Sunteți pe pagina 1din 26

EFICIENTA UTILIZARII RESURSELOR UMANE IN CADRUL S. C. PUNCT ADVERTISING S.R.

Argument
Calitatea totala intr-o firma trebuie sa se supuna regulii celor 3P : putere, pasiune si perseverenta. P. Jocou Resursele cele mai importante ale unei firme sunt constituite de oameni. Acestea, prin pregatire, experienta, pasiune, fidelitate, initiativa, spirit de echipa, reprezinta elementul cel mai activ pentru cresterea eficientei firmei. Conditia de baza pentru realizarea obiectivelor firmei este prezenta efectiva a omului potrivit la locul potrivit. Am ales tema Eficienta utilizarii Resurselor Umane pentru ca resursele umane sunt cele mai importante in dezvoltarea unei afaceri de succes. Aceast importan! se explic prin faptul c resursele umane au devenit obiectiv de preocupare ma"or , o mai buna utilizare a factorului munc plas#ndu$se printre c ile %i sursele de cre%tere a eficien!ei %i profitabilit !ii firmei.. &ni!ierea %i desf %urarea activit !ii firmei depinzand 'ntr$o mare m sur de gradul 'n care este 'n!eles, motivat %i coordonat factorul uman.

)ucrarea este structurata pe trei capitole. Capitolul & denumit * Eficienta utilizarii resurselor umane + urmareste importanta resurselor umane in cadrul unei firme. .,amenii sunt resursele active ale organizatiei, deoarece potentialul lor, experienta si pasiunea lor, initiativele si dezvoltarea lor contribuie activ de cresterea eficientei si eficacitati organizationale. -ara prezenta efectiva a omului este pur si simplu imposibil ca o organizatie sa$si atinga obiectivele. Resursele umane sunt, de asemenea, singurele resurse inepuizabile de creativitate, de solutii si de idei noi, originale si valoroase. Resursele umane , ca obiect al pietii muncii, sunt o categorie a resurselor economice ce sintetiteaza potentialul de munca al societatii. Resursele umane reprezinta una dintr cele mai importante investitii ale unei organizatii, ale carei rezultate devin tot mai evidente in timp. Eficien!a %i performan!a salaria!ilor 'n munc este determinat , de cele mai multe ori, de trei factori. motiva!ia /dorin!a de a munci0, abilitatea /capacitatea de a munci0 si mediul de munc /utila"ele, materialele %i informa!iile necesare 'n procesul muncii0. &n Capitolul &&, am facut un studiu de caz la societatea 1.C. 2U3C4 A56ER4&1&37 1.R.). in care mai intai am descris forma "uridica, firma fiind o societete cu raspundere limitata, cu sediul in 1lobozia. ,biectul principal de activitate este publicitatea, firma fiind detinuta in intregime, de asociatul unic Constantin Adrian. &n acest capitol am calcultat indicatorii din perioada 899:$89((, cu privire la numarul de salariati, fondul de salarii, salariul mediu, veniturile si productivitatea firmei. Am preprezentat grafic diferentele procentuale din perioada 89(9;899: si 89((;89(9, unde am constatat ca numarul de salariati a scazut in 89(9 fata de 899: si a crescut in 89(( fata de 89(9. -ondul de salarii a scazut in 89(9 fata de 899: cu un procenta de 9,<=> si a crescut semnificativ in 89(( fata de 89(9 cu un procenta ?=.@<>. Atat salariul mediu cat si veniturle firmei au crescut progresiv de la an la an. 2roductivitatea firmei in 89(9 a fost mai mare decat in 899:, iar in 89(( productivitatea este mai mica decat in 89(9, rezultand astfel ca cea mai mare productivitate este intregistrata in anul 89(9. Capitolul &&&, intitulat * Concluzii si propuneri pentru imbunatatirea resurselor umane in cadrul 1.C. 2U3C4 A56ER4&1&37 1.R.). +, cuprinde masurile pe care firma ar putea sa le adopte pentru realizarea eficientei. 1uccesul firmei 1.C. 2U3C4 A56ER4&1&37 1.R.). se datoreaza echipei, formata din tineri creativi, determinati, oameni pasionati de activitatea pe care o realizeaza. &n principal, motivarea anga"atilor se realizeaza prin recompense financiare si nonfinanciare consistente, echitabile si motivante. 2entru firma, urmarirea eficientei, a consumultui eficient de factori de productie reprezinta coordonate pentru toate

activitatile firmei. )a nivelul societatii 1.C. 2U3C4 A56ER4&1&37 1.R.)., productivitatea, costurile si profitul au rolul unor indicatori care exprima eficienta activitatii economice desfasurate. Cresterea productivitatii, reducerea costurilor si cresterea profitului sunt rezultate ale producerii unor bunuri, economice competitive, care satisfac cererea cientilor si prin care firma face fata concurentei. 2rin urmare, factorii sociali si umani influenteaza puternic randamentul si productivitatea muncii. Astfel, atunci cand salariatii se bucura de o atentie speciala, creste productivitatea. 5iversificarea motivatiei, creste autonomiei si formarea in domeniul relariilor umane, sunt masuri destinate sa invinga rezistenta salariiatiilor la constrangerile firmei.

CUPRINS
CAP.I. Eficienta utilizarii Resurselor mane !.!. Rolul si particularitatile resurselor umane in ca"rul unitatii !.#. I"entificarea mo"alitatilor "e crestere a eficientei !.#.! $ormarea si perfectionarea anga%atilor !.#.# &otivarea personalului !.3. Pro"uctivitatea muncii CAP.II. Prezentarea '.C. P (CR A)*ER+I'I(, '.R#.!. Eficienta utilizarii resurselor umane in ca"rul '.C. P (C+ A)*ER+I'I(, '.R.-. #.#. Analiza in"icatorilor in ca"rul '.C. P (C+ A)*ER+I'I(, '.R.-. CAP.III.Concluzii si propuneri pentru imbunatatirea eficientele resurselor umane in ca"ru '.C. P (C+ A)*ER+I'I(, '.R..ibliografie Ane/e

CAPI+0- - I
E$ICIE(+A +I-I1ARII RE' R'E-0R &A(E
!.!. Rolul si particularitatile resurselor umane in ca"rul unitatii

1ocietatea moderna se prezinta, dupa cum se poate constata, ca o retea de organizatii care apar dezvolta sau dispar. &n aceste conditii, oamenii reperezinta o resursa continua si, totodata, o resursa cheie, o resursa vitala, de azi si de maine, a tuturor organizatiilor care asigura supravietuirea, dezvoltarea si succesul competitional al acestora. -ilozofia de management orientata spre oameni nu inseamna numai faptul ca oamenii reprezinta organizatia , ci si respectul pentru oameni pentru a concura prin oameni. -ara prezenta afectiva a oamenilor care stiu ce, cand si cum trebuie facut, este pur si simplu imposibil ca organizatiile sa$si atinga obiectivele. ,rganizatiile implica oameni si, in final, depinde de efortul oamenilor. Esenta oricarei organizatii este efortul uman, iar eficienta si eficacitatea ecesteia sunt influentate, in mare masura, de compartimentul oamenilor in cadrul organizatiei. 5eci, organizatiile exista deoarece oamenii, care reprezinta atat sanse, cat si provocari, lucreaza impreuna pentru realizarea obiectivelor in vederea indeplinirii propriilor lor obiective.

Resursele umane reprezinta una dintr cele mai importante investitii ale unei organizatii, ale carei rezultate devin tot mai evidente in timp. 2ornindu$se de la premisa ca resursele umane sunt similare cu celelalte resurse si, in consecinta, trebuie gestionate si contabilizate potrivit acelorasi principii, se sugereaza, de asemenea, posibilitatea de a folosi si in acest domeniu unele metode si tehnici de analiza economica specifice teoriei si practicii manageriale, ca, de exemplu . o Calculul pragului de rentabilitate pentru formarea personalului B o Calculul costului marginal al unei anga"ari B o Abordarea uiui procedeu de amortizare cu resursele umane B o &ntroducerea in bilanturi, alaturi de activele materiale si financiare, a activului uman etc. &n acest context, mentionam si opinia, potrivit careia, una din trasaturile definitorii ale firmei mileniului trei consta in faptul ca aceasta iti modifica profund patrimonial, orientandu$se spre contabilizarea sociala, devenind, totodata, o organizatie menita sa slu"easca, constienta de identificarea sa ca producator de efecte morale. Resursele umane sunt unice in ceea ce priveste potentialul lor de crestere si dezvoltare, precum si capacitatea lor de a$si cunoaste si invinge propriile limite. Resursele umane sunt singurele resurse capabile sa produca si sa reproduca toate celelalte resurse aflate de dispozitia unei organizatii.,amenii sunt resursele active ale organizatiei, deoarece potentialul lor, experienta si pasiunea oamenilor, initiativele si dezvoltarea lor contribuie activ de cresterea eficientei si eficacitati organizationale. -ara prezenta efectiva a omului este pur si simplu imposibil ca o organizatie sa$si atinga obiectivele. Resursele umane sunt, de asemenea, singurele resurse inepuizabile de creativitate, de solutii si de idei noi, originale si valoroase. ,amenii detin un potentialul uman necesar pentru a crea bunuri materiale si spirituale de valoare superioara, care sa satisfaca cerinte noi sau sa raspunda mai bine unor cerinte vechi. ,amenii proiecteaza si realizeaza bunuri si servicii, controleaza calitatea, aloca resurse, iau decizii si stabilesc sau elaboreaza, mai presus de toate, obiective si strategii. &n acelasi timp, nu trebuie negli"at faptul ca tot oamenii sunt aceia care au creat si distrus civilizatii, au folosit in modalitati ingenioase resursele naturale, insa au determinat si adevarate dezastre in ecosistem. ,amenii dispun de o relativa inertie la schimbare, compensata insa de o mare adaptabilitate le situatii diverse. &n acest sens, practica managerial in domeniu dovedeste ca

schimbarile organizationale sunt pline de dificultati si capcane, implica risc prin doza de neprevazut, iar adesea chiar comportamentul celor care se straduiesc sa accepte sau sa faca schimbari genereaza la schimbare. Resursele umane constituie un potential uman deosebit, care trebuie inteles, motivat sau antrenat in vederea implicarii cat mai depline sau mai profunde a anga"atilor la realizarea obiectivelor organizationale. 3o!iunea de resurs uman /la nivel micro, la nivel de 'ntreprindere0 reprezint totalitatea salaria!ilor unei organiza!ii, exprimat prin aceea%i indicatori cantitativ %i calitativi. Astfel, putem spune c resursa uman este o resurs cu totul special , alc tuit din persoane C salaria!i, care genereaz factorul de produc!ie C munca. Ca resurs avem 'n vedere subiectul uman 'nsu%i cu toate tr s turile ce 'l caracterizeaz /mentalitate,tradi!ie, cultur , s n tate, comportament etc.0 %i implicit capacitatea de a presta o munc . Resursele umane , ca obiect al pietii muncii, sunt o categorie a resurselor economice ce sintetiteaza potentialul de munca al societatii, intreprinderii. 4otalitatea resurselor umane care isi desfasoara activitatea in cadrul unei intreprinderi reprezinta personalul intreprinderii. 2ersonalul intreprinderii cuprinde salariatii incadrati permanent sau temporar, prezenti la lucru, aflatiin concediu de odihna , concediu de boala sau de studii, salariatii absenti motivat sau nemotivat ,cei aflati in ziua lor libera, cei trimisi sa lucreze in afara intreprinderii , cei aflati in deplasare, elevii si studentii aflati in practica daca sunt salariati ai intreprinderii. 1tructura personalului intreprinderii, pe categorii de salariati , cuprinde. muncitoriB personal operativ, personal cu functie de executie si conducere. A0 Duncitorii sunt cei mai numerosi. &n functie de rolul pe care il indeplinesc in activitatea intreprinderii , muncitorii sunt grupati in . muncitori direct producatori si muncitori indirect producatori / auxiliari0. Duncitorii direct productivi sunt cei care actioneaza direct asupra obiectelor muncii, cu

a"utorul uneltelor , masinilor, instalatiilor de care dispun./ lacatusi, strungari, muncitori de la intretinere, muncitori care realizeaza piese de schimb0. Duncitori indirect producatori actioneaza indirect asupra obiectelor muncii, deplasandu$le pentru conservare, prelucrare sau livrare./ muncitori din activitatile de transport intern, receptioneri, cei care deplaseaza materialele in afara masinilor sau depozitelor0.

E0 2ersonal operativ exista in transporturi, telecomunicatii, comert. /impegati, conducatori, controlori bilete, casieri, ofiteri de bord, piloti, factori postali, telefonisti, vanzatori0. C0 2ersonal cu functii de executie si conducere cuprinde trei categorii de salariati grupati dupa nivelul de pregatire si locul de munca, astfel . (. personal cu functii de executie . a0 personal cu pregatire liceala sau post$liceala pentru. $ $ activitati administrative/ dactilografa,functionara0B activitati de specialitate/ tehnician, contabil cu studii medii0.

b0 maistriB c0 personal cu pregatire superioara/ ingineri, economisti,chimisti0B d0 personal cu functiie in activitatile de intretinere, paza,si pompieri. 8. 2ersonal cu functii de conducere a compartimentelor functionale, de productie, cercetare, proiectare/ sefi de birouri, de servicii, sefi de sectie, sefi de laborator0 A. 2ersonal cu functii in conducerea intreprinderii / director general, director ad"unct, director economic,inginer$sef0. Anga"atii sunt persoanele incadrate pe un loc de munca in cadrul unei organizatii, firme , intreprinderi. Dodelul de gestiune flexibila a fortei de munca cuprinde urmatoarele categorii de anga"ati. $ specialistii, tehnicienii, inginerii si alti profesionisti la nivel inalt $ acestia sunt recrutati in numar tot mai mare pentru a indeplini functii cum ar fi de cercetare$dezvoltare, informatica, marFeting, comunicare etc. $ salariati generalisti $ sunt atat la nivelul managerilor, cat si de anga"atii relativ polivalenti / policalificati in mai multe meserii0. Aceste doua categorii . anga"atii specilisti si generalisti sunt cele mai importante datorita statutului inalt in societate. $ $ $ anga"ati cu timp partial $ anga"ati care nu au perspectiva in carieraB aceasta categorie este lucratorii temporari$ reaspund unor nevoi specifice , fiind anga"ati pentru obiective sau anga"atii prin sub$contractare$ cuprind anga"ati prin sub$contracte cu intreprinderi principala zona de gestiune flexibila a fortei de munca interne. perioade specifice limitate. specializate pentru a raspunde unor nevoi permanenete/ paza, intretinere, informatica0 sau ocazionale /consultanta, publicitate0.

1.2. I ent!"!#$re$ m% $&!t$t!&%r e #re'tere $ e"!#!ente! 1.2.1 F%rm$re$ '! (er"e#t!%n$re$ $ng$)$t!&%r C are drept scop identificarea, aprecierea, si facilitarea dezvoltatii competentelor acestora, permitand indivizilor sa performeza sarcini aferente unor posturi prezente sau viitoare. 2erfectionarea anga"atilor difera de la un indivit la altul, in functie de nevoile identificate. o 5aca un anga"at a fost numit pe un post , sunt folosite cateva tipuri de instruire prin care i se permite sa isi actulatizeze abilitatile. o 2entru unii, accentul cade pe instruirea tehnica /persoana este a"utata sa isi imbunatateasca abilitatile de folosite a echipamentelor sau programelor tehnice0. 2entru altii, instruirea implica abilitati interpersonale /abilitatea de a munci cu altii0 sau cognitiv /abilitatea de a gandi clar, de a panifica sau de a rezolva probleme0 ,biectivale formarii si perfectionatrii anga"atiilor sunt a"utarea acestora in atingerea unui maxim de performanta in realizarea muncii lor si pregatirea lor pentru evolutia viitoare a locului de munca. Detode si tehnici de formare si perfectionare a personalului. Rezolvarea de probleme 1tudiile de caz 2rezentari 5emonstratia -ilmele si tehnica video 5iscutia in cadrul grupului Exerciti de lucru cu documente &nterpretarea de roluri Hocurile &ncidentele critice 1imularile &nvatarea experientiala out$door

<

Dasurile de instruire si perfectionare a anga"atiilor se realizeaza printr$o planificare eficienta care sa fie integrata in politica generala a firmei in domeniu si sa fie precedate de o evaluare a posturilor si persoanelor care le ocupa din punct de vedere al compatibilitatii cunostintelor, abilitatilor si aptitudinilor necesare si detinute.

1.2.2. M%t!*$re$ (er'%n$&u&u! Conceptul de motivare abordeaz o serie de aspecte care 'i fac pe oameni s munceasc mai bine, s dep %easc anumite dificult !i cu care se confrunt , s '%i asume riscuri noi, s fac fa! unor noi provoc ri, s se dedice muncii si s fie entuzia%ti %i perseveren!i 'n activitatea pe care o desfasoara. Dotivarea are drept scop stimularea anga"atiilor in obtinerea de performante, prin recompense financiare si nonfinanciare consistente, echitabile si motivante. 5atorita faptului ca indivizii sunt unici, atunci si tehnicile motivationale trebuie sa se adapteze la nevolie fiecarui individ. Elaborarea unei strategii privind motivatia personalului parcurge cinci etape importante. Analiza teoriilor motivatiionale 1tudierea obiectivelor strategice ale firmei Elaborarea variantelor de strategii motivationale Realizarea de consultari la toate nivelele managementului, precum si intre management si subordonati,in vederea realizarii adoptarilor necesare pentru strategia motivationala elaborata si alegerea variantei care va fi implementata Aplicarea si reevaluarea performantelor a strategiei motivationale 2rin prisma implicatiilor directe si indirecte pe care le determin , motivarea resurselor umane reprezint una dintre cele mai importante activit !i ale managementului resurselor umane. Intre principalele obiective ale motiv rii resurselor umane putem mentiona. Atragerea, asigurarea si mentinerea resurselor umane 2n ca"rul organizatiei acesta este unul dintre cele mai importante obiecte ale procesului motivational, prin prisma

faptului c , prin diversele forme si tipuri de motivare practicate, organiza!iile 'ncearc s '%i asigure resursele umane necesare. Astfel ele '%i pot satisface necesitatile de personal. Dai mult, printr$o motivare mai bun , companiile urm resc atragerea celor mai buni anga"ati de pe piata, astfel 'nc#t s dob#ndeasc avanta"ul competitiv 'n raport cu principalii concurenti. 1alarizarea este componenta centrala a sistemului de recompensare. Dotivarea nonfinanciara include actiuni cum sunt. Realizarea unui climat de valorizare a muncii bine facute /lauda din partea superiorului , diplome, medalii, semne distinctive in echipamentul de lucru0B Construirea unor finaluri de cariera constructiveB Realizarea studiilor concurentiale de munca pe baza diversificarii sarcinilor pentru a solicita intregul potential productiv al anga"atilorB Eliminarea barierelor birocratice, organizatorice si a celor legate de conditiile de muncaB Asigurarea competitiei intraorganizationale intre indivizi si grupuri pe baza definirii clare a critetiilor si obiectivelor in conformitate cu un regulament prestabilit care sa conduca simultan la potentierea cooperarii. 2ersonalul nu poate lucra la capacitate maxima fara sa fie stimulat in vreun fel de conducerea intreprinderii. Cele mai flosite tipuri de recompense includ. banii $ salariile personalului pot atinge si @9> din costuriile unei companii si reperezinta principala cauza a insatisfactiei salartiatiilor, beneficiile $ se mai numesc si compensatii interne, gratuitatiile $ sunt oferite doar unora dintre anga"ati, premiile C se folosesc pentru a recunoaste si incura"a munca anga"atiilor, sistemul de particilare la impartirea profitului C cele mai cunoscute tipuri ale acestui sistem numara. plata pe unitati de produs, plata pe cresterea de productivitate,comisioane etc.

1.+. Pr% u#t!*!t$te$ mun#!! 3oi traim un moment privilegiat il istoriei mondiale. 3ivelul nostru de a trai crescut atat de mult incat exigentele noastre se pot reorienta dinspre acumularea suplimentara de bunuri materiale catre cautarea unei calitati mai bune a vietii. 2roductivitatea muncii este cantitatea de bunuri si servicii ce se pot obtine intr$o ora de munca. 2roductivitatea este una din cheile reusitei economice. (9

Dunca fiind factorul de productie activ si determinat al oricarei activitati economice, productivitatea muncii este cea mai frecvent utilizata in analiza eficientei factorilor de productie. 2roductivitatea muncii exprima forta productiva a factorului munca,adica capacitatea acestuia de a crea,intr$o perioada de timp, un anumit volum de bunuri sau de a presta anumite servicii Darimea productivitatii muncii se masoara direct prin cantitatea de bunuri obtinute pe unitatea de munca cheltuita si indirect prin consumul de munca realizat pentru obtinerea unei unitati pe produs.

J)KL;)B J)K);L
Dasurarea directa a productivitatii muncii se identifica prectic cu nivelul mediu al productivitatii muncii. ,rice organizatie poate fi privita ca un sistem, folosind intrari /munca, materiale, capital, energie, informatie0 pentru a livra iesiri spre consumatorii externi /produse, servicii0. Acest concept de sistem poate fi aplicat si departamentelor, echipelor individuale ce asigura produse si servicii clientilor interni. 2roductivitatea este legatura intre iesiri si intrari. 2roductivitatea totala este definita ca relatia intre cantitatea de iesiri, produse de catre sistem intr$o perioada de timp si cantitatea de resurse /intrari0 folosite in aceeasi perioada de timp. 2rogresul oricarei societati depinde 'ntr$o masura decisiva de eficienta cu care sunt folosite resursele umane, naturale si financiare de care dispune. Intotdeauna, oamenii s$au straduit ca din fiecare unitate de munca, de resurse umane sau de bani ce se cheltuiesc, sa asigure o crestere c#t mai mare a volumului si a calitatii productiei, sa obBina cantitati sporite de bunuri materiale si servicii, deoarece numai pe o asemenea baza poate fi asigurata o crestere economica intensa, crearea unei economii avansate si implicit conditii 'n vederea ridicarii bunastarii materiale si spirituale a populatiei. Intreprinderile sunt agentii economici ce transforma factorii de productie 'n bunuri si servicii. In procesul combinarii factorilor de productie are loc consumarea acestora, obtin#ndu$ se bunurile economice. Intreprinzatorul rational va compara permanent rezultate obtinute cu

((

factorii de productie utilizati. Acest lucru se realizeaza mai ales prin intermediul productivitatii. 2rin productivitate se 'ntelege rodnicia, randamentul factorilor de productie utilizati. Acest lucru se poate aprecia cu a"utorul nivelului productivitatii, calculat ca raport 'ntre bunurile economice obtinute si factorii de productie implicati 'n realizarea lor, si se determina cu a"utorul urmatoarei formule.

,3ivelul si evolutia productivitatii depind de mai multe 'mpre"urari economice si extraeconomice. calitatea factorilor de productie utilizati, calitatea organizarii si conducerii activitatii economice, motivatia economica a posesorilor factorilor de productie si masura 'n care aceasta este realizata, conditiile naturale /frigul0, climatul social si psihologic. 2roductivitatea muncii reprezinta un indicator sintetic de baza care ilustreaza eficienta muncii. Accelerarea ritmului de crestere a productivitatii muncii este legata de 'ntelegerea continutului si semnificatiei sale, a factorilor prioritari de influenta si a modului de valorificare. 1porirea productivitatii muncii reducerea sistematica a cheltuielilor de munca vie, ceea ce contribuie direct la micsorarea costurilor si sporirea eficientei muncii desfasurate. -actorii care influenteaza gradul de crestere a productivitatii muncii sunt. progresul tehnicB perfectionarea organizarii conducerii, productiei si munciiB calificarea, perfectionarea profesionala si cresterea 'ndem#narii executantilor. -orta de munca $ executantii $ si utilizarea rationala a acesteia reprezinta factori hotar#tori 'n sporirea continua a rodniciei muncii si, evident, a productivitatii muncii. Ambele forme ale productivitatii se determina ca. Productivitate medie Productivitate marginala Pr% u#t!*!t$te$ me !e $ mun#!!. 1e determina ca raport 'ntre productia totala si cantitatea de munca utilizata /numarul de salariati, de ore$munca0

, Pr% u#t!*!t$te$ me !e $ #$(!t$&u&u!. 1e calculeaza ca raport 'ntre rezultatele obtinute 'ntr$o anumita perioada de timp si capitalul tehnic utilizat.

(8

J Pr% u#t!*!t$te$ me !e $ ($m/ntu&u!. 1e determina ca raport 'ntre efectul util obtinut si suprafata totala de teren utilizat pentru obtinerea productiei, si exprima eficienta medie a factorului de productie pam#nt utilizat 'n activitatea economica.

J Pr% u#t!*!t$te$ me !e g&%0$&$ $ "$#t%r!&%r e (r% u#t!e. Reprezinta raportul dintre rezultatul total obtinut si factorii de productie utilizati. , Pr% u#t!*!t$te$ m$rg!n$&$. Exprima eficienta obtinuta prin modificarea cu o unitate a unuia sau a tuturor factorilor de productie. Cunoasterea productivitatii marginale este foarte importanta pentru fundamentarea deciziei 'ntreprinzatorului privind viabilitatea modificarii /crestere sau scadere0 cantitatii factorilor de productie utilizati. 2roductivitatea marginala sau randamentul factorului este descrescator de la 'nceput si, c#nd productia totala 'ncepe sa scada, a"unge sa fie negativa. 1a presupunem ca 'ntr$o 'ntreprindere se mentin constante instalatiile, masinile, cantitatea de materii prime aplicate si cantitatea de energie contractata, dar 'ncepem sa crestem numarul de lucratori. )a 'nceput productia va creste, dar va veni un moment 'n care la c#ti muncitori noi intra, nu se va reusi sa se creasca productia nici macar cu o unitateB inclusiv este posibil ca un mare numar de lucratori sa serveasca doar pentru a$i deran"a pe ceilalti, 'mpiedic#ndu$i sa munceasca eficient si astfel se va reduce productia totala. Adica, conform legii randamentelor descrescatoare, productivitatea marginala a muncii, la fel ca oricare alt factor de productie, descreste p#na c#nd devine nula si inclusiv negativa. Pr% u#t!*!t$te$ m$rg!n$&$ $ mun#!!. 2roductivitatea marginala a muncii reprezinta scopul de productie / L 0 obtinut prin utilizarea unei cantitati suplimentare de munca / ) 0, mantinandu$se constanti ceilalti factori de productie. 1e determina prin raportul. ,

(A

Pr% u#t!*!t$te$ m$rg!n$&$ $ #$(!t$&u&u!. 1e determina ca un raport 'ntre variatia absoluta a rezultatelor si variatia absoluta a capitalului tehnic utilizat, exprim#nd astfel, eficienta ultimei unitati din capitalul tehnic atras si utilizat 'n activitatea economica. 3 Pr% u#t!*!t$te$ m$rg!n$&$ $ ($m/ntu&u!. Exprima randamentul ultimei unitati de teren atras 'n activitatea economica si se determina ca raport 'ntre variatia absoluta a productiei si variatia absoluta a suprafetei de teren. 3 Pr% u#t!*!t$te$ g&%0$&$ m$rg!n$&$. Exprima eficienta ultimei unitati din toti factorii utilizati 'n cadrul activitatii economice si se determina ca raport 'ntre variatia absoluta a rezultatelor si variatia absoluta a tuturor factorilor de productie. 3 2roductivitatea a fost si va fi intotdeauna un indicator important pentru orice organizatie. &mbunatatirea productivitatii va fi intotdeauna un scop important. 5aca productivitatea scade, aceasta va cauza intrarea intr$o spirala descendenta a organizatiei. Costurile vor creste /deci si preturile0, vor scadea vanzarile, rezultand mai putine comenzi si o slaba utilizare a investitiilor de capital si a muncii. &mbunatatirea productivitatii insa, va cauza o spirala ascendenta. 2rodusele; serviciile vor fi mai ieftine, rezultand pe termen scurt un profit mai mare sau cresterea vanzarilor /daca se reduce pretul0. Aceasta va cauza o mai buna utilizare a resurselor, ceea ce din nou va creste productivitatea.

(?

CAPI+0- - II
E$ICIE(+A +I-I1ARII RE' R'E-0R &A(E I( CA)R '.C. P (C+ A)*ER+I'I(, '.R.-.
#.!. Prezentarea '.C. P (C+ A)*ER+I'I(, '.R.-. 1ocietatea comerciala 1.C. 2U3C4 A56ER4&1&37 1.R.). este o societate cu raspundere limitata cu sediul in "udetul &alomita, municipiul 1lobozia.

(@

1ocietatea s$a constituit pe o perioada nelimitata, incepand cu imatricularea la Registru Comertului la data de 9?.9G.899A. ,biectul de activitate al societatii consta in. M M M $ $ $ $ $ $ $ 5omeniul principal . 2ublicitate Activitate principala.Activitati ale agentiilor de publicitate Activitati secundare. Cultivarea orezului Cultivarea tutunului Cultivarea plantelor pentru prepararea bauturilor Cresterea animalelor -abricarea calculatoarelor si a echipamentelor periferice Activitati fotografice Activitati de "ocuri de noroc si pariuri Capitalul social este de 899,99 lei, divizat in 89 parti sociale cu valoarea nominala unitara de (9,99 lei, fiind detinut in integralitate de catre Constantin Adrian. Capitalul social poate fi modificat prin decizia asociatului unic. 2artile sociale se pot transmite, catre mostenitori legali sau catre persoane din afara societatii, cu respectarea legilor in vigoare si inscrierea in Registru Comertului. 2artile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, care nu poate fi gravat de datorii sau alte obligatii personale. Reducerea sau ma"orarea capitalului social se face cu respectarea cerintelor de fond si forma prevazute de legea in vigoare la data efectuarii respectivei operatiuni. Atat reducerea cat si ma"orarea se pot face numai cu aprobarea asociatului unic. Capitalul social poate fi redus prin. $ micsorarea numarului de parti socialeB $ reducerea valorii nominale a partilor socialeB $ pierderi inregistrate de societate, cu afectarea capitalului social. 5aca reducerea nu este motivate de pierderi, capitalul social mai poate fi redus prin. $ scutirea partiala sau totala a asociatului unic de varsaminte datorateB

(=

$ restituirea catre asociat a unei parti din aporturi, proportional cu reducerea de capital si calculate pentru fiecare parte socialaB $ alte cai legale. Reducerea capitalului social va opera numai dupa trecerea a doua luni de la publicare in Donitorul ,ficial a hotararii asociatului unic. Notararea va trebui sa respecte minimul de capital social atunci cand legea il fixeaza sa arate motivele pentru care face reducerea si procedeul care va fi utilizat pentru efectuarea ei. Da"orarea capitalului social se poate face prin. $ aporturi personale in natura si in bani, avand ca efect crearea de parti sociale noi 1.C. 2U3C4 A56ER4&1&37 1.R.). este condusa de asociatul unic care exercita atributiile adunarii generale a asociatiilor, respectiv . $ sa aprobe situatia financiara anuala si sa stabileasca repartizarea proitului netB $ sa$i desemneze pe administratori si cenzori, sa$i desemneze pe administratori si cenzori, sa$i revoce si a le dea descarcare de activitatea lor potrivit legiiB $ sa decida urmarirea administratorilor si a cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii desemnand si persoana insarcinata sa o exercirteB $ sa modifice actul constitutive. Asociatul unic va consemna in scris orice decizie adoptata in exerciatarea prerogativelor adunarii generale. 1ocietatea este administrata si reperezentata de catre Constantin Adrian. Administratorul asigura conducerea societaii, indeplinind toate actele necesare si utile pentru realizarea obiectivelor de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege adunarii generale. 2e parcursul functionarii societatii, asociatul unic poate numi si alti administratori si reprezentanti ai societatii. Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societatii. 2entru activitatea prestata, administratori is reprezentantii sunt remunerati cu sume ce se vor stabili de comun accord is care se vor plati lunar. 4impul cat administratorii au prestat activitate se considera vechime in munca daca pe toata aceasta periada au fost varsate la asigurarile de stat contributiile corespunzatoare. sau ma"orarea valorii nominale a partilor sociale existente.

(G

Administratorul nu poate indeplini aceeasi functie in alte societati comerciale avand acelasi obiect de activitate, decat cu acordul scris al asociatului unic. Administratorul reprezinta societatea in raporturile cu tertii, drept pe care nu il poate transmite decat daca aceasta facultate i s$a acordat in mod expres. 5e asemenea anga"eaza societatea in toate raporturile patrimoniale. Administratorii si reprezentatii convin sa dea garantii reciproce, pe care le considera necesare pentru asigurarea obligatiilor asumate in vederea realizarii obiectului de activitate al societatii. 2entru buna desfasurare a activitatii, administratorii si reprezentatii pot, dupa inmatricularea sociietati, sa anga"eze forta de munca, pe baza de contracte individuale de munca, inregistrate la organele de stat competente. 1alarizarea personalului anga"at, plata impozitului, a CA1$ului, a a"utorului de soma" si altele se vor face cu respectarea prevederilor legale. 4impul lucrat de salariati se considera vechime in munca daca pe toata aceasta perioada au fost varsate la asigurarile de stat contributiile corespunzatoare. 1ituatiile financiare ale societatii sunt supuse controlului potrivit legii. 5reptul de control il poate avea si asociatul unic, in cazul in care administratorul societatii sau de catre un censor daca acesta decide astfel. Atributiile si obligatiile cenzorului sunt cele prevazute de legile in vigoare. 2entru munca depusa cenzorul este remunerate is este responsabil fata de societate pentru activitatea depusa. Exercitiul economic financiar incepe la 9( ianuarie si se incheie la A( decembrie al fiecarui an. 5isponibilitatile banesti in numerar, operatiunile de plati si incasari pot fi realizate de societate sau prin intermediul unui cont bancar. 1ocietatea tine evidenta contabila si intocmeste situatia financiara anuala, cu respectarea prevederilor art.89( alin ( din )egea A(;(::9 republicata si modificata. 1ituatia financiara anuala va fi aprobata de asociatul unic. 5in profitul societatiise preia in fiecare an cel putin @> pentru formarea fondului de rezerva pan ace acesta va atinge minim (;@ din capitalul social. 5in profitul brut de bilant se scade impozitul legal rezultand profitul net cuvenit asociatului unic. &n cazul inregistrarii de pierderi, asociatul unic le va suporta in limita patriminiului.

(<

,bligatiile sunt garantate cu patrimonial social. 5ividendele cuvenite asociatului unic se platesc in termenul stabilit de catre acesta, dar nu mai tarziu de = luni de la data aprobarii situatieOi financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. 1ocietatea va putea fi dizolvata in urmatoarele conditii. $ $ $ $ $ $ trecerea timpului pentru durata societatii in cazul in care aceasta este determinataB imposibilitatea realizarii obiectului de activitate sau realizarea obiectului propusB hotararea asociatului unicB declararea nulitatii societatiiB deschiderea procedurii de falimentB pierderea unei "umatati din capitalul social sau micsorarea lui sub minimum legal, 1ocietatea se mai dizolva pe cale "udiciara in urmatoarele situatii. $ $ cand nu a depus in cel mult = luni de la expirarea termenelor legale, situatiile cand isi inceteaza activitatea, sau nu are sediul social cunoscut, ori nu indeplineste financiare anuale sau alte acte care potrivit legii se depun la ,ficiul Registrului ComertuluiB condtiile referitoare la sediul social sau asociatul a disparut ori nu are domiciliul sau resedinta cunoacutaB $ cand societatea nu i s$a completat capitalul social in conditiile legii. 2revederile referitoare la incetarea activitatii nu se aplica in cazul in care societatea si$ a anuntat inactivitatea temporara la Registrul Comertului si organele fiscala. 5urata inactivitatii nu poate depasi A ani. &n cazul in care se dobandesc parti sociale prin succesiune, societatea isi poate continua activitatea cu mostenitori. 5izolvarea societatii trebuie sa fie inscrisa in Registrul Comertului si publicata in Donitorul ,ficial.

daca aceste cauze nu au fost inlaturate in termen de : luni de la data constatariiB

#.#. Analiza in"icatorilor in ca"rul '.C. P (C+ A)*ER+I'I(, '.R.-.

(:

&n perioada 899:$89(( s$au inregistrat urmatoarele date.

3r. crt.. (. 8. A. ?. @.

&ndicatori 3r. salariati /)0 -ond de salarii 1alariul mediu 6enituri /CA0 2roductivitate /J0

5ec 899: < (9.?<9 (.A(9 (8:.@9< (=.(<:

5ec 89(9 G (9.A:9 (.?<? (A8.8@= (<.<:?

4abelul nr. ( 5ec 89(( (9 (@.8A9 (.@8A (G9.98A (G.998

3r. crt. (. 8. A.

&ndicatori 3r. salariati /)0 -ond de salarii 1alariul mediu

89(9;899:P(99 <G.@9 > ::.(? > (( A.8< > (98.(8 > ((=.G9 >

4abelul nr. 8 89((;89(9P(99 (?8.<@ > (?=.@< > (98.=8 >

?. @.

6enituri /CA0 2roductivitate /J0

(8<.@@ > <:.:< >

89

7rafic, acest fenomen poate fi reprezentat astfel.

160.00% 140.00% 120.00% 100.00% 80.00% 60.00% 40.00% 20.00% 0.00% 2010/2009 2011/2010 nr salariati Fond de salarii Salariul mediu Venituri Productivitate

$ig. ! Analizand datele inregistrate in perioada 899:$89(( se constata urmatoarele. 3umarul de salariati a scazut in 89(9 fata de 899: cu o persoana, adica cu (8.@>,iar in 89(( numarul salariatiilor creste fata de 89(9 cu doua persoana, adica cu un procent de ?8.<@>. -ondul de salarii din decembrie 89(9 fata din decembrie 899: au fost cu :9 de lei mai mic, adica cu 9,<=> mai putin, fondul de salarii din decembrie 89(( fata de cele din decembrie 89(9 au fost mai mari cu ?.<?9 lei, adica cu ?=,@<>. &n 89(9 salariul mediu a fost cu (G? lei mai mare decat in 899:,adica cu (A,8<>, iar in 89(( salariul mediu creste fata de 89(9 cu A: de lei, adica cu un procent de 8,=8>. 6eniturile firmei in 89(9 au fost mai mari decat in anul 899: cu 8.G?< de lei, adica cu 8,(8>, iar in 89(( veniturile au crescu cu AGG=G lei fata de 89(9, adica cu un procent de 8<,@@>. 2roductivitatea firmei in 89(9 a fost mai mare decat in 899: cu 8.G9@ de lei,adica cu un procent de (=.G9>, iar in 89(( productivitatea este mai mica decat in 89(9 cu (.<:8 de lei, adica cu un procent de (9,98>.

8(

2e ansamblu, se observa ca salariul mediu creste de la un an la altul, frima 1.C. 2U3C4 A56ER4&1&37 1.R.). avand un adevarat succes in domeniul de activitate pe care il detine, publicitatea, constatandu$se ca cifra de afaceri a crescut in fiecare an. Cu toate acestea cea mai mare productivitate este intregistrata in anul 89(9.

CAPI+0- - III
Concluzii si propuneri pentru imbunatatirea resurselor umane in ca"rul '.C. P (C+ A)*ER+I'I(, '.R.-. In prezent se pune accent tot mai mult pe valoarea profesional , competen! %i creativitate, dar 'n func!ie de natura fiec rei persoane, se poate cunoa%te o pl cere 'n munca depus indiferent de gradul de motivare sau o munc realizat doar cu scopul primirii remunera!iei. Realizarea obiectivelor doar 'n prezen!a ideii c trebuie s c#%tig m bani poate fi 'nlocuit cu ideea de a lucra cu ob!inerea nu numai a banilor, ci %i a satisfac!iei c obiectivele au fost 'ndeplinite. 2entru a face posibil aceast satisfac!ie trebuie s men!ion m faptul c motivarea resurselor umane are c#teva obiective cum ar fi atragerea, asigurarea %i men!inerea

88

resurselor umane 'n cadrul organiza!iei, recompensarea personalului, dar nu 'n ultimul r#nd, dezvoltarea profesional %i personal . 1uccesul firmei 1.C. 2U3C4 A56ER4&1&37 1.R.). se datoreaza echipei, formata din tineri creativi, determinati, oameni pasionati, pentru care publicitatea inseamna Qmod de viataQ. Spre deosebire de alte agentii de publicitate gata sa furnizeze produse si servicii , firma se implica responsabil si se dedica total pentru fiecare provocare. Agentia de publicitate PUNCT ADV !T"S"N# a crescut gradual pe o piata concurentiala, devenind in timp lider regional intr$un domeniu ravnit de multi concurenti, publicitatea si promovarea. -irma isi propune sa construiasca relatii de lunga durata cu partenerii de afaceri. -iecare client este deosebit de important pentru firma, iar misiunea acesteia este de a raspunde nevoilor clientilor cu cele mai optime solutii de promovare. 1.C. 2U3C4 A56ER4&1&37 1.R.). cauta constant sa se perfectioneze si sa foloseasca cunostintele dobandite in interesul clientilor sai. 3u este un secret pentru nimeni faptul ca drumul de la idee la profit e lung si presarat cu dificultati si dileme. 6alidarea unei idei si punerea ei in practica cere timp, energie, resurse financiare si multa rabdare. %iind o agentie de publicitate locala fara a beneficia de grandoarea si bugetul unor mari agentii internationale, firma s$a mentinut si am crescut pe piata doar prin seriozitate, profesionalism si mai ales prin faptul ca in toata aceasta perioada s$a dedicat total clientului in principal si nu bugetului acestuia. &n cadreul firmei 1.C. 2U3C4 A56ER4&1&37 1.R.). anga"atii dau un randament ridicat, beneficiind de o productivitate destul de ridicata, firma ar mai trebui sa ia in calcul cateva tehnici de promovare si motivare prin care sa sporeasca si mai mult productivitatea anga"atilor sai, marind totodata si activitatea economica a firmei si deci profitul sau. &n principal, o prima metoda de motivare a personalului o reprezinta promovarea acestuia. 2romovarea se poate realiza prin schimbarea functiei sau a nivelului de incadrare, avansarea in ordine ierarhica a personalului administrativ, dobandindu$se astfel noi raspunderi si responsabilitati dar totodata si anumite beneficii specific postului pe care a fost repartizat. Astfel nu trebuie negli"at si aspectul sistemului de recompense, in principal ma"orandu$se salariul personalului, dar si acordarea de noi recompense mai dese si mai consistente din punct de vedere financiar, cum ar fi primele de merit, de sarbatori legale, concedii. Actualii anga"ati vor putea fi instruiti pentru eventuale sarcini

8A

mai dificile prin realizarea de noi cursuri, programe speciale, concursuri, in vederea largirii orizontului atributiilor fiecarui anga"at in parte. Atentie mare trebuie acordata faptului ca fiecare anga"at este unic in felul lui, are caracteristici individuale deci trebuie identificat procesul de instruire si motivare mai apropiat lui. In concluzie, motivarea reprezint principalul motor de dezvoltare a indivizilor, at#t din punct de vedere profesional, social, economic, dar %i personal. -irma 1.C. 2U3C4 A56ER4&1&37 1.R.) pune la dispozi!ia anga"a!ilor o serie de programe de echip care confer o mul!ime de factori de satisfac!ie. Ace%ti factori sunt. $ Realizarea profesional B $ Recunoa%terea realiz rii profesionaleB $ 3ivelul de r spundere conferit de natura postuluiB $ 2osibilit !ile de promovare /managementul carierei0B $ Dunc interesant B $ 2osibilitatea dezvolt rii personale /autoperfectionarea0. 4otusi firma 1.C. 2U3C4 A56ER4&1&37 1.R.) are o activitate economica destul de buna dar intotdeauna este loc si de mai bine, luandu$se in considerare metodele cele mai potrivite de motivare si instruire a personalului. &ncepand cu sfarsitul anului 899<, ma"oritatea firmelor care opereaza in Romania au inceput sa simta efectele crizei economice mondiale, acestea dorind sa isi scada cumva cheltuielile de operare pentru a$si pastra o oarecare mar"a de siguranta in activitatea curenta. Cele mai mari cheltuieli pe care o intreprindere le poate avea sunt cele legate de anga"ati. salarii, prime, sporuri, asigurari medicale etc. 2rin scaderea cheltuielilor salariale sau a numarului de anga"ati, multe intreprinderi au considerat ca maresc eficienta economica a activitatii, conducerea neluand totusi in calcul scaderea veniturilor provocata de reducerea numarului de anga"ati sau reducerea calitatii muncii anga"atilor cauzata de nemultumirea acestora.

8?

.I.-I0,RA$IE
Constantin Rosca si &i4ai *arzaru, Re'ur'e Um$ne1M$n$gement '! ge't!une2 E"itura Economica, .ucuresti, #556 )i"ier &., 7E#%n%m!$2 regu&!&e )%#u&u!8 , E"itura 9umanitas, !::#

8@

Eugen .ur"us si ,4eorg4e Caprarescu si Aurel &anolescu, M$n$gementu& '#3!m0$r!! %rg$n!4$t!%n$&e8, E"itura Economica, .ucuresti #555 Ilie, 'uzana, 7Org$n!4$re$ re'ur'e&%r um$ne8 &A( A- C-' ;I, E"itura 0scar Print, #55<, .ucuresti Ilie, 'uzana, 7 F!n$nt$re$ $"$#er!! 8E"itura 0scar Print, .ucuresti, #55= &anolescu Aurel, 7M$n$gementu& re'ur'e&%r um$ne8, E"itura Economic>, E"itia a I*, .ucure?ti, #553 @@@ -egea 3!A!::! privin" societatile comerciale actualizata si republicata. @@@ Co"ul fiscal cu actualizari in #5!3.

8=