce se a?la pe patul de moarte la vBrsta de trei9eci -i doi de ani au ?ost adresate marelui s$u du-man+ .i %n$ins, galileanule6 "ineva a recuperat -i #n acest ca9 moneda lui 2uda -i a ascuns)o #n mormBntul S?Bntului etru, care se a?la de acum sub marele altar al primei basilici. "Bt despre #mp$ratul 2ulian, la cBiva ani dup$ moartea lui, a #nceput s$ circule un 9von prin 4oma potrivit c$ruia acceptase s$ se pun$ #n slu>ba diavolului ca s$ devin$ #mp$rat. S?Bntul 2eronim #l descrie ca pe un tr$d$tor care -i)a vBndut su?letul. 'rm$toarea moned$ -i)a ?$cut apariia abia peste cBteva secole, c$ci r$ul este #n9estrat cu o r$bdare ie-it$ din comun. "ea de a treia moned$ a a>uns #n st$pBnirea unui general din armata sara9inilor. ;n anul 8F6, el #mpreun$ cu 9ece mii de sara9ini a invadat 2talia. %$r$ s$ #ntBmpine aproape nicio re9isten$, au p$truns #n 4oma -i -i)au v$rsat din plin ura asupra religiei cre-tine. Au devastat basilica S?. etru, distrugBnd tot ce le)a stat #n cale, c!iar -i marele altar. Au c$utat #n mod deosebit mormBntul apostolului. 8ar a-a cum menionea9$ istoria a sc$pat -i de aceast$ dat$, pentru c$ nu l)au g$sit. "ea de a patra moned$ nu uitai c$ ?iecare dintre ele este #n9estrat$ cu puteri mai mari decBt cea precedent$E a a>uns #n posesia unui individ care a ?olosit)o ca s$ a>ung$ #n S?Bntul Scaun. 8up$ cum bine -tii 1enelli le arunc$ spectatorilor s$i o privire iscoditoare papa 2oan al V22)lea a ?ost o ru-ine pentru 1iseric$ din cau9a vieii sale publice, dar -i private. %olosind puterile monedei, a devenit pap$ 8

#n anul 9.., la vBrsta de optspre9ece ani. Acest <b$iat des?rBnatA, a-a cum l)au descris cronicarii vremii, s)a dedicat cu trup -i su?let unei viei de9m$ate, iar palatul 7aterano unde locuia a ?ost descris ca un <bordel unde diavolul era un oaspete de seam$A. 1$t$lia #mpotriva lui s)a dus atBt pe ?rontul teluric, cBt -i pe cel spiritual. /pt ani dup$ ce a devenit ponti?, a ?ost detronat de o revolt$ organi9at$ la 4oma, iar 7eon al C222)lea a ?ost #nsc$unat #n locul lui. 8ar puterea monedei nu avea s$ dispar$ prea u-or, ast?el c$ 2oan s)a #ntors la Catican. 8up$ l)a e*comunicat pe 7eon, s)a r$9bunat cumplit pe cei care i s)au opus. D 8ar a ?ost -i el doborBt, spuse p$rintele du!ovnic. D 8a, spuse 1enelli. A su?erit un atac cerebral #n toiul de9m$ului din apartamentele papale. A murit la vBrsta de dou$9eci -i -apte de ani. 2storia menionea9$ c$ 2oan a ?ost considerat la vremea respectiv$ un servitor al diavolului. D Ki cea de a cincea moned$H A ap$rut #n timpuri mai recenteH #ntreb$ cardinalul C(sinsO(. 1enelli a #ncuviinat din cap, spunBnd+ D Aceast$ moned$ ridic$ cele mai multe semne de #ntrebare. :ste #nv$luit$ #n mister, iar istoria nu ne de9v$luie prea multe. "el care a deinut cea de a cincea moned$ este papa Silvestru al 22)lea, care a ocupat S?Bntul Scaun #ntre anii 999 -i 100S. 8espre el e*ist$ ?oarte multe legende toate e*trem de tulbur$toare. ;n tineree, a studiat al$turi de sara9inii din Spania -i a mani?estat un interes deosebit pentru astrologie, matematic$ -i magie. Se spune c$ Silvestru a #nc!eiat un pact cu diavolul+ su?letul lui #n sc!imbul tronului papal. A devenit repede ar!iepiscop de 4eims, ar!iepiscop de 4avenna -i apoi pap$. 8in clipa #n care a devenit capul 1isericii, numele s$u a ?ost adesea asociat cu magia neagr$. 3umai dup$ un e?ort susinut, a ?ost posibil$ #n anul 100S alungarea sa din 4oma -i din scaunul papal. S)a #ntors ulterior, dar a murit la scurt timp dup$ aceea. Aceasta este povestea celor cinci monede, spuse 1enelli. Au mai r$mas trei. 8

1enelli a #mp$turit #ncet pergamentul vec!i, punBndu)l apoi pe o mas$. apa -i p$rintele du!ovnic au #nc!is oc!ii. Semn de meditaie sau de disperareH "ardinalul C(sinsO( a tu-it u-or, apoi a #ntrebat+ D 'nde sunt acum aceste cinci monede care au ?ost recuperate dup$ moartea apostoluluiH D atru dintre ele se odi!nesc #n sau deasupra mormBntului S?Bntului etru, r$spunse 1enelli, -i sunt lipsite de orice putere sau in?luen$ negativ$. D Ki a cinceaH D Se a?l$ #n mormBntul papei Silvestru al 22)lea, a-a cum a cerut pe patul de moarte. D 8e ceH #ntreb$ C(sinsO(. 8e ce nu a ?ost #ngropat$ lBng$ S?Bntul etruH D 3u -tim, r$spunse 1enelli. 8ar #ncerc$m s$ a?l$m. :ste di?icil #ns$, pentru c$ aceste evenimente s)au #ntBmplat acum o mie de ani. D Asta #nseamn$ c$ mai sunt trei monede ale lui 2uda #n lume #n a?ar$ de cea a lui Silvestru al 22)lea, continu$ cardinalul C(sinsO(, -i dac$ ceea ce se spune despre ele este adev$rat sunt e*trem de puternice. D 8a, spuse 2oan al VVC)lea, desc!i9Bnd oc!ii. 2ar situaia este mai grav$ decBt mi)am imaginat. 2storia menionea9$ c$ pe patul de moarte papa Silvestru al 22)lea a pre9is un lucru tulbur$tor. A spus c$ ?iecare dintre ultimele trei monede ale lui 2uda este #n9estrat$ cu o ?or$ #nsp$imBnt$toare. D "um adic$H #ntreb$ p$rintele du!ovnic. 1enelli a p$strat t$cerea. D "um adic$H repet$ #ntrebarea p$rintele du!ovnic. apa a ?ost cel care i)a r$spuns+ H Monedele, spuse el cu o voce domoal$, pot s-i aduc %n lume pe %ngerii %ntunericului. )rora nicio putere omeneasc nu li se poate opune.

"A 20/7'7 18

<8iavolul #i are #n puterea sa pe cei care #-i ascult$ po?tele trupe-ti.A Malleus Maleficarum, "odul de rocedur$ enal$ pentru condamnarea vr$>itoarelor

aul a intrat #n clinica sa din centrul ora-ului San %rancisco. 1en l)a abordat c!iar de la u-a biroului. D Ai cam #ntBr9iat. Aveam o #ntBlnire la ora 9ece ca s$ evalu$m un pacient. Ai uitatH D Am ?ost la spital dis)de)diminea$. 8in cau9a lui 4ac!el. D "e s)a #ntBmplatH #ntreb$ 1en nelini-tit. : bolnav$H 8ac$ avea s$ i se #ntBmple ceva ?iicei lui aul, soia lui nu)i va mai da pace niciodat$. D : bine acum. S)a lovit ieri la cap cBnd a c$9ut dintr)un leag$n la -coal$. A r$mas peste noapte la spital sub observaie. aul l)a privit cu atenie pe colegul s$u. Acesta emana o lumin$ la ?el de puternic$ precum ra9ele de soare care b$teau #n geam. D 1en, spuse el deodat$, am #nceput s$ v$d anumite lucruri. D o?timH Ai #nceput s$ ve9i anumite lucruriH D 8a. rivirea pe care i)a aruncat)o partenerul s$u #i d$dea de

#neles c$ acesta #l considera nebun. D "e ve9iH "e vrei s$ spuiH aul i)a e*plicat atunci despre capacitatea lui de a distinge lumina pe care o emanau oamenii -i care sem$na cu o aur$ sau cu o ?or$ astral$. "olegul lui l)a #ntrerupt brusc. aul #-i b$tea >oc de el, ca de obicei. D rostiiE spuse 1en. :-ti ultimul om care crede #n a-a ceva. A- spune mai degrab$ c$ acestea sunt e?ectele medicamentelor sau !alucinaiilor provocate de stres. :-ti stresat cumvaH D robabil c$ sunt consecinele medicamentelor de dormit pe care le iau, spuse aul, minind. / s$ vorbesc cu doctorul meu. D ;ncep s$)mi ?ac gri>i #n privina ta. 0rebuie s$)mi ii locul cBt stau #n concediu. 3u vreau s$)l amBn. Am un mesa> pentru tine. A sunat ?emeia aceea, &elen. "ea de la petrecere. Mi)a spus s$)i transmit <?elicit$ri pentru c$ ai obinut ce i)ai doritA. D "e #nseamn$ astaH D 3)am #ntrebat)o, spuse 1en. "redeam c$ -tii. robabil c$ se re?er$ la prelegerea "arl Pung. D robabil. Apropo, cum a a>uns &elen la petrecerea taH D M)a sunat c!iar dup$ ce Marie ne)a anunat c$ nu poate s$ vin$. Mi)a spus c$ v)ai #ntBlnit dup$ procesul lui Mramer -i c$ dorea s$ discute ceva cu tine. Atunci m)am !ot$rBt s)o invit -i pe ea la petrecere. Sper c$ nu te)a deran>at, nuH D %ire-te c$ nu. aul l)a urm$rit pe 1en #ndep$rtBndu)se, apoi a intrat -i el #n biroul lui. Ki)a aintit oc!ii pe ?ereastr$ timp de cBteva minute, gBndindu)se la mesa>ul ambiguu pe care i)l l$sase &elen. ;mpins de un motiv necunoscut, a ridicat receptorul -i a ?ormat un num$r. D Alo, r$spunse o voce r$gu-it$. D Su9anne, sunt aul Stau??er. Soia mea mi)a l$sat un mesa> #n care mi)a spus c$ m)ai sunat asear$. ;mi pare r$u c$ n)am reu-it s$ ne mai vedem, dar am trecut printr)o perioad$ nebun$. M)am gBndit s$)i ?ac o vi9it$ ast$9i dup$)amia9$. Asta dac$ nu 8

dormi, ?ire-te. 7a ce or$ se tre9esc studenii #n 9iua de ast$9iH D ;nv$, domnule pro?esor, nu dorm, spuse ea, rB9Bnd. Avrea s$ te v$d. Ar ?i minunat. M)am gBndit c$ o s$ m$ suni. D 7a ora patru e bineH D 8a. / s$ termin de #nv$at pBn$ atunci. Su9anne a pus receptorul #n ?urc$. 8ormitorul ei era #nv$luit #n #ntuneric, pentru c$ ?erestrele erau acoperite de draperii. S)a #ntors spre partenera de pat. ;n #ntuneric, nu se putea vedea decBt torsul acesteia. Su9anne i)a mBngBiat trupul gol. :a s)a mi-cat. D Cine. artenera ei s)a ridicat #n capul oaselor. Apoi, i)a d$ruit un s$rut iubitei sale. D Ktiu, spuse &elen, 9Bmbind. %elicit$riE D 2ntr$E aul st$tea #n pragul apartamentului studentei sale. Su9anne s)a dat u-or la o parte ca s$)i ?ac$ loc s$ intre. urta o roc!ie simpl$, ro-ie, care #i punea #n eviden$ trupul 9velt. ;n ?undal, se au9ea o mu9ic$ pl$cut$. D 1un$. D 1un$. ;mi cer scu9e c$ am #ntBr9iat. Am ?ost reinut, ca de obicei. Mobila din camer$ era modern$ -i ie?tin$. / canapea -i dou$ ?otolii. / m$su$ pentru ca?ea. "$ri puse la #ntBmplare #ntr)o bibliotec$, o blu9$ de m$tase aruncat$ pe sp$tarul unui scaun. ;ntr)un col, se a?la un bar, ce coninea cBteva sticle de vin. 7ocul tr$da ?aptul c$ st$pBna era o persoan$ de9ordonat$, dar nepretenioas$ -i tBn$r$. D Crei ceva de b$utH D / bere, dac$ ai. D 8esigur. Su9anne a intrat #ntr)o buc$t$rie micu$, de unde a adus cBteva cutii de bere. 2)a dat lui aul o cutie -i apoi s)a cuib$rit 8

#ntr)un ?otoliu #n ?aa lui. Au b$ut #n lini-te. D M$ simt bine acum. Am dep$-it -ocul. Su9anne avea oc!ii #n lacrimi, amintindu)-i e*periena tr$it$. M)am speriat atBt de tare cBnd u-a celulei lui Mramer s)a desc!is, iar el s)a #ndreptat spre mine. Am cre9ut c$ voi muri. Am r$mas intuit$ pe loc, iar el m)a #n!$at #n brae. D C)am averti9at s$ nu v$ plimbai prin #nc!isoare, spuse aul. D Ktiu, spuse Su9anne. M)am l$sat dus$ de val. D Acum #i dai seama cBt de ateni trebuie s$ ?ii cBnd avei de)a ?ace cu oameni bolnavi psi!ic. 0rebuie s$ v$ a-teptai #ntotdeauna la neprev$9ut. ;n timp ce vorbea, ?$r$ s$ se gBndeasc$, aul -i)a b$gat mBna #n bu9unar -i a atins o moned$. entru c$ era aspr$ la atingere -i avea un cap d$ltuit #n relie?, era sigur c$ era moneda pe care i)o d$duse &elen. 8ar cum a a>uns acoloH 3u o mai v$9use de la petrecere -i credea c$ o pierduse. 8intr)un anumit motiv, aul nu a scos)o din bu9unar+ nu voia s$ vorbeasc$ despre ea cu nimeni. D Autorit$ile #nc!isorii au a?lat ce s)a #ntBmplatH #ntreb$ Su9anne, o?erindu)i ni-te biscuii cu g!imbir, din care ron$ia -i ea. D 3u #nc$, spuse aul. :i cred c$ unul din pa9nici a desc!is din gre-eal$ u-a de la celula lui Mramer. :u #mi ?ac #ns$ mai multe gri>i pentru tine. D M$ simt bine, sincer, r$spunse Su9anne vesel$. 3)o s$ mor doar din asta, crede)m$E Mu9ica s)a oprit, iar Su9anne s)a a-e9at #n genunc!i lBng$ scaunul lui aul unde se a?la "8 pla(er)ul. 8up$ ce a sc!imbat "8)ul, -i)a ridicat privirea spre el. :*presia de pe c!ipul ei era sincer$, #ndr$9nea$ -i seduc$toare. aul i)a #ntBlnit privirea, apoi a evitat)o. 8ar oc!ii #i erau atra-i aproape ?$r$ s$ vrea de c!ipul ei. S)au privit pentru a doua oar$. ;ntreaga lor ?iin$ tr$da dorina lor reciproc$. aul s)a ridicat de pe scaun. D "red c$ ar trebui s$ plec. 8

Su9anne s)a ridicat -i ea #n picioare. :l -i)a aintit privirea asupra picioarelor ei lungi -i subiri. D "!iar trebuieH #ntreb$ ea. Mu9ica i)a #nv$luit din nou, purtBndu)i pe aripile magiei -i sen9ualit$ii. aul a #nc!is oc!ii. "Bnd i)a desc!is, a v$9ut lumina pe care o emana Su9anne o lumin$ de un ro-u)aprins. 2)a str$b$tut trupul -i spiritul, stBrnindu)i dorinele se*uale. D 3u plecaE spuse ea, mBngBindu)i ?aa. D Sunt c$s$torit, spuse el. Ki am -i un copil. D Ktiu, r$spunse ea, s$rutBndu)l u-or pe bu9e. Mai stai cu mineE D 8ar ce ?acem cu prietenul t$uH D 3u am niciun prieten, spuse ea cu un 9Bmbet r$ut$cios. 8oar i)am spus asta. aul a o?tat adBnc #n timp ce #-i anali9a ispita. e cBnd mu9ica devenea din ce #n ce mai voluptuoas$, Su9anne a #nceput s$)-i desc!eie nasturii roc!iei. 6es$tura ?in$ a c$9ut la p$mBnt, l$sBnd loc unei priveli-ti de vis. urtBnd acum doar len>eria intim$, ce nu ascundea prea mult din tainele ei ?ermec$toare, Su9anne a #nceput s$)l s$rute cu pasiune, invadBndu)i gura cu limba. Apoi, -i)a scos sutienul, cu mi-c$ri lascive. :l #i mai v$9use sBnii. D Sunt numai a ta, -opti ea cu un 9Bmbet cinic. ;n dormitorul mic, Su9anne -i)a scos slipul, care a c$9ut pe podea. aul #i vedea #n oglind$ ?undul rotund -i apetisant. :l a trBntit)o atunci #n pat, uitBnd de toate, dornic doar s$)-i satis?ac$ dorinele se*uale. ;n curBnd, Su9anne a scos un geam$t precum cel al unui lup satis?$cut. :rau singuri -i nimeni nu va a?la secretul tr$d$rii lor nici ceilali -i nici soia lui. :rau aproape singuri. ;n toiul pasiunii lor se*uale, dac$ aul ar ?i privit cu oc!iul spiritului, ar ?i v$9ut o pre9en$ ascuns$ #ntr)un col al dormitorului. &elen #i contempla pe cei doi trium?$toare. Su9anne -i)a #ntors privirea spre st$pBna -i amanta ei -i i)a 9Bmbit. Apoi, -i)a concentrat din nou atenia asupra victimei sale. 8

D Sunt convins$ c$ i)e ?oameE spuse Marie, urcBnd)o pe 4ac!el #n ma-in$. 0e mai doare capulH D uin, r$spunse 4ac!el. Marie a pornit ma-ina, #ndreptBndu)se spre cas$. aul plecase la serviciu de diminea$, ast?el c$ nu avusese posibilitatea s$)i povesteasc$ despre lucrurile care o tulburau. 8ar va discuta totul #n seara aceea, ?ie ce)o ?iE ;ntre timp, 4ac!el se con?runta -i ea cu o problem$ nu -tia dac$ s$)i m$rturiseasc$ mamei ei secretul care o m$cina. ;n cele din urm$, s)a !ot$rBt s$)i de9v$luie totul. D Asear$, am v$9ut pe cineva, spuse ea. D 8aH #ntreb$ Marie pe un ton dega>at. Ai v$9ut pe cinevaH 7a spitalH D / ?emeie m)a tre9it #n toiul nopii. Mi)a spus c$ trebuie s$ plec cu ea. Mi s)a ?$cut ?ric$. D 2ubito, era o asistent$ medical$. 3u era #mbr$cat$ #ntr)o uni?orm$ verdeH 6i)a dat medicamenteH D 3u, nu era asistent$ medical$, spuse ?etia de -apte ani, cl$tinBnd !ot$rBt$ din cap. urta o roc!ie ro-ie -i era blond$. :ra aceea-i ?emeie care m)a #mpins din leag$n. D 0e)a #mpins din leag$nH 8ar mi)ai spus c$ ai c$9ut. D 8in cau9a ei am c$9ut, ip$ 4ac!el insistent$. A oprit leag$nul #n aer. D 2ubito, nu este posibil a-a ceva. Ai #nceput s$ invente9i pove-ti. "um ar$ta ?emeia astaH Marie a #ncetinit involuntar ma-ina, devenind din ce #n ce mai nelini-tit$ #n timp ce ?iica ei o descria #n termeni cBt se poate de reali pe ?emeia pe care ea o v$9use #n baie #n seara petrecerii. D "e)ai ?$cut #n momentul #n care ?emeia aceasta i)a spus s$ mergi cu eaH #ntreb$ Marie cu vocea gBtuit$. D 2)am spus c$ o a-tept pe m$mica mea. D Ki ea ce i)a spusH 4ac!el -i)a aintit privirea pe geam -i apoi a r$spuns+ D Mi)a spus c$ m$mica mea va muri #n curBnd. 8

;n$bu-indu)-i un ip$t, Marie a tras ma-ina pe dreapta. D 0aciE 0aci, 4ac!elE strig$ ea. 3imeni nu te)a tre9it din somn ca s$)i spun$ aceste lucruri cumplite. S)a spri>init apoi de volanul ma-inii, spunBnd cu glas rug$tor+ 2maginaia i)a >ucat ?este. M$mica ta nu va p$i nimic, #i promit. 4ac!el i)a studiat cu atenie c!ipul, ?$r$ s$ ?ie #ns$ convins$ de cuvintele mamei ei. Marie a accelerat, conducBnd speriat$, cu mBinile #ncle-tate pe volan. 5Bndurile care #i treceau prin minte erau !aotice -i rebele. %emeia asta avea o leg$tur$ cu Marl Mramer sau cu uciga-ul #n serie. Coia s$ le ?ac$ r$u. Sau poate c$ era noua prieten$ a lui aulH /are #i urm$reaH Ki aul -tia astaH "e se #ntBmplaH 5Bndurile o #nnebuneau. Marie a intrat #n cas$, #mpingBnd)o pe 4ac!el #n ?a$. D 2ubito, du)te -i >oac$)te cu >uc$riile tale #n su?ragerieE :a s)a dus apoi #n buc$t$rie, i9bucnind #n plBns. MBinile #i tremurau necontrolat pe cBnd #ncerca s$ se a-e9e la mas$. D MamiE s)a au9it dintr)odat$ un ip$t. Marie s)a n$pustit #n su?ragerie. 4ac!el st$tea #n mi>locul camerei. ;n ?aa ei, lBng$ perete, era o ?emeie+ aceea-i pe care Marie o v$9use #n baie. :ra #mbr$cat$ #ntr)o rob$ simpl$ -i #i ?$cea semne ?etiei. 8e-i #ntruc!iparea ?emeii era uman$, Marie simea c$ ceva nu era #n regul$. :a vedea ce$a, nu pe cine$a o imagine ?$r$ umbr$, puin estompat$ #n lumina obscur$. / ?antom$, un spirit. D 2ubitoE spuse Marie, #n$bu-indu)-i un strig$t. Cino la mineE 8ar cuvintele ei au r$mas ?$r$ r$spuns. 4ac!el s)a #ndreptat spre n$luca aceea. Apoi, #ntr)o clip$ #nsp$imBnt$toare, ea s)a desprins de p$mBnt -i a #nceput s$ mearg$ prin aer #n timp ce &elen continua s$)i ?ac$ semne cu mBna. Marie a scos un ip$t s?B-ietor. Atunci, spiritul a disp$rut, iar 4ac!el s)a pr$bu-it la p$mBnt. Marie s)a n$pustit spre ?etia care plBngea #n !o!ote. 8

Marie era incapabil$ s$ mai rosteasc$ vreun cuvBnt. C$9use imposibilul. 8ar totul era adev$rat. Misterul #ncepea s$ se clari?ice. StrBngBnd ?etia #n brae, Marie s)a #ndreptat spre tele?on, dar 4ac!el a #mpiedicat)o s$ ?orme9e num$rul. D Mami, nu ?ace astaE D 8e ce nuH #l sun pe tat$l t$u. Atunci, copilul a rostit adev$rul+ D :l provoac$ aceste lucruri.

"A 20/7'7 19

</ c$l$torie prin s?erele astrale poate ?i o simpl$ ilu9ie, c$ci diavolul e*ercit$ o putere e*traordinar$ asupra minii celor care i s)au supus, a-a c$ lucrurile care se #ntBmpl$ doar #n imaginaia lor par reale -i tangibile.A Malleus Maleficarum, "odul de rocedur$ enal$ pentru condamnarea vr$>itoarelor

8up$ ce a ?$cut dragoste cu Su9anne, aul a adormit, e*tenuat de p$catul s$u. 8ar somnul acesta era cu totul di?erit. :ra un somn <vigilentA, #n timpul c$ruia con-tiina a r$mas trea9$ un lucru cu totul e*traordinar. ;n timp ce dormea, aul a simit cum trupul s$u a #nceput s$ se mi-te. 3u trupul ?i9ic acesta continua s$ 9ac$ #n pat, inert -i lipsit de via$. Acest trup era di?erit. :ra ?orma lui spiritual$ o ?orm$ a c$rei e*isten$ o negase #ntotdeauna. aul privea scena ca un spectator ce st$tea #ntr)un col al camerei -i urm$rea evenimentele care se des?$-urau #n ?aa oc!ilor s$i. ;ncet, #ncet, din trupul s$u s)a materiali9at un spirit o materie de culoare cenu-ie, care se #n$la ca un nor de ?um din cre-tetul s$u. Str$lucea u-or #n #ntuneric. < re9enaA aceea, c$ci nu e*ist$ un alt termen mai potrivit pentru a o descrie, a #nceput apoi s$ capete ?orm$. 8e-i avea unele tr$s$turi asem$n$toare cu 8

trupul din care tocmai luase na-tere, spiritul se di?erenia de corpul robust al lui aul prin caracterul s$u ?luid, p$rBnd mai mult o mantie de lumin$. ;nainte ca ?antasma s$ adopte ?orma ?inal$, aul nu mai era un spectator t$cut. S)a simit #nv$luit de acest spectru, ca #ntr)o cap$ protectoare, ce >uca rolul unui mi>loc de transport care #l va purta #n s?erele astrale, la ?el cum trupul ?i9ic i)a o?erit posibilitatea s$ tr$iasc$ pe p$mBnt. Apoi, a mai survenit o sc!imbare. aul putea s$ gBndeasc$ #n continuare. 8ar acest proces se des?$-ura acum ?$r$ e?ort. Mintea lui, sau mai degrab$ spiritul #ntrupat #n ?orma lui uman$, nu mai era #nc$tu-at$ de mi-c$rile #ngro9itor de lente ale picioarelor, mBinilor sau de b$t$ile inimii. 3u simea oboseala, greutatea sau irosirea energiei. "$ci spiritul nu avea sen9aia de ?oame sau de sete, nu #mb$trBnea, nu)-i amintea -i nici nu uita nimic. :*ista pur -i simplu. "u toate acestea, o ?iin$ omeneasc$ pe nume aul e*ista #nc$ pe p$mBnt. Ktia asta, pentru c$ <vedeaA trupul ?i9ic #ntins pe pat o sticl$ goal$ din care spiritul <se scurseseA. :l -i)a #nceput ast?el odiseea ciudat$ #n lumea spiritual$. aul a urcat #n prima s?er$ astral$. 3u percepea sc!imb$ri ma>ore. $rea c$ se debarasa de o !ain$ vec!e, doar c$ era vorba de o <!ain$A uman$. 3u simea nici team$, nici #ngri>orare, c$ci ?$r$ -tirea lui argintul lui 2uda <deconectaseA aceste <dispo9itiveA umane. ;n timpul ascensiunii sale, re9ervele de energie mental$ menite cBndva s$ prote>e9e ?orma uman$ -i)au unit ?orele pentru a descoperi un univers tainic cel luntric. aul s)a tre9it deodat$ #n biroul s$u de la universitate. 0otul era cuprins parc$ de un vBrte>. 8ac$ ar ?i ?ost con-tient, ar ?i reali9at c$ era noapte. 8ar dac$ era noapte sau 9i, acest lucru nu mai avea nicio importan$ pentru el@ vedea camera #ntunecat$ cu aceea-i claritate ca -i atunci cBnd era sc$ldat$ #n lumina soarelui. 8e ?apt, capacitatea lui de a vedea c$p$tase valene cu totul ie-ite din comun mobila, c$rile, biroul p$reau toate 8

<#n9estrateA cu o str$lucire aparte. Cederea lui obi-nuit$ ?usese #nlocuit$ cu o percepie supranatural$. aul a #nceput <s$ se plimbeA prin biroul s$u, de-i nu s)a mi-cat din loc. 0otul p$rea u-or de atins, ca -i cBnd el se a?la #n centrul unui cerc, iar acesta se #nvBrtea #n >urul lui. Sentimentul de #ncBntare se #mbina armonios cu simul #nelepciunii. / caset$ magic$ p$rea s$ se ?i desc!is #n mintea lui ca s$)l a>ute s$ descopere comori inimaginabile. 7ibertatea nem$rginit$. 'nde #l va purta mai departe aceast$ putere uluitoareH ;n casa mamei lui. aul s)a reg$sit apoi #n buc$t$ria vec!e -i simpl$ a casei unde a copil$rit. "e-tile -i ?ar?uriile erau a-e9ate pe c!iuvet$, un prosop de buc$t$rie c$9use din cuier, iar pe mas$ era preg$tit micul de>un. e bu?et se a?la o cutie cu bomboane pentru 9iua de na-tere a unui vecin. 8ar aul -tia c$ nu putea s$ ?ie #n casa mamei sale, cel puin nu ?i9ic, pentru c$ aceasta era situat$ la patru mii de Oilometri distan$, #n "onnecticut. "u toate acestea, el era acolo. aul a v$9ut apoi silueta adus$ de spate a mamei sale #n vBrst$ de opt9eci de ani, ce dormea #n dormitorul de la eta> #n po9iie ?etal$. aul vedea c$ energia care o a>utase s$)-i duc$ e*istena pe p$mBnt se diminua cu ?iecare 9i. Mama lui avea s$ moar$ #n curBnd. "on-tienti9area acestui ?apt nu l)a -ocat deloc. :ra o certitudine nedureroas$. Cenirea ei pe p$mBnt, ca -i plecarea ei erau sorocite #nc$ de la #nceputul veacurilor. aul nu contesta acest lucru, a-a cum ar ?i ?$cut cBndva. :ra inevitabil. 'rm$toarea <c$l$torieA a ?ost la penitenciar. ;nc!isoarea de ma*im$ siguran$ i)a ap$rut #n ?aa oc!ilor ca -i cBnd se #ndrepta spre ea pe drumul pr$?uit. A intrat ?$r$ ca 9idurile s$)l mai #mpiedice. 3imic nu)i mai opunea re9isten$. aul #i studia nesting!erit pe pa9nici+ ace-tia st$teau de vorb$ la bu?et, priveau monitoarele sistemului computeri9at al #nc!isorii, dormeau, mBncau sau #-i ?$ceau nevoile. :ra un martor t$cut al aciunilor umane. 8evenise un privitor. 8

"orpul 8 era #nv$luit #ntr)o t$cere adBnc$, singura mi-care ?iind cea pe care o ?$ceau camerele de luat vederi care se roteau ?$r$ 9gomot #n suportul lor. Aici, aul <a v$9utA cum trei pa9nici au scos un deinut dintr)o celul$. :ra un individ bine ?$cut, cu trupul plin de tatua>e. ;n ciuda ?aptului c$ avea mBinile #nc$tu-ate -i gura acoperit$ cu o band$ ade9iv$, se lupta din r$sputeri ca s$ se elibere9e din strBnsoarea gardienilor, care #l bruscau ?$r$ mena>amente. aul i)a recunoscut pe pa9nici@ unul avea un oc!i vBn$t. 7upta s)a intensi?icat. 'n pa9nic l)a lovit pe deinut peste picioare cu un baston de cauciuc pBn$ cBnd acesta s)a pr$bu-it la p$mBnt. este trupul lui inert, s)a rev$rsat apoi o cascad$ de lovituri. ;n ?inal, l)au tBrBt #n toalet$, unde i)au aplicat #n continuare pedepse greu de imaginat. aul #i <urm$reaA #n c$l$toria lor plin$ de p$cate. 8ar el nu simea nimic nici mBnie, nici dorin$ de r$9bunare. :ra doar un martor spiritual, lipsit de pasiuni umane. aul a coborBt apoi #n "orpul 8, ascuns #n m$runtaiele p$mBntului. 3imic nu)i st$tea #n cale. Marl Mramer dormea #ntr)un col al celulei sale. Se 9vBrcolea #ncontinuu, tulburat de un co-mar #n care m$car o dat$ >uca rolul victimei. Apoi, 9vBrcolirile au #ncetat, iar monstrul s)a tre9it. Mramer a #nceput s$ cercete9e cu atenie celula. ;n #ntunericul adBnc, nu vedea nicio pre9en$ uman$. 8ar pentru c$ str$b$tuse #n pro?un9ime c$r$rile r$ului percepea puterea unei ?orme spirituale -i -tia c$ cineva se a?la acolo. 'ciga-ul s)a ridicat repede #n picioare, iar aul i)a v$9ut c!ipul #nsp$imBntat. 7ui Mramer #i era ?ric$ de el. 8ar aul se #n-ela. 8e altcineva se temea Mramer. aul a #nceput s$ simt$ -i el gustul spaimei. :ra un sentiment cu totul di?erit de cel p$mBntesc mai intens, mai pro?und. / spaim$ care #i invada #ntreaga ?iin$. 8ac$ un intrus ar ?i intrat noaptea #n cas$, aul s)ar ?i simit nelini-tit, dar sentimentul pe 8

care #l tr$ia acum era de o mie de ori mai cumplit. 2 se p$rea c$ cineva #ncerca s$ intre #n su?letul -i #n spiritul s$u, #mpotriva voinei lui. Ki nu era vorba de Mramer. 8in spatele uciga-ului, #n celula lui strBmt$, s)a desc!is drumul spre o alt$ s?er$ astral$. "eva se apropia de aul. / umbr$ necru$toare -i nemiloas$. "ondus$ de puterea monedei. D %ii atentE Cocea p$rea atBt de aproape de el. 2maginea #nc!isorii -i a lui Mramer a disp$rut brusc, ?iind #nlocuit$ de imaginea lui &elen. 0rupul spiritual al lui &elen nu sem$na deloc cu cel al lui aul, unde predominau nuanele de gri. 0rupul ei, #n sc!imb, era o palet$ coloristic$ de o ?rumusee uluitoare. 2maginea ei #n?$i-a o ?emeie tBn$r$, #n vBrst$ de dou$9eci -i ceva de ani, cu p$rul lung -i blond ce #i c$dea #n valuri pe spate. / ?ecioar$ precum cele imortali9ate pe vasele antice grece-ti. 3emuritoare -i etern$. D :ste o vi9iune, #i spuse &elen, ?$r$ s$ rosteasc$ #ns$ niciun cuvBnt. D o?timH D %orma spiritual$ pe care o ve9i acum este doar percepia ta despre mine. A-a cum este -i ?orma ta spiritual$. D A meaH D 8a. oi s$)i sc!imbi #n?$i-area trupului spiritual. Se va sc!imba oricum pe m$sur$ ce #nainte9i #n planurile astrale. D "um ai a>uns aiciH :a a i9bucnit atunci #ntr)un rBs vesel@ sau a-a a perceput aul rBsul ei. D 7a ?el ca tine, prostule. Mi)am p$r$sit trupul uman. D Ki unde m$ a?lu acumH D 0e)ai lep$dat de trup -i ai adoptat ?orma spiritual$. Ai a>uns #n primul plan astral. D "Bte planuri astrale sunt #n totalH D 3ou$. D Ki apoiH D :-ti mereu dornic de cunoa-tere, ca de obicei. Alegerea 8

mea este bun$. ;i voi satis?ace curio9itatea mai tBr9iu. Acum trebuie s$ plec$m. D 8e ceH 8e unde -tii toate acesteaH 8e ce m)ai adus aiciH 3enum$rate #ntreb$ri tulburau mintea lui aul, dar nu a primit niciun r$spuns. e nea-teptate, decorul s)a sc!imbat -i s)a tre9it din nou #n celula lui Mramer. re9ena amenin$toare din spatele uciga-ului era ?oarte aproape de el ca -i cBnd ar ?i vrut s$)l ating$, s$)l domine trup -i su?let. aul nu -tia c$ spiritul care #l controla pe Mramer era unul -i acela-i cu cel care se materiali9ase sub ?orma tinerei atBt de ?rumoase. / clip$ mai tBr9iu, nu se mai a?lau #n celula #nc!isorii. :rau, #n sc!imb, #ntr)un dormitor. D "ine a ?$cut astaH D :u, spuse &elen. D 0u ai sc!imbat vi9iuneaH D :ra timpul s$ plec$m. D 8e ceH D 'it$)te #n >urul t$u acumE #i spuse ea, ignorBndu)i #ntrebarea. Apoi, trebuie s$ mergem mai departe. Ai multe lucruri de #nv$at. D 8e #nv$atH D Ai o misiune pe care trebuie s)o duci la bun s?Br-it, spuse &elen, 9Bmbind cu indulgen$. S$ #ncepem cu o persoan$ din universul t$u ca s$ te a>ut s$ percepi natura sc!imb$toare a realit$ii. Se a?lau #n dormitor. aul privea ?$ptura cu?undat$ #n somn. :ra Su9anne. 8ormea cu c!ipul #ndreptat spre el, tr$dBnd o lini-te adBnc$. aul contempl$ tinereea -i inocena tr$s$turilor sale. 'n b$rbat dormea lBng$ ea. :l -i)a recunoscut trupul. D 3u te apropia de corpul t$u ?i9icE Acest lucru s)ar putea s$ aib$ consecine dramatice. D e ea pot s)o atingH D ;ncearc$E aul a atins)o pe Su9anne, dar ea nu s)a mi-cat. &elen a 8

#nceput s$ rBd$. 4Bsul ei avea o re9onan$ dispreuitoare. D 0rebuie s$ a>ungi pe culmile astrale ca s$)i poi in?luena trupul ?i9ic, spuse ea. &elen -i)a s$rutat apoi amanta pe obra9, iar Su9anne s)a mi-cat puin. Ce9i, ai nevoie de o putere mult mai mare, continu$ ea. "u a>utorul ei, vei #nelege toate ?aetele realit$ii. S$ mergem acumE D 'ndeH #ntreb$ aul, c$ruia nu)i pl$cea superioritatea pe care o mani?esta &elen ?a$ de el@ aceasta era sl$biciunea lui pe p$mBnt. eisa>ul s)a sc!imbat din nou. Acum st$teau pe marginea unei cascade tumultuoase. Apa c$dea #n -uvoaie, ?ormBnd dedesubt un lac. ;n dep$rtare, siluetele munilor se conturau pe un cer de un albastru pur. Cersanii munilor erau acoperii de copaci, de-i aul nu)-i amintea s$ ?i v$9ut vreodat$ pe p$mBnt copaci ca aceia. "ulorile tabloului pe care aul #l contempla acum erau mult mai intense decBt cele de pe p$mBnt. :l nu vedea #ns$ animale sau semne ale vreunei pre9ene umane. D %iecare ascensiune spre un alt plan astral este precedat$ de o vi9iune, #i spuse &elen. %$r$ aceast$ vi9iune, nu poi merge mai departe, pentru c$ nu ai #nelepciunea -i nici puterea necesare. D 4evelaiile sunt acelea-i pentru toat$ lumeaH D 3u, spuse &elen. A-a cum se #ntBmpl$ cu toate lucrurile din universul spiritual, cu cBt perspectiva pe care o ai asupra lor este mai mare, cu atBt tabloul este mai bogat #n imagini. 3u realitatea este cea care se sc!imb$, ci percepia asupra ei. D 0u ve9i acelea-i lucruri pe care le v$d euH &elen l)a ignorat. 3u putea s$)i de9v$luie percepia asupra iadului. 8ac$ el ar ?i v$9ut ce vedea ea, ar ?i murit imediat. D S$riE ordon$ ea. D S$ sarH #ntreb$ aul, privind apele #nvolburate de la ba9a cascadei. D :ste doar o vi9iune, spuse &elen. Cei p$-i #n cel de al doilea plan astral. 8

D 3u pot, spuse aul. D 1a poi, spuse &elen ner$bd$toare. 3u i se va #ntBmpla nimic r$u. Cei a>unge #ntr)o alt$ realitate, precum cea din care tocmai am plecat. aul se simea nesigur. D "e ve9i la picioarele taleH 8edesubt, la sute de metri mai >os, se a?la un lac. ;n centru, era agitat, dar la margine era lini-tit. :l i)a descris ce vedea. D "oncentrea9$)te asupra mi>locului laculuiE Aintindu)-i oc!ii #n ap$, aul a v$9ut o lumin$ puternic$, ce cobora spre adBncurile lacului, la ?el ca un tunel. D 8ac$ sar, voi muriH Adic$ trupul meu ?i9ic va muriH D 3u, r$spunse &elen. Moneda te va ap$ra. D MonedaH D Moneda pe care i)am dat)o. :*ercit$ o putere covBr-itoare asupra planurilor astrale. 0rebuie s$ mergem mai departe. ;ncetea9$ s$ mai ?i un la-, c$ci alt?el te voi l$sa aiciE aul a s$rit. ;n clipa #n care a atins apa, peisa>ul s)a sc!imbat. Se a?la din nou #n dormitorul Su9annei. 8ar de data aceasta, totul era di?erit. %acult$ile -i emoiile speci?ice trupului uman s)au reconectat, ?uncionBnd acum la capacitate ma*im$. 7a ?el ca o central$ electric$, ne?olosit$ timp #ndelungat, aceste pistoane cerebrale au pornit la aciune #ntr)un ritm ?renetic, mult mai rapid -i e?icient. aul nu a reu-it s$)-i #n$bu-e un strig$t de uimire -i #ncBntare. utea s$ aud$ -i s$ simt$, percepBnd rBsul cati?elat al lui &elen prin toi porii ?iinei sale. D ercepiile tale vor continua s$ se intensi?ice dac$ m$ vei asculta. Cor deveni din ce #n ce mai bune, spuse ea. &ai, du)te -i s$rut)oE aul s)a a-e9at lBng$ Su9anne. $rea s$ aib$ din nou un trup ?i9ic un trup care putea s$ perceap$ sen9aiile pl$cute, ?$r$ s$ simt$ #ns$ durerea sau #ncordarea. Au9ea respiraia regulat$ a 8

Su9annei, simea atingerea m$t$soas$ a bu9elor ei ro-ii, #i mBngBia trupul -i sBnii toate acestea ?$r$ ca Su9anne s$ simt$ ceva, de-i sen9aiile pe care le tr$ia aul erau la ?el de reale ca -i cBnd ar ?i ?$cut dragoste cu ea atunci -i acolo. 7a ordinul lui &elen, vi9iunea s)a sc!imbat, ea apelBnd la puterea monedei, care i)a #n$lat spre alte planuri astrale. Acum se a?lau #ntr)un crBng. rin ?run9i-ul bogat al copacilor se strecurau doar cBteva ra9e pl$pBnde de lumin$. "ovorul din ace de pin pe care p$-eau #mpr$-tia un miros ameitor. "opacii p$reau b$trBni, acoperii cu mu-c!i -i plante ag$$toare. aul au9ea trilurile ?ermec$toare ale p$s$rilor, mBngBiat de adierea duioas$ a unui vBnt suav. Acestea erau a-adar "Bmpiile :li9ee ale grecilor, se gBndi el. 3)ar mai ?i plecat niciodat$ de acolo. aul s)a #ntors spre &elen, iar priveli-tea pe care aceasta i)a o?erit)o i)a t$iat r$su?larea. "$ci #naintea lui se a?la :lena din 0roia sau #ntruc!iparea ?rumuseii ideale. :ra per?ect$ ca o statuie, cu oc!ii de un albastru #mb$t$tor, cu p$rul blond -i cu o talie de viespe. Aceast$ ?rumusee nu putea ?i tulburat$ de imper?eciunile p$mBnte-ti provocate de b$trBnee, su?erin$, boal$ sau moarte. %iina ei sau mai bine spus esena ei spiritual$ emana o bucurie -i o ?ericire pe care niciun estet sau ?iloso? nu ar ?i putut s$ le descrie #n cuvinte. &elen i)a 9Bmbit, iar oc!ii #i radiau de pl$cere. 7ucrurile se #ndreptau spre ?$ga-ul dorit. D "apacitatea ta de a vedea a c$p$tat valene deosebite, spuse ea. Ki ar$i mult mai bine, slav$ 8omnuluiE 3u mai pari atBt de boln$vicios. aul s)a e*aminat -i el. ;n?$i-area sa era cu totul di?erit$ de cea p$mBnteasc$. Membrele sale aveau o culoare aurie, bron9ate de ra9ele unui soare necunoscut@ p$rea mai #nalt -i mult mai lat #n umeri. Sc!imbarea cea mai mare survenise #ns$ #n ca9ul oc!ilor s$i sau al vi9iunilor pe care ace-tia le percepeau. utea s$ str$bat$ cu privirea distane uria-e, s$ treac$ de p$duri -i m$ri #ntinse -i s$ poposeasc$ pe o insul$ #ndep$rtat$, pe care 8

nu p$-ise picior de om. aul #-i dorea cu disperare s$ o vi9ite9e. D &elen, !ai s$ ne oprim puin acoloE 0oate acestea sunt adev$rateH D 8esigur. (ste o realitate. 'niversul nu este alc$tuit doar din realitatea uman$. :*ist$ milioane de realit$i. Ar ?i plictisitor dac$ p$mBntul s)ar reduce la graniele telurice. D 8ar eu vreau s$ -tiu dac$ insula aceea -i locul unde ne a?l$m acum sunt adev$rate. D 8a, prostule, sunt adev$rate. Au e*istat cu mult timp #n urm$. 8ar asta nu este nimic. Creau s$)i ar$t lucruri care au e*istat doar #n plan spiritual. 'it$)te #n direcia aceeaE spuse ea, ar$tBndu)i locul cu mBna. "e ve9iH D / c$rare ce se pierde printre dealuri. 'nde duceH D Spre cel de al treilea plan astral. &ai s$ mergem #ntr)acoloE &elen a ?$cut cBiva pa-i #n direcia indicat$, dar aul a r$mas pe loc, e9itBnd s$ ?ac$ vreo mi-care. &elen a pornit #nainte -i a trecut de crBngul de copaci, a-teptBndu)l apoi #n lumina orbitoare. Ki)a desc!eiat tunica, de9v$luind oc!ilor lui #nsetai de ?rumusee ispite c$rora nu le puteai re9ista. 6ipBnd de bucurie, aul s)a n$pustit spre lumina necunoscut$. S)au #ntors din nou #n dormitorul Su9annei -i au privit)o dormind. D :ste numai a ta, spuse &elen, disp$rBnd din ra9a lui vi9ual$. Sau cel puin, a-a a cre9ut aul, pentru c$ ea a nu a p$r$sit niciodat$ moneda nici #n lumea uman$, nici #n cea spiritual$. &elen era pa9nicul monedei. Avea gri>$ de ea #n numele st$pBnului ei. aul a s$rutat)o -i a #mbr$i-at)o pe Su9anne. entru ea totul p$rea un vis rodul imaginaiei ei, dar el a?lBndu)se #n s?erele astrale percepea ?iecare s$rut -i ?iecare mBngBiere mult mai intens decBt le simea pe p$mBnt. 8e o ?rumusee r$pitoare, cald -i sen9ual, trupul Su9annei se topea #n braele lui, #n timp ce spiritul lui aul savura o pl$cere -i o bucurie ce nu aveau perec!e #n aceast$ lume. 5usta din cupa dulce a ?ericirii -i n)ar ?i 8

vrut nicicBnd s$ se mai opreasc$. 0r$ia #ntr)un vis ideal, pres$rat cu <tonalit$iA reale. 8ar visul nu avea s$ dure9e prea mult. ;n curBnd, spiritul lui &elen -i)a ?$cut din nou apariia. D 0rebuie s$ plec$m. "uvintele ei au pus cap$t e*ta9ului ameitor #n care c$9use aul. $rea c$ cineva l)a aruncat #ntr)un tunel #ntunecat, din care nu avea s$ se mai #ntoarc$. rin ?aa oc!ilor #i treceau imaginile dispersate ale unei cascade -i ale unui crBng de copaci. Apoi, s)a #ntors din nou #n dormitorul Su9annei. S)a tre9it din somn, simindu)se cumplit de r$u, #n timp ce #n urec!i #i r$suna un 9gomot #ngro9itor. &elen st$tea lBng$ el. D "e caui aiciH 'nde e Su9anneH D A ie-it puin. 0e)a l$sat s$ dormi. :ste ?oarte tBr9iu. 0rebuie s$ te #ntorci la soia ta. 0e a-teapt$. D 8ar vise9 sau sunt trea9H #ntreb$ aul, pip$indu)se cu disperare. Sunt viu sau mortH :ra cumplit de speriat. ;n ce lume se a?laH "e se #ntBmplaH "um a a>uns &elen #n dormitorul Su9anneiH D :-ti trea9. 0e a?li #n universul t$u. 8ar trebuie s)o #mpiedici pe soia ta s$ plece de acas$, aul. 8u)te la ea acumE Marie #-i ?$cuse baga>ele. :ra ora dou$ dimineaa -i aul nu venise #nc$. :ra cu alt$ ?emeie@ asta era evident. :a -i 4ac!el aveau s$ petreac$ noaptea la %lorence. Ki apoiH Marie era prea obosit$ ca s$ mai gBndeasc$. 8ar trebuia s$ consulte un avocat speciali9at #n procesele de divor. Ki asta nu era totul. Apariia spiritului -i levitaia lui 4ac!el au convins)o pe Marie c$ se #ntBmpla #ntr)adev$r ceva ciudat. M$t$niile, animalele, comportamentul poliistului, spectrul pe care ea -i 4ac!el #l v$9user$ toate acestea constituiau o dovad$ clar$ a pre9enei r$ului, #mpotriva c$ruia Marie nu putea s$ se apere. ;-i d$dea seama c$ toate aceste ?enomene aveau #ntr)un ?el 8

sau altul leg$tur$ cu aul, de-i nu putea s$ spun$ cu preci9ie despre ce era vorba. ;-i iubea #n continuare soul, #n ciuda de?ectelor sale. 8ar #-i iubea -i ?iica -i avea datoria s$ o apere. A-a c$ trebuia s$ ia o deci9ie. D 4ac!elE %etia ei era trea9$ -i st$tea pe pat. D : timpul s$ plec$m, spuse Marie, #ncercBnd s$ dea tonului s$u o not$ de veselie. %lorence o s$ ?ie atBt de ?ericit$ s$ ne vad$, nu)i a-aH %etia a dat din cap. Spre deosebire de mama ei, 4ac!el #n9estrat$ cu o capacitate de percepie ie-it$ din comun, speci?ic$ unui copil simea pre9ena r$ului -i mani?est$rile acestuia+ imagini #n?rico-$toare, ipete cumplite -i spaima de moarte. Aceste mani?est$ri p$trunseser$ #n subcon-tientul ei -i o ?$ceau s$ se #n?ioare de ?ric$. Cenise #ntr)adev$r timpul s$ plece. Au coborBt #mpreun$ treptele, preg$tite s$)-i #nceap$ c$l$toria. Apoi, Marie s)a dus #n su?ragerie. A luat o 1iblie de pe un ra?t al bibliotecii -i a desc!is)o la #ntBmplare. D 8e ceH 8e ceH -optea ea. 7acrimile #i curgeau pe obra>i #n timp ce citea un verset din )artea lui -o$. A-adar, Mramer nu era str$in de tot ce se #ntBmpla. ,/&unarea este %n m+inile meleI %mi $oi lua re$ana, a spus Domnul.

"A 20/7'7 ,0

<;n primul rBnd, demonii sunt spirite L iar diavolul, ?ie c$ este unul sau sunt mai muli, L este o creatur$ pl$smuit$ de 8umne9eu #n scopul r$9bun$rii.A 4eginald Scot, Descoperirea $r@itoriei

D "ardinale 1enelliE :ra seara tBr9iu, iar 1enelli participa la o #ntrunire cu ni-te preoi germani care veniser$ la Catican #ntr)o vi9it$ privat$. :i ?ormaser$ un cerc #n >urul lui #ntr)una din s$lile de audien$ -i #i sorbeau ?iecare cuvBnt, #nclinBndu)se cu respect #n ?aa lui. 1enelli savura din plin aceste oca9ii. Ki nu pentru c$ se l$sa #n-elat de aceste mani?est$ri ?alse de adoraieL sau poate c!iar #i pl$cea s$ cread$ c$ erau adev$rateH D "ardinaleE Ki)a aintit ?$r$ voia lui privirea asupra siluetei ?irave, care st$tea lBng$ perete, ascuns$ de tapiseria medieval$. D 0rebuie s$ plec. 0recBnd mBndru printre ceilali preoi, 1enelli s)a apropiat de p$rintele du!ovnic, ?$r$ s$ #ncerce s$)-i ascund$ sup$rarea. Avea lucruri importante de ?$cut oare c$lug$rul nu putea s$)l aborde9e alt$ dat$H

D 0rebuie s$ vorbesc cu dumneavoastr$ #ntre patru oc!i. 1enelli #i studia c!ipul. Acesta nu tr$da doar o su?erin$ cople-itoare, ci -i o #ngri>orare ie-it$ din comun. Avea s$ se #ntBmple ceva r$u 1enelli era convins de asta. $rintele du!ovnic l)a dus #ntr)o camer$ l$turalnic$, a?lat$ #n semi#ntuneric. Statuile -i operele de art$ constituiau un decor sumbru. D "ardinalul 5ra9iani a murit. D A muritHE 1enelli era #nsp$imBntat. A?lase de boala lui 5ra9iani, care #l #mpiedicase s$ participe la #ntBlnirea lor cBnd 1enelli le)a spus povestea arginilor lui 2uda, dar nu)-i imaginase c$ avea s$ moar$ atBt de repede. Cedea #n ?aa oc!ilor imaginea b$trBnului atBt de cumsecade. D "um -i cBnd s)a #ntBmplatH D A murit acum dou$9eci de minute, -opti p$rintele du!ovnic. 8up$ o scurt$ pau9$, continu$+ ;n agonie. S)a stabilit s$ spunem c$ a su?erit un accident cerebral. ;n ?inal, delira. 3umai papa -i medicii au ?ost pre9eni cBnd -i)a dat ultima su?lare. Semeia pe care 1enelli o adoptase cu puin timp #n urm$ a ?ost #nlocuit$ de consternare. /are 5ra9iani ?usese -i el bBntuit de acelea-i co-maruri pe care le avea -i 1enelliH Su?erise -i el de insomnieH au9ise acelea-i voci l$untrice, ale spiritelor r$ului, care #ncercau s$ p$trund$ #n con-tiina saH / privire aruncat$ p$rintelui du!ovnic l)a convins c$ avea dreptate. :rau atacai. 4$9boiul #ncepuse. D A pomenit ceva de moned$H D 8a. D "e a spusH /c!ii p$rintelui du!ovnic nu s)au de9lipit nicio clip$ de pe c!ipul cardinalului. D A spus c$ va a>unge la 4oma, dar nu pe c$ile pe care ni le imagin$m. Ca sosi #n secret -i #ntr)o ?orm$ deg!i9at$. D "e #nseamn$ astaH #ntreb$ 1enelli disperat. A mai spus -i altcevaH 8

8e ce #l privea c$lug$rul atBt de insistentH D 3u. D 8arL dar ce cre9i c$ a vrut s$ spun$H $rintele du!ovnic a p$strat t$cerea cBteva clipe, apoi a spus+ D 3u -tiu. ;n trecut, aceste monede au a>uns #n mBinile unor oameni ?oarte puternici, ultimii doi ?iind c!iar papi. 8e data aceasta, s)ar putea s$ ?ie alt?el. 0rebuie s$ plec$m acum. S?Bntul $rinte vrea s$ v$ vad$ cBt mai repede cu putin$. 1enelli mergea al$turi de c$lug$r. :ra -ocat. 'ndeva, #n adBncul su?letului s$u, nu a cre9ut c$ aceste lucruri #ngro9itoare se vor #ntBmpla cu adev$rat. D Ki cardinalul C(sinsO(H D :ste bolnav, r$spunse p$rintele du!ovnic pe un ton sumbru. Au urcat #mpreun$ mai multe sc$ri -i au str$b$tut numeroase apartamente din cl$direa Caticanului ca s$ a>ung$ la biroul privat al papei. rin mintea lui 1enelli treceau gBnduri !aotice. ;n calitatea sa de -e? al S?Bntului /?iciu, -tia de e*istena spiritelor rele -i cuno-tea modul #n care acionau. "ontrar credinei populare, ele nu se materiali9au. 0ulburau -i c!inuiau #n sc!imb mintea uman$ printr)o art$ des$vBr-it$ -i o inteligen$ e*traordinar$, care o #ntrecea pe cea a victimelor lor. 2mitBnd vocea con-tiinei oamenilor, ele #-i #nnebunesc victimele, mBnuind cu o virtuo9itate demonic$ arcu-ul dorinelor -i mBndriei umane. </mul acela te)a insultatHA -optesc ele. <4$9bun$)teEA sau <;mbog$ete)te -i preia putereaE :-ti mult mai bun decBt ei.A Sau+ < ro?it$ de tot ce)i poate o?eri lumea aceastaE Minciuna, #n-el$toria, >a?ul, tr$darea toate ?ac parte din ordinea ?ireasc$ a lucrurilor, a-a c$ nu mai sta pe gBnduri, prieteneE 0reci la treab$EA S?aturile, amenin$rile -i invoc$rile ?orelor r$ului sunt necontenite, #n a-a ?el #ncBt oamenii a>ung s$ cread$ #n cele din urm$ c$ aceste gBnduri ?ac parte din propria lor ?iloso?ie de via$. 8ar scopul este #ntotdeauna acela-i. S$ denature9e, s$ distrug$, s$ semene ur$ #ntre oameni. S$)i #ntoarc$ #mpotriva lui 8umne9eu. 8

;n timp ce pun #ncetul cu #ncetul st$pBnire pe mintea uman$, puterea lor de convingere #ncepe s$ dea roade. 'ra, crimele, dispreul toate sunt apana>ul lor, iar 1enelli le cuno-tea ?oarte bine. "e #l uimea #ns$ acum era modalitatea e*traordinar$ prin care reu-eau s$)i neutrali9e9e -i s$ le ?ac$ r$u pBn$ -i celor mai virtuo-i dintre oameni. 8ac$ 5ra9iani c$9use #n mBinile lor, oare nu va ?i el urm$toarea victim$ a acestor soldai ai #ntunericuluiH D oate c$ ar trebui s$ vorbesc cu papa #ntre patru oc!i, #i spuse el p$rintelui du!ovnic. :rau gata s$ intre #n biroul privat al S?Bntului $rinte. D 3u v)a- s?$tui s$ ?acei asta, r$spunse c$lug$rul, contra9icBndu)l pentru prima dat$ pe colegul s$u, #n ciuda statutului s$u superior. 8ac$ nu suntem unii, ne vom pr$bu-i. 1enelli se preg$tea s$)i r$spund$, dar era prea tBr9iu. Au intrat #n camera papal$ -i 2oan al VVC)lea s)a ridicat de pe scaunul s$u. "!ipul #i era obosit, iar cuvintele pe care le)a rostit au ?ost scurte -i concise+ D Situaia este ?oarte grav$. "ardinale 1enelli, #i ordon s$ vi9ite9i 0urnul CBnturilor. loua cu ?urie -i #n #ntuneric, #n timp ce 1enelli traversa piaa, #n?runta cu greu prote>at de o umbrel$ -i de roba sa ro-ie o ?urtun$ de noiembrie. Ki)a #n$lat privirile spre basilica S?. etru, care se a?la #n stBnga sa, -i -i)a continuat drumul. Se #ndrepta spre un loc aproape uitat al Caticanului, unde nimeni nu avea acces ?$r$ consim$mBntul e*pres al papei. Caticanul era #ntr)adev$r un loc ciudat -i misterios, se gBndea el, nu doar din punctul de vedere al a-e9$rii sale, ci mai ales din cau9a secretelor pe care le ascundea. utea ?i considerat pe bun$ dreptate drept un l$ca- al misterelor. 8up$ ce a traversat piaa, 1enelli a trecut pe lBng$ 9idurile leonine, ultimul scut #mpotriva invadatorilor sara9ini, care #n anul 8F6 au c$utat mormBntul S?Bntului etru ca s$)l distrug$@ a p$truns apoi prin poarta S?. Ana #n centrul administrativ al Caticanului. S)a #ntBlnit 8

pe drum cu cBiva preoi, care -i)au #nclinat respectuos capetele #n ?aa lui. "urBnd, cardinalul 1enelli a a>uns #n curtea cunoscut$ sub numele de "urtea 1elvedere. A luat)o spre dreapta -i a urcat cBteva trepte de piatr$. :?ortul pe care #l ?$cea era vi9ibil, pentru c$ abia mai respira@ anii #-i spuneau cuvBntul. Apoi, a desc!is o u-$ masiv$ din lemn -i a trecut pragul unei biblioteci. 1iblioteca Caticanului, biblioteca papilor, se #ntindea pe o supra?a$ de peste patru9eci de Oilometri -i coninea o colecie impresionant$ de documente scrise #ntr)o multitudine de limbi, unele datBnd c!iar de la #nceputurile 1isericii, multe dintre ele ne?iind cunoscute de erudiii lumii moderne. 1enelli a traversat o camer$ imens$. :ra plin$ de ra?turi pentru c$ri, iar tavanul era ?rumos decorat cu scene pictate de arti-tii secolului al VC2)lea. e ra?turi, 9$ceau #ng!esuite numeroase volume antice, legate #n ?oi de pergament, ale c$ror coperte erau #nscripionate cu litere mici, scrise de mBn$, #n greac$ -i latin$. "ine -tie ce comori se ascundeau acolo, nedescoperite #nc$ de omul modernH &$ri antice, care de9v$luiau locaia unor biserici de mult uitate, dar -i a unor palate -i temple p$gBne. 8ocumente secrete, adunate de clerici de)a lungul timpului, care relatau despre evenimentele politice din vremea respectiv$, alc$tuite dintr)un amestec bine ec!ilibrat de bBr?e, convingeri religioase -i pre>udicii personale. ergamente misterioase, care descriau c$l$toriile secrete #ntreprinse de c$lug$rii erudii din :vul Mediu, #ns$rcinai de Catican s$ a>ung$ #n imperiile c!ine9 -i mongol din /rient, ca s$ descopere dac$ apostolii -i 2isus &ristos a>unseser$ #n acele inuturi #ndep$rtate ale lumii. Ki #n ?inal, documente despre marile #ncerc$ri la care ?usese supus$ credina ere9ii -i secte, vr$>itoria -i demonologia sau c$ile ce leag$ lumea uman$ de cea divin$. 8ar nu pe acestea le c$uta 1enelli. A>ungBnd la cel$lalt cap$t al camerei, cardinalul a desc!is o alt$ u-$ -i a p$truns pe un coridor #ngust -i slab luminat. Ar!ivele secrete ale Caticanului acesta era un departament greu accesibil 8

publicului larg, un sector pe care #l vi9itai doar cu aprob$ri speciale. Se #ntindeau -i ele pe o supra?a$ vast$ treispre9ece Oilometri -i conineau documente re?eritoare la guvernarea 1isericii. Aceast$ bibliotec$, #n?iinat$ #n anul 161,, repre9entBnd o instituie de sine st$t$toare, era separat$ de 1iblioteca Caticanului. Ar!ivele secrete puteau ?i vi9itate doar cu aprobarea pre?ectului, titulatur$ sub care era cunoscut librarul)-e? al 1ibliotecii Caticanului. Acest privilegiu era acordat (?oarte rar) numai #n scop -tiini?ic -i numai teologilor care se ocupau de munca de cercetare #ntr)un anumit domeniu. Ki nici ace-tia nu aveau acces nelimitat, ci numai la documentele care se re?ereau strict la subiectul cercet$rii lor. 7a cap$tul coridorului, 1enelli a a>uns #ntr)un birou de unde r$9b$tea o ra9$ de lumin$. C$9Bndu)l pe cardinal, pre?ectul s)a ridicat #n picioare. "amera era #ngust$ -i mic$, iar #n mi>loc se a?la un birou din ma!on #nesat de c$ri. 2maginea %ecioarei Maria veg!ea dintr)un tablou #ntreaga scen$. re?ectul era un individ slab -i uscat. /dat$ cu trecerea anilor, c!ipul #i sem$na din ce #n ce mai mult cu un pergament subire, #ng$lbenit de vreme un contrast i9bitor ?a$ de cardinalul corpolent. :ra unspre9ece noaptea, iar biblioteca se #nc!isese de mult. 8ar pre?ectul ?usese anunat de vi9ita -e?ului 2nc!i9iiei, a-a cum #i pl$cea s$)l numeasc$ pe 1enelli, ?olosind titulatura cea vec!e. D "ardinale, spuse bibliotecarul, #nclinBnd respectuos capul #n ?aa lui. 1enelli a scos o scrisoare din rob$. D Acesta este ordinul papal. re?ectul a anali9at semn$tura -i sigiliul ponti?ului. Apoi a citit scrisoarea conceput$ #n latin$. 3u e*ista niciun semn de #ndoial$ re?eritor la autenticitatea -i scopul ei. re?ectul a #mp$turit apoi scrisoarea -i i)a #nmBnat)o lui 1enelli. ;n mod normal, 0urnul CBnturilor, locul cel mai tainic al ar!ivelor secrete, era domeniul lui. 3umai librarul)-e? avea acces -i numai ca s$ se asigure c$ volumele p$strate acolo erau 8

prote>ate de ?oc sau de ap$. 3u avea voie s$ citeasc$ lucr$rile -i c$rile a?late acolo -i spre deosebire de predecesorii s$i medievali pre?ectul nu a #nc$lcat niciodat$ ordinul, dornic s$ se supun$ mereu dispo9iiilor date de suveranul s$u, S?Bntul $rinte. D C$ voi #nsoi pBn$ la ba9a sc$rilor, spuse pre?ectul. Avem nevoie de lumin$, continu$ el, scoBnd o lantern$ dintr)un sertar al biroului. $r$sind camera, cei doi au str$b$tut #mpreun$ coridorul, ?$r$ s$ sc!imbe niciun cuvBnt@ ?iecare era adBncit #n propriile sale gBnduri. "urBnd, lumina care r$9b$tea din camera pre?ectului disp$ru. $-eau acum #n #ntuneric, c$l$u9ii doar de lumina palid$ a lanternei. 8up$ ce au descuiat o u-$, au p$truns #n ar!ivele secrete. Acestea erau alc$tuite din dou$ coridoare lungi, ?$r$ ?erestre, pline de ra?turi pentru c$ri, care se ridicau de la podea pBn$ la tavan. 'nul dintre aceste coridoare ducea la ba9a 0urnului CBnturilor. a-ii pre?ectului -i ai cardinalului r$sunau #n t$cerea adBnc$. ;n drumul lor, treceau pe lBng$ mald$re de documente, stivuite #n ra?turile bibliotecilor. 'nele dintre ele conineau in?ormaii care se pierdeau #n negura vremii, mergBnd pBn$ #n Antic!itate. :rau documente care vorbeau despre colegiul cardinalilor, care #i s?$tuiau pe papi #nc$ din secolul al VC2)lea. 8ocumente despre sinodul sacru, una dintre "urile ecle9iastice. 8ocumente despre petiii, -apte mii de volume de cereri adresate papei de petiionari din #ntreaga :urop$ medieval$. ;n cele din urm$, pre?ectul -i cardinalul s)au oprit. ;n ?aa lor, se a?lau dou$ u-i. 'na ascundea un sei? uria-, care <g$9duiaA unele dintre cele mai importante documente ale Caticanului, care relatau despre evenimentele politice -i religioase din secolele trecute, cBnd puterea 1isericii era mult mai mare decBt cea de ast$9i. re?ectul s)a oprit #ns$ #n ?aa celeilalte u-i. :ra din ste>ar, vec!e de cBnd lumea. 8

D C$ a-tept aici, cardinale 1enelli. 0urnul CBnturilor se a?l$ #n ?aa dumneavoastr$. re?ectul a descuiat u-a cu o c!eie vec!e -i i)a dat lanterna lui 1enelli. ;n ra9a palid$ de lumin$, el a privit c!ipul #ngri>orat al cardinalului. Se #ntreba de ce un persona> atBt de ilustru dorea s$ vi9ite9e aceste locuri noaptea tBr9iu. Ki #n special, 0urnul CBnturilor un loc atBt de sumbru, #ncBt pre?ectul nu a #ndr$9nit niciodat$ s$)l vi9ite9e noaptea, ci numai la lumina 9ilei. 8ar cine era el, un simplu bibliotecar, s$ pun$ la #ndoial$ ordinele S?Bntului $rinteH %ac$)se voia 8omnuluiE 1enelli a luat lanterna -i a #nceput s$ urce sc$rile #n spiral$. anto?ii lui scBrBiau u-or pe treptele de piatr$. re?ectul l)a urm$rit #ndep$rtBndu)se, #nv$luit #n #ntunericul stigian. ;n timp ce urca, 1enelli s)a #mpiedicat de cBteva ori. Se a?la acum #n partea cea mai vec!e -i cea mai puin vi9itat$ a ar!ivelor secrete. Aici erau p$strate documentele cele mai vec!i -i cele mai problematice din #ntreaga istorie a 1isericii, multe dintre ele codate, destinate numai oc!ilor papei sau repre9entanilor s$i speciali. 8ocumentele conin nu mai puin de cinci mii de registre papale, copii scrise de mBn$ ale scrisorilor o?iciale ale conduc$torilor 1isericii, ca -i detalii re?eritoare la viaa intim$ a S?inilor $rini, consemnate de cronicarii papali special desemnai pentru aceast$ misiune. 0reptele erau abrupte -i #nguste, deoarece turnul nu ?usese dotat cu li?t. 3u avea nici instalaie electric$ acesta ?iind un mi>loc de protecie #mpotriva incendiilor -i !oilor. 8rept urmare, nu era niciodat$ vi9itat pe #ntuneric. 3iciodat$H :i bine, doar dac$ circumstanele erau e*cepionale. "ardinalul a a>uns #n cele din urm$ #n cap$tul sc$rilor. :ra la o #n$lime de dou$9eci de metri deasupra solului. S)a oprit ca s$)-i trag$ r$su?larea. ;n aer plutea un miros de mucegai, iar #ntunericul era dens. 1enelli a trecut pragul -i a intrat #n "amera Meridianului. "amera purta numele acesta pentru c$ ?usese destinat$ s$ ?ie 8

observator astronomic de-i nu pentru 5alilei, a c$rui m$rturisire semnat$, potrivit c$reia p$mBntul nu se #nvBrte #n >urul soarelui, se a?la #ntr)un alt loc din 1iblioteca Caticanului. 1enelli a studiat podeaua #n lumina lanternei. A v$9ut atunci, gravat #n pardoseal$, un cerc 9odiacal, menit s$ capte9e ra9ele soarelui care p$trundeau printr)o sp$rtur$ din 9id. Aici s)au ?$cut calculele pentru calendarul gregorian #n anul 1.80. ;n mi>locul "amerei Meridianului, se a?la o m$su$. 1enelli a pus lanterna pe mas$ -i a #nceput s$ studie9e #nc$perea. ereii erau <mobilaiA cu dulapuri din ?ier, ?abricate #n stilul secolului al V2C)lea. 0oate erau #ncuiate cu ni-te lac$te uria-e -i inestetice. Aceste dulapuri ascundeau cele mai ?ascinante documente din istoria 1isericii, descrise #n ar!ivele secrete ale bibliotecii cu termenul edulcorat <MiscellaneaA. 8ocumente despre intrigi politice -i religioase, despre procese de vr$>itorie -i magie neagr$, despre scandaluri legate de viaa privat$ a papilor. Secrete. Secrete #ntunecate. 1enelli a o?tat din greu. A scos din bu9unar cruci?i*ul de argint pe care papa i)l d$ruise #n seara aceea. Str$lucea #n lumina lanternei. Se simea lini-tit. A #n$lat spre "eruri o rug$ciune scurt$ -i apoi s)a #ndreptat spre dulapuri. apa #i spusese unde trebuia s$ caute, o?erindu)i -i c!eia de la <sei?A. 1enelli s)a a-e9at #n genunc!i lBng$ unul dintre ele, simind ?iori pe -ira spin$rii. 3u era singur. 3u #l urm$rea #ns$ o pre9en$ uman$, ci una din alte s?ere cosmice. Sosise un privitor. 8esc!i9Bnd u-a unui dulap, 1enelli a #nceput s$)i cercete9e tainele ascunse. A descoperit acolo mai multe volume, puse unul peste altul, purtBnd amprenta timpului. 0itlurile copertelor din pergament alb erau scrise #n greac$, iar dedesubtul lor erau #nscripionate diverse ci?re -i date. Acestea repre9entau ni-te coduri care #i #mpiedicau pBn$ -i pe bibliotecari s$ a?le coninutul tomurilor. 8up$ o scurt$ c$utare, 1enelli a g$sit volumul dorit. Avea 8

aproape -ai9eci de centimetri, p$rBnd un registru ?oarte mare. 1enelli l)a pus pe mas$ -i s)a a-e9at #n ?aa lui. 3imeni nu mai citise acest tom de mai bine de cinci sute de ani. Acest lucru era con?irmat de sigiliul papei Si*t al 2C)lea, care #l aplicase acolo #n anul 1FG6, sigiliu pe care 1enelli la ordinul actualului suveran ponti? avea s$)l rup$. "ardinalul a pus mBna pe volum. Apoi, a #nc!is oc!ii -i a rostit #ncet primele versete ale unei rug$ciuni de e*orci9are+ <3esocote-te, 8oamne, gre-elile noastre, cBt -i gre-elile str$mo-ilor no-tri -i nu te r$9buna pentru p$catele pe care le)am comisEA Aerul a devenit dintr)odat$ ?oarte rece. 1enelli simea #n camer$ pre9ena spiritelor rele, de-i nu le vedea. :le i se puteau ar$ta dac$ voiau. 1enelli a s$rutat cruci?i*ul. ;n cele din urm$ a desc!is cartea. :ra un document re?eritor la vr$>itorie. 8ar nu se asem$na cu niciun alt document din istoria 1isericii. "$ci vorbea despre vr$>itoriile #n?$ptuite de un om ?oarte puternic. 8e #nsu-i lociitorul lui &ristos pe p$mBnt. apa Silvestru al 22)lea. 5erbert dXAurillac s)a n$scut #n anul 9F0 -i a ?ost instruit la m$n$stirea benedictin$ din Aurillac, #n %rana, apoi #n Spania. A ?ost remarcat #nc$ din tineree pentru #nclinaia sa spre studiu. A devenit episcop de 4eims #n anul 991 -i apoi ar!iepiscop de 4avenna. ;n ?inal, #n anul ne?ast 999, a ?ost uns pap$, sub numele de Silvestru al 22)lea. apa Silvestru al 1S)lea a ?ost un om ciudat din toate punctele de vedere. 'n e*pert #n domeniul logicii -i matematicii, avea de asemenea cuno-tine vaste #n arta magiei /rientului, dobBndite #n perioada #n care studiase #n Spania maur$. 7ui Silvestru i se atribuie meritul de a ?i introdus #n :uropa ci?rele arabe -i de a ?i inventat pendula. "u toate acestea, #nc$ de la #nceputul ponti?icatului s$u, -i)a cB-tigat o reputaie cumplit$ aceea de a ?i #mbr$i-at magia neagr$. Ce-tile au 8

circulat repede #n #ntreaga :urop$, iar notorietatea lui a devenit atBt de mare, #ncBt c!iar -i dup$ moartea sa cronicarii 1isericii -i clevetitorii au consemnat acest ?apt -i au alimentat 9vonurile, trans?ormBndu)le #n adev$rate legende. / dovad$ #n acest sens o repre9int$ a?irmaiile lui 1artolomeo latina, celebrul bibliotecar al Caticanului, care #n opera sa <ie'ile papilor, publicat$ #n 1FG9 declara solemn+
Silvestru al 22)lea L bene?iciind de a>utorul e*traordinar al diavolului, a obinut tronul papal. "urBnd dup$ aceea, a devenit unealta des$vBr-it$ a diavolului, cu a>utorul c$ruia a a>uns pe o treapt$ atBt de #nalt$.

latina a obinut aceste in?ormaii r$s?oind #n tain$ e*act volumul pe care cardinalul 1enelli se preg$tea acum s$)l citeasc$. entru de9v$luirea acestor secrete, el a ?ost aspru pedepsit, iar papa de atunci, Si*t al 2C)lea, a inter9is accesul #n aceast$ parte a ar!ivelor secrete pBn$ -i bibliotecarilor. apa a sigilat apoi volumul, ameninBndu)i cu moartea pe toi cei care ar ?i #ncercat s$)l desc!id$ ?$r$ permisiunea e*pres$ a ponti?ului. 8e ce a luat aceste m$suri atBt de draconiceH 0omul nu coninea doar o descriere a vieii papei Silvestru al 22)lea, ci -i ultima sa con?esiune. 1iserica se conducea dup$ un principiu ce nu trebuia #nc$lcat+ con?esiunea unei persoane a?late pe patul de moarte trebuia ?$cut$ numai #n pre9ena 8omnului -i nu avea s$ ?ie nicicBnd de9v$luit$ unei alte ?iine umane. "u toate acestea, #n ca9ul lui Silvestru al 22)lea, 1iserica a ?ost obligat$ s$ ?ac$ o e*cepie din dou$ motive. ;n primul rBnd, nu se -tia dac$ ultima con?esiune a papei Silvestru al 22)lea avea s$ se des?$-oare #n pre9ena lui 8umne9eu sau a diavolului. ;n al doilea rBnd, Silvestru al 22)lea era cel care a>unsese #n posesia ultimei monede a lui 2uda care #-i ?$cuse apariia #n lume. 8

1enelli a rupt sigiliul c$rii -i a #nceput s$ citeasc$ literele micue ale cronicarului bisericesc. :ra o poveste #nsp$imBnt$toare. 8espre acu9aiile #mpotriva papei Silvestru -i despre ?aptele sale de magie neagr$. 8espre puterile sale e*traordinare -i despre capacitatea sa de a)-i #n-ela -i de a)-i distruge du-manii. 8espre spiritele care se a?lau #n slu>ba sa -i despre un cBine mare -i negru, care #l #nsoea mereu. 8espre s?Br-itul -i #nmormBntarea sa #n curtea bisericii laterane din 4oma, nu #n basilica S?. etru. 'n cronicar a consemnat legenda ast?el+
Silvestru al 22)lea -i)a vBndut su?letul Satanei -i a primit #n sc!imb tronul de pap$. 8einBnd puterea #n mBinile sale -i abu9Bnd de ea, Silvestru al 22)lea era ner$bd$tor s$ a?le cBt va reu-i s$ se bucure de pl$cerile pe care i le o?erea po9iia sa. 4$spunsul era u-or de g!icit. AtBt timp cBt nu celebra marea mes$ #n 2erusalim, nu avea de ce s$ se team$. a9a bun$ trece prime>dia rea. Silvestru al 22)lea a emis un ordin #n care #-i inter9icea vi9itele #n 6ara S?Bnt$, dedicBndu)se trup -i su?let unei viei corupte -i lu*oase. 8ar cine vrea s$ m$nBnce cu dracul are nevoie de o lingur$ lung$. /?erind #mp$rt$-ania #ntr)o biseric$ necunoscut$ din 4oma, papa cel p$c$tos a simit c$ #-i pierde rapid puterile -i a reali9at c$ demonii #l #ncon>oar$ din toate p$rile. "Bnd a a?lat c$ numele bisericii era S?Bnta "ruce a 2erusalimului, a #neles c$ a ?ost tras pe s?oar$ -i c$ 9ilele #i erau num$rate. Kocul l)a distrus. Atunci, -i)a m$rturisit imediat vinov$ia -i a tras un semnal de alarm$ re?eritor la consecinele dramatice ale negoului cu spiritele rele. A ordonat apoi ca L dup$ moartea sa, trupul s$)i ?ie a-e9at pe un cata?alc din lemn verde, tras de doi cai pursBnge, unul alb, iar cel$lalt negru. L Aceast$ procesiune ciudat$ de #nmormBntare a stBrnit vBlv$ cBnd s)a des?$-urat #n biserica lateran$@ -i mai mare a ?ost spaima cBnd din sicriu s)au au9it ipete -i gemete. Apoi, s)a l$sat o t$cere de moarte, iar Silvestru al 22)lea a ?ost #ngropat #n locul s$u de odi!n$.

1enelli a continuat s$ citeasc$, dornic s$ descopere dac$ acest pap$ a #ncercat #n timpul vieii s$ de9mint$ acu9aiile ce i se aduceau. "ardinalul a simit atunci un curent de aer. Cenea de pe sc$ri ca un vBnt dinspre nord -i a #nceput s$ mi-te paginile c$rii. :l a luat cruci?i*ul de argint -i l)a ridicat. CBntul a #ncetat imediat. Apoi, tot de pe sc$ri, a ap$rut o ra9$ de lumin$. 1enelli -tia c$ nu mai putea s$ stea prea mult. "urBnd, alte ?ore, mult mai puternice decBt cele ale privitorilor, #-i vor ?ace apariia. A #nceput ast?el s$ citeasc$ ultima con?esiune a papei+
:u, Simon de 7(on, c$lug$r din /rdinul S?. 1enedict, dau aceast$ declaraie #n anul 8omnului 100S. e data de 1, mai, am primit ordinul s$)l veg!e9 pe S?Bntul $rinte, Silvestru al 22)lea, care 9$cea pe patul de moarte #n apartamentele Caticanului. M)am supus ordinului -i redau acum ultima con?esiune ?$cut$ de acel om ne?ericit.

;n timp ce citea, 1enelli s)a #n?iorat pBn$ #n adBncul su?letului s$u. "$ci ultima con?esiune a papei era #nsp$imBnt$toare. 1iserica nu mai au9ise o con?esiune ca aceea de cBnd 2uda aruncase cei trei9eci de argini pe treptele 0emplului. apa Silvestru a m$rturisit c$ a obinut de la un cer-etor misterios o moned$, care a-a cum avea s$ descopere #n curBnd, datorit$ puterilor ei e*traordinare era una dintre cele trei9eci de monede de argint pe care 2uda 2scarioteanul le primise #n sc!imbul tr$d$rii MBntuitorului. apa a povestit c$ mai e*istau #nc$ trei monede ale lui 2uda #n lume -i ?iecare dintre ele va ?i -i mai de temut decBt cea precedent$. "$lug$rul c$ruia Silvestru i s)a spovedit menionea9$ ?aptul c$ #n ultimele momente ale vieii pe p$mBnt, e*ercitBndu)-i autoritatea de pap$ Silvestru a ordonat ca moneda lui 2uda, care se a?la #n posesia lui, s$ ?ie #ngropat$ al$turi de el -i s$ nu ?ie a-e9at$ sub nicio ?orm$ #n mormBntul S?Bntului etru. 8ar de ceH 3u e*ista nicio e*plicaie.

8ocumentul o?icial care consemnea9$ ultimele cuvinte ale papei Silvestru al 22)lea este lucrarea <ie'ile papilor, reali9at$ de bibliotecarul 1artolomeo latina. Silvestru a ordonat ca trupul s$u s$ ?ie t$iat #n buc$i, spunBnd+
S$ se delecte9e cu membrele mele, care #n trecut i s)au #nc!inatE "$ci mintea mea nu a #ncuviinat niciodat$ >ur$mBntul acela, nu, tic$lo-ia aceea.

8ar 1enelli reali9a c$ nu acestea ?useser$ ultimele sale cuvinte. Muribundul mai spusese ceva ce nu trebuia de9v$luit lumii, ci numai du!ovnicului s$u. 1enelli a citit aceste ultime cuvinte. Apoi, s)a spri>init #ngro9it de sp$tarul scaunului. "Bnd papa Silvestru al 22)lea a rostit acele cuvinte, era in?luenat de spiritul 8omnului sau de puterea diavoluluiH spunea adev$rul pur sau mineaH ;n clipa aceea, 1enelli a tres$rit brusc. ;n pragul "amerei Meridianului, a ap$rut un cBine monstruos, care se apropia de el #ncet, ar$tBndu)-i colii -i mBrBind amenin$tor. 1enelli a ridicat cruci?i*ul deasupra capului, rostind cu voce tare+ D (Aorciso te immunde spiritus. 3u s)a #ntBmplat nimic. Apoi, animalul a disp$rut. 1enelli a #ncuiat repede cartea #n dulap -i a p$r$sit camera. "Bnd a #nceput s$ coboare sc$rile, lanterna s)a stins. D "ardinale, totul e #n ordineH strig$ pre?ectul #ngri>orat de la ba9a turnului. 8ar nu a primit niciun r$spuns, pentru c$ 1enelli era ocupat. ;n timp ce cobora sc$rile, a v$9ut o umbr$ la cBiva pa-i #n spatele lui, ce #ncepea s$ se materiali9e9e. Avea trupul unui om, dar c!ipul unui demon -i era sc$ldat #ntr)o lumin$ galben$, spectral$. e ?runte purta #nsemnele puterii satanice. ;nsp$imBntat, cardinalul i)a ar$tat cruci?i*ul, strigBnd+ D ;i ordon, ie, spirit al r$uluiL ;n clipa aceea, o ?or$ uluitoare l)a aruncat pe 1enelli pe 8

sc$rile de piatr$. "ardinalul s)a pr$bu-it, scoBnd un ip$t #n?rico-$tor. A ateri9at #n cele din urm$ la ba9a turnului, scrBntindu)-i gle9na -i lovindu)se cumplit la cap. D "ardinaleE e*clam$ pre?ectul, c$utBnd lanterna. Aceasta #mpr$-tia o lumin$ palid$. rivea, intuit de spaim$, c!ipul plin de sBnge al #nsoitorului s$u. re?ectul s)a aplecat peste trupul cardinalului. M$ duc dup$ a>utor, spuse el. D 3u, -opti 1enelli. Apoi, #n sinea lui+ 8ac$ pleci, m$ va ucide. 0rebuie s$ plec$m de aici, continu$ el cu voce tare. 3u avem timp de pierdut. A>ut$)m$ s$ m$ ridicE re?ectul a #ncuiat #n grab$ u-a turnului. ;nainte #ns$, 1enelli a l$sat cruci?i*ul la ba9a sc$rilor. Au str$b$tut #mpreun$ ar!ivele secrete -i au a>uns #n 1iblioteca Caticanului. re?ectul continua s$ dea glas #ngri>or$rilor sale legate de gle9na lui 1enelli, dar cardinalului se gBndea la altceva. ;nc$ -ocat de tot ce se #ntBmplase, 1enelli #-i amintea ultimele cuvinte ale con?esiunii papei Silvestru al 22)lea. "$ci, pe patul de moarte, dup$ administrarea unui calmant, papa i)a -optit cBteva cuvinte du!ovnicului s$u. 'ltimele sale cuvinte pe p$mBnt. / pro?eie cumplit$.
3icio ?iin$ omeneasc$ nu poate s$ se #mpotriveasc$ acestor ultime trei monede. 8ac$ una dintre ele va a>unge #n mBinile unei persoane din antura>ul papei, 1iserica #ns$-i va pieri.

"ardinalul 1enelli nu)-i mai putea st$pBni lacrimile. :*ista o singur$ persoan$ a?lat$ #n acea po9iie. :l #nsu-i.

"A 20/7'7 ,1

<0oi teologii vorbesc despre L spirite rele care apar sub ?orma unui b$rbat, a unei ?emei sau a unui animal. Aceasta poate ?i o pre9en$ real$ sau rodul imaginaiei.A 1ouvier, episcop de 7e Mains, Dissertatio in SeAtum Decalogi "raeceptum

aul s)a tre9it #n casa lui. S)a #ntins #n pat -i -i)a dat seama c$ soia lui nu era acolo. 3u avea motive de #ngri>orare. lecase #mpreun$ cu 4ac!el ca s$ stea peste noapte la %lorence -i #i l$sase un bileel+ mai ?$cuse a-a -i alt$ dat$. Se gBndea cu pl$cere la e*periena se*ual$ pe care a tr$it)o cu Su9anne #n seara precedent$. S)a #ntors tBr9iu acas$ -i a ?ost un noroc c!ior ?aptul c$ Marie nu era acolo c!iar dac$ &elen #i spusese s$ n)o lase s$ plece. 5Bndurile lui aul s)au a*at apoi asupra unor probleme mult mai nepl$cute. "e avea s$ ?ac$ #n privina lui MarieH Mergea pe varianta divorului. Ki 4ac!elH D 1un$. / voce i)a #ntrerupt -irul gBndurilor, iar aul -i)a aintit privirea spre u-a de la baie. :a era sc$ldat$ #n lumina dimineii, #mbr$cat$ #n aceea-i tunic$ pe care o purtase #n timpul c$l$toriei lor #n cel de al treilea plan astral, de-i tr$s$turile ei nu mai atingeau per?eciunea din visele lui. :ra trea9 sau visaH 8

D 3u)i mai aminte-tiH #l #ntreb$ &elen, disp$rBnd. :l a clipit din oc!i. aul, #l strig$ ea, ap$rBnd din nou #n dormitor. D "um reu-e-ti s$ ?aci astaH Ki de ce eu nu potH D entru c$, spuse &elen, trebuie s$ a>ungi mult mai sus #n planurile astrale #nainte ca trupul t$u ?i9ic -i cel spiritual s$ poat$ s$ apar$ #n acela-i timp #n locuri di?erite. 1ilocaia necesit$ e*erciiu, a-a cum au descoperit s?inii. Crei s$ #nveiH &elen i)a aruncat o privire s?redelitoare. "e s)ar #ntBmpla dac$ el ar #nelege adev$rata misiune a monedeiH 8ar nu trebuia s$)i stBrneasc$ suspiciuni #nainte de a)l st$pBni cu totul. %orele st$pBnului 6arinii sBngelui #i invadau su?letul. D e care dintre trupurile tale #l v$d eu acumH D e cel spiritual, ?ire-te, spuse &elen tru?a-$. 0rupul meu ?i9ic st$ tol$nit #n pat. 3u poate s$ treac$ prin perei. D 0rupul t$u ?i9icH D S$ spunem c$ pe acesta l)am #mprumutat un timp. aul o intuia cu privirea. re9ena din ?aa lui nu p$rea s$ ?ie doar rodul imaginaiei sale. "Bnt$rea bine lucrurile, #ncercBnd s$) -i p$stre9e sBngele rece. D aul, totul este adev$rat, spuse &elen, cuprins$ de ner$bdare. 3u este vorba de un vis -i nici imaginaia nu)i >oac$ ?este. :-ti trea9 -i totul este real. 0u ve9i acum trupul meu spiritual, a-a cum s)a #ntBmplat -i atunci cBnd Mramer a atacat)o pe student$. :ste o realitate di?erit$ de cea pe care ai cunoscut)o #nainte dar este o realitate. D 8ar de ce nu pot s$ vad$ -i alii ce v$d euH D 8eoarece moneda este cea care #i con?er$ aceast$ putere. %$r$ ea ar ?i imposibil s$ ve9i aceste lucruri, pentru c$ trebuie s$ cre9i cu t$rie #n e*istena lumii spirituale. D 8e unde -tii toate acesteaH "ine e-tiH D / s$ a?li mai tBr9iu, spuse &elen irascibil$. 0u m$ poi vedea. Ki soia -i ?etia ta m$ pot vedea, pentru c$ m)am materiali9at voit #n ?aa lor. Apropo, Marie nu mi)a creat o impresie prea bun$ ai nevoie de o ?emeie cu mai puine 8

convingeri religioase -i cu mai mult cura>, continu$ ea, ?$cBndu)i o be9ea. Am -i g$sit persoana potrivit$. aul se !olba #n continuare la ea, ne?iind pe deplin convins. &elen a scos un geam$t de ?rustrare. Arat$)le oamenilor o minune -i primul lucru pe care #l vor ?ace este s$ o pun$ sub semnul #ntreb$riiE 3u)-i d$deau oare seama c$ erau cele mai idioate ?iine create de 8umne9euH D 1ine, dac$ mai ai nevoie de dove9i, de-teptule, de ce nu o suni pe mama taH 8oar ai vi9itat)o asear$, nu)i a-aH SpunBnd acestea, &elen a disp$rut. aul a ridicat receptorul. A ?ost nevoie doar de 9ece minute ca #ntreaga sa percepie a realit$ii s$ se sc!imbe dramatic. Iece minute #n care perspectiva sa asupra universului, teoremele, legile -i valorile umane s$ se pr$bu-easc$ la p$mBnt #n mii de buc$ele, ca ni-te cioburi de sticl$. aul a vorbit cu mama lui. 7a patru mii de Oilometri dep$rtare, cu o voce uimit$, i)a con?irmat tot ceea ce el v$9use cu o sear$ #nainte. %laconul cu medicamente care se a?la lBng$ pat, prosopul de vase care c$9use pe >os, cutia cu bomboane pe care o #mpac!etase cu gri>$ -i pe care avea s$ i)o d$ruiasc$ unui vecin detalii pe care nu avea cum s$ le ?i -tiut dinainte sau s$ le ?i v$9ut altcineva. aul a pus receptorul #n ?urc$ -i a intrat #n baie. 7$sBndu)se prad$ pl$cerilor du-ului, a #nceput s$ anali9e9e cu atenie #ntBmpl$rile recente. Ki)a amintit atunci de o carte despre misticism pe care o citise cu mult timp #n urm$ cBnd era student. rintre alte lucruri, autorul ei spunea c$ e*perienele mistice, prin natura lor paranormal$, nu pot ?i descrise #n mod corespun9$tor unei alte persoane. :le trebuie tr$ite pe propria piele. Acestea o?er$, de asemenea, o perspectiv$ cu totul surprin9$toare asupra cosmosului lucru care ne duce cu gBndul la ?aptul c$ intelectul uman nu sondea9$ absolut deloc mie9ul problemei. Scriitorul meniona #n ?inal c$ e*perienele mistice sunt pasive ele #i creea9$ sen9aia c$ te a?li sub in?luena unor 8

?ore mult mai puternice. D 7a naibaE spuse aul, sc$pBnd s$punul -i aplecBndu)se ca s$)l recupere9e. 'n alt ?apt ciudat este acela potrivit c$ruia misticii cre-tini sau de alte religii susin cu t$rie c$ e*perienele lor legate de rai sau de iad au loc %n mintea uman$, nu dincolo de ea. 'neori, transa #n care cad ace-ti oameni este #nsoit$ de #ntBmpl$ri sau pro?eii supranaturale. aul a luat prosopul -i a ie-it din baie. A cre9ut #ntotdeauna c$ oamenii care vorbesc despre aceste lucruri su?er$ de !alucinaii. "u toate acestea, cBnd a citit cartea despre misticism, aul a descoperit c$ misticii -i s?inii cred cu t$rie #n !alucinaiile lor, lucru cu totul neobi-nuit. 8ar ce a mai v$9ut cu o sear$ #n urm$ care s$)i dovedeasc$ e*istena lumii spiritualeH aul a s$rit peste micul de>un. 'rcBndu)se #n ma-in$, a pornit la drum. "Bnd a a>uns la indicatorul care #i spunea s$ ?ac$ la dreapta, spre universitate, unde la ora nou$ trebuia s$ in$ un curs despre psi!anali9a ?reudian$, ?iind de>a #n #ntBr9iere, a #ntors cu putere volanul spre stBnga. Mai avea o #ntBlnire la care trebuia neap$rat s$ a>ung$. D Creau s$)l v$d pe deinutul din "orpul 8, celula ,.. a9nicul de la #nc!isoarea de ma*im$ siguran$ i)a veri?icat cartea de identitate -i l)a trecut pe lista de a-teptare. D / clip$, domnule pro?esor. aul a intrat #ntr)una din s$lile de a-teptare ale #nc!isorii. a9nicul s)a #ntors cBteva minute mai tBr9iu, #nsoit de :mma 1recO. D Mi)e team$ c$ nu este posibil s$)l vi9itai ast$9i, spuse el, cu un 9Bmbet palid. 8einutul este bolnav. D Creau s$)l v$d. D ;mi pare r$u, continu$ pa9nicul, uitBndu)se mai #ntBi la :mma 1recO -i apoi la aul. C)am spus este bolnav. :ste la in?irmerie. D "!eam$)l pe at &arbisonE 8

a9nicul a dat din umeri -i a p$r$sit camera. D aul, spuse :mma 1recO #ncet, suntem prieteni de ?oarte muli ani. 0e s?$tuiesc s$)l la-i #n pace pe deinutul $sta cBteva 9ile. 3u vrei s$ vi9ite9i pe altcinevaH :l i)a aruncat o privire p$trun9$toare, spunBnd+ D Ktii ce s)a #ntBmplat, nu)i a-aH ;n acel moment, a intrat &arbison. D M)ai c!ematH #ntreb$ el pe un ton cordial. D 8a, spuse aul, cu aceea-i tonalitate a vocii. Creau s$ vorbesc cu tine despre starea deinutului din celula cu num$rul ,.. Asear$, tu -i doi dintre pa9nici, Yilliams -i 1arlansO(, l)ai scos din celul$, legat -i cu un c$lu- #n gur$. e sal$, Yilliams l)a lovit cu un baston peste picioare -i cBnd s)a pr$bu-it incon-tient la p$mBnt v)ai n$pustit asupra lui. Coiam doar s$ te #ntreb dac$ i)a pl$cut e*periena. &arbison a r$mas ?$r$ grai, cu gura c$scat$. "Bnd -i)a revenit din -oc, c!ipul #i tr$da o ?urie cumplit$. robabil c$ nenorocitul de Yilliams a tr$nc$nit. D 3u e treaba ta, mBrBi el. A9vBrlind #ntr)o parte scaunul pe care se a-e9ase, a ie-it ?urios din camer$. D aul, nu cred c$ trebuia s$ spui asta, 9ise :mma 1recO, punBnd cap$t t$cerii ap$s$toare. 0e pui r$u cu autorit$ile #nc!isorii. Multe lucruri care se #ntBmpl$ aici nu trebuie de9v$luite. %ii mai atentE D 8ar este adev$ratH :a a dat repede din cap. D Au spus c$ deinutul i)a atacat cBnd l)au scos din celul$. :ste o minciun$. ;n dup$)amia9a aceea, i)am administrat ni-te sedative sub e?ectul c$rora n)ar ?i putut s$ ridice nici m$car un deget. D Ki atunci de ce l)au b$tutH D Atacase un pa9nic ceva mai devreme #n 9iua respectiv$ acesta este modul lor de a)i da o lecie. :mma 1recO l)a atins pe 8

aul cu mBna. Ascult$)m$E continu$ ea. leac$ acumE 7as$ lucrurile s$ se mai lini-teasc$ puinE 1ineH aul a ascultat)o. 7a ie-ire, l)a #ntBmpinat directorul ad>unct al #nc!isorii. ;i aducea un mesa> de la &anlondaJes. D 8irectorul te s?$tuie-te s$)i iei trei luni concediu -i s$ nu mai vii la #nc!isoare. ;mi pare r$u, spuse el, cu regret #n glas. ;i pl$cea psi!iatrul. D ;neleg. aul s)a urcat #n ma-in$ ?$r$ s$ mai spun$ vreun cuvBnt -i a pornit la drum. 0rebuie s$ vorbeasc$ din nou cu Mramer de vreme ce era singurul care o putea vedea pe &elen -i care -tia ceva despre puterile ei. aul se va #ntoarce, indi?erent ce vor spune autorit$ile #nc!isorii. 8ar se va #ntoarce #ntr)un mod cu totul nea-teptat. %lorence 2ngelmann o studia pe Marie. :ra ?oarte #ngri>orat$. "eva r$u i se #ntBmpla prietenei sale celei mai bune. 8ar Marie a re?u9at s$)i spun$ despre ce era vorba, #n ciuda #ntreb$rilor insistente ale lui %lorence. %runtea #ncruntat$ a lui Marie #i tr$da tristeea -i an*ietatea. :a #i povestea totul lui %lorence. "e o #mpiedica de data aceasta s$)-i descarce su?letulH robabil c$ avea leg$tur$ cu aul sau cu 4ac!el. D Ai vrea s$ nu mai plec$m #n concediuH utem amBna cBteva 9ile, spuse %lorence, sau poate c!iar s$)l anul$m, continu$ ea, turnBnd o alt$ cea-c$ de ca?ea. /ricum, nu se d$dea #n vBnt dup$ sc!i. D 3u, plecaiE r$spunse Marie dup$ o scurt$ e9itare. 8ar dac$ v$ sun, v$ #ntoarceiH D 8esigur. ;ntotdeauna v$ vom a>uta, doar -tii asta. D ;i mulumesc, spuse Marie, aproape #n -oapt$. Au privit)o apoi #mpreun$ pe ?etia ?irav$, cu p$rul b$lai, care st$tea #n prag. 8ac$ ar ?i privit scena cu oc!ii lui aul, ar ?i v$9ut cum valuri de lumin$ pluteau de la mam$ la ?iic$, re?lectBndu)le iubirea necondiionat$. Ar mai ?i v$9ut -i dragostea pe care le)o 8

purta %lorence. AtBt timp cBt #i va sta #n putere, ea le va ap$ra pBn$ la moarte. D 0rebuie s$ plec$m, spuse Marie. D ;neleg, spuse %lorence. 4ac!el trebuia s$ a>ung$ la -coal$. Au ie-it toate trei din cas$, #ndreptBndu)se spre ma-in$. %lorence a s$rutat)o pe 4ac!el #nc$ o dat$, strBngBnd)o cu putere la pieptul ei generos. D e curBnd, draga mea, spuse ea. Apoi, sub imperiul unui impuls incon-tient (dar -i al incapacit$ii ei de a suporta prea mult suspansul), e*clam$+ :ste vorba de aul, nu)i a-aH /c!ii lui Marie s)au umplut de lacrimi. D :ste bolnavH %oarte bolnavH Marie a #ncuviinat din cap, ad$ugBnd+ D 8ar nu trebuie s$ spui nimic nim$nui. %lorence a urm$rit ma-ina #ndep$rtBndu)se. :ra cople-it$ de tristee. oate c$ aul avea cancer. oate c$ era pe moarte. A #nceput apoi, ?$r$ tragere de inim$, s$)-i ?ac$ baga>ele pentru concediu. 'n gBnd nu)i d$dea pace. S$)i spun$ lui 1en de boala lui aulH /are %lorence putea s$ p$stre9e un secretH Motivul #ngri>or$rilor lui %lorence s)a #ndreptat de la #nc!isoarea de ma*im$ siguran$ spre clinica sa. 1en l)a abordat de cum a intrat pe u-$. :ra ro-u la ?a$ de mBnie, un lucru cu totul neobi-nuit. D aul, ce se %nt+mpl; Ai uitat c$ aveai #ntBlnire cu actorul de la &oll(Jood -i cu ?iul luiH 0e a-teapt$ de peste o or$ -i spumeg$ de ?urie. Amenin$ c$ ne d$ #n >udecat$. M)au sunat -i cei de la universitate ca s$ m$ #ntrebe unde e-ti, pentru c$ ai lipsit de la cursurile de diminea$. "e se #ntBmpl$H Ki eu vreau s$ plec #n concediu #n dup$)amia9a asta. aul l)a ignorat. A intrat direct #n sala de con?erine. 0oni 1rennan era acolo, #mpreun$ cu ?iul -i cu impresarul lui. "Bnd l)a v$9ut pe aul, actorul a #nceput s$ >oace cel mai bun rol dramatic 8

din viaa sa. Se preg$tise pentru el o or$ #ntreag$. D 'nde dracuB umbliH 8e ce dracuB te pl$tescH "ine dracuB te cre9iH MBnia -i r$utatea care #i su?ocau su?letul se rev$rsau acum #n cascade. 8ac$ ar ?i putut s$ reali9e9e un rol ca acesta -i pe ecran, ar ?i cB-tigat un /scar pentru portreti9area des$vBr-it$ a actorului dependent de droguri, pe cale de a se pr$bu-i de?initiv. D 0aci din gur$E spuse aul. Ki atunci, s)a #ntBmplat un lucru e*trem de ciudat. 0oni 1rennan a t$cut. "!iar -i ?iul -i impresarul lui l)au privit pe aul surprin-i. Asistau la un miracol. D Creau s$ vorbesc cu ?iul t$u. D 7a dracuXE spuse Pulian, cBnd au a>uns #ntr)o alt$ sal$ de con?erine. "um ai reu-it s$)i #nc!i9i guraH :u nu pot niciodat$ s$)l ?ac s$ tac$. arc$ i)ai dat una #n cap. D utem spune -i a-a, r$spunse aul. 3ici el nu -tia cum reu-ise s$)l reduc$ pe actor la t$cere, dar #-i d$dea seama c$ puterea pe care o poseda cre-tea din ce #n ce mai mult -i #i pl$cea asta. Creau s$ te #ntreb un singur lucru. 0u ai incendiat -coalaH D %ire-te c$ nu. D ;neleg, spuse aul. :l percepea sen9aiile pe care le propaga b$iatul -i le interpreta ?oarte u-or. Ktia c$ Pulian minte. D Asta e tot ce pot s$)i spun, continu$ ?iul actorului. D M$ #ntorc imediat, spuse aul pe un ton impasibil. S)a dus apoi #n biroul lui -i a #nc!is u-a #n urma sa. 0rebuia s$ a?le care era problema care #l m$cina pe acest adolescent rebel. &elen #i spusese lui aul c$ moneda pe care i)o d$duse avea puteri imense. :l a scos)o din bu9unar. $rea o moned$ vec!e din perioada roman$. :ra ciudat ?aptul c$ o descoperea doar #n anumite momente. ;n altele, p$rea s$ uite de e*istena ei. A #nc!is oc!ii. Atunci, a avut o vi9iune. 8e-i aul nu avea de unde s$ -tie, &elen se a?la lBng$ el #n aceste momente, deoarece in?luena ei, 8

-i nu a lui, activa puterile monedei. ;n timp ce spiritul lui aul p$r$sea trupul uman, #n ?aa oc!ilor s$i spirituali a ap$rut o imagine ?oarte clar$. Se a?la #ntr)o cas$. ;n casa lui 0oni 1rennan. :ra o vil$ uria-$, decorat$ #ntr)un mod strident cu covoare ro9 -i un tapet maroniu. 3u era de mirare. 5ustul lui 0oni 1rennan l$sa mult de dorit, la ?el ca -i talentul s$u. aul a urcat sc$rile. Sau, mai bine spus, sc$rile au ap$rut #n ?aa lui ca -i cBnd el se a?la #ntr)un cerc, iar lucrurile se #nvBrteau #n >urul s$u. Acum, se a?la la eta>. Cedea dormitorul principal, unde actorul obi-nuia s$ doarm$ cu una dintre prietenele lui. 7a cap$tul coridorului, era dormitorul b$iatului. Acesta era spaios, de ?orm$ dreptung!iular$. Avea vedere spre o pelu9$ #ntins$. Storurile erau trase la ?erestre, iar ra9ele de soare se strecurau printre ori?iciile acestora, >ucBndu)se cu pra?ul din aer. ;n mi>locul camerei, era un pat dublu, pe care se a?la o cuvertur$. 3u se mai ?$cuse de mult cur$enie aici, ast?el #ncBt pe >os 9$ceau mald$re de panto?i, reviste -i !aine. ereii erau acoperii cu a?i-e cu ?emei goale. Pulian avea s$)i semene ?oarte bine tat$lui s$u+ un adolescent rebel, care va deveni #n curBnd un tBn$r cu tendine autodistructive. D 0rebuie s$ te #ntorci. aul a v$9ut)o #n pragul dormitorului pe &elen, #mbr$cat$ #ntr) o tunic$ scurt$ #n stil grecesc, cu p$rul blond rev$rsBndu)i)se #n cascad$ -i cu c!ipul dureros de ?rumos, #ncadrat de o lumin$ cosmic$. D 0rebuie s$ te #ntorci, spuse ea, ?$r$ s$ rosteasc$ #ns$ vreun cuvBnt. Ktiu ce caui, dar trebuie s$ te #ntorci. D S$ m$ #ntorcH D 8a, s$ te #ntorci #n timp. 7ucrurile pe care vrei s$ le a?li s)au #ntBmplat #n trecut. 0e poi #ntoarce #n timp doar dac$ ai a>uns #n cel de al -aselea plan astral. D 'nde sunt acumH D ;n cel de al treilea, spuse ea pe un ton condescendent, ca -i 8

cBnd vorbea cu un copil cretin. 0rebuie s$ mergi mai departe #n planurile astrale. D Ki cum pot s$ ?ac astaH D 8esc!ide palmaE aul a ascultat)o -i a descoperit c$ inea #n mBn$ moneda magic$. D ;n mod normal, o ?iin$ uman$ poate s$ ating$ cel de al -aselea plan astral depunBnd un e?ort cumplit. Ki printr)o mare tr$dare. D 'n e?ort cumplitH 0r$dareH D 8a, spuse &elen. rin magie sau dobBndind o #nelepciune spiritual$ ?oarte pro?und$. 8ar #n ca9ul t$u, lucrurile stau cu totul alt?el. oi s$ a>ungi mult mai u-or acolo cu a>utorul monedei. D 8e ceH D / s$)i spun mai tBr9iu. 8eocamdat$, concentrea9$)teE Moneda va ?ace restul. :a se a?l$ acum atBt #n planul ?i9ic, cBt -i #n cel spiritual. :a #ncepe s$)-i e*ercite in?luena #n aceast$ lume. aul -i)a aintit privirea asupra monedei. 0reptat, o imagine s) a materiali9at #n ?aa oc!ilor lui. St$tea #ntr)o gr$din$ #ncon>urat$ de 9iduri, de-i acestea nu erau din c$r$mid$. $reau mai degrab$ din bron9 -i transmiteau o lumin$ galben$, orbitoare. 7ocul abunda de copaci -i ?lori pe care aul nu le v$9use niciodat$ pe p$mBnt. Str$lucirea -i lumino9itatea acestor specii erau atBt de puternice #ncBt contemplarea lor #i provoca su?erin$. entru c$ percepia lui aul se intensi?ica, putea acum s$ observe c$ ?lorile -i copacii erau unice din toate punctele de vedere, iar m$rimea lor se sc!imba #n ?uncie de pro?un9imea introspeciei cu care privea ?iecare specie #n parte. %iecare repre9enta o lume. / lume #ntr)o alt$ lume. ;n ?aa lui aul a ap$rut o u-$, ?i*at$ parc$ #n 9idul gr$dinii. S)a #ndreptat spre ea -i a r$mas #n prag. 8ac$ trecea de aceast$ u-$, va mai p$trunde vreodat$ #n lumea oamenilorH D 4e9ist$E 8

/rdinul l)a intuit pe loc. 3u era vocea con-tiinei sale@ venea din alt$ parte. D 4e9ist$E ;ntoarce)te, nu merge mai departeE continu$ vocea. 0e am$gesc. Cocea domoal$, dar insistent$ aparinea unei ?emei. A v$9ut atunci #n pragul u-ii imaginea unei c$lug$rie. D 2gnor$ vocea aceeaE ip$ &elen. ;i au9ea glasul strident -i dispreuitor, care #l domina pe cel al c$lug$riei. 0rebuie s$ mergi mai departe, aul, alt?el vei muri. Ai #ncredere #n mineE 8up$ un moment de e9itare, aul s)a !ot$rBt s$ treac$ pragul. ;n clipa aceea, imaginea gr$dinii a disp$rut, ?iind #nlocuit$ de alta. $rea c$ asist$ la derularea unui ?ilm #nainte -i #napoi. 3u simea #ns$ trecerea timpului. 0otul se #ntBmpla #n pre9ent. :ra noapte dup$ orarul uman cu o lun$ #nainte ca aul s$ a>ung$ #n cel de al -aselea plan astral. aul se a?la acum #n casa lui 0oni 1rennan, pe coridorul de la eta>. %iul lui 0oni, Pulian, st$tea #n pat, ?umBnd o igar$ pe #ntuneric. aul #l vedea atBt de bine de parc$ st$tea #n camer$ al$turi de ?iul actorului, iar dormitorul era sc$ldat #n lumina soarelui. :l privea scena uimit ca un spectator care urm$re-te un ?ilm. 8ar acesta nu era un ?ilm. :ra o scen$ din realitatea uman$, care s)a #ntBmplat pe p$mBnt. ;n cel$lalt cap$t al coridorului, u-a de la dormitorul principal era pe >um$tate desc!is$. 0at$l lui Pulian 9$cea pe un pat uria-, #nvelit #ntr)un cear-a? de satin negru, lBng$ o actri$ adolescent$. AmBndoi erau de9br$cai -i tocmai ?$cuser$ dragoste. 0Bn$ra st$tea pe spate, privind #n gol spre tavan, #n timp ce 0oni #-i in>ecta #n bra o do9$ de !eroin$. 8up$ cBteva momente de mole-eal$, el a c$9ut #ntr)un somn adBnc, provocat de drogul in>ectat. 7uc(, tBn$ra actri$, a #mpins cBt mai departe de ea trupul inert -i ?le-c$it. aul #i citea gBndurile. :ra plictisit$. &eroina nu era pasiunea ei. ;n plus, se s$turase de 0oni. 0ic$losul nu)i o?erise #nc$ rolul pe care #l dorea, #n ciuda ?aptului c$ acceptase s$ >oace un alt rol, ce nu)i pl$cea. St$tea pe burt$ cu oc!ii 8

#nc!i-i. Coia ca viaa s$ ?ie mai dreapt$, dar nu era niciodat$ a-a. Asta era problema. 3imic nu era bine totul era pe dos. Au9ind un 9gomot slab, ea -i)a aintit oc!ii spre u-$. Pulian st$tea #n prag, cu p$rul r$v$-it, #mbr$cat #n ni-te bo*eri. ;i privea trupul gol, cuprins de curio9itate -i dorin$. 8ispreuitoare, 7uc( i)a evitat privirea devoratoare, acoperindu)-i cu un cear-a? silueta 9velt$. "e avea de ?$cut acumH :a a privit un timp trupul inert al tat$lui, ce s?or$ia cu gura desc!is$. :ra aproape un cadavru. 7uc( l)a 9$rit cu coada oc!iului pe b$iat. Aveau aproape aceea-i vBrst$, e*istBnd cel mult o di?eren$ de trei sau patru ani #ntre ei. %iul era #ntruc!iparea mai tBn$r$ -i mai atr$g$toare a tat$lui. utea spune c$ era c!ipe-. Spri>inindu)se de perne, 7uc( a cedat #n ?aa ispitei sale. IBmbind cu >um$tate de gur$, dornic$ de r$9bunare, s)a. 4idicat din pat, acoperindu)-i goliciunea cu un cear-a? de satin. Au9indu) i pa-ii, Pulian s)a retras #n #ntunericul ce #nv$luia coridorul. 7uc( a desc!is u-a dormitorului -i s)a apropiat de el, #nc$ #mbu>orat$ dup$ partida de se* ce tocmai se #nc!eiase. St$teau atBt de aproape unul de altul, #ncBt trupurile li se atingeau, iar 7uc( a l$sat cear-a?ul s$ cad$, de9v$luindu)-i trupul gol. D ;i in?luene9iH #ntreb$ aul. D 3u, r$spunse &elen, cl$tinBnd din cap. ;-i ascult$ liberul arbitru. 'it$)te mai departeE Pulian #-i privea ispita, uimit -i sting!erit pentru c$ ?ante9iile sale aveau s$ se #mplineasc$. Apoi a luat)o #n brae, cople-it de dorine erotice. Au a>uns imediat #n dormitorul lui Pulian. ;n pat, 7uc( l)a l$sat s$ ?ac$ tot ce)i po?tea inima, rB9Bnd de ner$bdarea lui. :ra ?ericit$ pentru c$ avea un partener de aceea-i vBrst$ cu ea, ale c$rui gusturi erau normale. 8orea s$ obin$ satis?acia absolut$ #n seara aceea. Amanii credeau c$ sunt singuri. 8ar la aceast$ scen$ a desc$tu-$rii pasiunii umane mai asistau ni-te spectatori nev$9ui. aul -i &elen nu pierdeau nimic din spectacolul care se 8

des?$-ura #n ?aa oc!ilor lor. Spirite t$cute -i cumplite, ei vedeau nu doar actul se*ual, ci simeau -i energia invi9ibil$ pe care o dega>au cei doi, c$ci nu se cuplau doar trupurile lor ?i9ice, ci -i dorinele lor spirituale. D 3u e r$u pentru prima dat$, #i -opti &elen bat>ocoritoare lui aul. Ki spectacolul devine din ce #n ce mai bun. ;n timp ce partida de se* atingea punctul culminant, #n dormitorul s$u, actorul s)a ridicat din pat nesigur pe el, dar con-tient. ;ncornoratul #-i ?$cea apariia #n scen$. $cat de momentul pe care -i l)a ales, dar &elen nu era str$in$ de asta. 0oni bBntuia pe coridor, neobservat de nimeni, cu e*cepia spiritelor ce >ucau rolul de spectatori. :pisoadele care au urmat p$reau desprinse dintr)o pies$ de teatru, unde actorul -i)a de9v$luit talentul dramatic. %antoma lui &amlet -i)a ?$cut intrarea #n scen$. A aprins lumina, surprin9Bndu)i asupra ?aptului pe amani, care au tres$rit ca ni-te c$prioare speriate, scoBnd ipete de mBnie. D Acum, pentru c$ -tii ce s)a #ntBmplat, ai de gBnd s$)i spui lui Pulian ce)ai v$9utH S$)i de9v$lui secretulH #ntreb$ &elen c!icotind. Sunt convins$ c$ e-ti un la-, continu$ ea, ?$cBndu)se apoi nev$9ut$. aul s)a tre9it din nou #n biroul s$u, stBnd pe scaun. S)a uitat la ceasul de pe birou. 3u p$rea s$ ?i trecut mai mult de o secund$. "$l$toriile #n universul astral nu aveau, a-adar, nicio leg$tur$ cu noiunea timpului. 8ar oare vi9iunea era adev$rat$H Acesta era motivul urii dintre tat$ -i ?iuH aul s)a #ntors #n sala de con?erine. Pulian nu s)a deran>at s$)-i ridice privirea din revista pe care o citea. aul -tia c$ trebuia s$ aborde9e cu mult$ atenie acest subiect atBt de sensibil, inBnd seama de intensitatea sentimentelor implicate pasiune, vinov$ie -i ru-ine. 8eci, ce ar trebui s$ spun$H S)a iscat atunci o lupt$ #ntre vec!ea lui personalitate -i cea nou$ #ntre "ain -i Abel ascun-i #n adBncul su?letului s$u. 5Bnduri contradictorii se luptau pentru 8

supremaie. 8ar lupta nu era egal$. Moneda pusese de>a st$pBnire pe latura spiritual$ a lui aul, denaturBndu)i raiunea -i capacitatea critic$. Sorbind din cupa urii, el sem$na ceea ce avea s$ culeag$ #n ?inal. D Pulian, cred c$ -tiu care este problema ta, spuse el pe un ton neutru, a-e9Bndu)se pe scaun. D 8aH D "red c$ te)ai culcat cu prietena tat$lui t$u, iar el v)a prins asupra ?aptului. Pulian #l privea cu oc!ii mari cBt cepele. D 8a, continu$ aul, este vorba despre o blond$ cu sBni apetisani, care -i)a tatuat pe o coaps$ o pas$re. :a a #nceput >ocul seduciei, nu)i a-aH e ea trebuie s$ d$m vina. 8ar i)a pl$cut -i ie, recunoa-teE 4u-ine s$)i ?ieE continu$ el bat>ocoritor. Ki ru-ine s$)i ?ie -i micuei 7uc(E 1$iatul #l privea uimit. / clip$ mai tBr9iu #ns$, uimirea s)a trans?ormat #ntr)o ur$ ?eroce. robabil c$ tat$l sau prietena lui au vorbit cu psi!iatrul. 7)au tr$dat. aul #-i aran>a cravata #n timp ce b$iatul a ?ugit din camer$. 3u simea nici mil$, nici regret, pentru c$ moneda ?$cuse s$ dispar$ aceste sentimente. 8eci, &elen nu a minit. 2nteresant. A?ar$, era iadul pe p$mBnt, deoarece ?iul #-i atacase tat$l, iar impresarul #ncerca #n 9adar s$)i despart$. ;n cele din urm$, Pulian a ?ost tBrBt pe brae, #n timp ce urla -i se 9b$tea ?renetic. Atunci, aul a ie-it pe sal$ -i l)a abordat pe clientul s$u. 1ietul 0oni un actor m$cinat de droguri, care -i)a trans?ormat viaa #ntr)un de9astru pentru el -i pentru cei din >urE :ra t$cut acum un spectator ce asista ?$r$ cuvinte la o scen$ de co-mar. D Mi)e team$ c$ nu pot s$)l trate9 pe ?iul t$u mult iubit, domnule 1rennan, spuse aul cu v$dit$ ironie. 3u -tiu ce se #ntBmpl$ cu el. 8ar dac$ a- ?i #n locul t$u, a- ?i ?oarte precaut. D 8e ceH #ntreb$ actorul. D entru c$ te va ucide, spuse aul cu un glas t$ios ca un brici. Ki acum #i ure9 o 9i bun$E 8

"A 20/7'7 ,,
<:*ist$ spirite necurate -i r$t$citoare, a c$ror putere divin$ este umbrit$ de p$catele -i po?tele lume-ti. Aceste spirite, #mpov$rate -i #nc$tu-ate de vicii, -i)au pierdut simplitatea naturii lor originare@ c$utBnd consolarea pentru nenorocirea lor, aceste spirite r$t$cite nu #ncetea9$ s$ pun$ la cale distrugerea altora -i s$)i contamine9e cu propria lor depravare.A 0ertullian, De .nima

Sora Mart!a, maica stare$ a unei m$n$stiri din nordul ora-ului San %rancisco, privea pe ?ereastra biroului ei. 4ac!el se plimba prin gr$din$ al$turi de o c$lug$ri$. %emeia mai #n vBrst$ -i)a #ntors apoi privirea spre musa?irul ei nea-teptat. A cBnt$rit)o pe Marie din cap pBn$ #n picioare, a-a cum ?$cea cu toi oamenii pe care #i #ntBlnea #n vBrst$ de trei9eci -i ceva de ani, educat$, blBnd$ #n vorbire -i comportament, Marie p$rea o persoan$ cumsecade, dar !ot$rBt$, mani?estBnd o gri>$ deosebit$ ?a$ de ?etia ei. 8e ce ar ?i venit o ?emeie ca ea la m$n$stirea lor ca s$ le #mp$rt$-easc$ o poveste despre posed$ri demoniceH 3u se #ncadra #n acest tipar. ;n timpul vieii ei #ndelungate, petrecute #ntre 9idurile m$n$stirii, sora Mart!a cunoscuse ?oarte muli oameni care i)au #n?$i-at probleme de acest gen. ;n ca9ul celor mai multora dintre ei, motivele erau de ordin e*tern -i cu siguran$ nu era vorba de

posed$ri diavole-ti. 1oli mentale, e?ecte ale drogurilor, depresii puternice, traume cerebrale, isterie biblic$ aceste cau9e puteau ?i u-or identi?icate. /amenii invocau, de asemenea, posed$rile demonice atunci cBnd doreau s$ scape de consecinele unor ?apte cumplite sau de #ntBmpl$ri cu care nu se puteau #mp$ca crime, incesturi, torturi ?amiliale sau tr$d$ri. Aceste secrete #ntunecate ie-eau #n cele din urm$ la iveal$ -i #n cele mai multe situaii victimele erau a>utate s$ g$seasc$ o soluie pentru aceste probleme sau li se o?erea, #n cel mai r$u ca9, puin$ alinare. osed$rile demonice repre9entau #ns$ o c!estiune mult mai sinistr$ -i mai #nsp$imBnt$toare. Aveau implicaii puternice, in?luenBnd c!iar -i i9voarele e*istenei umane #n aceast$ lume, dar -i ?orele cosmice ale binelui -i r$ului. Sora Mart!a nu se #ndoia de e*istena Satanei@ nimeni din sBnul 1isericii nu ?$cea asta. 8ar c!iar -i simpla meditaie asupra acestui subiect se putea dovedi un lucru periculos. "$ci puterile r$ului nu sunt dominate de mintea uman$, ele putBnd s)o nimiceasc$ ?$r$ prea mult$ greutate a?ectBndu)i c!iar -i pe cei ce cred cu naivitate c$ pot p$trunde tainele oculte. 8ar ei se #n-al$+ diavolul se strecoar$ #n tain$ #n su?letul lor -i a-teapt$ uneori c!iar timp #ndelungat #nainte de a)i distruge pentru totdeauna. Sora Mart!a -i)a #ntrerupt -irul gBndurilor, re?u9Bnd s$ mai cugete asupra unui subiect atBt de #ntunecat. :ra convins$ c$ persoana din ?aa ei nu avea nicio leg$tur$ direct$ sau indirect$ cu posed$rile demonice. 8ar trebuia s$ o conving$ -i pe ea de asta. ;-i d$dea seama c$ nu avea s$ ?ie c!iar atBt de u-or, deoarece s$rmana credea cu t$rie #n povestea ei. D Marie, spuse ea domol. 7)am rugat pe p$rintele 8avid s$ vorbeasc$ cu tine. :l are mai mult$ e*perien$ #n acest domeniu. :-ti sigur$ c$ vrei s$ ?aci astaH D 8a, sunt sigur$. D %oarte sigur$H D 8a. 8

Atunci, sora Mart!a a c!emat)o pe o c$lug$ri$ -i a rugat)o s$) l po?teasc$ #n$untru pe p$rintele 8avid. 8in gr$din$, r$9b$tea vesel rBsul cristalin al lui 4ac!el. /mul care a intrat #n camer$ cBteva minute mai tBr9iu nu avea #n?$i-area unui e*orcist. 3u era deloc un individ musculos -i voinic, ce avea s$ se ia la trBnt$ cu ?orele #ntunericului, doborBndu)le pentru totdeauna. ;n ?aa lui Marie a ap$rut #n sc!imb un b$rbat mic -i #ndesat, #n vBrst$ de cinci9eci de ani, #mbr$cat #ntr)o sutan$ maronie -i legat cu o s?oar$ #n >urul taliei, a-a cum purtau preoii din ordinul dominican. 'n produc$tor de ?ilm ar ?i ?ost de9am$git de #n?$i-area lui. 3u avea pre9en$ scenic$@ nu avea nici m$car un c!ip ?rumos@ p$rea mai degrab$ un carto? 9bBrcit. Singurele lucruri care #l mai <salvauA erau 9Bmbetul cald -i oc!ii blBn9i. $rintele 8avid i)a strBns mBna lui Marie -i au stat de vorb$ cBteva minute. :l s)a ridicat din scaunul s$u. D 0e #n-eli, Marie. :ste adev$rat c$ e*ist$ o lume spiritual$ a-a cum e*ist$ -i o lume uman$, iar spiritele r$ului #-i ?ac uneori apariia #n universul nostru. 8ar spiritul ?emeii pe care mi l)ai descris nu pare s$ ?ie unul r$u. "red, de asemenea, c$ soul t$u este la ?el nedumerit ca -i tine dac po$estea este %ntr-ade$r real, spuse el, accentuBnd cu gri>$ ultimele cuvinte. D 8ar ?etia mea l)a v$9ut -i ea. D Ktiu, continu$ preotul cu blBndee. Admit e*istena ?enomenelor poltergeist. Acestea sunt spirite care devin active #n pre9ena unui copil. :le mut$ lucrurile, le sc!imb$ locul, dar nu vor s$ ?ac$ r$u. Sunt ni-te spirite r$t$cite, care nu aparin nici lumii noastre, nici lumii de dincolo. 8e ce sunt prinse #ntre aceste dou$ lumi -i de ce vin sau pleac$ nu -tim. 3u ?ac #ns$ niciun r$u -i le place compania copiilor. D 8e ce a ales)o pe 4ac!elH #ntreb$ Marie. D 8ar nu are nicio leg$tur$ cu 4ac!el, r$spunse p$rintele 8avid cu mult$ convingere. Singurul motiv #l constituie ?aptul c$ 4ac!el este doar un copil. "opiii d$ruiesc ?oarte mult$ dragoste, 8

mult mai mult$ decBt adulii. Ki asta atrage spiritele la ?el cum lumina atrage ?luturii. D 8ar soul meuL povestea asta are o leg$tur$ cu el, sunt convins$ de asta. Ki cu procesul Mramer. reotul au9ise de acest ca9. Au9ise -i de aul Stau??er, un psi!iatru celebru, -i nu avea de gBnd s$ ?ac$ speculaii pe seama lui@ consecinele ar putea ?i dramatice. 8ar vedea c$ Marie era !ot$rBt$. %$r$ #ndoial$, #-i iubea soul ?oarte mult. D Marie, spuse el, ridicBnd mBinile ca -i cBnd ar ?i #ncercat s)o lini-teasc$. 8in cBte mi)ai povestit, cred c$ te con?runi cu o problem$. %$cu o pau9$, apoi continu$+ 6i)e team$ s$ nu)i pier9i soul #n ?avoarea unei rivale. Aceasta este cau9a dramei tale. 0rebuie s$)i descarci su?letul #n ?aa lui, s$)i de9v$lui lucrurile care te macin$. Marie a cl$tinat din cap. D 8a, dar asta nu are nicio leg$tur$ cu #ntBmpl$rile pe care vi le)am descris. Am v$9ut)o pe ?emeia aceea. :a vrea s$ ne ?ac$ r$u. D 0e rog s$ te gBnde-ti la ce i)am spusE continu$ preotul, ignorBnd)o. Crei s$ vorbesc -i cu 4ac!el ca s$ #ncerc s)o lini-tescH "Bnd 4ac!el a intrat #n camer$, preotul a luat)o de mBn$. D Creau s$)mi spui ce ai v$9ut, micuo. 4ac!el i)a descris)o apoi pe ?emeia misterioas$, cu p$rul lung -i blond. reotul o privea, cuprins de sentimente contradictorii dragoste, dar -i uimire. D 3u)i aminte-te oare de vreo pro?esoar$ de la -coal$H D 3u, nu, spuse 4ac!el, cl$tinBnd cu putere din cap. :ste mult mai ?rumoas$. D 8ar te)a speriatH D 8a, spuse 4ac!el, pentru c$ voia s$ m$ ia cu ea. D ;neleg, spuse preotul. 3u cred c$ o vei mai #ntBlni vreodat$, continu$ el, ridicBndu)se #n picioare. Subiectul era #nc!is din punctul lui de vedere. 8

D Avea o moned$, ad$ug$ 4ac!el. D 3u mi)ai spus nimic despre asta, spuse Marie, privindu)-i ?iica #ntreb$toare. "e ?el de moned$H $rintele 8avid s)a #ncruntat ?etia #ncepea s$ invente9e pove-ti. :l nu putea s$ mai stea prea mult. 0rebuia s$ a>ung$ la un muribund. D S$ o desene9H D 8a, este o idee ?oarte bun$. Acum trebuie s$ plec, spuse el. Apoi, a mBngBiat)o pe 4ac!el pe cre-tetul capului -i i)a strBns mBna lui Marie. M$ #ntorc imediat dup$ ce #mi strBng lucrurile. :l a ie-it din camer$ ca s$)-i adune ni-te c$ri. "Bnd s)a #ntors, s)a oprit lBng$ u-$. 3u era oare mai bine s$ plece, ?$r$ s$ mai cercete9e problemaH 8ar dintr)un motiv necunoscut, p$rintele 8avid -i)a b$gat capul pe u-$ ca s$)-i ia la revedere. D e curBnd, spuse el. 7e)a 9Bmbit surorii Mart!a, lui Marie -i ?etiei, care st$teau toate #n >urul mesei. Apoi, a v$9ut desenul. 4ac!el s)a #ntors atunci spre el, #nv$luit$ parc$ #ntr)o aur$. :ra #n trans$. D 8oamne 8umne9euleE spuse el, albindu)se la ?a$. "opilul #ncerca s$)i spun$ ceva lui -i numai lui. $rintele 8avid le)a ?$cut semn c$lug$riei -i lui Marie s$ ias$ din camer$. D oate ar ?i bine ca 4ac!el s$ mai r$mBn$ la m$n$stire cBteva 9ile. ;i va ?ace bine. 8e ?apt, insist s$ r$mBn$, continu$ el pe un ton autoritar. Marie, #i voi ?ace o vi9it$ acas$. 8oar ca s$ te lini-tesc. Stai aici, m$ #ntorc imediatE D C$ mulumesc, p$rinte, spuse ea, strBngBndu)i mBna. $rintele 8avid a coborBt sc$rile #n ?ug$, ?iind de>a #n #ntBr9iere. 8ar nu la muribund se gBndea el #n clipele acelea. :ra #ngri>orat. "!ipul ?etiei ?usese #nv$luit #ntr)o lumin$ ireal$, ce nu aparinea acestei lumi. Ki, ?ire-te, era posibil ca ?etia a?lat$ #n trans$ s$ redea imaginea per?ect$ a unei monede de argint din vremea lui &ristos. 8ar oare ea a ?ost cea care a scris literele, adBnc gravate #n moned$ = SM,M J Sal$a me, ,edemptor 8

Mundi; Acestea erau ultimele cuvinte pe care le)a rostit tr$d$torul 2uda 2scarioteanul #nainte de a se spBn9ura. Sal$ea/-m, M+ntuitor al Dumii6

"A 20/7'7 ,S

<"$ci noi n)avem de luptat #mpotriva c$rnii -i sBngelui, ci #mpotriva c$peteniilor, #mpotriva domniilor, #mpotriva st$pBnitorilor #ntunericului acestui veac, #mpotriva du!urilor r$ut$ii care sunt #n locurile cere-ti.A (feseni 0129

;n dimineaa ce a urmat vi9itei sale #n 0urnul CBnturilor, cardinalul 1enelli se lupta s$ se ridice din pat. 3u se simea bine. "au9a nu o constituiau doar loviturile su?erite dup$ ce s)a pr$bu-it pe sc$rile turnului. Adev$ratul motiv era teama. S)a au9it o b$taie #n u-$, apoi -i)a ?$cut apariia secretarul s$u personal. :l i)a #nmBnat cardinalului mai multe acte ce aveau nevoie de semn$tura lui. A?acerile o?iciale mergeau mai departe. 1enelli le)a semnat ?$r$ s$ le citeasc$. :ra preocupat de lucruri mult mai importante. D :minena Coastr$, spuse secretarul, cardinalul C(sinsO( este tot bolnav. S?Bntul $rinte m)a rugat s$ v$ in?orme9. 1enelli a a-teptat ca secretarul s$ plece. Apoi, s)a l$sat prad$ descura>$rii. 8up$ moartea lui 5ra9iani -i #mboln$virea subit$ a lui C(sinsO(, num$rul celor care luptau #mpotriva ?orelor #ntunericului se mic-ora continuu. Moneda #i distrugea pe rBnd, iar ei nici m$car nu -tiau unde este sau #n mBinile cui se a?l$. 8

Acest lucru era #nsp$imBnt$tor, dar ceea ce a?lase #n 0urnul CBnturilor era -i mai cumplit. 0r$dare. Aceasta era c!intesena monedelor. 2uda #l tr$dase pe MBntuitorul s$u -i unul dintre ei #l va tr$da pe pap$, dac$ ultimele cuvinte ale lui Silvestru al 22)lea, a?lat pe patul de moarte, erau adev$rate. 8ar tr$d$torul va ?i 1enelliH S$ dea 8omnul s$ nu ?ie a-aE "ardinalul su?erea #ngro9itor. :ra el oare un bun cre-tinH 3u atBt de bun -tia ?oarte bine asta. Ki e9itase s$ transmit$ mai departe mesa>ul pe care #l primise despre e*istena monedelor. :l era veriga cea mai slab$. 0rebuie s$ le spun$ -i celorlali acest lucru@ trebuie s$ recunoasc$ adev$rul. A #nc!is oc!ii, cuprins de oboseal$. 8e-i moneda nu)-i ?$cuse #nc$ intrarea #n scen$, 1enelli #i simea pre9ena. "u o sear$ #n urm$, nu a putut s$ doarm$, a-a cum se #ntBmpla de cBteva nopi. "Bnd reu-ea s$ aipeasc$, -oaptele -i vocile nu)i d$deau pace. 1las?emiile, ispitele, rBsetele in?ernale #i tulburau somnul. 8eocamdat$, vocile veneau din e*terior, ca -i cBnd era atacat de mesageri invi9ibili, care doreau s$)l oboseasc$ -i s$)i sl$beasc$ puterea de re9isten$. "e se va #ntBmpla #ns$ cBnd vor veni din luntrul lui, cBnd #-i vor ?ace s$la-ul #n su?letul s$uH D "ardinaleE $rintele du!ovnic st$tea lBng$ pat. D ;mi pare r$u, spuse 1enelli. "red c$ am aipit. D 3u)i nimic, spuse c$lug$rul, a-e9Bndu)se pe un scaun. C)am adus cuminec$tura. 8up$ ce i)a dat s?Bnta #mp$rt$-anie, 1enelli a #nceput s$ se simt$ mai bine. D Ki ie i se #ntBmpl$ toate asteaH i9bucni el. 3u)i pl$cea s$)-i recunoasc$ sl$biciunile #n ?aa unui om care #n ciuda e?orturilor cardinalului de a)l egala avea s$ ?ie #ntotdeauna mai bun decBt 1enelli din multe puncte de vedere. D 8a. D M$ re?er la vise, -oapte, ispiteL "$lug$rul a #ncuviinat din cap, spunBnd+ 8

D 8ar nu trebuie s$ le dai atenie. 2gnorai)leE 3u v$ luptai cu eleE D 8ar le ve9iH D 8oar pe unele dintre ele. 1enelli s)a #n?iorat. ;n a?ar$ de spiritul din turn, el nu le v$9use #nc$. "e se va #ntBmpla cBnd se vor materiali9a #n ?aa oc!ilor luiH Aceste spirite erau mult mai puternice decBt oricare alte ?ore ale #ntunericului cu care se luptase de)a lungul timpului. 8ac$ puteau s$)l atace cBnd li s)a opus ar$tBndu)le cruci?i*ul binecuvBntat de pap$, ce ar mai ?i putut s$ le opreasc$H 8up$ o scurt$ e9itare, s)a !ot$rBt s$ spun$ adev$rul. D ;mi este ?oarte team$, m$rturisi el, uitBndu)se #n oc!ii alba-tri -i calmi ai c$lug$rului. :i tr$dau compasiune. D Ki mie, r$spunse simplu p$rintele du!ovnic. D "e se va #ntBmplaH D uterea monedei cre-te ?oarte repede, spuse p$rintele du!ovnic. 0rebuie s)o distrugem #nainte de a ?i prea tBr9iu, dar nu -tim #nc$ unde se a?l$. Am v$9ut persoana pe care #ncearc$ s) o prind$ #n g!earele sale. D Ai v$9ut)oH #ntreb$ 1enelli surprins. 'ndeH D 3u eu. "at!erine de 1enedetto a v$9ut un b$rbat, dar nu -tie unde locuie-te. A #ncercat s$)i spun$ s$ re9iste #n ?aa monedei, dar se pare c$ nu poate. D 8e ceH D Moneda este ?oarte puternic$. ;n plus, el tBn>e-te dup$ puterile ei. D Ktie care este adev$rata ei misiuneH D 3u, spuse p$rintele du!ovnic ab$tut. 8ar va a?la #n curBnd. D 0rebuie s$ ?acem ceva, spuse 1enelli. 3u putem s$ st$m cu mBinile #n sBn. 0rebuie s$ e*iste un indiciu care s$ ne spun$ unde se a?l$ acest b$rbat. D 3u putei s$ ni)l spunei dumneavoastr$H D :uH #ntreb$ 1enelli contrariat. 8e unde s$ -tiu euH Corbea pe un ton repe9it -i #ncepea s$ transpire. 0u, S?Bntul $rinte, 8

c$lug$ria voi cunoa-tei aceste lucruri spirituale. :u nu sunt un mistic, sunt doar un cardinal. D 8ar ai avut o vi9iune. D : adev$rat, spuse 1enelli, bBntuit de c!inuri. Am v$9ut stelele, am v$9ut pre9ena unei monede, am simit pericolul. 8ar nu l)am averti9at pe S?Bntul $rinte pentru c$ nu credeam c$ legenda monedelor este adev$rat$. ;n a?ar$ de asta, continu$ el de9n$d$>duit, nu am v$9ut nimic altceva. D ;neleg. 8oar c$ aceste revelaii ascund mai multe lucruri decBt v$ imaginai. 2storia ne spune c$ apariia acestor monede este anunat$ de ?enomene naturale. M)am gBndit c$ v$ amintii ceva de acest gen. D 3u, nu, insist$ 1enelli. 8ar c$lug$ria, "at!erine, nu a v$9ut nimicH D Mi)e team$ c$ nu, spuse p$rintele du!ovnic, ridicBndu)se de la c$p$tBiul patului lui 1enelli. / s$ v$ ?ac o vi9it$ -i mBine. D 3u)i ?ace gri>iE / s$ m$ simt mai bine atunci. D ;n ca9ul acesta, v$ las 9iarele. 1enelli -i)a aruncat privirea asupra 9iarului #mp$turit. :ra The 3ew Kork Times. 3u)l citea niciodat$@ pre?era 9iarele italiene-ti. "ardinalul, cBndva atBt de sigur pe sine, l)a urm$rit pe p$rintele du!ovnic. 8up$ plecarea lui, 1enelli a c$9ut prad$ unor gBnduri tulbur$toare. /are c$lug$rul -i papa credeau c$ el ascundea cevaH #l puneau la #ncercareH #ngro9itorE 8ac$ toate acestea ar trece mai repede, dac$L ;n dup$)amia9a aceea, doctorul a ?$cut din nou o vi9it$ pacientului s$u. 2)a administrat cBteva tranc!ili9ante, insistBnd ca 1enelli s$ #ncerce s$ doarm$. A tras draperiile la ?erestre -i l)a l$sat singur. 8ar 1enelli nu voia s$ ?ie singur -i nu putea s$ doarm$. Cisele lui se trans?ormaser$ #n co-maruri. 8e data aceasta, se ?$cea c$ era #n 0urnul CBnturilor, se pr$bu-ea pe sc$ri, privea steleleL 1enelli s)a tre9it brusc. 1B>bBind pe #ntuneric, a reu-it s$ aprind$ veio9a. </use ceva #n visul s$u. Acum #-i amintea. "eva 8

#nsp$imBnt$tor, ceva care #i sugera locul unde se a?la moneda. S)a ridicat iute din pat pentru a)i povesti totul p$rintelui du!ovnic. ;n clipa aceea, 9iarul a c$9ut pe podea. 1enelli a scos un geam$t #n momentul #n care a citit titlul de pe prima pagin$. "$lug$rul identi?icase de>a locul. Micri tectonice %n San Francisco. Semne ce pre$estesc un cutremur de propor'ii.

"A 20/7'7 ,F

<8iavolul las$ alte semne pe trupul lor L -i acestea, semnele diavolului, sunt neobservabile, nu sBngerea9$ dac$ le #nepi -i pot ?i plasate adesea #n locurile cele mai intime, de aceea descoperirea lor necesit$ mult$ sBrguin$ -i o c$utare asidu$.A 4everendul 4ic!ard 1ernard, Ghidul marilor @ura'i

D "redeam c$ nu mai vii. "e te)a #mpiedicatH #ntreb$ Su9anne, s$rutBndu)l pe aul cBnd acesta a intrat #n apartamentul ei. D Am ?ost reinut, r$spunse aul, ?$cBnd o grimas$. 8e un actor de doi bani -i de ?iul lui di?icil. 8ar am sc$pat de ei, nu cred c$ ne vom mai #ntBlni vreodat$. Su9anne purta o ?ust$ scurt$, ro-ie -i o blu9$ mulat$, ce)i puneau #n valoare picioarele lungi -i sBnii apetisani. 8up$ #mbr$i-area de bun)venit, ea -i)a scos blu9a. aul #i privea ?ascinat conturul gBtului, #nv$luit de o cascad$ de p$r negru. S)a #ntors apoi spre el pentru ca aul s$)i ating$ sBnii tari -i ?rumo-i. D 'nde ai ?ost a9i de diminea$H spuse ea, ademenindu)l spre dormitor. 0rebuia s$ ne ii un curs de psi!iatrie. 0e)am a-teptat cu toii. 8

D Am ?$cut o vi9it$ la #nc!isoare, r$spunse aul, de9br$cBndu) se. "e s)a #ntBmplat la cursul meuH D Am stat un timp #n sal$. Apoi a sunat cel$lalt pro?esor, 1en 2ngelmann, care ne)a spus s$ plec$m acas$. Ki)a cerut scu9e -i ne)a e*pus motivele pentru care nici el nu putea s$ in$ cursul, pentru c$ pleac$ #n concediu. 3i s)a p$rut destul de ciudat. 8up$ o scurt$ pau9$, continu$+ 2)ai spus soiei tale despre aventura noastr$H D ;nc$ nu. D ;neleg, spuse Su9anne, aruncBndu)i un 9Bmbet atot-tiutor. aul a trBntit)o apoi #n pat, smulgBndu)i ?usta scurt$. Au ?$cut dragoste de multe ori. 8e ?iecare dat$, ea voia mai mult, nes$tul$ ca un sucub,. 8up$ ce -i)au mai potolit dorinele, 9$ceau amBndoi #n pat epui9ai. D 8e ce nu dormiH 0e tre9esc eu cBnd va veni timpul s$ pleci. D 0rebuie s$ m$ duc acas$, r$spunse aul ?$r$ tragere de inim$. 3u am v$9ut)o pe Marie toat$ 9iua. A plecat la ni-te prieteni. D 8oar nu)i ?aci gri>i #n privina soiei tale, nuH D 3u, r$spunse aul dup$ o scurt$ e9itare. :ra ciudat, dar c!iar nu)-i ?$cea gri>i #n privina ei. $rea s$ ?i disp$rut din gBndurile lui. D Mai stai puinE 0e rogE spuse Su9anne, #mbr$i-Bndu)l -i s$rutBndu)l cu pasiune. Apoi, s)a #ntors -i s)a a-e9at pe burt$. A?ar$ se #ntunecase de>a, dar niciunul dintre ei nu a observat. MBna lui aul se plimba >uc$u-$ pe ?undul ei tare, ?$r$ urm$ de celulit$. 7a un moment dat a simit o u-oar$ imper?eciune pe trupul ei. $rea un semn un simbol antic <gravatA pe ?esa dreapt$. Str$lucea puin #n lumina di?u9$ a veio9ei de la c$p$tBiul patului. D "e e astaH
,

Spirit despre care se spune c$ adopt$ trupul unei ?emei -i ?ace dragoste cu b$rbai #n timp ce ace-tia dorm (n. tr.).

D "e anumeH #ntreb$ Su9anne, #ntorcBndu)-i capul. D Semnul $sta, r$spunse aul, plimbBndu)-i degetele peste el. $rea un semn ?$cut cu ?ierul ro-u, precum cel cu care se #nseamn$ vitele. D "e semnH #ntreb$ Su9anne, punBndu)-i mBna pe ?esa dreapt$. 3u am niciun semn. D 1a da, Su9anne, ai unul aici. ;l v$d ?oarte bine. :a #l privea v$dit contrariat$, pip$ind locul pe care #l indica aul. Apoi, a i9bucnit #n rBs. D Crei doar s$ m$ nec$>e-ti. 3u am niciun semn. aul a ?ost atunci cople-it de un sentiment ciudat -i nepl$cut. ;-i d$dea seama c$ Su9anne spunea adev$rul. "u toate acestea, e*ista un semn pe trupul iubitei sale, iar ea nu -tia nimic despre asta. Su9anne s)a #ntors spre el -i aul #i admira acum silueta 9velt$ -i tBn$r$. :a a #nceput s$)l mBngBie, plimbBndu)-i degetul pe ?aa lui. aul #i urm$rea e*presia c!ipului. D Su9anne, spuse aul #ncet, cBnd Mramer te)a atacat #n #nc!isoare, pe sal$ era o ?emeie. St$tea c!iar #n spatele meu. D / ?emeieH "e ?emeieH D 3u)i bate >oc de mineE spuse el, #ncercBnd s$ nu)-i piard$ cump$tul. ;n spatele meu st$tea o ?emeie. :a i)a ?$cut semn lui Mramer s$)i dea drumul. 3u te)a eliberat din propria lui voin$. :ra o tip$ blond$. rivirea Su9annei tr$da o uimire ?$r$ margini. / c!eam$ &elen, continu$ aul. urta un !alat alb. &ai, Su9anne, ai v$9ut)o fr %ndoial6 D aul, n)am v$9ut nicio ?emeie. 3u -tiu de ce mi)a dat drumul Mramer. M$ bucur doar c$ a ?$cut)o. &ai s$ ?acem #nc$ o dat$ dragosteE D 8ar o ?emeie a ?ost martor$ la #ntreaga scen$, iar tu ai un semn. D 8aH spuse ea, >ucBndu)se cu limba pe trupul lui -i s$rutBndu)i apoi buricul. "!iar a-aH &ai s$ #ncerc$m alte >ocuriE 8up$ o alt$ partid$ de amor, aul a c$9ut #ntr)un somn adBnc. ;n vis, i)a ap$rut &elen. 8

D 'nde suntH D rive-teE St$teau pe marginea unei stBnci uria-e. Ci9iunea sem$na cu cea pe care aul a avut)o la petrecere cBnd &elen l)a s$rutat. Atunci, aul v$9use doar stBnca pe care st$tea. Acum, putea s$ str$bat$ cu privirea #ntinsuri nem$rginite, 9$rind la ori9ont conturul unei alte stBnci la ?el de #nalte precum cea pe care st$teau. aul contempla versantul stBncii gemene. 6i)ar ?i trebuit o eternitate ca s$ a>ungi la ea de vreme ce pr$pastia p$rea ne$rmurit$. A v$9ut #n cele din urm$ un de?ileu la poalele ei. ;ntr)o clip$, aul s)a -i a?lat acolo. 8oar cu puterea gBndului. 3u a ?ost nevoie s$ coboare ca s$ a>ung$ #n de?ileu. D 4ealitatea apare #naintea ta, spuse &elen. uterea monedei este cea care mBnuie-te universul. aul a v$9ut #n palm$ imaginea monedei, de-i nu -tia cum a>unsese acolo. :l inspecta acum peisa>ul ce i se derula prin ?aa oc!ilor. rin de?ileu, unde se a?la acum #mpreun$ cu &elen, trecea un rBu uria-, ce se unduia #n dep$rtare. "urgea lin, ?$r$ opreli-ti, i9vorBnd dintr)un loc necunoscut -i #ndreptBndu)se spre o destinaie necunoscut$. &elen -i aul st$teau pe o mic$ teras$ din pietre c!iar deasupra rBului. PudecBnd dup$ normele lumii lui aul, acesta nu era un rBu, ci un ocean atBt de vast p$rea. ;n timp ce puterile spirituale ale lui aul cre-teau, -i percepia lui asupra dimensiunilor cosmice ale lucrurilor se acuti9a. Acum putea s$ perceap$ imensitatea rBului, ca -i ?aptul c$ era m$rginit de stBnci pe ambele p$ri. D 'nde suntemH D ;n cel de al -aptelea plan astral, spuse &elen. %oarte puini oameni a>ung aici. 3umai vr$>itorii -i misticii. Aceasta sunt lumea -i epoca ta. rive-te rBulE aul -i)a adBncit privirea #n apele albastre ale rBului. 8up$ un timp, pe albia rBului, a ap$rut o !art$ a lumii. 8ar nu era o !art$ obi-nuit$, c$ci se sc!imba mereu, de-i metamor?o9ele erau 8

aproape imperceptibile. Aceasta era lumea lui, intuit$ de -ublerul timpului. aul #nelegea c$ aceast$ vi9iune #i putea ap$rea #n nenum$rate ?eluri, ?$r$ ca vreuna dintre ele s$ se repete. ;nelegea, de asemenea, c$ aceast$ priveli-te putea s$ par$ di?erit$ #n oc!ii tuturor ?iinelor umane -i spirituale. Mereu sc!imb$tor, mereu curg$tor+ ?lu*ul destinului uman. aul se des?$ta cu aceste cuno-tine e*traordinare, dobBndite prin puterea nem$surat$ a monedei. 8e ce se #ntBmplau toate acestea nu avea nici cea mai vag$ idee. &elen #ns$ o -tia prea bine. "ei trei9eci de argini ai lui 2uda conineau o #nelepciune adBnc$. / #nelepciune care #-i avea i9voarele #n timpurile #ntunericului etern #nainte de e*istena omului sau a 6arinii sBngelui, #nainte de conceperea ierar!iei #ngerilor cBnd Satana, #ntruc!ipat de 7uci?er, lucea?$rul de diminea$, mergea #n pre9ena 8omnului. entru c$ vederea lui aul devenea din ce #n ce mai bun$, percepea metamor?o9ele pe care le suporta #n?$i-area lui &elen. 0rupul ei spiritual c$p$tase o aur$ str$lucitoare, iar p$rul nu mai era blond, ci avea o culoare argintie. %rumuseea c!ipului ei #ntrecea orice descriere a ?rumuseii umane. "$ci era un c!ip eteric, ?$r$ cusur, ce ar ?i ?$cut)o c!iar -i pe :lena din 0roia s$ p$leasc$ de invidie. 'n c!ip nemuritor, ce nu avea s$ poarte niciodat$ amprenta timpului. :ra aproape angelic. Aproape. D Acest rBu, spuse &elen, este rBul 7et!e, a-a cum #l numeau grecii rBul uit$rii des$vBr-ite. Su?letele umane #noat$ prin el pBn$ p$trund #n lumea ta. e cBt se a?und$ mai tare #n ap$, cu atBt <9boar$A mai mult #n timp. 8e unde st$m noi acum, putem vedea epoci #ntinse. 8ar #n momentul #n care su?letul intr$ #n ap$, timpul trece cu repe9iciune pBn$ cBnd a>unge #n lumea ta. 8ar aceste su?lete uit$ trecutul. Memoria lor ve-nic$ piere. D $trund #n lume din propria lor voin$H D 8a, spuse &elen, a-a cum am ?$cut -i eu, -i tu. 0otul depinde de liberul arbitru. 8

D Ki dac$ m$ voi cu?unda #n ap$, voi uita trecutulH D 3u. 0u poi s$ te #ntorci #n lume ?$r$ s$ uii nimic. Moneda #i con?er$ aceast$ putere, continu$ &elen. :a este c!intesena unei #nelepciuni care a e*istat #nainte de gene9a rBului. / #nelepciune nemuritoare, ce are origini divine. D /rigini divineH 8e undeH 8e la cineH aul era dornic s$ a?le mai multe, dar ea nu se gr$bea s$)i satis?ac$ curio9itatea. D / s$ a?li mai tBr9iu. 8eocamdat$, concentrea9$)te asupra priveli-tii din ?aa taE Aici poi s$ ve9i #ntreaga istorie a omenirii. D 0oat$H D 8a, toat$, cu e*cepia celei care a aparinut oamenilor #n9estrai cu o putere spiritual$ mult mai mare decBt cea pe care o ai tu #n pre9ent. D "e se a?l$ mai presus de toate asteaH D Alte revelaii, spuse &elen. ot s$ te conduc #n cel de al nou$lea plan astral. 3imeni nu poate a>unge acolo <#nve-mBntatA #nc$ #n trupul uman. Apoi urmea9$ ierar!ia #ngerilor. D 0u poi s$ p$trun9i acoloH D 3u, spuse ea, deoarece <locuiescA #nc$ #ntr)un trup uman, a-a cum se #ntBmpl$ de dou$ mii de ani. ;mi duc #n continuare e*istena pe p$mBnt, de-i nu #ntotdeauna #n acela-i trup. aul #i anali9$ c!ipul cu mult$ atenie. D ot s$ trec de cel de al nou$lea plan astralH D 8a. 8ar numai tu poi s)o ?aci. Asta dac$ vrei. D 8e ce spui astaH D 8atorit$ puterii celui care te iube-te, spuse &elen pe un ton ispititor. uterea lui se ascunde #n spatele monedei. &ai s$ coborBm acumE Alege orice perioad$ din trecut unde #i dore-ti s$ c$l$tore-tiE D ot s$ c$l$toresc -i #n viitorH D ;n viitor nu. 3ici m$car ar!ang!elii nu cunosc viitorul. D "!iar e*ist$ ar!ang!eliH D 3u spune S?Bnta Scriptur$ a-aH #ntreb$ &elen, 9Bmbind. 8

aul contempla rBul. :ra atBt de calm -i de lin. ;-i dorea cu ardoare s$ se cu?unde #n apele atBt de #mbietoare ale rBului ca s$)i simt$ ?ora cople-itoare. S$ te arunci #n valurile unui ocean ?$r$ s$ te #neci, un ocean care te prime-te #n braele sale pentru a te purta spre locurile visate acesta era un lucru cu totul neobi-nuit -i ?ascinant. :l -i)a #ntors privirea spre &elen. D Creau s$ te #ntreb ceva despre Su9anne. D "e)i cu eaH D Are un semn pe trup. Cocea lui aul p$rea -ov$itoare, de-i nu putem vorbi despre -ov$ial$ de vreme ce comunicarea lor nu era re9ultatul gBndurilor sau cuvintelor umane. Se a?l$ #n posesia taH D 8a, spuse &elen, #mi aparine. D oi s)o determini s$ acione9e dup$ propria ta voin$H D 8a. e p$mBnt, oamenii sunt st$pBnii lucrurilor. Aici, oamenii sunt st$pBnii su?letelor. ;i place Su9anneH #ntreb$ &elen. Ktiu c$ #i place. oate s$ ?ie a ta. :ste darul meu pentru tine. D Ki MramerH D Ki el este al meu, spuse &elen. D A-adar, Su9anne -i Mramer nu au ?ost decBt ni-te instrumente ca s$ m$ aduci aiciH D 8a, au ?$cut parte din planul meu. &elen nu dorea s$)i spun$ c$ puterea ei asupra oamenilor era limitat$ #n comparaie cu puterea celor care trudeau pe 6arina sBngelui, copiii #ntunericului. Ki nici c$ era doar str$>erul acestei monede a lui 2uda, nu st$pBna ei. ;i va spune mai tBr9iu. 0oate la timpul lor. D 8e ceH D "a s$ te salve9, spuse &elen. 8ar tu poi s$ #nelegi singur aceste lucruri. 0otul depinde numai de tine. 3imic nu)i este inter9is. ;ntregul univers este la picioarele tale. D "ui datore9 acest ?aptH D "elui care te iube-te. 8

aul i)a evitat privirea. Ktia c$ &elen minte, c$ #i ascunde ceva. 8ar dorina de a #nelege lucrurile t$inuite oamenilor #i invadase su?letul, dominBndu)l. Aceast$ dorin$ era mai presus de orice, mai presus c!iar de dragostea lui aul pentru Marie -i ?iica lui. ;l m$cina o sete cumplit$+ setea pentru cunoa-terea universal$, pentru #nelepciunea cosmic$. / sete ce nu putea ?i domolit$ de #ntreaga cunoa-tere a lumii. aul s)a aruncat #n rBu. lutea. 0r$ia cea mai minunat$ sen9aie plutea pe apele lini-tite ale ?luviului vieii. %$r$ team$, ?$r$ noiunea timpului, ?$r$ obligaii sau responsabilit$i. lutea pur -i simplu. Apoi, dup$ un timp, un timp etern, a simit o u-oar$ sc!imbare. $rea o ?run9$ plutitoare pe un lac t$cut o sc!imbare aproape imperceptibil$. A traversat ast?el epoci nes?Br-ite. Apoi, a intervenit din nou o sc!imbare. $rea s$ ?ie ramura unui copac, ce se leg$na #ncet #n b$taia vBntului. A traversat alte epoci. Mi-carea s)a intensi?icat, iar el p$rea s$ se trans?orme #n ?ulgi de nea ce c$deau blBnd din cer. Apoi, ?ulgii de nea s)au trans?ormat #n pic$turi de ploaie, ce c$deau #n ra?ale, iar trecerea sa prin epoci p$rea iute ca ?uga unui iepure, goana unui cBine, 9borul unei p$s$ri sau lic$rul apusului de soare. 0rebuia s$ #neleag$ 9borul timpului. S$ se #ntoarc$ #n lumea lui. S$ simt$ goana motorului timpului ca un tren rapid ce <9boar$A pe -ine. 0rebuia s$ se #ntoarc$ #n realitatea uman$. D 'nde suntemH D 3u -tiu, spuse &elen. A ?ost alegerea ta, nu a mea. aul se a?la #n mansarda unui castel, sc$ldat de apele unui lac -i #nv$luit #n mireasma teilor de pe cel$lalt mal. :ra var$. ;n mansard$, c$rile erau stivuite pe perei. ;n mi>locul camerei se a?la un birou solid din lemn de ma!on, ?erestrele erau #mpodobite cu vitralii, iar pe un ra?t se vedeau cBteva pipe. aul a observat titlurile c$rilor+ psi!iatrie, ?iloso?ie, astrologie, religie. 'nde naiba se a?laH 8

Spiritul lui aul a trecut prin pereii castelului, a>ungBnd #ntr)o curte #ngr$dit$. 'n b$trBn st$tea #ntr)un scaun de r$c!it$, inBndu)-i picioarele pe un taburet. aul -i)a aintit privirea asupra lui. 3u)-i d$dea #nc$ seama unde era, a-a c$ a intrat din nou #n birou -i s)a uitat la calendarul ag$at de perete. :ra scris #n ?rance9$ 1. mai 19.8. KiH aul a observat atunci pe birou o !Brtie cu antet. ;n mintea lui s)a ?$cut lumin$. Se a?la #n re-edina lui "arl Pung din 1ollingen, :lveia. D :ram convins$ c$ o s$ alegi un psi!iatru, spuse &elen. aul era ?ascinat. :ra #n casa unui om despre care citise atBt de mult -i care ?usese guru)ul lui atunci cBnd a obinut diploma #n psi!iatrie. Acum #l vedea pe omuleul acela #n vBrst$ -i puin roto?ei, care pu?$ia mulumit din pip$, ?$r$ s$ aib$ nici cea mai vag$ idee c$ era urm$rit. D 0ipic, spuse &elen. "ite-te una dintre propriile sale opere. :a -i)a ridicat oc!ii spre copacii care #i veg!eau de sus. aul a v$9ut cum o ?run9$ a c$9ut pe cartea pe care o citea marele erudit. :l a morm$it v$dit deran>at -i a dat)o la o parte cu mBna. "itea (ul nedescoperit. $rea s$)i plac$. D Sincer$ s$ ?iu, spuse &elen, cl$tinBnd din cap, eu l)a- ?i ales pe %reud. A susinut ni-te idei mult mai bune despre se*. 8ar #-i ?$cea prea multe gri>i #n privina ar!etipurilor. 3u suntem c!iar atBt de r$i cum spunea el. A mai c$9ut o ?run9$. Pung a #nc!is cartea -i s)a ridicat #ncet din scaun, preg$tindu)se pentru masa de prBn9. D oi s$ sc!imbi lucrurile #n trecutH #ntreb$ aul. D 'neori, spuse &elen. 8ar nu toate lucrurile. Ki nu #n acest plan astral. 0rebuie s$ a>ungi #n alte planuri ca s$ poi ?ace asta. 6i)am suportat destul alegerea plictisitoare. :ste timpul s$ ne distr$m puin. : rBndul meu acum. S$ ne #ntoarcem #n vremurile buneE S)au tre9it apoi #ntr)un alt loc -i #ntr)un alt timp. aul se a?la #ntr)o aren$ destinat$ (cel puin, a-a p$rea) curselor de cBini din vremurile moderne. Sem$na cu un stadion imens, dotat cu o 8

pist$ eliptic$, ce putea g$9dui peste o sut$ de mii de spectatori. ;n acest ca9, #ns$, #n aren$ aveau loc #ntreceri de care de lupt$ -i acum publicul asista la ultima curs$ de diminea$. "arele se n$pusteau pe pist$, trase de cai epui9ai, cu oc!ii sco-i din orbite, biciuii ?$r$ mil$. 7a un moment dat, ele trebuiau s$ #ncon>oare cu o vite9$ ameitoare un obelisc ce se a?la la unul dintre capetele arenei. Atunci, spectatorii au s$rit #n picioare, aclamBndu)-i ec!ipa ?avorit$ cea care purta culorile albastre sau ver9i. :ra o 9i cald$ de iulie, cu puin #nainte de ora prBn9ului, iar "ircul lui 3ero era plin pBn$ la re?u9. "u toate acestea, oamenii continuau s$ ia cu asalt porile de la intrare, ?luturBndu)-i biletele, dornici s$ asiste la spectacolul ce avea loc #n dup$) amia9a aceea. aul nu a recunoscut stadionul nu e de mirare de vreme ce dup$ trei9eci de ani de la acest spectacol nu avea s$ mai e*iste. 8ar observBnd ve-mintele oamenilor, coloanele de marmur$, ce purtau #nsemnele legiunilor -i m$rimea arenei, ce avea o lungime de peste o sut$ -ai9eci de metri, aul b$nuia c$ se a?la #ntr)unul din circurile 4omei imperiale. D Am ?ost -i eu aici, spuse &elen, dornic$ de conversaie. M) am distrat de minune #n 9iua aceea, iar vremea a ?ost minunat$, continu$ ea, o?tBnd. :ra mult mai bine atunci decBt este acum, #n timpurile moderne. /amenii -tiau s$ se distre9e. ro?itau din plin de via$ -i se bucurau de ?iecare clip$ #n parte. aul privea arena de la un balcon. 'rm$torul spectacol era pe cale s$ #nceap$. Mulimea era agitat$ -i ner$bd$toare. Mamele #-i leg$nau pruncii -i #i puneau la piept ca s$ sug$@ soii lor vorbeau despre ultimele evenimente din provincii -i #-i plesneau copiii pentru c$ aruncau ?eliile de pepene, mBncate doar pe >um$tate, #n tribuna destinat$ s$racilor. 0oat$ 4oma era pre9ent$+ #mp$ratul, senatorii, centurionii -i negustorii st$teau laolalt$ cu !oii, clienii, #ndr$gostiii, tBr?ele -i pro?eii. Sub arcada cea mai >oas$ a circului, negustorii vindeau ?ructe -i vin ie?tin. retutindeni #ntBlneai oameni care se 8

prostituau+ b$rbai -i ?emei, aduli -i copii, de toate naiile -i culorile, de pe tot cuprinsul imperiului indivi9i ce)-i o?ereau cu genero9itate <produseleA trupurilor lor. /rgani9atorii se preg$teau pentru urm$torul spectacol, ce promitea mult$ aciune. 3u trebuia pierdut. :ra e*trem de educativ pentru copii. Cictimele conduse de soldai #n mi>locul ringului, acoperit de un nisip g$lbui, erau #n cea mai mare parte ?oarte tinere. Ace-ti oameni erau aproape de9br$cai@ trupurile lor str$luceau #n lumina soarelui din cau9a uleiului cu care au ?ost un-i. "Bnd au intrat #n aren$, b$rbaii mai #n vBrst$ au #ncercat s$ ?orme9e un cerc #n >urul ?emeilor -i copiilor. 'n b$trBn a ?ost purtat #n ring pe o targ$ de lemn, apoi obligat s$ se ridice #n picioare cu cBteva lovituri bine plasate pentru a)-i #ntBmpina moartea #n mod <distractivA. S)au au9it apoi sunete de trompet$, iar mulimea agitat$ a t$cut aproape instantaneu. 0oi cei pre9eni spectatori -i victime -i)au aintit privirile spre porile uria-e din metal, situate #n p$rile de nord -i de sud ale circului. :le au #nceput s$ se ridice #ncet, ?$cBnd loc printre murmure de #ncBntare leilor #n?ometai. Au urmat, ca de obicei, cBteva momente tensionate, #n care animalele #ncercau s$ se ?amiliari9e9e cu spaiul desc!is -i cu mulimea uria-$ de spectatori. articipanii s)au luat #n brae. Apoi a #nceput distracia. ublicul a au9it un ip$t p$trun9$tor -i a v$9ut cum o ?eti$ blond$, nu mai mare de -ase sau -apte ani, s)a desprins din grupul de oameni, care a r$mas compact #n centrul arenei. :a a #nceput s$ alerge spre 9iduri, c$utBnd #n 9adar ad$post. 8in locul de unde privea spectacolul, #mpreun$ cu &elen, distana i se p$rea scurt$ lui aul, dar pentru ?eti$ era incomensurabil$. Spectatorii priveau scena, sorbind lini-tii din cupele de vin. Mi-c$rile ?etiei erau rapide, iar trupul #ncordat la ma*imum ?$cea salturi precum cele ale unui animal speriat. "$lcBiele i se a?undau #n nisipul #nro-it #nc$ de sBngele cailor uci-i #n cursele de 8

diminea$ -i tBrBi a?ar$ din aren$. :ste minunat s$ prive-ti arta cu care oamenii alearg$ s$)-i salve9e viaa, mani?estBnd instincte native, tipice animalelor. ;ntre timp, o leoaic$ ?l$mBnd$, ce intrase #n ring prin poarta nordic$ a circului, s)a g!emuit la p$mBnt. Apoi, a pornit #n urm$rirea ?etiei. ublicul privea ?ascinat cum animalul str$b$tea #n ?ug$ arena mu-c!ii unduindu)se pe coapsele puternice, membrele coordonBndu)se per?ect pentru a)i con?eri vite9a ma*im$, iar botul adulmecBnd aerul #n stBnga -i)n dreapta. reg$tindu)se s$)-i doboare prada, leoaica -i)a desc!is ?$lcile ucig$toare. %etia nu a v$9ut scena, pentru c$ nu s)a #ntors nicio clip$ s$)-i priveasc$ adversarul. 7eoaica s)a apropiat de victim$, ?$cBnd un ocol mare -i accelerBnd #n timp ce #-i calcula cu gri>$ atacul. 8eodat$, ?etia -i)a privit uciga-ul #n oc!i. Apoi -i)a ridicat privirea spre cer, scoBnd un ip$t disperat. ;-i d$dea seama c$ nu va mai a>unge niciodat$ la 9idurile circului cel puin, nu #n aceast$ lume. Cictima a ?$cut o mi-care lateral$ #ntr)o ultim$ #ncercare de a se salva. 8ar leoaica #-i concepuse de>a planul de atac ea s)a avBntat asupra pr$9ii, alergBnd cu patru9eci de Oilometri pe or$ -i pr$bu-indu)se asupra ?etiei cu toat$ greutatea corpului ei, ce cBnt$rea nu mai puin de o sut$ patru9eci de Oilograme. Ar ?i aruncat)o practic #n aer dac$ leoaica nu -i)ar ?i #n?ipt cu putere ?$lcile #n um$rul ei drept. Au c$9ut amBndou$ la p$mBnt, t$v$lindu)se #n pra?. "u iueala ?ulgerului, leoaica a sl$bit puin strBnsoarea -i s)a a-e9at peste prada sa, s?B-iindu)i carnea cu g!earele. Apoi, -i)a #n?ipt ?$lcile #n gBtul ?etiei. 2)a rupt dintr)o singur$ mu-c$tur$ vertebrele cervicale -i i)a separat capul de trup. A B-nit atunci un -uvoi de sBnge #n timp ce corpul se 9b$tea ?renetic. %l$mBnd$, leoaica a #nceput s$)-i devore9e prada. Spectatorii au scos un urlet de #ncBntare. D &abetE A terminat)oE "e repedeE "eilali oameni din ring priveau acest spectacol sBngeros 8

#mpietrii de groa9$. Apoi au scos cu toii un ip$t s?B-ietor, ?ugind #n braele morii #n timp ce leii se apropiau amenin$tori. Strig$tele victimelor au ?ost #n$bu-ite de urletele mulimii, #nsetate de sBnge -i sen9aii tari. D 2ugulaE 'cideE CerberaE s$ri pe elE 7)ai ratat pe $laE D St$team c!iar acolo, spuse &elen, ar$tBndu)i locul lui aul. :ra ?oarte aproape de lo>a imperial$. aul nu reu-ea #ns$ s$ identi?ice persoanele care st$teau acolo. $reau #nv$luite #n cea$. :l b$nuia c$ una dintre ele era &elen. D "ine erai -i de ce nu le pot vedeaH &elen a e9itat puin #nainte de a r$spunde. D 3u)mi amintesc. 8ar, a-a cum i)am spus, trebuie s$ p$-e-ti #n alte planuri astrale ca s$)i poi vedea. Acela este #ns$ #mp$ratul 3ero, continu$ ea, ar$tBndu)i un loc gol din lo>a imperial$. Ki acela este locul mamei lui, Agrippina. 2ar acolo, spuse ea, scoBnd un ip$t, este tic$loasa de "laudia. :a i)a ar$tat o ?emeie care privea m$celul #n t$cere. D "ine eH D 'ltima lui cucerire, r$spunse &elen, cl$tinBnd din cap. 3u mi)a pl$cut niciodat$. A sc$pat -i de ea@ oricum, nu avea simul umorului. 'nde vrei s$ mergi acumH Sau vrei s$ ve9i restul spectacoluluiH 'rmea9$ partea cea mai bun$. "ruci?ic$rile au loc #n seara asta. 7ui 3ero i)a pl$cut mereu s$ o?ere mulimii spectacole de calitate cu de9nod$minte pe m$sur$. oate o s$ ve9i pe cineva cunoscut. 'n pescar b$trBn. aul privea ?ascinat repre9entaia. 8eodat$ #ns$, c!ipul lui &elen s)a contorsionat de durere. Ci9iunea a #nceput s$ dispar$ rapid. D uterea meaE ip$ ea. uterea meaE aul a ?ost la rBndul lui cuprins de agonie. $rea c$ trupul lui era tBrBt dintr)un moment al timpului (indi?erent care ar ?i ?ost acesta) #n altul, traversBnd o distan$ uria-$. 0recutul a disp$rut #ntr)o clip$@ pre9entul nu e*ista #nc$. aul era #nv$luit #ntr)un #ntuneric ?$r$ margini, imposibil de str$b$tut cu privirea. :ra 8

prins #ntr)un vBrte> puternic, ce #l tr$gea spre abisuri ne$rmurite. S)a tre9it #n cele din urm$. Se a?la #n dormitorul Su9annei. :a st$tea lBng$ el, adBncit$ #n somn. &elen nu era prin prea>m$. 8e-i aul nu avea de unde s$ -tie asta, ea plecase s$ se lupte cu p$rintele 8avid -i cu Marie, care tocmai a>unseser$ acas$ la aul. :l a clipit din oc!i. A ?ost doar un vis, nu)i a-aH %ire-te. S)a aplecat peste trupul adormit al Su9annei -i a de9velit)o. e ?esa dreapt$, a descoperit din nou semnul sclaviei. 8oar c$ de aceast$ dat$ era di?erit. Se schim&ase. S)a #ntins #n pat -i a c$9ut prad$ unui sentiment e*traordinar acela al #ncBnt$rii ma*ime. robabil c$ era semnul lui. A reali9at atunci #n adBncul con-tiinei sale c$ vi9iunile pe care le tr$ise erau adev$rate. 2ar ?emeia aceasta, Su9anne, a devenit sclava lui. :l era acum st$pBnul ei cu trup -i su?let. aul i)a d$ruit atunci un s$rut. S$rutul sclaviei. S$rutul lui 2uda.

"A 20/7'7 ,.

<%reud mi)a m$rturisit c$ era necesar s$)-i trans?orme teoria se*ual$ #ntr)o dogm$, deoarece acesta era singurul bastion raional #mpotriva unei posibile Qi9bucniri a magiei negreR. rin aceste cuvinte, %reud #-i e*prima convingerea c$ subcon-tientul ad$poste-te lucruri care pot s$ duc$ la interpret$ri QoculteR, a-a cum se -i #ntBmpl$ de ?apt. Aceste Qvestigii ar!aiceR sau ?orme ar!etipale, ba9ate pe instincte, c$rora le dau via$, sunt #n9estrate cu valene supranaturale, care uneori provoac$ team$. :le nu pot ?i de9r$d$cinate, pentru c$ repre9int$ ba9a suprem$ a psi!icului #nsu-i.A "arl Pung, (ul nedescoperit

$rintele 8avid -i Marie s)au urcat #n ma-ina lui vec!e. :l se !ot$rBse s$ nu)i #mp$rt$-easc$ lui Marie gri>ile sale. 2)ar putea provoca mult$ su?erin$ -i ar putea precipita lucrurile. ;ncercase s$ ia leg$tura cu cardinalul 1enelli, superiorul s$u, deoarece cu doar dou$ 9ile #n urm$ primise ordine de la el -i de la ali e*peri #n e*orcism, desemnai de Catican, s$ #i in?orme9e despre toate ca9urile de posedare demonic$ #n care se ?ac re?eriri la o moned$. 8ar ?uncionarul cu care luase leg$tura p$rintele 8avid i)a spus pe un ton t$ios c$ 1enelli era bolnav -i

nu putea s$ vorbeasc$ cu nimeni. A-a c$ p$rintele 8avid i)a l$sat un mesa>. Se #ndoia #ns$ c$ 1enelli #l va c$uta. 8e ce ar ?i ?$cut)o la urma urmeiH $rintele 8avid a ocupat #ntotdeauna slu>be minore #n ierar!ia 1isericii -i #n cei trei9eci -i cinci de ani de c$lug$rie nu ?usese niciodat$ la 4oma. Puca un rol nesemni?icativ pe scena ecle9iastic$ se a?la pe ultima treapt$ pe scara clerical$. D ;mi cer scu9e pentru starea >alnic$ a ma-inii mele, spuse el. Am primit)o #n dar de la un enoria-, c$ruia #i sunt pro?und recunosc$tor. D 3u este nevoie s$ v$ cerei scu9e. D Ai o ?iic$ minunat$. D 8a, o ador. D Soului t$u #i plac copiiiH D 8a, r$spunse Marie. / iube-te mai presus de orice #n lume. 7)ai cunoscut pe soul meuH D 3u, spuse p$rintele 8avid. Am citit cBteva dintre c$rile lui. 3u cred c$ este un ?an al religiei. D S$ spunem c$ nu crede #n religie, r$spunse Marie dup$ o scurt$ e9itare. "onsider$ c$ totul este o prostie, continu$ ea puin stBn>enit$. ;mi pare r$u. D 3u trebuie s$)i ceri scu9e. Are dreptul la propria sa opinie. 8ar tu cre9iH D 8a, eu cred, spuse ea. D 8e ceH D 8e ceH #ntreb$ ea #n timp ce mergeau pe autostrad$. entru c$ sunt convins$ c$ 8umne9eu e*ist$, spuse Marie. Ktiu asta #n adBncul su?letului meu. Ki cBnd m$ uit la stele sau la 4ac!el, nu m$ pot #ndoi de e*istena 7ui. 8ar nu citesc c$ri religioase@ #mi spun doar rug$ciunea #n ?iecare sear$. Ki dumneavoastr$H reotul a i9bucnit #n rBs. :ra un om practic -i avea prea puin timp pentru teorii. D Ki eu la ?el, de-i mai citesc din cBnd #n cBnd cBte o carte religioas$. %ace parte din misiunea mea. 8

D "e putei s$)mi spunei despre moneda pe care am v$9ut)o -i eu, -i ?iica meaH "!ipul p$rintelui 8avid a devenit e*trem de serios. D 3u cred c$ trebuie s$ vorbim acum despre aceste lucruri. Au a>uns #n cele din urm$ la locuina ?amiliei Stau??er. "asa lui Marie se #n$la semea$ #n ?aa lor. D :ste impresionant$, spuse preotul #ncet. :ra o vil$ cu dou$ niveluri, situat$ #ntr)o 9on$ e*clusivist$ a ora-ului. :ra construit$ #ntr)un stil modern -i practic din sticl$ -i lemn. %usese proiectat$ de unul dintre cei mai cunoscui ar!iteci din "ali?ornia. D 8a, spuse Marie. 7ocuim #n casa asta de patru ani. ;mi place aici. "ontinu$ apoi cu tristee #n glas+ #mi pl$cea, cel puin. D Ki #i va pl$cea din nou, spuse p$rintele 8avid #ncre9$tor. :l a coborBt din ma-in$. :ra preg$tit pentru misiunea care #l a-tepta. 1iserica accepta e*istena spiritelor rele -i capacitatea lor de a poseda oameni -i animale. 1iblia menionea9$ ca9uri #n care demonii au ?ost sco-i din su?letul celor posedai, cel mai cunoscut incident ?iind cel relatat #n :vang!elia dup$ Matei, cBnd &ristos a ordonat demonilor s$ ias$ din trupul unui posedat -i s$ intre #ntr)o turm$ de porci, care apoi s)au aruncat de pe o stBnc$. "u toate acestea, 1iserica din lumea modern$ privea cu mult$ precauie aceste c!estiuni -i asta pentru c$ cele mai multe ca9uri de a-a)9ise posed$ri demonice sunt ?alse. 8ar #nc$ din timpuri imemoriale, e*ist$ e*orci-ti preoi instruii #n acest domeniu, a c$ror misiune este e*orci9area spiritelor r$ului. Ace-ti oameni sunt ale-i cu gri>$ de 1iseric$ sunt indivi9i care abordea9$ aceste probleme cu tact -i precauie. :i r$spund #n ?aa unui cardinal de la 4oma un om #n9estrat cu o putere de discern$mBnt e*traordinar$, care poate s$ deosebeasc$ lucrurile ?alse de cele adev$rate, s$ separe cu u-urin$ grBul de neg!in$. "ardinalul 1enelli. D Soul t$u este acas$H #ntreb$ p$rintele 8avid, #n timp ce se 8

#ndreptau spre u-a de la intrare. ;ncepuse s$ se #nsere9e. D 3u, spuse Marie. 8e obicei se #ntoarce ?oarte tBr9iu de la universitate. Are ?oarte mult de lucru. D ;mi imagine9. Au trecut pragul casei -i au r$mas pe !ol. 0otul era cu?undat #ntr)o lini-te adBnc$. :ste relativ simplu s$ descoperi ca9urile de posed$ri demonice. ;n general, spiritele rele reacionea9$ la atingerea unui cruci?i* sau a altor obiecte divine ca -i cBnd le)ai ?i ars cu ?ierul ro-u sau le)ai ?i stropit cu ap$ ?ierbinte. Acest lucru nu are nicio leg$tur$ cu obiectul #n sine, ci cu pre9ena divin$ pe care el o g$9duie-te. 8emonii simt aceast$ pre9en$ s?Bnt$ -i ?ug din calea ei. Aceste indicii relativ simple ale r$ului nu sunt #ns$ lipsite de pericole, c$ci ierar!ia spiritelor rele este atBt de vast$ #ncBt e*ist$ posibilitatea ca acelea care s)au ad$pat mult timp din ?ora r$ului s$ nu ?ie a?ectate de caracterul s?Bnt al obiectelor divine. Mani?est$rile ?orelor r$ului repre9int$ adesea un g!id mult mai sigur decBt atingerea unui cruci?i*. Ki asta pentru c$ lumea noastr$ este supus$ unor legi care nu st$pBnesc #ns$ lumea spiritual$, iar p$rintele 8avid a v$9ut lucruri care s?idea9$ orice e*plicaie+ copii care vorbesc #n limbile epocilor de mult apuse, levitaia ine*plicabil$ a unor obiecte ?oarte grele, scrieri misterioase pe perei sau podele, materiali9area unor ?orme ce nu aparin acestei lumi. $rintele 8avid nu trebuia decBt s$ #nc!id$ oc!ii -i putea s$ vad$ adesea aceste spirite #n timp ce #ndeplinea ritualul de e*orci9are. 'neori, erau doar ni-te creaturi ce inspirau mil$, g!emuindu)se la p$mBnt cu oc!ii tri-ti -i #nsp$imBntai precum cei ai animalelor. Alteori, spiritele #i ap$reau sub ?orma unei persoane moarte sau vii, purtBnd ast?el o masc$ ce era adesea contorsionat$ de spaim$ sau ur$. Apoi, urmau ?orele cople-itoare ale r$ului, cele care au sorbit pBn$ la cap$t din cupa r$ut$ii demoni care #-i puteau sc!imba 8

?orma dup$ placul inimii -i puteau s$ apar$ oriunde #n lume. :i sunt autorii celor mai cumplite !alucinaii, deinBnd controlul absolut asupra minii umane. 'n individ poate s$ cread$ c$ se plimb$ pe strad$ cBnd el se a?l$ de ?apt pe marginea unei pr$p$stii, gata s$ se arunce #n !$u@ o ?emeie crede c$ #-i !r$ne-te copilul cBnd #n realitate #l sugrum$@ un copil are impresia c$ se >oac$ cu ?r$iorul sau cu surioara lui cBnd de ?apt #l #neac$. 8up$ aceea, dac$ supravieuiesc acestor e*periene cumplite, oamenii #n trupul c$rora spiritele rele -i)au g$sit temporar ad$postul nu)-i mai amintesc nimic din lucrurile pe care le)au #n?$ptuit. :i #-i tr$iesc restul vieii ca ni-te 9ombi, cu su?letele mutilate, pBn$ cBnd poc$ina sau moartea va pogor# asupra lor. $rintele 8avid a ?ost martorul acestor lucruri #ngro9itoare. :l a mai v$9ut c$ #n timpul ritualurilor de e*orci9are spiritele erau alungate din trupurile umane, #n care -i)au g$sit ad$post, spre locuri #ng!eate, unde nu e*ist$ c$ldur$ uman$ sau spiritual$. 8ar despre misterele de nep$truns ale lumii spirituale, preotul nu -tia mai nimic. $rintele 8avid nu v$9use niciodat$ un #nger al #ntunericului -i dac$ l)ar ?i v$9ut nu ar ?i supravieuit acestei #ntBlniri. 8ar datorit$ puterii divine, aceste spirite nu au acces #n lumea noastr$ -i nu pot s$ treac$ pragul #n realitatea uman$. ;n asta const$ salvarea omenirii. D M$ duc s$ aprind toate luminile, spuse Marie, cople-it$ de nelini-te. D %oarte bine, r$spunse p$rintele 8avid. :l -i)a l$sat geanta #n !ol. 3u se simea nimic aici. :ra convins de asta. 3u era nicio pre9en$ str$in$. ;n general, cBnd un spirit al r$ului era pre9ent #ntr)un anumit loc, simea r$utatea pe care o emana acesta ca o du!oare pe care o dega>$ un cadavru intrat #n stare de putre?acie. 8ar aici nu se simea nimic. :ra #ns$ ?oarte ?rig. oate c$ nu mergea centrala electric$ asta era e*plicaia cea mai plau9ibil$. D Ai un cBine #n cas$H 8

$rintele 8avid cuno-tea ca9uri #n care pisicile sau cBinii re?u9au s$ intre #n anumite camere sau mani?estau reacii ciudate cBnd se a?lau #n locuri bBntuite. 'n alt indiciu ?olositor. D 3u, spuse Marie. 7abradorul nostru a disp$rut. 8intr)un motiv necunoscut, uitase s$)i povesteasc$ ce se #ntBmplase cu animalele lor. :a a intrat #n buc$t$rie. 0otul p$rea #n ordine. %ar?uriile erau #n ma-ina de sp$lat vase, o p$pu-$ din cBrpe se spri>inea de c!iuvet$, iar draperiile erau trase. D M$ duc s$ veri?ic camerele de la eta>, spuse p$rintele 8avid. 'nde ai v$9ut monedaH D ;n dormitorul nostru, #n partea stBng$, spuse Marie. $rintele 8avid a #nceput s$ urce treptele, uitBndu)-i geanta #n !ol. "Bnd a p$-it pe cea de a cincea treapt$, luminile s)au stins. D 3u te speria, MarieE S)a ars o siguran$. A coborBt sc$rile -i s)a #ndreptat spre Marie, care strBngea #n mBn$, ca #ntr)o meng!in$, receptorul de la tele?on. "$lug$rul i)a sl$bit strBnsoarea -i a pus receptorul #n ?urc$. D Marie, spuse el cu o voce bla>in$. S)a ars doar o siguran$. 3u te speriaE 'nde este tabloul electricH D ;n beci. utei a>unge acolo prin buc$t$rie. D M$ #ntorc imediat. Stai >os, daH reotul a intrat #n buc$t$ria imens$ -i a desc!is u-a beciului. Apoi a luat o lantern$ -i a #nceput s$ coboare treptele din lemn. Marie s)a a-e9at pe canapea, dar nu mai asculta 9gomotul pa-ilor lui, c$ci se #ntBmpla ceva ?oarte ciudat. Se ?$cea din ce #n ce mai #ntuneric. 8ar nu era #nserarea care se trans?orma #n noapte. $rea un #ntuneric ?$r$ margini care se l$sa #n camer$ ca un nor de cea$. Marie a clipit. 3u vedea nimic #n >urul ei. 3ici m$car u-a de la su?ragerie. 3u)-i vedea nici m$car mBinile. A #ncercat s$ ipe, dar nu putea. D $rinteL p$rinteE #ng$im$ ea. "um putea s$)l previn$H reotul a inspectat beciul imens, care se #ntindea pe toat$ 8

lungimea casei. :ra gol, cu e*cepia cBtorva cutii din carton. "u a>utorul lanternei, a g$sit tabloul electric -i l)a desc!is. D 2at$ mie9ul problemeiE 7uminile s)au aprins din nou. ;n clipa aceea, p$rintele 8avid a v$9ut ceva pe perete. A ?$cut un pas #napoi, cuprins de spaim$. D Marie, pleac$ din cas$, ?ugiE strig$ el, dar ea nu)l au9ea. 7uminile s)au stins din nou. Apoi, o ?or$ precum vBrte>ul unei tornade l)a ridicat pe preot #n aer -i l)a purtat prin beci, i9bindu)l #n cele din urm$ de pereii pivniei. ;n urma impactului violent, preotul -i)a rupt piciorul drept. $rintele 8avid se uita pierdut #n ?aa sa, parali9at de spaim$. 7umina nu mai avea nicio importan$ acum, deoarece #ntunericul era invadat de o lumin$ sinistr$, spectral$. e perete #ncepea s$ capete contur o pentagram$. reotul a #ncercat s$ spun$ versetele unui ritual de e*orci9are, dar nu i)a venit nimic #n minte. Se con?runta cu un spirit al r$ului mai puternic decBt cele pe care le cunoscuse el, un spirit c$ruia #n ?orma sa pre9ent$ nu)i putea opune re9isten$. entagrama a #nceput s$)-i des$vBr-easc$ ?orma, scoBnd la iveal$ inelele care o #ncon>urau, m$rginite parc$ de un ?oc sul?uros. $rintele 8avid privea <spectacolulA #ncremenit. Spiritul care se #ntrupa acum venea de pe t$rBmurile #ndep$rtate ale lumii transcendentale -i acum cBnd #l privea -tia c$ #l va distruge. D Marie, #ng$im$ el. 0rebuia s$ o salve9e. 0remurBnd, preotul a ridicat o sticlu$ cu ap$ s?init$. Aceasta i s)a spart #ns$ #n mBn$, iar apa l)a op$rit. ScoBnd o cruce din bu9unar, a #nceput s$ se tBrasc$ pe podea. 4unele ap$reau pe pentagram$ de parc$ erau scrise de o mBn$ invi9ibil$. reotul a #nceput s$ recite #n -oapt$ salmul ,S+ <"!iar de)ar ?i s$ umblu prin valea umbrei morii, nu m$ tem de niciun r$u.A 8ar nu a apucat s$ mearg$ mai departe, pentru c$ !alucinaiile -i)au ?$cut de>a apariia. :*orcistul nu mai putea s$ vad$. S)a tre9it atunci #ntr)o mic$ ambarcaiune, #n mi>locul unei ?urtuni, #ncon>urat de valuri ucig$toare. Se a-tepta s$ ?ie 9drobit 8

de greutatea lor, dar n)a ?ost a-a. Apoi, se a?la pe cea mai #nalt$ cl$dire din lume. ;nc$ un pas -i s)ar ?i pr$bu-it #n !$ul ?$r$ margini. $rintele 8avid a c$9ut la p$mBnt. "uprins de disperare, a #nceput s$ se tBrasc$ pe sc$ri. &alucinaiile #ns$ nu)i d$deau pace, #n?$i-Bndu)i imagini grote-ti -i macabre. Se a?la #ntr)o p$dure #ntunecat$ -i st$tea #n genunc!i, incapabil s$ mai ?ug$. ;n >urul s$u se au9eau urlete s$lbatice. CBn$torii se apropiau cu repe9iciune. ;i vedea. 7upii uria-i se n$pusteau asupra lui din spatele bra9ilor. Apoi, s)a tre9it #n alt$ parte #ntr)un lac murdar, legat de ni-te pietre grele, ce)l purtau la ?und, iar el se #neca, se su?oca, murea. &alucinaiile p$reau atBt de reale #ncBt p$rintele 8avid le tr$ia cu o intensitate ma*im$. ;n cele din urm$, s)a pr$bu-it la p$mBnt, scoBnd un ip$t s?B-ietor, a?lat la cap$tul puterilor. 2ndi?erent despre ce era vorba, spiritul era mai puternic decBt el -i #l trans?ormase #ntr)o simpl$ >uc$rie. "rucea i)a sc$pat din mBn$. 8in #ntuneric, a ap$rut spiritul lui &elen, #nsoit de ali locuitori ai iadului. Marie a ?ost cea care l)a g$sit pe preot lBng$ u-a pivniei. :a a descoperit #n geanta lui ap$ s?init$ -i i)a turnat)o pe ?a$. Apoi a #ncercat s$)l tBrasc$ pe e*orcist spre u-a de la intrare a casei, pierdui cum erau #n #ntunericul nem$rginit. :ra cople-it$ de spaim$, dar -tia c$ trebuia s$)l a>ute. A simit deodat$ o c$ldur$ puternic$ #nv$luindu)i inima ca o ?lac$r$ ar9$toare. "uvintele #i invadau mintea. 8e unde veneau nu avea nici cea mai vag$ idee, dar i le)a strigat adversarului nev$9ut+ D 0e con>ur pe tine, n$pBrc$ viclean$, prin puterea Pudec$torului celor vii -i celor mori, prin puterea "reatorului t$u -i a "reatorului lumii, a celui care poate s$ te trimit$ #n ?ocurile iadului, s$ te dep$rte9i degrab$ de acest servitor al 8omnului. Aceste cuvinte nu erau ale lui Marie, ci aparineau altcuiva. 7a mii de Oilometri dep$rtare, #ntr)o m$n$stire uitat$ de lume din 2talia, o c$lug$ri$ a?lat$ #n trans$ o vedea pe Marie, cople-it$ 8

de c!inurile la care era supus$. "$lug$ria a p$truns #n mintea ei -i a pronunat cuvintele care ?$ceau parte dintr)un ritual de e*orci9are. 1$t$lia #ncepuse. "at!erine de 1enedetto -i)a privit du-manul #n oc!i #n cel de al -aptelea plan astral. 8ou$ spirite puternice, unul #narmat cu armele morii -i disper$rii, cel$lalt cu armele luminii. &elen -tia c$ era o mare di?eren$ #ntre provocarea unui preot lipsit de prea mult$ spiritualitate -i credin$ -i con?runtarea cu un s?Bnt #n via$. Ktia c$ ?$r$ invocarea ?orelor monedei lui 2uda nu putea cB-tiga b$t$lia #n ?aa c$lug$riei -i ar ?i putut c!iar s$)-i -tirbeasc$ propria putere dac$ aceast$ ?$ptur$ avea #ntr)adev$r capacit$i supranaturale. 8ar s$)l de9v$luie acum pe adev$ratul st$pBn al monedei -i s)o ucid$ pe aceast$ ?emeie, ?$r$ s$)l domine complet pe aul, ar putea ?i un lucru periculos. Marie l)a tBrBt pe p$rintele 8avid prin buc$t$rie pBn$ #n !olul de la intrare, rostind ?$r$ #ntrerupere cuvinte de e*orci9are. ;n ?aa ei, #ntunericul era negru ca smoala. 3u vedea nimic prin cas$ nici u-a, nici mobila, nici pereii. rin minte i se derulau imagini #ngro9itoare+ -erpi amenin$tori se 9vBrcoleau prin ceaa deas$, cu oc!ii impregnai de r$utate uman$. ;n spatele lor, se 9$rea o siluet$. :a se a?la #ntr)un templu antic@ vedea bBrlogul unui vr$>itor din timpuri antice, cu semne -i rune pe perei, cu ?ocuri ce ardeau #n #ntunericul stigian, luminBnd trupurile oamenilor sc!ingiuii -i torturai. 8emonul #-i ?$cea apariia. 8ar ea nu a #ndr$9nit s$ priveasc$ mai departe aceste imagini cutremur$toare. D Salvea9$)m$, 8oamneE se rug$ Marie. ;n acela-i timp, ?ora r$ului a #nceput s$ se diminue9e, deoarece puterea lui "at!erine de 1enedetto i)a spulberat vra>a. Marie a v$9ut atunci o lumin$ ar9$toare, iar inima i)a ?ost cuprins$ de o bucurie transcendental$. 8ragostea c$lug$riei i)a p$truns #n su?let, alungBndu)i spaima ?eroce. Marie a scos un ip$t -i s)a pr$bu-it la p$mBnt. "Bnd -i)a rec$p$tat cuno-tina, 9$cea pe podea. 7uminile 8

ardeau #n cas$. 3imic nu tr$da e*periena cutremur$toare prin care trecuse, cu e*cepia preotului, care p$rea c$)-i va da #n curBnd su?letul #n braele ei. "!ipul lui era #ntruc!iparea unei su?erine ?$r$ margini. Marie l)a luat #n brae. 8ar o voce i)a spus atunci pe un ton insistent+ D "leac acum6 Fugi6 7a mii de Oilometri dep$rtare, "at!erine de 1enedetto s)a ridicat repede din ?aa altarului. C$9use adev$ratul c!ip al lui &elen o imagine monstruoas$. C$9use, de asemenea, -i moneda lui 2uda, pe care o avea #n mBinile ei. 8ar "at!erine -tia c$ nu &elen era st$pBnul monedei, ci altcineva o ?or$ a #ntunericului mult mai puternic$. / ?or$ ce venea de dincolo de planurile astrale. "at!erine nu)i v$9use c!ipul. 8ar se apropia din ce mai mult -i avea s$)-i ?ac$ #n curBnd intrarea #n scen$. Ki "at!erine de 1enedetto mai -tia un lucru nu putea s$)i opun$ re9isten$. "$ci era un spirit al sti!iilor. Sora Mart!a a #nc!is #ncet u-a #n urma ei. 8in camer$, se au9eau rug$ciunile care se #n$lau spre "eruri pentru p$rintele 8avid, dar -i plBnsete #n$bu-ite. :a a privit)o pe Marie, al c$rei c!ip era #mpietrit de groa9$. D 0u -i ?iica ta nu trebuie s$ p$r$sii sub nicio ?orm$ aceast$ m$n$stire. D 8ar dac$ am pleca #ntr)un alt ora-H D 0u c!iar nu #nelegi ce se #ntBmpl$, Marie, spuse maica superioar$, cl$tinBnd din cap. Spiritele r$ului nu se supun legilor sau granielor umane. :le sunt invi9ibile -i nu cunosc noiunea de timp sau distan$. 3u poi s$ ?ugi de ele ca -i cBnd ai ?ugi de un om. D 8ar ce se va #ntBmpla cu ?etia meaH -opti Marie. D 4ac!el trebuie s$ r$mBn$ aici. 3u e nevoie s$)i spui absolut nimic despre toate aceste e*periene tragice. D Ki soul meuH #ntreb$ Marie. 3ici el nu trebuie s$ se mai 8

#ntoarc$ acas$H "$lug$ria a privit)o curioas$. D "red c$ mBine ar trebui s$)l c!emi pe soul t$u aici, dar 9iua, nu seara. D 8ar oare va veniH spuse Marie. "$lug$ria a cl$tinat #ncet din cap. Marie nu a mai rostit niciun cuvBnt, c$ci amBndou$ citiser$ gBndurile celeilalte. aul nu va putea s$ intre #n m$n$stire. 7ucrul de care se temea cel mai tare era adev$rat. D $rintele 8avidH D :ste ?oarte bolnav. D "e)a v$9utH D 3u -tiu, r$spunse c$lug$ria. 7a u-$ s)a au9it un 9gomot. Sora Mart!a a intrat repede #n camer$. "!ipul e*orcistului era cadaveric. 0ocmai i se administrase un tranc!ili9ant. /c!ii priveau pierdui #n gol, c$ci el pornise de>a #n ultima sa c$l$torie. "u ultimele puteri, le)a ?$cut celorlali semn s$ ias$ din camer$. Sora Mart!a s)a a-e9at lBng$ el. reotul a #ncercat s$ vorbeasc$. D / moned$, spuse ea, ai v$9ut o moned$H reotul a #ncuviinat din oc!i. D 1enelliL D Am #neles, spuse c$lug$ria, strBngBndu)i mBna rece ca g!eaa. 0rebuie s$)l in?orme9 pe cardinalul 1enelli despre moned$. 8up$ o scurt$ pau9$, continu$+ :ra la ?el ca #n desenul ?etieiH reotul -i)a mi-cat din nou oc!ii aproape imperceptibil. Sora Mart!a vedea c$ semnele vitale disp$reau #ncetul cu #ncetul, a-a c$ a vorbit din nou, deoarece v$9ul -i au9ul sunt simurile care d$inuie pBn$ cBnd muribundul #-i d$ ultima su?lare. D 8ar, p$rinte, ce #nseamn$ astaH reotul s)a uitat la ea, dar moartea #i pecetluise bu9ele. "$lug$ria a i9bucnit #n plBns, ?iind martora ultimelor lui clipe de via$. 8ac$ ?orele r$ului l)au #nvins pe p$rintele 8avid, atunci cu 8

siguran$ le puteau distruge pe ea -i pe celelalte ?iice ale 8omnului pe care le p$storea. Cremuri grele se pro?ilau la ori9ont.

"A 20/7'7 ,6

<3ici m$car s?inii -i credincio-ii evlavio-i, care se #nc!in$ 8umne9eului Atotputernic, nu sunt scutii de #n-el$toriile demonilor -i de numeroasele lor ispitiri.A S?. Augustin, )etatea lui Dumne/eu

"ardinalul 1enelli st$tea singur #n biroul s$u. 8e a?ar$, de pe sal$, se au9eau 9gomote #n?undate consecina activit$ii ?renetice a asistenilor, care se ocupau de treburile lor obi-nuite. :ra o 9i normal$ #n inima Caticanului. entru el #ns$ nimic nu era normal. "u o or$ #n urm$, 1enelli primise un tele?on prin care ?usese #n-tiinat de soarta tragic$ a p$rintelui 8avid. "ardinalul era cople-it de durere. Cina #i aparinea. 8ac$ ar ?i #neles revelaia pe care a avut)o, Caticanul ar ?i a?lat mai devreme locul unde se a?la moneda. 8ac$ n)ar ?i ?ost bolnav, p$rintele 8avid ar ?i putut s$ ia leg$tura cu el. 8in cau9a lui, acest om s?Bnt -i)a g$sit s?Br-itul #ntr)un mod atBt de tragic. 1enelli era convins acum de ?aptul c$ ?orele r$ului #-i b$teau >oc de el. "ardinale, -opteau ele, te cre9i mBndru -i demn de sutana pe care o pori, dar noi te consider$m un ?raier. 0e #n-el$m -i te am$gim, iar tu #nelegi >ocul nostru prea tBr9iu. "u prostia ta #i a>ui pe ceilali s$ cad$ #n pr$pastie.

"e trebuia s$ ?ac$ 1enelliH S$)i spun$ oare S?Bntului $rinte c$ nu putea s$ mearg$ mai departeH "u siguran$ c$ 2oan al VVC) lea observase de>a acest lucru. 8e ce alte sl$biciuni se mai ?$cea vinovatH Aceste gBnduri nu)i d$deau pace -i nimeni nu)l putea a>uta. 4$ul 1enelli nu se #ndoise niciodat$ de mani?est$rile sale ?i9ice ale c$rui martor ?usese #nc$ de la #nceputurile carierei de preot. "ei care participau la ritualurile satanice, cei care ?oloseau magia neagr$ ca s$)-i elimine du-manii -i s$ a>ung$ cBt mai sus #n ierar!ia social$, cei care ?$ceau nego cu #ngerii #ntunericului toi aveau s$ pl$teasc$ un pre etern pentru <a?acerileA lor. 4eligia voodoo din &aiti -i A?rica, sectele satanice atBt de bine organi9ate, care e*ist$ #nc$ din secolul al V2)lea #n AntJerp, Avignon -i 4oma, pro?anarea altarelor bisericilor, r$pirea -i sacri?icarea copiilor, ?urtul s?intei #mp$rt$-anii+ toate acestea se #ntBmpl$ #nc$ #n vremurile moderne #ntr)o m$sur$ mult mai mare decBt #-i #nc!ipuie oamenii -i nimic nu le poate opri. Aceste >ur$minte de supunere #nc!inate Satanei nu au loc doar la nivel de grup, ci -i la nivel individual. "rimele abominabile comise de ?oarte muli uciga-i, aceste specimene patetice ale rasei umane, care m$rturisesc ulterior c$ au acionat sub impulsul vocilor pe care le au9eau #n subcon-tientul lor, ?ac parte dintr)un plan demonic universal. 8e-i 1enelli accepta mani?est$rile ?i9ice ale r$ului, #nelegea acum un ?apt cutremur$tor+ realitatea spiritual$ a ?orelor r$ului era mult mai #nsp$imBnt$toare prin viclenia, subtilitatea -i puterea lor. 4$ul repre9enta o ?or$ uluitoare, stimulat$ de o ur$ ?$r$ margini. 2at$ ce spunea #n 19G, papa aul al C2)lea #n aceast$ privin$+ 4$ul nu repre9int$ #n mod deosebit lipsa unui anumit lucru, ci este prin esena lui un agent destoinic, un eu spiritual energic, pervers -i dornic s$ perverteasc$. / realitate cumplit$ L misterioas$ -i #nsp$imBnt$toare. Acest spirit #ntunecat -i 8

tulbur$tor e*ist$ cu adev$rat -i acionea9$ cu o viclenie ie-it$ din comun. Am contra9ice #nv$$turile 1ibliei -i 1isericii dac$ am re?u9a s$ recunoa-tem e*istena acestei realit$i sau dac$ am considera)o un principiu de sine st$t$tor, care nu a ?ost creat de mBna 8omnului ca oricare alt$ ?iin$@ sau dac$ am spune c$ este o pseudorealitate, o #ntruc!ipare conceptual$ -i imaginar$ a unor cau9e necunoscute c$rora le dator$m nenorocirea noastr$. 1enelli le v$9use de multe ori #n aciune pe aceste spirite ale r$ului+ #n oc!ii celor care)-i torturaser$ -i)-i uciseser$ semenii@ #n ?aptele aproape incredibile comise de un om #mpotriva altui om ?apte #n care nep$sarea -i abu9urile ?$ceau legea@ #n atrocit$ile comise #n timpul r$9boaielor. C$9use adesea #ntruc!iparea uman$ a r$ului -i #i identi?ica amprentele cu u-urin$. 8e data aceasta #ns$, la b$trBnee, avea s$ ?ie martorul apariiei #n carne -i oase a acestor spirite male?ice care ?$ceau nego cu ne?ericirea uman$, c$ci ele aveau s$)-i ?ac$ #n curBnd intrarea #n scen$. 3icio putere sau spiritualitate uman$ nu li se va putea #mpotrivi. Ki lucrul cel mai cumplit #l constituia pro?eia pe care a ?$cut)o papa Silvestru al 22)lea+ 1iserica #ns$-i avea s$ piar$ atunci cBnd persoana cea mai apropiat$ papei va intra #n posesia unei monede a lui 2uda. 1enelli trecea acum prin ?urcile caudine. ;-i ducea propria cruce -i nu o ?$cea deloc a-a cum trebuie era convins de asta. 8in po9iia sa con?ortabil$ -i sigur$ de cardinal la Catican, a?i-Bnd o religio9itate pompoas$, 1enelli a cre9ut c$ ?orele ispititoare ale r$ului nu aveau cum s$)l ating$. 7a urma urmei, nu se l$sase prad$ p$catelor trupe-ti, nu dorea s$ strBng$ averi imense -i de-i #i pl$cea s$ m$nBnce -i s$ bea din cBnd #n cBnd cBte un pa!ar de vin, lucru demonstrat de abdomenul s$u, nu era un gurmand. 8ar aceste lucruri erau irelevante@ erau doar ni-te virtui minore. :le nu)l puteau elibera din g!earele puterilor #ntunecate 8

aceasta ?usese credina sa naiv$ -i arogant$. Acum, ?orele #ntunericului #ncercau s$)l scoat$ din bBrlogul lui, iar 1iserica, pe care o iubea atBt de mult -i c$reia #i #nc!inase #ntreaga via$, avea s$ ?ie tr$dat$ -i distrus$ c!iar de cel mai aprig ap$r$tor al ei 1enelli #nsu-i. / moned$ tr$d$toare va a>unge cumva #n mBinile lui. ;n adBncul su?letului, era convins de iminena acestui ?apt, iar certitudinea #l cople-ea. Fie ca aceast cup s nu-mi fie sortit mie6 1enelli -tia #ns$ c$ de aceast$ dat$ ruga lui va ?i #n 9adar. 8e data asta, va bea pBn$ la cap$t din cupa r$ului -i a ispitei sale. Ki va ?i singur #n aceste #ncerc$ri cumplite. Ke?ul S?Bntului /?iciu va ?i el #nsu-i >udecat. Aceste gBnduri tulbur$toare #i m$cinau su?letul. S)a au9it atunci o b$taie #n u-$. 1enelli -i)a aintit privirea spre c!ipul unui preot tBn$r, care abia mai respira. D "ardinale, S?Bntul $rinte vrea s$ v$ vad$. 0ocmai s)a spovedit. 1enelli a pornit agale spre apartamentele papale. /are nu S?Bntul avel a ?ost cBndva Saul din 0arsus, care inteniona s$ distrug$ credinaH /are nu a ?ost S?Bntul etru, piatra pe care a ?ost cl$dit$ 1iserica, cel care s)a lep$dat de trei ori de MBntuitorul s$uH Ki care va ?i soarta lui 1enelliH /are ?aima sa se va cl$di pe ?aptul c$ va distruge temelia unei instituii a c$rei construcie a durat dou$ mii de aniH "ardinalul a desc!is u-a capelei private a papei -i a #ngenunc!eat. 7ociitorul lui &ristos, capul 1isericii, se ruga #n ?aa altarului. "Bnd 1enelli s)a #ndreptat spre el, papa s)a ridicat #n picioare -i s)a #ntors spre cardinal. "!ipul s$u br$9dat de riduri nu tr$da nimic din tr$irile S?Bntului onti? legate de cea mai cumplit$ #ncercare la care era supus$ 1iserica. ;mbr$cat #ntr)un ve-mBnt simplu, alb, papa s)a a-e9at pe un scaun care se a?la lBng$ altar. 2oan al VVC)lea era t$cut@ oc!ii s$i #l priveau cu insisten$ pe 1enelli. D Ai citit con?esiunea papei Silvestru al 22)leaH 8

D 8a, S?inia 0a, spuse 1enelli. :l i)a adus apoi la cuno-tin$ soarta trist$ a p$rintelui 8avid. 7a s?Br-it, a #ntrebat+ "redei c$ Silvestru a m$rturisit adev$rul cBnd a spus c$ nicio ?iin$ uman$ nu poate s$ se opun$ acestor ultime trei monede ale lui 2udaH D M$ tem c$ da. D Atunci cine se poate #mpotrivi acestei ?ore male?iceH #ntreb$ 1enelli. D 3u -tiu, r$spunse papa. D /are n)am putea s$ apel$m la moneda lui 2uda care i)a aparinut lui SilvestruH suger$ 1enelli. :ste singura care nu este #ngropat$ #n mormBntul S?Bntului etru. oate c$ mai are #nc$ putere@ poate c$ o vom g$si. Ktim din m$rturiile noastre scrise c$ papa Silvestru a ?ost #ngropat #n curtea bisericii laterane de aici din 4oma. D 8ar dac$ ultima sa con?esiune nu este adev$rat$H 8ac$ Silvestru a murit #n timp ce era #nc$ prins #n capcana r$uluiH /are aceast$ moned$ nu este o ispit$ -i mai cumplit$H Ki cine #i va ?olosi putereaH 1enelli s)a #nro-it, cuprins parc$ de un sentiment de vinov$ie. D 3u v$ sugeram s$ ?iu eu acela, S?inia 0a. D 3ici eu nu sugeram asta, spuse 2oan, aruncBndu)i o privire viclean$. Spuneam doar c$ nu -tim nimic despre aceast$ moned$ -i probabil c$ Silvestru a luat cu el #n mormBnt secretul ei. D Ki atunci ce putem ?aceH "e se va #ntBmplaH D 1iserica a avut muli du-mani de)a lungul istoriei, spuse papa dup$ un scurt moment de gBndire. 8ar dintre du-manii laici -i cei spirituali, cei din urm$ sunt cei mai periculo-i. 8e asemenea, puterea acestei monede cre-te mai repede decBt am anticipat. 0rebuie s$ o oprim #nainte de a ?i prea tBr9iu. ;n timp ce vorbeau, u-a din spatele capelei s)a desc!is, ?$cBndu)le loc p$rintelui du!ovnic -i lui "at!erine de 1enedetto, care s)au a-e9at lBng$ 1enelli. 2at$)ne, a-adar gBndi 1enelli con?runtBndu)ne cu o ?or$ a 8

r$ului, care l)a trimis pe MBntuitorul nostru #n braele moriiE Ki ace-tia erau singurii oameni pe care 1iserica i)a trans?ormat #n scutul s$u de ap$rare o s?Bnt$, du!ovnicul personal al papei -i 1enelli un cardinal roto?ei, a c$rui singur$ speran$ ?usese s$ treac$ de porile aradisului cBnd acestea se vor desc!ide, iar gloria lui 8umne9eu va pogor# asupra omenirii c!iar de)ar ?i ?ost ultimul c$ruia i)ar ?i venit rBndul. "e puteau s$ ?ac$ aceste instrumente ?ragile #mpotriva unui #nger al #ntunericului, un emisar al celui care a mers al$turi de 8umne9eu #nainte de crearea acestei lumiH D Creau s$ le spui care este pro?eia papei Silvestru al 22)lea, spuse #n -oapt$ S?Bntul $rinte. 1enelli a #ncuviinat din cap -i era gata s$ dea ascultare suveranului s$u. 8eodat$ #ns$, o ra9$ de lumin$ a p$truns #n mintea sa tulburat$ de gBnduri con?u9e. A #neles motivul pentru care papa i)a convocat pe toi trei. Alegerea nu era #ntBmpl$toare. "$ci nu spusese oare Silvestru c$ 1iserica avea s$ piar$ de mBna <celei mai apropiate persoaneA din antura>ul papeiH "ardinalul a>unsese la conclu9ia c$ ultima con?esiune a papei Silvestru ?$cea re?erire c!iar la el deoarece 1enelli, datorit$ ?unciei sale administrative, era cel mai puternic om din Catican dup$ S?Bntul $rinte. 8ar cuvintele lui Silvestru ar putea s$ #nsemne -i altceva. <"ea mai apropiat$A persoan$ ar putea ?i -i cel care cunoa-te cele mai bine p$strate secrete ale suveranului ponti? p$rintele du!ovnic. Sau ar putea ?i cea mai apropiat$ de el din punct de vedere spiritual "at!erine de 1enedetto. 'nul dintre ei ar putea s$)l tr$de9e pe ponti? -i s$ distrug$ 1iserica. 'nul dintre ei s)ar putea s$ calce pe urmele lui 2uda. D S?inia 0a, spuse 1enelli, bBlbBindu)se, nu cred c$ ar trebui s$ de9v$luim pro?eia. D Spune)leE D 8arL D Spune)leE insist$ ponti?ul. 8

1enelli a c$9ut prad$ atunci unei tristei covBr-itoare. A reali9at c$ 2oan al VVC)lea nu -tia care dintre ei va >uca rolul tr$d$torului. Ast?el, respectBnd ordinul papei, 1enelli le)a #mp$rt$-it celorlali doi pro?eia ?$cut$ de Silvestru. 7e)a mai de9v$luit -i in?ormaiile pe care le primise de la o m$n$stire din San %rancisco. 7e)a povestit despre Marie, despre ?etia ei, dar -i despre soul lui Marie, aul, e*primBndu)-i teama c$ el era instrumentul uman prin intermediul c$ruia un locuitor al iadului #-i va ?ace apariia #n lume. 7a s?Br-it, 2oan al VVC)lea a #ntrebat)o pe c$lug$ri$+ D :*ist$ vreun om care poate s$ opun$ re9isten$ acestei ?ore male?iceH "Bt timp vorbise 1enelli, "at!erine de 1enedetto #-i inuse capul #n p$mBnt. Acum l)a ridicat, spunBnd+ D 3u cred, S?inia 0a. D "e se va #ntBmpla cu aul Stau??erH #ntreb$ 1enelli impulsiv. D Moneda lui 2uda nu aparine acestui om, spuse "at!erine. :l este doar un simplu instrument prin intermediul c$ruia adev$ratul st$pBn al monedei #-i va ?ace intrarea #n scen$. uterea ei este ?oarte mare, mai mare decBt ne imagin$m. St$pBnul ei trebuie s$ apar$ #n lume, iar spiritul lui se va ?olosi de aul pentru a)-i #mplini voina. D 8ar de ce l)a ales pe acest omH D "ine -tieH r$spunse "at!erine. 8ar pecetea acestor monede este tr$darea. :le a>ung #n mBinile celor care #-i tr$dea9$ semenii -i caut$ apoi s$ dobBndeasc$ lucruri spirituale pentru propria lor m$rire. D "e se va #ntBmpla #n ?inalH D Spiritele r$ului #l vor distruge pe el -i pe toi cei pe care #i iube-te. Apoi, in?luena spiritual$ care se ascunde #n spatele monedei va #ncerca s$ distrug$ 1iserica. Ca veni aici ca un lup ?eroce, iar puterea ei va ?i nimicitoare. D "ine este acest spirit care st$pBne-te monedaH #ntreb$ 8

p$rintele 0!omas. D 3u)l v$d #nc$. A urmat apoi un moment de t$cere, #ntrerupt #n cele din urm$ de ponti?. D ;i mulumesc, "at!erine, spuse el. "$lug$ria a #ngenunc!eat #n ?aa lui -i i)a s$rutat inelul. Apoi a p$r$sit capela. D 0rebuie s$ ?acem tot ce ne st$ #n putin$ ca s$ le prote>$m pe Marie -i pe ?etia ei, continu$ 2oan al VVC)lea. 0rebuie, de asemenea, s$ ne convingem c$ aceasta este #ntr)adev$r una dintre monedele lui 2uda. ;i asumi aceast$ misiuneH #ntreb$ el, privindu)l pe p$rintele du!ovnic. 8eci9ia #i aparine. 8up$ o e9itare aproape imperceptibil$, c$lug$rul a acceptat. Apoi a p$r$sit -i el capela dup$ ce a primit binecuvBntarea papei. 1enelli a r$mas acum singur cu S?Bntul $rinte. rimul s)a ridicat #n picioare, spunBnd cu o voce trist$+ D S?inia 0a, nu a spus oare Silvestru c$ persoana cea mai apropiat$ din antura>ul papei va aduce pieirea 1isericii dac$ va a>unge #n posesia uneia dintre cele trei monedeH ?$cu o pau9$, apoi continu$+ 0r$d$torul ar putea ?i oricare dintre noi. "u toate acestea, dac$ trebuie s$ trimitei pe cineva s$ identi?ice natura acestei monede, atunci cred c$ eu ar trebui s$ ?iu acela, c$ci nu voi tr$da 1iserica. Pur c$ nu sunt un 2uda. D "e)am ?$cut e bun ?$cut, r$spunse papa simplu. 8ar #i voi #ncredina -i ie o misiune, dac$ vei vrea s)o accepi. 0rebuie s$ descoperi mormBntul lui Silvestru. oate c$ aceasta este singura noastr$ speran$. :l #-i ainti privirea spre altar, apoi continu$+ Ki trebuie s$ te mi-ti repede, #nainte de venirea #ngerului #ntunericului.

"A 20/7'7 ,G

<;n arta magiei, cBnd asupra adulilor se arunc$ o vra>$, se a>unge #n situaia #n care diavolul pune st$pBnire pe ei, devorBndu)le su?letul ?$r$ mil$.A Malleus Maleficarum, "odul de rocedur$ enal$ pentru condamnarea vr$>itoarelor

aul nu -tia nimic despre vi9ita p$rintelui 8avid #n casa lui -i nici despre moartea s$rmanului om. Ki cu atBt mai puin despre #ntBlnirea suveranului ponti? cu s?etnicii s$i cei mai apropiai. &elen nu avea nici cea mai mic$ intenie s$)i de9v$luie aceste lucruri, c$ci dorina ei era s$)l cu?unde pentru totdeauna #n abisul #ntunericului. "u toate acestea, mintea lui aul, de-i umbrit$ de puterea monedei, nu era cu totul lipsit$ de discern$mBnt. 7iberul arbitru era #nc$ pe po9iie, iar spiritele #ntunericului trebuiau s$ dea o lupt$ acerb$ pentru a)l #ndupleca pe aul s$ renune la dreptul de a alege. 3ici m$car &elen nu putea sc!imba ceea ce "reatorul !ot$rBse cu mult #nainte de na-terea lumii. 8e unde vine aceast$ ?or$H se #ntreba el. aul nu se mai #ndoia acum de ?aptul c$ moneda era #n9estrat$ cu o putere e*traordinar$ care provenea dintr)o surs$ supranatural$. :ra ?ascinat de ea, dornic s$ aib$ parte de cBt mai multe e*periene -i sen9aii unice pe care i le o?erea aceast$

putere, dar nu se l$sa p$c$lit de ea. "e vrea aceast$ ?emeie de la mineH a ?ost urm$toarea #ntrebare. ;n ciuda promisiunilor lui &elen de a)i desc!ide porile #nelepciunii universale, aul trebuia s$ se asigure c$ putea s$ scape oricBnd dorea din acest vBrte> cosmic. Asta pentru orice eventualitate. Ki era ?idel concepiei sale c$ nu e*ist$ binele -i r$ul, ?ire-te. Ast?el, atunci cBnd &elen a disp$rut ca s$)l #n?runte pe preot, aul -i)a continuat leg$tura periculoas$ cu Su9anne doar pentru o scurt$ perioad$ de timp. ;n seara #n care a plecat de la ea, #n loc s$ mearg$ acas$, s)a #ndreptat spre universitate. 0rebuia s$ descopere ?oarte multe lucruri. 7ucruri pe care &elen a reali9at el nu i le va de9v$lui niciodat$. D 3u avem prea multe c$ri despre ocultism, domnule. 8ar m$ duc s$ caut, spuse tBn$ra bibliotecar$, privindu)l curioas$ pe aul, dornic$ s$ a?le de ce #l interesau aceste lucruri. 1iblioteca 'niversit$ii din San %rancisco era vast$. "u toate acestea, magia neagr$ -i posed$rile demonice nu ?$ceau parte din programa analitic$ a universit$ii, a-a c$ bibliotecara avea o sarcin$ di?icil$. ;n sala de lectur$, se mai a?lau cBiva studeni -i un pro?esor. aul a #nc!is oc!ii -i a #nceput s$ se gBndeasc$ serios la tot ce i se #ntBmplase #n ultimul timp. Mai #ntBi sen9aiile, apoi aurele -i #n ?inal capacitatea de a c$l$tori prin planurile astrale. "e in?luen$ aveau toate acestea asupra luiH Simea o bucurie nem$rginit$ la gBndul libert$ii depline ce)i o?erea -ansa s$ e*plore9e misterele universului ?$r$ restriciile impuse de ?orma sa ?i9ic$. / bucurie care i9vora din l$rgirea ori9onturilor cunoa-terii pBn$ la un nivel supranatural -i o dorin$ de a se ad$pa -i mai mult din acest i9vor. 0oate acestea erau lucruri po9itive, considera el. Ki care erau aspectele negativeH aul a observat c$ sentimentele de compasiune -i iubire au devenit aproape ine*istente odat$ cu odiseea lui #n planurile 8

astrale. 3u o mai iubea pe Marie -i nici pe ?iica lui, a-a cum de alt?el nu mai iubea pe nimeni. 8evenise un spectator imparial, interesat de tot ce se #ntBmpla, dar ?$r$ s$ ?ie impresionat de ceva. "Bnd a ?ost martorul scenei sBngeroase din "ircul lui 3ero, unde a v$9ut cum o ?eti$ este s?B-iat$ de animale s$lbatice, sentimentul predominant pe care l)a tr$it a ?ost curio9itatea. :l a privit totul cu mult$ deta-are. 8ac$ #n aren$ s)ar ?i a?lat ?etia lui, ar ?i urm$rit scena cu aceea-i deta-are. uterile supranaturale #l eliberaser$ din c$tu-ele milei, situBndu)l mai presus de graniele compasiunii -i iubirii. :moiile umane erau #ncetul cu #ncetul #nl$turate din su?letul s$u de viciile care #l invadau #n tain$. Ki #nc$ un lucru. aul -tia c$ &elen #l a>uta dintr)un anumit motiv, pe care #ns$ nu dorea s$)l de9v$luie. 3imic nu este pe gratis #n univers, #-i spunea el. 8ar cu cBt #nainta #n planurile astrale, cu atBt reu-ea s$)i citeasc$ o parte din gBnduri sau cel puin a-a i se p$rea. :a #i m$rturisise la un moment dat c$ era doar pa9nicul monedei. 8ac$ el devenea st$pBnul b$nuului de argint, putea, a-adar, s)o controle9e -i pe &elen. utea aul s$ ?ac$ astaH Merita oare s$)-i asume acest riscH %ire-te. 3ivelul inteligenei lui era mult mai ridicat decBt al ei -i o putea p$c$li cu u-urin$. ;n plus, c$l$toriile #n planurile astrale erau ca un drog dar de sute de ori mai puternic decBt orice alt stupe?iant. ;i captivau mintea cu des$vBr-ire -i #i spulberau toate concepiile despre realitatea uman$. 0otul era cu adev$rat miraculos. 5usta din cupa #nelepciunii inter9ise. 8ar de-i aul nu -tia gBndurile sale l$untrice erau de>a manipulate de adev$ratul st$pBn al monedei de la o distan$ spiritual$ inimaginabil$, dincolo de timp -i spaiu. /rbit de mBndria sa e*acerbat$, ucenicul vr$>itorului nu reali9a un lucru e*trem de important. Cr$>itorul se #ntorcea #n bBrlogul s$u. D Acestea sunt c$rile pe care le)ai cerut, domnule. Magia. Asta era c!eia. A>utat de puterea monedei, aul a epui9at rapid toate m$rturiile umane despre acest subiect. A citit despre &ermes 0rismegistus -i despre practicile oculte din 8

:giptul antic, despre 9oroastrism -i despre magi, despre Mabbala -i misterele iudaice legate de 8umne9eu. A citit despre piatra ?iloso?al$, doctrina secret$ -i alc!imie, despre iluminai -i cuvintele puterii@ despre mediumuri -i mistici, despre arta taratului -i a pro?eiei, despre vise -i clarvi9iune. 8ar nicio carte nu ?$cea re?eriri la vreo moned$. aul considera multe dintre in?ormaiile pe care le citea ca ?iind nesatis?$c$toare. 8e ?oarte multe ori, puterile spirituale invocate nu erau decBt puteri umane, caracteri9ate de prostie -i #n-el$ciune. Mediumuri care pretindeau c$ v$d viitorul, dar nu reu-eau s$ evite creditorii@ mistici ale c$ror vi9iuni puteau ?i vindecate cu a>utorul unor lentile de contact@ numerologi care nu -tiau s$ ?ac$ o simpl$ adunare@ astrologi care nu -tiau s$ ?ac$ di?erena dintre o eclips$ -i o elips$@ vr$>itori -i vr$>itoare care se speriau de ?antome #nainte de apariia acestora. Ki totu-i, totui, dincolo de toate aceste dove9i de -arlatanie -i #n-el$ciune, era ceva adev$rat un indiciu al e*istenei unei lumi misterioase. 8ar unde se a?la secretul monedeiH D 1iblioteca se #nc!ide la ora 9ece, spuse bibliotecara, strBngBndu)-i lucrurile. "u e*cepia lui, nu mai r$m$sese nimeni #n sala de lectur$. D "u permisul pe care #l am pot s$ r$mBn #n continuare. 1ibliotecara a studiat permisul. D %oarte bine. /, domnul pro?esor Stau??erE e*clam$ ea, recunoscBndu)i numele. Acesta era celebrul psi!iatru. :ste #ngro9itor ce s)a #ntBmplat, nu)i a-aH continu$ ea. D 8ar ce s)a #ntBmplatH D 3u ai v$9ut -tirileH Au vuit televi9iunile. 0oni 1rennan a ?ost ucis. A ?ost #n>ung!iat. Se spune c$ locuina lui arat$ ca o baie de sBnge. 'n actor atBt de bunE "e soart$ trist$ a avutE aul s)a #ndep$rtat de mas$. 1ibliotecara #l privea uimit$. D 3u vrei s$ -tii cine este autorul crimeiH D Ktiu de>a. A-adar, Pulian #-i m$cel$rise nemesis)ul. 8

aul s)a #ntors la locul s$u ca s$)-i continue lectura. 3u)i p$sa cBtu-i de puin de Pulian 1rennan, dar c!iar dac$ i)ar ?i p$sat, nu mai avea prea mult timp la dispo9iie. :venimentele se precipitau. StBnd singur #n #ntuneric, veg!eat doar de lumina unei l$mpi de birou, aul citea #n primele ore ale dimineii, ?ascinat de r$u -i de magia neagr$. oate c$ anumite lucruri a c$ror e*isten$ o negase e*istau cu adev$rat. aul a devorat ast?el opere precum+ Descoperirea $r@itoriei scris$ de Scot, Daemonologie a lui Pames al C2)lea, De Demonialitate a lui Sinistrari, Trite sur la Magie a lui 8augis, Flagellum Maleficorum a lui Mamor, Di&er de -nsidiisdaemonium a lui 4ic!alamus, De la demonomanie des Sorcier a lui 1odin, De -n$ocatione Daemonum a lui 0arrega@ toate vorbeau despre <leg$mBntul cu moartea, despre #nvoiala cu iadulA, a-a cum st$ scris #n )artea lui -saia. A citit despre rena-terea magiei negre -i a vr$>itoriei #n :uropa, cu prec$dere din anul 1000, cBt -i despre reapariia mani!eismului credina potrivit c$reia 8umne9eu este un amestec de bine -i r$u. A observat #ncerc$rile disperate ale 1isericii de a reprima aceast$ doctrin$ periculoas$ e?orturi <nobileA, care #n curBnd s)au dovedit perverse, #ncBt leacul a devenit la ?el de r$u, dac$ nu c!iar -i mai r$u, ca boala #n sine. "$ci suprimarea unei #nv$$turi ?alse a dus la r$spBndirea pe scar$ larg$ a persecuiilor tuturor celor care #ncercau s$ conteste autoritatea 1isericii. (re/ia a devenit ast?el cuvBntul de ordine, a c$rui consecin$ era una singur$ moartea. aul cugeta asupra vBn$torii de vr$>itoare o <in?u9ieA puternic$ de interese politice, isterie religioas$ -i superstiii care a m$cinat :uropa medieval$ ca o molim$. Mii de oameni, #ndeosebi ?emei b$trBne -i copii, au ?ost !$ituii -i uci-i de gloate ?urioase sau ar-i pe rug de ?orurile politice -i ecle9iastice, cuprin-i cu toii de o isterie general$, potrivit c$reia ?orele r$ului au p$truns #n lume ca s$ duc$ omenirea la pieire. 8

"are a ?ost re9ultatulH rocese de vr$>itorie #n 5ermania, #n care au pierit mai bine de dou$9eci de mii de oameni@ torturi -i arderi pe rug #n Spania@ masacrarea unor sate #ntregi #n %rana@ condamnarea la moarte a vr$>itoarelor din Anglia@ celebrele procese ale vr$>itoarelor din Salem din Statele 'nite. 0oate aceste ca9uri sunt relevante pentru masacrarea unor oameni nevinovai de c$tre o 1iseric$ ce ducea o lupt$ #mpotriva unui r$u imaginar. 8ar oare era imaginarH 8e ce oameni precum %rancis 1acon, S?Bntul 0oma dXANuino, :rasmus, Albert cel Mare -i papii 5rigore al VC)lea -i 1enedict al V22)lea, ca s$ nu mai vorbim de mistici -i de p$rinii ?ondatori ai 1isericii, credeau cu t$rie #n realitatea ?i9ic$ a r$ului -i #n capacitatea ?orelor #ntunericului de a p$trunde #n aceast$ lumeH Ki de ce au cre9ut cu atBta putere #ncBt s)au preg$tit s$)l stBrpeasc$ #n cel mai s$lbatic mod cu putin$H 4$spunsul #l g$sim #n cuvintele rostite #n 1G6. de Yilliam 1lacOstone, probabil cel mai mare avocat al Angliei+
S$ neg$m posibilitatea, nu, e*istena evident$ a vr$>itoriei, #nseamn$ s$ contra9icem #ntr)un mod categoric cuvBntul pe care 8omnul ni)l dest$inuie #n diverse pasa>e din Cec!iul -i 3oul 0estament.

aul s)a spri>init de sp$tarul scaunului, cu?undat #n gBnduri. Ace-ti oameni e*traordinar de inteligeni erau ?erm convin-i de e*istena diavolului -i a ?aptelor sale, iar 1iblia con?irm$ acest lucru. "u toate acestea, nu au avut la dispo9iie mi>loace -tiini?ice care s$ dovedeasc$ >usteea convingerilor lor. 8ar dac$ st$m s$ ne gBndim, nici aul nu putea s$ dovedeasc$ asta, #n ciuda e*perienelor sale #n planurile astrale. 7umea spiritual$ este ine*plicabil$ pentru procesul de gBndire al oamenilor@ creierul uman pare programat s$ o resping$ #n mod con-tient. 8e ceH "urBnd, oc!ii lui aul au c$9ut asupra m$rturiilor 1isericii 8

re?eritoare la vr$>itorie lucrarea cunoscut$ sub numele demalleusmaleficarum sau "odul de rocedur$ enal$ pentru condamnarea vr$>itoarelor, scris$ #n 1F8F de doi preoi, Mramer -i Sprenger, care s)a bucurat de aprecierea papei 2noceniu al C222)lea. Autorii c$rii declar$ categoric+
"onvingerea c$ e*ist$ vr$>itoare este atBt de #nr$d$cinat$ #n credina catolic$, #ncBt susinerea unei opinii contrare repre9int$ o dovad$ de ere9ie.

)artea lui -o$ susine c$ puterea diavolului dep$-e-te orice putere uman$, iar spiritele r$ului pot s$ in?luene9e mintea -i trupul oamenilor, a-a cum reiese din multe pasa>e ale S?intei Scripturi+
Satana ia ?orma -i asem$narea unor persoane di?erite -i, prin visele lor, am$gindu)le mintea, pe care o ine captiv$, #i conduce pe c$i #ntortoc!eate.

aul a ridicat oc!ii din paginile c$rii. A?ar$, #ntunericul era negru ca smoala, iar #n universitate, t$cerea era ap$s$toare. %$r$ s$)-i dea seama, a tras mai aproape de el lampa de birou, c$utBnd parc$ s$)-i lini-teasc$ gBndurile tulburi. A continuat apoi s$ citeasc$. "odul de rocedur$ enal$ pentru condamnarea vr$>itoarelor susine, de asemenea, c$ deta-area de trupul ?i9ic poate s$ ?ie un lucru imaginar, deoarece diavolul e*ercit$ o putere e*traordinar$ asupra celor care i)au >urat supunere. Ki mai sinistru+
8iavolul cunoa-te tainele inimii noastre@ el poate s$ metamor?o9e9e #ntr)un mod de9astruos trupurile umane cu a>utorul unui mi>locitor@ el poate s$ mute trupurile dintr)un loc #n altul -i s$ modi?ice, dup$ bunul plac, sentimentele pe care ni le e*teriori9$m, dar -i pe cele pe care le interiori9$m@ -i poate s$

in?luene9e mintea -i voina omului, de-i #ntr)un mod indirect.

utea oare aul, ?olosind puterea monedei, s$ treac$ pragul care ?$cea leg$tura dintre lumea uman$ -i cea divin$H "are era alternativaH S$)i ia #n derBdere pe mistici, s$ ignore a?irmaiile s?iniilor -i papilorH S$ declare c$ 1iblia se #n-al$H S$ ?ac$ ceea ce ?$cuse toat$ viaaH aul s)a spri>init de sp$tarul scaunului, ?recBndu)-i oc!ii. :ra ora trei dimineaa. 0oate lucrurile pe care le citise l)au tulburat pro?und. :ra timpul s$ plece acas$, s$ se #ntoarc$ la normalitate. ;i va spune lui &elen c$ totul s)a terminat. :ra convins c$ #ntr)un ?el sau altul l)a tras pe s?oar$. ;n curBnd se va tre9i din aceast$ ilu9ie, din acest vis sau co-mar. D C$d c$ studie9i de 9or, spuse &elen pe un ton neutru. M$i s$ ?ie, ce con-tiincios e-ti 9ilele asteaE aul a clipit. :a st$tea #n colul bibliotecii, a-a cum o v$9use #n cel de al -aptelea plan astral de o ?rumusee transcendental$, str$lucitoare, ce nu putea ?i redat$ #n cuvinte. D 3)ai s$ #nvei nimic din c$ri. 3u)i mai obosi mintea cu prostiile asteaE Pudec$ singur lucrurileE Acum, vrei s$ m$ #nsoe-tiH D 'ndeH D ;n cel de al optulea plan astral, spuse ea. :-ti #nc$ un copil. Mai ai multe de #nv$at. D 8arL D 8arH i9bucni ea iritat$, ar$tBndu)i c$rile #ntinse pe mas$. Astea nu repre9int$ nimic. "e -tiu n$t$r$ii $ia despre aceste lucruriH Au mintea #mbBcsit$ numai de tBmpenii. Ktii cBt de mare este puterea monedeiH rive-teE 8eodat$, sub privirile lui aul, toate c$rile din bibliotec$ au #nceput s$ ias$ de pe ra?turile lor, pornind un dans magic prin aer. :l privea ?ascinat cum sute de mii de c$ri pluteau t$cute, ?$r$ s$ se loveasc$ una de alta, diri>ate parc$ de o bag!et$ misterioas$. Apoi s)au #ntors la locul lor, pe ra?turi, #n aceea-i 8

ordine #n care ?useser$ aran>ate. D 2lu9ieH "re9i #n continuare c$ totul este o ilu9ieH #ntreb$ &elen, luBnd cel mai apropiat volum -i aruncBndu)i)l lui aul. 8esc!ide)o la #ntBmplare -i pune)i mBna #ntre paginile eiE D 8arL D %$ ce i)am spusE strig$ ea. aul a dat din umeri. :ra nebun$. A pus apoi mBna pe cartea desc!is$. :a a disp$rut #ntre paginile tomului. D Acum scoate)oE :l s)a supus. "Bnd -i)a retras mBna dintre paginile c$rii, un scorpion viu se plimba #n palma sa. D 3u ai niciun pic de credin$, asta e problema ta, spuse &elen, aruncBndu)i un 9Bmbet comp$timitor. 3ici m$car nu -tii ce vrei, aul, dar eu -tiu. 'ite, #i mai vBnd un pont ca s$)i consolide9i credina. Crei s$ a>ungi decan #n locul lui 1en. 4e9olvatE / vrei pe Su9anne #n rolul de amant$. 4e9olvatE Moneda #i va #mplini orice dorin$. &elen a oc!it un arbust #ntr)un col al bibliotecii. Acesta a ?ost dintr)odat$ cuprins de ni-te ?l$c$ri uria-e, ce)l mistuiau ?$r$ mil$. Apoi, ?ocul s)a stins la ?el de repede cum se aprinsese, ?$r$ ca planta s$ ?i avut de su?erit. D &elen, euL 1iblioteca a ?ost atunci sc$ldat$ #ntr)o lumin$ ciudat$, ce nu provenea de la neoane. ;n sal$, a ap$rut deodat$ un curcubeu de o intensitate uluitoare, #nv$luind biblioteca #ntr)o multitudine de culori. e arcul s$u iri9ant, -i)au ?$cut apariia p$s$ri de o ?rumusee neasemuit$ pesc$ru-i, colibri, papagali, vulturi aurii, ?lamingi 9burau, se r$suceau prin aer -i se cu?undau #n oceanul de lumin$. 7ui aul i se p$rea c$ nu mai este #nc$tu-at #n lanurile trupului. Ibura liber al$turi de p$s$rile cerului #n lumea lor miraculoas$, o lume care #-i l$rgea mereu graniele, p$-ind #ntr)o alt$ realitate. Apoi vi9iunea a disp$rut la ?el de repede cum ap$ruse. D ;ncepi s$ #nvei, aul, spuse &elen. 8

:a s)a apropiat de el -i aul a simit atunci cum trupul #i era mistuit de o dorin$ se*ual$ ar9$toare. Coia ca &elen s$ ?ie numai a lui trup -i su?let. aul a simit moneda #n mBn$. 0oate sentimentele umane compasiunea -i gri>a pentru ?iina -i su?letul s$u au disp$rut. :l i)a 9Bmbit. / putea domina pe &elen, dac$ era ca9ul. D S$ mergemE spuse el. Ki ast?el, au p$r$sit biblioteca. "e bine ar ?i ?ost dac$ aul ar ?i citit cuvintele S?Bntului Augustin+
3iciun #nger nu ne poate domina dac$ #i r$mBnem ?ideli lui 8umne9eu.

A durat un timp pBn$ cBnd creierul lui %lorence a receptat soneria tele?onului, deoarece c$9use #ntr)un somn adBnc. "$l$toria spre Aspen, "olorado, ?usese obositoare, de aceea se culcaser$ devreme. rins$ #n mre>ele viselor, %lorence a ignorat -i tele?onul, -i mi-c$rile agitate ale lui 1en. ;n cele din urm$, s)a tre9it. Soul ei se dusese #n camera cealalt$. D 8aH l)a au9it ea spunBnd pe un ton moroc$nos. 1en s)a #ntors apoi #n dormitor. %lorenceE o strig$ el, 9gBlBind)o. 0re9e-te)teE 0rebuie s$ vorbe-ti cu Marie. :ste #ntr)o stare >alnic$. %lorence s)a ridicat din pat -i s)a dus la tele?on. 8iscuia a ?ost lung$ -i pres$rat$ de lacrimi -i suspine. D ot s$ vorbesc cu maica stare$H spuse ea #n cele din urm$. 8up$ mai multe minute de conversaie, 1en a au9it)o pe soia sa spunBnd+ D 3e #ntoarcem acas$. %lorence a pus receptorul #n ?urc$ -i s)a #ntors spre soul ei. 2)a relatat apoi tot ce)i povestise Marie, ca -i discuia pe care o avusese cu maica stare$. Soul ei a p$strat t$cerea pe tot parcursul povestirii ei. D /are povestea este adev$rat$H oate ?i posibil a-a cevaH 8

1en s)a ridicat #n picioare -i i)a ar$tat un mesa> pe care #l primise prin intermediul ?uncionarilor de la !otel. D Mai trebuie s$ a?li ceva. Coiam s$)i spun mBine. %lorence a citit atunci despre moartea lui 0oni 1rennan. D 8e ce se #ntBmpl$ toate asteaH Soul ei a dat la o parte draperiile de la ?erestre -i -i)a #n$lat privirea spre cer. 8intr)un motiv ine*plicabil, -tia #n su?letul s$u care era adev$rul. ;l -tiuse tot timpul. D aul nu a spus adev$rul despre Mramer nici atunci cBnd a a?lat c$ este vinovat, spuse el cu o voce lipsit$ de speran$. ;n timpul procesului, cred c$ a reali9at c$ a ?$cut o gre-eal$ cumplit$, dar mBndria -i dorina de glorie l)au determinat s$ p$stre9e t$cerea. D 7e)a tr$dat pe Melanie 8uOes -i pe sora eiH 1en a #ncuviinat din cap. :l privea #n gol, incapabil s$ mai rosteasc$ vreun cuvBnt. aul #-i primea acum propria pedeaps$.

"A 20/7'7 ,8

<Se spune c$ mormBntul s$u preveste-te moartea unui pap$. "u puin #nainte de deces, mormBntul s$u e*trage atBta ap$ #ncBt trans?orm$ p$mBntul din apropiere #n mBl.A Yilliam 5oddell, )hronicles "ontiniacensis

/ alt$ 9i la 4oma. Signora 4ossi, g!ida italian$ cea roto?eie, a ?$cut o pau9$. A-tepta ca grupul de turi-ti americani s$)-i ridice privirea spre catedrala din ?aa lor, a c$rei ?aad$ grandioas$, veg!eat$ de statuile lui &ristos -i ale apostolilor lui, #i lua practic respiraia. Apoi, a ridicat vocea -i -i)a continuat discursul. "ele mai importante biserici din 4oma sunt basilica S?. etru -i biserica lateran$. ;n timp ce prima le este ?amiliar$ pelerinilor, cea de a doua este mai puin cunoscut$, de-i se a?l$ doar la cBiva Oilometri de basilica S?. etru, dincolo de 0ibru. Signora 4ossi s)a uitat la ceas. :ra devreme. Mai avea timp s$ le spun$ cBte ceva #nainte de a vi9ita maga9inul de ceramic$. D 1asilica S?. etru -i aceast$ biseric$ au multe lucruri #n comun. AmBndou$ au ?ost construite de #mp$ratul "onstantin -i amBndou$ g$9duiesc mormintele multor papi. 8ar aceast$ biseric$, San 5iovanni #n 7aterano, ca s$ v$ spun numele #ntreg,

are o istorie ne?ericit$. 8e)a lungul secolelor, a ?ost scena unor violene -i crime #nsp$imBnt$toare. :di?iciul a ?ost, la rBndul lui, distrus de cel puin dou$ incendii -i a ?ost reconstruit de cBteva ori. ;n timp ce rostea aceste cuvinte, signora 4ossi a v$9ut un om care a trecut #n grab$ pe lBng$ ea. "redea c$ l)a recunoscut. 3u era oare silueta impo9ant$ a cardinalului 1enelliH 8ar nu era posibil. 1$rbatul acela purta o sutan$ simpl$, neagr$, precum cea a preoilor. D Aceast$ catedral$ se mBndre-te cu cBteva aspecte importante. :ste vorba despre o u-$ lateral$, care este desc!is$ o dat$ la dou$9eci -i cinci de ani pentru Anul S?Bnt S, o capel$ cu mo9aicuri -i un baptisteriu care are un acoperi- magni?ic, #n ?orm$ octogonal$, ce datea9$ din secolul al 2C)lea. "ardinalul 1enelli nu a mai au9it niciun cuvBnt din discursul g!idei, pentru c$ a trecut #n ?ug$ pe lBng$ signora 4ossi. "uno-tea ?oarte bine istoria pe care ea o pre9enta. 8ar biserica lateran$ mai ascundea un secret important, pe care g!ida nu l)a menionat. 3u era important pentru turi-tii -i vi9itatorii care se rev$rsau #n valuri #n ?iecare 9i, dar era vital pentru 1enelli. :ra vorba de locul #n care era #nmormBntat papa Silvestru al 22) lea. ;n curtea bisericii, lBng$ intrarea principal$, muncitorii au delimitat cu ?rBng!ii o parte din caldarBm, ascun9Bndu)-i activitatea #n spatele unor paravane din plastic negru. 'nul era t$iat pentru ca muncitorii s$ poat$ intra -i ie-i din <ascun9$toareA. 7Bng$ aceast$ <u-i$A st$tea un preot #mbr$cat #ntr)o sutan$ neagr$. "Bnd l)a v$9ut pe cardinal, i)a 9Bmbit nervos. 3u era obi-nuit s$ #ntBlneasc$ prelai cu ?uncii atBt de importante din ierar!ia 1isericii. :ra -i mai surprins s$ vad$ c$ 1enelli nu purta ve-mintele sale obi-nuite. ;n plus, cardinalul nici
S

Anul S?Bnt ) #n religia catolic$, o perioad$ de iertare a p$catelor, acordat$ o dat$ la dou$9eci -i cinci de ani (n. tr.).

nu ar$ta prea bine. "ei doi prelai au trecut apoi #n spatele paravanelor. Muncitorii scoseser$ cBteva dale din caldarBm. 'nii dintre ei priveau p$mBntul gol -i nisipos #n timp ce se spri>ineau #n lopei -i vorbeau. "Bnd l)au v$9ut pe 1enelli, au luat po9iie de drepi. "ardinalul le)a spus #ns$ #n -oapt$ s$ sape mai departe. 4egistrele din ar!ivele secrete spuneau c$ papa Silvestru al 22) lea a murit pe data de 1, mai 100S -i a ?ost #ngropat sub portic, lBng$ biserica lateran$. Se speci?ica, de asemenea, ?aptul c$ a ?ost #ngropat #n grab$, #n dup$)amia9a unei 9ile mo!orBte -i ploioase. e mormBntul s$u nu a ?ost scris nimic. Mai tBr9iu, dup$ trei ponti?icate, papa Sergius al 2C)lea a ordonat scrierea pe o lespede din marmur$ a unui epita? #nc!inat lui Silvestru al 22) lea. Aceast$ plac$ memorial$ nu a ?ost a-e9at$ pe mormBnt, care a ?ost bine ascuns sub p$mBnt, ci #n incinta bisericii laterane, ata-at$ de un stBlp #n primul rBnd de b$nci, pe partea dreapt$ (unde se a?l$ -i ast$9i). rintre alte lucruri, #nscripia #n latin$ spune+
Acest loc, unde se odi!nesc r$m$-iele lui Silvestru, le va d$rui 8omnului cBnd sunetul 'ltimei 0rBmbie #i va anuna sosirea L /ricine ai ?i tu, cel ce)i #ndrepi oc!ii spre acest monument, spune+ </, 8oamne 8umne9euleE Ai mil$ de elEA

8e ce a scris papa Sergius acest epita? ciudat -i de ce l)a a-e9at #n a-a ?el #ncBt s$ nu de/$luie locul unde se a?l$ mormBntulH Motivul era bine cunoscut #n timpurile medievale. "Bnd Silvestru al 22)lea a murit, 9vonurile legate de activit$ile sale oculte erau atBt de insistente #ncBt niciunul din ponti?ii care i)a urmat nu a #ndr$9nit s$ a-e9e o plac$ ?unerar$ peste mormBntul lui. Moartea lui Silvestru nu a pus cap$t 9vonurilor@ ele s)au r$spBndit -i dincolo de mormBnt. 'n cleric erudit, diaconul 2oan, a spus #n secolul al V22)lea+

"!iar -i pe timp de secet$ -i de-i nu este a-e9at #ntr)un loc umed apar mereu pic$turi de ap$ spre surprinderea tuturor.

Ki 1artolomeo latina, bibliotecarul care a citit ultima con?esiune a lui Silvestru al 22)lea, susine cu -i mai mult$ !ot$rBre #n <ie'ile papilor1
;n 9gomotul pe care #l ?ac oasele acestui pap$, cBt -i #n ume9eala mormBntului s$u, oamenii v$d anumite semne -i cele mai multe dintre ele prevestesc moartea apropiat$ a unui pap$, lucru pe care #l sugerea9$ -i epita?ul de pe mormBntul s$u.

Ki poate cel mai ciudat aspect #l constituie ?aptul c$ epita?ul scris #n latin$ de papa Sergius, #nc!inat celebrului s$u predecesor, este ambiguu, iar acest lucru nu este deloc #ntBmpl$tor. "uvintele latine-ti adsonitum se re?er$ ?ie la 'ltima 0rBmbi$, ?ie la sunetele care se aud din mormBnt, iar cuvintele$enturo Domino ?ac re?erin$ ?ie la Pudec$torul Suprem al "erurilor, ?ie la urm$torul pap$. Ast?el, #nscripia alimentea9$ 9vonurile potrivit c$rora mormBntul lui Silvestru preveste-te moartea iminent$ a papei prin 9gomotele care se aud din interior. Misterul care a #nv$luit personalitatea comple*$ a lui Silvestru pe timpul vieii nu s)a spulberat nici dup$ moarte. 1enelli #-i amintea lucrurile pe care le citise #n 0urnul CBnturilor re?eritoare la #nmormBntarea lui Silvestru -i la gemetele cumplite care se au9eau din sicriu. /are Silvestru murise #nv$luit #n aura s?ineniei sau r$m$sese un supus al diavoluluiH se #ntreba cardinalul. 8ac$ prima supo9iie era valabil$, de ce a ?ost #nmormBntat #n curtea bisericii laterane -i nu #n$untruH Ki de ce a ?ost amBnat$ atBt de mult #nscripionarea unei pl$ci ?unerare pentru mormBntul s$uH :l se temea de ce era mai r$u. 1enelli st$tea lBng$ locul unde se presupunea c$ ar ?i ?ost mormBntul -i #i privea pe muncitori. ;n ciuda ?aptului c$ s$paser$

mai bine de un metru #n)p$mBnt, nu descoperiser$ nimic. :i continuau s$ sape. "ardinalul #ns$ nu mai putea s$ a-tepte@ avea o alt$ #ntBlnire. :l i)a spus preotului s$)l anune imediat dac$ aveau s$ descopere ceva. Mai tBr9iu, #n dup$)amia9a aceea, s)a au9it o b$taie #n u-$. :ra preotul. 1enelli #ns$ nu putea ?i deran>at. Avea o #ntBlnire cu un demnitar important al 1isericii /rtodo*e din 4usia -i abia o or$ mai tBr9iu cardinalul a reu-it s$ se despart$ de oaspetele s$u. :l a ie-it cBt a putut de repede pe coridor. reotul #l a-tepta pe o banc$ din lemn. 1enelli i)a privit c!ipul v$dit #ngri>orat. D :i bineH D Am g$sit un sarco?ag din marmur$, la cBiva metri adBncime, #n partea stBng$ a locului unde am s$pat prima dat$. e capac sunt gravate #nsemnele papale -i numele papei. D 8a, da. KiH #ntreb$ 1enelli ner$bd$tor. D 3)am #ndr$9nit s$ desc!idem sicriul ?$r$ instruciunile dumneavoastr$. D Cin imediat. S)au #ndreptat gr$bii spre biserica lateran$. :ra tBr9iu #n amia9$, iar vremea de noiembrie se #nr$ut$ise. Se apropia ?urtuna, iar paravanele din plastic se agitau necontenit #n b$taia vBntului. Sicriul din marmur$, ce purta amprenta timpului, 9$cea #ntr)o groap$ adBnc$, l$rgit$ de muncitori. e capac se puteau vedea #nsemnele ponti?icale, dar -i numele papei+ S*l$estri pp Secundo. D 8e ce este ap$ #n mormBntH 'n muncitor, ce st$tea #n groap$, i)a r$spuns dBnd din umeri+ D 3u m$ #ntrebai pe mineE "Bnd am #nceput s$ s$p$m, p$mBntul era uscat. 8ar cBnd am a>uns la ba9a mormBntului, a #nceput s$ apar$ apa. D oate c$ este o conduct$ de drena>H D 3oi n)am g$sit nimic, spuse muncitorul, -i nici n)a plouat. 1enelli -i)a dat seama c$ lucr$torii nu cuno-teau legenda apei din mormBntul papei Silvestru, care prevestea un semn r$u. 8

2gnorana lor era bene?ic$ #n acest ca9. D 8esc!idei sicriulE Muncitorii au introdus sub capacul de marmur$ ni-te scripei din lemn, destinai s$)i a>ute s$)l des?ac$ la un cap$t. 1enelli -i)a ridicat privirea spre cer. Acesta devenea tot mai negru odat$ cu l$sarea #ntunericului. ;ncepuse s$ plou$, #ntBi mai u-or, apoi din ce #n ce mai tare, udBndu)l pe cardinal pBn$ la piele. :l re?u9$ #ns$ s$ se ad$posteasc$, #n ciuda insistenelor preotului. D S)ar putea s$ mai dure9e puin, strig$ din groap$ -e?ul de ec!ip$. "apacele astea sunt ?oarte grele -i de obicei sunt sigilate pentru a preveni r$spBndirea ciumei. D 5r$bii)v$E spuse 1enelli. MormBntul trebuie acoperit pBn$ la l$sarea nopii. Muncitorii se str$duiau s$)-i duc$ misiunea la bun s?Br-it. ;n cele din urm$, capacul sarco?agului a #nceput s$ se mi-te puin. %urtuna era acum devastatoare. 0unetele -i ?ulgerele p$reau gata s$)i nimiceasc$. D "e e astaH spuse unul dintre muncitori, speriat. Ki)au aintit cu toii privirile spre cap$tul cel mai #ndep$rtat al decorului #mpre>muit cu paravane din plastic. 'nul dintre paravane se agita cumplit #n b$taia vBntului. 8ar nu asta le)a atras atenia, ci un animal care st$tea acolo. 'n cBine mare -i negru, ce)i privea cu intensitate, ar$tBndu)-i colii -i mBrBind s$lbatic. D "um a a>uns aiciH D 2gnorai)lE S$pai mai departeE strig$ 1enelli insistent. ;n ?inal, muncitorii au reu-it s$ #ndep$rte9e, la un cap$t, capacul masiv. ;ntunericul a pogorBt asupra lor. 'nul dintre lucr$tori l)a a>utat pe 1enelli s$ coboare #n groap$. 7uBnd o lantern$, cardinalul le)a ordonat muncitorilor s$ p$r$seasc$ mormBntul, pentru ca numai el s$ poat$ vedea secretul ascuns #n sarco?ag. ;n >urul lor, ?urtuna se de9l$nuia nemiloas$. "u inima cBt un purice, 1enelli s)a aplecat asupra capacului. 'n aer rece ca g!eaa l)a lovit #n timp ce #ncerca s$ str$pung$ 8

#ntunericul sepulcral. MormBntul era gol.

"A 20/7'7 ,9

<:ste un lucru obi-nuit s$ #ntBlnim #n S?Bnta Scriptur$, dar -i #n vorbirea curent$, termenul de 8iabolus re?eritor la spiritele necurate@ el provine din cuvintele dia, care #nseamn$ QdoiR -i &olus, care #nseamn$ Qbucat$R. Ki asta pentru c$ el ucide dou$ lucruri+ trupul -i su?letul.A Malleus Maleficarum, "odul de rocedur$ enal$ pentru condamnarea vr$>itoarelor

%orele #ntunericului prindeau putere. 0rebuiau s$ acione9e rapid, pentru c$ -tiau c$ 1iserica va #ncerca s$ le #n?rBng$ #nainte ca moneda s$ ?ie #nvestit$ cu puteri depline. Ki totul depindea de un singur om -i de roadele uceniciei sale, de capacitatea sa de a >uca un rol #ntr)o pies$ cosmic$, ce dep$-ea c!iar -i cele mai #ndr$9nee visuri. 8up$ noaptea petrecut$ printre c$ri la biblioteca universit$ii -i dup$ reapariia lui &elen, aul -i <pro?esoaraA sa s)au #ndreptat spre casa lui. aul conducea #ncet. :ra v$dit tulburat. D Ktiu la ce te gBnde-ti, spuse &elen #ncet. D 7a ceH D 0e #ntrebi unde este soia ta. D 3u este acas$H 8

D 3u, spuse &elen. :ste la o m$n$stire #mpreun$ cu ?iica ta. S)a dus acolo ca s$)-i limpe9easc$ gBndurile. %ire-te, nu mai este #ngri>orat$ din cau9a mea sau a monedei, continu$ ea, minind. A a>uns la conclu9ia c$ totul nu a ?ost decBt o reacie isteric$ din partea ei. 7a urma urmei, nu e*ist$ spirite, nu)i a-aH :a crede #n sc!imb c$ o vei p$r$si pentru o alt$ ?emeie. Asta ai de gBnd s$ ?aciH "e cre9i despre Su9anne, aulH :ste o ?emeie #n adev$ratul sens al cuvBntului, nu)i a-aH 3u te voi mai urm$ri <#n aciuneA, promit, spuse ea, c!icotind. D 8e unde -tii la ce m$ gBndescH #ntreb$ aul. Ki cum a a?lat Marie despre Su9anneH D /i ?i eu doar un spirit, r$spunse ea pe un ton mustr$tor, dar pot s$)i citesc o parte din gBnduri. 2ar Marie a a?lat despre Su9anne de la bunul t$u prieten, 1en. 'nul dintre studenii care supraveg!ea9$ c$minele studene-ti te)a v$9ut intrBnd #n camera ei -i l)a in?ormat pe 1en. Mi)e team$ c$ bBr?a este o <calitateA universal$. D 0ic$losulE spuse aul, !ot$rBt s$)i spun$ prietenului s$u cBteva cuvinte <dulciA. Se #ntreba cum avea s$ reacione9e 1en atunci cBnd &elen #-i va #ndeplini promisiunea -i aul va deveni decanul catedrei de psi!iatrie. :ra ?oarte #ncBntat gBndindu)se la asta. ;n timp ce conducea, aul -i)a concentrat atenia asupra #nsoitoarei sale. ;ncepuse s$ #neleag$ cBte ceva din lumea spiritual$. &elen putea s$ intre #n trupul altor oameni doar dac$ ace-tia #i permiteau accesul. &elen putea, de asemenea, s$)i citeasc$ unele gBnduri, dar nu pe toate. 8e ceH "e o #mpiedicaH robabil c$ toate acestea aveau leg$tur$ cu moneda lui 2uda@ puterea b$nuului din argint era mai mare decBt cea a <pa9niculuiA lui. &elen #i con?irmase, de alt?el, acest lucru cBnd #i spusese c$ nu putea s$ a>ung$ #n cel de al nou$lea plan astral, pentru c$ niciun om nu avea acces acolo. 8ar #n acela-i timp #i spusese c$ el ar ?i putut s$ a>ung$ acolo. 2nevitabil va interveni un moment dup$ care &elen nu)l va mai putea controla nici pe el 8

-i nici vi9iunile sale. "e #i va ?ace aul cBnd va a>unge st$pBnul eiH D 8e ce nu)mi spui cBte ceva despre tineH Ai ?ost ?oarte discret$ #n aceast$ privin$. D 3icio problem$, r$spunse &elen, pe un ton aparent neutru. Com putea s$ vorbim despre asta ceva mai tBr9iu. ;n orice ca9, ?olosind puterea monedei, vei a?la #n curBnd. aul s)a gBndit la asta. A oprit brusc ma-ina. Coia s$ teste9e reacia ei la ultima lui idee. D Creau s$ m$ duc la m$n$stire. D :u n)a- ?ace asta, spuse &elen, a?i-Bnd un aer dega>at. D 8e ce nuH D 3u vei putea s$ intri, r$spunse ea, uitBndu)se pe ?ereastr$, cu gBndurile aiurea. D 8e ce nuH 0rebuie s$)mi r$spund$ cineva, c!iar -i la aceast$ or$. D 3u la asta m)am re?erit, spuse &elen. 3u vei putea s$ intri pentru c$ toate ?orele din univers interacionea9$ -i contracarea9$. Acest lucru este valabil -i pentru lumea spiritelor. :le reacionea9$ #n pre9ena altora. D Corbe-ti despre spiritele binelui -i ale r$uluiH &elen -i)a dat capul pe spate, rB9Bnd cu po?t$. D A-teptam acest cli-eu, dar a venit cam tBr9iu, nu)i a-aH Asta)i bun$E continu$ ea, mustrBndu)l cu degetul. Am asistat la prelegerea ta, nu uitaE 8ac$ nu cre9i #n puterea r$ului, cum ar putea s$ e*iste spirite male?iceH aul a ?ost nevoit s$ 9Bmbeasc$. D 8ar e*ist$, nu)i a-aH Spiritele male?ice e*ist$H D 3u, ?ire-te c$ nu, spuse &elen. 7ucrurile sunt mult mai comple*e. 3u poi s$ #mp$ri universul #n bine -i r$u@ cei care l) au creat au dat dovad$ de mai mult$ imaginaie. 0e vei convinge de asta #n curBnd. %$cu o pau9$, apoi continu$+ Mi se pare c$ nu te simi prea bine. / s$ trec eu la volan. Ma-inile, ce lucruri e*traordinareE e*clam$ ea #ncBntat$. 'n instrument modern pe 8

care #l iubesc la nebunie. Sunt ?oarte bune cBnd vrei s$ uci9i oameni. &elen a pornit ma-ina. Au a>uns #n scurt timp #n cartierele s$race din San %rancisco. aul se simea cuprins de o tristee pro?und$ #n timp ce privirea #i aluneca pe ?ereastr$. Se gBndea la via$. 7umea aceasta, dac$ ar ?i s$ spunem adev$rul, este un loc sordid, #n ciuda poleielii e*terioare. 0recuser$ dou$ mii de ani de la c$derea 2mperiului 4oman -i omenirea nu se putea l$uda cu prea multe lucruri. Str$9ile erau ceva mai bune decBt #n vremurile imperiale, casele mai #ngr$m$dite -i mai urBte, iar stilul de via$ modern le stBrnea oamenilor po?te pe care nu reu-eau niciodat$ s$ -i le satis?ac$. 8ou$ mii de ani -i omenirea nu irosise nicio clip$ ca s$ distrug$ planeta. 8ac$ ar ?i ?ost 8umne9eu, ar ?i -ters aceast$ cloac$ de pe ?aa p$mBntului. S)a uitat la &elen. D Sunt de acord, spuse ea trist$, lumea asta nu)i o?er$ nicio bucurie. Sistemul a apucat)o pe un ?$ga- descendent -i se pr$v$le-te cu repe9iciune. "rede)m$, am mai v$9ut astaE 0receau acum printr)un cartier r$u ?amat. 'n beiv se certa cu un !uligan pentru o sticl$ de lic!ior, tra?icanii de droguri tr$nc$neau ?$r$ #ntrerupere la tele?oanele mobile -i o ?eti$, o prostituat$, #ncerca s$)i conving$ pe b$rbai c!iar -i pe cei mai am$rBi s$ o ia cu ei ca s$ aib$ un acoperi- deasupra capului m$car pentru o noapte. aul a o?tat adBnc. "e lume ce lume cumplit$ sordid$, super?icial$ -i ?als$, ce se #ndrepta iremediabil spre pieire din cau9a incompetenei -i corupiei umaneE D 0e prind eu data viitoare, strig$ &elen, ratBnd la musta$ un pro*enet #mbr$cat cu ni-te blugi e*travagani -i cu o c$ma-$ de un ro-u)aprins. Apoi, continu$, adresBndu)i)se lui aul+ :-ti norocos. 0u poi s$ alegi. "u a>utorul monedei, poi sc!imba lucrurile. :ste darul pe care l)ai primit. D 8e la cineH 8e la 8umne9eu sau de la diavolH D 3u ?i prostuE 3u e*ist$ niciunul din ei sau, cel puin, nu a-a cum #i percep oamenii. 8ar ce mai contea9$H Moneda este un 8

dar. Ai a>uns departe, avBnd #n vedere c$ nu credeai #n asemenea lucruri. Alegerea #i aparine+ libertatea de a tr$i cum vrei sau sclavia. 3iciun spirit nu)i poate r$pi dreptul de a alege. :u am luat o !ot$rBre, continu$ ea vis$toare, cu mult timp #n urm$. D Ki nu ai regretat niciodat$H D 6i se pare c$ regret cevaH 0oi oamenii trebuie s$)-i aleag$ #ntr)o bun$ 9i propriul destin #n univers. :u nu regret absolut nimic. &elen s)a aplecat atunci spre el, s$rutBndu)l pe obra9. 3oi venim doar #n calea celor ale-i, -opti ea. 3u irosi aceast$ oportunitateE Au a>uns #n ?aa casei lui aul. entru o clip$, a simit o dorin$ pro?und$ de a)-i revedea soia -i ?iica. 8ar acest sentiment s)a spulberat la ?el de repede cum ap$ruse. 7e)a uitat, nu avea nevoie de ele, a-a cum nici ele nu aveau nevoie de el. 3u putea s$ re9iste atraciei ?atale pe care o e*ercita moneda -i promisiunilor ei ispititoare de a crea o lume mai bun$. 7a urma urmei, ce l$sa #n urm$H / realitate, da, lumea era o realitate, dar de proast$ calitate ca -i cBnd ar ?i crescut #ntr)un bar r$u ?amat, ascuns pe o strad$ l$turalnic$. 2maginea era >alnic$+ vopseaua c$dea de pe perei, tablourile erau lipicioase, tr$dBnd meniul 9ilei, iar berea proast$. :ra timpul s$ se ridice de la te>g!ea -i s$ p$r$seasc$ localul. S$ se #ntoarc$ #n planurile astrale s$ se elibere9e din lanurile vieii, ale timpului -i lumii acesteia pentru a putea p$-i #n alte universuri. Aceea era realitatea adev$rat$, nu cea de aici. Ki nu mai avea nicio importan$ cine #l a>uta@ aul continua s$ nege e*istena lui 8umne9eu sau a diavolului, #n ciuda tuturor e*perienelor tr$ite. Avusese doar noroc asta era tot. "ineva #i o?erea un premiu. aul se #ntreba cBi oameni din lume aveau -ansa s$ primeasc$ o r$splat$ ca aceasta. "ine -tieH 8esc!i9Bnd u-a de la intrarea casei, au p$-it #n$untru. D Cino cu mineE Avem nevoie de a>utor ca s$ a>ungem #n cel de al optulea plan astral. 8

D 3u este su?icient s$ invoc puterea monedei -i s$ #nc!id oc!iiH #ntreb$ aul. Au traversat buc$t$ria -i au coborBt cBteva trepte. &elen a cl$tinat din cap, spunBnd+ D Ai putea s$ ?aci asta, dar i)ai tr$da sursa puterii. :ste aproape imposibil pentru ma>oritatea oamenilor s$ a>ung$ #n cel de al optulea plan astral, motiv pentru care ai putea ?i identi?icat cu u-urin$. 0rebuie s$ ascundem anumite lucruri. Ai #ncredere #n mineE aul a cercetat cu privirea beciul aproape gol, ?$r$ s$ -tie c$ locul acela ?usese martorul calvarului p$rintelui 8avid. D Stinge luminileE Au r$mas #n #ntuneric. "urBnd #ns$, aul a simit #n palm$ moneda. / avea deci din nou. 0reptat, #ntunericul din >urul lui &elen s)a risipit, ?iind #nlocuit de o lumin$ g$lbuie, ?os?orescent$. aul privea ?ascinat cum ?orma -i tr$s$turile ei #ncepeau s$ se sc!imbe. 3ici !ainele nu mai erau acelea-i. 3u mai aparinea secolului VV. :a #ntruc!ipa acum o ?emeie #nve-mBntat$ #ntr)o tunic$ simpl$, purtBnd pe mBini br$$ri din aur, iar pe cap o coroan$ din ?run9e de m$slin. Avea grandoarea unei preotese dintr)un templu p$gBn din timpuri demult apuse. Atenia lui aul a ?ost apoi atras$ de liniile care #ncepeau s$ prind$ contur pe podeaua beciului. ;n ?aa oc!ilor lui, a ap$rut o ra9$ de lumin$, care a dat na-tere, treptat, pentagramei lui Solomon. / mBn$ invi9ibil$ p$rea s$ desene9e o stea cu cinci coluri. "Bnd <desenulA s)a des$vBr-it, un cerc a unit toate cele cinci coluri. Apoi, un alt cerc, puin mai mare, a cuprins pentagrama, #ntre aceste dou$ inele, au #nceput s$ apar$ runele mistice, nume divine, ce nu puteau ?i recunoscute #n niciun manuscris uman. "Bnd #-i ?$ceau apariia, spulberau de)ndat$ #ntunericul. ;n cele din urm$, mBna invi9ibil$ a desenat complet pentagrama, dBndu)i o str$lucire ?ascinant$, precum cea a unui diamant de la care nu)i mai poi de9lipi privirea. 2maginea era 8

cople-itoare dou$ cercuri de ?oc #ncon>urau o stea de un alb imaculat. aul era sub>ugat de m$reia ei. e &elen a observat)o abia mai tBr9iu. "!ipul, aidoma unei 9eie, re?lecta o #nelepciune transcendental$. D $-e-te #n$untruE D 8e ceH #ntreb$ aul, ?$r$ #ns$ s$ rosteasc$ niciun cuvBnt. "a -i #n celelalte c$l$torii astrale, comunicau doar prin intermediul gBndurilor. D 6i)am e*plicat de>a, r$spunse &elen ner$bd$toare. "u cBt #nainte9i mai mult #n planurile astrale, cu atBt puterea este mai mare, iar transa mai pro?und$. Aceast$ putere atrage alte puteri. Spiritele sunt ?ascinate de ea -i o rBvnesc. entagrama te va ap$ra. "a de obicei, &elen spunea adev$rul doar pe >um$tate. Spiritele din celelalte planuri astrale, ?ie bune sau rele, ar ?i simit energia e*traordinar$ pe care o emana moneda lui 2uda -i ar ?i putut s$ identi?ice locaia ?i9ic$ a lui aul #n lume. 8in acest motiv desenase &elen pentagrama. 8ar, spre deosebire de pentagrama lui Solomon, pe care o ?oloseau vr$>itorii din Antic!itate ca s$)i prote>e9e de spiritele male?ice, &elen inversase semnele mistice ca s$ cree9e un scut #mpotriva puterilor binelui. aul se uita #n >urul lui. 8e cealalt$ parte a pentagramei, ap$reau siluete -i ?iguri #mbr$cate #n acelea-i ve-minte ca &elen. 3u)-i d$dea seama dac$ erau oameni sau spirite. aul o privea pe &elen #n timp ce traversa cele dou$ inele de ?oc. :a se a?la acum #n centru. D 2ntr$E aul e9ita #nc$, temBndu)se c$ va ?i nimicit de c$ldura puternic$. 8ar mai era ceva care #l tr$gea #napoi o voce din l$untrul s$u #i spunea c$ tr$s$turile sale umane disp$reau cu repe9iciune. 8evenea din ce #n ce mai mult un spirit -i mai puin un om. D CinoE spuse &elen, #ntin9Bndu)i rug$toare mBna. Coi avea 8

gri>$ de tine. 3u te temeE %ascinat de atracia pe care o e*ercita moneda, aul s)a apropiat din ce #n ce mai mult de inelele de ?oc. Apoi a #nc!is oc!ii. Ki a p$-it #n interior. entru o eternitate parc$, aul nu a simit nimic, cu e*cepia unei c$lduri imense, r$v$-itoare, ca -i cBnd ?usese aruncat #ntr) un ?urnal. Mintea sa percepea imaginea unui uria- cerc de ?oc suspendat #n aer. Se ridica atBt de mult, #ncBt aul nu vedea unde se s?Br-e-te acest cilindru topit. ;i ardea pBn$ -i su?letul, ?$r$ s$)l mistuie #ns$. $rea o statuet$ din argil$ modelat$ #n cuptorul olarului. aul a 9$rit)o pe &elen lBng$ el. ;-i sc!imbase din nou #n?$i-area. 3u era nici ?emeie, nici b$rbat. Avea o structur$ cristalin$, ca -i cBnd ?l$c$rile o deposedaser$ de <ve-minteleA atemporale #n care se #ntrupase, de9v$luindu)i c!intesena. "!ipul ei era lipsit de orice e*presie, #mpietrit #n ve-nicie. 8ar el putea s$)i citeasc$ gBndurile, conectBndu)se parc$ la un computer uria-, #n memoria c$ruia erau stocate in?ormaii uluitoare. 2nelul de ?oc a #nceput s$ se l$rgeasc$, ?ormBndu)se concomitent un alt cerc. Ki apoi #nc$ unul, -i #nc$ unul. ;n cele din urm$, aul a v$9ut opt inele de ?oc uria-e, unul #n interiorul celuilalt, care convergeau spre un centru comun opt cercuri concentrice imense, ce se #nvBrteau la ?el ca planetele. ;n timp ce aul trecea prin ?iecare inel, observa nenum$rate ?orme de via$ umane -i non)umane, animale -i non)animale. %ormele se modi?icau rapid, c$p$tBnd consistena unei coloane de ?um. Spre deosebire de rBul 7et!e, #n care aul se cu?undase #n cel de al -aptelea plan astral -i care re?lecta trecerea timpului pe p$mBnt, aceste valuri de c$ldur$ tr$dau o creaie stelar$, dar -i ciclul permanent al na-terii -i al metamor?o9$rii ?iinelor, planetelor, gBndurilor. 8

&elen s)a #ntors spre el. St$teau acum ?a$ #n ?a$. ;ncet, #ncet, ea a p$-it #n l$untrul lui, devenind o singur$ ?iin$, contopii de c$ldur$ -i de actul voinei. aul tr$ia e*perienele ei ca -i cBnd ar ?i ?ost ale lui. rin ?aa oc!ilor #i treceau imagini ?ragmentare din perioada domniei ei demult apuse. Cedea un templu imens -i preoi care i se #nc!inau@ vedea caverne adBnci -i locuri uitate pe p$mBnt@ vedea b$rbai -i ?emei care ?useser$ <>uc$riileA -i sclavii lui &elen@ vedea r$9boaie -i lupte sBngeroase duse de)a lungul secolelor #n lumea uman$ -i spiritual$@ #i vedea cuno-tinele vaste -i inteligena pro?und$. aul se des?$ta cu aceast$ perspectiv$ ca un copil care m$nBnc$ ce i se d$, ?$r$ s$ mani?este vreun gBnd con-tient. :l era ea -i ea era el inseparabili #n timp -i spaiu. 2 se p$rea c$ ?useser$ dintotdeauna un tot unitar, contopii -i #ngem$nai, veg!eai de inelele de ?oc care se #nvBrteau #n >urul lor. 7a un moment dat, imaginea inelelor a disp$rut. Se a?lau din nou pe p$mBnt, de-i nu aveau o ?orm$ uman$. D Acum vei #nelege cum ?uncionea9$ acest mecanism. Cocea era a lui &elen. Sau poate era a luiH Cocea lor era aceea-i. 'rmBnd instruciunile lui &elen, s)au apropiat de San %rancisco, plutind ca un vultur printre nori. aul simea adierea vBntului -i vedea str$lucirea ?arurilor ma-inilor, dar -i conturul 9gBrie)norilor. Simurile amBndurora percepeau acelea-i lucruri. aul a reali9at c$ nici el, nici &elen nu aveau un trup ?i9ic, dar niciunul spiritual. :*istau doar prin intermediul gBndurilor, iar cBnd &elen i)a vorbit, el -i)a au9it propriile gBnduri. D : ciudat, nu)i a-aH spuse &elen. 3e)am contopit -i am devenit un #ntreg. Ai nevoie de puin timp ca s$ te obi-nuie-ti. Acum #i voi ar$ta ce #nseamn$ cu adev$rat puterea spiritual$. "a -i pe p$mBnt, un spirit domne-te peste un imperiu, are servitori ce)l ascult$ orbe-te -i #-i impune voina asupra oamenilor. "eea ce #l deosebe-te de un conduc$tor temporal sunt mi>loacele de control -i puterea absolut$. /amenii nu -tiu 8

nici c$ #i putem controla -i nici pBn$ unde #i putem controla. ;i voi ar$ta acum cBteva trucuri speci?ice acestei <meseriiA. %$r$ s$ aib$ noiunea timpului, a mi-c$rii sau a distanei, s)au tre9it #ntr)o camer$. :ra o discotec$ din centrul ora-ului San %rancisco -spitirea ($ei. Fnv$luii #n lumini caleidoscopice, b$rbaii -i ?emeile c$utau distracia #ntr)o sear$ de sBmb$t$. :rau #mbr$cai #n costume dintre cele mai ciudate !aine de piele cu lanuri -i vBr?uri ascuite din metal, maiouri negre mulate -i ?uste mini, m$-ti de carnaval -i bl$nuri ro9. retutindeni se au9eau clinc!ete de pa!are -i c!iote de veselie, toate #n vuietul mu9icii. D /amenii #ncearc$ s$ ?ie altcineva, spuse &elen. :i nu -tiu c$ pot s$ devin$ orice #-i doresc #n univers. :i sunt 9ei sau mai bine spus au ?ost 9ei. &ai s$ intr$m acumE ;n eiE Fn luntrul lor. aul a #nceput s$ danse9e. 3u el era cel care dansa, ?ire-te. / dansatoare pro?esionist$ #-i ?$cea num$rul la bar$ #n centrul discotecii. aul se contopise cu ea. Simea pentru prima dat$ greutatea sBnilor unei ?emei, strBnsoarea slipului din late* care o stBn>enea #n timpul dansului, s$rutul avid al unui b$rbat. aul #i citea gBndurile -i se delecta cu dorinele -i po?tele ei. $trunsese ca un !o #n su?letul ei, descoperindu)i tainele, speranele -i temerile, ad$postindu)se #n templul s$u, c!iar dac$ ea nu era con-tient$ de aceast$ cotropire -i violare a gBndurilor ei. D rive-te #ntr)acoloE #i spuse &elen lui aul, de-i acum #mp$rt$-eau aceea-i e*isten$. / ?at$ ?rumoas$ se apropia de bar, croindu)-i drum prin mulime. :ra #nalt$ -i 9velt$, cu un p$r bogat -i blond. Avea dou$9eci -i trei de ani. 7a bar se a?la o alt$ ?emeie, care tocmai comandase ni-te b$uturi. :a era copia identic$ a celeilalte ?ete. ;n acel moment, -i)a #ntors privirea spre sora ei care se apropia. aul a tres$rit atunci cumplit, de parc$ cineva #i activase din nou sentimentele umane. :ra #nsp$imBnt$tor s$ se simt$ din nou vulnerabil. D M)am gBndit eu c$ scena va ?i o surpri9$ pentru tine, spuse &elen. 2a uite cine este aiciE 8

%ata de la bar care comanda b$uturi era 7aura 8uOes, iar cea care se apropia de ea era sora ei geam$n$, Melanie. D &ai s$ vedem ce s)a #ntBmplat #n realitateE spuse &elen. Apoi, ea -i aul au intrat amBndoi #n trupul -i #n su?letul lui Melanie, ?ata ce avea s$ ?ie ucis$. D 1un$, surioar$, spuse 7aura. Ai g$sit vreun b$rbat pe gustul t$uH Melanie a mBngBiat cu dragoste mBna surorii ei. :rau amBndou$ ameite de b$utur$. D 3u, r$spunse Melanie, rB9Bnd, dar #n seara asta voi avea noroc. "e ?ace 8ann(H Ki)au #ntors privirile spre prietenul 7aurei. :l se certa cu un individ de la bar -i d$dea ?urios cu pumnul #n 9id. D Se pare c$ are c!e? de ceart$, ca de obicei, r$spunse 7aura, o?tBnd. Mai bine a- pleca. Ai gri>$ de tineE #i spuse ea lui Melanie, s$rutBnd)o. Melanie a traversat ringul de dans, croindu)-i drum prin mulime. Ki)a pus pa!arul pe o m$su$ de lBng$ bar. Atunci, a abordat)o un b$rbat. D : greu s$ treci neobservat$. Melanie l)a intuit cu privirea. :ra un individ bine ?$cut, cu p$rul lung -i negru legat #n coad$ de cal. 7)a pl$cut de la prima vedere+ o constituie solid$, oc!i mari, un nas -i o b$rbie bine conturate. 'n tip stra-nicE gBndi ea. D Am un prieten. D %ire-te c$ ai, spuse Marl Mramer u-or. :-ti o ?emeie ?rumoas$, iar eu sunt un individ cam din topor. 8ar tot a- vrea s$ st$m puin de vorb$. 3u e nimic r$u #n asta, nuH D "red c$ nu, spuse Melanie, 9Bmbind. 3u avea niciun prieten atunci. S)a aplecat ca s$)-i ia geanta. 0ipul nu ar$ta deloc r$u. Avea un ?und atr$g$tor. "e)ai 9ice s$ dans$m puinH #l #ntreb$ ea. D "u pl$cere, r$spunse Mramer. &elen -i aul au r$mas <al$turiA de Melanie #n seara aceea. :i #mp$rt$-eau gBndurile -i sentimentele ei #n momentul #n care 8

p$r$sea discoteca la braul lui Marl Mramer. Melanie era ?ericit$. ;i pl$cea individul. 3u avea de gBnd s$ se culce imediat cu el, dar probabil c$ data viitoare o va ?ace. 8up$ ce -i)a luat la revedere de la sora ei, Melanie a r$mas o clip$ pe treptele discotecii #n timp ce u-a se #nc!idea #n urma ei. Atunci a v$9ut)o pentru ultima oar$ pe 7aura care inea #n mBini o tav$ cu b$uturi. / voce interioar$ #i spunea lui Melanie s$ se #ntoarc$ #n discotec$, dar a ignorat)o. D &ai s$ ie-im la aer curatE spuse Mramer. D 1ine. S)au #ndreptat spre ma-ina lui Mramer, urm$rii de cele dou$ spirite. D 3u vreau s$ merg mai departe, #i spuse aul lui &elen prin intermediul gBndurilor. D 8ar trebuie s$ mergem mai departe, r$spunse &elen. Acum te)ai convins cine este adev$ratul uciga-. 0e)ai #n-elat #n privina lui Mramer, trebuie s$ recuno-ti. 8ar cu toii ?acem gre-eli proste-ti. 3u)i mai ?ace probleme din cau9a astaE &ai s$ vedem ce se #ntBmpl$ mai departeE D 3uE D 1a daE ;n timp ce cuplul se apropia de camioneta lui Mramer, cu geamurile ei ?umurii, Mramer a s$rutat)o pe Melanie, iar ea i)a r$spuns. S)au oprit, #nl$nuii #ntr)o #mbr$i-are p$tima-$. D "e)ai 9ice de o plimbareH D 3u, r$spunse Melanie, tremurBnd puin. %ata -i)a ?recat umerii, acoperii doar de o blu9$ subire de satin. 2)am promis surorii mele s$ nu plec ?$r$ ea. Creau s$ m$ #ntorc #n discotec$. :ste ?rig a?ar$. D 1ine, r$spunse Mramer pe un ton rela*at. Stai puin s$ iau ceva din ma-in$E "ei doi au ?$cut cBiva pa-i #n direcia acesteia. &elen -i aul #i #mp$rt$-eau gBndurile -i sentimentele. %etei nu)i era team$, nici m$car atunci cBnd Mramer a desc!is u-a 8

camionetei. Apoi el s)a #ntors -i s)a #ndreptat direct spre ea. 8ar Melanie nu l)a v$9ut. Atenia #i ?usese atras$ de o b$-ic$ ce)i ap$ruse pe picior re9ultatul numeroaselor ore de dans. "Bnd -i)a ridicat privirea, l)a v$9ut pe Mramer n$pustindu)se asupra ei -i acoperindu)i gura cu o cBrp$ #mbibat$ #n cloro?orm. aul a simit atunci spaima cumplit$ care str$b$tea #ntreaga ?iin$ a lui Melanie #n timp ce se 9b$tea cu disperare #n braele c$l$ului ei. Mielul -i lupul. D 8oamne 8umne9eule, se ruga ea, a>ut$)m$E 8ar e?orturile ei erau 9adarnice, -i #n curBnd, -i)a pierdut cuno-tina. D /pre-te)teE spuse aul. D 8e ceH #ntreb$ &elen. Pocul abia acum devine mai interesant. D 3uE Au ie-it #ntr)o clip$ din mintea lui Melanie. riveau acum ca ni-te spectatori invi9ibili cum Mramer a aruncat trupul inert #n camionet$. aul dorea s$ sc!imbe destinul #n?ior$tor ce o a-tepta pe ?at$. D 7as)o balt$E spuse &elen pe un ton indi?erent. rive-ti #n trecut. ;n plus, pier9i partea cea mai bun$. Spectacolul este ?oarte incitant. Mramer d$ dovad$ de mult$ imaginaie. Stai s$ ve9iE D 0recutulE "ine poate s$ sc!imbe trecutulH strig$ aul cu disperare. D 8umne9eu -tie, r$spunse &elen rB9Bnd. ;n noaptea aceea, aul -i &elen au c$l$torit mult #n cel de al optulea plan astral. $trundeau #n mintea oamenilor, tr$indu)le e*istena pentru scurt timp -i citindu)le gBndurile tainice un b$trBn murea de ciro9$ #n spital@ un pa9nic alerga dup$ un !o@ un navetist obosit venea acas$@ un -o?er de ta*i beligerant se certa cu un client@ un adolescent #-i vindea trupul pentru un pac!et de ig$ri@ o b$trBn$ st$tea singur$ #n apartamentul ei, 8

dep$nBnd amintiri@ o ?at$ disperat$ s)a aruncat #n ?aa trenului. ;n acest timp, sub in?luena puterii monedei, umanitatea lui aul #ncepea s$ dispar$. 3imic din tot ce vedea nu)l mai impresiona, ca -i cBnd privea doar ni-te simple insecte ni-te ?urnici nesemni?icative din alt univers. "ui #i pas$, la urma urmei, de o singur$ ?urnic$ sau de cinci miliardeH ;n ca9ul lui aul, #ns$, aceste e*periene valorau mai mult decBt oricare alt$ comoar$ din lume. :rau nepreuite. Se contopea cu ?iecare dintre ace-ti indivi9i, tr$indu)le viaa, ?$r$ ca ei s$ -tie asta. "u toate acestea, el nu)-i asuma responsabilitatea pentru trupurile sau su?erina lor@ nici m$car pentru s?Br-itul lor nu purta vreo vin$. :ra doar un para9it, care se bucura de c$l$toria suprem$. ;nelepciune -i perspicacitate ?$r$ consecine nepl$cute. D &elen, cine e-ti tuH D Sunt o ?emeie de trei9eci -i unu de ani. Acesta este trupul #n care mi)am g$sit ad$post. :l aparine de ?apt unei prostituate cam <-ubredeA, motiv pentru care trebuie s$)mi g$sesc #n curBnd o alt$ <locuin$A. "a spirit, ai nevoie de un trup uman dac$ vrei s$)i continui e*istena pe p$mBnt. 8ac$ trupul moare, mori -i tu. D St$pBne-ti, a-adar, oamenii -i apoi #i p$r$se-ti #nainte de moartea lorH D 8a, r$spunse &elen scurt. "Bnd te a?li #n l$untrul lor, le absorbi spiritul. :ste ca -i cum ai bea ap$ dintr)o ?BntBn$. "Bnd ?BntBna seac$, oamenii mor, a-a c$ trebuie s$ te mui. D 8e cBnd ?aci astaH D 8e aproape dou$ mii de ani. 7a ?iecare dou$9eci de ani, #mi sc!imb trupul. 3u)mi plac oamenii b$trBni, spuse &elen pe un ton neutru. ;i pre?er pe cei care arat$ bine. Apoi, cu puin #nainte s$ moar$, sau dac$ m$ plictisesc, m$ mut. Alte spirite au supravieuit c!iar -i mai mult. D Atunci, spiritele r$ului bBntuie prin lume, st$pBnindu)i pe oameni -i controlBndu)le voinaH D Mai mult sau mai puin, r$spunse &elen, de-i cuvBntul <r$uA 8

nu este cel mai potrivit. Acela-i sistem guvernea9$ -i pe p$mBnt cei puternici ies #nving$tori, cei slabi sunt #nvin-i. Asta este natura lucrurilor. 8ar pl$cerea const$ #n dominarea lor absolut$. D Ki Su9anneH D ;n pre9ent, ea este amanta mea. ;i pot controla gBndurile. D :a -tie astaH D 3u. Spiritele nu se arat$ oamenilor decBt #n ca9uri e*cepionale. :*ist$ #ns$ oameni care ni s)au d$ruit de mici copii, ast?el c$ in?luena noastr$ asupra lor este mult mai mare. Su9anne este una dintre aceste persoane. :a -tie c$ sunt amanta ei #n ?orm$ uman$, dar nu -tie c$ am putere deplin$ asupra ei -i c$ m$ a>ut$ ?$r$ -tiina ei s$)mi ating elurile. ot s)o -i ucid dac$ vreau. %ire-te, dac$ i)ai spune toate astea, nu te)ar crede. Aceste lucruri nu se #ncadrea9$ #n concepia ei despre via$, a-a cum nu ?$ceau parte nici din mentalitatea ta. Asta este valabil -i pentru Mramer, doar c$ percepia lui este mult mai acut$. ornirile sale sunt cele care #i con?er$ aceast$ percepie deosebit$. D Ki dac$ ai muriH D 8ac$ a- muri ?$r$ ca spiritul meu s$ se mute #ntr)un alt trup, in?luena mea asupra lui Su9anne sau asupra lui Mramer ar disp$rea pBn$ cBnd m)ar #nlocui un alt spirit. Adesea, mai multe spirite pot s$ ocupe acela-i trup. 8ar eu i)am d$ruit)o pe Su9anne ca s$ ?aci cu ea ce vrei. roblema este urm$toarea+ dac$ nu menii controlul asupra oamenilor, ei tind s$)-i urme9e propriile #nclinaii. 0rebuie s$)i supraveg!e9i tot timpul. D Ki cum pot s$ ?ac astaH D rive-teE spuse &elen. Se a?lau acum #n dormitorul Su9annei. :a st$tea g!emuit$ #n pat, cu?undat$ #ntr)un somn lini-tit. 8ar nu era singur$. ;l strBngea #n brae pe 8ave 4attinger, colegul ei de ?acultate, care o pl$cuse de la bun #nceput. ;n noaptea aceea, el a avut noroc. D Su9anne nu te)a g$sit, #-i continu$ &elen e*plicaiile. A cre9ut c$ te)ai #ntors la soia ta. 4attinger a trecut pe la ea sub prete*tul c$ #i aduce o carte, iar ea -i)a spus c$ puin$ activitate 8

se*ual$ nu i)ar strica. Mi)e team$ c$ te)a uitat, aul. 8ar pentru c$ e-ti st$pBnul ei #i poi re#mprosp$ta memoria. 0re9e-te)o -i impune)i voina asupra eiE %$)o s$ ipe la el -i s$)l dea a?ar$E aul s)a concentrat asupra lui 8ave 4attinger. Coia s$)i induc$ o team$ cumplit$. 8ar nu i s)a #ntBmplat nimic rivalului s$u #n dragoste. D 8e ce nu pot s$)l controle9H 8e ce nu pot s$)l tre9escH D entru c$ nu se a?l$ sub in?luena noastr$, spuse &elen. oi s$)i cite-ti gBndurile, dar nu i le poi sc!imba. oi #ns$ s$ ?olose-ti un intermediar cu a>utorul c$ruia s$)l ispite-ti s$ se supun$ voinei tale, punBnd apoi st$pBnire pe el dac$ #i cedea9$. 8ar este mai bine s$)i vBne9i pe cei slabi. 2maginea9$)i c$ e-ti un lup -i vBne9i oiE "a s$ te bucuri de un ?estin rapid, oc!e-ti prada mai slab$. Acela-i lucru este valabil -i #n ca9ul posed$rii oamenilor de c$tre spirite. D M$nBnci oameni ca s$ supravieuie-tiH D :nergia lor spiritual$ asta este !rana noastr$. 8ar nu e-ti #n vBr?ul lanului tro?ic, stai lini-titE ;ns$ -i noi, ca -i tine, avem nevoie de !ran$. 8ar nu de !ran$ ?i9ic$. Ki de ce)i ?aci gri>iH "ei mai muli oameni nu)-i aprecia9$ viaa la >usta ei valoare, iar noi putem ?olosi ?ora vieii lor ca s$ urc$m #n planurile astrale. D 0u l)ai ucis pe Po!ann &ermanns ca s$ in eu prelegerea Pung #n locul luiH D 8esigur, pentru c$ -tiam c$ #i dore-ti acest lucru, #mi place s$)mi a>ut prietenii s$)-i #mplineasc$ dorinele. Accidente de ma-in$, boli, pr$bu-iri de avioane toate sunt bene?ice pentru noi. Arunc$m laul cBnd oamenii nici nu se a-teapt$. Ki apoi a>ungem la etapa ?inal$, spuse &elen. D "e se #ntBmpl$ atunciH D Atunci este momentul cBnd trebuie s$ pl$te-ti pentru ?avorurile primite, spuse ea c!icotind. 8ar deocamdat$, !ai s$ ne distr$mE &ai s$)i ar$t cum ?uncionea9$ mecanismulE Ki #n lumea spiritual$, ca -i #n cea uman$, competiia este acerb$. Spiritele cele mai puternice le domin$ pe cele mai slabe. 8ar avem parte 8

de ?oarte mult$ distracie. Cino cu mineE Au trecut apoi din dormitorul Su9annei #n lumea de a?ar$. &elen c$uta pe cineva. Ki #n curBnd l)a g$sit. :ra un individ tBn$r (nu avea mai mult de dou$9eci de ani), dependent de droguri. Murdar, cu braele subiri ca ni-te ace, #ncerca s$ a>ung$ la un bloc de locuine dintr)o 9on$ s$rac$ din San %rancisco. Mintea -i trupul #i erau #mbBcsite de droguri. ;n timp ce se spri>inea de un 9id, &elen -i aul au p$truns #n corpul lui. 5Bndurile #i erau incoerente, r$t$cite, distorsionate, >alnice -i am$gitoare. D Ce9iH spuse &elen. / epav$. /bi-nuia s$ vBnd$ droguri -i a ucis un copil. A b$tut)o -i pe Su9anne o dat$. 3u i)a mai r$mas nimic #n lumea asta. :ste ca o ma-in$ u9at$, care nu va mai a>unge prea departe. 8ar ?ii atent, cBiva Oilometri mai poate s$)i parcurg$E 7a ?el ca #n #ntrecerile sportive cu care de lupt$ din Antic!itate. "Biva tineri au trecut pe lBng$ narcoman #n drumul lor spre blocul de locuine. Au ignorat <cadavrulA viu de la marginea drumului. 8ar, stimulat de &elen, narcomanul s)a ridicat #n picioare -i, cl$tinBndu)se vi9ibil, a #nceput s$)i #n>ure -i s$ le arunce vorbe de ocar$ cu tent$ rasist$. 'imii de #ndr$9neala lui, tinerii s)au #ntors din drum, ameninBndu)l cu cuite -i bBte de baseball. D "e)ai spusH 0o*icomanul i)a scuipat dispreuitor -i a luat)o la ?ug$, impulsionat de &elen. :a a cedat apoi controlul asupra minii lui, ast?el c$ narcomanul -i)a reluat instinctele ?ire-ti. "ura>ul pe care i)l insu?lase &elen s)a trans?ormat #ntr)o spaim$ cumplit$, ce)l #ndemna s$ ?ug$ cu disperare ca s$)-i salve9e viaa, surprins de !ot$rBrea sa de a se implica #ntr)o lupt$ ?$r$ sori de i9bBnd$. ;n timp ce victima lor continua s$ ?ug$, &elen -i aul #l urmau ca ni-te c$l$rei invi9ibili, cocoai pe spatele unui animal !$ituit, des?$tBndu)se cu spaima pe care ne?ericitul o emana prin toi porii corpului s$u -i ad$pBndu)se cBt mai mult din acest i9vor al terorii, sec$tuindu)l. 5roa9a pe care narcomanul o transmitea #i 8

#nvigora, ?$cBndu)i s$ se simt$ omnipoteni. a-ii urm$ritorilor r$sunau pe caldarBm #n ?uga lor nebun$ dup$ tBn$rul cel nes$buit. 7)au prins din urm$ pe un pod. 4$9bunarea a ?ost rapid$+ narcomanul scotea ipete disperate #n timp ce indivi9ii #i 9drobeau capul cu g!etele masive, #i rupeau coastele -i #l #n>ung!iau ?$r$ mil$. 8e-i sBngele curgea -iroaie, rana pe care cuitul i)o ?$cuse #n bra era super?icial$. ;n timp ce victima sBngera abundent, &elen -i aul tr$iau din plin e*ta9ul cru9imii. entru ei, era mai bun decBt toate drogurile din lume, generBndu)le aceea-i pl$cere pe care ar ?i avut)o la o corid$, unde taurul #n>ung!iat se lupt$, cl$tinBndu)se, s$ se ridice #n picioare ca s$ se pr$bu-easc$ din nou la p$mBnt. 8eineau controlul absolut, ?$r$ s$ poarte nicio responsabilitate pentru moartea victimei. Acum narcomanul #ncerca s$ se #ndep$rte9e, #mpiedicBndu)se la ?iecare pas. 3)a reu-it s$ a>ung$ prea departe. D &ai sus, #nceti-or, #nceti-orE spuse &elen. 0inerii priveau trupul #nsBngerat, mulumii c$ era mai mult mort decBt viu. 8ar &elen l)a obligat s$ se ridice #n picioare. 3emiloas$, ea i)a anulat instinctul de supravieuire. D : rBndul t$u acum, #i spuse ea #ncBntat$ complicelui ei. / clip$, aul a vrut s$ pun$ cap$t acestui >oc. 8ar se simea la ?el ca un #mp$rat roman #n ?aa mulimii din "olosseum. Spectatorii #l priveau stBnd #n e*pectativ$, #nsetai de sBnge, a-teptBnd ordinul s$u. ;n ?aa lo>ii sale, 9$cea un gladiator. "e s$ ?ac$H ;mbuibat cum era de putere -i de propria)i adoraie, !ot$rBrea era evident$@ nu avea de ales. Seminele mBndriei, plantate #n su?letul s$u, se trans?ormaser$ #ntr)un copac uria-. ;n mintea sa, aul a #ndreptat degetul spre p$mBnt, condamnBndu)l la moarte pe gladiator, de-i lovitura de graie i)a dat)o &elen, cu a>utorul puterii monedei. D oponari nenorociiE le strig$ narcomanul c$l$ilor s$i. "uitul s)a #n?ipt pBn$ #n pl$sele #n trupul b$iatului. e cBnd sBngele B-nea #n -uvoaie, spiritul s$u a p$r$sit 8

trupul. 7ic$rea slab, sec$tuit de putere. ;n timp ce b$iatul #-i d$dea su?letul, &elen -i aul au ie-it din corpul lui. :i au v$9ut cum spiritul se ridica spre cer. D 5ust$)lE spuse &elen. S)au #n?ruptat cu l$comie din el, sorbind cu nesa energia uman$ ca -i cBnd ar ?i b$ut un pa!ar cu vin ro-u. aul se <#mb$taseA de pl$cere bucuria sa era aidoma celei pe care o simte un animal care #-i devorea9$ prada, aidoma des?$t$rii pe care a simit)o leoaica mu-cBnd din trupul ?etiei #n arena "ircului lui 3ero. %estinul #i o?erea toat$ e*altarea eliber$rii se*uale duse la paro*ism. 5ri>a mani?estat$ ?a$ de oameni sem$na cu cea a unui carnivor #n?ometat. Acesta era mecanismul universului+ o via$ #n sc!imbul alteia. 8emonii se osp$tau. D Ki acumpiece de resistance, spuse &elen. 8e asta se va ocupa c!iar ea. aul era #nc$ o mironosi$, dar mergea pe drumul cel bun. 1en #-i ?reca oc!ii. :rau pe drum de la ora trei dimineaa. Abia trecuse de ora -ase -i se cr$pa de 9iu$. 1en cerceta c!ipul soiei sale. Acesta tr$da o #ncordare ie-it$ din comun, iar t$cerea lui %lorence era #ngri>or$toare. 1en -tia ce lucruri #i m$cinau su?letul soiei sale@ dup$ dou$9eci -i -ase de ani de c$snicie, era greu s$ nu)i cite-ti gBndurile. :ra nelini-tit$ din cau9a lui aul, a lui Marie -i a ?etiei lor, cu atBt mai mult cu cBt nu #nelegea ce s)a #ntBmplat. 3ici el nu)-i putea e*plica tBlcul acestor evenimente. Au #neles #ns$ c$ ?amilia Stau??er avea nevoie de a>utor, iar 1en -i %lorence #l vor acorda necondiionat. :ra un lucru cBt se poate de simplu+ iubeau ?amilia aceea. %lorence -i)a dres glasul, apoi l)a #ntrebat pe 1en+ D "Bnd ai spus <este posibilA, la ce te)ai re?eritH D :ste posibil, %lorence, spuse 1en, dBnd din umerii un lucru deosebit de important pe care l)am #nv$at #n toi ace-ti ani #n care am studiat psi!iatria este s$ nu nesocotim nimic. ;n 8

realitate, -tim ?oarte puin sau mai nimic despre psi!icul uman -i despre modul #n care acesta percepe lucrurile. "arl Pung a susinut #ntotdeauna c$ e*ist$ adev$ruri psi!ice care nu pot ?i nici e*plicate, nici dovedite prin mi>loace psi!iatrice. ;n plus, r$ul este o stare spiritual$, nu doar o realitate psi!ologic$. 7ucrurile trebuie sondate mult mai adBnc. D Ki cre9i c$ din punct de vedere religios povestea asta are vreun ?undamentH D 8a, r$spunse 1en, de-i aul nu a cre9ut niciodat$ #n lucruri de acest gen. :l a dat din umeri, continuBnd+ 1iserica rotestant$ -i cea "atolic$ accept$ doctrina r$ului, a-a cum o accept$ -i evreii. 2ar #n 1iblie este scris negru pe alb c$ 2isus &ristos a alungat demonii, care sunt un ?el de entit$i spirituale. 8ar nu m) am gBndit niciodat$ cum acionea9$ aceste entit$i. 3u ne gBndim la lucruri ca acestea pentru c$ ar sc!imba radical natura -i direcia vieii noastre. D 8up$ p$rerea ta, Mramer este o ?or$ a r$uluiH 1en a #ncuviinat din cap. 8ar nu voia s$ vorbeasc$ despre el. :ra un subiect tulbur$tor, avBnd #n vedere toate cele #ntBmplate. D "e ai de gBnd s$ ?aciH D / s$ vorbesc cu aul imediat cum a>ungem acas$, spuse 1en. %$cu o pau9$, apoi continu$ pe un ton dega>at+ %lorence, este mai bine s$ a?li acum. Ca ?i numit decanul catedrei de psi!iatrie. "onducerea universit$ii a luat ieri aceast$ !ot$rBre. :a #l privea uimit$. 1en a continuat rela*at+ D :ste un psi!iatru mult mai bun decBt mine. "red c$ este o !ot$rBre corect$. M)a anunat secretara mea. %lorence a #nceput s$ plBng$. D &ai, lini-te-te)teE spuse el. 3u trebuie s$)i ?aci gri>i. 3u este atBt de important. &ai s$ ne oprim aiciE spuse el, 9$rind un restaurant. Au oprit ma-ina #n parcarea din ?aa unui supermarOet. "!ipul lui %lorence era br$9dat de lacrimi. D "e vrei s$)i aducH 8

D 8oar o ca?ea. %lorence a coborBt din ma-in$. 8ar s)a oprit -i s)a #ntors spre el. Sub imperiul dragostei pe care o rev$rsa #ngerul ei p$9itor, %lorence i)a m$rturisit adev$rul. D 0e iubesc, 1en -i sunt ?oarte mBndr$ de tine. Surprins de reacia ei, 1en a r$mas ?$r$ cuvinte. D 2ubito, -i eu te iubesc, spuse el, luBnd)o de mBn$. D A- vrea s$)i mai spun c$ dragostea mea nu se va sc!imba niciodat$. 1en i)a d$ruit un 9Bmbet tandru. "u siguran$ c$ %lorence era e*trem de #ncordat$, de aceea se purta a-a. :l a privit)o traversBnd strada #n direcia supermarOetului. ;n ciuda de?ectelor ei, 1en o iubea atBt de mult. :l a #nc!is oc!ii, cuprins de oboseal$. 8ou$ spirite -i)au ?$cut atunci apariia. D Ace-ti oameni vor s$ ne distrug$, spuse &elen. rietenul t$u 1en i)a povestit lui Marie despre aventura ta cu Su9anne. ;n curBnd, le vor #ntoarce #mpotriva ta pe soia -i pe ?iica ta. ;i vor convinge pe alii s$ distrug$ pentagrama -i s$ ne ?ure moneda. 3oi sau ei, aul, trebuie s$ alegi. 7or nu le pot in?luena gBndurile. 0rebuie s$ in?luene9 mintea unui intermediar. 8ar, din ?ericire, se g$sesc destui prin prea>m$. %lorence a ie-it din supermarOet. 6inea #n brae o pung$ cu cump$r$turi. Se gBndea la 4ac!el. "Bnd o va revedea, o va lua #n brae -i nu)i va mai da drumul niciodat$. Ar ?ace orice pentru ea, ar ap$ra)o c!iar -i #n ?aa porilor iadului. %lorence se preg$tea s$ traverse9e strada. 1en s)a tre9it. Ki)a aruncat privirea prin parbri9ul ma-inii, ?iind #nc$ pe >um$tate adormit. A v$9ut o rulot$ care se apropia de supermarOet, reducBndu)-i treptat vite9a. Ko?erul se preg$tea s$ intre #n parcare, iar %lorence s)a oprit ca s$)i ?ac$ loc. ;n acel moment, ea s)a uitat la soul ei care st$tea #n ma-in$. ;l privea cu intensitate, iar el a simit)o. $rea c$ #-i lua r$mas)bun. 0otul s)a #ntBmplat #ntr)o clip$. 4ulota a pornit #n mar-arier, 8

accelerBnd rapid. %lorence -i)a #ntors privirea spre ea, dar era prea tBr9iu. D /, 8oamne 8umne9euleE -opti 1en, v$9Bnd cum %lorence alunec$ sub roile ma-inii. / or$ mai tBr9iu, asistenta de la spitalul din apropiere s)a a-e9at lBng$ 1en, care a-tepta pe !ol. Ktia ce se #ntBmplase. 8octorii #l tratau -i pe -o?erul rulotei, care su?erise un -oc. iciorul #i alunecase pe acceleraie, spunea el. 'n accident stupid, complet nea-teptat. olii-tii #l anc!etau -i ei, deoarece ?urase rulota -i avea un ca9ier bogat. Asistenta l)a luat pe 1en de mBn$. /amenii treceau pe lBng$ ei, vorbind cu glas tare. 8ar 1en nici nu)i vedea -i nici nu)i au9ea. D ;mi pare ?oarte r$u, spuse asistenta cu oc!ii plini de lacrimi. 8omnule 2ngelmann, soia dumneavoastr$ a murit pe masa de operaie.

"A 20/7'7 S0

<"!iar -i cel mai nesemni?icativ #nger este net superior puterii umane, a-a cum s)a dovedit de nenum$rate ori. ;n primul rBnd, o ?or$ spiritual$ este mult mai puternic$ decBt o ?or$ corporal$ -i, #n aceea-i m$sur$, puterea unui #nger, sau c!iar a su?letului, este mai mare decBt cea a trupului.A Malleus Maleficarum, "odul de rocedur$ enal$ pentru condamnarea vr$>itoarelor

"ardinalul 1enelli s)a ridicat #n picioare dup$ ce a rostit rug$ciunile de sear$. :ra #ncappella S?. etru, o capel$ mic$, l$turalnic$, situat$ #n incinta basilicii. :ra bogat ornamentat$, decoraiile din marmur$ ?iind ad$ugate #n secolul al VC2)lea. Se #ntBmplau lucruri ciudate, 1enelli -tia asta. 3u era vorba doar de starea de grea$ -i de oboseala pro?und$ care #l m$cinau, un cancer care #l devora din interior. 3u era vorba nici de -oaptele care se intensi?icaser$, nici de ipetele celor damnai -i nici de strig$tele st$pBnilor lor, ce nu)l l$sau s$ doarm$ -i #i subminau puterea de concentrare. :ra vorba de un lucru mult mai tulbur$tor. ;n aer plutea ceva amenin$tor, #ntunecat -i trist, de parc$ lumea v$9ut$ -i nev$9ut$ se preg$tea de lupt$+ o lupt$ al c$rei 8

?inal era previ9ibil. "$ci 1iserica avea s$ #n?runte un du-man pe care dac$ ar ?i s$ d$m cre9are previ9iunilor nu)l va putea birui. :ra o con?runtare sinuciga-$. "orul a #nceput s$ cBnte agnusdei. Cocile b$ieilor, cristaline -i dia?ane, str$b$teau aerul, puri?icBndu)l prin puterea adoraiei umane, o recunoa-tere a ?aptului c$ omul nu este singurul locuitor al universului, aici s$l$-luind -i alte pre9ene #nv$luite #ntr)un mister insondabil. 1enelli a #nc!is oc!ii. 'manitatea nu este decBt un l$star dintr)o plantaie de vi$)de)vie, un l$star care poate s$ nu dea roade. D 8oamne, #ntreb$ 1enelli, de ce acumH 8e ce ai ales aceast$ perioad$ ca s$ ne pui ?a$ #n ?a$ cu o #ncercare atBt de cumplit$H 8e ceH 1enelli se a-teptase ca ?orele r$ului s$)-i ?ac$ apariia sub alte ?orme+ poate c$ planeta avea s$ ?ie distrus$ de ?urtuni sau r$9boaie@ poate c$ religia cre-tin$ avea s$ se sting$ u-or ca o lumBnare, iar iubirea avea s$ ?ie #nlocuit$ de cultul te!nologiei moderne. 8ar nu)-i imaginase nicio clip$ c$ pieirea va ?i provocat$ de #ntoarcerea #ngerilor, a-a cum scria #n 1iblie, a-a cum spuseser$ primii cronicari ai cre-tin$t$ii. reg$tirile lor #mpotriva iminentului atac p$reau de)a dreptul >alnice. apa -i)a anulat toate #ntrevederile pe plan e*tern, alimentBnd speculaiile inevitabile re?eritoare la starea lui de s$n$tate. 7e)a ordonat, de asemenea, lui 1enelli -i lui "at!erine de 1enedetto s$ nu p$r$seasc$ Caticanul. ;n ?inal, S?Bntul $rinte a inter9is tuturor preoi -i laici deopotriv$ accesul la mormBntul S?Bntului etru, pe care numai papa avea voie s$)l vi9ite9e. D "ardinale 1enelli, spuse preotul de lBng$ de el, atingBndu)l u-or cu mBna, este timpul s$ o?iciai mesa. 1enelli a desc!is oc!ii. 0rebuia s$ in$ slu>ba. S)a ridicat de pe scaun, ?$r$ s$)-i #ntrerup$ #ns$ -irul gBndurilor. 3u reu-iser$ s$ locali9e9e r$m$-iele papei Silvestru al 22)lea, #n ciuda s$p$turilor ?$cute #n curtea bisericii San 5iovanni #n 7aterano, ca -i #n criptele ei. "ineva #i luase trupul. 8ar cine -i 8

unde #l duseseH 0rebuie s$ e*iste anumite m$rturii sau manuscrise, care s$ menione9e acest eveniment. "!iar #n aceste momente, pre?ectul -i asistenii s$i c$utau cu disperare #n ar!ivele secrete un document din secolele trecute care s$ ?ac$ re?erire la dispariia r$m$-ielor lui Silvestru al 22)lea. :*istau numai dou$ posibilit$i. /semintele unui pap$ pot ?i des!umate numai la ordinele e*plicite ale altui ponti?. Sau de c$tre ?orele #ntunericului. 1enelli a #nceput s$ s?ineasc$ a9ima, de-i gBndurile #i 9burau spre alte lucruri. apa #i #ncredinase misiunea descoperirii r$m$-ielor lui Silvestru al 22)lea, iar el d$duse gre-. Bn$ -i #n aceast$ privin$, aparent minor$, se ar$tase nevolnic. "Bt de lipsit$ de valoare se dovedea roba de cardinalE se gBndea el. 3) ar ?i trebuit s$ -i)o doreasc$ atBt de mult. ;n ciuda grandorii -i m$reiei ei de ?aad$, #i ascundea doar necredina. "u su?letul cople-it de tristee, 1enelli a ridicat a9ima spre altar. Atunci a au9it #n mintea sa cBteva cuvinte, ca -i cBnd cineva #i vorbea #n -oapt$. <:*ist$ un tunel sub basilica S?Bntul etru.A 7a ?el ca Caticanul, -i #n ora-ul San %rancisco se petreceau atBt evenimente importante, dar -i unele aparent minore. 'ciga-ul #n serie nu a ?ost descoperit #nc$. Iiari-tii #ncepuser$ s$ specule9e ideea potrivit c$reia Marl Mramer ar ?i ?ost adev$ratul vinovat. Aceast$ speculaie era alimentat$ -i de comentariile lui at &arbison, ?ost pa9nic la #nc!isoarea de ma*im$ siguran$ din San %rancisco. :l le)a o?erit reporterilor in?ormaii am$nunite re?eritoare la po9iia pe care Mramer -i)a cB-tigat)o #n #nc!isoare -i la spaima pe care o insu?la celorlali deinui. 8ar nu asta era -tirea ce ocupa primele pagini ale 9iarelor, ?ire-te. "$ci evenimente mult mai importante erau pe cale de a se des?$-ura. ;n ?alia San Andreas, aveau loc mi-c$ri tectonice de mare intensitate. Seismologii pre9iceau <un cutremur devastatorA, cu atBt mai mult cu cBt se l$sa de mult <a-teptatA. /amenii erau con-tieni de iminena acestui ?apt, dar nu)-i 8

imaginaser$ c$ se va #ntBmpla atBt de curBnd. Situaia era cu totul di?erit$ acum+ de9astrul nu mai putea ?i evitat. Sute de mii de persoane plecau din San %rancisco, iar aeroporturile -i -oselele erau blocate. /amenii au intrat #n panic$, a-a cum se #ntBmpl$ de obicei cBnd #neleg c$ micul lor univers lini-tit este 9druncinat de ?ore pe care nu le pot controla. 8ar muli au r$mas #n ora-. 'nii au ?$cut)o din dorina de a brava. "utremurul nu putea s$ ?ie mai puternic credeau ei decBt cel din 1906, cu magnitudinea de 8,,. grade pe scara 4ic!ter, cBnd s)a produs un incendiu uria-, care a distrus 9ona comercial$ a ora-ului. Alii au r$mas ca s$)-i apere propriet$ile sau pentru c$ pur -i simplu nu voiau s$)-i p$r$seasc$ locuinele -i c$minele. retutindeni domnea ?rica. ;n ca9ul unora, teama #-i avea r$d$cinile #n procesul de con-tienti9are a evenimentelor terestre. ;n ca9ul altora, motivele care o stBrneau erau cu totul di?erite, #nsp$imBnt$toare -i st$ruitoare. Marie st$tea #n re?ectoriul m$n$stirii, incapabil$ s$ m$nBnce. Su?erise o c$dere nervoas$, iar po?ta ei de mBncare ?usese mistuit$ de ?ric$ se temea pentru ea -i pentru ?etia ei. Se #ntreba cBnd vor sosi %lorence -i 1en. "urBnd. :i vor -ti ce trebuie s$ ?ac$. Marie i)a d$ruit un 9Bmbet palid ?iicei sale, plimbBndu)-i degetele prin p$rul ei b$lai. 4ac!el -i)a ridicat privirea spre ea. "!ipul ei angelic era tulburat. D 0ata a ?ost aici asear$. "uvintele ei au ?ost #ntBmpinate de o t$cere ap$s$toare. D 0at$l t$u nu a venit aici, spuse Marie, aruncBndu)i priviri ?uri-e c$lug$riei, care o veg!ease toat$ noaptea pe 4ac!el. D 7)am v$9ut, insist$ 4ac!el. A ?ost #n camer$. A spus c$ va veni #n curBnd dup$ mine. D A ?ost doar un vis, iubito, spuse Marie. M$icua a stat cu tine toat$ noaptea. D 3u, spuse 4ac!el. A ?ost aici. 8up$ o scurt$ e9itare, continu$+ A spus s$ ne #ntoarcem acas$. 0rebuie s$ plec$m de la m$n$stire cBnd se #ntunec$. 8

Marie s)a #n?iorat. D 4ac!el, ai visat. D Avea moneda cu el, continu$ ?iica ei, neputBnd s$)i ascund$ adev$rul. Mi)a ar$tat)o. Apoi, #i spuse #n -oapt$+ #i va ucide pe 1en -i pe %lorence. D 3u, ip$ Marie. 3u este adev$rat, 4ac!el. :ste o minciun$. S)a ridicat #n picioare -i a ?ugit din camer$ speriat$. "$ci -i ea avusese acela-i vis. Maica stare$, sora Mart!a, s)a ridicat de pe scaun #n momentul #n care Marie a intrat #n biroul ei. ;-i d$dea seama c$ ?emeia era la cap$tul puterilor mentale -i spirituale. A ?ost o 9i grea. :a a rugat)o pe Marie s$ se a-e9e. D 0ocmai am primit o veste ?oarte proast$, spuse ea, uitBndu) se #n oc!ii lui Marie, care tr$dau o #ngri>orare ?$r$ margini. 0rebuie s$)i spun cu p$rere de r$u c$ %lorence 2ngelmann a murit a9i)diminea$ #ntr)un tragic accident de ma-in$. M)a sunat soul ei. Maica stare$ -i)a aintit oc!ii pe ?ereastr$ #n timp ce Marie a i9bucnit #ntr)un plBns amar. 8e ce #ng$duia 8umne9eu "el Atotputernic s$ se #ntBmple lucrurile asteaH 'neori, #i era imposibil s$ #neleag$, oricBt ar ?i #ncercat. "e vin$ avea aceast$ ?emeie nepri!$nit$H 8e ce o pedepsea #ntr)un mod atBt de cumplitH /are #i era sortit s$ piard$ totul soul, ?iica -i poate c!iar propria)i via$H D 8umne9eu m)a uitat. D 3u, copila mea. D M)a p$r$sit. D 3u, spuse c$lug$ria, emoionat$. 3u trebuie s$ spui a-a ceva. "ineva a venit s$ te a>ute tocmai de la 4oma. :ste un om important p$rintele du!ovnic al papei. Marie -i)a ridicat privirea. rintre lacrimi, a v$9ut un om care a trecut pragul camerei. Maica stare$ a ?$cut o plec$ciune #naintea lui -i i)a l$sat singuri. $rintele du!ovnic s)a a-e9at pe 8

un scaun lBng$ ea -i a a-teptat ca Marie s$ se lini-teasc$. :a a r$mas cu privirea aintit$ #n p$mBnt. ;n cele din urm$, suspinele au #ncetat. 'n val de c$ldur$ a #nv$luit)o atunci, ca un -uvoi de ap$ cald$, care i)a readus la via$ su?letul #ng!eat. ;n timp ce el continua s$ #nale rugi spre "er pentru ea, teama de moarte a lui Marie, teama egoist$ c$ va muri, a #nceput treptat s$ dispar$, eliberBndu)i cugetul -i spiritul. D S?Bntul $rinte m)a trimis s$ v$ g$sesc pe tine -i pe ?iica ta. D 8e ce se #ntBmpl$ toate asteaH -opti Marie. D "redem c$ soul t$u are o moned$, care este #nvestit$ cu o putere cople-itoare a r$ului. D Moneda are vreo leg$tur$ cu o ?emeieH #ntreb$ Marie pe un ton t$ios. Am v$9ut o ?emeie. Ki eu, -i 4ac!el. D 8a, r$spunse c$lug$rul. Are leg$tur$ cu o ?emeie. 8ar nu ea controlea9$ puterile monedei. D "e va ?ace aceast$ moned$H D ;l va distruge #n ?inal pe aul prin am$giri, promisiuni ?alse -i !alucinaii, spuse p$rintele du!ovnic, -i va permite r$ului suprem s$ p$trund$ #n lume. D Com ?i #n siguran$ aiciH D 8oar pentru un timp. D 8ar de ce l)a ales pe aulH Ki de ce acumH D 3u -tiu, spuse c$lug$rul. Aceste monede ascund mistere pe care 1iserica nu le poate desci?ra pe deplin. "redem c$ #ntoarcerea ei are leg$tur$ cu anumite evenimente cosmice pe care nu le putem interpreta #nc$. 8ar c!intesena ?iec$rei monede #n parte este tr$darea. D Marl Mramer, -opti Marie, tres$rind violent, el este vinovatul. D "ineH Marie i)a spus p$rintelui du!ovnic despre crimele petrecute #n San %rancisco -i despre procesul uciga-ului #n serie. 8up$ ce ea -i)a #nc!eiat povestea, c$lug$rul a #nceput s$ cBnt$reasc$ tot ce a au9it. Apoi a tras conclu9iile+ D 8ac$ le)a tr$dat pe 7aura 8uOes -i pe sora ei, atunci acesta 8

ar putea ?i motivul pentru care moneda a a>uns la soul t$u. 8ar acesta este numai #nceputul. Moneda #i va ademeni pe ?oarte muli oameni din #ntreaga lume care tr$dea9$, dar trebuie s$ g$seasc$ un individ preg$tit s$)-i vBnd$ su?letul puterilor r$ului. Sunt convins c$ aul nu a a>uns #nc$ aici, dar #i vor o?eri tot ce)-i dore-te ca s$)-i ating$ scopul. D Ki ne va ucide pe mine -i pe 4ac!elH D 8ac$ nu)l vom opriL Ce9i tu, spiritele r$ului trebuie s$ sec$tuiasc$ i9vorul dragostei lui aul #nainte de a)l domina deplin. 8ac$ vor reu-i s$ ?ac$ asta, soul t$u se va #ntoarce #mpotriva tuturor celor pe care i)a iubit cBndva. Aceasta este calea r$ului lupta etern$ a puterii #mpotriva iubirii. D Ki cine sau ce este acest spiritH D "redem c$ aparine unui om care a tr$it odinioar$ pe p$mBnt, dar nu suntem siguri. "$lug$rul -i)a dus mBna la ?runte gBnditor. 3u voia s$)i spun$ prea multe, dar soarta ei #l #ngri>ora. Aceste lucruri continu$ el au leg$tur$ cu anumite evenimente care s)au #ntBmplat #n urm$ cu dou$ mii de ani -i trebuie s$ v$d moneda. entru asta, trebuie s$ ne #ntoarcem acas$ la tine, la locul unde aul a ?olosit)o pentru prima dat$. M$ duc acolo #n seara asta. Soul t$u nu va ?i acas$. Marie era uimit$. 8e unde -tia preotul toate aceste lucruriH Ki ce mai -tia, dar nu voia s$)i spun$H D A>utai)l pe aulE #l implor$ ea pe preot. C$ rog s$)l salvaiE D Com ?ace tot ce ne st$ #n putin$, dar s)ar putea s$ nu ?ie posibil. D 8e ceH strig$ Marie. Dumnea$oastr repre9entai 1iserica@ trebuie s$ ?acei ceva. $rintele du!ovnic a e9itat puin, apoi i)a spus cu glasul ?rBnt de durere -i emoie+ D Marie, 1iserica #ns$-i se a?l$ #ntr)un mare pericol. aul s)a tre9it. I$cea pe podeaua beciului casei sale. :ra singur, iar pentagrama disp$ruse. 8ar asta nu)l #ngri>ora prea 8

tare@ -tia c$ era acolo, invi9ibil$ oc!iului uman. ;-i amintea vi9iunile pe care le avusese #n primele ore ale dimineii@ ele erau #nc$ vii #n mintea lui. 2nelele de ?oc, r$pirea lui Melanie 8uOes de c$tre Mramer, moartea unui narcoman -i apoi moartea lui %lorence. :ra timpul s$ o supun$ pe &elen la testul ?inal #nainte de a urca #n cel de al nou$lea plan astral. S)a ridicat #n picioare. Se simea ?oarte bine, iar mintea #i era t$ioas$ ca un brici. A urcat #ncre9$tor treptele spre su?ragerie -i a ?ormat un num$r de tele?on. D 8a, este pe ultima pagin$, spuse redactorul de la San Francisco Times cu o voce sacadat$. ;n a?ar$ de cutremure, toate -tirile sunt nesemni?icative. Crei s$ i le citescH D 8oar -tirea pe care i)am cerut)o, r$spunse aul. D 'n narcoman a ?ost #n>ung!iat #n primele ore ale dimineii #n centrul ora-ului San %rancisco de o band$ de tineri bei. "e s$)i mai spunH oliia i)a arestat pe autoriL ace-tia -i)au recunoscut ?apta, de-i nu)-i amintesc prea mult din tot ce s)a #ntBmplatL o crim$ stupid$, ca #ntotdeauna. Mai vrei cevaH #ntreb$ redactorul. D 3u, e su?icient. D 7)ai cunoscutH D A- putea spune -i a-a, de-i #ntr)un mod destul de ciudat, r$spunse aul. :l a sunat apoi la universitate. "olegii i)au anunat moartea lui %lorence, in?ormaie pe care o primiser$ la rBndul lor de la soul ei. A-adar, era adev$rat+ spiritele nu miniser$. Ki %lorenceH :ra o pacoste care #-i b$ga nasul peste tot. "onclu9ia era evident$ n)a pl$cut)o niciodat$. Atunci, a dat drumul la televi9or. Aproape >um$tate din populaie a plecat din San %rancisco. 7ocuitorii migrau #n mas$, alungai de team$ -i disperare. Ktirile relatau apoi despre alte evenimente din >urul lumii+ r$9boi civil #n 2ndia, revolte #n 1ra9ilia, alunec$ri de teren #n "olumbia, atacuri cu bomb$ #n "!ina, uciderea unor oameni nevinovai #n 2ndone9ia, ?oamete #n A?rica 8

"entral$ un -ir nes?Br-it de tragedii umane. D 8estul, spuse aul, #nc!i9Bnd televi9orul dispreuitor. Se eliberase, o dat$ pentru totdeauna, de toate #ngr$dirile -i sl$biciunile omene-ti. aul s)a #ntors #n beci -i a r$mas #n locul unde ap$ruse pentagrama. A scos moneda din bu9unar. 0reptat, #ntunericul a devenit negru ca smoala. 1eciul a disp$rut din ?aa oc!ilor s$i #n timp ce pentagrama prindea din nou via$. aul a urcat #n planurile astrale. ;naintea sa, a ap$rut crBngul din cel de al treilea plan astral. rivea, cuprins de veneraie, copacii antici, cu trunc!iurile acoperite de mu-c!i -i crengile uria-e #n$lBndu)se spre cer, oglindindu)le ve-nicia. S)a #mb$tat cu aroma p$durii, cu mirosul de mu-c!i -i de rou$. 3)ar mai ?i plecat de aici niciodat$. &elen p$-ea agale pe o c$rare, venind #n #ntBmpinarea lui :lena din miturile grece-ti. aul a alergat s)o #mbr$i-e9e@ s$rutul care le)a pecetluit bu9ele era cati?elat -i sublim. D 8e ce ai plecatH #ntreb$ ea, de-i cuno-tea de>a r$spunsul. 3u)l mai sc$pa nicio clip$ din oc!i. D Am vrut s$ veri?ic dac$ e*perienele pe care le)am tr$it au ?ost reale. D 0otul este real. :u nu mint, aul. uterea monedei te va a>uta s$)i #n?rBngi du-manii -i s$)i #mpline-ti toate dorinele. :a #i creea9$ lumea pe care i)o dore-ti lumea ta, aul. 0rebuie s$ a>ungem #n cel de al nou$lea plan astral -i totul i se va de9v$lui. "a prin minune. D Ki cum putem s$ a>ungem acoloH D "u a>utorul pentagramei, dar avem nevoie -i de ?oarte mult$ energie spiritual$. ;n plus, trebuie s$ a>ungem -i la 4oma. :*ist$ ceva ce ne)ar putea de>uca planurile. 0rebuie s$ g$sesc un mormBnt. D 'n mormBntH 7a 4omaH 8e ce nu pornim la drum c!iar acumH #ntreb$ el ner$bd$tor. 8orea s$ se #n?rupte cBt mai repede din ?rumuseea lumii spirituale. 8

D 3u, r$spunse &elen. 0rebuie s$ descop$r sursa unei puteri spirituale -i nu pot s$ ?ac asta ?$r$ a>utorul altor spirite mult mai puternice decBt mine. :i #mi ascund ceva. D "are eiH D "ei care vor s$ ne ?ure moneda. &elen se a-teptase la asta. Caticanul -tia acum c$ aul era posesorul monedei+ uciderea preotului le de9v$luise acest lucru. 8e asemenea (-i asta o #ngri>ora cel mai mult pe &elen), de-i era un spirit al r$ului, #n9estrat$ cu puteri covBr-itoare, era posibil ca pe p$mBnt s$ e*iste alte spirite care o puteau #n?rBnge. 3u trebuia, a-adar, s$)-i asume un risc inutil. D Crei s$ vii cu mineH #l #ntreb$ ea, s$rutBndu)l. Mi)ar pl$cea s$ te conduc #n locul unde am tr$it cBndva. S$ retr$iesc amintiri ?rumoase. D %ire-te, spuse aul, ?$r$ s$ e9ite. "Bnd in?luena lui o va egala pe a ei, #-i va modela singur destinul. :l nu reali9a #ns$ c$ &elen #i citea toate gBndurile. D 8u)te -i ?$)i baga>eleE &elen #l urm$rea cu privirea #n timp ce aul se ducea s$)-i aran>e9e lucrurile pentru c$l$torie. 3u mai acorda nici m$car un gBnd r$9le vieii anterioare. 3u nutrea decBt dorina acerb$ de a a>unge #n cel mai #nalt plan astral, de unde #i va privi cu condescenden$ pe oameni. &elen -i)a concentrat apoi gBndurile spre alte probleme mult mai ar9$toare. 'na dintre ele nu)i d$dea deloc pace. Caticanul nu reaciona a-a cum se a-teptase ea. 8e ce c$utau mormBntul unui pap$ din vremuri demult apuseH 1en 2ngelmann se a?la #ntr)un ora- situat la >um$tatea drumului dintre Aspen -i San %rancisco, #n spitalul unde murise %lorence. rivea c!ipul soiei sale. $rea sculptat #n marmur$, de o ?rumusee des$vBr-it$, pe care niciun om nu ar ?i putut s)o redea #n cuvinte. 1en se gBndea la trecut, la trecutul lor #mpreun$. 4etr$ia 8

amintirile primei lor #ntBlniri. / #ntBlnire #ntBmpl$toare, cu muli ani #n urm$, cBnd %lorence se lovise de el #n timp ce 1en ie-ea din sala de curs a ?acult$ii de psi!iatrie, unde era student. ;-i amintea de orele pe care le petrecuser$ #mpreun$ la ca?eneaua de la universitate, cBnd se inuser$ tot timpul de mBn$. 8e cererea #n c$s$torie pe care i)o adresase pe vBr?ul unui deal #ntr) o 9i de toamn$, vBntoas$, cu puin #nainte de e*amenele de licen$. 8e bucuria e*traordinar$ pe care o simise cBnd ea #-i pusese pe deget inelul ie?tin de logodn$ pe care i)l d$ruise el inelul acela ?usese tot ce)i putuse o?eri atunci. ;-i amintea demnitatea cu care %lorence #n?runtase sentina doctorilor potrivit c$reia nu va putea s$ aib$ niciodat$ copii. 5esturile m$runte de genero9itate pe care le d$ruise discret$ lumii #ntregi. 8ragostea p$tima-$ pe care o nutrise pentru toi prietenii ei, #n special pentru Marie -i ?etia ei. Altruismul debordant -i empatia pe care o simise pentru cei n$p$stuii de soart$. Amintiri sublimeL ?inaleL despre dragostea ei pentru 1en, durabil$, etern$L :ste imposibil s$ re9umi viaa unui om -i 1en nici nu #ncerca s$ ?ac$ asta. :l a r$mas #n sc!imb o or$ lBng$ ea, gBndindu)se la timpul petrecut #mpreun$. 'n timp inestimabil. / via$ tr$it$ cu discreie. %$r$ glorie, ?$r$ bog$ie %lorence -tiuse c$ nu va avea parte de aceste lucruri atunci cBnd se c$s$torise cu el. :a #-i dedicase timpul #ngri>indu)l -i iubindu)l pe 1en, iar dragostea -i ?ericirea pe care le cunoscuser$ #mpreun$ le)au adus #mplinirea -i satis?acia din cupa c$rora doar marii #nving$tori ai lumii noastre gust$ cu adev$rat. A-a nesemni?icativ$ cum p$rea, 1en i)a mulumit lui 8umne9eu pentru viaa pe care o tr$ise al$turi de %lorence. :ra destul. 1en s)a ridicat de la c$p$tBiul ei la sosirea antreprenorilor de pompe ?unebre. MBine, se va #ntoarce cu trupul ei la San %rancisco@ era prea obosit ca s$ mai plece ast$9i. 8up$ ce a re9ervat o camer$ la !otel, a ie-it s$ se plimbe #n p$rculeul din 8

ora-, gBndindu)se la cele #ntBmplate #n ultimele cBteva 9ile. 8up$ un timp, dup$ ce s)a a-e9at pe o banc$, 1en a remarcat pre9ena unui cBine negru, uria-. St$tea pe loc, ascuns #n ?run9i-ul unor copaci -i #l privea intens. rintre alte gri>i, se gBndea -i la pre9ena aceea. Apoi, a pornit spre biblioteca din ora-, #n timp ce cBinele #l urm$rea de la distan$. oate c$ e*plicaia pe care trebuia s$ o g$seasc$ pentru toate aceste #ntBmpl$ri stranii avea leg$tur$ #ntr)un ?el sau altul cu animalele. ;n bibliotec$, 1en a desc!is autobiogra?ia lui "arl Pung, intitulat$ Amintiri, $ise, reflec'ii. :*ista un pasa> din aceast$ oper$ autobiogra?ic$ ce l)a ?ascinat #ntotdeauna. A r$s?oit cartea pBn$ a a>uns la pagina dorit$ -i a #nceput s$ citeasc$+
Am avut odat$ un ca9 pe care nu l)am uitat niciodat$. / doamn$ a venit #n biroul meu. A re?u9at s$)mi spun$ numele ei, motivBnd c$ acesta nu avea nicio importan$ de vreme ce dorea o singur$ consultaie. L %usese doctor, mi)a spus ea. Coia s$)mi ?ac$ o m$rturisire+ #n urm$ cu dou$9eci de ani, a comis o crim$ din gelo9ie. Ki)a otr$vit cea mai bun$ prieten$ pentru c$ voia s$ se m$rite cu soul acesteia. A cre9ut c$ #n ca9ul #n care crima nu avea s$ ?ie descoperit$ nimic nu)i va tulbura viaa. 8orea s$ se m$rite cu soul prietenei sale -i cea mai simpl$ modalitate prin care #-i putea #mplini visul era s$)-i elimine rivala. "onsiderentele morale nu aveau nicio importan$, credea ea. "onsecineleH S)a c$s$torit #n cele din urm$ cu b$rbatul visat, dar el a murit la scurt timp dup$ aceea, de-i era relativ tBn$r. ;n anii care au urmat, s)au petrecut mai multe lucruri ciudate. %iica ei -i a b$rbatului pe care l)a iubit a ?$cut tot ce i)a stat #n putin$ ca s$ se #ndep$rte9e de mama ei. S)a c$s$torit de la o vBrst$ ?raged$ -i s)a retras tot mai mult din viaa mamei ei pBn$ cBnd aceasta a pierdut orice leg$tur$ cu ea. Aceast$ doamn$ era pasionat$ de ec!itaie -i avea cBiva cai de c$l$rie, de care era ?oarte ata-at$. ;ntr)o 9i, a descoperit c$ animalele deveneau agitate #n pre9ena ei. "!iar -i calul ei pre?erat a aruncat)o din -a. ;n cele din urm$, a ?ost nevoit$ s$ renune la acest sport. Apoi, -i)a rev$rsat dragostea asupra

cBinilor ei. Avea un cBine)lup de o ?rumusee rar$, pe care #l iubea ?oarte mult. Soarta a !ot$rBt #ns$ ca dintre toi cBinii tocmai acesta s$ se #mboln$veasc$ grav. Aceasta a ?ost pic$tura care a umplut pa!arul. Simea c$, moral, viaa ei era distrus$ iremediabil. 0rebuia s$)-i descarce su?letul -i de aceea a venit la mine. :ra o criminal$, dar #n a?ar$ de crima comis$ -i)a ucis propria)i via$. "$ci cel care comite o crim$ #-i distruge su?letul L asta este conclu9ia ?inal$. 'neori, se pare c$ pBn$ -i animalele -i plantele -tiu acest lucru.

D "iudat, nu)i a-aH 1en a #nc!is cartea. A plecat apoi gr$bit spre !otelul s$u@ voia s$ a>ung$ acolo #nainte de l$sarea #ntunericului. ;n acest timp, 1en se gBndea la un alt ?apt bi9ar+ animalele pot s$ #ntruc!ipe9e ?orele r$ului. "$ci observase un lucru neobi-nuit #n privina cBinelui care #l urm$rise toat$ dup$)amia9a. 3u avea umbr$. 7a m$n$stire, Marie -i)a culcat ?etia, dup$ ce a #mbr$i-at)o -i a s$rutat)o cu pasiune. Apoi, a ie-it pe !ol, unde s)a #ntBlnit cu p$rintele du!ovnic. D :ste timpul s$ plec, spuse el. Marie s)a cutremurat. D C$ conduc eu. D 3u cred c$ ar trebui s$ ?aci asta. D 2nsist, spuse ea cu pumnii #ncle-tai. ;mi vreau soul #napoi. D 1ine, #ncuviin$ pBn$ la urm$ p$rintele du!ovnic, dar trebuie s$ stai mereu lBng$ mine. Ki nu trebuie s$ reacione9i, indi?erent ce ve9i sau cre9i c$ ve9i. Aceste spirite sunt #ntr) adev$r ?oarte periculoase. :le pot s$ in?luene9e mintea uman$. D "e c$utai #n realitateH #ntreb$ Marie #n timp ce conducea ma-ina. Aceast$ c$l$torie sem$na atBt de bine cu cea pe care o ?$cuse #n urm$ cu dou$ 9ile #mpreun$ cu p$rintele 8avid, #ncBt simplul

gBnd o speria de moarte. 8ar #l iubea pe aul -i trebuia s$ ?ac$ tot ce)i st$tea #n putin$ ca s$)l a>ute. 8ar #-i iubea oare ?iica mai multH D 0rebuie s$ v$d moneda, r$spunse c$lug$rul. :a este pre9ent$ acum atBt #n planul ?i9ic, cBt -i #n cel spiritual. 7a #nceput, este doar o simpl$ moned$ din argint din vremea lui &ristos. Apoi, devine o imagine, desc$tu-Bndu)-i puterile supranaturale -i cl$dind un pod #ntre lumea terestr$ -i cea cosmic$. 8ac$ moneda pe care o c$ut$m s)a in?iltrat #n viaa lui aul, vom putea s$)i detect$m imaginea #n cas$. D 8e unde -tii c$ aul nu va ?i acas$H D A plecat la 4oma. D / spunei ca -i cBnd l)ai ?i v$9ut plecBnd, spuse Marie cu o voce pierdut$. D uterile binelui au -i ele cBteva arme, r$spunse c$lug$rul. 7a ?el ca spiritele r$ului, ele pot s$ perceap$ anumite lucruri complet inaccesibile minii umane. "Bnd este invocat$, moneda desc$tu-ea9$ o energie e*traordinar$, care ne a>ut$ s$)i detect$m sursa. 8ar nu eu am v$9ut aceste lucruri, ci o c$lug$ri$. D "ine este aceast$ c$lug$ri$H Ma-ina gonea pe str$9ile de la peri?eria ora-ului San %rancisco. 0ra?icul nu mai era atBt de aglomerat, pentru c$ cei mai muli locuitori plecaser$ de>a. D :ste o ?emeie simpl$, mistic$, spuse p$rintele du!ovnic, dBnd din umeri. / c$lug$ri$ care ?ace parte dintr)un ordin restrBns. 3u doar ?orele r$ului au revelaii@ -i cei care urmea9$ c$rarea binelui v$d anumite lucruri. D Acelea-i imaginiH D 3u, r$spunse el pe un ton categoric. :i percep capcanele r$ului@ -tiu c$ imaginile sunt !alucinaii. 4evelaiile s?inilor se a*ea9$ #n sc!imb #n >urul divinit$ii. D 8e ce nu a venit -i c$lug$ria aiciH D "u alte cuvinte, de ce au trimis cei de la Catican un preot 8

am$rBt ca mine -i nu un s?Bnt adev$ratH spuse p$rintele du!ovnic, 9Bmbind vag. D 2ertai)m$E 3)am vrut s$ spun asta, r$spunse Marie, de-i preotul nu era departe de adev$r. Coiam doar s$ -tiu de ce nu particip$ -i ea la distrugerea monedei. D entru c$ S?Bntul $rinte a rugat)o s$ r$mBn$ deocamdat$ la 4oma. ;n plus continu$ c$lug$rul #n -oapt$ nu suntem convin-i c$ putem distruge aceast$ moned$, Marie. D 8e ceH D entru c$ #-i are r$d$cinile #n p$catul originar -i ?ace parte din lumea misterelor #ntunecate@ un parado* pentru noi. Marie, dragostea este adesea neputincioas$ de vreme ce 8umne9eu este ?iina cea mai umil$ din univers. 8ragostea nu distruge@ ea nu invoc$ ?orele r$ului ca s$ ani!ile9e r$ul. "u toate acestea, dragostea este cel mai puternic lucru din univers, deoarece cBnd su?letele se contopesc #n iubire nimic, nici m$car ?orele #ntunecate ale r$ului, nu le poate atinge. D "um putem #n?rBnge atunci monedaH "$lug$rul a p$strat un timp t$cerea. Apoi, ca -i cBnd vorbea cu propria sa con-tiin$, a spus+ D 3u -tiu. 8ar cred c$ dac$ un om #-i #ncredinea9$ cu totul su?letul lui 8umne9eu moneda #-i pierde puterea asupra minii persoanei respective -i #n ?inal, pentru c$ nu mai are niciun punct de spri>in, moare. D 8ar cine poate s$ ?ac$ astaH 8umneavoastr$ puteiH D 3u cred, r$spunse c$lug$rul cu tristee #n glas, cBnt$rindu)-i propria valoare. :i au a>uns #n cele din urm$ la destinaie. Marie a introdus c!eia #n broasc$ -i au intrat #n cas$. :a a cercetat #mpre>urimile. 3imic nu tr$da tragedia pe care o tr$ise #mpreun$ cu p$rintele 8avid. ;ntr)un col, un pulover era aruncat pe un scaun. :ra al lui aul. robabil c$ el l)a a9vBrlit acolo #nainte s$ plece. "u siguran$ c$ #-i va ?ace apariia #n camer$ -i va spune cu un 9Bmbet+ <0e)ai #ntors, a-adarHA 8ar, #n timp ce Marie privea 8

puloverul, inima ei a ?ost cuprins$ de un sentiment cumplit de singur$tate. aul nu avea s$ se mai #ntoarc$. Ktia #n adBncul su?letului ei c$ el nu se va mai #ntoarce niciodat$. :ra pe veci pierdut. %orele #nsp$imBnt$toare ale r$ului, pe care el le a>uta s$ prind$ via$, nu)i vor mai reuni niciodat$ #n aceast$ lume. Au coborBt apoi #mpreun$ treptele din lemn. 1eciul era gol -i curat, ca -i cBnd cineva ar ?i ?$cut cur$enie #n dimineaa aceea. Marie s)a #ntors spre preot. D 3u e nimic aici. A disp$rut, indi?erent despre ce)a ?ost vorba. $rintele du!ovnic a cl$tinat #ns$ din cap. D rive-teE spuse el. ;ntr)o clip$, pentagrama a prins via$, gravat$ parc$ #n beton de o mBn$ invi9ibil$. Marie s)a #ndreptat spre ea involuntar, ?ascinat$ de ?orma ei ciudat$ -i ?rumoas$. / atr$gea #ntr)un mod ?atidic, a-a cum o musc$ este atras$ de o pBn9$ de p$ian>en. D 3u o atingeE "$lug$rul a scos din bu9unar un cruci?i* de argint, pe care l)a aruncat #n mi>locul pentagramei. "Bnd a atins inelele, cruci?i*ul a luat ?oc -i s)a topit. D Au inversat)o. M$ tem de ce poate ?i mai r$u. Cino, trebuie s$ ne gr$bimE #i spuse p$rintele du!ovnic lui Marie. 0rebuie s$ plec$m imediat. Au p$r$sit beciul. ;n colul cel mai #ndep$rtat al casei, ascuns #n #ntuneric, pBndea un cBine negru, uria-. / urm$rea cu oc!ii male?ici pe Marie, ar$tBndu)-i colii ?ioro-i -i mBrBind amenin$tor. D Mi)e ?ric$, spuse Marie, strBngBnd braul c$lug$rului. Au urcat #mpreun$ sc$rile spre camerele de la eta> -i au a>uns pe !ol. 7uminile s)au stins. "$lug$rul a #nceput s$ se roage -i luminile s)au aprins din nou, de-i nu aveau aceea-i putere. Au intrat apoi #n dormitorul lui Marie. D Aici ai v$9ut monedaH 8ar Marie nu)l mai asculta. 8

D $rinteE strig$ ea. ;ntr)un col al dormitorului, pereii au #nceput s$ dispar$, topindu)se #n aer. Au ap$rut apoi diverse ?orme macabre -i distorsionate, pe >um$tate oameni, pe >um$tate demoni. Se n$pusteau spre ea, cotropindu)i universul. :a a ipat #nsp$imBntat$. "$lug$rul a ?$cut semnul crucii. ;ncet, spiritele male?ice au disp$rut, scoBnd strig$te #n?ior$toare. D rive-te acoloE #i spuse p$rintele du!ovnic lui Marie. e o m$su$ de toalet$, au v$9ut o ra9$ ro-ie de lumin$, de o str$lucire atBt de intens$ #ncBt le ardea oc!ii. 8ar, #n timp ce continuau s)o priveasc$, str$lucirea a #nceput s$ p$leasc$. ;n cele din urm$, Marie a v$9ut o moned$ identic$ cu cea pe care o desenase ?iica ei. :ra de?ormat$, iar pe o parte era gravat c!ipul unui #mp$rat roman. Str$lucea de parc$ atunci ?usese b$tut$. Moneda s)a #ntors pe partea cealalt$, la comanda unei mBini invi9ibile. Marie l)a privit pe preot -i a #neles #ntr)un mod uluitor c$ el ?$cuse asta. :a a v$9ut atunci c$ moneda era 9gBriat$. "ineva sau ceva scri>elise cu ?urie literele SM4M. 3u -tia care era semni?icaia acestora. D :ste unul din arginii lui 2uda, spuse p$rintele du!ovnic #nsp$imBntat. 3u este nicio #ndoial$ #n aceast$ privin$. Marie a au9it atunci un 9gomot la parter, #nsoit de strig$tele disperate ale unui copil. D Mami, a>utorE striga vocea aceea. A>utorE D 4ac!elE spuse Marie, plecBnd din camer$. D 3u te duce acoloE strig$ p$rintele du!ovnic, adunBndu)-i puterea voinei pe care o concentrase asupra monedei. :ste o ilu9ie. 8ar era prea tBr9iu. aul -i &elen au sosit la 4oma. Au luat un ta*i de la aeroport -i se #ndreptau spre centrul ora-ului. &elen #i spunea lui aul c$ 9borul cu avionul ?usese atBt de lin numai datorit$ ei de ce s$ 8

supori turbulenele dac$ poi s$ le eliminiH 8eodat$, ea s)a aplecat spre -o?erul de ta*i, strigBndu)i+ D /pre-teE Ko?erul a ?rBnat brusc. :a l)a #mpins pe aul a?ar$ din ma-in$, spunBndu)i -o?erului s$ le duc$ baga>ele la adresa indicat$. D "e s)a #ntBmplatH #ntreb$ aul uimit. D Au descoperit monedaE 'n c$lug$r a intrat #n cas$. &elen l)a #mpins spre un pBlc de copaci. /c!ii ei p$reau de g!ea$. :a nu mai era la 4oma, ci #n casa lui aul din San %rancisco, urm$rindu)i pe cei doi intru-i. "!ipul ei era contorsionat de ur$. D Stai aiciE se r$sti ea la aul. ;nv$luii #n #ntunericul din 4oma, ce avea s$ ?ie #n curBnd spulberat de primele ra9e ale r$s$ritului de soare, s)au a-e9at pe o banc$. 0rebuiau s$ ?ie singuri, dar se p$rea c$ cineva le tulbura intimitatea. "rengile au ?o-nit -i #n ?aa lor a ap$rut un vagabond, care inea #n mBn$ o sticl$ goal$ de vin. S)a #ndreptat spre ei, cu un 9Bmbet senin, dar, din p$cate, nu era momentul oportun s$ ?aci sc!imb de amabilit$i cu un spirit al r$ului. &elen s)a #ntors spre musa?irul nepo?tit, oc!ii tr$dBndu)i inteniile male?ice. 1eivul s)a #mpiedicat de o creang$ de copac, ce i)a ap$rut pe nea-teptate #n cale. :l a alunecat -i a c$9ut direct pe sticla pe care o strBngea #n brae. S)a au9it un geam$t cumplit #n momentul #n care cioburile de sticl$ i)au secionat tra!eea. &elen a ignorat !orc$itul de moarte. D 'n preot a intrat #n casa ta. "aut$ moneda. D 8ar moneda este la mine, spuse aul, scoBnd)o din bu9unar. D 3u moneda ?i9ic$, idiotule, mBrBi &elen. :i pot s$ detecte9e proiecia astral$ a monedei #n locul unde a ?ost ?olosit$ prima dat$. ;l privea cu ur$ #n timp ce oc!ii #i sc$p$rau scBntei. 0rebuie s$ ne unim ?orele, continu$ ea, alt?el ne vor ucide. 3e con?runt$m cu un pericol adev$rat. &ai s$ mergem #n cel de al optulea plan astralE 8

8e-i trupurile ?i9ice ale lui &elen -i aul au r$mas pe banca din parc, spiritele lor au a>uns #n curBnd #n casa lui aul, al$turi de p$rintele du!ovnic -i de Marie. 8up$ ce a au9it ip$tul lui 4ac!el, Marie a ?ugit din dormitor, a>ungBnd pe !ol. 7a ba9a sc$rilor, a v$9ut)o pe ?iica ei 9b$tBndu) se #n braele unui b$rbat. Monstrul -i)a ridicat privirea spre ea. :ra Mramer. Marie a ipat #nsp$imBntat$, apoi luminile s)au stins. ;ncercBnd s$ coboare la parter, s)a #mpiedicat -i a c$9ut, rostogolindu)se pe sc$ri -i lovindu)se grav la cap. I$cBnd pe podea, ea -i)a pierdut cuno-tina. D MarieE ;n ?aa oc!ilor ei, au ap$rut dou$ ?orme #nv$luite #ntr)o lumin$ transcendental$. 'na aparinea ?iicei ei, iar cealalt$ lui aul, care #-i inea mBinile protector pe umerii ?etiei. :l i)a d$ruit un 9Bmbet cald -i puin r$ut$cios, pe care Marie #l cuno-tea ?oarte bine. D Cino cu noiE #i spuse el soiei sale, #ntin9Bndu)-i braele spre ea #ntr)un gest aparent tandru. CinoE #i voi ar$ta lucruri mai presus de orice imaginaie. 4ac!el este cu mine acum. Marie a #nceput s$ se ridice #n picioare, atras$ de puterea unei voine care nu era a ei. 'itase de durerea ?i9ic$. / mBn$ #ns$ a prins)o cu putere. D Stai pe locE 2maginea este doar o ilu9ie creat$ de ?orele r$ului. $rintele du!ovnic a ?$cut semnul crucii -i a rostit cBteva cuvinte dintr)un ritual de e*orci9are. ScoBnd ni-te ipete cumplite, spiritele s)au ?$cut nev$9ute. Apoi totul s)a sc!imbat. Marie nu mai era #n casa ei, ci se integrase #n vi9iune. :ra #ncon>urat$ de inele de ?oc, ce sc$p$rau #n #ntunericul stigian. Se a?la #n cel de al optulea plan astral. 7Bng$ ea st$tea p$rintele du!ovnic, a c$rui sutan$ nu mai era maronie, ci avea o nuan$ de albastru pur, emanBnd o lumin$ puternic$, ?rem$t$toare. ;n ?aa lor, #n circum?erina inelului, st$teau &elen -i aul. 8ar Marie #i percepea ca pe ni-te spectre #ntunecate, umbre 8

amenin$toare, limbi de ?oc uria-e, ce se apropiau de ei, #mpro-cBnd cuvinte aduc$toare de moarte. D 3u)i ?ie team$E "uvintele #i aparineau c$lug$rului, dar ea le)a receptat ?$r$ s$ aud$ vreun glas uman. %orma lui s)a sc!imbat, trans?ormBndu)se #ntr)o coloan$ de lumin$ de un alb imaculat. ;n ?aa lui, umbrele au #nceput s$ tremure, disp$rBnd #n !$u. ;n momentul #n care p$rintele du!ovnic -i)a impus puterea voinei, aul nu a mai v$9ut inelele de ?oc. :l se a?la acum #ntr)o gr$din$. %lorile -i copacii radiau o lumin$ -i o ?rumusee unic$, a-a cum v$9use #n cel de al treilea plan astral. 8ar aceast$ gr$din$ era plin$ de via$@ transmitea o bucurie e*traordinar$, ce nu putea ?i redat$ #n cuvinte, o bucurie care #i p$trundea #n su?let ca un -uvoi de ap$ d$t$toare de via$. / ?emeie, o c$lug$ri$, st$tea lBng$ el, vorbindu)i cu o voce calm$. D aul, ascult$)m$E 0otul nu este decBt o capcan$. D "um poi s$ spui astaH r$spunse el. 0u n)ai v$9ut ce am v$9ut eu. D Ascult$)m$, pentru c$ nu avem prea mult timpE spuse c$lug$ria. Spiritele r$ului te am$gesc. Coi #ncerca s$)i e*plic #ntr)un mod cBt mai simplu cu putin$. :*ist$ dou$ lumi cea ?i9ic$ -i cea spiritual$. rimul este universul ?i9ic, al c$rui st$pBn vremelnic este r$ul <st$pBnulA 6arinii sBngelui. "ea de a doua lume este universul spiritual. :l are un st$pBn ve-nic st$pBnul 6arinii vieii. D Ki ce leg$tur$ au toate acestea cu mineH D / leg$tur$ e*trem de important$. A-a cum se #ntBmpl$ #n ca9ul tuturor oamenilor, tr$ie-ti -i munce-ti #n lumea ?i9ic$, iar la s?Br-itul vieii, vei ?i r$spl$tit pentru munca ta. 8ar tu tr$ie-ti -i munce-ti -i #n universul spiritual, unde e?orturile #i vor ?i, de asemenea, r$spl$tite. 8ar r$spl$ile sunt di?erite, #n ?uncie de alegerea ta. 4$splata pe care i)o o?er$ st$pBnul 6arinii sBngelui o repre9int$ puterea suprem$ asupra tuturor regatelor acestei lumi, o putere pe care el o are doar pentru scurt timp. Moneda 8

este c!intesena acestei puteri. D "are este r$splata #n universul spiritualH D 4$splata este dragostea. 8ar o poi obine numai d$ruind dragoste. / vei primi #ns$ -i dac$ o ceri. "u a>utorul ei, poi s$ obii o comoar$ inestimabil$. D / comoar$H "e comoar$H D / comoar$ ascuns$ #n 6arin$. 3u #n p$mBntul #n sine, ci #n ceea ce 8omnul a creat din $rBn$ omenirea. :a s$l$-luie-te #n su?letul t$u, aul, -i este darul cel mai de pre viaa ve-nic$. St$pBnul 6arinii sBngelui rBvne-te -i el aceast$ comoar$ c$ci Satana s)a pr$bu-it la rBndul lui #n abisul timpului. 8ac$ va pune st$pBnire pe su?letul t$u, vei pierde ve-nicia. 8ac$ vei ?olosi puterile monedei, vei deveni sclav@ vei trudi pe 6arina sBngelui pentru totdeauna. aul a observat atunci c$ inea #n mBn$ moneda lui 2uda. / voce l$untric$ #i spunea s$ i)o dea c$lug$riei. S$ termine cu lucrurile care dep$-esc puterea oamenilor. S$ accepte umilina -i s$ primeasc$ viaa ve-nic$. &elen s)a materiali9at lBng$ el, spumegBnd de ?urie. D 3u le ar$ta moneda, idiotuleE 3u)i provocaE D 8arL aul s)a tre9it #ntr)o clip$ #n parcul din 4oma. &elen era al$turi de el, cu c!ipul contorsionat de su?erin$, sec$tuit$ de puteri. :a a rupt #n cele din urm$ t$cerea. D rostuleE 3u i)am spus c$ spiritele a?late pe cele mai #nalte planuri astrale te pot distrugeH ;i pot ?ura energia care te susine. Acesta este planul lor. 7umina str$lucitoare care #i #nv$luia indic$ ?aptul c$ se a?lau #n cel de al optulea plan astral. "e i)a spus c$lug$rulH D S$ arunc moneda. "ine este c$lug$riaH D 6i)au spus numai minciuni, ip$ &elen. 0rebuie s$ ?im ?oarte ateni pBn$ a>ungi #n cel de al nou$lea plan astral@ atunci nimic nu va mai repre9enta un pericol pentru tine. D "e voiau de la mineH 8

&elen -i)a ridicat privirea spre cer. :l nu trebuia s$ -tie adev$rul. D "$utau moneda, spuse ea. / vor pentru propriul lor interes ca s$ capete #nelepciune. 8ar dac$ va a>unge #n mBinile lor, ne vor ani!ila. D 8e ceH D entru c$ destinele noastre sunt pe veci legate de moneda lui 2uda, aul, continu$ ea. 3u noi o control$m, ci ea ne controlea9$ pe noi. Marie st$tea pe treptele casei ei. $rintele du!ovnic p$rea epui9at, ca -i cBnd cineva #l sleise de puteri. D Au plecat. 8ar se vor #ntoarce. D :*ist$ cu adev$ratH #ntreb$ ea. D "e anumeH D 5r$dina. Am simit c$ eram #ntr)o gr$din$. AtBt de plin$ de via$ -i atBt de ciudat$E $rea vr$>it$. D Ai avut o vi9iune, r$spunse p$rintele du!ovnic. A-a cum ?orele r$ului pot s$ cree9e !alucinaii ca s$)i #nrobeasc$ pe oameni, -i ?orele binelui pot s$ cree9e revelaii. 8ar spre deosebire de cele ale r$ului aceste ?enomene sunt adev$rate@ ele e*ist$ #ntr)adev$r #n lumea spiritual$. %orele r$ului distorsionea9$ binele, #l ridiculi9ea9$ -i #l contorsionea9$. :le nu pot s$ cree9e ceva nou. D Se vor #ntoarce disear$H #ntreb$ Marie. D 3u -tiu, spuse p$rintele du!ovnic, dar trebuie s$ plec$m. ;mi pare r$u, dar acest loc este dominat de ?ore male?ice. D Ki ?emeiaH D %emeia pe care ai v$9ut)o este #n9estrat$ cu puteri supranaturale, spuse p$rintele du!ovnic. 8ar nu a ?olosit toate aceste puteri. D 8e ceH D entru c$ nu vrea s$ a?l$m numele adev$ratului st$pBn al monedei. D 8e ce trebuie s$ a?l$m astaH 8

reotul s)a ridicat #n picioare v$dit obosit. D entru c$ asta este singura noastr$ speran$. 3umai #n momentul #n care vom descoperi adev$rul, vom -ti dac$ e*ist$ vreo posibilitate s$ lupt$m #mpotriva acestui r$u. D 8ar ai descoperit altceva, nu)i a-aH #ntreb$ Marie, privindu) i c!ipul #ngri>orat$. Ai a?lat un lucru important. 8espre cel care st$pBne-te moneda. "u glasul #nc$rcat de durere, p$rintele du!ovnic a m$rturisit adev$rul+ D 8a. (ste un mare %nger al %ntunericului.

"A 20/7'7 S1

<0rebuie s$ invoc$m mila 8omnului ca s$)i #mpiedic$m pe oameni s$ cread$ c$ se bucur$ de prietenia #ngerilor buni, cBnd ace-tia sunt, de ?apt, ni-te demoni male?ici, deg!i9ai #n prieteni. 0rebuie s$)i #mpiedic$m s$ #ndure du-m$nia celor a c$ror in?luen$ v$t$m$toare este direct proporional$ cu viclenia -i talentul lor de am$gire.A S?Bntul Augustin, )etatea lui Dumne/eu

D Au descoperit un tunelE D 'ndeH D ;n basilica S?. etru. "ardinalul -i)a aintit privirea asupra mesagerului. %usese o 9i ie-it$ din comun plin$ de ve-ti uluitoare, toate #ns$ de r$u augur. ;n dimineaa aceea, cBnd membrii personalului au descuiat u-ile capelei private a papei, au v$9ut c$ dou$ dintre vitraliile din apropierea altarului erau sparte. "um se #ntBmplase astaH :ra imposibil pentru cineva s$ intre #n capel$. Ki totu-i s)a #ntBmplat. Cestea despre acest eveniment prevestitor de rele s)a r$spBndit cu repe9iciune pe tot #ntinsul Caticanului. 'n de9astru cumplit avea s$ se petreac$. 8ar undeH 3imeni nu p$rea s$ -tie r$spunsul la aceast$ #ntrebare. 8

1enelli -tia #ns$. rimiser$ con?irmarea p$rintelui du!ovnic din San %rancisco. / moned$ a lui 2uda #-i ?$cuse apariia #n lume. :*ista cu adev$rat. Acum erau convin-i de asta. 8up$ ce)a o?iciat mesa, cardinalul -i)a anulat toate #ntBlnirile de diminea$, gr$bindu)se s$ a>ung$ la basilica S?. etru. :ra cuprins de o vBltoare de gBnduri. /are trupul lui Silvestru al 22) lea, ultima persoan$ care avusese unul dintre arginii lui 2uda, le) ar ?i putut o?eri un indiciu re?eritor la modul #n care ar putea lupta #mpotriva ultimei monede ap$rute #n lumeH Sau mergeau pe o alt$ pist$ ?als$H 1enelli, #nsoit de pre?ectul ar!ivelor secrete, cobora treptele tocite de sub altarul basilicii. D "ardinale, #i spunea pre?ectul, nu #neleg cum ai putut s$ v$ gBndii la locul acesta. 3oi abia am descoperit #n ar!ivele secrete o !art$ din secolul al VC22)lea. :a ne sugerea9$ c$ a e*istat cBndva un pasa> subteran care a>ungea din grota basilicii S?. etru pBn$ la obeliscul situat dincolo de pia$. robabil c$ au s$pat tunelul continu$ el cu o voce lipsit$ de e*presie cBnd au mutat obeliscul #n ?aa pieei #n anul 1.86. 8ar nu pot s$)mi dau seama de ce l)au 9idit ulterior. Au a>uns #n vacarmul creat de muncitorii care sp$rgeau cu tBrn$coapele un 9id de c$r$mid$ de la cap$tul grotei. S)a cre9ut iniial c$ acest 9id ?$cea parte din cimitirul roman de sub basilic$. 8ar dup$ ce s)a #ndep$rtat tencuiala, s)a a>uns la conclu9ia c$ 9idul era menit doar s$ cree9e aceast$ impresie. 8e ceH #n ?aa acestui 9id ?als, la o distan$ mai mic$ de 9ece metri, se a?la mormBntul S?Bntului etru. :*ista un anumit motiv pentru alegerea acestui loc sau era o pur$ #ntBmplareH #ntreb$ri ?$r$ r$spuns. 1enelli s)a a-e9at pe ni-te trepte -i #i urm$rea pe muncitori. A?lase, cel puin, c+nd a ?ost scos din mormBnt trupul papei Silvestru. re?ectul descoperise #n ar!ivele secrete un document aparinBnd istoricului 4asponi, care spunea c$ #n anul 16F8 mormBntul papei a ?ost redesc!is+ 8

0rupul lui Silvestru al 22)lea a ?ost descoperit #ntr)un sarco?ag din marmur$, la patru metru sub p$mBnt. "orpul era intact, #mbr$cat #n ve-mintele ponti?icale, cu braele #ncruci-ate pe piept -i avBnd pe cap tiara s?Bnt$.

A-adar, trupul lui Silvestru nu a ?ost t$iat #n buc$i, a-a cum spuneau legendele. ;n mod cu totul surprin9$tor, #ns$, 4asponi nu a menionat locul #n care trupul lui Silvestru a ?ost re#n!umat. 8e ceH 1enelli #i privea ner$bd$tor pe muncitori #n timp ce ace-tia #ndep$rtau molo9ul. rin pra?ul gros se vedea #ntr)adev$r un tunel. Au continuat s$ sparg$ 9idul pBn$ cBnd cardinalul a strigat+ D 5ata, toat$ lumea a?ar$E Muncitorii -i pre?ectul i)au aruncat priviri uimite. 8ar acestea erau ordinele stricte ale papei. Au p$r$sit scena ?$r$ tragere de inim$. 1enelli s)a a-e9at #n genunc!i -i a #nceput s$ se roage. Apoi s)a #ndreptat spre sp$rtura #ngust$ din 9id -i a trecut #n partea cealalt$. 7a lumina lanternei, a v$9ut c$ tunelul era din c$r$mid$ -i destul de larg #ncBt s$ permit$ accesul unui om. ereii v$ruii -i podeaua erau acoperite de un strat gros de ?uningine. 3imeni nu mai pusese piciorul aici de sute de ani. 1enelli a #nceput s$ mearg$ de)a lungul pasa>ului, stBrnind nori de pra?. 8up$ calculele lui, acesta mergea #n paralel cu ?undaia basilicii S?. etru, care se a?la deasupra, dar la un moment dat tunelul o lua spre est. 8up$ ce a parcurs mai bine de dou$ sute de metri #n #ntuneric, 1enelli a a>uns la cap$tul galeriei subterane, unde se a?la ba9a obeliscului. Au construit, a-adar, tunelul ca s$ poat$ s$ veri?ice ?undaia obeliscului. :*traordinarE rivirea i)a c$9ut atunci asupra unei date #nscripionate pe 9idul de c$r$mid$ din ?aa lui 16F8. 8ar obeliscul ?usese mutat #n anul 1.86. 8e ce s$ ?i construit tunelul -ai9eci de ani mai tBr9iu dup$ ce mutaser$ obeliscul din 8

locul iniial #n mi>locul pieeiH "e se #ntBmplase #n 16F8H ;n partea dreapt$ a obeliscului, mai e*ista un semn. 1enelli a -ters cu mBna pra?ul ce se a-ternuse de)a lungul vremii. Atunci, a ?$cut un pas #napoi, -ocat. e perete, era desenat$ cu vopsea ro-ie o cruce mare, iar dedesubt erau #nscripionate cuvintele+ pp S*l$estris --. 0otul era evident acum. "onstruiser$ tunelul dintr)un singur motiv+ ca s$ amplase9e aici mormBntul lui Silvestru, sub obelisc, unde nimeni nu se va gBndi s$)l caute. 8ar de ce era atBt de deosebit acest locH 1enelli a pus #n curBnd cap$t speculaiilor sale. Sub cruce, erau scrise tot cu litere ro-u)sBnge acelea-i cuvinte care erau gravate -i pe arginii lui 2uda+ Sal$a me, ,edemptormundi <Salvea9$)m$, MBntuitor al 7umiiEA 1enelli a respirat adBnc. S)a #ntors apoi ca s$)l in?orme9e pe pap$ despre descoperirea ?$cut$. 7a mi>locul drumului #ns$, a au9it un 9gomot #n spatele s$u. "u inima b$tBndu)i gata s$)i ias$ din piept, cardinalul a #ndreptat lanterna spre locul de unde au9ise 9gomotul. 0remurBnd, s)a #ntors la sigurana o?erit$ de basilic$. "$ci nu era singurul care descoperise mormBntul lui Silvestru. "ineva sau ceva ?$cuse aceea-i descoperire. 'n cBine negru, uria-. apa 2oan al VVC)lea asculta cu atenie povestea cardinalului. ;n timp ce 1enelli cerea permisiunea de a desc!ide mormBntul, el #-i d$dea seama c$ descoperirea acestuia ridica -i mai multe #ntreb$ri, ?$r$ s$ o?ere prea multe r$spunsuri. 8e ce mutaser$ trupul din biserica lateran$ #n acest loc -i mai tainicH 8ac$ acest pap$ ?usese #ntr)adev$r un om bun -i nu un slu>itor al diavolului, de ce nu l)au re#n!umat #n basilica S?. etru poate c!iar mai aproape de mormBntul apostoluluiH Acesta era un ?apt #ngri>or$tor. Ki dac$ a ?ost un om r$u, de ce l)au #ngropat lBng$ o biseric$H onti?ul a re?lectat mult timp asupra acestor #ntreb$ri, cu oc!ii 8

#nc!i-i -i adBncit #n gBnduri. ;n cele din urm$, i)a spus lui 1enelli c$ nu putea s$)i dea permisiunea s$ desc!id$ mormBntul. ;n ciuda tuturor investigaiilor lor, nu -tiau #nc$ dac$ secretul pecetluit #n mormBnt avea s$ spri>ine cau9a lor sau pe cea a diavolului. 1enelli i)a povestit -i despre cBinele pe care #l v$9use. D "u siguran$ c$ acest om a ?ost un slu>itor al r$ului. "um alt?el am putea s$ e*plic$m pre9ena cBineluiH D 3u -tim de partea cui era Silvestru cBnd a murit, spuse papa, cl$tinBnd din cap. 3umai 8umne9eu -tie asta. D 8ar, insist$ 1enelli, indi?erent ce)am g$si #n mormBnt, poate c$ se va dovedi bene?ic pentru noi. S?inia 0a, timpul ni se scurge printre degete. 8e ce era S?Bntul $rinte atBt de precaut #n aceast$ privin$H 8e ce st$tea cu mBinile #n sBnH "redei continu$ 1enelli c$ ?orele r$ului -tiu ce se a?l$ #n mormBntH D 3u cred, r$spunse 2oan al VVC)lea. "el puin, nu #nc$. 7a ?el ca noi, i)au redescoperit e*istena. oate c$ trupul lui Silvestru al 22)lea a ?ost mutat tocmai din acest motiv. ;-i vor ?olosi #ns$ toate puterile ca s$)i descopere secretul, cu atBt mai mult cu cBt mormBntul este situat #n a?ara granielor s?inte ale basilicii -i nu #n p$mBnt sacru. Acesta poate ?i motivul pentru care s)au !ot$rBt s$ vin$ la 4oma. D "Bnd vor #ncerca s$ desc!id$ mormBntulH onti?ul a r$mas t$cut cBteva secunde. Apoi a spus pe un ton t$ios+ D 8isear$. ;n dup$)amia9a aceea, pa9nicii basilicii au primit un ordin de la Catican. '-ile bisericii aveau s$ ?ie sigilate cu #nsemnele papale. 3imeni nu avea voie s$ intre ?$r$ permisiunea e*pres$ a papei. Aproape #n acela-i timp #n care muncitorii sp$rgeau 9idul tunelului, 1en se #ntorcea la San %rancisco cu sicriul soiei sale. 8up$ ce a terminat cu preg$tirile de #nmormBntare, ce urma s$ aib$ loc a doua 9i, s)a dus la m$n$stire. ;nainte de a se #ntBlni cu 8

Marie -i cu 4ac!el, a trecut pe la maica stare$. :a l)a pre9entat preotului de la 4oma. 1en -i p$rintele du!ovnic au stat mult de vorb$ despre aul, despre natura r$ului, despre moartea lui %lorence. 7a s?Br-it, 1en a tras propriile sale conclu9ii. oate c$ la asta a contribuit ?aptul c$ oriunde se ducea #l urm$rea un cBine negru, uria-. 3u i)a spus #ns$ nimic despre asta c$lug$rului, gBndindu)se c$ acesta avea -i a-a destule probleme legate de aul -i Marie. Ki, ciudat, de cBnd intrase #n m$n$stire animalul nu)-i ?$cuse simit$ pre9ena. 7a s?Br-itul discuiei lor, c$lug$rul i)a cerut a>utorul lui 1en, iar acesta i l)a o?erit ?$r$ s$ stea prea mult pe gBnduri. Au plecat #mpreun$ de la m$n$stire. Mergeau pe un drum lung -i pr$?uit, care nu avea decBt o singur$ destinaie. &anlondaJes, directorul agresiv al #nc!isorii de ma*im$ siguran$ din San %rancisco, a ?ost luat prin surprindere de sosirea nea-teptat$ a celor doi vi9itatori. 3u -tia ce !ot$rBre s$ ia #n privina cererii lor ciudate. Acest lucru #l deran>a, pentru c$ el -tia r$spunsurile la toate #ntreb$rile. ;n plus, cBnd era vorba de deinuii lui, r$spunsul era invariabil negativ. 8irectorul a renunat s$ se mai uite pe ?ereastra biroului s$u. A?ar$, nu vedea decBt 9idurile negre ale #nc!isorii -i cl$dirile anonime marcate cu litere de la A la 8. 3ici biroul s$u nu se putea l$uda cu prea multe concesii ?$cute con?ortului+ o mas$ din lemn, multe c$ri (#i pl$cea s$ citeasc$) -i dou$ scaune. Adev$rul era c$ 8aJes ?$cea puine concesii, c!iar -i cBnd era vorba de el #nsu-i. :ra un ascet prin e*celen$, iar simul lui de dreptate era biblic el aplica pedepsele cu promptitudine -i mBnie. 8irectorul s)a a-e9at la biroul s$u. ;i privea cu atenie pe 1en 2ngelmann -i pe omuleul ?irav de lBng$ el. D 4ug$mintea dumneavoastr$ este cu totul neobi-nuit$, domnule pro?esor 2ngelmann, spuse el #n cele din urm$. 3u am nimic #mpotriv$ s$ v$ las pe dumnea$oastr s$)l vi9itai pe Mramer, dar acestui domn nu)i pot permite accesul. Mramer nu 8

are timp de preoi, continu$ el, adresBndu)se aspru p$rintelui du!ovnic. 3ici nu cred c$ -tie cu ce se ocup$ ace-tia. Ci9ita asta l)ar c$lca pe nervi, cu atBt mai mult cu cBt este -i a-a un om destul de periculos. 7a #nceputul vi9itei lor, cBnd -i)au e*pus cererea, directorul -tia care va ?i r$spunsul lui. :ra evident. Mramer nu ?$cuse nicio petiie o?icial$ ca s$ vad$ pe cineva -i #n plus, suporta #n continuare consecinele atacului s$u asupra studentei. Ciaa #n complet$ i9olare din celulele subterane ale "orpului : #ncepea s$)l #nvee c!iar -i pe Mramer c$ nu te puteai pune cu &anlondaJes. Acum, #ns$, nu mai era c!iar atBt de sigur. "eva din atitudinea preotului #l determina s$)i accepte cererea. "ontinua s$ se uite #n oc!ii p$rintelui du!ovnic. Acesta tr$da prin #ntreaga lui ?iin$ o putere de convingere uluitoare. :ra un om remarcabil, ?$r$ #ndoial$. D :i bineL spuse 8aJes, mBngBindu)-i b$rbia. A ap$sat pe un buton -i i)a ordonat secretarului s$)l caute pe directorul "orpului : -i s$)i transmit$ instruciunile sale. 1ine, spuse el #n ?inal, v$ acord amBndurora cBte dou$9eci de minute, dar numai dac deinutul este de acord. e c!ipul lui 1en se citea de9am$girea, pentru c$ era convins c$ acesta nu va accepta niciodat$. D ;mi pare r$u, domnule pro?esor 2ngelmann, spuse &anlon, aplecBndu)se spre micul s$u auditoriu, dar ca director al acestei #nc!isori nu pot s$ #ncalc regulile pentru nimeni. 3ici m$car pentru un emisar al papei. 8e aceea sunt reguli. Apropo, ce ?ace aulH 1en i)a aruncat o privire p$rintelui du!ovnic. D aul este bolnav, spuse el. D Sper c$ nu e ceva grav. D : #ntr)adev$r ?oarte bolnav. 8aJes a c$9ut pe gBnduri. oate c$ ar trebui s$ le e*pun$ suspiciunile sale legate de Mramer, potrivit c$rora el era 8

criminalul #n serie. 8iscuia a ?ost #ntrerupt$ de o b$taie #n u-$. D 2ntr$E strig$ 8aJes. ;n camer$ -i)a ?$cut apariia directorul "orpului :. Avea constituia unei gorile -i un creier pe m$sur$. D Am vorbit cu Mramer, domnule. Accept$ s$)i primeasc$. D 8aH spuse 8aJes, v$dit uimit -i mBnios #n acela-i timp. Avei dou$9eci de minute la dispo9iie, a-a c$ ai ?ace bine s$ v$ gr$bii. Ki)a urm$rit vi9itatorii cu privirea. "e cuplu ciudatE %oarte ciudat, #ntr)adev$rE Abia dac$ #i adresase cBteva cuvinte c$lug$rului, dar cBnd le)a spus mai devreme c$ supunerea este c!eia conducerii cu succes a unei #nc!isori p$rintele du!ovnic a r$spuns imediat+ <3u. Adev$rul este c!eia.A "iudat, pentru c$ tat$l lui &anlon obi-nuia s$ spun$ adesea acest lucru. 8ar preotul nu avea de unde s$ -tie asta. St$teau #n ?aa intr$rii din "orpul :. D 0rebuie s$ vorbesc cu Mramer #ntre patru oc!i. D ;neleg, spuse 1en. Sper s$ g$sii ce c$utai. 0rebuie s$ m$ #ntorc la universitate acum. C$ rog s$)i transmitei lui Marie c$ voi veni puin mai tBr9iu s)o v$d ca s$ vorbim despre #nmormBntarea lui %lorence -i despre multe alte lucruri. D 1en, ?ii ?oarte atentE #i spuse p$rintele du!ovnic, strBngBndu)i mBna. :-ti #n mare pericol. Aceste spirite demonice #i distrug pe toi cei care au ?ost al$turi de aul -i l)au iubit. S$ nu te duci sub nicio ?orm$ acas$ la aulE "red c$ ar trebui s$ r$mBi la m$n$stire disear$. Cei ?i #n siguran$ acolo. D M$ descurc, stai lini-titE r$spunse 1en, privind c!ipul #ndurerat al #nsoitorului s$u. 3e vedem mai tBr9iu. 1en l)a urm$rit pe preot str$b$tBnd coridorul cenu-iu, de parc$ se ducea s$)-i #ntBlneasc$ destinul. Apoi, -i)a v$9ut de drum. D "a s$ ve9iE spuse Marl Mramer. A venit #n s?Br-it slu>itorul 8omnului, continu$ el bat>ocoritor. :rau singuri. 1raele -i 8

picioarele deinutului erau intuite de o mas$ din ?ier #n mi>locul camerei #n a-a ?el #ncBt nu putea s$ ?ac$ nicio mi-care. 8ac$ ar ?i putut, l)ar ?i ucis pe preot la ?el de u-or cum ar ?i strivit o insect$. Ktiu cine e-ti, spuse el apoi. $rintele du!ovnic nu a rostit niciun cuvBnt. ;n ciuda ?aptului c$ inuta sa nu)i tr$da po9iia pe care o ocupa la Catican, criminalul -tia totul despre el+ demonii #l in?ormaser$. Apoi Mramer a #nceput s$ #mproa-te cu noroi -i blas?emii. "u o voce sc$9ut$, dar insistent$, cuvintele se rev$rsau din gura lui rostite #ntr)o limb$ necunoscut$. 8elirul diavolului. "$lug$rul l)a ignorat@ deinutul nu)-i putea controla mani?est$rile. 8emonii #l st$pBneau acum ca pe un copil a?lat #n pBntecele mamei sale. D Ktiu -i de ce ai venit, spuse Mramer. Corbea #n latin$, iar oc!ii #i sc$p$rau scBntei. :ste vorba despre moned$. Suntei speriai cu toii. Mi)a o?erit)o mie mai #ntBi, dar apoi m)a tras pe s?oar$ -i i)a dat)o lui. D 0aciE $rintele du!ovnic -i)a invocat puterile. 3u se uita la Mramer, dar -tia ce se va #ntBmpla. ;n doar cBteva clipe, oc!ii uciga-ului au devenit ca de sticl$, iar c!ipul i s)a crispat #ngro9itor. 5ura i s)a desc!is #ntr)un rictus cumplit, capul i)a c$9ut #ntr)o parte, limba -i bu9ele ?iindu)i inundate de saliv$. Mramer p$rea o p$pu-$ carag!ioas$, cu trupul rigid, ce #ncerca s$ se elibere9e din c$tu-ele de ?ier. "$lug$rului #ns$ nu)i era team$ de Mramer, c$ci spiritul lui nu mai era decBt o epav$ e-uat$. ;n vi9iunea sa, p$rintele du!ovnic -i)a #nceput c$l$toria #n iadul altei ?iine umane. 8e-i trecuser$ doar cBteva minute de cBnd p$rintele du!ovnic se a?la #ntre 9idurile #nguste ale #nc!isorii, c$l$toria sa a ?ost lung$ -i #nsp$imBnt$toare. ;n ciuda ?aptului c$ a p$truns #n planurile astrale ale r$ului, c$lug$rul nu a putut s$)l identi?ice pe cel care #i controla pe Mramer -i pe &elen, pentru c$ se ascundea de el ca #n spatele unui v$l. 3umele meu e necunoscut, nu m$ provocaE p$rea a)i spune. 8

;n cele din urm$, preotul nu a putut s$ mearg$ mai departe, deoarece spiritul s$l$-luia #n cel mai #ndep$rtat inel al #ntunericului, acolo unde nici m$car preotul nu putea s$ a>ung$. $rintele du!ovnic a desc!is #n cele din urm$ oc!ii. 3)a reu-it s$)-i duc$ misiunea la bun s?Br-it. 8up$ ce puterile c$lug$rului l)au eliberat pe Mramer, acesta -i) a revenit #n simiri. "$lug$rul l)a v$9ut atunci pe Mramer a-a cum era #n realitate. "adavrul viu al unei ?iine umane, o nav$ nau?ragiat$, a9vBrlit$ de colo)colo de valurile m$rii, un su?let pe veci pierdut. ;n curBnd, spiritele demonice se vor #ntoarce #n bBrlogul lor pentru a)l supune din nou unui calvar inimaginabil -i a)i da #n ?inal lovitura de graie. entru Mramer nu mai e*ista nicio speran$ #n aceast$ lume. D Marl, ascult$)m$E spuse c$lug$rul pe un ton st$ruitor. 0rebuie s$ te lupi cu spiritele r$ului, nu trebuie s$ le la-i s$)i distrug$ su?letul. Ai #nelesH 0rebuie s$ te #ndrepi, s$ #ncerci s$ te c$ie-ti. Mramer #l privea #n t$cere, ?$r$ s$ ?ac$ nicio mi-care. Atunci s) a au9it un 9gomot la u-$@ se #ntorseser$ pa9nicii. "$lug$rul s)a ridicat #n picioare. Acest specimen dec$9ut al omenirii deinea un mare secret. :ra sigur de asta. 8ar Mramer nu voia s$)l de9v$luie. ;l va lua cu el #n mormBnt. "$lug$rul a ?$cut semnul crucii #n direcia criminalului -i apoi a plecat. 1en se a?la #n biroul s$u, punBndu)-i #ntr)o cutie c$rile -i !Brtiile. :ra timpul s$ plece. /dat$ cu moartea lui %lorence, disp$ruse -i dorina de a)-i continua cariera universitar$. MBine, va aduce la cuno-tina conducerii ?acult$ii !ot$rBrea pe care o luase. Ca ?i cumplit s$ tr$iasc$ doar din amintiri, %lorence aparinBnd de)acum doar trecutului. 3u -tia ce avea s$ ?ac$ #n viitor -i nici nu mai avea importan$. "e conta cu adev$rat era a>utorul pe care trebuia s$)l acorde lui Marie -i lui 4ac!el. Ca ?ace tot ce)i va sta #n putin$ s$ le a>ute, c!iar dac$ trebuia s$ 8

#n?runte lucruri mai presus de #nelegerea lui. %lorence ar ?i ?$cut la ?el. ;i era loial c!iar -i dup$ moarte. 3u)i va tr$da pe cei pe care #i iubea. 1en a luat #n brae cutia cu !Brtii. A coborBt, cople-it de tristee, treptele universit$ii pentru ultima oar$. :ra un loc gol a-a cum era #ntregul ora- San %rancisco. ;n dimineaa aceea, a mai avut loc un cutremur de 6 grade pe scara 4ic!ter, comentat #ndelung de pres$ -i televi9iune. Se 9vonea c$ pre-edintele avea de gBnd s$ impun$ evacuarea ?orat$ a ora-ului. A-teptau lovitura de graie. D 8omnule pro?esor 2ngelmannH / ?at$ ?rumoas$ se #ndrepta spre el. D 1un$ 9iua. :u sunt Su9anne 8elane(. / prieten$ apropiat$ a lui aul, ad$ug$ ea imediat, c!iar ?oarte apropiat$. 1en s)a oprit. A-adar, aceasta era studenta despre care se spunea c$ era amanta lui aul. 0rebuia s)o averti9e9e #ntr)un ?el@ poate c$ -i ea era #n pericol. D 8aH D Creau s$ vorbesc cu dumneavoastr$. 0rec printr)o perioad$ ?oarte di?icil$ #n ultima vreme. :ste vorba despre relaia mea cu pro?esorul Stau??er. 1en a e9itat. 0rebuia s$ discute cu ea. 8ar mai #ntBi, trebuia s$ vorbeasc$ cu Marie@ era #ngri>orat de soarta ei -i a ?etiei ei. D %oarte bine. 8isear$. D 3u s)ar putea mai devremeH spuse Su9anne, adoptBnd o voce mieroas$. 0rebuie s$ plec #n curBnd din ora-. 8in cau9a cutremurelor. 1en a>unsese #ntre timp la ma-ina lui. 8esc!i9Bnd portbaga>ul, a aruncat #n$untru cutia de carton. Se sc$rpin$ #n cap. 8intr)un motiv oarecare, nu putea s$ ia o !ot$rBre. D C$ rog, domnule pro?esor 2ngelmann, v$ implorE ;n acest timp, 1en s)a urcat #n ma-in$ -i a #ncercat s$ porneasc$ motorul. Acesta, #ns$, a re?u9at s$)l asculte. 7a naiba, asta)i mai lipseaE mai mergea oare ceva bine #n lumeH 1ateria 8

era moart$. "um era posibil a-a cevaH Mersese per?ect #n ultimele 9ile. D Se pare c$ avei o problem$, spuse Su9anne cu un 9Bmbet generos, apropiindu)se de geam. Ma-ina mea este acolo. utem s$ mergem #mpreun$ s$ bem o ca?ea -i s$ st$m de vorb$. :a i)a ar$tat o ma-in$ sport de culoare ro-ie, care str$lucea #n lumina soarelui de toamn$. :ra la o distan$ de doar cBiva metri. D Ar ?i o idee bun$, spuse el, des?$cBndu)-i centura de siguran$ -i d$du s$ coboare din ma-in$. S)a r$9gBndit #ns$ brusc, e*clamBnd+ Mai bine ne vedem #n seara asta la clinica mea. Corbea cu o voce aspr$ -i !ot$rBt$. Apoi, a #nc!is #n grab$ u-a ma-inii. / ?urie cumplit$ se citea pe c!ipul Su9annei. D 1ine, spuse ea cu o voce domoal$. 7a revedere, prietene. Ki transmite)i salut$ri soiei taleE ad$ug$ ea, #ndep$rtBndu)se. 1en a privit)o plecBnd. 8e-i era o 9i de noiembrie, era lac de sudoare. Avea -i un motiv. ;n spatele ma-inii Su9annei, v$9use ceva. 'n cBine negru, uria-. 3umai dup$ ce ma-ina a disp$rut pe -osea, 1en a #ndr$9nit s$ se dea >os. Apoi s)a #ntors #n ?ug$ #n biroul s$u. 0rebuia s$ vorbeasc$ urgent cu p$rintele du!ovnic -i cu Marie@ deinea in?ormaii vitale. A?lase un lucru de o importan$ covBr-itoare. (Aista o legtur str+ns %ntre Lramer, =elen i Su/anne. D &ei, uit$)te pe unde mergiE 1en urca #n grab$ treptele spre eta>ul al treilea, lovindu)l #n treac$t pe individul care cobora. :l a a>uns la eta>, cu inima b$tBndu)i ?renetic. Apoi s)a #ndreptat spre biroul s$u. oate c$ era de>a prea tBr9iu. oate c$ Marie -i 4ac!el plecaser$ de la m$n$stire. 0recBnd pe lBng$ biroul lui aul, a au9it pe cineva strigBndu)l. D 1enE 8

S)a oprit, uimit. aul se #ntorsese. :ra vocea lui, ?$r$ nicio umbr$ de #ndoial$. S$ intre sau s$ nu intreH Sau poate c$ ar trebui s$ dea mai #ntBi tele?oanele aceleaH 3ervos, -i)a trecut mBna prin p$rul ud de transpiraie, ne-tiind ce s$ ?ac$. Apoi, s)a apropiat de u-$. A desc!is)o cu pruden$ #n timp ce inima #i b$tea cu putere, gata s$)i ias$ din piept. D 1un$, str$inule. 1en se !olba la spectrul din ?aa lui -i la cBinele negru, uria-, care #i st$tea la picioare. "amera a #nceput atunci s$ se #nvBrt$ cu el -i o durere covBr-itoare l)a lovit #n piept cu puterea ?ulgerului. Ki)a dus mBna la inim$. Acestea erau ultimele ei 9vBcniri de via$. D %lorence, murmur$ el. Apoi+ MarieL ;n aceste ultime clipe, el s)a gBndit la ea la #ntBlnirea ce nu va mai avea niciodat$ loc #n aceast$ lume. / #n-elase. / tristee ap$s$toare a pogorBt asupra lui. Spiritul lui &elen privea indi?erent trupul muribund de pe podea. C$9use atBia mori #n dou$ mii de ani de crime #ncBt nimic nu o mai impresiona. Aceasta era arta spiritelor demonice #n-el$toria. 4evelaii ?alse, voci ?alse, pro?eii ?alse. Ki oamenii c$deau #ntotdeauna #n capcana r$ului ce copii naivi erauE 8e ce le)a ?ost #ncredinat$ tocmai lor cea mai mare comoar$ din universH "e absurdE 8umne9eu #nsu-i d$duse gre- #n aceast$ privin$. ;n timp ce 1en era #nv$luit de aripa morii, Su9anne a intrat #n cl$dire -i a #nceput s$ urce #ncet sc$rile. "Bnd a desc!is u-a de la biroul lui aul, spiritul lui &elen s)a ?$cut nev$9ut. Sclava ei intra acum #n aciune. Su9anne -i)a legat p$rul #n timp ce e*amina trupul lui 1en, ce #nc$ nu se r$cise. Apoi, a ie-it pe sal$, ipBnd cu o voce isteric$+ D 8oamne 8umne9euleE A>utorE A>utorE ro?esorul 2ngelmann a su?erit un atac de cord. Puca teatru. Acesta era punctul ?orte al Su9annei.

"A 20/7'7 S,

< e insula 0ibertina, care se ridic$ din ap$ precum carena unei cor$bii din piatr$ cenu-ie, e*ista L palatul ?astuos al unui evreu care a #ncercat s$ cumpere cu aur -i pietre preioase puterea apostolilor. Al$turi de el, se a?la ?rumoasa :lena, pe care a ridicat)o de la statutul de curte9an$ la rangul de Q5BndireR a lui 8umne9eu.A Ambrosini, .rhi$ele secrete ale <aticanului

D 4oma, "etatea :tern$. 3u se poate s$ n)o iube-ti, spuse &elen, #ntorcBndu)se de la ?ereastra apartamentului somptuos. 8ar acum nu este nimic, continu$ ea. 0u nu ai de unde s$ -tii, aul, ce #nseamn$ s$ tr$ie-ti #n perioada sa de glorie. ;n timpul domniei lui 3ero, 4oma era cu adev$rat #n?loritoare. :ra cel mai ?rumos ora- din lume -i din toate timpurile. 3u)i imagine9i deliciile pe care le)am savurat #n vremurile acelea, nebuniile pe care le)am ?$cut, sc$pBnd basma curat$. &elen s)a a-e9at pe pat. :ra goal$, iar trupul 9velt -i coapsele delicate str$luceau #n lumina lunii. ;-i trecea mBna prin p$rul negru al lui aul, care era cu?undat #ntr)un somn adBnc. Apoi, l)a ciupit cu putere de um$r, iar el s)a tre9it. A?ar$, ora-ul era sc$ldat #n mii de luminie. D : timpul s$ te #mbraci, spuse ea. 3u este departe. 8

D 'nde mergemH D Com vi9ita locul unde am tr$it cBndva. ;n vremuri demult apuse, cBnd moneda mi)a ?ost pentru prima dat$ #ncredinat$ spre p$strare. 6i)e dor de Su9anneH #ntreb$ ea, s$rutBndu)l. :u nu sunt a-a de bun$, nuH 3u reu-esc s$ te satis?ac a-a cum o ?ace ea, nu)i a-aH ;i plac mai mult <prosp$turileAH D Ai ?ost minunat$. D 3u uita, trupul nu este al meuE spuse ea, aruncBndu)i un 9Bmbet atot-tiutor. 8ar am o e*perien$ de dou$ mii de ani, crede)m$E 3u)i ?ace gri>i, o s$ te #ntorci #n curBnd la San %ranciscoE 8oar c$ o s$)l g$se-ti puin sc!imbat, continu$ ea, uguindu)-i bu9ele. D Sc!imbatH #ntreb$ el, spri>inindu)se #ntr)o mBn$. ;n ce sensH D e p$mBnt totul este trec$tor, r$spunse &elen, rB9Bnd vesel$, totul este 9$d$rnicie. 2ar noi, spiritele, vorbim #n -arade -i parabole, din care voi, p$mBntenii, nu #nelegei nimic. Coi nu vedei ce vedem noi. 8ac$ ai vedea, totul ar ?i ?oarte clar. D 8ar ce poi s$)mi spui despre aceast$ moned$H "Bnd a ap$rut pentru prima dat$H #ntreb$ aul, luBnd)o #n brae. :l nu mai avea de)acum o soie+ ;n mintea sa, nu mai e*ista nicio amintire legat$ de Marie. D A aparinut unui prieten, care a murit. D 8ar de ce a a>uns #n posesia luiH D entru c$ a-a a ?ost scris #n stele. D ;n steleH spuse el nedumerit. :ste imposibil. D aul, te)am minit eu vreodat$H #ntreb$ &elen, spunBnd o minciun$ c!iar atunci. "Bnd un copil vede o !art$ a lumii, el vede doar ?orme -i culori. 8ar tu -tii, datorit$ inteligenei umane, c$ !arta #i pre9int$ $ri care e*ist$ #n realitate. Acela-i lucru este valabil -i #n ca9ul stelelor. "Bnd le prive-ti, percepia ta seam$n$ cu percepia unui copil. :le sunt doar ni-te puncte str$lucitoare, aruncate la #ntBmplare pe cer. 8ar cBnd eu privesc stelele, v$d lucruri cu totul di?erite. D "e anume ve9iH 8

D 3u m)ai crede dac$ i)a- spune ce v$d, aul. 0u ve9i stele, eu v$d #ngeri -i ar!ang!eli, v$d tronuri -i puteri. C$d, de asemenea, un 0emplu uria-, de o simetrie per?ect$. Ki multe alte lucruri cele dou$spre9ece triburi ale lui 2srael, #mp$r$ii -i arca. C$d atBt de multe lucruriE D Moneda te a>ut$ s$ le ve9iH :a a #ncuviinat din cap. D "u a>utorul monedei, poi s$ ve9i clipa #n care trecutul, pre9entul -i viitorul erau un #ntreg. roblema voastr$, a p$mBntenilor, este aceea c$ percepei totul #n ?uncie de timp+ credei c$ un eveniment este urmat de un altul, dar nu este adev$rat. 0oate sunt #ntreesute ca #ntr)o pBn9$ reali9at$ de un maestru des$vBr-it. 0recutul se #mbin$ cu viitorul, viitorul este #ntotdeauna pe urmele trecutului, iar trecutul -i viitorul #-i au #nceputul -i s?Br-itul #n pre9entul etern. ;n plus continu$ ea, scoBnd din <mBnec$A moneda lui 2uda ca un magician cu trei9eci de monede ca aceasta poi s$ cumperi o comoar$ inestimabil$+ viaa ve-nic$. D 8eci c$lug$ria avea dreptate. D 3u, spuse ea, strBmbBndu)se dispreuitoare. Ace-ti oameni #-i bag$ nasul unde nu trebuie, dar nu #neleg nimic. :a a ?$cut o pau9$. 0rebuia s$)i spun$ mai multe lucruri, de vreme ce el trebuia s$ ia singur o !ot$rBre. "um s$)i e*plic mai bine dac$ tu nu -tii nimic despre lumea spiritual$H 'ite cum o s$ ?acemE / s$) i spun o parabol$, o poveste pentru copii. 'nei persoane, pe care eu o cunosc, i s)a promis #n sc!imbul cBtorva b$nui de argint un teren #n care era ascuns$ o comoar$ e*traordinar$. 8ar acest teren nu era obi-nuit. :l e*ista -i #n plan ?i9ic, dar -i #n plan mistic. :*ista -i #n cer, dar -i pe p$mBnt -i asta pentru c$ lucrurile cere-ti sunt re?lectate -i #n plan teluric. romisiunea a ?ost a-adar pecetluit$ #ntr)un templu un templu ?i9ic, a?lat pe p$mBnt, dar -i #ntr)un templu spiritual, a?lat #n ceruri. Monedele de9v$luie acest lucru@ ele acionea9$ ca ni-te oglin9i. D 8ar ce s)a #ntBmplatH 8

"!ipul lui &elen tr$da o tristee cople-itoare. D romisiunea s)a dovedit o #n-el$torie. "ele trei9eci de monede au cump$rat doar terenul din planul teluric, adic$ p$mBntul, #mpreun$ cu tot ceea ce implica acesta, printre care -i omul, creat din $rBn$. A cump$rat -i un sclav care -tia unde era ascuns$ comoara spiritual$. 8ar sclavul viclean a #mp$rit comoara celor pe care #i iubea. "ump$r$torul, cel pe care #l cunosc eu, a insistat, ?ire-te, ca tBrgul s$ ?ie respectat. %usese #n-elat, dar o promisiune ?$cut$ #ntr)un templu nu poate ?i anulat$. :a este etern$. 2ar comoara nu era pierdut$, ?usese doar risipit$ #n timp. D KiH D S)a dat o b$t$lie cumplit$ #n cer -i pe p$mBnt, o lupt$ care continu$ -i ast$9i. Sclavul a ?ost cruci?icat pentru tr$darea sa@ templul de pe p$mBnt a ?ost distrus. 8ar nimic nu se pierde #n eternitate. 7a ?el cum putem aduna monedele, putem recupera -i comoara. D Ki cBnd se va #ntBmpla astaH D 0Brgul trebuie respectat. Atunci cBnd monedele vor ?i recuperate, cei care dein #n mod abu9iv comoara #n pre9ent vor ?i obligai s)o #napoie9e st$pBnului de drept celui #n posesia c$ruia se a?l$ terenul. :l va ?i ast?el repus #n drepturi. aul se gBndea la toate astea. D 0erenul -i templul din ceruri se re?lect$ pe p$mBnt asta am #neles. "ump$r$torul a cre9ut c$ a cump$rat un teren pe p$mBnt, dar -i unul #n ceruri -i asta am #neles. 8ar a perceput el adev$rata natur$ a tBrguluiH A cump$rat ce)a v$9ut sau ceea ce eAista %n realitate; 8ac$ a cump$rat ce)a v$9ut, atunci vina #i aparine. ;n ?ine, cine este st$pBnul terenului unde se presupune c$ este ascuns$ comoaraH D ;i merge mintea, spuse ea, s$rutBndu)l. Asta, iubitule, tu trebuie s$ a?li. ;n momentul #n care monedele #-i desc$tu-ea9$ puterile uria-e, lumea le simte. Ast$9i, vei vedea #mp$r$iile acestei lumi, #i promit. Pocul a #nceput de>a. 8

D 8ar nu v$d nimic. D Asta pentru c$ stai, ca de necorespun9$toare, iubitule, spuse ea.

obicei,

#ntr)o

po9iie

"utremurul a lovit ora-ul San %rancisco #n primele ore ale serii, cBnd tra?icul atinsese apogeul. A avut 8,. grade pe scara 4ic!ter. ;ntr)un minut -i patru9eci -i cinci de secunde, au murit trei sute opt9eci de mii de oameni. 7a scurt timp dup$ aceea, la 4oma, la ora -ase dimineaa, cardinalul 1enelli se a?la #n ?aa papei. Apoi, s)a #ndreptat spre observatorul Caticanului. D "ardinaleE Astronomul era acela-i omule c!elios -i cu oc!i mici -i str$lucitori pe care 1enelli #l cunoscuse cu oca9ia ultimei vi9ite pe care o ?$cuse la observator. 8e data aceasta, nu mai era atBt de sigur pe el. %usese tre9it din somn cu cBteva minute mai devreme la cererea e*pres$ a papei -i era ?oarte nervos din aceast$ cau9$. D "ardinale, cu ce v$ pot a>utaH 1enelli #l privea cu aceea-i nedumerire. "um putea s$)i e*plice ce dorea ?$r$ s$ par$ nebunH D SignorHL D undi, r$spunse astronomul. Cedea c$ prelatul era agitat -i nesigur pe el. "e se #ntBmpl$H D Signor undi, spuse 1enelli, acum cBteva luni am venit aici #mpreun$ cu un c$lug$r. C$ amintiiH D 8esigur. Astronomul ?usese ?oarte impresionat de vi9ita celui care ocupa a doua po9iie #n ierar!ia 1isericii "atolice. D Mi)ai ar$tat ni-te planete. D C)am ar$tat o con>uncie a planetelor. :ra vorba, de ?apt, despre o mi-care retrograd$L D /prii)v$E strig$ 1enelli. /prii)v$E "e)am v$9ut mai e*actH D "e)ai v$9utH $i, a-a cum am spus, ai v$9ut planete. D 3uE ip$ 1enelli. ;n vi9iunea mea, am v$9ut constelaii, am 8

v$9ut planete, am v$9ut animale. D AnimaleH Astronomul #-i ?$cea de lucru cu clipboardul. Coi #ncerca s$ v$ a>ut, spuse el, cople-it de situaie. :ra evident s$rmanul cardinal nu era #n toate minile. 1enelli #-i spri>inea capul #n mBini. D Am v$9ut stele. Am v$9ut planete. Am v$9ut animale. Mi)ai spus c$ planetele erau la ?el ca #nainte. D 8a, spuse astronomul, speriat acum. 7a ?el ca #nainte. Ai v$9ut aceea-i con>uncie a planetelor care a avut loc #n anul 66 dup$ &ristos, pe data de G martie. / aliniere a planetelor Marte, 3eptun -i 'ranus. C)am spus c$ o con>uncie presupune o apropiere aparent$ a corpurilor cere-tiL D A-a este, spuse 1enelli, aproape plBngBnd. 8ar am v$9ut -i stele. D 8ar sunt miliarde de stele, cel puin o sut$ de miliarde. D 8a, dar #n 9iua aceea, stelele -i planetele erau aliniate #ntr)o anumit$ ordine, spuse 1enelli. 0rebuie s$ m$ a>utai s$ le descop$r. Astronomul #l privea complet nea>utorat. D A- putea s$ iau leg$tura cu observatoarele din #ntreaga lume, spuse el, dar ce s$ le spunH "um s$ le descriu stelele pe care le)ai v$9utH arc$ am c$uta un ac #n carul cu ?Bn. :le sunt doar ni-te puncte luminoase. 1enelli se uita ?renetic #n >urul lui. 8intre o sut$ de miliarde de stele, el v$9use cBteva #mpreun$ cu aceste planete. A surprins atunci o imagine dintr)o er$ p$mBnteasc$ -i acum #ncerca s$ o redea cu cBt mai mult$ claritate. D ;ngenunc!ea9$E spuse el disperat. D S$ #ngenunc!e9H Astronomul s)a supus, iar 1enelli a #nceput s$ se roage. ;n curBnd, a avut din nou vi9iunea aceea. 8ar acum -tia cum s)o interprete9e. 3u trebuia s)o priveasc$ din perspectiva 1isericii, ci din cea a ?orelor r$ului. "ardinalul l)a scuturat cu putere pe s$rmanul astronom, care st$tea #nc$ #n genunc!i. 8

D S$ presupunem c$ e-ti un vr$>itor din vremurile antice, unul dintre magi, oameni care -tiau s$ citeasc$ #n steleE S$ spunem c$ prive-ti cerul pe data de G martie #n anul 66 dup$ &ristosE "e ve9iH D C$d con>uncia planetelor Marte, 3eptun -i 'ranus. D 'ndeH D ;n 9odia e-telui. Aceste planete sunt #n 9odia e-telui. D 8aE 2ar pe-tele #l repre9int$ pe pescar pe S?Bntul etru. "e simboli9ea9$ MarteH D 4$9boiul. D Ki 3eptun -i 'ranusH D W$$L Astronomul se str$duia, disperat, s$)-i aminteasc$. 3eptun este simbolul misticului, iar 'ranus al magicianului. D 3u #nelegiH -opti 1enelli. 'n magician -i S?Bntul etru, misticul, s)au luptat #n anul 66 dup$ &ristos. D "ine a cB-tigatH #ntreb$ astronomul, asudBnd din greu. "ardinalul o luase ra9na, asta era sigur. D S?Bntul etru, strig$ 1enelli, pentru c$ lupta s)a des?$-urat #n constelaia e-telui. escarul a cB-tigat@ puterea magicianului a ?ost #n?rBnt$. 8ar nu asta este important, nu #nelegiH Asta s)a #ntBmplat atunci. Ci9iunea #ncearc$ s$)mi spun$ cine este magicianul, cine este spiritul r$ului care vine pe p$mBntE D Spiritul r$uluiL Astronomul s)a ridicat #n picioare. "ardinale, iertai)m$, dar cred c$L 1enelli nu l)a au9it. :l a r$mas #n genunc!i, v$rsBnd lacrimi amare. Ktia acum cine era #ngerul #ntunericului. %aptele apostolilor o spuneau cu certitudine. D Ai v$9ut ce s)a #ntBmplatH #ntreb$ aul, nevenindu)i s$ cread$ ce vedea la televi9or. D 8a, spuse &elen, ie-ind din baie. A avut loc un cutremur la San %rancisco -i au pierit mii de ?urnici. A- ?i putut s$)i spun asta cu mult timp #n urm$, continu$ ea, aruncBndu)i o alt$ minciun$. D 8e unde -tiaiH 8

D 8atorit$ monedei, ?ire-te, r$spunse ea, #mbr$cBndu)se cu roc!ia de muselin$. 6i)am spus, mani?est$rile puterii ei #ncep s$ creasc$ #n intensitate. 8ar asta nu e nimic. 5r$be-te)te, nu trebuie s$ #ntBr9iemE Au p$r$sit apoi blocul cu apartamente de lu*. D 2a)o pe aiciE spuse ea. Au traversat o strad$ sordid$, #nesat$ cu taverne -i ca?enele, #n ?aa c$rora oameni cu c!ipuri ursu9e #-i descBntau b$utura. Acesta era bBrlogul ma?ioilor. 'ciga-ii le aruncau priviri crude, nemiloase. D 3u ne vor ?ace niciun r$u, spuse &elen. Au trecut pe lBng$ un grup de indivi9i care sorbeau cu nesa din sticlele de vin #n timp ce st$teau pe trotuar. :a le)a ?luturat pe la nas inelul cu sa?ire -i diamante pe care #l purta. 8oi dintre ei au vrut s$)i urm$reasc$, dar apoi au disp$rut la ?el de repede la ad$postul umbrelor. D 7e este ?ric$, spuse &elen, -i asta este ?oarte bine. 8atorit$ puterilor ei e*traordinare, ar ?i putut cu u-urin$ s$)i neutrali9e9e sau c!iar s$)i distrug$. 2n?luenBndu)le gBndurile, ar ?i putut s$)i determine s$ se arunce #n ?aa ma-inilor. Sau ar ?i putut s$ devin$ invi9ibil$, de-i era <#nve-mBntat$A #ntr)o ?orm$ uman$. Spiritele rele ale ma?ioilor au recunoscut)o oricum -i s) au supus voinei sale. :i #-i ascultau #ntotdeauna st$pBnii. 3u aveau alt$ posibilitate+ gBndurile nu le mai aparineau. aul -i &elen au a>uns la 0ibru -i au #nceput s$ mearg$ de)a lungul malului. D Acolo trebuie s$ a>ungem, spuse &elen, ar$tBndu)i un pod care traversa ?luviul. :ra onte %abricio, cel mai vec!i pod, #nc$ #n ?olosin$, peste 0ibru, construit #n anul 6, #nainte de &ristos. Apropiindu)se de el, &elen a #nceput s$ depene amintiri. D ;mi aduc aminte c$ am traversat acest pod cBnd am vi9itat 4oma pentru prima dat$. :ra dis)de)diminea$, iar podul era #nesat de oameni care veneau la pia$. Mirosul pe care #l dega>a apa era insuportabil -i mi s)a ?$cut r$u. 0otul era atBt de di?erit 8

de portul 0(r unde am locuit eu. "el puin, sistemul nostru de canali9are era bine pus la punct. / clip$ mai tBr9iu, din #ntuneric, a ap$rut un individ care le)a blocat drumul. 0r$gea cu po?t$ dintr)o igar$ -i #i privea cu atenie pe amBndoi. 4ino Marcelii era un om #ndesat, #n vBrst$ de cinci9eci -i trei de ani, cu un comple* saturnian -i #n?$i-area unui gangster, caracteristici complementare naturii sale. :ra na-ul ma?iei, implicat #n crime -i aciuni violente. &elen #l a>utase s$)-i cl$deasc$ micul s$u imperiu. :i ?$ceau parte din aceea-i societate secret$ din 4oma, iar el nutrea un respect deosebit pentru ea. 4ino nu i)a adresat niciun cuvBnt lui &elen, dar a pornit #naintea lor, c$l$u9indu)i. Au traversat podul spre insula 0ibertina. D Aceast$ insul$ este populat$ #nc$ din Antic!itatea roman$, #-i continu$ &elen povestirea. Acolo se a?la un templu #nc!inat lui Aesculapius, 9eul medicinii, spuse ea, ar$tBndu)i locul. A ?ost #n$lat cu mult #nainte ca eu s$ m$ nasc. 2ar acolo era o pia$ de sclavi. uteai s$ ?aci a?aceri bune dac$ veneai #naintea celor care voiau s$ cumpere sclavi pentru luptele cu gladiatori. aul -i &elen au str$b$tut apoi malul stBng al insulei 0ibertina. :a -i)a strecurat mBna #ntr)a lui. $reau doi soi bogai, care ie-iser$ s$)-i ?ac$ plimbarea de sear$, lipsii de gri>ile oamenilor de rBnd. Ki)au continuat <plimbareaA spre partea de nord a insulei, l$sBnd #n urm$ casele pescarilor -i ale luntra-ilor. D alatul se a?la aici, spuse &elen. 7)au d$rBmat la scurt timp dup$ moartea lui. aul nu vedea decBt un parc unde te puteai odi!ni pe ni-te b$nci din piatr$. &elen l)a #ndrumat spre un col al parcului, unde se a?la un bunc$r din beton, cu o u-$ masiv$ din ?ier. '-a era desc!is$, scoBnd la iveal$ ni-te trepte vec!i -i u9ate. :le duceau, ?$r$ #ndoial$, undeva sub parc. &elen continua s$ vorbeasc$ #n timp ce coborau. D ;n partea cealalt$ a ?luviului, se a?l$ 9ona 0rastevere, unde 8

a tr$it du-manul lui cel mai aprig. 7ocurile s)au sc!imbat, ?ire-te, de)a lungul secolelor. ;n vremea mea, acolo era un g!etou evreiesc. :i erau t$b$cari, c$m$tari, ar$mari. 3)am -tiut niciodat$ cBnd -i)a ?$cut apariia. 3u ne)am a-teptat s$ ?im provocai de un pescar anal?abet. Au trecut printr)un coridor #ngust cu multe desc!i9$turi, dintre care unele p$reau ?alse. 8up$ ce au str$b$tut coridorul, au a>uns #ntr)o pe-ter$ uria-$. aul era ?ascinat, c$ci nu era vorba de o simpl$ pe-ter$, ci de un templu subteran, s$pat #n stBnca insulei o replic$ mai mic$ a templului imens care e*istase cBndva #n palatul construit la supra?a$. 7umina 9ilei nu p$trundea #n #ntunericul in?ernal. 7ocul era sc$ldat #ns$ #ntr)o lumin$ ciudat$, g$lbuie, care venea dintr)o surs$ necunoscut$. aul cercet$ #mpre>urimile. ;n centrul pe-terii, scaune sculptate #n granit negru)lucios #mpre>muiau o pentagram$ uria-$ gravat$ #n podea cu aur. %rescele de pe perei conineau scene din timpuri antice. :le #n?$i-au un loc p$gBn de #nc!in$ciune, unde acoliii ?$ceau sacri?icii umane, supraveg!eai de o ?emeie -i de marele preot. Scenele erau e*trem de sBngeroase@ c!ipurile victimelor tr$dau o spaim$ cumplit$. aul a r$mas cu oc!ii aintii asupra uneia dintre scene care p$rea e*traordinar de vie. "!ipul ?emeii era identic cu cel al lui &elen, #n timp ce tr$s$turile marelui preot nu se deosebeau prea mult de cele ale lui aul. 8ar, #n timp ce privea, tabloul a #nceput s$ se unduiasc$ precum imaginea re?lectat$ #ntr)o piscin$, ca -i cBnd ?resca prinsese via$ dintr)odat$. "!ipul marelui preot a adoptat o e*presie de o cru9ime s$lbatic$, trupul s$u crescBnd #n #n$lime. Ce-mintele s)au sc!imbat -i ele. 4oba aurie a vr$>itorului a c$p$tat o culoare neagr$ ca smoala. ;n ?aa oc!ilor lui aul a ap$rut o imagine nou$ un spectru tru?a- -i puternic din vremuri p$gBne, un rege din timpuri antice. D "ine esteH D Cei a?la #n curBnd, spuse &elen pe un ton t$ios. Cino acumE 8

&elen st$tea #n centrul templului, #n interiorul pentagramei, lBng$ aul. 'mbrele #ntunecate pe care el le 9$rise alunecBnd pe perei au venit acum s$)i #ntBmpine. :rau b$rbai -i ?emei #mbr$cai #n ve-mintele antice pe care aul le v$9use atunci cBnd a>unsese #n cel de al optulea plan astral. 8oi servitori s)au apropiat de &elen -i aul, de9br$cBndu)i de !ainele pe care le purtau. Ali doi i)au #mbr$cat apoi cu ve-minte similare cu ale lor, punBndu)le #ns$ -i podoabe din aur -i argint. aul n)a opus re9isten$. Mintea -i mi-c$rile sale erau letargice, supunBndu)se voinei monedei. Atmos?era din templul subteran a devenit cald$ -i intim$. 7umina g$lbuie care str$b$tea #ntunericul a #nceput treptat s$ se diminue9e, pBn$ cBnd umbrele nopii au pus cu totul st$pBnire pe templu, tulburate doar de lic$rul lumBn$rilor negre din spatele edi?iciului. aul privea #n ?a$. 3u e*istau podoabe sau ornamente pe stBnca str$lucitoare pe care se ?ormase insula 0ibertina. &elen s)a #ntors spre aul. ;nainte de a a>unge #n ultimul plan astral, trebuie s$ ?olosim puterea monedei ca s$ p$trundem #ntr)un mormBnt. 3u este departe de aici. 2ndi?erent ce vei vedea, nu te lsa in?luenatE Ai #nelesH / singur$ gre-eal$ -i trupurile noastre ?i9ice -i spirituale ar putea ?i pe veci distruse. aul a #ncuviinat din cap. 'n singur gBnd #l st$pBnea acum+ s$ a>ung$ #n ultimul plan astral. 3u -tia de ce &elen voia s$ p$trund$ #ntr)un mormBnt -i nici nu)l interesa. "ei a?lai #n templu au ?$cut un cerc #n >urul lor -i au #nceput s$ psalmodie9e #ntr)o limb$ necunoscut$. 'n timp, aul nu a simit nimic. Apoi, &elen i)a dat o cup$ -i i) a spus s$)i bea coninutul pBn$ la ultima pic$tur$. aul a ascultat)o. 1$utura avea un gust dulce -i #n curBnd a ?ost cuprins de o oboseal$ sor$ cu moartea. 3u)-i mai simea membrele@ mintea lui se concentra asupra 9idului din ?aa sa. ;i str$b$tea #ntunecimea ca un astronom care #ncearc$ s$ identi?ice o stea #n 8

adBncimea cerurilor. Apoi, treptat, din #ntunericul stigian, au ap$rut un templu din Antic!itate, similar cu cel #n care se a?lau acum, dar mult mai mare, al c$rui tavan se ridica seme deasupra tuturor. :ra plin de oameni. aul era #ncon>urat de sclavi -i adoratori, care aduceau o?rande 9eului lor. ;n aer plutea mirosul greu de t$mBie -i al sBngelui victimelor umane sacri?icate. 2maginea a disp$rut apoi, iar stBnca din ?aa lui s)a trans?ormat #ntr)o cortin$ de cati?ea, luminat$ slab #n #ntunericul care o #ncon>ura. aul s)a #ndreptat spre ea. D aul, trebuie s$)mi spui ce ve9i. :u nu pot s$ merg cu tine@ sunt doar pa9nicul monedei. 0u trebuie s$)i invoci puterile. 8e-i puterea spiritual$ a lui &elen era ?oarte mare, nu era dispus$ s$ intre #n mormBntul a?lat atBt de aproape de inima Caticanului. 3u -tia ce)ar ?i putut s$ descopere acolo. A-a c$ era mai bine s$ intre el. aul s)a tre9it deodat$ #n alt$ parte. St$tea pe un coridor #ngust -i pr$?uit. $rea un tunel desc!is de curBnd la un cap$t, dup$ c$r$mi9ile #mpr$-tiate pe podea. aul a ?ost atras de lumina puternic$, str$lucitoare -i pur$ care r$9b$tea prin sp$rtur$. ;l dureau oc!ii privind)o. ;i ardea su?letul. D ;ntoarce)teE ;ntoarce)teE strig$ &elen. 8ac$ ar ?i intrat #n basilica S?. etru, dac$ s)ar ?i apropiat de mormBntul apostolului, l)ar ?i pierdut pentru totdeauna. 8up$ o oarecare e9itare, aul -i)a #ntors privirea. A pornit prin tunel, a-a cum o ?$cuse -i cardinalul 1enelli cu o 9i #nainte. A>ungBnd la ba9a obeliscului, a v$9ut pe perete o cruce ro-ie uria-$ -i #nscripia pp S*l$estris --. aul se preg$tea s$ p$trund$ prin 9idul tunelului #n mormBntul papei din :vul Mediu. A simit atunci c$ nu era singur. ;mpreun$ cu el, mai era o pre9en$ ?i9ic$ -i s?Bnt$. "$ci papa l$sase un str$>er acolo. e "at!erine de 1enedetto. St$tea singur$, ne#n?ricat$, #n tunelul #ngust, #nv$luit$ #ntr)o be9n$ ?$r$ margini. 8isperat$, #ncerca s$ priveasc$ dincolo de 8

aul ca s$ descopere cine era adev$ratul st$pBn al monedei. ;ncerca, de asemenea, s$)l #mpiedice pe aul s$ intre #n ultimul loc de odi!n$ al lui Silvestru al 22)lea -i s$)i divulge secretul atotputernic. D 3u trebuie s$ intri acolo, spuse c$lug$ria. D aul, #ntoarce)teE strig$ &elen. 3u o provocaE 8ar era prea tBr9iu. aul a continuat s$ #nainte9e. 1rusc, a simit al$turi pre9ena lui &elen. 7uat$ prin surprindere de apariia nea-teptat$ a unui du-man din lumea muritorilor, vr$>itoarea s)a n$pustit dincolo de cortina protectoare a #ntunericului. Acum, adversarele se con?runtau la marginea celui de al nou$lea plan astral. 4epre9entanta luminii -i repre9entanta #ntunericului. D 3u trebuie s$ intriE 3u tre&uie s intri6 aul percepea vag con?lictul, le vedea #ntr)o lumin$ #nceo-at$ pe cele dou$ r$9boinice care se luptau #ntr)un plan spiritual s?Bnta care #-i ?$cuse din credin$ un scut -i monstrul care #ncerca s)o distrug$, trans?ormBndu)se din -arpe #n scorpion -i apoi luBnd #n?$i-area unui lup. Spiritul lui aul era atBt de 9druncinat #ncBt nu mai -tia dac$ se a?la sau nu #ntr)un trup uman. ;n urec!i #i r$sunau strig$te de durere -i disperare. 7a un moment dat, #n ?aa oc!ilor i)au ap$rut c!ipul lui Marie -i al lui 4ac!el, deoarece c$lug$ria se lupta s$)i redea libertatea voinei. 8ar aul a r$mas credincios monedei -i -i)a concentrat puterea asupra misiunii pe care o avea de #ndeplinit descoperirea secretului ascuns #n mormBntul papei Silvestru. Sclav al propriei ambiii -i mBndrii, nu mai avea nicio sc$pare. Acceptase de bun$voie lanurile robiei. S)a au9it atunci un strig$t cumplit, de agonie. aul s)a tre9it din nou #n templul subteran. &elen era lBng$ el, iar acoliii se agitau #n >urul lor. "!ipul ei era cadaveric. entru c$ su?erise o ran$ mortal$, puterea -i e*istena ei pe p$mBnt s)au diminuat dramatic. 8ar tr$ia #nc$. D ro-tiiE ro-tiiE murmur$ ea. Ki)au de9v$luit singura putere 8

pe care o au la dispo9iie. "$lug$ria m$ poate birui, dar nu)i poate opune re9isten$ st$pBnului nostru. 3$scut$ #n lumea muritoare, ea nu)i poate ap$ra de ?orele #ngerului. /c!ii lui &elen sc$p$rau scBntei. D Au pierdut. 3imic nu ne mai poate opri acum. "ardinalul 1enelli a ?ost cel care a g$sit)o de diminea$ lBng$ mormBntul papei Silvestru. :ra convins c$ murise. 8ar, #n cele din urm$, "at!erine de 1enedetto s)a mi-cat. D Spunei)i S?Bntului $rinte, murmur$ ea, c$ l)am v$9ut pe #ngerul #ntunericuluiE :a a vorbit din nou, provocBndu)i ?iori lui 1enelli. "$ci i)a con?irmat ceea ce el -tia de>a. D :ste Simon Magul.

:S"A4'7

"A 20/7'7 SS
<;n cetate era un om, numit Simon, care 9icea c$ este un om #nsemnat@ el vr$>ea -i uimea poporul Samariei. 0oi, de la mic pBn$ la mare, #l ascultau cu luare aminte -i 9iceau+ QAcest om este puterea lui 8umne9eu, cea care se nume-te Mare.R ;l ascultau cu luare aminte, pentru c$ mult$ vreme #i uimise cu vr$>itoriile lui.A Faptele apostolilor >18-22

rinul vr$>itorilor, marele maestru al magiei negre. 8espre Simon Magul, primul eretic, 1iserica -tia multe lucruri@ nu doar 1iblia -i 3oul 0estament apocri? relatea9$ povestea lui #ngro9itoare. 'n adev$rat artist #n crearea ilu9iilor, un slu>itor al diavolului prin e*celen$, Magul a ?ost contemporan cu S?Bntul etru. retin9Bnd c$ este %iul "elui uternic, a ?ost considerat de 1iseric$ drept cel mai mare eretic, pentru c$ a pretins c$ originile sale sunt divine. Ast?el, el a comis un p$cat spiritual #mpotriva S?Bntului 8u!, pentru care nu va mai obine niciodat$ iertarea. ;n ar!ivele secrete ale Caticanului, e*ist$ multe m$rturii despre el -i despre puterile e*traordinare ale r$ului pe care le invoca #n #ncerc$rile sale de a u9urpa rolul lui &ristos. 1iserica a pus #n capul listei c$rilor inter9ise, Decretam Gelasianum, lucrare #ntocmit$ #n secolul al C)lea, scrierile Magului, 8

declarBndu)le <blestemate pentru totdeaunaA #mpreun$ cu autorul lor. Simon Magul, ?iul lui Antoniu -i al 4a!elei, s)a n$scut #n Samaria, 2sraelul de ast$9i. A studiat #nc$ de la o vBrst$ ?raged$ tainele oculte, devenind un adev$rat cunosc$tor al acestui domeniu, dar -i un adept al sectei conduse de 8osit!eus, din care ?$ceau parte dou$9eci -i nou$ de b$rbai -i o ?emeie, :lena. ;n curBnd, Magul (care #nseamn$ <magicianA, a-a cum este cunoscut pretutindeni) -i)a #nlocuit pro?esorul -i a trans?ormat)o pe :lena, o prostituat$ din 0(r, #n amanta sa. :l a venit la 4oma, unde -i)a construit un palat pe o insul$ situat$ #n mi>locului 0ibrului. Aici, Magul -i)a e*pus doctrina, gnosticismul, cunoa-terea mistic$ a ilumin$rii spirituale. Simon Magul susinea #n predicile sale c$ lumea a ?ost creat$ de o putere, care se eri>a #n rolul lui 8umne9eu, dar care nu era de ?apt decBt o palid$ oglindire a 8umne9eului adev$rat. :l pretindea, de asemenea, c$ su?letele umane s)au pr$bu-it din ceruri pe p$mBnt -i numai mBntuitorul omenirii le putea redea din nou per?eciunea. Acest mBntuitor era, ?ire-te, Simon Magul, care pretindea c$ era ?iul 8umne9eului adev$rat. ;n ceea ce)l prive-te pe &ristos, susinea c$ 2isus nu a ?ost cruci?icat, momentul cruci?ic$rii ?iind doar o ilu9ie, -i nu era ?iul %ecioarei Maria. Magul a?irma c$ iubita sa, :lena, era i9vorul #nelepciunii. :a se pr$bu-ise #n lume din tronul ei ceresc, tr$dat$ de #ngerii c$rora ea #ns$-i le d$duse via$. Ace-tia au obligat)o s$ adopte o ?orm$ uman$ ca s)o #mpiedice s$ se #ntoarc$ la 8umne9eul adev$rat. :a va deveni :lena din 0roia, iar Magul a prorocit c$ era condamnat$ s$ ?ie secole de)a rBndul o prostituat$, proprietatea comun$ a omenirii. 8ar, prin puterile Magului, ea se va #ntoarce pe tronul ce i se cuvenea de drept. Magul a predicat #n lung -i)n lat aceast$ dogm$ cea mai cumplit$ bat>ocur$ la adresa lui &ristos. A ?ost #ns$ #mbr$i-at$ de un num$r mare de oameni #ntr)o perioad$ #n care ?iecare cult 8

-i ?iecare sect$ prindea via$ #n rBndul unei populaii ?oarte superstiioase. ;n curBnd, Simon a devenit cunoscut #n #ntregul inut al Samariei, iar oamenii vorbeau cu veneraie despre puterile sale legendare. "$ci se p$rea c$ la ?el ca Mesia putea s$ #nvie morii, s$ #n?$ptuiasc$ minuni, s$ redea mersul ologilor -i orbilor vederea sau s$ invoce spiritele. "are era sursa acestor puteri diabolice nimeni nu -tia, cu e*cepia iubitei sale, :lena. Magul i)a m$rturisit numai ei c$ poseda una dintre monedele lui 2uda, secret pe care #ns$ #l ascundea cu gri>$ de restul omenirii. ;n Samaria, Simon Magul i)a #ntBlnit pentru prima dat$ pe apostoli -i a ?ost ?ascinat de puterea uluitoare a S?Bntului 8u! care pogora prin ei. 8orindu)-i puterile magice pentru el, Magul le)a o?erit bani apostolilor, dar ace-tia i)au spus+
1anii t$i s$ piar$ #mpreun$ cu tine, pentru c$ ai cre9ut c$ darul lui 8umne9eu s)ar putea c$p$ta cu bani L -i poc$ie-te)te pentru aceast$ r$utate a taE

8ar Magul nu s)a c$it pentru p$catul simoniei. :l -i)a #nc$rcat su?letul cu ur$ -i r$utate. A >urat c$ ceea nu va putea s$ aib$ va distruge. Ca distruge religia cre-tin$ asmuind puternicul 2mperiu 4oman #mpotriva ei. Ki nimeni de pe p$mBnt nu)l va putea opri. "$ci Magul credea cu t$rie #n invincibilitatea monedei lui 2uda, pe care nicio ?iin$ uman$ nu o putea birui. 8ar s)a #n-elat #n aceast$ privin$. "ineva putea s)o #n?rBng$. 'n pescar umil. 'n evreu b$trBn. Simon Magul a r$mas #n Samaria, unde a ?ost divini9at ca un 9eu, pBn$ cBnd #n acele timpuri #ntunecate ale 2mperiului 4oman o alt$ ?or$ a r$ului l)a atras #n capitala lumii, la ?el cum magnetul atrage ?ierul #mp$ratul 3ero. 3umit adesea Anti!ristul, omul pe care istoricul liniu cel 8

1$trBn l)a descris ca ?iind <otrava lumiiA, acest #mp$rat burtos, cu picioare subiri, cu un gruma9 ca de taur, cu p$rul blond -i ondulat -i cu pielea iritat$, purtBnd semnele des?rBn$rii, avea s$ devin$ cunoscut #n istorie nu atBt pentru talentele sale mediocre #n arta dramatic$, ci pentru c$ a e*ploatat la ma*imum cru9imea -i depravarea cet$enilor 4omei. 3ero este cel care a #ncura>at toate mani?est$rile r$ului. ;mbr$cat ca un gladiator, conducea ?recvent m$celurile din "ircus Ma*imus@ dansa #n sBngele victimelor, cuprins de e*ta9@ i) a trans?ormat pe cre-tini #n tore umane, destinate s$)i lumine9e gr$dinile@ tr$gea la sori victimele ce urmau s$ ?ie violate. 3ero era un monstru prin e*celen$ cBnd era vorba de cru9ime -i depravare. "apabil s$ corup$ lumea uman$, lui 3ero #i lipsea #ns$ singurul lucru care l)ar ?i putut a>uta s$)-i e*tind$ nesting!erit ?aptele de corupie -i persecuie. 8ar -tia c$ cineva #l putea a>uta. 3ero a pornit, a-adar, #n c$utarea unei monede. ;mp$ratul l)a rugat pe vr$>itor s$ se #n?$i-e9e #naintea lui. "$l$toria din Samaria spre 4oma a ?ost lung$. 8ar, #n cele din urm$, Magul a traversat onte %abricio -i a intrat #n 4oma cetatea nedrept$ilor, noul 1abilon, cum o numeau cre-tinii. ;ntBlnirea dintre aceste spirite ale #ntunericului a ?ost memorabil$. :i au pl$nuit apoi #mpreun$ cum s$ con?ere r$ului puteri depline #n imperiu, ?aptele crude ale lui 3ero de pBn$ atunci p$rBnd prin comparaie o >oac$ de copii. 8ar #n acest moment atBt de ciudat din istoria omenirii, al #ntBlnirii dintre ace-ti doi demoni, un apostol a traversat acela-i pod@ el a sosit #ns$ #n mare tain$. 8incolo de insula unde Simon Magul avea s$)-i cl$deasc$ #n curBnd palatul -i templul, #n partea evreiasc$ a 4omei, 0rastevere, printre vame-i, ar$mari, c$m$tari -i luntra-i, -i)a g$sit s$la-ul #n spatele pr$v$liilor ANuila -i riscilla un pescar anal?abet -i c$runt, #mpreun$ cu scribul s$u, Marcu. Ki S?Bntul etru c$uta o moned$. 8

;n scurt timp, Magul a devenit ?aimos la 4oma, respectat de cei bogai -i puternici. :ra de)acum ?avoritul lui 3ero. ;nsoit #ntotdeauna de credincioasa lui :lena -i de un cBine negru, uria-, el #-i ?$cea o intrare spectaculoas$ la petrecerile de la "urte, provocBnd pretutindeni team$. Se p$rea c$ putea s$ comunice cu spiritele, s$ invoce du!uri, s$ #nvie morii sau s$ trans?orme pietrele #n pBine. 8ar, mai mult decBt atBt, putea s$ citeasc$ #n stele la ?el de u-or ca #ntr)o !art$ uman$. 3imeni nu putea s$)l provoace pe Simon Magul, deoarece sem$na groa9$ -i moarte pe oriunde trecea. Se l$uda c$ putea s$ cree9e c!iar -i ?iine umane #n9estrate cu su?let. <:u sunt "uvBntul lui 8umne9euA, spunea el. <:u sunt cel divin, S?Bntul 8u!, 8umne9eul cel Atotputernic.A 7ui 3ero #i pl$ceau aceste a?irmaii impresionante. Ktia, #ns$, c$ numai el, 3ero, avea origini divine. 8ar puin$ competiie nu strica era distractiv. "el puin, un timp. 8ar ?ericirea se d$ cu linguria. ;ntr)o dup$)amia9$, 3ero i)a propus Magului s$ vin$ a doua 9i pe "Bmpul lui Marte, un teren destinat paradelor)militare din 4oma. 8e ceH "a s$)-i m$soare ?orele cu un alt magician. :ra, ?ire-te, o p$c$leal$, le)a spus #mp$ratul curtenilor s$i. :l le)a #mp$rt$-it secretul. "el mai puternic vr$>itor din #ntregul 2mperiu 4oman avea s$ se ia la #ntrecere cu un evreu pr$p$dit, care (o s$ rBdei, voi, romaniE) i)a spus lui 3ero c$ #l va #nvinge pe Mag. "u o noapte #nainte ca Simon s$)-i p$r$seasc$ palatul, :lena a venit la el. 2)a spus c$ avusese un vis #ngro9itor. C$9use #n stele c$ el va ?i #n?rBnt de om care purta #nsemnele pe-telui. 7)a rugat pe Simon Magul s$ nu plece, dar el a ignorat)o. :ra imposibil. 2nterpretase gre-it mesa>ul stelelor. :l nu -i)a mai b$tut capul s$ veri?ice spusele ei. D M$ voi #ntoarce, #i promit, i)a spus el, traversBnd pentru ultima oar$ onte %abricio. Scena care l)a #ntBmpinat pe vr$>itor pe cBmpul de lupt$ i)a 8

#ncBntat privirile. 3ero era #nve-mBntat #ntr)o mantie esut$ din ?ir de aur (un cadou pe care -i)l ?$cuse singur, ca de obicei). :ra #ncon>urat de soldaii din garda pretorian$, dar -i de senatori, cavaleri -i ambasadori, care se gudurau cu toii la picioarele lui, dornici s$)i intre #n graii. Apoi urma norodul, ner$bd$tor s$ vad$ acest act din cea mai recent$ pies$ de comedie #nainte de a asista la cursele din arena circului. 8up$ ce Magul -i)a #nc!eiat introducerea pres$rat$ cu vorbe de du!, #mp$ratul l)a pre9entat pe magicianul cel <puternicA, ce st$tea #n spatele mulimii. :ra #ntr)adev$r o glum$ ?oarte bun$, iar publicul era #ncBntat. <4ivalulA Magului era un evreu b$trBn, ce #mpr$-tia #n >urul s$u du!oarea din 0rastevere. :l era #nsoit de avel din 0arsus. Spectatorii se pr$p$deau de rBs. 8up$ ce veselia s)a mai diminuat, Magul a vrut s$ plece. l$nuise -i alte distracii pentru 9iua aceea. ;mp$ratul #ns$ l)a c!emat #napoi, ?$cBndu)i semn cu degetul. :l i)a ar$tat un turn #nalt de lemn, care ?usese construit de soldaii lui. D 8ac$ e-ti cine pretin9i c$ e-ti, atunci poi s$ 9bori, i)a spus 3ero magicianului s$u pre?erat. ;ncura>at de strig$tele mulimii, Simon Magul, pretinsul %iu al 8omnului, s)a #ndreptat spre turn. "Bnd a a>uns la ba9a acestuia, ie-ind din mulime, de el s)a apropiat o ?emeie. :lena era tulburat$. "!inuit$ de visul ei, ea venise dup$ el de la palat. D 3u)l provoca pe acest om, SimonE l)a implorat ea. :ste mai puternic decBt tine. Magul #ns$ a i9bucnit #n rBs. D "ine m$ poate dobor#H 3u sunt eu oare &ristosH 8ar se #n-ela. 'n om #l putea birui. 3u avea spri>inul monedei -i nici nu avea puteri supranaturale. 8ar magia sa era mai mare decBt #ntregul univers. "redina. %aptele s?inilor apostoli etru -i avel relatea9$ povestea+ Apoi, Magul s)a urcat #n turn #n ?aa celor pre9eni -i #ncununat 8

cu lauri -i)a #ntins mBinile -i a #nceput s$ 9boare. "Bnd 3ero l)a v$9ut 9burBnd, i)a spus lui etru+ <Spusele lui Simon sunt adev$rate@ dar tu -i avel suntei ni-te mincino-i.A Atunci, etru a spus+ <Cei vedea de)ndat$ c$ noi suntem adev$raii discipoli ai lui &ristos@ dar el nu este &ristos, ci un vr$>itor -i un ?$ptuitor de rele.A <2nsi-ti, s$ #nelegA, a spus 3ero. < rive-te, 9boar$ spre ceruriLA etru, privindu)l pe Simon cu ?ermitate, a spus+ <#ngeri ai lui Satana, care #l purtai prin aer, ca s$ #n-elai inimile celor necredincio-i, v$ con>ur prin puterea 8omnului care a creat toate lucrurile -i prin puterea lui 2isus &ristos, care #n cea de a treia 9i s)a ridicat din mori s$ nu)l mai purtai pe aripile voastre -i la p$mBnt s$)l doborBiEA Ki atunci, Simon Magul a c$9ut #ntr)un loc numit Cia Sacra, adic$ 8rumul S?Bnt, pierind de mBna unui destin r$u. MBniat de moartea magicianului s$u pre?erat, 3ero a >urat s$ se r$9bune. Ki a reu-it. "Bteva luni mai tBr9iu, S?Bntul etru a ?ost r$stignit cu capul #n >os #n gr$dinile lui 3ero. :l nu s)a opus sorii, nu -i)a ?olosit puterile spirituale, lucru care l)a uimit pe 3ero -i mai mult. Apoi, #n ciuda e?orturilor disperate pe care le)a depus, 3ero nu a g$sit trupul apostolului. Ki mai e*ista ceva care sc$pase c$ut$rilor asidue ale #mp$ratului, c$ut$ri care au #ncetat odat$ cu sinuciderea lui #n anul 68 dup$ &ristos. Moneda lui 2uda care aparinuse Magului. 1enelli st$tea #naintea papei. Misiunea era imposibil$. :rau condamnai. S?inte $rinte, nu mai putem #mpiedica distrugerea 1isericii. 3umai S?Bntul etru l)ar ?i putut birui pe Simon Magul. C$ implor s$ ordonai desc!iderea mormBntului papei Silvestru al 22)lea. oate c$ ne va a>uta #n lupta noastr$ #mpotriva r$ului suprem. Sau, cel puin, c!emai)l #napoi la 4oma pe p$rintele du!ovnicE onti?ul nu i)a r$spuns. 8

D S?inte $rinte, este adev$rat ce)am a?latH "at!erine de 1enedetto a p$r$sit CaticanulH #ntreb$ 1enelli. D A ?$cut tot ce i)a stat #n putin$ pentru noi la 4oma. Acum, noi doi trebuie s$ ne lupt$m #mpotriva Magului. 1enelli vedea #ndoiala din oc!ii papei. Suveranul ponti? nu -tia ce s$ ?ac$. 3u avea capacitatea de a vedea viitorul -i crea impresia unui om ne!ot$rBt, care nu -tia ce deci9ie s$ ia #n vremuri de restri-te. D "e putem s$ ?acemH spuse 1enelli, c!inuit de gBnduri tulburi. $rea c$ ponti?ul accepta destinul cu resemnare, ca -i cum capitulase de>a #n ?aa du-manului. 2oan al VVC)lea a c$9ut pe gBnduri. D &ai s$ vedem dac$ acest om, aul, va ?ace pasul ?inal, iar moneda va c$p$ta puteri deplineE 8ac$ va accepta din proprie voin$ s$)-i vBnd$ su?letul, lupta va ?i pierdut$. oate c$ #ns$ se va r$9gBndi #n ultima clip$ -i nu va permite cucerirea lumii de c$tre ?orele r$ului. D 8ar, S?inte $rinte, ce ?acem dac$ va acceptaH #ntreb$ 1enelli disperat. "ine #l poate #nvinge pe MagH D 3imeni, r$spunse ponti?ul. 3iciun om nu)i poate opune re9isten$. Acest lucru este adev$rat. 1enelli a e9itat. 8ar trebuia s$)-i descarce su?letul. D "redei c$ unul dintre noi p$rintele du!ovnic, "at!erine de 1enedetto sau eu v)am putea tr$daH "redei #n pro?eia papei Silvestru potrivit c$reia 1iserica va pieri dac$ una dintre monede a>unge #n mBinile persoanei celei mai apropiate din antura>ul papeiH D 8a, a ?ost r$spunsul cumplit. D Ki atunci, ce ?acem dac$ Magul #-i ?ace apariia lumeH D A-tept$m. D "e a-tept$mH Sau pe cineH strig$ 1enelli. D Cenirea pescarului, r$spunse papa #ncet.

"A 20/7'7 SF

<8omnul nu intenionea9$ s$ pun$ cap$t p$catelor umane, pe care omul le #n?$ptuie-te din proprie voin$, precum lep$darea de credin$ -i adorarea diavolului, lucruri care depind de liberul arbitru al omului.A Malleus Maleficarum, "odul de rocedur$ enal$ pentru condamnarea vr$>itoarelor

D 0rebuie s$ a>ungem #n cel de al nou$lea plan astral. &elen -i aul st$teau #n templul subteran. :l #-i d$dea seama c$ ea era r$nit$ de moarte. ;n con?runtarea cu "at!erine de 1enedetto, #n ?aa mormBntului lui Silvestru al 22)lea, &elen #-i pierduse o mare parte din energia spiritual$. Se p$rea c$ puterea c$lug$riei ?$cuse o sp$rtur$ #n vasul care ad$postea su?letul ei -i ?ora acestuia se scurgea acum implacabil. "u toate acestea, de-i c!ipul lui &elen #mb$trBnise, iar trupul ei p$rea s$ se ?i 9bBrcit, i9vorul r$ut$ii nu secase. Ki nici dorina ei acerb$ de a)i returna moneda lui 2uda st$pBnului ei nu se diminuase. Asta pentru binele eiE D "redeam c$ ne #ntoarcem acas$. D 3u avem timp, spuse &elen. Aceste spirite s)ar putea s$ ne atace din nou, apelBnd la a>utorul altora. :a s)a ridicat de pe unul dintre scaunele de granit -i a p$-it #n interiorul pentagramei. 8

D aul, ascult$)m$ cu atenieE spuse ea, tu-ind ?oarte tare. 0e a?li pe ultima sut$ de metri. 8incolo de cel de al nou$lea plan astral, nicio ?iin$ uman$ nu poate s$ treac$. Moneda te va a>uta s$ str$bai aceast$ ultim$ parte din c$l$toria ta astral$. Apoi, nimeni -i nimic nu)i va mai sta #n cale. D Ki dac$ reu-esc s$ trec -i de aceast$ ultim$ #ncercareH D Cei c$p$ta puterea -i #nelepciunea unui #nger -i vei putea s$ sonde9i adBnc realitatea cosmic$ a lucrurilor. 8eci9ia #i aparine. 0otul depinde numai de tine. 8ar liberul arbitru al lui aul nu mai e*ista. :l nu mai putea s$ ia o !ot$rBre corect$, deoarece c!intesena r$ului pusese de mult st$pBnire pe el. /menirea, lumea, persoanele dragi lui nimic din toate acestea nu mai avea valoare pentru el. uterea -i #nelepciunea unui #nger repre9entau un dar inestimabil, pe care nu)l putea re?u9a indi?erent care ar ?i ?ost consecinele. Ca ?i cel mai #nelept -i cel mai important om din lume. ;i va ridica -i #i va dobor# pe oameni dup$ bunul s$u plac. &elen #l urm$rea cu atenie. :l nu)-i d$dea #nc$ seama de consecinele acestui dar. D 'nde este monedaH #ntreb$ aul ner$bd$tor. D :a e*ist$ doar #n planul teluric acum. 3u trebuie decBt s$ te gBnde-ti la ea -i #-i va ?ace imediat apariia. aul a #nc!is oc!ii. ;naintea lor a ap$rut moneda lui 2uda. Avea o culoare ro-u)intens culoarea sBngelui. D S$ mergemE spuse el simplu. Au p$-it #mpreun$ #n interiorul pentagramei pentru a vi9ita ultimul plan astral cel de al nou$lea. aul st$tea lBng$ &elen. 0receau printr)o ?urtun$ ciudat$ de 9$pad$. 3u e*ista nimic nici noiunea timpului -i niciun punct de re?erin$ doar 9$pada care se a-ternea peste ei. aul a reali9at atunci c$ era doar o vi9iune cosmic$, iar <?ulgii de 9$pad$A pe care #i vedea erau de ?apt constelaii -i planete ?$r$ num$r. %urtuna de 9$pad$ a ?ost apoi #nlocuit$ de un #ntuneric nem$rginit. aul a #nceput apoi s$)-i con-tienti9e9e propria ?iin$, ca -i pe aceea a lui &elen. 2 se p$rea c$ #ncercau s$ lase un semn 8

#n #ntunericul ce)i #ncon>ura. Silueta lui &elen se contura #n nuane de galben, #n timp ce ?orma lui era #nv$luit$ #ntr)o lumin$ ro-ie, palid$. D rive-teE 8in #ntuneric a venit lumina. ;n ?aa lui aul, s)a ivit "alea. $rea o c$rare uria-$, ce nu putea ?i m$surat$ prin mi>loace umane sau cere-ti. 2e-ind din #ntunericul etern, avea o str$lucire ?ascinant$. 3u e*ista nici #nceput -i nici s?Br-it acesta era drumul etern al tuturor spiritelor. Ci9iunea mistic$ s)a sc!imbat apoi. "alea p$rea acum o scar$ in?init$. :ra #nv$luit$ de cercuri de lumin$ care creau un vBrte> ameitor de #n$limi -i adBncuri. D 'nde suntemH D Aceasta este "alea, spuse &elen. 8rumul pe care #l str$bat toate spiritele. 0oate lucrurile pe care le)ai v$9ut #n planurile astrale -i toate nivelurile universului se reg$sesc aici. ;n ?uncie de percepie, poi vedea unul sau mai multe lucruri. D 8ar uneori, pare un cerc, nu o c$rare. D Asta pentru c$ poate ?i v$9ut$ r$spunse &elen decBt de cei care sunt mai presus de orice limite umane -i cere-ti. A-a m)a #nv$at st$pBnul meu. :a se sc!imb$ c!iar -i pentru #ngeri sau ar!ang!eli. 0oat$ lumea percepe "alea #ntr)un mod cu totul di?erit. 4evelaiile tale nu sunt identice cu ale mele, iar din perspectiva ta, "alea este in?init$. D "e se a?l$ dincolo de percepia #ngerilor -i a ar!ang!elilorH D 8omniile, puterile -i st$pBnirile. D Ki mai presus de toate acesteaH D 0ronurile. Apoi, urmea9$ !eruvimii -i sera?imii. :*ist$ nou$ cete #ngere-ti #n ierar!ia cereasc$. 8ar dincolo de aceste nou$ cete de #ngeri, e*ist$ mai multe mistere dumne9eie-ti. D A-adar, e*ist$ un 8umne9eu. D 8a, ?ire-te, spuse &elen. 1inele -i r$ul accept$ e*istena lui 8umne9eu, o esen$ transcendental$, ?$r$ limite -i ?orme ?i9ice, din care se nasc toate lucrurile. ercepia este #ns$ di?erit$. D ;n ce sensH 8

D 1a9a lucrurilor pe care noi o numim 8umne9eu #-i continu$ &elen -irul minciunilor este nem$rginit$@ este un nimic in?init, care conine totul. 3u are granie, indi?erent dac$ este vorba de bine sau de r$u. Se revars$ ?$r$ restricii, iar "alea pe care o ve9i ?ace parte din aceast$ <esen$A. 3u poate ?i st$pBnit$ -i nu se #ncadrea9$ #n niciun tipar. 3u cunoa-te iubirea, dar nici ura. 3u rBvne-te -i nu dore-te nimic. :*ist$ pur -i simplu. 3u are rivali sau oponeni. Accept$ totul ?iecare gBnd, ?iecare ?iin$, ?iecare lume, ?iecare putere, ?iecare concept. "uvBntul de?ine-te totul. Acestea sunt #nv$$turile pe care le)am primit de la st$pBnul meu, care este mult mai puternic decBt mine. 8in acest "uvBnt se na-te ierar!ia cereasc$, dar pentru c$ cetele #ngere-ti nu sunt un #ntreg, apar contradiciile. :le rBvnesc s$ devin$ un #ntreg -i ?iecare se lupt$ s$ se reuneasc$ cu sursa primordial$. Ki a-a se nasc c$ile binelui -i r$ului. D "e se #ntBmpl$ cu omenireaH #ntreb$ aul. D Am a?lat, spuse ea, c$ lumea s)a creat dintr)o particul$ minuscul$ a "$ii Supreme -i tBn>e-te la rBndul ei s$ se re#ntoarc$ la i9vorul care i)a dat via$. Apoi, puterile mai mari decBt #ngerii, cei doi ?ii, au #ncercat amBndoi s$ domine lumea p$mBnteasc$, dar din motive di?erite. %iul 8omnului a vrut s)o st$pBneasc$ pentru ca oamenii s$)l ridice #n sl$vi. 8ar el a #ncercat s$ impun$ anumite condiii. 7e)a spus oamenilor c$ pot merge pe calea 8omnului numai prin intermediul lui, urmBndu)i pa-ii ?$r$ crBcnire. "el$lalt ?iu nu a impus #ns$ nicio condiie. :l le)a o?erit oamenilor libertatea de a ?ace tot ce)-i doresc@ c$ci cel$lalt ?iu -tia c$ 8umne9eu era mai presus de orice limite, contradicii, lupte, ne#nelegeri, #nceputuri sau s?Br-ituri. :*ista pur -i simplu. Ki cel$lalt ?iu i)a #nv$at pe oameni c$ pot s$)l g$seasc$ pe 8umne9eu apelBnd la liberul lor arbitru, alegBnd dup$ bunul lor plac. D 3u e*ist$, a-adar, bine -i r$u. D 0u ai spus)oE r$spunse &elen. ;n ?inal, oamenii nu au de ce s$ se certe. 3imeni nu -i)l disput$ pe 8umne9eu -i nimeni nu 8

#ngr$de-te liberul arbitru. oi s$ urme9i calea lui 8umne9eu a-a cum consideri tu de cuviin$. Ai ?ost #nv$at #n mod gre-it c$ r$ul are un sens negativ -i conotaii peiorative@ c$ este prin e*celen$ antagonist. 8ar nu este adev$rat. :l nu #ncearc$ s$ de9bine oamenii@ nu impune limite morale, restricii sau pedepse pentru nesupunere. :l spune doar c$ oamenii sunt liberi s$ ?ac$ tot ce doresc, ?$r$ s$ ?ie pedepsii pentru ?aptele lor. "u a>utorul monedei, vei descoperi singur acest lucru. 3u trebuie s$ cre9i ce) i spun eu. D 8ar ce sunt aceste monedeH D Sunt ni-te monede #nc$rcate de simboluri. :le repre9int$ r$splata pe care a primit)o 2uda 2scarioteanul pentru c$ l)a adus pe &ristos #n ?aa >ustiiei. D 8ar &ristos a ?ost tr$dat. D 3u, nu a ?ost tr$dat, spuse &elen, A regi9at singur aceast$ pies$ de teatru. entru c$ era ?iul 8omnului, situBndu)se mai presus de ierar!iile umane -i cere-ti, &ristos se putea ridica singur din mori, ?$r$ s$ invoce puterea lui 8umne9eu. :l cerea ca toi oamenii s$ i se #nc!ine, aceasta ?iind singura cale spre 8umne9eu. 8ar a dat gre-, iar omenirea l)a >udecat -i l)a condamnat pentru aceast$ doctrin$ ?als$. Singurul lucru pe care nu l)a putut lua oamenilor a ?ost liberul arbitru posibilitatea de a)l vedea pe 8umne9eu ?$r$ s$)l asocie9e invariabil cu &ristos. 0u poi s$ ai lumea la picioarele tale. D 8ac$ #l renegH D 8a, numai dac$ renegi aici, pe "alea Suprem$, puterea pe care o are asupra ta. Moneda #i va o?eri atunci tot ce)i dore-ti. A-a cum l)a condamnat pe el, te va elibera pe tine. D Ki ce cuvinte trebuie s$ rostescH D Moneda i le va spune. aul, nu pot s$ te #nsoesc mai departe, c$ci nu am voie s$)i in?luene9 !ot$rBrea. SpunBnd acestea, lumina palid$, g$lbuie, care o #nv$luia, a disp$rut, ca -i cBnd spiritul ei nu mai era al$turi de aul. 8ar &elen a r$mas lBng$ el. 8e-i nu era st$pBna monedei, era #nc$ 8

pa9nicul ei. Spiritul lui aul se a?la pe marginea cea mai #ndep$rtat$ a celui de al nou$lea plan astral. e p$mBnt, "at!erine de 1enedetto se ruga #n ?aa altarului din m$n$stirea ei. 6inBnd #n mBn$ moneda lui 2uda, aul a v$9ut)o o ?emeie b$trBn$ -i ?ragil$. D Spiritul minte, aul, spuse ea. 8ac$ vei ?olosi moneda, vei deveni sclavul st$pBnului care domne-te peste 6arina sBngelui. :l caut$ o comoar$ nepreuit$, pe care tu ai primit)o de>a viaa ve-nic$. D 8ar nu v$d nicio comoar$. "um pot s)o g$sescH D 3umai prin iubire -i credin$. Ki acestea #i vor ?i date dac$ le ceri. 3u e*ist$ alt$ cale. :a nu poate ?i cump$rat$, nu poate ?i cucerit$, nu poate ?i ?urat$. 3u e*ist$ putere pe p$mBnt sau #n cer care s)o poat$ lua din ascun9$toarea ei. 0u nu e-ti st$pBnul acestei monede, aul. Adev$ratul ei st$pBn te va controla a-a cum #i controlea9$ pe toi ceilali. "$ci cel care deine moneda #ncearc$ s$)i distrug$ su?letul -i tot ceea ce iube-ti, s$ te trans?orme pentru totdeauna #n sclavul lui. 0e implor, nu ?ace astaE aul simea cum su?letul #i era cople-it de cuvintele c$lug$riei. 8ar #n timp ce ea #ncerca s$)i arate calea cea dreapt$, puterea in?init$ a monedei, dragostea de sine egoist$, #-i picura veninul #n inima lui aul. :l luase de>a o !ot$rBre. 0otul pentru elE 4idicBnd moneda spre cer -i vorbind #ntr)o limb$ necunoscut$ pe p$mBnt, a strigat+ D 4eneg puterea lui 8umne9eu. 4eneg pentru totdeauna mBntuirea su?letului meu. ;n acel moment, aul nu se mai a?la #n ?aa unui drum drept, ci st$tea la o r$scruce, de unde porneau dou$ c$r$ri una spre dreapta -i una spre stBnga. Atunci, rugile lui "at!erine de 1enedetto s)au ?$cut din nou au9ite. D 3u ?ace asta, te implorE 8ac$ vei merge mai departe, nu te vei mai putea mBntui niciodat$. 8

6inBnd #n continuare moneda #n ?aa lui, aul a spus+ D Accept puterea acestei monede. 8in propria mea voin$. 4$scrucea a disp$rut. "alea devenise din nou una singur$. aul a pornit pe c$rarea care se #ndrepta spre stBnga, pentru c$ cea dreapt$ era pierdut$ pentru el. ;n timp ce #nainta, vi9iunea s) a sc!imbat. 1i?urcaia s)a trans?ormat #ntr)un tunel. rin el se vedea un pod #ngust, ca o a$ tras$ de un ac. Ki asta deoarece drumul spre abis este o ilu9ie pBn$ la cap$t o bat>ocur$ adus$ c$ii luminii, pentru c$ #n realitate c$rarea este destul de larg$ pentru a putea permite accesul #ntregii omeniri. &elen l)a urm$rit pe aul plecBnd. D Adio, spuse ea. "Bnd se va #ntoarce #n lumea oamenilor, aul nu va mai ?i niciodat$ ca #nainte. Ca ?i sclavul Magului -i la urm$toarea l$sare a #ntunericului vr$>itorul #l va poseda de?initiv. / alt$ ?iin$ uman$ a ?ost martora acestui eveniment cumplit. ;naintea altarului lui 8umne9eu, "at!erine de 1enedetto a privit c$rarea #ngust$ a r$ului, pBn$ #n adBncurile abisului. A v$9ut pre9ena spiritului care va distruge lumea, adev$ratul st$pBn al monedei. 2nima ei a ?ost cuprins$ de o mB!nire ?$r$ margini. "$ci Simon Magul, #ngerul #ntunericului, #-i #ncepuse c$l$toria.

"A 20/7'7 S.

<Sc!imbBnd percepiile interioare -i dispo9iiile su?lete-ti, diavolul poate s$ modi?ice aciunile -i capacit$ile ?i9ice, mentale -i emoionale, ?olosindu)se de toate organele ?i9ice, a-a cum stau m$rturie spusele S?Bntului 0oma. Ki de aceast$ natur$ credem c$ au ?ost ?aptele lui Simon Magul #n povestirile care se spun despre el.A Malleus Maleficarum, "odul de rocedur$ enal$ pentru condamnarea vr$>itoarelor

4ac!el s)a n$pustit #n camera mamei ei din m$n$stire. Marie s)a tre9it speriat$. D Au venit. D "ineH D Spiritele r$ului. Sunt a?ar$. 0ulburat$, Marie s)a ridicat din pat -i s)a uitat pe ?ereastr$. ;n #ntuneric, vedea ?oarte clar acum proieciile astrale, pentru c$ ?orele r$ului e*ercitau o in?luen$ e*traordinar$ asupra gBndurilor ei. ;ncercau s$ o atrag$ #n lumea spiritelor. 2maginile pe care le vedea erau la ?el de vii ca pe p$mBnt, dar de o intensitate mult mai mare. 7upii pBndeau #n gr$din$, vulturii st$teau pe acoperi-, gata de atac, -erpii se urcau pe >g!eaburi, 8

iar scorpionii se ?uri-au pe pereii din lemn. A-teptau comanda st$pBnului lor. S)a au9it un 9gomot la u-$ -i spiritele r$ului s)au ?$cut nev$9ute. :ra maica stare$. D 3u suntei #n siguran$ aici. :a le)a condus apoi pe sc$ri pBn$ #n apartamentele c$lug$rielor. 4ac!el, trebuie s$ dormi aici. Apoi, continu$ #n -oapt$+ :ste aproape de capel$. D 'nde este p$rintele du!ovnicH #ntreb$ Marie. 2maginile pe care le v$9use nu)i d$deau pace. / vor #nnebuni@ asta era intenia lor, era convins$ de asta. 3u mai vedea lucrurile din lumea uman$ a-a cum erau #n realitate@ p$reau #nceo-ate ca -i cBnd #i sl$bise vederea. D Cino cu mineE r$spunse c$lug$ria. e drum, maica stare$ a privit)o pe Marie -i i)a spus cu glasul cople-it de mB!nire+ uterea lor este din ce #n ce mai mare. D "e putem s$ ?acemH D S$ ne rug$m este singurul lucru pe care #l putem ?ace. 3u putem s$ opunem re9isten$ ?orelor spirituale #n aceea-i manier$ #n care ne lupt$m cu ?orele umane. 8ar, copila mea, continu$ ea, privind)o pe Marie, 8umne9eu nu te)a uitat. $rintele du!ovnic se a?l$ aici ca s$ aib$ gri>$ de tine. Au urcat sc$rile -i au intrat #n biroul ei. este cBteva minute, a venit -i p$rintele du!ovnic. "!ipul lui era ca o carte desc!is$ #n care Marie a citit totul. D Marie, spuse el, luBnd)o cu blBndee de mBn$. Spiritul #-i va ?ace #n curBnd apariia aici. D Spunei)mi, r$spunse Marie, plBngBnd, de ce trebuie eu -i ?etia mea s$ su?erim atBt de multH :ste nedrept, continu$ ea, cl$tinBnd din cap. 8umne9eu nu este drept. :l m)a tr$dat, m)a l$sat #n mBinile du-manilor mei. "$lug$rul nu a rostit niciun cuvBnt. D aul a gre-it, spuse ea cu ?urie. 7e)a tr$dat pe surorile 8uOes. :le sunt #ndrept$ite s$ cear$ r$9bunare. 8ar eu nu am 8

nicio vin$. Am dreptul s$ cer #ndurare. 3u este a-aH D Marie, r$spunse c$lug$rul, nu cunoa-tem c$ile 8omnului nici tu, nici eu. Moneda #l pune la #ncercare nu doar pe aul, ci pe noi toi. 8omnul #ndeamn$ la umilin$ 1iserica, a-a cum #i #ndeamn$ -i pe oamenii de rBnd. 3imeni nu scap$ de moarte sau de ispite #n aceast$ lume, nici m$car lociitorul lui &ristos. 8ar noi trebuie s$ >udec$m lucrurile la sf+rit, nu #n timpul des?$-ur$rii lor. Ki sunt convins c$ tu -i 4ac!el nu v$ ?acei vinovate de nicio ?$r$delege. Marie s)a ridicat s$ plece. D 3u m$ mai interesea9$ viaa mea, dar v$ rog s$)mi promitei un lucru. "$ vei r$mBne al$turi de ?etia mea pBn$ la s?Br-it. $rintele du!ovnic -i)a adBncit privirea #n oc!ii ei bBntuii de spaim$. "!ipul ei era aidoma lui 2ov. D ;i promit. 1enelli s)a tre9it din somn, simindu)se cumplit de r$u. A vomitat #ntr)un lig!ean. Starea lui se #nr$ut$ea. Avea s$ moar$ #n curBnd. Somnul #i era mereu tulburat de co-maruri. Cise macabre, vise #nsp$imBnt$toare, din care se tre9ea n$du-it -i speriat de moarte. ;ntr)un vis, era #n mi>locul unei mulimi. /amenii rBdeau -i se #ngr$m$deau unii #ntr)alii. Ki el rBdea, ?ericit c$ se a?l$ printre ei #n 9iua aceea #nsorit$, de-i nu -tia motivul veseliei lor. Atunci, cineva a strigat+ D CerberaE Atac$E 1enelli a au9it ip$tul -i ca toi cei din >urul lui l)a preluat cu aceea-i intensitate. 6ipa cu pasiune, #n timp ce c!ipul #i tr$da e*ta9ul. Apoi, a #neles motivul pl$cerii sale. A v$9ut cu durere cum o ?eti$, cuprins$ de spaim$, ?ugea cu disperare din calea vBn$torului nemilos o leoaic$ ?l$mBnd$. Mintea -i su?letul s$u erau cople-ite de o umilin$ greu de descris #n cuvinte. Am ?ost 8

acolo, se gBndea el. Sunt condamnat pe veci. 1enelli s)a ridicat din pat gemBnd. A cercetat cu privirea dormitorul s$u simplu din Catican. Se simea prea r$u ca s$ se #ntind$ din nou #n pat, sec$tuit de disperare -i lipsit de speran$. Ai ?ost acolo, #i spunea vocea, ai ?ost acolo. :l o au9ea din l$untrul s$u. "ardinalul a p$r$sit camera -i a traversat piaa spre basilica S?. etru. Se #n$la semea$ -i unic$ prin grandoarea ei. 2ntrBnd #n biseric$, a #nceput s$ se mustre pentru de?ectele -i p$catele sale. <Ai a>uns la -ai9eci -i cinci de ani -i n)ai reali9at nimic. ori roba de cardinal, dar nu o merii. :-ti -e?ul 2nc!i9iiei, dar ai dat gre-. 0u aveai misiunea s$ te con?runi -i s$ distrugi r$ul. 8ar nu ai ?$cut nimic. Ai ignorat revelaia pe care ai avut)o. S?Bntul $rinte -tie asta, a-a cum este con-tient -i de nevrednicia ta.A 1enelli s)a #ndreptat spre altar, apoi a coborBt #n grota subteran$. "ontinua s$)-i ?ac$ repro-uri+ <"ine e-ti tu, 1enelli, s$ te compari cu "at!erine de 1enedetto sau cu p$rintele du!ovnicH Ai o ?uncie #nalt$, dar nu cuno-ti noiunea de s?inenie. :i nu au nicio ?uncie, dar #-i #ndeplinesc #ndatoririle ?a$ de 8umne9eu -i poate c!iar mai mult de)atBt.A A trecut peste c$r$mi9ile #mpr$-tiate pe podea -i a intrat #n tunel. <Ai ?ost !$r$9it cu un talent, pe care #ns$ l)ai ignorat. 8umne9eu nu are nevoie #n #mp$r$ia 7ui de administratori -i conopi-ti. "Bnd ai ?$cut ultima dat$ o ?apt$ caritabil$H "Bnd i)ai a>utat pe cei nevoia-iH "Bnd ai avut gri>$ de cei bolnaviH "Bnd le) ai o?erit dragoste celor lipsii de iubireHA 1enelli a str$b$tut tunelul. A luat un tBrn$cop pe care muncitorii #l l$saser$ la intrare. <;n?$ptuie-te ceva@ nu)i de9am$giE 8esc!ide mormBntul papei SilvestruE 2a moneda -i pune)o lBng$ celelalte #n mormBntul S?Bntului etruE "el puin pe aceasta, Magul nu o va mai putea ?olosi.A 1enelli st$tea #n ?aa ?undaiei obeliscului -i a crucii mari, 8

vopsite cu ro-u. 4idicBnd tBrn$copul, a lovit 9idul cu putere de cBteva ori. S)a oprit #ns$ brusc. rivirea i)a c$9ut asupra cuvintelor+ Sal$a me, ,edemptormundi. "ardinalul s)a a-e9at pe podea, gemBnd. Ki)a revenit dup$ cBteva minute. Spiritele m$ ademenesc, #-i spuse el. M$ ispitesc s$ iau moneda -i s)o ?olosesc pentru propriul meu interes@ -i se dovedesc mai puternice. :u sunt cel care voi tr$da. :l a aruncat apoi tBrn$copul. A p$r$sit tunelul, mB!nit. &elen a-tepta #n templul subteran. 7umBn$rile din interiorul pentagramei au #nceput s$ pBlpBie -i apoi s)au stins. entagrama a disp$rut -i ea ca -i cBnd ar ?i ?ost #nv$luit$ #ntr)o cea$ deas$. 8in interiorul ei, a ap$rut un nor de ?um negru -i gros, care s)a materiali9at apoi #ntr)un spectru atotputernic, #nve-mBntat #n negru -i purtBnd pe cap o coroan$ din aur. Magul #-i #ncepuse de>a c$l$toria din lumea subteran$. "eaa s)a risipit #n cele din urm$ -i aul s)a tre9it din nou #n interiorul pentagramei. D 3u o p$r$si #nc$E spuse &elen speriat$. 3u avea de unde s$ -tie ce se putea #ntBmpla dac$ aul o p$r$sea #nainte de venirea Magului. / ?iin$ uman$ #n9estrat$ cu inteligena unui #nger dep$-ea puterea ei de #nelegere. Ai a?lat acum adev$rul, spuse ea. Cocea lui aul #i tr$da remu-c$rile. D Moneda nu)mi era destinat$ mie, nu)i a-aH Misiunea ei era s$)l aduc$ #napoi #n lume pe Simon Magul, prin intermediul trupului -i su?letului meu. D :l este st$pBnul meu. rive-teE spuse, ea, de9velindu)-i um$rul stBng, pe care se putea vedea un semn un semn pe care el nu)l v$9use niciodat$ pBn$ atunci. :ra o cicatrice mare, #n?ierat$ adBnc #n carne. :l este acum -i st$pBnul t$u. aul nu a rostit niciun cuvBnt. ;n cele din urm$, a continuat+ 8

D Spune)mi istoria monedeiE &elen a e9itat. 3u mai putea s$)i citeasc$ gBndurile lui aul, pentru c$ devenise mult mai puternic decBt ea. 8e ce voia s$ -tie astaH :l #i putea oare citi gBndurileH Sau poate c$ moneda prin9Bndu)l pe aul #n mre>ele ei a eliberat)o pe ea din sclavia MaguluiH Sperana s)a cuib$rit #n su?letul ei. D Am ?ost martora pr$bu-irii st$pBnului meu, -opti ea, -i am v$9ut cum su?letul lui a p$r$sit aceast$ lume. Amintirile triste i) au smuls un geam$t. "Bnd am v$9ut ce s)a #ntBmplat continu$ ea am ?ugit din 4oma, pentru c$ -tiam c$ #nving$torul Magului voia s$ distrug$ -i moneda. Am ascuns)o #n p$mBnt undeva departe -i am a-teptat. "Bnd 3ero l)a #ntemniat pe apostol, m) am #ntors ca s$ sorb pBn$ la cap$t din cupa r$9bun$rii. :a s)a oprit, r$v$-it$ de tuse -i de durere dup$ ce c$lug$ria #i secase i9vorul de energie. D Am ?ost martora cruci?ic$rii sale, aul, -i)a continuat ea povestea. :l a ?ost r$stignit #ntr)o sear$, #mpreun$ cu alii, #n ?aa obeliscului. ;n clipa morii, i)am au9it vocea #n l$untrul meu. Mi)a spus c$ moneda va r$mBne la mine pBn$ cBnd #i voi sorbi -i ultima pic$tur$ de otrav$. Mi)a mai spus c$ eu voi ?i doar str$>erul ei -i nu)i voi putea ?olosi puterile pBn$ la #ntoarcerea adev$ratului ei st$pBn. Ki a-a a -i ?ost. Am bBntuit pe p$mBnt, s$l$-luind #n trupurile altora pBn$ cBnd Magul se va #ntoarce s$) -i revendice drepturile. D 8e ce m)ai ales pe mineH 8oar n)am ?ost singurul pe care l) ai abordat, nuH D %ire-te c$ nu. :-ti unul dintr)un -ir lung de candidai. Magul se poate #ntoarce doar atunci cBnd o dictea9$ ciclurile cere-ti. ;n acest r$stimp ?oarte scurt, trebuia s$ descop$r un om #n trupul c$ruia Magul #-i putea g$si ad$post. 0rebuia s$ ?ie un tr$d$tor, care din cau9a mBndriei sale e*acerbate -i dragostei de sine s$ ?ie dispus s$)-i vBnd$ su?letul. 0u ai ?ost singurul care ai #ndeplinit aceste condiii. 3imeni nu te mai poate mBntui acum. 0e)ai renegat singur. :ste un lucru ireversibil. 8

D Ki dac$ p$-esc dincolo de graniele pentagrameiH D Cei avea vi9iunea unui #nger, dar nu puterea lui, c$ci ea aparine Magului. "Bnd el va veni, tu vei disp$rea. Bn$ la c$derea nopii, tu nu vei mai e*ista. aul o asculta cu atenie. Apoi a 9Bmbit. :ra un 9Bmbet minunat, care tr$da bun$voin$ -i #nelegere. D 0oate acestea sunt adev$rate, spuse el. 8ar eu sunt de>a Magul. 0e)am supus doar la un test. Cino #n interiorul pentagramei -i vom deveni din nou un cupluE 8ar, iubito, de data aceasta, nu voi mai ?i st$pBnul, ci egalul t$u. 0e)ai descurcat bine. M)ai a-teptat. &elen a v$9ut atunci #n ?aa ei ?igura atotputernic$ a Magului. "uprins$ de e*ta9, a scos un ip$t de ?ericire, #n ciuda su?erinei ei. Cor deveni din nou un cuplu. / eliberase din lanurile sclaviei. %$cuse #nc$ un pas pe calea r$ului -i va putea s$ comande acum alte su?lete. Cor domni #mpreun$. 8oi #ngeri ai #ntunericului. D Cino la mineE &elen a p$-it #n interiorul pentagramei, iar Magul a #mbr$i-at) o cu pasiune #n ceaa ce)i #ncon>ura. A s$rutat)o pentru ultima oar$ #n aceast$ lume. D "um este s$ ?ii un #nger #n ?orm$ uman$H #ntreb$ &elen, pierdut$ #n braele lui. D / s$)i satis?ac curio9itatea, :lena, spuse Magul, rB9Bnd #nceti-or. "a #nger, continu$ el, mBngBind)o, am a>uns mult mai departe decBt tine pe c$r$rile r$ului -i am #nv$at multe. ;n aceast$ lume, dragostea coe*ist$ al$turi de r$u. 8ar #n abis, nu e*ist$ a-a ceva@ dragostea este un cuvBnt necunoscut acolo. 3umai eul din noi supravieuie-te. Ce9i tu, iubita mea, noi distrugem tot ce iubim mai mult ca s$ devenim ceea ce suntem am$gitorii lumii. 3umai #n aceast$ privin$, #n-el$toria nu)-i are locul. :lena a #nceput s$ se 9bat$ ?renetic #n mBinile lui, dar era #n 9adar. Magul -i)a pus mBinile #n >urul gBtului ei -i a sugrumat)o. Acum se reuniser$ #n trup -i su?let. :a nu mai era iubita lui, ci o 8

sclav$ pe vecie. ;n clipa aceea, #n celula sa din #nc!isoare, servitorul lui &elen, Marl Mramer, a simit #n adBncul su?letului s$u cum st$pBna lui #-i d$dea ultima su?lare. :ra cople-it de team$ -i bucurie. 1ucurie pentru c$ cea care l)a #nrobit a murit. 0eam$ pentru c$ st$pBnul lui &elen, umbra morii, se apropia cu repe9iciune. ;n curBnd, Magul avea s$ vin$ dup$ el, cerBndu)-i drepturile.

"A 20/7'7 S6

<Mult mai dureros -i mai cumplit este c!inul celor care nu poart$ niciun semn trupesc al posed$rii lor demonice, dar su?letul le este pe veci #nl$nuit de diavol prin p$catele -i viciile lor. M$rturie ne stau cuvintele apostolului, care spun c$ omul devine sclavul celui c$ruia i se #nc!in$. Ki din acest punct de vedere, situaia lor este cu totul disperat$, c$ci ei sunt slu>itorii diavolului -i nu pot nici s$ opun$ re9isten$, nici s$ tolere9e aceast$ dominaie. :ste evident atunci c$ nu cei care sunt posedai de diavol din e*terior, ci cei c$rora diavolul le)a vr$>it trupul -i su?letul, ducBndu)i pe calea pier9aniei, sunt greu de vindecat, din cau9a obstacolelor de netrecut.A Malleus Maleficarum, "odul de rocedur$ enal$ pentru condamnarea vr$>itoarelor #nelepciunea unui #nger.

aul s)a tre9it 9$cBnd pe podea. entagrama -i trupul lui &elen nu se vedeau nic$ieri. "!iar -i templul disp$ruse. Mintea sa era limpede ca apa de i9vor. 8ar corpul era rigid, ca -i cBnd ar ?i ?ost parali9at. 3ici simurile nu mai ?uncionau. "e nevoie mai avea acum un #nger de toate acestea dac$ el putea s$ vad$ lumea ?$r$ a>utorul 8

instrumentelor umaneH aul nu se gBndise niciodat$ la acest aspect al pier9aniei sale. Spiritele nu aveau nevoie de corpul, ci doar de su?letul lui. ;n starea lui de parali9ie, aul contempla "alea drumul pe care #l str$bat toate spiritele. 0oi oamenii p$-esc pe acest drum unii #nv$luii #n lumin$, alii #n #ntuneric, dar cu toii str$bat aceast$ c$rare pBn$ a>ung la r$scrucea unde trebuie s$ ia o !ot$rBre. Ki #ngerii merg pe acest drum@ aul #i vedea pre9ene luminoase sau #ntunecate, ?$r$ s$ aib$ o #n?$i-are uman$, dar capabile s$ adopte orice ?orm$ terestr$. ;n timp ce observa aceste lucruri, aul #-i contempla propria)i lume un l$star dintr)o plantaie de vi$)de)vie, deopotriv$ ?run9e proaspete -i m$nate. aul #nelegea acum adev$rata natur$ a arginilor lui 2uda. :i aveau o e*isten$ ?i9ic$, dar -i una mistic$. Simboli9au #ncerc$rile oamenilor de a cump$ra cu bani lucrurile spirituale credina, sperana, mila -i dragostea. 4epre9entau, de asemenea, r$ul suprem, preul unui tBrg cumplit #nrobirea MBntuitorului -i aducerea sa #n ?aa >ustiiei din ordinul altcuiva, ?$r$ nicio autoritate asupra lui. aul a simit atunci gustul roadelor acestor monede -i nu era tocmai pl$cut o c!intesen$ a #ntunericului. 3umai >ucBnd rolul unui #nger, putea s$ perceap$ cu adev$rat su?erinele omenirii -i asta pentru c$ devenise nemuritor. 0rebuia ast?el s$ susin$ doar a trei9ecea parte din greutatea unei monede din propria sa voin$. 4$9boaie ?$r$ num$r, acte de cru9ime, torturi, ?oamete, indi?eren$ nest$vilite de timp, aceste su?erine necontenite, aceste de>ecii umane se rev$rsau #n su?letul lui aul, deoarece trebuia s$ pl$teasc$ un pre pentru cunoa-terea, spiritual$ -i acesta era #ntr)adev$r un pre #nsp$imBnt$tor. A-a cum #i promisese &elen, aul simea din plin calvarul pe care #l tr$ise Melanie 8uOes #n noaptea #n care Mramer #i luase viaa. "!inurile inimaginabile la care o supusese Mramer #nainte de a o ucide. aul o vedea, de asemenea, -i pe sora ei, 7aura, stBnd #n biseric$ -i implorBndu)l pe 8umne9eu s$)-i verse mBnia 8

asupra celor care comiseser$ crima, dar -i asupra celor care #l a>utaser$ pe Mramer s$ scape nepedepsit. aul a #neles acum un adev$r de9olant, un adev$r pe care re?u9ase cu #nc$p$Bnare s$) l accepte. :l -tiuse tot timpul c$ autorul crimelor era Mramer. "!iar #nainte de #nceperea procesului, aul a -tiut #n adBncul su?letului c$ opiniile sale erau eronate. 8ar nu a spus nimic. 8ac$ -i)ar ?i recunoscut gre-eala #n stadiul #n care a>unseser$ de>a lucrurile, ar ?i #nsemnat s$)-i piard$ reputaia, s$ se e*pun$ oprobriului public -i s$ recunoasc$ ?aptul c$ nu era un psi!iatru c!iar atBt de bun cum se credea. A-a c$ a pre?erat s$ nege acest lucru, c!iar -i #n sinea lui. "Bnd Su9anne a ?ost atacat$ de Mramer, ?orele #ntunericului i)au de9v$luit adev$rul, de-i #ncercau s$)l #nrobeasc$. "!iar -i #n ultimul ceas, aul ar ?i trebuit s$)-i recunoasc$ gre-eala -i s$ ?ac$ tot ce i)ar ?i stat #n putin$ pentru a)l arunca pe Mramer pentru totdeauna #n #nc!isoare. 8ar nu a ?$cut nimic. Sub imperiul mBndriei sale e*acerbate, le)a #n-elat pe amBndou$ pe victima lui Mramer -i pe sora ei. 3u erau, a-adar, #ndrept$ite s$ cear$ r$9bunareH 3u se #n?$ptuise oare >ustiia divin$H aul contempla p$mBntul -i #n timp ce oamenii #naintau pe ?$ga-ul vieii el a v$9ut sc!imb$rile devastatoare ce interveneau #n e*istena muritorilor. 8egradarea spiritului uman, mai cumplit$ decBt orice boal$, m$cina omenirea+ -erpii egoismului loveau de pretutindeni, scorpionii avariiei #nepau adBnc #n carne, iar lupii urii s?B-iau su?letul uman. Cedea maladia universal$, c$ci #n realitate cei bogai erau s$raci, cei puternici erau nevolnici, cei lacomi nu puteau ?i niciodat$ satis?$cui, cei #nelepi erau naivi -i cu toii erau orbi. 8ar -i aici aciona mBna >ustiiei. 8emonii erau obligai s$ se !r$neasc$ pentru totdeauna cu p$catele pe care le insu?lau, dar !rana aceasta nu era niciodat$ #ndestul$toare. :ra ca -i cum ar ?i mBncat b$legar. entagrama a #nceput s$ se ?orme9e din nou #n >urul lui pe podeaua templului, ar9Bnd orbitoare #n timp ce primul cerc #-i 8

des$vBr-ea orbita. 8ac$ aul avea s$ r$mBn$ #n interiorul ei, avea s$ 9ac$ pe vecie #ntr)un ocean de #ntuneric. rin decret pre9idenial, ora-ul San %rancisco era evacuat. Armata #i muta cu ?ora pe cei care re?u9au s$ plece. Mi-c$rile tectonice se intensi?icau -i oamenii tr$iau cu spaima c$ un alt cutremur, mult mai puternic, era iminent. Se anuna, de asemenea, #nr$ut$irea vremii. 8ar #n ciuda acestor evenimente de r$u augur, unii oameni au pre?erat s$ r$mBn$, ascun-i #n vi9uina lor. 3u aveau alt$ -ans$. Marie -i 4ac!el priveau pe ?ereastra m$n$stirii #n timp ce se l$sa amurgul. Simeau apropierea unei ?urtuni. Bn$ -i vremea p$rea s$ vesteasc$ sosirea #ngerului -i ele priveau #n t$cere norii care se adunau pe cer. Marie o inea pe ?iica ei #n brae, incapabil$ s$)i mai o?ere #n a?ar$ de dragoste cuvinte de alinare -i #ncura>are. Ktia c$ nu e*ista nicio speran$ pentru ele, c$ nu aveau cum s$ evite destinul care se apropia implacabil ca moartea. Marie se gBndea la 1iblie #n timp ce mBngBia p$rul ?etiei ei. S$rmanul 2ovE 'n om nevinovat, care a avut cura>ul s$)l #n?runte pe 8umne9eu #n su?erina sa. 2ov a ?ost cel care a #ndr$9nit s$)l spun$ Atotputernicului c$ i9vorul milei este crud -i nedrept@ c$ 8umne9eu este un tiran ceresc la ?el de r$u ca tiranii din lumea uman$, c$rora :l le permite s$ semene pr$p$d -i su?erin$ #n viaa celorlali. Sub imperiul ne?ericirii sale, 2ov #l #ntreab$ #n cele din urm$ pe "reatorul s$u+ <3u cre9i c$ e o nelegiuire s$ m$ nedrept$e-tiHA Ki 8umne9eu i)a r$spuns. 8in mi>locul ?urtunii, :l i)a pus o #ntrebare+ <"ine este acela care are nebunia s$)mi #ntunece planurileH /are 2ov cunoa-te misterele de nep$truns ale lucrurilor, lucr$tura tainic$ a ?orelor r$ului -i relaia lor cu 8umne9euH A ?ost el oare martor la crearea cerului -i a p$mBntuluiHA

6i s)au ar$tat oare porile morii sau ai v$9ut tu porile umbrei moriiH

"Bnd vei cunoa-te #nelepciunea lui 8umne9eu, atunci vei >udeca, i s)a spus. 2ov a recunoscut >udecata c!ib9uit$ a 8omnului -i a spus+ <Am vorbit ?$r$ s$ #neleg.A S$rmanul 2ov, s$rmanul 2uda, s$rmanul aulE se gBndi Marie. 0oi ?$ceau parte dintr)o scen$ mistic$ a unei piese de teatru cosmice -i eterne, pe care nu o #nelegeau. "e)i va spune #ngerului #ntunericului cBnd va veni dup$ ea -i dup$ ?etia ei, deg!i9at #n omul pe care #l iubea cel mai mult pe p$mBntH /are Marie #l va blestema pe 8umne9eu -i va muri, a-a cum i)a spus soia sa lui 2ov sau va spune la rBndul ei <Am vorbit ?$r$ s$ #nelegAH Ki dac$ va rosti aceste cuvinte, 8umne9eu o va r$spl$ti a-a cum l)a r$spl$tit -i pe 2ovH "um o va recompensa pentru tot ce a pierdutH "um o va putea r$spl$tiH Ki ce va ?ace pentru toi cei care su?er$ pretutindeni #n lume, ?$r$ vreun motiv anumeH entru cei care au v$9ut cum ?iinele dragi au ?ost m$cel$rite sau torturate sub oc!ii lorH entru cei care su?er$ de boli cumpliteH entru cei care ?l$mBn9esc sau mor singuri, lipsii de iubireH "e)l vor spune "reatorului #n ultimele lor clipe pe p$mBntH #l vor binecuvBnta pentru mBntuirea lor c!iar dac$ nu -tiu cum va pogor# aceasta asupra lor sau #l vor blestema -i vor muriH $rintele du!ovnic era -i el la m$n$stire #n 9iua aceea ?atidic$, ce se apropia de s?Br-it. "uno-tea calvarul prin care treceau Marie -i 4ac!el -i se ruga pentru ele. Ktia, de asemenea, c$ 1iserica se a?la #n mare pericol -i #n aceste clipe de restri-te Marie -i ?etia ei p$reau pierdute. Mani?est$rile ?i9ice care vor #nsoi sosirea Magului pe p$mBnt vor ?i nesemni?icative #n comparaie cu e?ectele lor spirituale. :ra tBr9iu cBnd a primit un tele?on de la &anlondaJes. 8irectorul #nc!isorii vorbea -i mai aspru decBt de obicei. 8

D Mramer e pe moarte. a9nicii evacuau #nc!isoarea, #n ciuda ordinelor mele, a ?ost plasat #mpreun$ cu ali deinui, iar unul dintre ei, care avea pic$ pe el, l)a #n>ung!iat #n piept cu suportul metalic pentru ?rig$rui. /ricum, e pe duc$. 7)am dus la spitalul din ora- -i vrea s$ v$ vad$. 3u mai re9ist$ pBn$ disear$. "$lug$rul a o?tat adBnc. Ar ?i trebuit s$ -tie c$ ?orele r$ului vor #ncerca s$)l ?ac$ s)o p$r$seasc$ pe Marie #n momentul ei de cump$n$. D 3u pot s$ vin. D 0rebuie, spuse 8aJes mBnios. Crea s$ vorbeasc$ cu dumneavoastr$. Ktiu c$ singurul motiv pentru care o ?ace, continu$ el dup$ o scurt$ pau9$, este ca s$ v$ s?ide9e, dar regulile #nc!isorii spun c$ un deinut pe moarte are voie s$ cear$ un preot, iar el v)a ales pe dumneavoastr$. Acestea sunt regulile, a-a c$ trebuie s$ venii. 7egile sunt legi. ersonal, spuse 8aJes pe un ton sardonic, m$ bucur c$ s)a #ntBmplat a-a. 0ic$losul a primit ce)a meritat -i ar ?i ?ost -i mai bine dac$ s)ar ?i #ntBmplat mai devreme. 8ac$ ar ?i ?ost dup$ 8aJes, criminalii ar ?i ?ost #mpu-cai imediat dup$ pronunarea sentinei. 3u avea niciun rost ca ace-ti indivi9i s$ mai ?ac$ umbr$ p$mBntului de poman$. D 3u pot, spuse p$rintele du!ovnic. Apoi, a #nc!is brusc tele?onul. "um putea s$ se duc$ la Mramer, un monstru, #nc$lcBnd ast?el promisiunea pe care i)o ?$cuse lui MarieH A #ncercat atunci s$ apele9e la a>utorul altor preoi. 8ar, #n timp ce tele?oanele sunau ?$r$ ca nimeni s$ r$spund$ la ele, -tia c$ trebuia s$ ia o !ot$rBre. S$ ?ie #n-elat din nou de ?orele #ntunericului sau s$ re?u9e s$ acorde iertarea p$catelor unui om a?lat pe moarteH 8oamne, se ruga el #n t$cere, de ce nu)mi vorbe-ti niciodat$ ca s$ 0e pot #nelegeH $rintele du!ovnic s)a #ndreptat spre u-$. utea s$ se #ntoarc$ #nainte de l$sarea #ntunericului. ;n orice ca9, Magul #l va urm$ri oriunde s)ar a?la. 3u se #ndoia de consecinele acestei #ntBlniri. 8

entagrama a ap$rut din nou. I$cBnd parali9at pe podeaua beciului, su?erind cumplit, ca -i cBnd valuri de durere #l purtau #n oceanul patimilor, su?letul lui aul se #ndrepta implacabil spre pier9anie. 3imic nu)l mai putea mBntui acum. 8ar cineva #ncerca s$)l salve9e #nainte de c$derea #ntunericului. aul a avut atunci o vi9iune trimis$ de cel care #l iubea, de-i el nu -tia asta. ;n ultima sa revelaie pe p$mBnt, aul s)a tre9it #n basilica S?. etru. Acum, #n aceste vremuri de restri-te, cea mai mare biseric$ a cre-tin$t$ii nu putea s$ opun$ re9isten$ unui om care avea #n posesia sa una dintre ultimele monede ale lui 2uda. aul a v$9ut coloanele uria-e care o susineau, "ieta, sculptura lui Mic!elangelo, capela S?Bntului etru -i cele opt9eci -i nou$ de lumBn$ri care ardeau #n ?aa altarului. 8edesubtul acestui p$mBnt s?init, 9ac dou$ mii de ani de istorie, dou$ mii de ani #n care cea mai mic$ biseric$ a devenit cea mai mare. ;n timp ce aul privea altarul, basilica a disp$rut din ?aa oc!ilor s$i, iar el a c$l$torit #napoi #n timp. aul vedea basilica din secolul al VC2)lea, vec!ea biseric$ demolat$ #n anul 1.06 din ordinul papei 2ulius. "upola maiestuoas$ reali9at$ de Mic!elangelo a disp$rut -i #n ?aa oc!ilor i)a ap$rut ar!itectura vec!ii basilici mult mai simpl$, cu acoperi-ul boltit -i cu stBlpi gro-i de susinere. Apoi, altarul a disp$rut, ?iind #nlocuit de altarul din marmur$ ridicat #n anul 11,F de papa "alist al 22)lea. 3u e*istau b$nci, iar pelerinii st$teau #ngenunc!eai pe podeaua din piatr$. aul a c$l$torit -i mai mult #napoi #n timp, tre9indu)se #n ?aa altarului ridicat de 5rigore cel Mare #n anul .9F, deasupra c$ruia papa construise un baldac!in din argint ale c$rui coloane erau aproape <sugrumateA de l$stari de vi$)de)vie. Ki mai #napoi #n timp. 1asilica, imediat dup$ ce ?usese construit$ de #mp$ratul "onstantin, #n secolul al 2C)lea, altarul s$u din argint #ncrustat cu 8

patru sute de pietre preioase. erei decorai cu mo9aicuri ce #n?$i-au cedri -i palmieri #ntr)un paradis terestru. Ki basilica aceasta a disp$rut. aul privea acum sutele de muncitori care lucrau la ?undaia basilicii pe "olina Caticanului. :ra o 9i ?riguroas$ de decembrie #n anul S,0, -i aul a v$9ut cum muncitorii #mbr$cai #n 9drene se luptau s$ susin$ c$ruele trase de cai, #nc$rcate cu tu?uri vulcanice -i c$r$mi9i. 2storia omenirii s)a derulat din nou #napoi. 'n cimitir roman, #ntins -i i9olat. aul era martorul #nceputurilor tuturor acestora. St$tea printre morminte romane, delimitate de un -an puin adBnc. ;n noaptea aceea, dup$ r$stignirea S?Bntului etru #n "ircul lui 3ero, #n pre9ena #mp$ratului, credinciosul Marcellus, un roman convertit la cre-tinism, a ?urat trupul apostolului, #n-elBnd vigilena pa9nicilor. aul vedea cum doi oameni c$rau un cadavru #nvelit #ntr)un giulgiu simplu din lBn$. 7)au a-e9at #ntr)un mormBnt improvi9at un -an s$pat #n p$mBnt, deasupra c$ruia au pus o lespede ie?tin$ din marmur$. Au rostit #n grab$ o rug$ciune -i au ?$cut un semn pe 9idul din apropiere+ "!i)4!o semnul lui &ristos pentru a putea identi?ica mai tBr9iu locul de odi!n$ al primului apostol. 8ar aul nu avea nevoie de aceste semne de identi?icare. 7umina care se propaga din mormBnt #i spunea cine se odi!nea acolo. Str$lucea mai puternic decBt lumina unui ar!ang!el -i ardea ca un ?urnal. Atunci, aul l)a v$9ut pe omul care #i o?erise ultima revelaie -i care #ncerca #n aceste ultime clipe s$)l salve9e. 7Bng$ mormBntul S?Bntului etru, #n basilica de ast$9i, st$tea #ngenunc!eat papa 2oan al VVC)lea. :l se ruga. D 0e implor, aul, arunc$ moneda #n mormBntE S?Bntul etru are puterea s$ lege -i s$ de9lege. :l este singurul care poate s$ distrug$ aceste monede -i s$ te mBntuiasc$. aul trebuia doar s$ se apropie de mormBnt -i s$ arunce moneda #n lumina divin$. 8ar n)a ?$cut)o, c$ci spiritul lui era #nl$nuit #n #ntunericul ?$r$ margini. D Arunc$ monedaE "uvintele lui 2oan al VVC)lea erau erau din 8

ce #n ce mai insistente. Salvea9$)te, copilul meuE ;n su?letul lui aul se ducea o lupt$ acerb$. Atunci s)a au9it un tunet puternic, ce anuna venirea #ngerului #ntunericului. M ciesc. aul nu putea s$ rosteasc$ aceste cuvinte. ;n clipa #n care gBndul a luat na-tere #n mintea sa, puterea Magului s)a rev$rsat asupra lui cu ?ora unei cascade. A9vBrlit de lBng$ mormBnt, percepia lui aul despre propria mBntuire a disp$rut. :l a au9it #n #ntuneric strig$tul demonic al Magului. :ra pe veci pierdut. 8in adBncurile iadului, str$b$tBnd podurile #nguste, spiritul lui Simon Magul #-i ?$cea apariia #n lume. 'n maestru des$vBr-it al artelor demonice, cu un coi? din aur, #ngerul #ntunericului un r$9boinic c$ruia nimeni nu)i putea opune re9isten$ venea s$ semene moartea pe p$mBnt. Aripile #ntunecate ale spiritului sti!iilor s)au #ntins peste abisul nem$rginit, luBndu)-i 9borul spre lumin$. ;n mBn$ inea sabia str$lucitoare a morii. Aerul era plin de ipetele damnailor. "Bnd a a>uns la r$scrucea "$ii, Magul s)a oprit. ;n ?aa lui a ap$rut imaginea omului care ?usese cBndva aul. ;ngerul #ntunericului -i)a #ntins aripile. :l a #nv$luit ?orma minuscul$, absorbindu)i esena. A scos apoi un strig$t de victorie. Simon Magul se #ntorsese pe p$mBnt. Ki cu asta, #ngerul #ntunericului a trecut pragul #n lumea oamenilor.

"A 20/7'7 SG

<:l nimice-te pe cel nevinovat, ca -i pe cel vinovat.A -o$ 8199

1enelli alerga disperat pe coridorul care ducea spre mormBntul S?Bntului etru. 2oan al VVC)lea s)a ridicat #n picioare #n momentul #n care cardinalul a a>uns lBng$ el. "!ipul suveranului ponti? tr$da o su?erin$ adBnc$. AmBndoi -tiau ce se #ntBmplase. 1enelli era de9n$d$>duit. D "e ?acem, S?inte $rinteH onti?ul a p$strat t$cerea. 0rebuia s$ ia imediat o deci9ie. D Adu)mi moneda din mormBntul papei SilvestruE D 3u, r$spunse 1enelli, cl$tinBnd din cap. 3u eu, S?inte $rinte, nu eu, bBigui el. 3u)mi cerei astaE "ardinalul #-i plec$ umil capul. Sunt convins, continu$ el, c$ eu v$ voi tr$da pe dumneavoastr$ -i 1iserica. Magul va veni la mine. 3u)mi punei #n cale aceast$ ispit$E 3u m$ l$sai s$ devin un 2udaE D "u toii avem parte de ispite, r$spunse 2oan al VVC)lea, cu oc!ii #n lacrimi. Acesta este destinul t$u. 8u)te acumE 8up$ plecarea lui 1enelli, papa s)a #ndep$rtat de mormBntul 8

apostolului -i s)a retras #n capela din basilica S?. etru. A #ngenunc!eat din nou #n ?aa micului altar. ;ncerca s$)l #n?runte cu puterea gBndului pe atotputernicul spirit al r$ului. "Bnd s)au #ntBlnit, desp$rii doar de abis, papa a #nceput s$ se roage. 3umai prin puterea rug$ciunilor putea s$ menin$ norul necunoa-terii deasupra m$n$stirii, #mpiedicBndu)l pe Mag s$ descopere ascun9$toarea lui Marie -i a ?etiei ei #nainte ca p$rintele du!ovnic s$ vin$ #n a>utorul lor. :ra o #ncercare disperat$, dar venise timpul con?runt$rii directe. ;n timp ce papa se ruga pentru su?letul lui aul, pretutindeni #n lume, milioane de oameni se rugau s$ nu se lase ispitii de ?orele r$ului, iar rugile lor au ?ost preluate de #ngeri mesagerii binelui -i ai r$ului. D 3u v$ simii bineH &anlondaJes st$tea lBng$ p$rintele du!ovnic. Se preg$teau s$ intre #n salonul spitalului unde Mramer 9$cea #n agonie, #ncon>urat de pa9nici #narmai. "$lug$rul a>unsese cu greu la spital, luptBndu)se s$ treac$ cBt mai repede cu putin$ de punctele de control ale armatei. San %rancisco era un oraaproape pustiu acum. 1rusc, p$rintele du!ovnic s)a pr$bu-it la p$mBnt, ameit. D Crei puin$ ap$H D 3u, #ng$im$ c$lug$rul, #ncercBnd s$ se ridice #n picioare. 0rebuie s$)l v$d pe Mramer. A?ar$, #ntunericul era negru ca smoala. Magul traversa abisul, #ndreptBndu)se implacabil spre lumea oamenilor. ;n micul salon, Marl Mramer 9$cea incon-tient. :ra ciudat s$ ve9i cum un om puternic -i vBn>os ca el, care pricinuise atBta su?erin$ pe p$mBnt, 9$cea acum pe un pat de spital de unde nu avea s$ se mai ridice niciodat$. :*presia c!ipului i se sc!imbase. 3asul bine conturat, b$rbia aproape ?eminin$ -i oc!ii c$prui nu mai tr$dau vitalitatea -i energia de odinioar$. "$p$taser$ #n sc!imb o culoare purpurie, ca -i cBnd viaa se scursese de>a din 8

trupul lui, esuturile #ncepBnd s$ se necro9e9e. 6inea oc!ii #nc!i-i, iar respiraia se trans?ormase #ntr)un !orc$it de moarte. Mramer murea. 2nima lui murea. "a -i spiritul s$u. /dat$ cu dispariia lui &elen, energia stimulat$ de ura pe care ea i)o insu?lase secase, distrugBndu)l a-a cum o distrusese -i pe ea. Moartea era crud$ pentru cei r$i, ca -i pentru cei buni. Cine cBnd nu te a-tepi, r$pindu)i viaa c!iar atunci cBnd cre9i c$ nimic nu i se poate #ntBmpla. 7a un semn al directorului #nc!isorii, pa9nicii care st$teau la c$p$tBiul criminalului au p$r$sit salonul. Mramer nu mai repre9enta o ameninare@ erau bucuro-i s$ scape de pre9ena lui ?etid$. $rintele du!ovnic -i &anlondaJes au r$mas singuri cu lupul. "$lug$rul a privit ?iina uman$ care 9$cea pe patul de spital. :ra greu s$ nu)l ur$-ti. ;n timpul vieii sale pe p$mBnt, acest om provocase su?erine inimaginabile -i c!inuri inumane, continuBnd s$ ?ac$ asta pBn$ la s?Br-it. "!iar -i acum, #n timp ce st$tea lBng$ acest monstru, p$rintele du!ovnic simea c$ le p$r$sise pe Marie -i pe ?iica ei pentru o cau9$ pierdut$. ;-i #nc$lcase promisiunea pe care o ?$cuse unor ?$pturi nevinovate, ameninate de spirite male?ice, ca s$)i o?ere spri>in unui om vinovat, c$ruia prea puin #i p$sa dac$ #l prime-te sau nu. D C$ rog s$ a-teptai a?ar$, #i spuse c$lug$rul lui &anlondaJes. D 3u. 3)a cerut s$ se spovedeasc$, iar regulile #nc!isorii prev$d ca eu s$ ?iu pre9ent #n ultimele sale clipe de via$. 8irectorul l)a luat pe c$lug$r de bra. :ste prea tBr9iu, continu$ el. 3u vedei c$ este gata s$)-i dea su?letulH /rice ar #ncerca s$ ne spun$, n)am mai #nelege nimic. D 3u, spuse p$rintele du!ovnic, tr$gBndu)-i ?urios mBna. ;l voi a>uta s$ se spovedeasc$. :l s)a aplecat peste c!ipul muribundului. D MramerE Marl MramerE M$ au9iH ;i m$rturise-ti p$cateleH Crei iertarea pentru toate p$catele pe care le)ai #n?$ptuitH 0e 8

c$ie-ti -i #l rogi pe 8umne9eu s$ te ierteH 8ar nu a primit niciun r$spuns. 3u se au9ea nimic, cu e*cepia respiraiei greoaie a lui Mramer. &anlondaJes a cl$tinat din cap. 8einuiiL #-i cuno-tea ?oarte bine deinuii. D Mramer, vrei s$ ?ii iertat pentru p$catele taleH l)a #ntrebat c$lug$rul #nc$ o dat$, cu glasul plin de tristee. 0$cere. 3umai t$cere. D Mramer, te c$ie-tiH 0$cere din nou. Atunci, p$rintele du!ovnic s)a #ntors cu gBndul s$ plece. D 8a. 4$spunsul, rostit #n -oapt$, a ?ost electri9ant. &anlondaJes #l privea cu uimire pe monstrul care 9$cea #n pat. "!ipul c$lug$rului era br$9dat de lacrimi. :l a continuat cu glasul #n$bu-it de emoie+ D Marl, #nainte de a)7 #ntBlni pe "reatorul t$u, vrei s$ m$rturise-ti cevaH Muribundul nu putea s$ rosteasc$ #ns$ niciun cuvBnt. Abia #l mai au9eau respirBnd. D Marl, dac$ vrei s$ m$rturise-ti c$ ai ucis)o pe Melanie 8uOes, dac$ vrei s$ recuno-ti aceast$ crim$, dar -i altele, atunci spune simplu <8aAE Su?letul lui Marl Mramer se a?la la r$scrucea de drumuri. :liberat acum din lanurile r$ului, care #l inuser$ pri9onier cea mai mare parte a vieii sale, el privea acum t$rBmurile spirituale, luBnd !ot$rBrea de a se c$i. Apoi, a -optit #ncet+ D 8a. "$lug$rul a #ngenunc!eat la c$p$tBiul s$u, v$rsBnd lacrimi amare. Mramer avea #ns$ s$)i mai o?ere o perspectiv$ asupra lumii mistice care s?ida perspicacitatea uman$. / perspectiv$ care dep$-ea c!iar -i puterea de #nelegere a p$rintelui du!ovnic. A-adar, se dovedea c$ din r$ul cel mai cumplit se na-te binele suprem. Marl Mramer a rostit ultimul s$u cuvBnt pe p$mBnt, pe care i)l 8

transmisese #ngerul luminii, ce #i veg!ea acum su?letul. :l i l)a -optit numai p$rintelui du!ovnic. D Silvestru. Ki apoi -i)a dat du!ul. &anlondaJes privea pe ?ereastr$ #n #ntunericul de a?ar$, ascultBnd suspinele c$lug$rului. :l a m$rturisit mai tBr9iu c$ nu -i)a mai putut #n$bu-i lacrimile, l$sBndu)le s$)i curg$ #n voie pe obra>i. A #nv$at un lucru #n noaptea aceea. 8einuii, da, &anlondaJes #-i cuno-tea deinuii. 8ar su?letele numai 8umne9eu le cunoa-te. 7a m$n$stire, Marie a luat)o pe c$lug$ri$ de mBn$. D 'nde este p$rintele du!ovnicH 8e ce nu este aiciH 8e ce ne) a p$r$sitH D 3u v)a p$r$sit, spuse maica stare$. 8ar trebuie s$ plecai. Magul va veni mai #ntBi aici. ApucBndu)le pe amBndou$ de mBn$, c$lug$ria le)a condus #n grab$ pe coridorul din piatr$ al m$n$stirii. A?ar$ i9bucnise o ?urtun$ puternic$, iar vBntul b$tea cu ?urie. ;n capel$, c$lug$riele se adunaser$ #n >urul altarului -i #n$lau rugi spre "eruri. 3u e*ist$ mi>loace de lupt$ #mpotriva ?orelor r$ului, ast?el #ncBt credina #n 8umne9eu pare s$ ?ie singura arm$. 8e aceea, c$lug$riele au !ot$rBt s$ r$mBn$ la m$n$stire de dragul lui Marie -i al ?etiei ei. D Cenii cu mineE 8in capel$, ele au coborBt treptele spre cript$, #ntr)un col, se 9$rea o ra9$ de lumin$. "at!erine de 1enedetto a #ngenunc!eat lBng$ altar. 4ac!el s)a n$pustit spre ea -i a #mbr$i-at)o cu putere, cu?undBndu)se #n iubirea pe care c$lug$ria o rev$rsa prin toat$ ?iina ei. ;n clipele acelea, lumea oamenilor -i lumea spiritelor au #nceput s$ ?u9ione9e. "$lug$ria s)a #ntors spre Marie -i i)a luat mBinile #ntr)ale sale. D 8umne9eu m)a p$r$sit, -opti Marie. D 3u spune astaE :l te pune la #ncercare. e toi ne supune la 8

#ncerc$ri, de-i o ?ace #ntr)un mod cu totul di?erit. Ca g$si #ns$ o cale s$ ne salve9e. D "redina mea s)a risipit. D Atunci, uit$)te la ?etia taE ;n iubirea ta -i #n iubirea ei, aul tr$ie-te #nc$, pentru c$ ?$r$ iubire, nu am ?i nimic. 0rebuie s$ v$ ducei la catedral$. $rintele du!ovnic v$ a-teapt$ acolo. lecai acumE D Cino cu noiE o rug$ Marie. D 3u. Apoi, murmur$+ Adio, Marie. ;n timp ce Marie se uita #n oc!ii acestei slu>itoare a 8omnului, ea -i)a v$9ut viitorul. Ki)a v$9ut destinul -i l)a acceptat. 8umne9eu o r$spl$tise #ntr)adev$r. D 4oag$)te pentru su?letul soului t$uE spuse c$lug$ria. :l se a?l$ #naintea >udec$ii acum. 7uBnd)o pe 4ac!el de mBn$, Marie a p$r$sit m$n$stirea. 7a ora G.F1 p.m., ora-ul San %rancisco a ?ost 9guduit de al doilea cutremur devastator, cu magnitudinea de 8,G grade pe scara 4ic!ter. A i9bucnit atunci -i o ?urtun$ puternic$. 8ar toate acestea nu erau decBt ni-te incidente minore dintr)o pies$ de teatru cosmic$. ;n momentul cutremurului, cBnd lumea terestr$ -i cea spiritual$ s)au unit pentru o clip$, umbra Magului s)a materiali9at #n ?aa m$n$stirii. 0unetele -i ?ulgerele br$9dau cerul cu ?urie, desc$tu-Bnd sti!iile. Acoperi-ul capelei m$n$stirii a ?ost cuprins de ?l$c$ri. ;n doar cBteva secunde, #ntreaga structur$ s)a pr$bu-it, #ngropBndu)le pe c$lug$rie. rintre ?l$c$ri -i ruine, Magul se #ndrepta tru?a- spre altarul m$n$stirii. ;n cript$, #ncon>urat$ de ?l$c$rile ce ameninau s$ o mistuie #n orice clip$ #n timp ce stBlpii din piatr$ #ncepeau s$ cede9e din cau9a c$ldurii -i a greut$ii pr$bu-ite deasupra, "at!erine de 1enedetto -i)a privit #n oc!i du-manul ale c$rui ?ore erau net superioare. Magul st$tea #n ?aa ei, a-a cum st$tuse cBndva #naintea lui 8

3ero un vr$>itor #nve-mBntat #ntr)o rob$ lung$, un spirit invincibil, un maestru al magiei negre, ale c$rui puteri deveniser$ -i mai mari #n abisul #ntunericului. "Bndva, ?usese #n?rBnt de un om mai puternic decBt el. 8ar pescarul acela simplu nu se mai a?la pe p$mBnt. Acum el, Simon, avea s$ ?ie #nving$torul. Spiritul sti!iilor vedea pre9ena s?intei+ clopotul de lumin$ pur$ care o prote>a, #nv$luind)o #ntr)un nor al necunoa-terii pe care nici m$car Magul nu #l putuse str$punge de departe un nor pe care trebuia s$)l risipeasc$ dac$ voia s$ descopere locul unde se ad$postiser$ Marie -i ?etia ei. S?Bnta -i #ngerul #ntunericului -i)au #ncruci-at privirile. ;ncon>urat$ parc$ de un inel de ?oc, "at!erine de 1enedetto a #nceput #ncercarea ?inal$ a credinei sale concentrBndu)se asupra imaginii pescarului. D "at!erine, spuse Magul cu o voce mieroas$, voi #ncerca s$ nu te distrug. Spune)mi unde sunt Marie -i ?etia ei -i te voi prote>a, #i promitE "$lug$ria nu a rostit niciun cuvBnt. Magul i)a ar$tat atunci moneda lui 2uda. :l adoptase acum #n?$i-area unui #nger al luminii un mesager, un s?etnic. D Am ?ost trimis de 8umne9eu. Cei #ndeplini voina 8omnului dac$ vei lua aceast$ moned$, "at!erine. ;n mBinile tale, va #n?$ptui numai lucruri bune. 2a)o, copila meaE Cino cu noi, cite-te gBndurile 8omnului, c$ci amBndoi suntem slu>itorii 7uiE "$lug$ria a p$strat t$cerea. 8easupra lor, capela s)a pr$bu-it cu 9gomot, 9id$ria ei distrugBnd tavanul criptei. %l$c$rile au #nceput s$ mistuie altarul, apropiindu)se amenin$toare de "at!erine de 1enedetto, c$ldura lor ar9Bndu)i trupul. Magul a #ncercat din nou s)o ispiteasc$. D 0u e-ti doar o ?iin$ uman$, eu sunt un spirit. Ai ?$cut tot ce) ai putut, nu poi ?ace mai mult. 3u uita, eu am pus la cale moartea primului apostolE 3u)mi pune r$bdarea la #ncercareE S?Bnta a p$strat din nou t$cerea. D Atunci a-a s$ ?ieE spuse Magul, neputBnd g$si un punct de 8

spri>in #n su?letul ei. A-a s$ ?ie, s?Bnt$ c$lug$ri$E Ai s$ mori dBnd gre-. SpunBnd acestea, Magul a ridicat moneda. Atunci, #n timp ce acoperi-ul criptei se pr$bu-ea, Magul a acoperit)o cu aripile #ntunericului. ;n >urul lor, scaunele, stativele crucilor de pe perei, altarul #nsu-i totul s)a s?$rBmat #n buc$i. ;n capela din basilica S?. etru, #n timp ce se ruga, 2oan al VVC) lea a scos un geam$t -i -i)a dus mBna la inim$. "$ci cea despre care cre9use c$ era singura ?iin$ de pe p$mBnt care va putea birui moneda ?usese #nvins$. "ardinalul 1enelli a str$b$tut coridorul #mpreun$ cu un muncitor. Acum st$tea #n ?aa 9idului pe care ?usese desenat$ crucea mare, ro-ie. Iidul pe care #ncercase s$)l d$rBme cu tBrn$copul cu puin timp #n urm$. D Sparge 9idulE Muncitorul i)a aruncat o privire #n care se citea teama. D Acesta este ordinul papei. 8up$ cBteva minute, muncitorul a ?$cut o sp$rtur$ #n 9id su?icient de mare ca s$ permit$ accesul unui om. 1enelli -i #nsoitorul s$u au intrat #n camera plin$ de pra?. "ardinalul a v$9ut #n lumina obscur$ un sicriu din alabastru a-e9at pe un postament din piatr$. 'n sicriu simplu, ?$r$ niciun ornament. D 8esc!ide sicriulE Muncitorul a introdus o rang$ -i a ridicat puin capacul. Apoi, l) a dat la o parte. D Acum poi s$ pleci. 1enelli a #nl$turat #n grab$ giulgiul. "eea ce a v$9ut l)a l$sat ?$r$ cuvinte. "$ci #n ciuda celor o mie de ani trecui, trupul era aproape intact, iar c!ipul osos al papei Silvestru al 22)lea #l <priveaA de peste secole. :ra #mbr$cat #n robele papale, iar pe piept avea mitra s?Bnt$, #nsemnul ?unciei sale. D /, S?inte $rinte, te)am g$sitE Apoi a v$9ut ce c$uta. ;n mBinile mumi?icate ale papei se a?la 8

un potir din aur. 1enelli #l privea, ?iind #ns$ prea #nsp$imBntat ca s$)l ating$. ;n cele din urm$, l)a scos din mBinile ?$r$ via$, care p$reau c!iar -i acum s$)l strBng$ cu putere. 6inBndu)-i respiraia, 1enelli a desc!is capacul potirului. A v$9ut atunci prote>at$ de ap$ s?init$ o moned$ din argint, str$lucitoare, a-e9at$ #n interiorul unui mic cruci?i*. 'nul din arginii lui 2uda, ce purta semnele pe care le scri>elise tr$d$torul 7uminii 7umii. 1enelli o privea, ?ascinat. 8eodat$, Magul a?lat la mare distan$, dar atBt de aproape cu spiritul s$u a p$truns #n gBndurile cardinalului, a>utat de moneda eliberat$ de sub in?luena lui Silvestru. / moned$ a c$rei putere nu ?usese distrus$, ne?iind a-e9at$ #n mormBntul S?Bntului etru, o moned$ despre a c$rei e*isten$ Magul nu -tiuse nimic. 1enelli a ?ost cuprins brusc de dorina de a o scoate din potir. D 2a monedaE "uvintele Magului #i r$sunau clar -i r$spicat #n minte. 2a moneda -i vei avea puterea unui #ngerE 1enelli era tentat s$ dea ascultare acestor cuvinte. oate c$ aceasta era #ntr)adev$r voina 8omnului. oate c$ trebuia s$ ?oloseasc$ moneda #mpotriva Magului@ s$ capete o #nelepciune -i o putere uria-$ cu a>utorul c$rora #l va #nvinge pe #ngerul #ntunericului. 3u era oare acesta un s?at divinH 1enelli s)a oprit #ns$ #n ultima clip$ -i a #nc!is potirul. A #nceput s$ tremure violent. Apoi, a p$r$sit mormBntul, #ntorcBndu)se pe coridor. 8esc!i9Bnd #nc$ o dat$ potirul, -i)a #nmuiat degetele #n apa s?init$ -i a scris #n pra?ul de pe 9idul mormBntului literele de pe moned$+ SM4M <Salvea9$)m$, MBntuitor al 7umiiEA Aceste cuvinte nu i se adresau lui Silvestru, ci lui #nsu-i. 1enelli cuno-tea acum su?erina lui 2uda. Acum, -i credina lui era pus$ la #ncercare. "ardinalul a urcat sc$rile, cu trupul #ncovoiat ca -i cBnd ar ?i dus pe umeri o povar$ cumplit$, s?B-iat #ntre dorina de a desc!ide potirul -i de a ?olosi moneda #n propriul interes -i dorina de a alunga demonul care #l ispitea. "u ?iecare pas pe 8

care #l ?$cea, Magul #i v$rsa pic$turi de otrav$ #n su?let, -optindu) i+ D <ei trda. 3u te po'i %mpotri$i. (ste destinul tu. Marie alerga #mpreun$ cu ?etia ei. Se #ndreptau #n ?ug$ spre catedral$, cu respiraia #ntret$iat$. :rau #ncon>urate de scene de9olante. "l$diri d$rBmate, drumuri -i -osele cr$pate, gropi adBnci, case cuprinse de ?l$c$ri toate acestea erau consecinele dramatice ale cutremurului -i ale replicilor lui. ;n dep$rtare, se au9eau strig$tele soldailor care #ncercau s$ o?ere a>utor victimelor prinse sub d$rBm$turi. ;n aer pluteau spaima -i incapacitatea de a #nelege -i de a accepta motivele pentru care unul dintre cele mai materialiste ora-e din lume era aproape distrus. Marie au9ea -i vedea tunetele -i ?ulgerele care br$9dau cerul, dar nu a privit #napoi. 7a un moment dat, #ns$, 4ac!el s)a #mpiedicat -i a c$9ut. D MamiE a strigat ea disperat$. Marie a #ngenunc!eat lBng$ ?etia pr$bu-it$ la p$mBnt. Atunci, a privit #napoi pe drumul pe care #l str$b$tuser$. S)a a?lat atunci ?a$ #n ?a$ cu temerile care #i tulburaser$ su?letul #n ultimul timp. Moartea era pe urmele lor. Marie -i)a #mbr$i-at ?iica -i s)a uitat pentru ultima oar$ #n oc!ii ei. D %ugi spre catedral$E 3u privi #napoiE 4ac!el s)a ag$at de ea, plBngBnd. Marie s)a smuls din braele ei. Apoi, a strBns)o din nou la piept, mBngBindu)i p$rul b$lai. ;n ?inal, a convins)o s$ ?ug$. D 3u te uita %napoi6 Apoi, s)a ridicat #n picioare ca s$)-i #n?runte du-manul. 8rumul din ?aa ei era #nv$luit #n #ntuneric. Atunci, a au9it 9gomotul ?atidic al aripilor pe care Magul le)a #ntins asupra ei un #nger atotputernic, mai negru decBt noaptea. Cr$>itorul a p$truns #n gBndurile lui Marie, generBnd vi9iuni apocaliptice. Spectrul #nsp$imBnt$tor era #ncadrat la dreapta -i la stBnga de lupi uria-i, 8

gata s)o s?B-ie. ;n spatele lor, ?orme contorsionate de oameni -i animale dansau ?renetic #ntr)o cea$ deas$, ipBnd cumplit -i apropiindu)se amenin$tori de Marie. Magul a #nceput s$ #nainte9e. "u ?iecare pas pe care #l ?$cea, moartea ei era din ce #n ce mai aproape. D 8$)mi ?etiaE Marie a strigat numele lui aul. 3u i)au r$spuns decBt ni-te !o!ote de rBs !idoase, scoase de str$>erii celor condamnai la #ntunericul ve-nic. D aul nu mai e*ist$, i)a r$spuns #ngerul. A murit -i odat$ cu el vor muri toi cei pe care i)a iubit cBndva. "$ci aceast$ lume aparine st$pBnului 6arinii sBngelui. Marie -i)a aruncat privirea spre catedral$. %iica ei a>unsese aproape de trepte. Atunci, 4ac!el s)a #ntors. S-a uitat %napoi. Magul a scos un strig$t trium?$tor@ prins$ #n capcana voinei sale, ?etia a c$9ut #n mre>ele lui. C$9Bnd soarta ce o a-tepta pe ?iica ei, Marie s)a #ndreptat spre Mag, blestemBndu)l -i renegBndu)l. 8ar era prea tBr9iu@ e?orturile ei erau 9adarnice. ;n mBna Magului a ap$rut sabia morii. Simultan, #naintea oc!ilor lui Marie, a #nceput s$ se des?$-oare vi9iunea pe care c$lug$ria i)o ar$tase #n cript$. ercepia ?etiei era #ns$ cu totul di?erit$. rivindu)-i mama care murea, spiritul ei similar cu trupul ei ?i9ic s)a #n$lat spre cer. Ki)a ridicat braele ca -i cBnd ar ?i #ncercat c!iar -i dincolo de moarte s$)-i apere ?etia. 8ar nu va reu-i. 7upii din suita Magului s)au repe9it spre spirit, s?B-iindu)l -i tr$gBndu)l spre p$mBnt. 8ar el a disp$rut brusc. Magul -i !aita lui -i)au continuat mar-ul uciga- prin lume. "ardinalul 1enelli str$b$tea cu greutate tunelul, #ndreptBndu) se spre basilic$. 8rumul p$rea s$ nu se mai s?Br-easc$ -i cu ?iecare pas moneda lui 2uda devenea din ce #n ce mai grea. "$ci puternicul cardinal, ascuns #ntre 9idurile Caticanului, a reu-it cu u-urin$ s$ nu cad$ #n p$catele oamenilor de rBnd. 8ar 8

de p$catul mBndriei, #n capcana c$ruia cad pBn$ -i #ngerii, este greu s$ scapi. Magul #l #ndemna necontenit s$ desc!id$ potirul -i s$ ?oloseasc$ moneda pentru propriul s$u interes. rins #n mre>ele dorinei de a)-i a>uta semenii dintr)un post bine situat, cardinalul simea din plin greutatea propriei ambiii. /are vocea Magului nu era a luiH :-ti destinat s$ devii pap$. 3u asta este dorina ta secret$H Acesta este motivul pentru care 2oan al VVC)lea i)a spus s$ aduci moneda. :l va muri #n curBnd. "ardinalul s)a oprit #n tunelul subteran. 0remura din toate m$dularele. Iidurile au disp$rut dinaintea sa, l$sBnd locul unor scene de o intensitate aparte. ;ntr)o clip$, #mp$r$iile lumii s)au perindat prin ?aa oc!ilor s$i. M$reie, putere -i glorie. D 2a moneda, ia monedaE "uvintele Magului #i r$sunau st$ruitor #n urec!i. D 3u pot s$ merg mai departe, se v$it$ 1enelli. 8ar -i)a continuat drumul. ;n timp ce 1enelli str$b$tea propria $ia dolorosa, #ncovoiat de propria)i mBndrie, nu)-i d$dea seama c$ purta pe umeri doar o parte ?oarte mic$ din adev$rata greutate a monedei. "$ci de-i 1enelli nu avea de unde s$ -tie asta cineva mergea al$turi de el. "u aproape dou$ mii de ani #n urm$, un pescar simplu urmase aceea-i cale #n drumul s$u spre locul unde avea s$ ?ie cruci?icat pentru pl$cerea mulimii. "rima sa r$m$sese nedescoperit$, dar 3ero nu uitase c$ primul apostol #l omorBse pe vr$>itorul lui pre?erat -i voia s$ se r$9bune. 8e-i tr$ise #ntr)un alt timp decBt puternicul cardinal, pescarul cel simplu purta pe umerii s$i greutatea ispitei lui 1enelli. Ki #n timp ce primul apostol #ncerca s$)l salve9e propriile sale p$cate erau purtate de cel a c$rui dragoste nu va sec$tui niciodat$, c!iar dac$ universul #nsu-i avea s$ dispar$. ;n ?aa catedralei, Magul s)a apropiat de ?eti$, nep$s$tor ?a$ de c!inurile prin care trecea 1enelli. 4ac!el l)a privit pe #nger cu intensitate. Apoi, sub imperiul unei ?ore care nu era a ei, s)a 8

#ntors spre treptele catedralei. Acolo st$tea p$rintele du!ovnic.

"A 20/7'7 S8

<Ki am v$9ut un alt loc dincolo de acela, un loc sordid, un loc al supliciilor, -i ei erau pedepsii, iar #ngerii care #i pedepseau erau #nve-mBntai #n straie negre, a-a cum era -i locul acela L -i am mai v$9ut un lac plin de lav$, unde se a?lau cei care s)au #ndep$rtat de calea cea dreapt$, iar #ngerii, c$l$ii lor, #i supuneau la ca9ne.A .pocalipsa lui "etru, %ragment din AO!im, v. ,1

AlergBnd pe treptele catedralei, 4ac!el -i)a #ngropat ?aa #n sutana c$lug$rului. Magul era #ncon>urat de spiritele iadului, ?iine cu c!ipuri contorsionate de ur$ -i r$utate. e trupurile oamenilor, sau spectrelor aidoma oamenilor, cu tr$s$turile sluite de propriile lor ?$r$delegi, erau #ncol$cii -erpi. ;n spate, veg!ea o armat$ de su?lete r$t$cite, pe care Magul le #nc$tu-ase #n lanurile sclaviei sale pBn$ #n Iiua Pudec$ii de Apoi. 4ac!el privea spectacolul #nsp$imBntat$, aintindu)-i oc!ii mari, rotun9i -i lumino-i spre #ntunericul nem$rginit. 8e data aceasta, nu era vorba de o poveste, ci de o realitate o realitate supranatural$. 3u mai st$tea pe treptele catedralei. Se a?la pe treptele unui templu destinat sacri?iciilor din 4oma@ podeaua -i pereii erau 8

plini de sBnge. ;n acest timp, c$l$ul ei nemilos #-i croia drum spre ea, promiBndu)i o moarte cumplit$. D 3u te uita la eiE "$lug$rul a #ntins mBna, iar treptele catedralei au ?ost cuprinse imediat de ?l$c$ri. C$p$ile se ridicau spre cer, obligBnd spiritele r$ului s$ dea #napoi. Magul spumega de ?urie. 8in #ntuneric, al$turi de el, au ap$rut alte dou$ spectre, invocate de puterea monedei, ce purtau pe cap coroane de aur. ;mpreun$, cele trei ?ore ale #ntunericului au str$puns ?l$c$rile -i au #nceput s$ urce treptele catedralei. %ocul s)a domolit, apoi s)a stins. "$lug$rul -i ?etia s)au retras #n catedral$ #nainte ca puterile #nsp$imBnt$toare ale iadului s$)i nimiceasc$. reotul a rostit atunci cBteva cuvinte de e*orci9are+ D 0e alung pe tine, spirit impur, care e-ti ?antoma du-manului. 0e alung pe tine, ?iin$ a ?ocului, prin puterea celui care a creat toate lucrurile. %ie ca r$utatea s$ dispar$ de aici -i s$ primeasc$ binecuvBntarea -i s?inirea numelui S$u atotputernicE 7a ordinul p$rintelui du!ovnic, u-ile din ste>ar ale catedralei s) au #nc!is singure. 8ar au ?ost apoi imediat smulse din balamale -i aruncate #ntr)o parte. Magul a intrat #n catedral$. Ki atunci a vorbit. 3iciun cuvBnt nu a ie-it #ns$ de pe bu9ele lui, dar p$rintele du!ovnic a receptat gBndurile pe care acesta le transmitea+ D 3u ai nicio putere #mpotriva monedei. 8$)mi ?etiaE e ea o vreau. "atedrala s)a cu?undat #n #ntuneric. 0ablourile de pe perei, statuile, baptisteriul, totul a disp$rut, #ng!iit #n be9na adBnc$, #n timp ce Magul p$trundea #n mintea c$lug$rului -i a ?etiei, suprapunBndu)-i gBndurile cu ale lor. :i se a?lau acum #ntr)un templu, lBng$ altarul #nsBngerat. Scenele sacri?iciilor #n?$i-ate pe perei p$reau #ngro9itor de vii. ;n mi>locul acestui carnagiu, a ap$rut un alt spectru #ntunecat -i trist. %antoma lui Marie #-i privea ?etia -i #i ?$cea semn s$ vin$ la ea. 8

D 4ac!el, a strigat c$lug$rul, este o imagine ?als$, o ilu9ie. 8ar pentru c$ Magul pusese de>a st$pBnire pe voina ei, ?etia s)a smuls din strBnsoarea c$lug$rului. $rintele du!ovnic a o?tat din greu. Simea c$ puterile #i sl$besc. A #nc!is oc!ii -i a #nceput s$ se roage. 8eodat$, o lumin$ puternic$ l)a #nv$luit ca #ntr)o mantie pe c$lug$r sub imperiul iubirii pe care o transmitea o c$lug$ri$ s?Bnt$. recum valurile unui ocean imens, dragostea lui "at!erine de 1enedetto se rev$rsa asupra spiritului p$rintelui du!ovnic nest$vilit$ -i sublim$, sc$ldBnd ve-mintele c$lug$rului #n lumina cea mai pur$. Magul #i vedea pe amBndoi #n planurile mistice dou$ ?orme care ?u9ionaser$, devenind un #ntreg prin puterea dragostei, o ?or$ pe care nici m$car un #nger al #ntunericului, #mpreun$ cu acoliii s$i, nu #ndr$9nea s$ o atace. ;ntin9Bnd mBna, p$rintele du!ovnic a invocat spiritul lui Marie, puterea e*tin9Bndu)se -i mai mult pe t$rBmul luminii. D "opila mea, iat)o pe mama taE / coloan$ de ?oc a ap$rut lBng$ preot. C$9Bnd apariia str$lucitoare a mamei ei, pe care 8omnul o primise #n braele 7ui, simind iubirea care se rev$rsa spre ea dincolo de graniele morii, 4ac!el a reu-it s$ se desprind$ de vi9iunile apocaliptice pe care le genera Magul. ;n acest timp, ei se apropiau tot mai mult de altarul catedralei. 29vorul puterii lor aproape sec$tuise, iar Magul #nc$ nu #-i revelase adev$rata ?or$. Acum el a ridicat moneda lui 2uda, invocBndu)i puterea. "atedrala a disp$rut din ?aa oc!ilor lor. odeaua s)a lic!e?iat, pereii s)au topit cuprin-i de ?l$c$ri -i totul #n >urul lor s)a cu?undat #n be9n$. "ele dou$ spirite c$lug$rul -i ?etia traversau un lac incandescent #n drumul lor spre abisurile iadului. 8rumul #ngust -i luminos pe care #l aveau #n ?a$ a #nceput s$ ?ie #nv$luit de #ntuneric, disp$rBnd ca -i cum ar ?i ?ost #ng!iit de o mla-tin$. %ormele spirituale ale preotului -i Magului -i)au sc!imbat #n?$i-area pe cBnd se con?runtau #n ultima b$t$lie. Spiritul lui 8

"at!erine de 1enedetto l)a provocat pe #ngerul #ntunericului #n planurile mistice, dincolo de cel de al nou$lea plan astral, #n timp ce credina preotului #ncepea s$ se diminue9e -i s$ piar$. 4ac!el a coborBt acum pe ultimele trepte ale lumii revelaiilor de9v$luite vreodat$ oamenilor -i #ngerilor. Magul #i ap$rea sub ?ormele cele mai cunoscute, sub #n?$i-$rile primordiale ale r$ului, a-a cum acesta ne apare #n lumea ?i9ic$. :l s)a trans?ormat, a-adar, #ntr)un -arpe, ce st$tea #ncol$cit, gata de atac. reotul a luat #n?$i-area unui vultur. Magul s)a metamor?o9at #ntr)un lup ?eroce. "$lug$rul a devenit un leu. Magul a adoptat imaginea !Bd$ a unui ap. "$lug$rul s)a trans?ormat #ntr)un inorog. ;n cele din urm$, p$rintele du!ovnic -i ?etia s)au pr$bu-it #ntr) un #ntuneric ?$r$ de s?Br-it. :i coborau pe c$rarea stBng$ din cele dou$ a?late la r$scruce -i cu ?iecare pas pe care #l ?$ceau, puterea c$lug$rului -i a s?intei se diminua considerabil. Ci9iunea r$ului #n care Magul i)a #nv$luit devenea din ce #n ce mai veridic$, deoarece moneda rev$rsa tot mai mult$ otrav$. apa Silvestru al 22)lea rostise, a-adar, adev$rul. 3iciun su?let viu, nici c!iar su?letul p$rintelui du!ovnic, #n9estrat cu puteri supranaturale, nu putea s$ se opun$ puterii acestei monede o moned$ pentru care MBntuitorul #nsu-i ?usese tr$dat. ;n spatele capelei s)a desc!is o u-$. apa s)a #ntors spre 1enelli. "e sc!imb$ri surveniser$ #n doar cBteva clipe #n #n?$i-area puternicului cardinalE e c!ipul s$u se citea o su?erin$ nem$rginit$ o su?erin$ spiritual$. /c!ii #i re?lectau doar o parte din c!inurile care #l m$cinau. "u mBinile tremurBnde, el ducea potirul #n care se a?la moneda papei Silvestru. D CedeiH 3u v)am tr$dat, spuse el cu vocea stins$. 2oan al VVC)lea l)a privit cu oc!ii plini de lacrimi. D %ii binecuvBntatE r$spunse el. 8

7uBnd potirul, ponti?ul s)a #ntors la altar -i a #nc!is oc!ii. Apoi, a spus cu glasul r$sun$tor+ D 0at$, 1iserica 0a este #n pericolE "$ci 2oan al VVC)lea -tia c$ puternicul edi?iciu care era basilica S?. etru, dar -i #ntreaga 1iseric$ se ba9au pe o singur$ ?undaie uman$. "redina. este aceast$ stBnc$, ?orele r$ului nu puteau s$ treac$. ;n plus, despre un singur lucru, #n te*tul redactat de 1iseric$ re?eritor la vr$>itorie Malleusmaleficarumse spun ?oarte puine lucruri, -i asta #n mod deliberat+
3u se cuvine s$ vorbim despre puterea "!eilor #ncredinate capului 1isericii, care este lociitorul lui &ristos@ c$ci se -tie c$ pentru binele 1isericii &ristos a con?erit 1isericii -i lociitorului S$u toat$ puterea pe care 8umne9eu o poate #ncredina unui om simplu.

2oan a ridicat potirul #n care se a?la moneda lui 2uda -i a invocat credina. D 8ac$ servitorul 0$u, Silvestru, a convertit aceast$ moned$ #n bine, #n a-a ?el #ncBt s$ anule9e puterile monedei care #ncearc$ s$)6i distrug$ 1iserica, voi #ncerca #n numele 0$u s$ mBntuiesc su?letul lui aul, pierdut #ntru 8omnul. "Bnd papa a rostit numele lui Silvestru al 22)lea #n ?aa altarului, 1enelli <a v$9utA adev$rata natur$ a acestui ponti? atBt de controversat. 'n su?let m$re@ un om care purtase pe tot parcursul ponti?icatului s$u stigmatele celor care #ncercaser$ s$)l denigre9e pe el -i iubirea sa #nc!inat$ 8omnului. Silvestru nu r$spunsese niciodat$ in>uriilor -i acu9aiilor -ocante care #i ?useser$ aduse. $strase t$cerea pBn$ la ultima sa spovedanie. :l purtase la piept, toat$ viaa sa, moneda lui 2uda, pe care o ?i*ase #n interiorul unei cruci de argint pentru ca i9vorul r$ut$ii ei s$ sece -i s$ ?ie #nlocuit de cel al dragostei. Silvestru p$strase taina ?aptelor sale pentru ca #ngerii #ntunericului s$ nu descopere sc!imbarea survenit$ -i pentru ca moneda s$ poat$ ?i ?olosit$ la 8

timpul cuvenit, #nainte de a muri, Silvestru al 22)lea binecuvBntase moneda #n ?aa mormBntului S?Bntului etru. 3umai #n ultimele sale clipe de via$, acest pap$ e*traordinar m$rturisise adev$rul #n ?aa lumii -i a lui 8umne9eu+ <"$ci mintea mea nu a #ncuviinat niciodat$ >ur$mBntul acela, nu, tic$lo-ia aceea.A Silvestru al 22)lea nu #-i vBnduse su?letul nim$nui. ;l d$ruise din proprie voin$ MBntuitorului s$u. "ardinalul 1enelli, care simise doar pentru scurt timp puterea de ispitire a monedei, se #ntreba cum reu-ise papa Silvestru s$ poarte aceast$ cruce atBta amar de vreme. Su?letul #i era cople-it de umilin$. 2oan al VVC)lea a coborBt potirul. :l a #nc!is oc!ii. ;ntr)un alt loc, stBnd #n ?aa altarului catedralei #mpreun$ cu 4ac!el, p$rintele du!ovnic p$-ea pe c$rarea morii. ;n agonia sa, el a invocat imaginea unei cruci, dar aceasta s)a spulberat. D Ai dat gre-, spuse Magul. 3imeni nu se poate opune puterii monedei. "u a>utorul ei, continu$ el, ar$tBnd)o pe 4ac!el, tat$l acestei copile s)a lep$dat de 8umne9eu -i -i)a renegat mBntuirea. 8in propria sa voin$, -i)a condamnat su?letul pe vecie -i toi cei pe care i)a iubit, printre care -i ?iica lui, vor ?i distru-i. $rintele du!ovnic -i)a #ntors privirea spre 4ac!el. 8ar el nu mai putea s$ vad$ nimic. 0otul #n >urul s$u era cuprins de ?l$c$ri -i #ntuneric. 2ubirea, prietenia, sperana, compasiunea, percepia asupra propriei sale ?iine totul disp$ruse. ;ndep$rtat de 8umne9eu, el a r$mas singur. 8ar spiritul s$u a gl$suit pentru ultima oar$. D "opila mea, spus el, #ntorcBndu)se spre ?eti$, tat$l t$u va ?i mBntuit. Apoi, a rostit cu voce tare+ Sal$a me, ,edemptormundi6 Magul -i)a #n$lat sabia. Sub oc!ii lui 4ac!el, aceasta l)a doborBt pe preot #n ?aa altarului. Moneda lui 2uda #-i #ndeplinise pro?eia cumplit$. 3icio putere uman$ nu i se putea opune. ;n 8

cele din urm$, Magul s)a #ntors spre 4ac!el, ultima redut$ a iubirii lui aul. :l a #ngenunc!eat #naintea ei. D Micuo, spuse el, de-i oamenii nu -tiu asta, #n clipa morii, eu m$ #n?$i-e9 tuturor. ;i o?er, a-a cum le o?er semenilor t$i, #mp$r$iile lumii. ;i cer #n sc!imb s$)l slu>e-ti pe st$pBnul meu. 4ac!el nu a rostit niciun cuvBnt. :a a ascultat)o pe mama ei. S)a #ntors spre altar -i -i)a o?erit su?letul 8omnului. ;n inocena ei, #-i dorea un singur lucru. D MBntuie-te)l pe tat$l meuE ;n timp ce pro?eia papei Silvestru al 22)lea se #ndeplinea, 2oan al VVC)lea, urma-ul celui pe umerii c$ruia &ristos #-i cl$dise 1iserica, -i)a de9v$luit la rBndul lui puterea. Ki ea se ba9a pe magie, dar era o magie adev$rat$. "ea mai puternic$ magie, necunoscut$ Magului, care e*ista #nc$ #nainte de #ntruparea sa ?i9ic$, #nainte de gene9$, #nainte de na-terea timpului -i a gBndului, s$l$-luind #n 8ivinitatea #ns$-i. 2ubirea necondiionat$. e cBnd su?letul osBndit al lui aul 9$cea #n lacul pier9aniei, 2oan al VVC)lea, sub imperiul iubirii necondiionate, -i)a unit spiritul cu cel al acestuia. Aceast$ dovad$ de altruism a creat o leg$tur$ subire #ntre s?Bnt -i p$c$tos o leg$tur$ de iubire. 0reptat, su?letul p$rintelui du!ovnic, al lui "at!erine de 1enedetto -i al lui Marie s)au unit cu cel al lui aul -i al lui 2oan al VVC)lea. 7eg$tura a devenit un inel un inel al dragostei, e*tins de su?letul lui 1en -i al lui %lorence. Ki alii s)au al$turat acestui inel, c$ci #naintea tronului lui 8umne9eu, Melanie -i 7aura 8uOes, victimele care doreau s$ se ?ac$ dreptate, au iertat ceea ce doar ele puteau s$ ierte. 2nelul s)a trans?ormat #ntr)un nod puternic. Milioane -i milioane de oameni de pe p$mBnt au con?erit o putere -i mai mare acestui nod spiritual prin rugile pe care le #n$lau "erului pentru S?Bntul $rinte, predecesorii -i cardinalii s$i. uterea a devenit cu atBt mai mare cu cBt su?letele papilor din vremuri demult apuse, printre care -i cel al s?Bntului Silvestru 8

al 22)lea, netulburate de timp sau de diavol, -i)au dovedit #nc$ o dat$ dragostea -i credina. Ki mai mult decBt atBtE Aceste noduri umane, mici -i nesemni?icative #n sine, au creat o plas$ o plas$ a iubirii atBt de strBns$ -i de puternic$, #ncBt nici cel mai mic pe-ti-or nu s)ar ?i putut strecura printre oc!iurile ei -i cu siguran$, nu cel pe care Atotputernicul !ot$rBse s$)l salve9e cu mult #nainte de a se na-te. "$ci r$9bunarea era numai a lui. ;n timp ce arginii lui 2uda #-i anulau puterile, Magul care putea s$ cree9e imagini apocaliptice #n mintea altora avea acum propria sa vi9iune. "alea #ncepea s$ se desc!id$ -i #n ?aa lui atotputernicul #nger al #ntunericului. Simon Magul a v$9ut c$ #n timp ce distana spiritual$ dintre un om -i un #nger este imens$ distana dintre un #nger -i un ar!ang!el este -i mai mare. Ki distana dintre celelalte cete #ngere-ti -i !eruvimi -i sera?imi este uria-$. Ki acela-i lucru era valabil -i #n 0emplu. ;n ciuda ?aptului c$ aceast$ cale este etern$, ea poate ?i u-or recunoscut$, deoarece toate ?iinele umane -i spirituale p$-esc pe acest drum spre lumin$ de-i unii au tr$it #n #ntuneric ?oarte mult timp. e malul lacului disper$rii, mergea un pescar umil, pe care ?orele r$ului nu)l puteau atinge. Magul a ?ost cople-it de spaim$ cBnd -i)a v$9ut ?ostul adversar -i a scos un ip$t cumplit. 8ar st$pBnul s$u nu l)a au9it@ c$ci nu venise vremea lui. Atunci, S?Bntul etru, cel mai mare pescar dintre oameni, -i)a aruncat plasa peste lac. 7umina a spulberat #ntunericul. A ?ost ultimul lucru pe care l)a v$9ut aul. &ieratic$, transcendental$, #ndur$toare, #ntrecBnd orice percepie uman$ despre #ndurare, aceast$ lumin$ nu)l va p$r$si niciodat$. Spre deosebire de percepiile oamenilor sau ale #ngerilor, aceasta era realitatea. Singura realitate. 7umina adev$ratului St$pBn al 6arinii.

: 27/5

<S$ ascult$m dar #nc!eierea tuturor #nv$$turilor+ 0eme)te de 8umne9eu -i p$9e-te poruncile 7uiE Aceasta este datoria oric$rui om. "$ci 8umne9eu va aduce orice ?apt$ la >udecat$ -i >udecata aceasta se va ?ace cu privire la tot ce este ascuns, ?ie bun, ?ie r$u.A (cle/iastul 2912G

"ardinalii 1enelli -i &eJson st$teau #n gr$dinile Caticanului. entru c$ #-i terminase povestea despre arginii lui 2uda, 1enelli a aruncat o privire #n >ur delectBndu)se cu ?rumuseea culorilor atBt de vii ale lalelelor -i narciselor, care se leg$nau blBnd #n adierea vBntului, cu m$reia norilor care pluteau pe cerul senin, dar -i cu splendoarea unic$ a cupolei basilicii S?. etru, care se ridica semea$ deasupra lor. Apoi, s)a uitat la #nsoitorul s$u -i a o?tat adBnc. D "$ci numai prin iubirea celorlali su?letele noastre pot ?i mBntuite. Aceste cuvinte i)au cu?undat #n gBnduri. ;n cele din urm$, 1enelli s)a ridicat #n picioare. D :ste timpul s$ plec, spuse el. 1$trBnii trebuie s$ se retrag$. Ki acum este rBndul meu. :i au str$b$tut din nou gr$dinile. 1enelli -i)a luat #n gBnd 8

r$mas)bun de la ele. &eJson p$-ea al$turi de el. D A-adar, ?ata pe care am v$9ut)o de diminea$ la mormBnt este 4ac!elH #ntreb$ el. D 8a, r$spunse 1enelli, iar mormBntul #n ?aa c$ruia se ruga este cel al p$rinilor ei. Cine aici #n ?iecare 9i de -ase ani. aul -i Marie sunt #nmormBntai #mpreun$ #ntr)un loc unde ?orele r$ului nu)i pot atinge. 2ar #n apropiere se a?l$ mormBntul p$rintelui du!ovnic. Aceasta a ?ost voina S?Bntului $rinte. D Ki "at!erineH D ;n m$n$stirea de la 1enedetto. 1enelli -i)a #n$lat privirea spre statuile care #mpodobeau colonadele basilicii S?. etru. Muli s?ini din aceast$ lume sunt cunoscui numai de 8umne9eu. D "e s)a #ntBmplat cu celelalte dou$ monedeH "ei doi au trecut pragul verandei, a>ungBnd din nou #n biroul lui 1enelli. 8e la lumin$ la #ntuneric. "ardinalul a ridicat din umeri. D "ine -tieH :ste puin probabil s$ au9im de ele mult timp de acum #ncolo. 8ar toi oamenii sunt supu-i ispitei. Aceasta este singura certitudine, #n a?ar$ de moarte. %orele r$ului pot s$ ating$ c!iar -i inima 1isericii. 3u trebuie s$ uit$m niciodat$ asta -i s$ ?im mereu cu oc!ii #n patru. 1enelli -i)a scos din >urul gBtului o cruce din argint, pe care a pus)o pe birou. Avea o ?orm$ ciudat$ #n centru, e*ista un spaiu gol. :ra locul care g$9duise cBndva o moned$. D :ste timpul s$ plec, cardinale. Sunt convins c$ ceremonia de #nvestire va ?i un succes mBine. Sper c$ vei purta crucea aceasta ca semn al dragostei mele, dar -i #n amintirea secretului pe care i l)am #mp$rt$-it. A stat la gBtul papei Silvestru al 22)lea. 8omnul s$ te binecuvBnte9eE &eJson l)a privit pe 1enelli. 3u mai era un prin atotputernic al 1isericii. 8evenise din nou un simplu preot. /, 9$d$rnicie a 9$d$rniciilorE "Bt de e?emere sunt gloria -i puterea uman$E D %ii binecuvBntat pentru tot ce ai ?$cut pentru noiE spuse &eJson. Sper s$ te bucuri din plin de timpul dedicat meditaiei. 8

1enelli i)a r$spuns cu un 9Bmbet #nc$rcat de regrete. D 8e ?apt, am ?$cut prea puine lucruri pentru 1iseric$, spuse el. "red c$ #n toi ace-ti ani am #nv$at doar dou$ lucruri importante. D Ki anumeH #ntreb$ &eJson. 1$trBnul devenea cumplit de sentimental. D :*ist$ doar un singur 8umne9eu -i :l #-i iube-te toi copiii necondiionat. D ;neleg, spuse &eJson. D 3u cred, r$spunse 1enelli. :l i)a aruncat o privire viclean$. 8ac$ am #nelege #ntr)adev$r acest lucru, lumea noastr$ ar ?i cu totul alta. Adio, cardinaleE &eJson l)a urm$rit pe b$trBn #ndep$rtBndu)se pe coridor. Apoi s)a a-e9at pe scaunul predecesorului s$u. 3u a pus mBna pe cruci?i*ul din argint, pentru c$ se gBndea la alte lucruri. "urBnd, #ns$, cineva a b$tut la u-$. Ki)au ?$cut apariia doi preoi, ce ineau #n brae un vra? de c$ri din biblioteca lui &eJson. D 'nde dorii s$ le a-e9$mH 3i s)a cerut s$ v$ a>ut$m s$ v$ despac!etai lucrurile. "ardinalul a pus oc!ii pe primul ra?t dintr)o bibliotec$ goal$. D "e 9icei s$ le punem acoloH 8ai)mi)le mieE &eJson s)a urcat pe o sc$ri$ din lemn. 7uBnd cBteva c$ri #n brae, a #nceput s$ le a-e9e pe ra?t. 'nul dintre preoi a ie-it ca s$ mai aduc$ volume #n timp ce cel$lalt #i d$dea cardinalului alte cBteva c$ri. &eJson s)a aplecat dup$ ele. Atunci s)a au9it un sunet metalic. "eva c$9use pe podea. 0Bn$rul c$lug$r s)a aplecat -i a ridicat obiectul. D A c$9ut din bu9unarul dumneavoastr$, cardinale, spuse el, privind)o cu atenie. :ste o moned$. %oarte vec!e -i cu totul neobi-nuit$. &eJson l)a privit cu o lic$rire #n oc!i. D 8a, spuse el. (ste o moned$ cu totul neobi-nuit$.

3/0A A'0/4'7'2

Aceast$ carte este o oper$ de ?iciune -i nu)-i propune s$ repre9inte doctrina vreunei 1iserici. "u toate acestea, anumite aspecte din roman se ba9ea9$ pe ?apte reale sau pe legende ecle9iastice. rintre acestea, menion$m+ "ruci?icarea -i mormBntul S?Bntului etru /beliscul din ?aa basilicii S?. etru Ar!ivele secrete (inclusiv 0urnul CBnturilor -i "amera meridianului) 7egendele papei Silvestru al 22)lea -i a lui Simon Magul ersecuiile #mpotriva 1isericii iniiate de 8iocleian -i 2ulian Apostatul Ciaa imoral$ a papei 2oan al V22)lea -i pro?anarea basilicii S?. etru de c$tre sara9ini ;mp$ratul 3ero -i "ircul lui 3ero Arginii lui 2uda 7ucrarea ecle9iastic$ Malleus Maleficarum codul de rocedur$ enal$ pentru condamnarea vr$>itoarelor. C$ o?erim #n cele ce urmea9$ cBteva in?ormaii re?eritoare la aceste aspecte+

1. Crucificarea i mormntul Sfntului Petru 8

Se pare c$ S?Bntul etru a ?ost #ngropat #ntr)un -an s$pat #ntr) un cimitir p$gBn din apropierea "ircului lui 3ero, #ntr)o 9on$ situat$ #n a?ara 4omei, cunoscut$ sub numele etrusc de "olina Caticanului. Se pare, con?orm 1isericii "atolice, c$ mormBntul s$u se a?l$ la 9ece metri adBncime sub altarul actual al basilicii S?. etru, dedesubtul altarelor ridicate de papii "lement al C22)lea (#n anul 1.9F), "alist al 22)lea (#n anul 11,F) -i 5rigore cel Mare (#n anul .9.), al monumentului ridicat de #mp$ratul "onstantin #n >urul anului S1. -i al c!ivotului (cunoscut sub numele de 0ropaion sau Monumentul Cictoriei) ridicat de papa Anicetus #n >urul anului 160. Acest c!ivot a ?ost construit #ntr)un 9id de c$r$mid$ roman ridicat peste mormBnt la cBiva ani dup$ #ngroparea S?Bntului etru #n locul acela. S$p$turile e?ectuate #n 19F0 au scos la iveal$ oasele unui b$rbat, care #n momentul morii se apropia de -apte9eci de ani, c$ruia #i lipseau picioarele -i care ?usese acoperit cu o rob$ esut$ din ?ir de aur. entru mai multe detalii, ve9i+ 5uarducci, The Tom& of St "eter (&arrap, 1960) 0o(nbee erOins, The Shrine of St "eter and the $atican eAca$ations (7ongman, 19.6) Yals!, The Mones of St "eter (Cictor 5ollane9, 198S)

Surse biserice-ti susin c$ S?Bntul etru a ?ost r$stignit cu capul #n >os #n >urul anului 6G #n "ircul lui 3ero, ale c$rui vestigii se a?l$ #n pre9ent sub (sau #n apropierea) basilicii S?. etru. Se pare c$ trupul apostolului a ?ost #ngropat de Marcellus, un roman convertit la cre-tinism. entru mai multe detalii, ve9i+ 4!odes Pames, The .pocr*phal 3ew Testament, .cts of "eter (/' , 19,F) (nc*clopedia &ritannica

entru cuvintele aparinBnd S?Bntului etru (p. 80 din carte), ve9i 4!odes Pames, op. )+t. 8espre capacitatea S?Bntului etru de a birui porile iadului (p. 160) -i despre puterea sa de a lega -i de9lega (p. F6G), ve9i :vang!elia dup$ Matei, capitolul 16, versetele 18)19. 8espre re?u9ul papei 2ulius al 22)lea de a muta mormBntul S?Bntului etru (p. 161)16, din carte), ve9i opera istoricului roman :gidio de Citerbo. 8espre vec!ea basilic$ S?. etru -i decorarea mormBntului S?Bntului etru (pp. F6.)F66), ve9i 0o(nbee erOins, op. )+t., Seldes, The <atican (Megan aul, 19SF) -i (nciclopedia Mritannica.
2. Obeliscul din faa basilicii Sf. Petru

Acest obelisc egiptean din secolele VC222)VC #.&r. A ?ost plasat iniial #n "ircul lui 3ero (pp. ,9, -i F00 din carte). ;n pre9ent, se a?l$ #n piaa S?. etru, ?iind amplasat #n actuala locaie #n anul 1.86.
3. Biblioteca Vaticanului i arhivele secrete

8espre 1iblioteca Caticanului -i ar!ivele secrete (inclusiv 0urnul CBnturilor -i "amera Meridianului), ve9i Ambrosini, The Secret .rchi$es of the <atican (:(re SpottisJoode, 19G0). ;n 0urnul CBnturilor se a?l$ acum apartamentele papale.
. !e"enda #a#ei Silvestru al $$%lea &'''%1((3)

"!iar din timpul vieii acestui pap$, au circulat 9vonuri #n #ntreaga :urop$ potrivit c$rora ar ?i ?ost #n9estrat cu puteri satanice -i ar ?i ?ost tot timpul #nsoit de un cBine negru. 8espre natura acestor legende (-i citatul de la pp. ,F8),F9 din carte re?eritor la pactul lui cu diavolul), ve9i+
1utler,

The M*th of the magus ("ambridge, 19F8) latina, Di$es of the popes Di&er "ontifkalis, 1FG9, #n latin$)

;n lucrarea sa, latina, bibliotecarul papal, susine c$ Silvestru a ?ost a>utat de diavol (p. ,FG din carte) -i red$ presupusa con?esiune ?$cut$ de pap$ pe patul de moarte (p. ,.,). ;n ceea ce prive-te epita?ul ambiguu al lui Silvestru din biserica San 5iovanni #n 7aterano, cuvintele lui 2oan 8iaconul -i legenda potrivit c$reia mormBntul s$u preveste-te moartea papilor (pp. SS9)SF0), ve9i+ Mann, The Di$es of the popes in the earl* middle ages (Megan aul, 19S,) 8ollinger, Fa&les respecting the popes of the middle ages (4ivington, 18G1) entru o perspectiv$ mai ec!ilibrat$ asupra vieii lui Silvestru al 22)lea, ve9i 7attin, The Detters of Ger&ertand =is "apal "ri$ileges, publicat$ #n 1961, -i Mann, op. )+t. 8espre redescoperirea mormBntului papei Silvestru #n 16F8 -i descrierea ?$cut$ de istoricul 4asponi (p. S99), ve9i Mann, op. )+t. *. !e"enda lui Simon +a"ul 8espre acest mare eretic -i despre pr$bu-irea sa, ve9i+ Faptele apostolilor 8+9),F 4!odes Pames, The .pocr*phal 3ew Testament (/' , 19,F) 1utler, The M*th of themagus ("ambridge, 19F8) almer, The Sources of the Faust Tradition (/ctagonbooOs, 19S6) Mead, Simon Magus (7ondra, 189,, retip$rit$ de Messingerpub.).

8espre ?iloso?ia Magului, puterile sale magice, ?elul #n care a ?olosit banii dispreuii de S?Bntul etru (p. FSS din carte -i citatul din Faptele apostolilor, 8+,0) cu a>utorul c$rora a cump$rat o prostituat$, :lena, care a devenit amanta lui, cBt -i despre legendele re?eritoare la cBinele negru care #l #nsoea 8

pretutindeni, despre palatul s$u de pe insula 0iberina -i pr$bu-irea sa #n ?aa S?Bntului etru, ve9i Mead, op. )+t., dar -i almer -icatholic enc*clopedia (191S). e locul unde se spune c$ Magul s)a pr$bu-it, g$sindu)-i s?Br-itul pe "Bmpul lui Marte, s)a ridicat biserica Santa Maria 3uove din 4oma. ;n ceea ce prive-te citatul de la pp. FSG)FS8 din carte preluat din Faptele Sfin'ilor .postoli "etru i "a$el, ve9i 4!odes Pames, op. )+t. ,. -iocleian i $ulian .#ostatul AtBt 8iocleian, cBt -i 2ulian Apostatul au devenit cunoscui #n istorie pentru persecuiile pe care le)au organi9at #mpotriva religiei cre-tine. 8espre ei, ve9i+ Yilliams, Diocletian and the ,oman ,eco$er* (1ats?ord, 198.) :usebius, =istor* of the )hurch from ehristto )onstantine (traducere, 1altimore, 196.) 1oJersocO, Nulian the .postate (8ucOJort!, 19G8) 1roJning, The (mperor Nulian (Yeiden?eldandnicolson, 19G.) 8espre a?irmaia S?Bntului 2eronim potrivit c$reia 2ulian -i)a tr$dat propriul su?let (p. ,09 din carte), ve9i 1roJning, op. )+t. 8espre ultimele cuvinte rostite de 2ulian (p. ,08), ve9i (nc*clopedia Mritannica. /. $oan al 0$$%lea i 1efuirea 2omei 8espre viaa -ocant$ a papei 2oan al V22)lea, ve9i Mann, op. )+t., )atholicenc*clopedia (191S) -i 4osa, <icars of )hrist (1antam ress, 1988). 8espre >e?uirea 4omei de c$tre sara9ini -i pro?anarea basilicii S?. etru, ve9i latina -i 0o(nbee, op. )+t. 3. 4m#5ratul 6ero i Circul lui 6ero 8espre 3ero, ve9i+

0acitus, .nnals ( enguin, 19.6), inclusiv pentru citatul de la p. 19S din carte Suetonius, Di$es of thecaesars ( enguin, 19SG) 5ri??in, 3ero1 The (nd of a D*nast* (1ats?ord, 198F)

'. .r"inii lui $uda 8espre tr$darea lui &ristos pentru trei9eci de argini, despre c$ina lui 2uda -i cump$rarea 6arinii sBngelui (pp. 190)191 din carte), ve9i :vang!elia dup$ Matei, capitolele ,6 -i ,G. "Bt prive-te natura acestor monede (-i ceea ce s)a #ntBmplat cu ele), nu cunosc nicio legend$ ecle9iastic$. 1(. Malleus Maleficarum etc. 0e*tul original al lucr$rii Malleus Maleficarum, aprobat de papa 2noceniu al C222)lea, a ?ost publicat #n latin$ #n 1F8F (pentru traducerea #n engle9$, ve9i 4odOer, 19,F). Aceast$ lucrare a devenit "odul ecle9iastic de rocedur$ enal$ pentru pedepsirea vr$>itoriei. :a nu a ?ost niciodat$ repudiat$ #n mod o?icial. 8espre ierar!ia #ngerilor (p. FFF din carte), ve9i seudod Don*sius1 The )omplete Oorks (traducere de "olmluib!eid, aulist ress, 198G). 8espre citatul aparinBnd papei aul al C2) lea despre ?orele r$ului (pp. S1.), ve9i Stan?ord, The De$ii1 . Miograph* (&einemann, 1996). 8espre r$u -i paranormal #n concepia lui Pung, ve9i+ Pung, The Cndisco$ered Seif (4outledge, 198S) Memories, Dreams, ,eflections (%ontana inclusiv pentru citatul de la pp. S8S)S8F) Pung, .nswerto No& (4outledge, 19G9)
Pung,

ress, 19GF,