Sunteți pe pagina 1din 8

1

Lucrarea nr. 5 Aparate electrice pentru comanda motoarelor electrice


1. Probleme generale De regula, circuitele electrice prin intermediul carota se realizeaza alimentarea cu energie electrica a motoarelor electrice sunt prevazute cu (fig.9.1) : - aparare de comutare ; - aparate de protectie.

Fig.9.1. In functie de tipul motorului electric (de curent continuu sau de curent alternativ, indeose i asincron) si de conditiile de pornire, pe circuitul de alimentare al motorului sai pe cel de e!citatie se pot prevedea aparate suplimentare. "u acestea se pot realiza : - limitarea curentului de pornire (#$ si #.".") - inversarea sensului de rotatie (motor asincron) - reglarea turatiei %entru limitarea curentului de pornire la motoarele asincrone cu motor in scurtcircuit se pot utiliza : - comutatoare stea-triung&i - autotransformatoare de pornire iar pentru motoarele asincrone cu rotor o inat, rezistente in circuit rotoric. "u acestea se poate o tine si regla'ul in anumite limite a vitezei de rotatie. %entru limitarea curentului de pornire la motoarele electrice de c.c se utilizeaza rezistente montate in circuitul rotoric. 2. Comanda motoareloe electrice asincrone 2.1. Comanda motoareloe electrice asincrone cu rotorul in scurtcircuit "ircuitul de alimentare cu energie electrice al unui asemenea motor se prevede cu elemente de comutare si protectie, iar cand puterea depaseste o anumita valoare, sau conditiile de pornire sunt grele, se introduc elemente de reducerea a curentului de pornire. (imitarea curentului de pornire are la aza reducerea, pentru o perioada determinata de timp, a tensiunii de alimentare la pornire ()p) : Up E Up Ip = zp zp $ceasta se poate realiza cu a'utorul comutatoarelor stea-triung&i, dar numai pentru motoarele ce functioneaza in regin normal (de durata) cu infasurarile conectate in triung&i, sau a autotransformatoarelor de pornire, indiferent de modul de conectare al infasurarilor statorului. "omutatorul stea-triung&i are trei pozitii : zero, * si asigurand atat operatie de conectare-deconectare cat si limitarea curentului de pornire, prin alimentarea infasurarilor

+ motorului (care in mod normal sunt alimentate cu tensiunea de linie, cone!iune triung&i) in primele momente cu o tensiune redusa si anume tensiunea de faza. $ceasta se realizeaza prin aplicarea aceluiasi sistem trifazat de tensiuni celor trei infasurari ale motorului, o data conectate in stea iar apoi in triung&i (fig.9.+).

$utotransformatorul de pornire reduce tensiunea retelei de alimentare care este aplicata infasurarilor motorului in momentul pornirii (fig.9.,).

2.1.1 Comanda motoarelor asincrone cu rotorul in scurtcircuit utilizand comutatoare stea-tringhi $sa cum s-a aratat comutatorul stea-tring&i realizeaza atat operatia de conectaredeconectare, cat si pe cea de limitare a curentului de pornire. -recerea din cone!iunea stea in cone!iunea tring&i se face dupa un interval de timp ine determinat, care depinde de caracteristicile motorului. $ceasta trecere se poate face manual sau automat, ca urmare vor fi comutatoare stea-tring&i manuale sau automate. a) "omutatorul stea-tring&i manual .e realizeaza de regula din comutatoare pac&et prin completarea ce legaturile e!terioare necesare. In fig.9./ este prezentata diagrama de functionare a unui comutator stea-tring&i manual. In fig.9./. a sunt prezentate cone!iunile infasurarilor in cele trei pozitii ale comutatorului. In fig.9./. , legaturile e!terioare ce se fac pe fiecare din cele trei pac&ete ale comutatorului, care in interior are contacte fi!e si mo ile. (a cele noua orne ale comutatorului se duc legaturi de la motor ($, 0, ", 1, *, 2) si de la retea (3. .. -) (fig.9.4).

, "omutatoarele sunt astfel construite incat trecerea este posi ila numai in cone!iunea 5 * 5.

Din punct de vedere constructiv sunt de doua tipuri : cu contacte in aer pentru In 6 +4 si 7, 8$9 pentru motoare de (: - +;) 8<=9 si )n 6 455 8>9; cu contacte in ulei, pentru motoare asincrone ce lucreaza in medii umede sau cu praf, cu pericol de incendiu. .e construiesc pentru curenti de 155 8$9 si +55 8$9 si )n 455 8>9. ) "omutatorul stea-tring&i automat .e realizeaza cu contactoare si un releu de timp care comanda automat trecerea cone!iunea stea in tring&i dupa un timp ce poate fi reglat. In fig.9.7.a este prezentata sc&ema de alimentare a unui motor printr-un comutator stea-tring&i automat cu trei contactoare, iar in fig.9.7. sc&ema desfasurata de comanda unde : 3-1,+,, ? releu termic cu imetal pentru protectie la suprasarcina; 1", +", ," ? contactoare; 3t ? releu de timp; "onstructiv si comutatoarele automate sunt de doua tipuri, cu contacte in aer (+4, 7,8$9) sau in ulei (155, +55 8$9).

2.1.1 Comanda motoarelor asincrone cu rotorul in scurtcircuit utilizand comutatoare stea-tringhi "omanda inversarii sensului de rotatie este determinata de necesitatile utila'ului pe care motorul il actioneaza (macarale, poduri rulante, ascensoare, etc). @peratia se realizeaza prin inversarea a doua faze intre ele si este insotita de cresteri foarte mari ale curentului in momentul inversarii. Daca in momentul pornirii datorita vitezei relative dintre campul invartitor al statorului si rotor (care porneste de la A 6 5), este a sor it de la retea un curent de <p6 7-: ori mai mare decat In, in cazul inversarii sensului de rotatie acest curent este si mai mare. $ceasta deoarece viteza relativa dintre rotorul care se invarte intr-un sens (cel initial) cu viteza ung&iulara AB si campul invartitor al statorului care se roteste, dupa inversarea a + faze, cu A in sens contrar, ar fi in primul moment aproape du la (fig.9.:).

Fig.9.:. %entru a diminua valoarea curentului a sor it in primul moment al cuplarii, dupa inversare a + faze, se cauta reducerea cat mai mult (intre momentele si c ? fig.9.:) a vitezei ung&iulare A+. $ceasta se poate face prin franare mecanica sau prin cuplarea pentru mersul inapoi dupa un interval de timp corespunzator. Inversoarele de sens se pot realiza din comutatoare pac&et sau controlere, actionate deci prin maneta, sau cu contactoare.

4 Inversoarele cu maneta (fig.9.;) au trei pozitii, stanga, zero, dreapta si pot conecta si deconecta curentii de pana la sase ori curentul nominal. .e utilizeaza pentru motoare asincrone de pana la 15 8<=9, pentru ,;5 8>9. In fig.9.9 este prezentat inversorul de sens cu contactoare. In acest caz este necesara inter locarea intre comanda celor doua sensuri de rotatie.

Fig.9.;.

Fig.9.9.

2.1.3.Comanda motoarelor electrice asincrone utilizand autotransformatorul de pornire $sa cum s-a aratat (v.+.1) limitarea curentului de pornire, care are la aza reducerea tensiunii ce se aplica infasurarilor motorului, se poate realiza si cu autotransformatoare de pornire. $cestea se folosesc cand nu este posi ila utilizarea comutatoarelor stea-triung&i, deoarece motorul nu poate functiona in regim de durata cu infasurarile conectate in triung&i. .e construiesc pentru tensiuni de ,;5, 455 si 1555 8>9, cu o singura treapta de reducere a tensiunii, avand valoarea de 5,74 )nB iar durata de pornire de ,5 secunde. .e monteaza in cuva cu ulei. %entru comanda pornirii se asociaza cu aparate de conectare, manuale cu maneta sau contactoare. In fig.9.15 este prezentata sc&ema de alimentare a unui motor prin autotransformator de pornire, cu , contactoare. .c&ema de comanda este simirala celei din fig.9.7. .

Fig.9.15.

2.2. Comanda motoarelor electrice asincrone cu rotorul bobinat (a motoarele electrice asincrone cu rotorul o inat reducerea curentului de pornire se o tine prin modificarea rezistentei circuitului rotoric. $ceasta reducere determina si cresterea cuplului de pornire, daca este indeplinita conditia (,) :
C C m1 (r+ + RC p ) I + +

Mp =
C C

(+)

1
C+ D+

( r+ + R p ) p > r+C I C + p I )nde : - m1 - numarul de faze ; - r+C - rezistenta proprie a rotorului raportata la )stator ; - I C + p - curentul de pornire din rotor raportata la )stator C ; - I + p - idem pentru R pC 5 ; C - R p - rezistenta suplimentara din circuitul rotoric raportata la )stator ;
C D+

(,)

- 1 - viteza ung&iulara; %entru aceasta se utilizeaza reostate de pornire trifazate, de putere corespunzatoare, care se conecteaza la inelele infasurarilor rotorice (fig.9.11.a). $ceste reostate au o durata de functionare limitata, de pama la ,5 secunde.

Fig.9.11. .c&ema de comanda, din fig.9.11. , permite alimentarea infasurarilor statorice de la retea prin comanda contactorului 1". In momentul pornirii cele trei sectiuni ale reostatului de pornire sint in circuitul rotoric. Din acest moment 13t1 masoara primul interval de timp, dupa care prin contactul sau 13t1 alimenteaza contactul 1$, care scoate prima treapta rezistentei din circuit si alimenteaza al doilea releu de timp. Dupa al doilea interval de timp, fi!at prin +3t, contactul acestuia, +3t1, alimenteaza contactul +$, care scoate a doua treapta arezistentei. In mod analog este scoasa si ultima treapta a rezistentei.

3. Comanda motoarelor electrice de curent continuu $ceste motoare au o arie de raspandire redusa, fiind utilizate acolo unde este necesar un regla' continuu al turatiei si in limite largi. (imitarea curentului de pornire si regla'ul turatiei se realizeaza cu reostate de pornire si reglare cu regim de functionare de lunga durata.

Fig.9.1+ In fig.9.1+ este prezentata sc&ema de alimentare a unui motor de curent continuu, cu e!citatie mi!ta, prevazuta cu reostat de pornire si regla' 3p si reostat de e!citatie 3e!B. 4. esfasurarea lucrarii

In la orator este realizata o instalatie ce permite comanda unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit, atat prin comutator stea-triung&i manual cat si automat ? fig.9., unde: -"omutatorul $, cu trei pozitii, zero, stanga, dreapta, permite selectarea procedeului de pornire : pozitia stanga, prin comutator stea-triung&i manual : pozitia dreapta, prin comutator stea-tring&i automat cu trei contactoare. -"ontactorul E, alimentat numai pe pozitia dreapta a contactorului $, loc&eaza influenta pozitiei comutatorului stea-tring&i manual, cand se porneste in regim automat. .c&ema de comanda a contactoarelor 1", +", ," este cea prezentata in fig.9.7. , dar este alimentata numai pe pozitia dreapta a comutatorului $. .c&ema este prevazuta cu o lampa ( ce semnalizeaza prezenta tensiunii in sc&ema si un uton ce poate simula actiunea releelor termice de suprasarcina.

Fig.9.1,.