CUPRINSUL PROIECTULUI

1. 1.Rolul, compunerea si functionarea generatoarelor. . . . . . . . . 2. eneratoare !e curent continuu si alternati". . . . . . . . . . . . . . #. Caracteristicile generatoarelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . $. eneratoare !e curent continuu %!inamurile&. . . . . . . . . . . . . . '. eneratoare !e curent alternati" %alternatoarele&. . . . . . . . . . (. )ate comparati"e pentru !inam si alternator. . . . . . . . . . . . . .

*I*LIO R+,IE 1. Samoila Stelian, Tocaciuc -eorg-e, Cor!onescu a.riel Instalatii si Echipamente Auto, Tehnologia Meseriei Electrician Auto, E!itura )i!actica si Pe!agogica, 1//$, *ucuresti 2. Raicu, 0. 1 Manualul Electricianului Auto, E!itura )i!actica si Pe!agogica,1//#, *ucuresti

ENER+TO+RE )E CURENT CONTINUU SI +LTERN+TI0

Coeficientul !e utili2are a materialelor %!efinit ca raportul !intre puterea utila si greutatea& al unui !inam este !e 23# ori mai mic ca al alternatoarelor. Constructi", s3a a4uns la cele mai simple si perfectionante !inamuri. Tensiunea !e lucru a crescut !e la (" la 12" si 2$", iar curentul ma5im pana la /6+, peste care apar !ificultati !e comutatie. )u.larea nr !e rulmenti a permis cresterea turatiei pana la 7666316666 rot8min, peste care nu se poate trece !in cau2a fenomenelor !e comutatie si a fortelor centrifuge care arunca lamele !e colector si con!uctoarele !in crestaturile rotorului. Puterea nominala se o.tine !e la turatii mari !e circa 1 '66 1 2 '66rot8min, cu un curent !e e5citatie care a4unge la # 1 $ +. Cresterea curentului !e e5citatie la "alori peste $ 1 ' + este limitata !e regulatoarele !e tensiune si !e curent !e tip electromagnetic %"i.rator&, cu contacte prin care trece curentul !e e5citatie. Noile !ispo2iti"e cu tran2istoare sint mai a"anta4oase !ar sunt inca scumpe . Colectorul generatoarelor !e curent continuu nu permite o incal2ire mai mare !e 1'6 1 176 C, iar !urata lui !e functionare fara intretinere este !e circa '6 666 39' 666 :m parcursi !e automo.il. +lternatoarele sunt mai a"anta4oase. )esicunoscute !e mult timp, ele nu au fost generali2ate !ecat la aparitia re!resoarelor mo!erne, a !io!elor cu germaniu si siliciu, caracteri2ate prin putere mare, greutate si "olum mic, ceea ce a permis montarea lor pe automo.ile . La turatie minima, corespun2atoare mersului in gol al motorului, puterea utila atinge ; !in puterea nominala, ceea ce asigura reincarcarea .ateriei !e acumulatoare la orice regim !e lucru al motorului. Turatia ma5ima poate fi !e circa # 1 # ori mai mare !ecat cea a motoarelor mo!erne, nefiin! limitata !e comutatie sau colector, astfel ca alternatoarele ating turatia !e 12 666 1 1' 666 rot8min. )omeniul turatiei in care se o.tine puterea nominala este !e 28# !in cea ma5ima %intre ' 666 si 1' 666 rot8min& )urata !e functionare fara intretinere este limitata umai !e !urate rulmentilor, a4ungant pana la 1'6 666 1 #66 666 :m parcursi !e automo.il. Se re!uce si capacitatea .ateriei!e acumulatoare, pentru ca posi.ilitatile !e reicarcare ime!iata si in orice con!itii sint in.unatatite foarte mult.

Utili2area alternatoarelor trifa2ate %mai mici cu #6 1 $6< !ecat cele monofa2ate& necesita un numar !e sase elemente re!resoare. O!ata cu ieftinirea re!resoarelor aceste generatoare se generali2ea2a la ma4oritate tipurilor !e automo.ile . In plus, la alternatoare, protectia contra curentilor !e scurt circuit sau !e supra sarcina se reali2ea2a automat prin saturatie alectromagnetica a masinii, fapt pt care nu este necesar regulatorul !e curent, astfel incat re!resoarele sunt prote4ate !e pericolul suprasarcinilor. Constructia alternatoarelor este simpla, ro.usta si !ura.ila. Utili2area re!resoarelor intre alternatorsi .aterie !e acumulatoare inlatura si necesitatea folosirii con4uctorului3!is4uctor. *ateria !e acumulatoare nu se poate !escarca pe generator prin re!resor, i loc !e trei relee se utili2ia2a numai regulatorul !e tensiune. Curentul principal nu trece prin perii colectoare, fiinca infasurarea in!usului este montata pe stator. )ispunerea infasurarii!e e5citatie pe rotor usurea2a constructia inelelor colectoare care !e"ine mai simplasi mai ro.usta%nu ca colectorul !inamului&, pentru ca curentii !e e5citatie sint mici, !e ma5imum16< !in curentul nominal. )ispunerea periilor ra!ial pe inele colectoare ale infasurarii rotorice !e e5citatie face ca alternatorul sa mearga in am.ele sensuri.

C+R+CTERISTICELE

ENER+TO+RELOR

Principalele marimi caracteristice ale generatoarelor !e automo.ile se "or pre2enta in cintinuare. Tensiunea nominala este tensiunea !upa care se caracteri2ea2a ec-ipamentul electric al automo.ilului, (", 12", si 2$". )eoarece tensiunea !e incarcare a unui element !e acumulator, in realitate este !e 2,#", corespun2ator tensiunilor !e functionare ale ec-ipamentului electric sunt mai mari = (,/", 1#,7", 29,(". Puterea nominala a generatorului este !eterminata !upa puterea tuturor receptoarelor cu functionare !e lunga !urata, tinin! seama !e incarcarea .ateriei !e acumulatore. Curentul nominal re2ulta !in raportul !intre puterea nominala si tensiunea nominala. Puterea maxima este puterea !e lunga !urata pe care o poate !a generatorul fara ca sa se incal2easca peste limita a!misi.ila, fiin! cu #63'6< mai mare !ecit cea nominala%limita ma5imase refera la generatoarele !e putere mai mica&. Curentul maxim re2ulta !in raportul !intre puterea ma5ima si tensiunea nominala. Turatia de mers in gol sau !e putere nula este turatia la care generatorul incal2it, neconectat la .aterie !e acumulatore sau !e receptoare, !a o tensiune!e circa1,19 mai mare !ecat cea nominala. Ea tre.uie cunoscuta la incercarea generatorului la mersul in gol. Peste aceasta turatie, generatorul incepe sa !e.ite2e curent, astfel incat ea tre.uie sa ai.a "aloricat mai mici posi.ile. Turatia de conectare este turatia la care generatorul se cuplea2a cu reteaua si incepe a !a curent, fiin! cu 1663266 rot8min mai mare !ecat cea !e mers in gol la !inamuri. Turatia nominala este turatia la care generatorul, in stare incal2ita, !a putere nominala . +ceaste !epin!e !e constructia generatorului> cu cat !imensiunile sunt mai mari, cu atat racirea este mai .una, !ar greutatea si pretul !e cost.

Turatia maxima este turati pe care generatorul o poate suporta fara sa se !efecte2e, fiin! limitata !e !urata !e ser"iciu si re2istenta periilor, a colectorului, a con!uctoarelor !in crestaturile rotorului, care sunt supuse la forte centrifuge foarte mari, !e comutatie si !e incal2ire. Ea !epin!e !e constructie, astfel incat este in!icata !eu2ina fiin! cuprisa intre # '66 si 16 666 rot8min la !inamuri si 1' 666 laalternatoare. La mersul in gol al motorului !inamul nu poate !a curent !e incarcare pentru .ateria !e acumulatoare .La turatii mici motorul se roteste neuniform si tensiunea !inamului "aria2a. Pentru acest moti" , turatia la care !inamul se cuplea2a cu .ateria !e acumulatoare se alege mai mare !ecat turatia !e mers in gol a motorului, e"itan!u3se astfel conectarile si !econectarile prea !ese !intre !inam si acumulator, care con!uc la u2ura si su!area contactelor con4unctorului3!is4uctor . +lternatoarele !au curent c-iar la mersul in gol al motorului. )iametrul carcasei se normali2ea2a pentru a corespun!e montarii lui in asa fel cu flansa.+numite norme pre"a! pentru !iametrul carcasei !inamurilo fi5ate in sa 9(,2> /6> 166> 112> 12'> 1'6> 197 si 26#,2 mm, iar pentru cele fi5ate cu flansa 97> /#> 16#> 11' si 127 mm. +lternatoarele au !iametrul mult mai mari si lungimi mai mici. Sensul !e rotire al generatorului se consi!era, pri"in!ul !inspre partea !e actionare % opuse partii cu colector&, sensul spre !reapta, fiin! al acelor !e ceasornic.

ENER+TO+RE )E CURENT CONTINUU %)IN+?URILE&

1. CONSTRUCTI+ )IN+?ULUI Partile principale ale generatorului %fig. 11.1 & sunt carcasa 1 cu polii 2 si infasurarea !e e5citatie #> pe ar.orele $ este montat rotorul ' c infasurarea ( si colectorul 9, periile 7 cu portperiile lor / si arcurile !e apasare a periilor, scuturile 16 spre colector si spre partea !e antrenare, .ornele 11 si colierul !e protectie 12. Pe generator sau in interior pot fi montate, in unele ca2uri, relee regulatoare> normal acestea sunt montate alaturat. Carcasa este !in tea"a !e otel moale turnata sau proluita si su!ata, foarte permea.il pentru flu5ul magnetic. Polii sunt !estinati sa sustina infasurarea !e e5citatie. La generatoarele mici, pana la 2'63#66 @att, sunt 2 poli, la cele mi4locii $, iar peste 766 @att c-iar si (. Intrucat flu5ul in!uctor este constant, mie2ul polilor este !in otel moale masi", iar la puteri mai mari este uneori !in tole. Piesele polare au forma alungita pentru a se o.tine o crestere gra!ata a flu5ului in!uctor pe periferia rotorului, fapt care im.unatateste comutatia. Prin!erea polilor se face foarte strans in interiorul carcasei pentru ca sa nu se pro!uca un intrefier suplimentar, care sa micsore2e flu5ul magnetic si astfel se necesita o putere mai mare !e e5citatie. ?ie2urile !in tole au sectiune !reptung-iulara, celelalte turnate au forme o"ale sau circulare la care se reali2ea2a o .o.ina !e e5citatie mai economica si mai .ine i2olata. Piesele polare inclinate micsorea2a 2gomotele si !eformarea campului magnetic. Latimea piesei polare formea2a arcul polar. )istanta ra!iala !intre stator si rotor formea2a intrefierul % semi!iferenta !iametrelor interior statoric si e5terior rotoric & Infasurarea de excitatie derivatie, care pro!uce campul magnetic in!uctor, este formata !in .o.ine polare i!entice, cu un nuamr mare !e spire. *o.inele sunt confectionate !in sarma !e cupru emaillata, iar in e5terior se i2olea2a cu .an!a !e .um.ac. Legaturile intre .o.ine se fac i asa fel incat polii alaturati sa re2ulte !e nume contrar
7

Sensul !e spirali2are al .o.inelor fa.ricate este acelas, iar pentru sc-im.area polaritatii se in"ersea2a .ornele !e legatura !e la o .o.ina la alta %fig. 11.2 &. La generatoarele !e putere mare, la care "aloare intensitatii curentului !e e5citatie este mai mare !e '3( +mperi, infasurarea !e e5citatie se !i"i!e in 2, scotan!u3se la .ornele generatorului 2 legaturi pentru 2 relee3regulatoare !e tensiune. Curentul !e e5citatie care este intrerupt !e contactele regulatoarelor are "alori mici, e"itan!u3se scanteile si !istrugerea rapi!a a contactelor releelor. Unele generatoare au in paralel cu infasurarea !e e5citatie o re2istenta !e stingere, !io!a sau un re!resor !e seleniu. Re2istenta are scopul !e a scurtcircuita curentul !e autoin!uctie> acest curent apare in infasurarea !e e5citatie la !esc-i!erea contactelor releelor regulatoare, astfel incat micsorea2a scanteile care se pro!uc !in aceasta cau2a la contact "aloarea re2istentei !e stingere poate fi egala cu 4umatate !in "aloarea re2istentei intro!usa in circuitul !e e5citatie !e releele regulatoare. Cn! se pre"e!e un re!resor, "aloarea re2istentei este mai mica. Conectarea infasurarii !e e5citatie la .ornele generatorului tre.e cunoscuta, intrucat generatorul nu poate functiona cu orice polaritate la masa> si conectarea releelor regulatoare, care lucrea2a asupra circuitului !e e5citatie tre.e cunoscuta. ?a4oritatea generatoareler si acumulatoarelor au .orna minus conectata la masa, iar releele regulatoarte corespun2atoare nu pot lucra !ecat cu aceasta polaritate. C-iar cu aceeas polaritate la masa generatoarele pot a"ea infasurarea !e e5citatie conectata cu .orna plus sau cu .orna minus la releele regulatoare, lucru care tre.uie sa fie cunoscut ori !e cate ori se montea2a un alt releu regulator in locul celui original. )iferitele mo!uri !e conectare a infasurarii !e e5citatie in paralel cu generatorul !e curent sunt aratate in figura 11.#. Rotorul este fa.ricat !in tole cu grosime !e 6,236,' mm, i2olate intre ele. Crestaturile sunt semi inc-ise sau !esc-ise, cu i2olatie !in pan2a sau carton electrote-nic in care se pune o infasurare % in care se in!uc tensiunile electromotoare & compuse !intrun numar mare !e .o.ine con!uctoare !e cupru emailat. Infasurarea rotorului este infasurata cu pene !e lemn inpregnat sau fi.ra pentru ca sa nu sara !in crestatura.

Pentru inlaturarea !eformarii campului magnetic si a 2gomotului crestaturile se fac uneori inclinat. )istanta !intre 2 crestaturi masurate pe perioferia rotorului se numeste pasul crestaturii. La fel se !efineste si pasul !entar. Colectorul este confectionat !in lamele !e cupru foarte pur % electrolitic &, i2olate intre ele cu mecanita. I2olatia !intre lamele tre.uie sa fie ce"a mai mica !ecat inaltimea lamelelor pentru ca periile !in car.une sa alunece numai pe lamelele !in cupru c-iar si !upa o perioa!a mai in!elungata !e functionare. Pasul lamelelor la colector este !istanta, masurata pe periferia e5terioara a colectorului, intre a5ele a 2 lamele alaturate. rosime lamelelor !e cupru este !e #3' mm, iar a mecanitei pana la 6,731 mm. Partea interioara a lamelelor este in forma !e coa!a !e ran!unica pentru a se prin!e si re2ista la forte centrifuge. Intre lamele si .ucsa sunt puse inele colectoare si conul i2olate !in mecanita presata sau se fi5ea2a !irect la mase turnate pe .a2a !e rasini .ac-elitice. Suprafata e5terioara tre.uie sa fie slefuita si perfect centrata pe a5ul !e rotire, pentru ca periile sa faca contact electric .un si sa alunece usor, fara 4oc care sa pro!uca scantei la colector sau sa inrautateasca comutatia. Periile au rolul !e a face contactul electric intre infasurarea rotorica si circuitele e5terioare ale statorului !e e5citatie si !e sarcina. Periile si colectorul sunt partea cea mai pretentioasa !in constructia si intretinerea !inamului. Nu este permis sa se inlocuiasca periile u2ate sau !efecte !ecat cu altele originale sau !e acelas tip in!icat !e intreprin!erea constructoare, pentru ca tipurile !e perii respecti"e au fost stu!iate, e5perimentate si a!aptate !e constructor con!itiilor respecti"e !e functionare. Periile tre.uie sa re2iste la temperaturi !e lucru !e 166.....1'6C cat atinge colectorul in functionare. Legatura !intre perie si .orna se face cu lita !in fire !e cupru cu !iametrul !e 6,6'36,69mm, necesar pentru fle5i.ilitatea ei. I2olarea legaturii !e masa generatorului se face cu i2olatie !in impletitura !e .um.ac, tu. i2olant elastic sai impletitura !in fi.ra !e sticla neinflama.ila. Portperiile au rolul !e a tine si a pastra periile pe colector intro anumita po2itie, astfel incat sa se o.tina tensiunea ma5ima la .orne. Portperiile !ifea constructi" !upa mo!ul in care g-i!ea2a si apasa periile

Portperiile cu brat de parghie au un .rat li.er care se poate roti in 4urul unui .olt, mentinan! peria fi5ata rigi! !e .rat. Portperiile cu cutie prismatica sunt !in cuti !in ta.la laminata sau in!oita su. forma prismatica, astfel incat peria sa intre li.er in ea> peria lucrea2a fie ra!ial sau perpen!icular pe suprafata colectorului, fie cu reactie sau inclinata pe suprafata colectorului. - Portperiile primatice ra!iale pot functiona pentru am.ele sensuri !e rotatie. +rcul e5ercita o forta ra!iala in colectorul care se roteste si o forta tangentiala !e frecare. +cest lucru face ca peria sa nu a!ere perfect pe suprafata colectorului, pro"ocan! salturi sau intepeniri ale periei in locasul ei. - Portperiile prismatice cu reactie sunt nclinate ung-iul alfa in sensul !e rotatie fata !e a5ul periei, astfel incat forta re2ultanta lucrea2a in 4urul a5ei periei si peria nu mai apasa pe fata laterala !in !reapta a cutiei portperiei. Ung-iul alfa are "aloare !e circa 12 gra!e. In acest mo!, peria nu mai apasa lateral pe cutia portperiei si se poate misca li.er in ea. Portperiile cu reactie se utili2ea2a la turatii si puteri mari inlaturan! ten!inta !e "i.ratie, !e intepenire a periilor si cresterea re2istentei !e contact, ceea ce ar con!uce la supraincal2irea periilor si colectorului, precum si la !e2lipirea con!uctoarelor !in stegulete. La portperiile cu reactie, sensul !e rotire al generatorului este impus. Arcul de apasare al periilor este elicoi!al sau spiral, fara sau cu posi.ilitatea !e reglare a fortei !e apasare. cutul portperiilor la colector are ferestre !e aerisire spre es5terior prote4ate cu un colier !e ta.la !e otel sau c-iar cu un capac, ca sa permita accesul pentru intretinerea la perii si colector Portperiile sunt fi5e sau regla.ile, fiin! !ispuse pe partea interioara a scutului. In partea opusa, se fi5ea2a scutul spre acctionare. !agarele au rulmenti, uneori lagarul spre colector fiin! cu frecare, !in .ron2 cu autoungere> in acest ca2 se pre"a! capacele !e protectie si garnituri care impie!ica trecerea uleiului spre interior. Capacele sunt stranse cu 2 sau mai multe .uloane % tirant & !in otel. Arborele rotorului este confectionat !in otel special. Pentru fi5area pac-etului !e tole, mi4locul ar.orelui poate fi man!rinat foarte
10

putin conic, pentru presarea pac-etului !e tole si pre"a2ut uneori cu inele la capete, pentru fi5are. +r.orii mai noi nu sunt man!rinati ci au $ crestaturi in lungul lor cu cate un numar iesit inafara. Infasurarea rotorica tre.uie sa pro!uca o tensiune capa.ila sa faca fata alimentarii ec-ipamentului electric si incarcarii .ateriei !e acumulatoare. La generatoarele cu 2 poli se folosesc infasurari serie .uclate. Sc-ema conectarii in serie a sectiilor la lamele si a .o.inelor intre cele 2 perii fi5e nu poate a"ea loc !ecat pe minimum 2 cai !e curent, in paralel % intr3o infasurare care se roteste &. Periile ar tre.ui !ispuse la lamelele conectate la sectiile in care tensiunea in!usa este nula a!ica sa fie pe a5a neutra % perpen!iculara pe a5a polilor &> practic periile se fi5ea2a c-iar pe !irectia a5ei polilor, pentru a re2ulta legaturi simetrice si economice !e la sectii la lamelele colectorului. +ceasta po2itie este marcata la generator si tre.uie sa se tian seama !e ea la montare> in ca2 contrar se pro!uce o sca!ere a tensiunii la .orne si scantei la colector % comutatie rea &. Po2itia fiecare secti sau .o.ine a periilor si cone5iunile se urmaresc pe sc-emele !esfasurate. eneratorul cu $ poli necesita $ perii, iar !ecalarea periilor este la /6 gra!e. La infasurarile .uclate sunt necesare 2 perec-i !e perii> la infasurarile on!ulate se poate fi5a numai o perec-e !e perii mai late care tre.uie sa calce pe cel putin 2 lamele !e colector, culegan! tensiune electromotoare in!usa !in 2 perec-i !e cai !e curent in paralel, corespun2atoare celor 2 perec-i !e poli. Comutatia limitea2a !eci raportul !intre turatia ma5ima si cea minima pe care un !inam o poate suporta can! pro!uce o anumita putere in "alori cuprinse !e regula !e la 1 = $ pana la 1 = (.

11

R+CIRE, ?ONT+RE+ SI +NTREN+RE+ ENER+TO+RELOR

Cal!ura pro!usa !e pier!erile !in generator tre.uie sa fie e"acuata. Racirea generatoarelor se face prin !iferite cai= ne"entilat,"entilat si "entilat prin circuit fortat la colector. eneratoarele ne"entilate sunt complet inc-ise> ele se racesc i curentul !e aer !in timpul !eplasarii automo.ilului si eu !e o.icei un "olum mai mare. In general generatoarele sunt "entilate !e catre un "entilator antrenat !e cureaua !e antrenare care trece curentul !e aer prin interiorul generatorului prin gaurile colierului !e protectie a periilor sau prin gauri facute prin corpul colectorului si prin interiorul generatorului, iesin! prin gauri facute in lagarul !e antrenare. La altele "entilatorul este montat in interior aerul trece in sens contrar spre parte colectorului si este a.sor.it prin gaurile lagarului !inspre antrenare, tipul acesta !e "entilator fiin! montat la generatoare care au !iametrul carcasei mai mare !ecat 1'6 mm. eneratoarele foarte mari sunt "entilate % "entilatorul montat tot in interior & cu aer a.sor.it fortat printro con!ucta speciala. Montarea generatoarelor influentea2a caracteristicile !e functionare pentru ca !e ea !epin! racirea, antrenarea, accesi.ilitatea intretinerea si "erificarea, protectia contra influentelor e5terioare !aunatoare si alegerea raportului !e transmitere !e la motor. Inainte !e a fi montat generatorul tre.uie magneti2at in sensul normal !e care !epin!e polaritatea masei automo.ilului respecti". Pentru magneti2are, generatorul se conectea2a la .ornele .ateriei !e acumulatoare !e la grupul !e releu regulator si se conectea2a !irect, scurt timp, la .orna ne legata la masa a generatorului, scurcircuitata prin relee cu .orna li.era a e5citatiei a"an!u3se gri4a ca atat .ateria !e acumulatoare cat si generatorul sa fie conectate la masa cu polaritatea corecta. Nu este permis sa se scurtcircuite2e cu un ca.lu .orna !e legatura a .ateriei !e acumulatoare !e la releele regulatoare cu cea a generatorului, pentru ca se pot pro!uce !efectiuni atat la generator cat si la relee. )aca magneti2area si polari2area corecta a generatorului nu se fac inainte !e functionare se pot !efecta releele.

12

Sensul !e rotatie corect este in mo! normal marcat co o sageata pe scutul !e acctionare sau prin litere % !upa anumite norme &. eneratoarele pot fi,insa antrenate !e cele mai multe ori in am.ele sensuri. O antrenare in sens !e rotire gresit pier!e magnetismul si generatorul nu mai pro!uce tensiune. Pentru ca sa se mentina aceeas polaritate la masa can! se sc-im.a sensul !e rotire a generatorului este necesar sa se sc-im.e sensul !e conectare a infasurarii !e e5citatie, !upa care generatorul se remagneti2ea2a corect. ,i5area generatorului se face in !iferite mo!uri= cu .an!a intr3o sa prinsa sau turnata la .locul mototr, cu .rat pem suport oscilant si cu flansa. ?ontarea generatorului pe suport oscilant este cea mai freg"enta si in!icata pentru ca permite intin!erea curelei !e antrenare, care acctionea2a si alte organe. Reglarea intin!erii curelei se face prin !e.locarea .ratului !e fi5are, apasarea generatorului in !irectia corespun2atoare intin!erii curelei si fi5area .ratului !in nou. La montare, generatorul tre.uie prote4at !e mur!arie, com.usti.il, ulei,apa etc, care patrun! la colector si con!uc la sla.irea e5citatiei. 0aporii !e .en2ina se pot aprin!e !e la scanteile colectorului, !aca patrun! in interior. Se e"ita montarea su. car.urator a pompei !e com.usti.il, ro.inetelor !e alimentare etc, sau se pre"e!e o aparatoare metalica. Pentru ca sa fie usor !e intretinut generatorul se montea2a intr3un loc accesi.il in curentii !e aer pro!usi in mers sau in "entilator cu spatiul !in 4urul lui li.er. Orientarea paletelor "entilatorului tre.uie sa corespun!a sensului !e "entilare. Antrenarea generatorului cu curent trape2oi!ala are a"anta4ul ca este linistita, elastica, fara 2gomot si poate antrena si alte organe ale masinii. Cureaua tre.uie intinsa insa in timp. La generatoarele mari se folosesc mai multe curele. Legaturile generatorului tre.uie ferite !e mur!arie lo"iri sau incal2ire !e la motor.

13

ENER+TO+RE )E CURENT +LTERN+I0 %+LTERN+TO+RELE&

La noile constructii !e automo.ile, ca urmarea cresterii puteri receptoarelor si consumatorilor intro!usi, a pornirilor si opririrol !ese in circulaia intensa !in orase, a re2ultat po !e o parte necesitatea incarcarii .ateriilor la turatii !e mers in gol ale motoarelor, iar pe !e alta parte necesita cresterii limitei turatiei ma5ime a generatoarelor %ca urmare a cresterii raportului !e transmisie !e la motor la generator&, cerinte carora !inamurile nu le mai pot face fata. )in aceste cau2e, ele au inceput sa fie inlocuite in scara tot mai larga cu altenatoare. Alternatoarele pentru automobile sunt generatoare sincrone pre"a2ute cu re!resoare statice, care folosesc !e o.icei !io!e !e siliciu, si ca urmare nu mai necesita colectoare cu lamele ca in ca2ul !inamurilor. Ele au rolul !e a alimenta cu curent electric consumatorii %receptoarele& si !e a incarca .ateria !e acumulatoare

14

CONSTRUCTI+ +LTERN+TO+RELOR
In general, alternatoarele pt automo.ile se construiesc cu in!usul in stator si in!uctorul in rotor.

IN)USUL
Este construit !in tole si care are o infasurare trifa2ata asemanatoare masinilor sincrone sau asincrone o.isnuite. Cele trei fa2e sunt conectate fie in stea, astfel ca tensiunea la .orne este mai mare !ecat tensiunea fiecarei fa2e, fie in trung-i can! se o.tine o tensiune la .orne egala, !ar intensitatea curentului mai mare. Tensiunile fiin! starna!i2ate, trecre tre.uie sa se faca !e la 1$0la 90 ceea ce, insa, mao!ifica turatiile !e mers in gol si cea nominala, cea ma5ima putan! ramane aceeasi . +stfel, un alternator mo!ern, montatin ste, !e.itea2a #'+ la tensiune !e 1$0, cu turatia !e mers in gol !e 1 666 rot8min si montat in triung-i !e.itea2a '6+la tensiune !e 90, cu turatia !e mers in gol !e /66 rot8min

IN)UCTORUL
In!uctorul poate fi cu e5citatie electromagnetica sau cu magnet permanent.

La constructiile cu magneti permanenti %e5ecutati !i alia4e

!ure si cansante&, !atorita a.sentei infasurarii !e e5citatie si a inelelor colectoare apar !ificultati regate !e reglarea tensiunii.

+lternatoare cu e5citatie electromagnetica se inpart in

alternatoare cu inele colectoaresi fara inele colectoare. olutia alternatoarelor cu excitatie electro magnetica fara inele colectoare, cu !oua intrefieruri, cu infsurarile in!uctorului plasate in stator, alaturi !e cele ale in!usului este neeconomica > in plus, flu5ul magnetic in intrefier nu mai "aria2a !e la ma5imul negati" la ma5imul po2iti", ci numai intre 2ero si ma5im, ceea ce constituie un srios !e2a"anta4. Alternatoare cu inele colectoare" )e .icei se utili2ea2a inele colectoare ra!iale, !ar in anumite ca2uri ca !e e5emplu la alternatoarele tip. 11#6 care ec-ipea2a motoarele )311', pt prote4area colectorului inpotri"a patrun!eri prafului se utili2ea2ainele !e tipul frontal.

15

In general, sunt !oua inele colectoare si mai rar trei3aceasta, in situatia can! e5citatia este functionata, curentul !e magneti2are este !e intensitate mica si ca urmare u2ura si ar!erea periilor este mica. In pre2ent, constructia cea mai raspan!ita este cea a alternatorului cu e5citatie electromagnetica cu !oua inele colectoare, a"an! polii in!uctorului su. forma !e g-eare. La acest tip, infasurarea !e e5citatie se compune !intr3o singura .o.ina ase2ata concentric pe mie2ul rotorului, ceea ce permite o constructie simpla si economica. )atorita polilor in forma !e g-eare si a suprafetelortrape2oi!aleale talpilor acestora, se o.tine o forma con"ena.ila a cur.elor tensiuni:or electromotoare in!use !e alternator, foarte apropiata !e forma sinsoi!ala. +stfel !e alternatoare sin construite !e firmele *osc- 1 ermania )uciellier, Paris 1 R-one, ,emsa 1 ,ranta > Electropreci2ie si Sfantul -eorg-e 1 Romania> Lucas 1 +nglia> ?otorola 1 S.U.+.

RE)RESORUL
Numarul elementelor re!resoare utili2ate poate sa "arie2e !e la !oua %alternatoare monofa2ate& pina la sase %trifa2ate& %in unele ca2uri 1 plus trei suplimentare sau au5iliare&, in functie !e numarul !e fa2e si !e numarul !e alternante re!resate. In pre2ent, cele mai raspan!ite constructii pt puteri mai mari !e '66 A, sint cele trifa2ate cu re!resor in punte a"an! sase !io!e. La acestea tensiunea ma5ima !e "arf la .orne este practic egala cu "aloare me!ie a tensiuni re!resate, freg"enta pulsatiilor este mare, respecti" !e ( ori freg"enta !e .a2a, iar "arfurile !e curent la incarcarea .ateriei sunt mici Pentru puteri sub #$$%, unele firme ca !e e5emplu )ucellier 1 ,ranta, au inceput sa ec-ipe2e autoturismele cu alternatoare monofa&ate cu doua diode" Perfectionarea constructiei alternatoarelor este strans legata !e e"olutia fa.ricatiei elementelor re!resoare cu placi !e seleniu %"oluminoase&, iar in pre2ent se utili2ea2a aproape in e5clusi"itate re!resoare cu siliciu. In "iitor se intre"e!e trecerea la re!resoare cu circuite intregrate, cu ga.arit si cost mai mic.

16

)I,ERITE SCBE?E )E CONECT+RE + ECICIT+TIEI +LTERN+TO+RELOR

Sc-emele !e conectare a infasurari e5citatiei a alternatoarelor tre.uie sa asigure itreruperea alimentari e5citatiei in timpul opririi motorului si sa permita alimentarea !e la .aterie a e5citatiei in timpul mersului, !irect sau prin interme!iul unei re2istente !e amorsare, .ec, !io!e re!resoare, releu etc. In figura 19.# a este pre2entata schema de separare a excitatiei alternatorului de baterie prin intermediul comutatorului cheii de contact '" +cest sistem simplu si economic se aolica la autoturismele R 1 12, )+CI+ 1 1#66, 1#16, 1$16 etc. El pre2inta insa !e2a"anta4ul ca in ca2ul in care se uita contactul, in timp ce motorul este oprit, .ateria se !escarca prin regulatorul !e tensiune Rtcu un curent egal cu curentul total !e e5citatie. In figura 19.# . este pre2entata schema de conectare cu releu con(uctor dis(uctor pentru excitatia, Rcaplicata !e firma )elco3RemD 1 S.U.+. Releul con4uctor 1 !is4uctor actionea2a numai asupra e5citatie si este alimentat !e la una !intre infasurarilre in!usului. Cit timp este conectat comutatorul c-eii !e contact, alimentarea infasurari !e e5citatie !e la .aterie se face prin interme!iul re2istentei !e amorsare sau al .ecului !e control LC. In figura 19.# c este pre2entata schemaalimentari infasurari de excitatie prin trei diode auxiliare sau de autoexcitatie ) *, +, ,conectate la infasurarile de curent alternativ" +ceasta sc-ema este aplicata!e firmele *OSCB 1 ermania, P+L3?agneton 1 Ce-oslo"aciaE a5emplu, autoturismele SFO)+316' S, 16'L, 126 L, 126 LS G +alimentarea e5citatiei la pornire se face prin.ecul !e control Lc sau prin re2istenta !e armosare. +"anta4ul sc-emeiconsta in alimentarea releului con4unctor3!is4uctor pentru e5citatia si a !eficientelor legate !e ore2enta contactelor acestuia. In figura 19.#, ! este pre2entata schema de separare a excitatiei printr-o dioda de separare ) conectata intre alternator si baterie, avand in paralel o re&istenta de armosare" )io!a !e separare este !e putere mare, tre.uin! sa suporte intregul curent al alternatorului. +ceasta sc-ema este aplicata printre alte firme , si !e firma ?OTOROL+ 1 S.U.+.
17

Sc-ema pre2inta a"anta4ul ca prote4ea2a in!usul in ca2ul !efectari !io!elor !in punte. .alta solutie intermediara, prepre2entatain figura 19.#, este aplicata !e firmele ,I+T 1 Italia, 0+H 1C.S.I. si ?+N 1 ermania. In aceasta sc-ema infasurarea !e coman!a %e5citatie& a releului !e in!icare a incarcari .ateriei R*, este alimentata !e la .orna neutra %centrul stelei& a alternatorului si intrerupe circuitul !e alimentare al .ecului !e semnali2are Lcin!ata ce tensiunea alternatorului !epaseste o anumita "aloare. +ceasta sc-ema se utili2ea2a la alternatoarele autoturismelor ,I+T, L+)+, autocamioanele RO?+N )+C, si la alternatoarele romanesti pentru tractoare.

18

TIPURI )E +LTERN+TO+RE
+LTERN+TOR TIP 221

In continuare, se pre2inta constructia alternatoarelor cu excitatie electromagnetica cu perii radiale, cu poli in forma de gheare si cu redresor trifa&at in punte, intrucat aceasta este constructia cea mai repre2antati"a si raspan!ita in pre2ent la aceste pro!use. +lternatorul tip 3221 este un generator sincron !e curent trifa2at, cu e5citatie electromagnetica, care ec-ipea2a autoturismele ,I+T si L+)+. Pentru transformarea curentului alternati" in curent continuu, alternatorul este pre"a2ut cu o punte re!resoare trifa2ata formata !in sase !io!e re!resoare.

Parametri functionali
+lternatorul tip 3221 caracteri2ea2a prin urmatorii parametri functionali = puterea maxima #+$%, tensiunea nominala /0 1, turatia initiala de debitare / $$$ plus minus /$ rot2min, valoarea curentului maxim debitat 3la turatie de # $$$rot2min si tensiune constanta de /014 05 A turatia maxima in regim continuu /6 $$$ rot2min, turatia maxima in regim de scurta durata /# $$$ rot2min"

Su.ansam.luri
+lternatorul tip g3221 este format !in urmatoarele su.ansam.luri= rotorul, statorul si scuturileturnate din alia(e de aluminiu"

Rotorul. Elementul !e .a2a este ar.orele pe a carui suprafata

stariata se presea2a .ucsa !e otel si polii si polii magnetici su. forma !e g-eare e5ecutati !in otel for4at cu continut re!us !e car.on, cu o .una permea.ilitate magnetica . pe .ucsa care are rolul !e mie2 al electromagnetului, ase2ata intre piesele polare, intro carcasa !in material plastic se montea2a infasurarea !e e5citatie , su. forma unei .o.ine cilin!rice a"an! $7' !e spire. Polii magnetici, inoreuna cu infasurarea rotorica, formea2a electromagnetul in!uctor sau !e e5citatie.

19

Capetele infasurari trec prin orificiile practice in polii magnetici si se cositoresc la cele !oua onele colectoare fi5ate oe .utuc prin interme!iul .ucsei i2olatoare. Rotorul se spri4ina pe !oi rulmenti !e tip inc-is %capsulati&, completarea cu lu.ruifiant in timpul e5ploatarii nu fiin! necesara. Camasa interioara a rurmentului !in fata este montat li.er pe ar.ore. Ea este presata intre inelul !istantier si .utucul fuliei, prin interme!iul piulitei !e fi5are a fuliei, prin interme!iului piulitei !e fi5are a fuliei. Camasa e5terioara a rulmentului este presata in locasul scutului si este fi5ata prin interme!iul a !oua sai.e care la ran!ul lor se fi5ea2a prin patru suru.uri. Camasa interioara a rurmentului !in spate este presata pe ar.orele rotorului, iar camasa e5terioara se spri4ina pe un inel !e cauciuc. Pe ar.orele rotorului, prin interme!iul unei pene semi rotun!e, se montea2a fulia cu "entilatorul e5ecutat !in ta.la !e otel prin su!ura electrica. 0entilatorul ser"este pentru racirea !i!elor re!resoare si a!etaliilor interoare ale alternatorului. Statorul este format !intrun pac-et !e tole !in ta.la !e otel electrote-nic !e 1 mm grosime in.inata prin su!ura elrctrica. Pe suprafata interioara, sunt practicate #( !e crestaturi !e tip semiinc-is, i2olate cu lac sau carton electrote-nic. In canale se intro!uce infasurare trifa2ata cae este asigurata inpotri"a iesirii prin interme!iul unor ti4e !e lemn sau material plastic. ,icare infasurare !e fa2a este formata !in sase .o.ine, fiecare .o.ina a"ana un numar !e sase spire. )upa .o.inare, statorul se inpregnea2a pentru consoli!area si protectia infasurarilor. Cele trei infasurari !e fa2a se leaga intre ele in stea> cuntrul stelei se leaga la .orna nemarcata, iar cele trei inceputuri !e fa2a 1 la grupul !e !io!e re!resoare. Pe scutul !i spate este fi5ata printrun suru., portperia cu periile care se spri4ina pe cele !oua inele colectoare prin interme!iul a !oua arcuri. Peria e5teroara, prin interme!iul lamelei se leaga la masa alternatorului, iar peria interoara 1 la .orna !e e5citatie. Periile sunt e5ecutate !in .ron2 grafitat marca E . )imensiuni:e nominale ale periilor sunt = '57517 mm. Lumngimea minima a periilor este !e 7 mm. rupul !e !io!e re!resoare este fi5at tot pe scutul !in spate. El este format !in sase !io!e re!resoare tip 0+326 legate in punte tria2ata, forman! astfel un re!resor in stae cu sase fa2e, care permite curentului sa treaca numai intrun singur sens.

20

In fiecare moment se afla in con!uctie cate !oua !io!e. ,icare !io!a con!uce cate o treime !e perioa!a, iar comutarea lor se pro!uce succesi", astel incat tensiunea !e iesire se apropie foarte mult !e o tensiune constanta %continua& Trei !io!e cu corpul !e polaritate negati"a %marcate cu negru&, sunt presate !irect in scut care are rol !e port!io!a, facan! astfel legatura electrica !irecta cu masa alternatorului. Celalalte trei !io!e au corpul !e polaritate po2iti"a %marcate cu rosu&, sint presate in port!io!a confectionata !in alia4 !e aluminiu si au legatura %electrice& !irecta cu .orna magistrala po2iti"a. Pentru a nu mari !ispersiile magnetice ale alternatorului, care este un generator cu flu5 magnetic a5ial, la e5ecutia scuturilor se utli2ea2a alia4e !e aluminiu. uportul priilor se e5ecuta !in masa plastica i2olanta, cu caracteristici mecanice .une. +rcurile oriilor tre.uie sa asigure o apasare !e $$6 gf iar periile cu lungime mai mica !e 7 mm se inlocuiesc.

,unctionarea
La rotirea c-eii !e contact in po2itie %aprin!ere&, infasurarea !e e5citatie este parcursa !e curent care "a pro!uce in 4urul polilor magnetici ai rotorului flu5ul magnetic !e e5itatie. In timpul rotiri rotorului, in !reptul fecarui con!uctor !in crestaturile statorului "a trece succesi" cin! polul !e nor!, can! polul !e su! al rotorului %pre"a2ut cu sase perec-i !e oolii&, sc-i.an!u3se astfel, ca marime si sens flu5ul magnetic in!uctor %!e 12 ori la o rotatie&. +cest flu5 magnetic alternati" "a in!uce in cele trei infasurari ale statorului o tensiune electromotoare alternati"a trifa2ata. Trecuta apoi prin puntea cu sase !io!e, ea este re!resata practic la "aloare me!ie a tensiunilor !e "arf %ma5ime&.

21

+LTERN+TORUL TIP 1111

+lternatorul tip 1111este un generator sincron !e curent trifa2at, cu e5citatie electromagnetica, care ec-pea2a autoturismele +RO si )+CI+ 1 1#66, 1#16, 1$16 si este reali2at !upa licenta firmei )ucellier. Principal are o competenta asemanatoare cu a generatorului tip 3221, !eose.i!use prin !imensiunile costruci"e si parametri functionali.

Parametrii functionali
+lternatorul tip 1111 se caracteri2ea2a prin urmatorii parametri fuctionali = puterea maxima #$$%, tensiunea nominala /01, turatia initiala de debitare ,#$ rot2min , valoare curentuluimaxim debitat in regim stabili&at 67 A, turatia maxima in regim continuu/$ $$$rot2min, limitele temperaturiiambiante -0$ grade la 8+$ grade"

Su.ansam.luri Statorul este confectionat !intr3un pac-t !e tole !e otel

electrote-nic !e forma inelara, i2olate cu lac si in.inate prin su!ura. In interior sunt practicate #( !e crestaturi, in care se intro!uce infasurarea trifa2ata. ,icare fa2a este formata !in 12 .o.ine a cate 12 spire fiecare. Inceputurile !e fa2a se racor!ea2a la grupul !e re!resare (, 9 si 7, iar sfarsiturile se leaga impreuna si se i2olea2a, forman! centrul stelei %punct neutru&, care ramane nefolosit.

Rotorul crea2a campul electromagnetic in!uctor prin

interme!iul celor sase perec-i !e poli in forma !e g-earasi al infasurari !e e5citatie, acesta este fi5ata pe o .ucsa !e otel si este alimentata prin cele !oua inele colectoare ra!iale, confectionate !i cupru, i2olate intre ele si fata !e ar.orele rotorului cu a4utorul unui material plastic. +r.orele rotorului se spri4ina in scuturi prin interme!iul a!oi rulmenti cu .ile. La capatul anterior al ar.orelui se fi5ea2a, prin presare, "entilatorul si fulia !e antrenare fiin! asigurate cu o pana semirotun!a si o piulita cu sai.a. Periile, confectionate !in grafit, sunt fi5ate intr3un suport !in material plastic. Prin inerme!iul lor se alimentea2a infasurarea !e e5citatie a rotorului. Una !intre perii este legata la masa, iar cealalta
22

periese acor!ea2a la .orna !e e5citatie ),. +pasarea periilor pe cele !oua inele colectoare se reali2ea2a cu a4utorul a !oua arcuri elicoi!ale, pre"a2ute in interiorul cu un con!uctor multifilar. Scuturile confectionate pri alia4 !e aluminiu, ser"esc pt spri4inirea ar.orelui rotorului. In scutul posterior se montea2a suportul periilo si grupul !e sase !io!e re!resoare, (, 9 si 7. in corpul acestuisin practicate orificii pentru aerisire, pt acces la perii, la trecerea superioara, este pre"a2ut cu !oi umeri cu orificii pentru fi5area alternatorului !e motor. rupul !e re!resare a curentului alternati"este format !in sase !io!e semicon!uctoare , cu siliciu, legate in punte =trei !io!e au corpul!e polariate po2iti"a si trei !io!e au corpul!e polaritate negati"a. Ele sunt presate in ra!iatoare. ,acan!use comparatie intre cele !oua tipuri !e alternatoare, se o.se"a ca altrnatoraul !e tip 1111 nu are scoasAa .orna aferenta centrului stelei, care ser"este 1 prin inteme!iul unui releu 3 la coman!a conectarii .ecului !e in!icare a incarcarii .ateriei > in sc-im., alternatorul 1 221 nu are .orna !istincta !e masa, functia acesta fiin! preluata !e insusi corpul alternatorului.

23

PRESCRIPTII TEBNICE PENTRU ECPLO+T+RE+ SI INTRETINERE+ +LTERN+TO+RELOR

Sese stie ca atat pe autmo.il, cat si pe stan!ul !e pro.e, alternatorul si .ateria !e acumulatoare in anumite situatii %scurtcircuite legaturi gresite etc& pot sa !e.ite2e curenti mult mai mari !ecat "aloarea curentului nominal al !io!elor re!resoare, care nu suporta suprasarcini. +cest lucru con!uce e"i!ent la !eteriorarea !io!elor re!resare. In scopul e"itarii acestor nea4unsuri este necesar ca atat in timpul e5pluatari, cat si al "erificarilor pe automo.il sau la stan!, sase respecte urmatoarele reguli, pe care le in!ica u2ina constructoare= 3La .orna magistrala a alternatorului nu se permite racor!area !ecit a .ornei Ia .ateriei !e acumulatoare. +ceasta regula tre.uie respectata si in ca2ul porniriimotorului cu curent %inprumutat& !e la alta .aterie> 3Nu se permite in"ersarea lagaturilor celor 2 ca.luri la .ornele .ateriei !e acumulatoare. In ca2 contrar, prin !io!e "a trece un curent prea mare care le "a !istruge 3)aca este necesar a se incarca .ateria montata pe autoturism !e la o sursa e5terioara, sau este necesar !e a se efectoa lucrari !e su!ura electrica, se "or !ecupla legaturile alternatorului !e restul instalatiei electrice. 3)aca .ateria !e acumulatoare nu este legata in circuitul electric al automo.ilului, respecti" nu este racor!ata cu .orna alternatorului, nu se permite punerea in functiune a alternatorului. 3Pentru controlul functionarii alternatorului, este in!icat sa se foloseasca "oltmetrul, ampermetrul si o-metrul % alimentat cu .aterii pt lanterna &> nu se "a utili2a mego-mmetrul, !eoarece tensiune lui este mult mai mare !ecat temsiunea nominala a !io!ei. 3Nu este permisa scurtcircuitarea .ornei magistrale a alternatorului la masa sau scurtcircuitarea .ornei #6 cu .orna (9 % intrarea in infasurarea !e e5citatie &. 3Se "erifica perio!ic tensiune curelei alternatorului > cureaua intinsa e5cesi" con!uce la u2ura prematura a rulmentilor, curelei si fuliei> cureaua sla.a pro!uce patinarea, frecarea intre curea si fulie, !eci u2ura acestora, iar alternatorul nu !e.itea2a la parametrii
24

prescrisi. ,ulia care pre2inta u2ura e5cesi"a la conul !e antrenare se inlocuieste. Intin!erea curelei este normala can! ,apasim! pe mi4locul ei cu o forta !e #3$ !aN,re2ulta o sageata !e "aloare in!icata in ta.elul 19.( 30erificarea re2istentei !e i2olatie a infasurarii statorice a alternatorului su. tensiune !e '66 0 nu se face !ecat la stan!ul !e incercari si nu mai !upa !esfacerea celor # capete ale con!uctoarelor !e fa2a !e la .ornele grupului !e !io!e re!resoare> in ca2 contrar !io!ele "or fi !istruse. 3Se inter2ice cu !esa"arsire scurtcircuitarea .ornelor 1' si (9 ale regulatorului !e tensiune % tip PP3#76 &, in scopul controlari si functionarii regulatorului !e tensiune sa a alternatorului. Un scurt circuit care sar pro!uce in acest ca2 ar pro"oca ar!erea sigurantei % NR. 16 sau L 1 ultima !in !reapta casetei !e sigurante !e 7+ &, putan! toto!ata si !eteliora contactele regulatorului !e tensiune 3Spre !eose.ire !e alte alternatoare, alternatorul tip 3221 nu are .orna separata negati"a sau !e masa, rolul acestei .orne fiin! preluat !e insusi corpul metalic al alternatorului. Inc-i!erea circuitului !e masa se face pe urmatorul traseu= alternator3.locul motor3ca.lu fle5i.il multifilar !in cupru cu sectiunea !e 1( mm patrati fi5at intre carcasa am.rea4ului prin suru. si su!at !e caroserie3.orna minus a .ateriei. )e aceea perio!ic tre.uie "erificata strangere suru.ului acestui ca.lu, care sla.in!use !atorita trepi!atilor motorului, pro!uce pertur.atii in functionarea surselor !e curent % alternator3.aterie&. 3Con!uctorul !e culoare gri care "ine !e la regulatorul !e tensiune si care se conectea2a la .orna (9 a alternatorului, nu tre.uie in"ersat % confun!at cu con!uctorul & !e culoare gal.ena care "ine !e la releul !e in!icare al incarcarii .ateriei % .orna 7' care se conectea2a la .orna centrului stelei a alternatorului &. In ca2ul can! aceste 2 con!uctoare se in"ersea2a la conectarea lor la alternator siguranta nr 16 !e 7+ prin care se face alimentarea regulatorului !e tensiune se "a ar!e. )e asemenea e5ista pericolul ar!erii contactelor regulatorului respecti" inlocuirii regulatorului 3)aca este necesar a se inlocuii con!uctoarele alternatorului tre.e a"ut in "e!ere ca noile con!uctoare sa ai.a aceleas caracteristici Nerespectarea prescriptilor mentionate mai sus con!uce ine"ita.il !istrugerea !io!elor re!resoare. +ceste prescriptii sunt "ala.ile pentru toate tipurile !e alternatoare.

25

Elemente !e comparare 1 Puterea specifica, e5primata prin raportul intre putera ma5ima si masa generatorului Turatia ma5ima )e.itul !e tensiune la turatiile !e mers in golal motorului )e.itul !e curent la "ite2a !e #6:mJautomo.ilui Intensitatea curentului in infasurarea rotorului Periile si suprafetele !e contact ale acestora

)inam 2

+lternator #

26 1 (6 @8 :g # '6639 666rotJmin Nu !e.itea2a tensiune Incepe sa !e.ite2e curent 173#6 + Perii mari,ce freaca pe 27 lamele ale colectorului%e5emplu = !inamul tip 3 $'6&,care pro!uc scanteie 1,(31,7' !aN %e5emplu=!inamul tip 1 22& E5trem !e complicata formata !intr3un pac-et !e tole, pre"a2ut cu 2$ pana la #1 sectii cu infasurari tip .ucla si respecti" on!ulata Lagare !e .ron2 ce necesita ungere freg"enta Cu contacte
26

166 1 1'6 @8:g 12 66631' 666rotJmin )e.itea2a 1231$0 )e.it me!iu

2,#32,' + Perii mici ce luneca pe suprafetelenete!e ale celor !oua inele,fara sa pro!uca scanteie,iar u2ura si ar!erea periilor este mai mica 6,26 1 6,#' !aN Relati" simpla, compus !intr3o singura .o.ina ase2ata concentric, pe mie2ul rotorului pre"a2ut in general cu ( perec-i !e polii in forma !e g-eare Lagare cu .ile capsulate, care nu au ne"oie !e ungere Electronic sau cu

+pasarea periilor Constructia rotorului

Tipul lagarelor Regulator !e tensiune

Limitator !e intensitate

"i.ratoare, cu !oua trepte !e regla4 Cu contacte "i.ratoare

Con4uctor 1 !is4uctor Capacitatea .ateriei !e acumulatoare

Cu contacte Relati" mare

?asa totala +ntipara2itare

7 1 1' :g O.ligatorie

contacte "i.ratoare, cu trei trepte Nu este necesar. Prin constructia, alternatorul !ispune !e propietatea !e autoreglare Nu este necesar> functia este preluata !e !io!ele re!resoare ?ai mica, !eoarece se incearca si la turatiile !e mers in gol, fapt care cotri.uie la cresterea !uratei !e ser"iciu a .ateriei #,' 1 ' :g Nu este necesar

)e2a"anta4ele alternatoarelor consta in numarul relati"

mare !e !io!e re!resoare %(3/ .ucati&, care sunt costisoare inca, si in faptul ca pot fi usor scoase !in fuctiune in ca2ul strapungerii prin suprasolicitoare, in situatia conectarii gresite sau a nerespectarii anumitor prescriptii.

27

Rolul, compunerea si functionarea generatoarelor

eneratoarele au rolul !e a alimenta cu energie electrica in timpul mersului toate receptoarele si !e a asigura incarcarea .ateriei !e acumulatoare. )in ce in ce mai rar se utili2ea2a generatoare !e curent continuu cu e5citatie in !eri"atie %!inamuri& > in ultimul timp, insa mai economica este utili2area generatoarelor !e curent alternati" %alternatoarele& cu re!resoare. eneratoarele !e automo.il care compun ec-ipamentul !e alimentare cu energie electrica functionea2a in paralel cu o .aterie !e acumulatoare si cu regulatorul !e tensiune, care asigura alimentarea cu tensiune constanta a receptoarelor %consumatorilor& si incarcarea rationala a .ateriei!e acumulatoare. Regulatorul !e curent limitea2a curentul ma5im al !inamului si con4uctorului3!in4uctor,conectea2a si !econectea2a generatorul in paralel cu .ateria !e acumulatoare. Olampa !e control in!ica functionarea generatorului si uneori un ampermetru in!ica !escarcarea si incarcarea acumulatorului> mai e5ista un re!resor % !aca generatorul este !e curent alternati"&si con!uctoarele !e legatura. In timpul functionarii motorului, generatorul este cuplat in paralel cu .ateria !e acumulatoare, care "a incarca numai !aca generatorul are o tensiune mai mare. Cu cat !iferenta !intre cele !oua tensiuni este mai mica, cu atat curentul !e incarcare a .ateriei !e acumulatoare este mai mic. L aceeasi !iferenta !e tensiune, curentul !e incarcare a .ateriei !e acumulatoare sca!e cu cat se mareste re2istenta circuitului !e incarcare a .ateriei !e acumulatoare, care are loc can! legaturile sant necorespun2toare, contactele o5i!ate sau mur!are, .aterie suflata etc. +antrenarea generatorului !e curent tre.uie facuta cu o astfel !e turatie, incat, la mersul in pri2a !irecta cu cea mai mica "ite2a !e parcurs posi.ila, sa se o.tina puterea si incarcarea normala a .ateriei !e acumulatoare. La turatie ma5ima a motorului, generatorul tre.uie sa nu intreaca turatia sa ma5ima, limitata !e constructie. La turatiile mici sau la mersul in gol al motorului, generatoarele !e curent continuu nu !au o putere suficienta care sa asigure reincarcarea .ateriei !e acumulatoare. eneratoarele !e curent alternati" pot asigura incarcarea .ateriilor !e acumulatore la turatii micii, c-iar la mersul in gol al motorului, astfel sa se generali2e2e utili2area lor. +ctualmente, puterea generatorului pt autoturisme este !e #663 '66A, iar pt auto.u2e !e 116631'66A sau c-iar mai mult. Puterea lor corespun!e puterii receptoarelor%inclusi" incarcarea acumulatorului&
28