UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE SUCEAVA FACULTATEA DE IINE ECONOMICE I ADMINISTRAIE PUBLIC MASTERAT ANUL I

ECONOMIA CUNOATERII
NOTE DE CURS

CONF UNIV DR. CARMEN NASTASE

2008 -2009

ECONOMIA CUNOATERII I CIVILIZAIA GLOBAL CUPRINS

C !"#$%&% '. E($)$*" (&)$ +#,-""............................................................................................ 1.1. Societatea cunoasterii.......................................................................................................5 1.1.1. Societatea cunoaterii................................................................................................5 1.1.2. Economia bazat pe cunotine...............................................................................11 T-/0/#&-"%, 1,2")"#$-"" %, ,($)$*"," 3 4 #, !, (&)$+#")5, 0&)# &-*/#$ -,%,6..................'' 1.2. Cunoaterea ca factor de producie...............................................................................13 1.3. Cunoaterea ca bun public............................................................................................13 1.4. Perspecti e istorice .......................................................................................................13 1.5. !a orizarea cunoaterii prin intermediul politicii industriale........................................14 1.". Cunoatere i cretere economic..................................................................................15 1. #. Cunoaterea $n comerul internaional..........................................................................1# 1.%. Cunoasterea&principala forta motrice in noul mileniu..................................................1# C !"#$%&% 2. M ) 7,*,)#&% (&)$ +#,-""................................................................................20 'abelul nr. 2..........................................................................................................................2( )enumire...........................................................................................................................2( 2.1. *iitorul firmelor multinaionale.....................................................................................21 2.2 +r,anizaiile bazate pe cunostinte .................................................................................22 P-")("! %,%, ( - (#,-"0#"(" %, $-7 )"4 5""" 3 4 #, !, (&)$+#")5,.........................................28 Caracteristici.........................................................................................................................24 2.3. Cooperarea $ntre firme- surs a procesului ino aional..................................................25 2.4. Cunoasterea si ino atia&)rumul spre competiti itate....................................................2" C !"#$%&% 9. R$*:)" +" ,($)$*" 3 4 #/ !, (&)$ +#,-,....................................................2; 3.1. .naliza poziiei /om0niei.............................................................................................2# 3.2. Politici de urmat.............................................................................................................2% 3.2.1. Politici $n domeniul promo rii capitalului uman..................................................21 3.2.2. .dapatarea cadrului le,islati i atra,erea in estiiilor strine..............................3( C !"#$%&% 8. E($)$*" C&)$ 0#,-"" 0" C"<"%"4 #" 7%$3 % ....................................................9' 4.1. Economia Cunoasterii si . anta2ul Competiti ...........................................................31 4.2. Economia Cunoasterii- Pro,resul 'e3nolo,ic si )ez oltarea 4mana...........................33 PUNCTE TARI.......................................................................................................................9= PUNCTE SLABE....................................................................................................................9= OPORTUNITI...................................................................................................................9; AMENINRI........................................................................................................................9; R,($* )1 -" 3"3%"$7- 2",.......................................................................................................82 T,*, 1, 1"0(&"" > -,2,- # .......................................................................................................89 1.)e la socialism la societatea bazata pe cunostinte.............................................................43 2.Cunoaterea i creterea economic...................................................................................43

I)#-$1&(,-,
Cei mai muli teoreticieni i practicieni recunosc ideea c sc3imbare a este caracteristica esenial care ,u erneaz lumea. )up cum spunea i ?,-3,-# S"*$)- laureat al Premiului 5obel- Cunoaterea de ine 6componenta numrul unu a dez oltrii economice7. Se spune astzi c lumea intr $ntr&o er numit @E($)$*" (&)$ 0#,-"" C - (#,-"0#"("%, ,($)$*"," (&)$ #,-"" 8 8 8 8 Economia cunoaterii presupune o abordare cu caracter interdiscipinar9 Cunoaterea- interaciunea- e oluia i instituiile sunt concepte analizate cu profunzime $n cadrul economiei contemporane9 Educaia i formarea profesional au un rol c3eie $n procesul de inte,rare european a /om0niei9 Capacitatea uman de a crea i folosi $n mod efecti i inteli,ent cunotinele pe o baz $n continu sc3imbare conteaz cel mai mult9 P-")("! %"" !"%$)" !, ( -, 0, 3 4, 4/ ,($)$*" 3 4 #/ !, (&)$ +#,-, - !&#, 2"6 8 8 8 8 ")$< 5""%, #,A)$%$7"(, +" (A,%#&",%"%, 1, (,-(,# -,- 1,4<$%# -, : care ar asi,ura mrirea itezei de cretere economic- i nu numai o modificare de stare ;ni el<9 B)</5 -, 1") !- (#"(/ +" 1"2&4 -, (&)$+#")5,%$- & care ar elimina tendina spre randamente descresctoare9 (&*&% -, ( !"# %&%&" : care ar ,enera e=ternaliti te3nolo,ice poziti e9 *,%"$- -, ,1&( 5"," +" 2$-*/-"" !-$2,0"$) %, : prin care s&ar ,enera creterea producti itii muncii- ca motor al unei creteri economice sustenabile. Economia bazat pe cunoatere reprezint un nou concept- un nou mod de abordare a economiei care cred c a a2uta /om0nia s e olueze rapid i s le a2un, din urm naiunile dez oltate. .ceast nou economie este o cale de acces pe care Profesorul >osep3 E. Sti,litzlaureat al Premiului 5obel $n Economie $n 2((1- o consider ca a 0nd o 6ans mai mare

pentru o cretere economic democratic i susinut ce prosperitate i dreptate social7.

a aduce- $n

iitorul apropiat-

C !"#$%&% '. E($)$*" (&)$ +#,-""

'.'. S$(",# #, (&)$ 0#,-"" Se consider c economia iitorului a fi $n linii ,enerale cu totul diferit de ceea ce este astzi. .ceast nou economie $i a ,si suportul $n pro,resele tiintei i te3nicii- $n te3nolo,iile iitorului- care ar trebui s funcioneze prioritar $n funcie de cerinele de mediu. .ceast tendin se manifest cu precdere $n industria informatic. Economia iitorului- pe de alt parte- a trebui s fie mult mai eficient dec0t cea de astzi9 moti aia este cunoscut de2a? populaia crete mereu- iar resursele sunt adesea limitate- c3iar dac $n prezent are loc o important mutaie $n locul i rolul factorilor de producie. Este orba de procesul de creare a unui nou mod de ci ilizaie ;a 0nd la baz mai ales elemente ce decur, din tiin i te3nic<- dar care se a ,si $ntr&un permanent conflict cu celelalte ci ilizaii e=istente astzi- care i ele $ncearc s $i e=tind influenele. @n societatea informaional- resursa economic de baz- nu mai este nici capitalulnici pm0ntul- nici munca fizic- ci cunoaterea. '.'.'. S$(",# #, (&)$ +#,-"" @n anii A1(- $n conte=tul amplelor sc3imbri te3nolo,ice i sub presiunea ,lobalizrii economice- a $nceput s fie tot mai utilizat conceptul de 0$(",# #, (&)$ +#,-"". 'rstura fundamental a economiei mondiale este astzi e oluia rapid spre ,lobalizare i folosirea te3nolo,iilor informaionale i ale comunicaiei. )e aceea politicile cunoaterii & cercetareaino area- educaia i formarea profesional & sunt de o importan radical pentru iitorul 4niunii $n tranziie spre o Europ a cunoaterii. Societatea cunoaterii o nlocuiete progresiv pe cea industrial, care a nlocuit-o, la rndul ei, pe cea agrar, ultimele dou fiind axate pe producia valorilor materiale. Societatea cunoaterii este cea $n care informaia semnific puterea $n sensul cel mai ,eneral : indiferent c este orba de cea politic- cea economic- cea financiar & obinereastp0nirea i alorificarea superioar a informaiei- fiind astfel c3eia de bolt a acestei societi. Ea conor,anizaie celebra ma=im- emis cu peste trei secole i 2umtate $n urm de F- )("0 B ($)C (&)$ +#,-, B)0, *)/ !&#,-,. Ea constituie apo,eul dez oltrii societii omeneti- $n care cunoaterea este ultima i cea mai $nalt surs fundamental a puterii sociale- succed0nd altor surse ce au marcat dez oltarea societii omeneti : iolena ;fora< i 5

bo,ia ;banul<. Cunoaterea $nseamn putere de $nalt calitate- aa cum o definete su,esti A%<") T$22%,-- $ntruc0t este foarte ersatil- amplific $n msur apreciabil fora i bo,iaeste eficient- face ca fora i bo,ia s depind de ea. Societatea iitorului i- implicitmediul iitor al or,anizaiii- or fi a=ate pe cunoatere- pe alorificarea $n cea mai mare msur a acesteia. Societatea cunoaterii are c0te a trsturi definitorii care o distin, net din punct de edere calitati de modelele precedente de societi ;tabel nr. 1<. T-/0/#&-"%, 0$(",#/5"" (&)$ +#,-"" ;e=emple< 'abelul nr.1
5r crt ( 1 2 Caracteristici 1 /esursa principal Bunurile caracteristice Societatea industrial 2 Capitalul Cainile- centralele ener,etice- e3iculele autopropulsate- reelele de transport i comunicaiile a< acti iti de tip producie b< $n materii primeener,ie i materiale *alori ec3i alente? aloarea bunurilor sc3imbate este sensibil e,al Societatea cunoaterii 3 Cunotinele Calculatoarele electronice $n reeleprodusele& pro,ram- ser iciile informatice i de comunicaie a< $n acti iti de concepie b< $n in estiii Cultiplicarea alorii? sc3imbul de informaii se face fr pierdereinformaia obinut put0nd s conduc la o important cretere a alorii informaiei iniiale Denerarea de noi acti iti care absorb for de munc Prin utilizarea te3nolo,iilor informaiei i comunicaiilor- se poate atin,e mai repede numrul critic de specialiti care colaboreaz- de la care apare probabilitatea mare de a ,enera idei noi & noi sectoare economice? industria de pro,rame multimedia etc. noi ser icii? centre de informare etc. noi domenii? de ser ire a populaiei etc. Comentarii 4 Pro,resul cunotinelor st la baza pro,resului societii $n ,eneral 'e3nolo,iile informaiei i comunicaiilor fac posibil ,lobalizarea pieei

Ponderea costurilor Sc3imbul de alori

Cunca

Creterea producti itii $nsoit de oma2 ;mai rapid dec0t creterea necesar a numrului de personal<

& &

@n m0ntul

/i,id- conform unor principii

!le=ibil- conform cerinelor $n perspecti

"

" #

.ccesul la informaie )emocraie

)iscontinuitate educaie&instruire Prin uniti specializate /eprezentati

Continuitate educaie& instruire )irect- prin reele de calculatoare Participati

@n sensul e=ercitrii dreptului de a lua parte la decizie $n probleme ma2ore

)e obser at c unele caracteristici ale societii cunoaterii su,ereaz potenialul acesteia pentru? realizarea performanei ridicate a funcionrii statului de drept democratic9 realizarea condiiilor de funcionare performant a pieii9 realizarea creterii bunstrii sociale- respecti a ni elului de trai al populaiei Societatea cunoaterii confer noi dimensiuni procesului $n rii. .cesta nu a mai fi cantonat e=clusi $n coli i instituii de $n m0nt. Centrul de ,reutate al $n rii se a transfera pro,resi din coli spre or,anizaii i instituii- de la colari- liceeni i studeni ctre salariai. !iecare or,anizaie i instituie care utilizeaz salariai a de eni- astfel- o a doua coal- $n care di erse forme de instruire or constitui moned curent? $n area salariailor cum s $n ee9 rotirea specialitilor $n domenii ale specialitii lor i $n alte domenii9 lucrul $n Eec3ipe de inter enie7 ;tasF force< $ncruciate funcional9 participarea la cursuri i seminarii periodice- la reuniuni periodice de reflecie- la edine de stimulare a creati itii9 efectuarea de sta,ii de specializare i de izite de studii- studiul indi idual continuu pe baz de pro,rame actualizate etc. @n societatea bazat pe cunotine sc3imbrile sunt mai consistente i se succed $ntr&un ritm care se accelereaz continuu. Gar aceste sc3imbri se concentreaz $n c0te a mari direcii care- c3iar dac nu pot fi considerate e=3austi e- dau o ima,ine suficient de clar asupra pro ocrilor iitorului i a impactului pe care acestea le or a ea asupra e=istenei i acti itii or,anizaiilor. 1. A((,% - -, -"#*&%&" ")$</-"%$- 1, )$" !-$1&0,>0,-<"("" - a proliferrii acestora- a sc3imbrilor politice i sociale Statisticile ultimelor decenii indic creteri abrupte- de multe ori e=poneniale- ale sc3imbrilor demo,rafice ;de e=emplu- $mbtr0nirea populaiei $n unele ri dez oltate<structurii forei de munc ;de e=emplu- modificarea raportului dintre E,ulerele albe7 i E,ulerele albastre7<- $nzestrrii te3nice a muncii ;de e=emplu- creterea ratei capitalului fi= pe muncitor<- ni elului de trai $n ma2oritatea rilor lumii ;de e=emplu- reducerea ponderii

c3eltuielilor familiale cu alimentaia i creterea celor destinate ac3iziionrii bunurilor de folosin $ndelun,at< etc. @n condiiile actuale sunt considerate ca sectoare industriale prioritare urmtoarele? mi2loace de te3nic de calcul i birotic electronic de 0rf- mi2loace mass&media i audio izuale- edituri i poli,rafie- aparatur de telecomunicaii. Printre factorii care au influenat dinamica acestor industrii se pot enumera- pe l0n, a ansul cunotinelor te3nolo,ice- ,radul de saturare a unor piee asociat e oluiei structurii cererii- impactul msurilor de politic industrial i al msurilor de restructurare $ntreprinse de societile productoare- impactul le,islaiilor de protecie mediului- influena mediului economic i a pro,resului te3nico&tiinific. R *&-"%, ")1&0#-" %, 0$(" #, 0$(",#/5"" 3 4 #, !, (&)$+#")5, pot fi clasificare astfel ? A. Ramuri strategice Cele care asi,ur funcionarea unui&sistem socio&economic naional c3iar i $n condiii de instabilitate social- politic ;alimentar- subramuri ale industriei te=tile- de medicamente- subramuri ale industriei constructoare de maini sau ale industriei ener,etice- de armament- etc.< Cele care care susin infrastructura unei ri i producia de ener,ie a acesteia ;prelucrarea combustibililor- industria e=tracti - distribuia de ener,ie termic i electric<. B. Ramuri cu specializare a produciei relativ la piaa internaional & pentru care indicele calculat de specializare a produciei $n raport cu 4niunea European este sensibil mai mare dec0t unitatea i $n care se accentueaz aceast specializare pe fondul creterii eficienei industria de prelucrare a pielii i de $nclminte industria confeciilor de te=tile industria de prelucrare a nemetalelor C. Ramuri cu specializare a exporturilor relativ la comerul mondial industria de prelucrare a lemnului i cea de mobilier industria produselor te=tile de baz ramuri cu tendin de cretere a importurilor pentru care ponderea produciei industriale este relati mare. E oluia unor astfel de ramuri este incert- de obicei- prezent0nd ariaii ale ritmului de cretere a produciei $n funcie de cererea intern i e=tern i fiind foarte sensibile la e oluia preurilor mondiale ;de e=emplu- construciile de maini i ec3ipamente<. %

D. Ramuri cu tendine accentuat de cretere pe piaa internaional, eseniale pentru susinerea infrastructurii $n iitor? ec3ipamente de birotic i te3nic de calcul- aparatur de telecomunicaii i radio- edituri&poli,rafie- mi2loace de transport rutier i aerian cu accesoriile acestora. 2. )atorit caracterului de 3&) !&3%"( al cunoaterii i dimensiunilor ,lobale ale competiiei $n producerea i comercializarea acesteia- statul trebuie s se implice activ n crearea premiselor construirii unei societi a cunoaterii ;$n principal- prin in estiii $n cercetarea fundamental i $n finanarea $n m0ntului public- dar i printr&o politic acti de creare a unei culturi a cunoaterii<. Beneficiile economice i sociale ale in estiiilor $n dez oltarea cunoaterii iHsau $n calificrile profesionale neput0nd fi prefi,urate pe termen scurt- sunt uneori considerate drept c3eltuieli neproducti e- fcute ca obli,aie social i nu ca in estiii reale- ce pot aduce enituri socio&economice mari i e=ternaliti poziti e. )e faptc3eltuielile publice pentru educaie 6difer $n mod fundamental de c3eltuielile ,u ernamentale pentru protecie social i medical $ntruc0t nu sunt c3eltuieli de $ntreinere a capitalului uman- ci de dez oltare a acestuiaI. Gn estiia $n educaie poate s reduc necesitatea de a se c3eltui mai mult din enitul public pentru sntate- protecie social i 2ustiie. + cretere a ,radului de educaie reduce c3eltuielile publice pentru pre enirea crimelor- a incendiilor- pentru sntate public i $n,ri2ire medical. . D,0(,)#- %"4 -, (-,0(:)1/ (#"<"#/5"" ,($)$*"(, +" 0$(" %,C 0!$-"-, "*!$-# )5," &#$-"#/5"%$- !&3%"(, %$( %,. Cultiplicarea centrelor de decizie- departe de a slbi sistemul social- $l fortific prin $nsui faptul c sistemele birocratice uriae pe care le presupun structurile centralizate se reduc treptat- iar deciziile sunt luate $n condiiile cunoaterii mai bune a realitilor. /ezol area problemelor ener,etice la ni el local- focalizarea campaniilor promoionale pe piee re,ionale- a 0ntul conceptului dez oltrii re,ionale sunt doar c0te a dintre cele mai recente tendine care anticipeaz sc3imbrile profunde- iminente- $n aceast direcie. 4. F (#$-&% &* ) 0, 2%/ B) (,)#-&% !-$(,0&%&" 1, !-$1&(,-, (&)$ +#,-"". Cel mai important factor de producie de ine fiina uman & c3eia competiti itii st $n capacitatea indi izilor i a ,rupurilor de a produce cunoatere i a o utiliza $n mod eficient. /olul central acordat actorului social- indi id sau colecti itate- $n producerea cunoaterii- modific percepia pri itoare la a uia producti a naiunilor. .ceast nou realitate impune un tratament di!erit aplicat capitalului uman n calitate de !actor de producie, in0nd cont de faptul c el difer de celelalte cate,orii de factori de producie prin urmtoarele trsturi caracteristice? 1

a. Spre deosebire de capitalul fizic capitalul uman nu poate de eni proprietatea unui alt indi id dec0t $nsui subiectul ce deine calificarea- educaia sau cunoaterea respecti . @n sc3imb- el este mai mobil i mai maleabil $n utilizare dec0t orice alt cate,orie de factor de producie9 b. Spre deosebire de pm0nt i resursele naturale- care sunt un dat natural- capitalul uman se creeaz cu aceleai fonduri de in estiii ca i capitalul fizic- dar in estiiile $n capitalul uman necesit un orizont de timp mult mai mare $nainte de a de eni producti e. @n sc3imb- ratele enitului din in estiiile pentru calificare sunt de peste dou ori mai mari dec0t cele pentru in estiiile $n uzine i ec3ipamente producti e. c. )ac alte cate,orii de resurse pe msur ce se consum determin diminuarea profiturilor- capitalul uman funcioneaz conform altui principiu? de obiceialoarea acti itii oamenilor crete pe msur ce ei capt e=perien. Cei care au a ut ansa unei pre,tiri foarte bune- urmat de o perioad de e=perien la locul de munc- a 0nd o acti itate comple=- pot s de in tot mai aloroi cu timpul- fiind ,reu de depit de alii. )e fapta anta2ele lor se pot prelun,i peste ,eneraii- atunci c0nd c0ti,urile lor suplimentare sunt in estite $n studiile copiilor lor. )in aceste moti e- in estiia $n capitalul uman de ine strate,ic pentru orice ar ce urmrete s&i creeze o economie a cunoaterii- a 0nd $n edere tendina ,eneral de cretere a cererii de for de munc mai instruit $n toate ramurile industriale i de personal foarte $nalt calificat $n sectorul ser iciilor de specialitate bazate pe infrastructura informaiei. .. A(&#"4 -, !-$3%,*,%$- ,($%$7"(, .ccelerarea dezastrelor ecolo,ice produse $n ultimele dou&trei decenii ;reducerea fondului ,enetic al planetei prin dispariia unor specii de plante i animale- srcirea solurilorpoluarea marin ca urmare a de ersrilor de 3idrocarburi i de substane noci e- fenomenele $n,ri2ortoare de epuizare a resurselor nere,enerabile- deertificarea- apariia ,urilor $n stratul de ozon al Pm0ntului etc.<- asociat cu tendina de accentuare a epuizrii resurselorau impus pro,resi $n contiina factorilor de decizie politic i economic i a opiniei publice mondiale conceptul de dez oltare sustenabil- iabil. .cesta este un concept ecolo,ic cu implicaii economice- $ntruc0t postuleaz dependena creterii economice i a bunstrii oamenilor de disponibilitatea resurselor naturale. @n R$*:)" conceptul de economia cunoaterii a aprut $n 11%"- iniiat de ctre academicianul Ci3ai )r,nescu- care baz0ndu&se pe conceptul filosofic al le,ii tendinelor!-,2"7&- # $ <""#$ -, 0$(",# #, (&)$ +#,-"". 1(

@n ultimii 15 ani Societatea Cunoaterii

2$0# -,(&)$0(&#/ ( &) )$& 0# 1"& % ,-,"

")2$-* 5"$) %,C % S$(",#/5"" I)2$-* 5"$) %,. @n E/aportul Comisiei 5aiunilor 4nite pentru )ez oltarea Jtiintei i 'e3nolo,iei7- publicat $n 111%- noiunea de Societate a Cunoaterii este prezentat astfel? R,(,)# #,-*,)&% 1, S$(",# #, C&)$ +#,-"" 2$0# &#"%"4 # !,)#-& ,<$%& # !&), ((,)#&% !, 2 !#&% (/ -$%&% #,A)$%$7"," ")2$-* 5"," +" ($*&)"( 5""%$- DTICE

1, % &) ")0#-&*,)# 1, 0(A"*3 -, #,A)$%$7"(/ % &) ")0#-&*,)# ( -, $2,-/ &) )$& !$#,)5" % -,4&%# # 1") ($*3") -, ")2$-* 5""%$- B)7%$3 #, B) 0"0#,*,%, TIC (& !$#,)5" %&% (-, #"< % $ *,)"%$- !,)#-& 1,4<$%# -, (&)$ +#,-"" (,0#$- . Krile dez oltate industrial consider c $n ultimii ani s&a intrat $ntr&o a treia perioad de dez oltare care nu se bazeaz pe a,ricultur sau pe industrie ci pe informaie i cunotine. '.'.2. E($)$*" 3 4 #/ !, (&)$+#")5, Economia bazat pe cunotine reprezint un nou tip de economie- radical deosebit de economia de tip industrial sau. Economia cunoaterii presupune o abordare cu caracter interdiscipinar. Economitimatematicieni- informaticieni- sociolo,i- psi3olo,ici- fizicieni- ,eneticieni etc. caut s adapteze teoriile clasice unor iziuni re oluionare le,ate de dinamica interaciunilor umanerestructurarea teoriei reelelor sociale- a 'eoriei Ec3ilibrulului Deneral- a teoriilor co,niti esimularea numeric- teoria 3aosului etc. S#-&(#&,($)$*"," 3 4 #/ !, (&)$+#")5, ,<$%&, 4/ 1, % -,0&-0,C !-$(,0,C !-$1&0, +" 0"0#,*, 1, 1"0#-"3&5", * #,-" %, % -,0&-0,C !-$(,0,C !-$1&0, +" 0"0#,*, 1, 1"0#-"3&5", 0"*3$%"(,. @ntr&o asemenea economie- Ice se bazeaz mai mult pe con ersia bunurilor intan,ibile dec0t pe a celor materiale $n produse i ser icii cu aloare adu,at $nalt- produse i ser icii 0ndute i consumate pe toate pieele mondiale de succes- primele ri ce $i or moderniza sistemul lor de producie se or bucura- fr $ndoial- de a anta2ul primului enit- aa cum s&a $nt0mplat cu acele ri ce au realizat primele re oluia industrialI. 4n element esenial al acestei sc3imbri este modificarea accentului pus asupra diferitelor componente ale stocului de capital e=istent $n economie. .stfel- capitalul natural ;resursele naturale i mediul $ncon2urtor<- o resurs- $n mare msur- nere,enerabil- i capitalul produs de om ;capitalul fizic i acti ele financiare<- capital re,enerabil pe termen scurt- sunt tot mai mult substituite de capitalul uman i capitalul social- resurse practic inepuizabile. T-/0/#&-"%, 1,2")"#$-"" ale economiei bazate pe cunotine sunt urmtoarele? F P-"*$-1" %"# #, (&)$+#")5,%$- $n toate sferele acti itii economice- datorit 11

impactului decisi pe care $l au asupra funcionalitii i performanelor. @n procesele de producie cunotinele reprezint un input mai important dec0t pm0ntul- banii sau munca 9 F C$)(,)#- -, F F&)1 *,)# -, (#"<"#/5"%$- ,($)$*"(,- nu asupra producerii de bunuri- ci asupra (#"<"#/5"%$- ,($)$*"(, nu $n primul r0nd pe resurse tan,ibile tratrii informaiilor- acumulrii cunotinelor i producerii de bunuri&cunotine 9 ;pm0nt- cldiri- ec3ipamente<- ci pe resurse intan,ibile- reprezentate de cunotine i de minile oamenilor competeni 9 F C !"# %&% (&)$+#")5, este un capital special- intan,ibil- fluid- a crui posesiune $n e=clusi itate este dificil de asi,urat i care poate fi preluat i reutilizat 9 F P-$%"2,- -, ,(A"! *,)#,%$- +" !-$1&0,%$- 0"*3$%"(, - concomitent cu diminuarea relati a produselor fizice9 produsele simbolice se bazeaz pe informaii- a cror aloare este independent de caracteristicile fizice ale acestor bunuriL. Cardurile- comerul electronicbanFin,ul electronic- pac3etele de pro,rame pentru calculatoare etc. reprezint cate,orii de produse simbolice care or predomina $n economia bazat pe cunotine 9 F D,* 0"2"( -, !-$1&(5","- $n sensul eliminrii necesitii de a concentra cantiti mari de resurse fizice i umane $ntr&o or,anizaie- pentru a putea ,enera performane economice. Primii pai s&au fcut prin sistemele- 62ust in time7- prelucrarea bazat pe inte,rarea computerelor etc.9 F D"0! -"5" #-,!# #/ 2-$)#",-,%$- dintre acti itile din cadrul or,anizaiii i dintre or,anizaii la ni el sectorial- re,ional- naional i internaional. +r,anizarea centrat pe di iziunea muncii i ierar3ie cedeaz locul or,anizrii fundamentat pe munca $n ec3ipintersc3imbabilitatea sarcinilor i funcionalitatea interdepartamental. Se diminueaz treptat diferenele i ,raniele dintre di erse domenii de acti itate i re,imuri- $n conte=tul internaionalizrii acti itilor 9 F P$)1,-, * G$-"# -/- $n continu creterea a sectorului de ser icii- $n ansamblul economiei- $n detrimentul sectorului de producie. 4nitile de producie specifice economiei cunoaterii sunt parteneriatele de idei ce $mbin capacitatea de a produce cunoatere cu mecanismele diseminrii ei c0t mai lar,i i stimuleaz capacitatea societii de a o absorbi i de a o utiliza. !irete- aceste trsturi ale economiei bazate pe cunotine nu sunt e=3austi e i unele dintre ele se percep mai ,reu datorit stricteii i capacitii absorbti e implicate. @n ansambluele ofer o ima,ine suficient de conturat pentru a sesiza specificitatea economiei bazate pe
L

Banii au fost- probabil- prima form simbolic a unui capital- prin intermediul lor $nlocuindu&se sc3imbul pe baz de barter.

12

cunotine i diferenele de esen iza i de economia care predomin $n prezent. '.2. C&)$ +#,-, ( 2 (#$- 1, !-$1&(5", .lturi de factorii tradiionali- (&)$ +#,-, se impune ca un factor cu un rol determinat $n pro,resul economic. Capacitatea unei ri de a profita de pe urma cunoaterii acumulate a fi 3otr0toare $n succesul economiei acelui stat. Cunoaterea $mbrac mai multe forme? o nou te3nolo,ie de fabricaie- o or,anizare superioar a $ntre,ii acti iti ;dez oltarea cunotiinelor de mana,ement<- pro,rese $n domeniul psi3olo,ic- noi aplicaii ale tiinelor de ,rani. )ac ceilali factori de producie se caracterizeaz prin raritatecunoaterea ca factor de producie nu suport aceast proprietate. 4n aspect dificil de cuantificat- datorit insuficienei sau ine=sistenei unui set adec at de indicatori- $l reprezint determinarea eficienei utilizrii stocului de cunotiinte $n procesul reproducti . Producti itatea cunotiintelor a fi decisi $n succesele economice ale unei ri sau $ntreprinderi.1 @n iitor- diferenele $ntre rile bo,ate i cele mai puin bo,ate nu or consta $n ,radul de dotare i utilizare al factorilor de productie clasici- ci $n producereaaccesarea i utilizarea cunotiinelor. '.9. C&)$ +#,-, ( 3&) !&3%"( IConsumulI unei cantiti de cunoatere nu conduce la diminuarea IstoculuiI total- ba c3iar determin sporirea cantitii de cunotiine acumulate- a 0nd $n edere faptul c numai prin aprofundarea unui domeniu se pot aduce $mbuntiri i dez olta noi teorii i aplicaii. Cunoaterea are toate caracteristicile unui bun public? consumul unei pri nu afecteaz consumul unei alte persoane dei- aa cum arat Sti,litz o carte aflat $ntr&o bibliotec nu poate fi citit de 2 persoane $n acelai timp. @ns materialul coninut de o carte- o disc3et sau un 3ard disc nu mai trebuie refcut pentru un alt utilizator. )ei cunoaterea nu este un bun public pur- e=ist numeroase e=ternaliti poziti e asociate cu aceasta. '.8. P,-0!,(#"<, "0#$-"(, S&a su,erat $n teoria economic c rile $n curs de dez oltare pot Is sarI peste anumite etape ale procesului dez oltrii economice- intr0nd direct $n societatea informaional. *om ar,umenta c acest lucru nu este posibil.

13

)in punct de edere istoric- dez oltarea societii informaionale a fost posibil pe o anumit treapt a dez oltrii economico&sociale. )atorit comple=itii problemelor economice au aprut necesiti de cretere a itezei de comunicare- a itezei de realizare a tranzaciilor- de mobilitate. Pro,esul te3nic nu este rezulatul cercetrii tiinifice de baz- ci este asociat cu satisfacerea unor ne oi sociale. @n rile industrializate procesul de cercetare&dez oltare a fost finanat cu resurse pro enind din surplusul de,a2at ramurile industriale tradiionale. .locarea resurselor a fost posibil $n condiiile e=istenei unor piee de capital eficiente- preurile iniiale ale produselor i ser iciilor de 0rf au fost ridicate- numai o parte a consumatorilor put0nd s i le permitdar- contribuind $n acest fel la dez oltarea firmelor din domeniul 3i,3&tec3. + situaie nefa orabil pentru rile $n curs de dez oltare poate fi determinat de crerea unei dependene a Sudului fa de 5ord $n domeniul te3nolo,iei- instaur0ndu&se un nou tip de colonialismcoloniasmul te3nolo,ic. Krile $n curs de dez oltare pot i trebuie s accelereze ritmul creterii economice iar ,u ernele trebuie s susin acele ramuri pro,nozate ca fiind de I iitorI- $ns i politica industrial are criticiile sale. Politica pailor mrunti- dar repezi este cea mai bun soluie. '... F <$-"4 -, (&)$ +#,-"" !-") ")#,-*,1"&% !$%"#"("" ")1&0#-" %, +biecti ele politicii industriale se refer la creterea economic a unei ri $n condiiile trasrii unui cadru de dez oltare de ctre stat. Gnter enia statului este fundamentat de o serie de ar,umente de ordin economic? nerealizarea economiilor de scar- piee incompleteinformaii incomplete- e=ternaliti i transferul de factori. @n anii A%( i A1(- obiecti ele urmrite de politicile industriale au e oluat spre crearea condiiilor reclamate de tranziia la societatea informaional. Ca atare s&a manifestat un interes deosebit pentru pro,ramele de promo are a cercetrii i de stimulare a in estiiilor intan,ibile- pentru crearea reelelor informaionale care s contribuie la difuzarea rapid a cunotiintelor i pentru dez oltarea i modernizarea ofertei de infrastructuri. .stziobiecti ele politicii industriale informaionale. Ji instrumentele politicii industriale s&au sc3imbat. Gnter eniile directe $n mecanismele pieei- cum ar fi stabilirea preurilor i re,larea cantitilor de produse e=istente pe pia- au fost $n mod ,radual abandonate- fiind preferate acele instrumente ce au drept obiecti $nlturarea obstacolelor din calea liberei funcionri a pieei i $mbuntirea climatului concurenial. 14 izeaz $n i mai mare msur cerinele societii

'.=. C&)$ +#,-, +" (-,+#,-, ,($)$*"(/ 4na din dez oltrile teoretice recente- care aduc un neateptat spri2in promo rii politicii industriale $n rile dez oltate o constituie noua teorie a creterii economice. .ceasta furnizeaz o 2ustificare alabil $n ceea ce pri ete prezena mai acti a statului $n stimularea ino aiei industriale i a formrii capitalului uman. Elementul c3eie al acestei noi teorii const $n includerea cunoaterii $n cate,oria factorilor de producie- alturi de capital- for de munc i pm0nt. Prin aceasta- pro,resul te3nic este endo,enizat- creterea $nsi put0nd fi e=plicat ca un fenomen endo,en. @n conte=tul creat de aceast nou abordare au fost concepute o di ersitate de modelediferite $ntre ele- dar $ntemeiate pe aceeai supoziie potri it creia dez oltarea cunoaterii este $nsoit de e=ternaliti poziti e- ,enereaz randamente cresctoare i contracareaz tendinele de $ncetinire treptat- dar continu a procesului creterii. Codelele care $ncorporeaz cunoaterea prin intermediul in estiiilor $n formarea capitalului uman pun $n e iden faptul c- pe l0n, sporul de producti itate obinut $n munca indi izilor care au beneficiat de pro,rame de perfecionare profesional- se obine o $mbuntire ,eneral a standardului educaiei- care determin ameliorarea producti itii tuturor factorilor de producie. 'eoria clasic ;SolloM< afirm c pentru a obine o cretere economic este suficient s sporeasc input&urile de capital i for de munc. !uncia de producie Cobb&)ou,las cuantific cu precizie ecuaia creterii. Este foarte ,reu $ns de cuantificat efectul cunoaterii asupra creterii economice- cunoaterea afect0nd nu doar cantitatea rezultat ci i felul $n care se realizeaz produsele i ser iciile. Codele care pun accentul pe acti itatea de cercetare&dez oltare a fimelor particulare ca surs plusului de cunoatere e ideniaz faptul c aceste firme nu $i pstreaz rezultatul cercetrilor- ci o parte se resfr0n,e $n societate- conduc0nd astfel la e=ternaliti poziti e? creterea producti itii $n alte firme i sectoare care beneficiaz de plusul de cunoatere obinut. Consecina imediat a incapacitii de a fructifica complet in estiia $n cunoatere o constituie ni elul suboptimal al acesteia- situaia astfel descris furniz0nd 2ustificarea teoretic a adoptrii unor msuri de politic industrial? $ntruc0t piaa nu permite atin,erea ni elui optim al produciei de cunotiinte- statul trebuie s inter in sub enin0nd acti itile de cercetare&dez oltare ale firmelor pri ate din domenii de 0rf i restabil0nd- pe acest caleoptimul respecti . 15

@n literatura ultimilor ani referitoare la teoria creterii ecoomice- s&a e3iculat tot mai frec ent ideea creterii economice endo,ene- direct dependent de forele pieei- fa de teoria clasic a creterii economice e=o,ene ;independent<. Codele endo,ene ale creterii economice i&au ,sit utilitatea $n $nele,erea implicaiilor creterii asupra unui $ntre, set de politici ;politica fiscal- c3eltuielile publice- politica educaional- politica comercial<. Codele recente ale creterii economice consider cercetarea&dez oltarea drept motorul creterii economice. + prezumie de baz a acestor modele const $n faptul c cercetarea& dez oltarea ,enereaz dou tipuri fundamentale de output&uri i anume? noul produs sau noul proces ca atare9 informaiile te3nolo,ice $ncorporate $n noile produse. Se presupune c ino atorul dispune de dreptul e=clusi de comercializare- de e=emplu prin intermediul proteciei oferite de bre et. Protectia le,al a drepturilor de proprietate intelectual este necesar pentru a permite firmelor ino atoare s&i recupereze c3eltuielile de cercetare&dez oltare i s continue acti itatea $n acest domeniu. Protecia informaiilor te3nice este mult mai dificil de realizat. )e e=emplu un medicament- c3air dac este prote2at printr&un bre et- poate fi studiat i pot fi e identiate elementele sale componente ;Ere erse en,ineerin,7<. @n cadrul acestor modele- liberalizara comerului i in estiiilor strine poate accelera ino aia i creterea $n anumite ri- $n cadrul altora put0ndu&se $nre,istra sta,narea acestora. 4n efect poziti $n direcia creterii economice este posibil pentru toate rile participante $n cazul $n care comerul internaional i in estiile strine faciliteaz diseminarea te3nolo,iilor i a cunotiinele. + modalitate de interconectare a modelului producti ist cu le,itile pieei rezid $n aplicarea le,ilor $n rii? cu c0t o ar produce mai mult un anumit produs- cu at0t de ine mai competiti $n realizarea acestuia. 4n e=emplu $l constituie componentele pentru industria aeronautic- precum i cele pentru calculatoare- domenii $n care costurile au sczut semnificati odat cu acumularea e=perienei $n producerea lor. @n acest sens- se distin, dou efecte directe ale comerului i in estiiilor. @n primul r0nd- o ar a acumula e=perien mai rapid $n sectoarele aflate $n e=pansiune i mai $ncet $n sectoarele aflate $n declin. Gmpactul net asupra creterii este influenat de sfera de cuprindere a le,ilor $n rii $n sectoarele $n e=pansiune fa de cea $nt0lnit $n sectoarele $n scdere. @n al doilea r0nd a 0nd $n edere faptul c in estiiile i comerul faciliteaz difuzarea te3nolo,iilor de 0rf- rile nu or $n a numai din propria lor e=perin de producie- ci i din cea a partenerilor e=terni.

1"

'. ;. C&)$ +#,-, B) ($*,-5&% ")#,-) 5"$) % @n condiiile ,lobalizrii economice- rile trebuie s se specializeze $n producia bunurilor de 0rf- pentru a putea beneficia din plin de a anta2ul comparati . Cunoaterea nu $nseamn doar producia i e=portul produselor care $n,lobeaz o mare cantiate de tiint i te3nolo,ie- ci i capacitatea de obine $n timp real informaii despre piee- canale de distribuie- preferinele consumatorilor. Pentru a putea concura cu succes pe piaa mondial firmele trebuie s $i dez olte un sistem informaional c0t mai performant- care s se inte,reze $n structura or,anizatoric9 un sistem informaional performant nu poate fi implementat dec0t $n condiiile e=istenei unei te3nici de calcul adec ate- rezult0nd deci o ranforsare poziti $ntre cele dou elemente. Competiti itatea pe piaa ,lobal nu depinde doar de calitatea e=cepional i utilitatea produselor e=portate. @n noua economie suprasimbolic- mrcile de fabricaie i de comer or a ea un rol ma2or. Capacitatea unui ri de a&i impune produsele a depinde de felul $n care produsele or fi percepute ca aparin0nd unei naiuni renumite $n fabricaia acelui produs. Pe piaa mondial S4. este asociat cu produsele softMare- Gtalia cu articole de mod- !rana cu inurile. + ar a trebui s tie cum s $i promo eze cultura pentru ca ima,inea de marc a produselor sale s se poziioneze c0t mai fa orabil $n mintea consumatorilor ,lobali. Ca o consecin a liberalizrii pieelor i pro,reselor $n domeniul telecomunicaiilor producia se raionalizeaz la ni el mondial. 'endina de delocalizare a produciei are drept obiecti accesul facil la factori de producie? resurse umane- resurse materiale. Preurile $n scdere la transportul internaional i termenele de li rare tot mai rapide reduc dimensiunile pieei mondiale. Deo,rafia cunoaterii este $ns diferit? pentru a atra,e in estiii $n acest domeniu- rile lumii trebuie s fac do ada e=istenei unui personal pre,tit- capabil s m0nuiasc i s dez olte stocul de date i informaii. Cooperarea internaional fa orizeaz cunoaterea comun $n centre de cercetare&dez oltare reunite- statele trebuind s fie pre,tite s ofere infrastructura ;te3nic i le,islati < necesar. '.8. C&)$ 0#,-, -!-")("! % 2$-# *$#-"(, ") )$&% *"%,)"&

Gn ultimele decenii are loc a e=pansiune a conceptului de E )$& ,($)$*",7 ca un nou tip de abordare le,at de stiinta economica.+ parte a economistilor considera ca economiile moderne sunt mai de,raba sisteme adaptative dinamice decat sisteme inc"ise de ec"ilibru asa cum s&a crezut multa reme.)intre acestia-ii mentionam pe #ennet" Arro$-laureat al Premiului 5obel si unul dintre primii initiatori ai modelului modern neo&clasic si pe Brian Art"ur de la Santa !e Gnstitute. 1#

4neori noua economie este cunoscuta si sub denumirea de scoala economica de la %anta &e intrucat o mare parte a economistilor preocupati de comple=itate sunt afiliati la centrul de cercetari interdisciplinare din cadrul acestui institut.Comple=itatea specifica mediului economiei moderne i&a determinat pe unii autori sa pledeze pentru o noua abordare a economiei de baza unui sistem adaptati dinamic.)e aceea uneori economistii care studiaza noua economie mai sunt numiti si economisti ai comple=itatii..cesti economisti sustin ca economiile sunt asemeni sistemelor biolo,ice urmand aceleasi le,i fundamentale. .ceste le,i se or manifesta diferit in economie si in biolo,ie-dar-daca om putea sa imbunatatim ni elul de intele,ere al acestora -atunci om beneficia de posibilitatea de&a ne apropia intr&o mai mare masura de mecanismul de functionare al pietelor si firmelor.)iferenta dintre abordarea ec3ilibrului in economia clasica si in noua economie este prezentata foarte su,esti de catre I%H P-"7$7"), ?7Economia clasica pune accent pe stabilitate si ec3ilibru..stazi se obser a e=istenta instabilitatii -a fluctuatiilor si a tendintelor e olutioniste care se manifesta practic la toate ni elele. 5e aflam in fata unui uni ers mult mai comple= si mai structurat decat ne&am putut ima,ina reodata.Sfarsitul acestui secol se asociaza cu nasterea unei noi iziuni asupra naturii si stiintei care aduce omul ce a mai aproape de natura -o stiinta care face din inteli,enta si creati itatea umana o e=presie a unei tendinte fundamentale in uni ers.Se desc3id astfel noi perspecti e pentru cercetarile interdisciplinare.7 Gn noua economie si in societatea cunoasterii bunurile intan,ibile precum cunostintele si mana,ementul informatiei si cunoasterii de in noul nucleu al competentelor.Gn opinia profesorului Nuas3 de la Oondon Sc3ool of Economics-ne aflam intr&o lume care pune accent pe aloarea economica a bunurilor intan,ibile.. em de&a face cu Edomenii co,niti e7 in care ideile aloreaza miliarde-in timp ce produsele costa tot mai putin. Gn iziunea lui Peter )rucFer-in iitor altii or fi factorii de succes?7!actorii traditionali de productie :pamantul-munca si capitalul&nu au disparut.)ar ei au de enit secundari.Cunoasterea de ine sin,ura resursa cu ade arat rele anta astazi.75oua economie reclama o re,andire a teoriei factorilor de productie.Cunoasterea de ine componenta esentiala a sistemului de dez oltatre economica si sociala contemporan.)ifuzarea ino atiilor si con er,enta te3nolo,iilor de arf or 2uca un rol c3eie in accelerarea importantei cunoasterii in conte=tul procesului de ,lobalizare.7 Conceptele moderne de Ee&economics7 si comert electronic reclama apelarea la un nucleu al competentelor unde cunoasterea presupune acordarea unui interes a fi principala forta motrice.5oua economie sporit asa&numitei societati a

1%

cunoasterii-ana,a2atuluiHsalariatului care are cunoastere-capitalului intelectual-precum si or,anizatiilor care in ata. Cunoasterea a fost intotdeauna e=trem de importanta -nu in zadar suntem 3omo sapiens.)e&a lun,ul istoriei- ictoria a fost in mainile celor care au folosit cunoasterea-fiind constienti de potentialul ei de nee,alat?printre acesti casti,atori se numara razboinicii primiti i care au in atat sa faca arme din fier-oamenii de afaceri din Statele 4nite-care-timp de o suta de ani-sunt beneficiarii celui mai bun sistem de scoli publice din lume-cu o mana de lucru e=trem de bine educata-si bineinteles lista poate continua.)ar cunoasterea este mult mai importanta decat inainte-pentru ca ne aflam in mi2locul unei re olutii economice ce da nastere Erei Gnformatiilor. Cunoasterea-spre deosebire de munca- pamant si capital- este un acti care se apreciaza pe masura utilizarii.Cu cat sunt utilizate mai mult-cu atat cunostintele de in mai efecti e si eficiente.Gn opinia lui Parl EricF S eibQ- in noua economie-cunoasterea are patru caracteristici? & este tacita9 & este orientata spre actiune9 & se bazeaza pe re,uli9 & se modifica in mod constant. + or,anizatie bazata pe cunoastere poate insufla un nou spirit antreprenorial intr&o or,anizatie si ii poate moti a pe top mana,eri sa fie preocupati sa transforme or,anizatia astfel incat aceasta sa de ina capabila sa capteze-sa aplice si sa dez olte aloarea ca urmare a implementarii unor te3nolo,ii performante.Cunostintele si te3nolo,iile a ansate pot transforma seminifcati economia unei natiuni. Cunoasterea impreuna cu informatia sunt armele termonucleare-competiti e ale zilelor noastre.Cunoasterea este mai puternica si mai aloroasa decat resursele naturale si marile fabrici.Sa luam e=emplul companiilor Cicrosoft si 'oQota care nu au de enit ceea ce sunt astazi pentru ca au fost mai bo,ate decat GBC si Deneral Cotors.C3iar din contra.)ar au a ut un lucru mult mai pretios decat acti ele fizice si financiare. .u a ut capital intelectual. Se considera c $n economia cunoaterii- statul ar a ea un rol important. Promo area unor politici publice care s stimuleze in estiiile inteli,ente ;$n cercetare&dez oltareeducaie- te3nolo,ie- comunicaii- G' etc.<- sub enionarea acti itilor ,eneratoare de e=ternaliti poziti e9 crearea. Economia cunoaterii poate reprezenta o pro ocare pentru /om0nia- prin msuri susinute de ctre stat? mecanismele de stimulare i de implementare a ino aiilor ;bre ete<9 11

dez oltarea de proiecte $n ceea ce pri ete infrastructura de transport i susinerea in estiiei $n educaie ar reprezenta prioriti ale funciei publice.

C !"#$%&% 2. M ) 7,*,)#&% (&)$ +#,-""

Cana,ementul cunoaterii $i propune s e=plice subiecte c3eie precum? adaptarea or,anizaional- supra ieuirea i creterea competenelor $n condiiile e oluiei continue ale mediului. @n mod esenial- mana,ementul cunoaterii $n,lobeaz procese or,anizaionale- care s profite de pe urma combinaiilor siner,etice $ntre a alana de date ,enerate de te3nolo,ia informaiei i creati itea i potenialul ino ati al resurselor umane. @ntreprinderea este unitatea economic cu un rol deosebit $n economia bazat pe cunoatere. @ntreprinderea este locul $n care produce i se consum informaia. Succesul $ntreprinderilor depinde tot mai mult de aptitudinile personalului lor de $nele,e- a manipula i dez olta informaia. Cana,erii pot apela la aa numitele 'instrumente pentru managementul cunoaterii(. Gnstrumentele pentru mana,ementul cunoaterii sunt $n principal instrumente inteli,ente- construite pe principiile inteli,enei artificiale i ale inte,rrii sistemelor informatizate. Ele utilizeaz cele mai moderne te3nolo,ii cum sunt cele pentru bazele de date inteli,ente i a,enii inteli,eni. @n tabelul nr. 2 prezentm o list a unor asemenea instrumente- cele mai reprezentati e pe piaa informatic occidental. P-")("! %,%, ")0#-&*,)#, !,)#-& * ) 7,*,)#&% (&)$ +#,-"" T 3,%&% )-. 2 D,)&*"-, 0 PnoMled,e R F&)(5"" ' Produs&pro,ram inteli,ent pentru procurarea de documente publice referitoare la an,a2ai i in estiii- folosit la descoperirea unor relaii specifice i indicarea unor ci de urmat pentru mana,ementul competitorilor or,anizaiii. Produs&pro,ram inteli,ent pentru indicarea condiiilor pieelor- competitorilor i tendinelor. +r,anizeaz informaia obinut $ntr&o baz de cunotine- dup care distribuie cunoaterea salariailor interesai. Gnformaia colectat poate pro eni din di erse surse interne i e=terne- ea include i aptitudinile i psi3olo,ia analitilor or,anizaiii

Sincite

2(

Drape*ine

Gnfo!inder

*izcontrol

Gntranet

Sistem inteli,ent pentru distribuirea cunoaterii despre 0nzri- estimri etc.care realizeaz descoperirea i indicarea cilor ctre informaia memorat $n bazele de date Ootus 5otes- informaie care ar putea prezenta interes $n diferitele acti iti ale salariailor din domeniul distribuiei i 0nzrilor or,anizaiii. )ispune de surse de informaii pentru documente T'CO- documente .SCGG i documente Ootus 5otes i folosete baza de date EureFa $n ederea crerii profilului utilizatorilor .,ent inteli,ent pentru cutarea cunoaterii pe reele Gntranet i Gnternet. @n a utilizatorii s clasifice mesa2e i documente- s recunoasc e=emple care prezint interes pentru ei. )etermin cu uurin semnificaia frazelor care satisfac anumite scopuri stabilite de utilizatori. Pot identifica astfel documente care pot prezenta interes $ntr&o anumit acti itate. .,ent inteli,ent pentru izualizarea informaiei din ierar3iile foarte cuprinztoare- comercializat de or,anizaia GnRi,3 SoftMare. +fer mai multe formate de izualizare i faciliteaz cutarea 3iperbolic $n spaiul informaional. .ceeai or,anizaie comercializeaz i un instrument pentru procesarea limba2ului natural numit Oin,uistR Concepie de Gnternet $n cadrul unei or,anizaii. !iecare entitate- indi idcompartiment- birou- ,rupuri de lucru- alte structuri formale sau informale au propria pa,in pe Meb- permi0nd astfel accesul ia Gnternet la informaiile i cunotinele dispersate $n cadul or,anizaiei. )e asemenea- Gntranet conine i o pa,in de Meb cu acces la depozitul de cunotine central al or,anizaiei. .ceast form de reea utilizeaz infrastructura Gnternetului i conduce la resurse minime necesare pentru proiectarea sa. 5a i,area se poate realiza cu 5etscape 5a i,ator sau alte broMsere specializate. .n,a2aii companiei pot fi astfel $n permanent contact cu or,anizaia i cu baza sa de cunotine din orice punct de pe ,lob prin intermediul internetului. 'e3nolo,ie informaional care deri din cu intele ,roup i sofMare- ceea ce $nseamn softMare pentru lucrul $n ,rup sau altfel spus- cunotine i softMare accesat $n acelai timp de mai muli utilizatori. Cea mai rele ant construcie de pe piaa de softMare este Ootus 5otes- folosit adesea pentru brainstormin, electronic i teleconferine $n procesul de ,enerare i diseminare de noi cunotine.

DroupMare

/ezol area corespunztoare a acestor probleme de mare comple=itate- imposibil de realizat cu mi2loace manuale sau mecanizate- permite mana,ementului or,anizaiii s&i contureze mai uor i mai fundamentat iziunile strate,ice- s c0ntreasc mai ri,uros efectele diferitelor opiuni strate,ice- s perceap mai desluit pro ocrile iitoare 2.'. V""#$-&% 2"-*,%$- *&%#") 5"$) %, *iaa economic este puternic marcat de e=tinderea corporaiilor transnaionale- a $ntreprinderilor ,lobale. Pentru a a ea succes o $ntreprindere trebuie s fie capabil s concureze pe pieele diferitelor continente- cu aceiai intensitate. @ntreprinderea ,lobal nu mai are astzi un centru- ea este Iun or,anism fr corp i suflet- o reea constituit din elemente complementare diferite- rsp0ndite pe toat planeta i care se articuleaz unele cu 21

altele dup o raiune pur economic- ascult0nd de cu inte ma,ice? rentabilitate i producti itateI1. .celai autor afirm c aceste $ntreprinderi- departe de a fi ,lobale- sunt de fapt ItriadiceI- adic ele inter in $n mod esenial la cei trei poli care domin economia lumii? .merica de 5ord- Europa +ccidental i zona .sia&Pacific. Economia ,lobal pro oac astfel o ruptur $ntre cei trei poli tot mai inte,rai i restul rilor ;$n special din .frica< din ce $n ce mai srace- mar,inalizate- e=cluse de la comerul mondial i de la modernizarea te3nolo,ic. Cei trei poli de putere or 2alona coninutul- caracterul i consecinele economiei iitorului. .ceti poli de putere dein un potential economic- financiar- de informaie i cunoatere deosebit de important ce permite adaptarea permanent la ceea ce $nseamn nou $n toate domeniile. 2.2 O-7 )"4 5""%, 3 4 #, !, (&)$0#")#, /e oluia din domeniul te3nolo,iei informaiei- a adus cu sine posibiliti de codificare a informaiei- costul transmiterii acesteia fiind din ce $n ce mai sczut. Ca urmare informaia capt tot mai mult caracteristicile unei mrfuri- ale crei tranzacii de pia sunt facilitate de codificare- permi0nd astfel difuzia cunotiinelor. +r,anizatiile fle=ibile reduc risipa i cresc producti itatea muncii i a capitalului prin inte,rarea $n cadrul acelorai operaii a proceselor de proiectare i cele de e=ecuie. 'otodat este redus procesul specializrii e=cesi e prin desi,nul $n cadrul or,ani,ramei de poziii care cer aptitudini diferite- fiind deci necesari lucrtori bine pre,tii $n domenii ariate. Capitalul uman a de enit o resurs important a $ntreprinderii- datorit informaiilor de personalul dispune : pentru utilizarea la ma=imum a potentialului acestuia a crete ponderea muncii $n ec3ip i rotaiei lucrtorilor pe diferite poziii. Pro,resele din domeniul tiintei i te3nolo,iei permit astzi aa numitul proces de personalizare a produciei? aceasta $nseamn c locul producie de scar a fi luat de producia de serie mic sau c3iar de unicate- $n aceleai condiii de eficien i raionalitate. )eparte de situaia $nre,istrat la $nceputul secolului : Iclientul poate s $i ale, orice culoare de autoturism at0t timp c0t aceasta este nea,rI- spunea TenrQ !ord referindu&se la autoturismele produse de uzinele sale : produsele or fi mult difereniate- c3iar i $n cadrul acelorai seriicre0nd senzaia de unicat. Cana,ementul firmelor trebuie s fie c0t mai mult orientat $nspre acti iti strate,ice $n detrimentul celor rutiniere. Conductorii $ntreprinderilor de succes
1

or fi implicai $n

G,nacio /amonet- )eopolitica "aosului- Editura )oina- Bucureti- 111%

22

procesul de ino are- concepere a unui produs- aducerea acestuia pe pia i $mbuntirea calitii. .ceste acti iti trebuiesc abordate $ntr&o manier inte,rat- $n raport cu procesul sec enial al realizrii acestor etape- at0t de rsp0ndit astzi. .flat $ntr&un mediu comple= incert i puternic concurenial- or,anizaiea rm0ne competiti numai dac i&a dez oltat propria inteli,en colecti i dispune- pentru aceastade un mana,ement al cunotinelor corespunztor. @n aceste condiii- or,anizaiile sunt puse $n situaia redefinirii propriei culturi prin procese de reproiectare or,anizaional i modificri de strate,ie. #no$ledge *anagement fa orizeaz e=istena unui cadru or,anizat- destinat inte,rrii noilor tendine strate,ice i mana,eriale aprute $n ultimii 2( de ani- datorit dez oltrii e=plozi e a te3nolo,iilor informaionale i comunicaionale. 5outatea acestei practici const $n rolul esenial 2ucat de capitalul de cunotine $ntr&o or,anizaie i plasarea $n nucleul practicilor mana,eriale i or,anizaionale a ino rii continue- parta2ului i disponibilitii cunotinelor. 'eoria or,anizaiei bazat pe cunotine- aflat $n plin proces de cristalizare- pornete de la urmtoarele !-,*"0,6 & cunotinele se dob0ndesc de ctre componenii or,anizaiii- care $n cazul cunotinelor implicite le i depoziteaz9 & componenii or,anizaiei- datorit posibilitilor co,niti e limitate i a restriciilor temporale- este necesar s se specializeze $n dob0ndirea i utilizarea anumitor cunotine. @n cadrul fiecrei or,anizaii se produc #-," !-$(,0, * G$-, -,2,-"#$ -, % (&)$+#")5,6 & dob+ndirea sau obinerea de cunotine- care se realizeaz prin procesele de $n are ale salariailor i or,anizaiei9 & crearea de cunotine- sub form de in enii- ino aii etc9 , utilizarea de cunotine - prin toate deciziile i aciunile care se concretizeaz $n final $n produse- ser icii- cunotine noi ce se comercializeaz $n condiii de profitabilitate. +r,anizaia- pri it ca o entitate care $n a ;learnin, or,anization<- $i modific aria de aciuni poteniale $ntr&un anumit conte=t dat. /itmul cu care o entitate $n a $n ederea anticiprii i adaptrii la e oluiile mediului ambiant constituie o surs de a anta2 competiti . +r,anizaia acumuleaz din e=terior prin $nc3iriere ;an,a2area unui consultant i folosirea e=pertizei sale pentru obinerea de noi cunotine< sau prin ac3iziie ;cumprarea unei societi pentru cunotinele pe care le deine<. )in interior- or,anizaia acumuleaz cunotine prin diseminarea cunotinelor dintr&o anumit surs component i prin dez oltarea surselor 23

de cunotine e=istente. .nalizele efectuate de specialiti- ca i realitile din or,anizaiile ce opereaz $n ramurile de 0rf din rile 'riadei rele c or,anizaia bazat pe cunotine prezint caracteristici diferite fa de or,anizaia care predomin $n perioada actual. @n tabelul nr. 3 e ideniem aceste caracteristici pe baza elementelor cuprinse $n lucrarea lui Burton >ones. P-")("! %,%, ( - (#,-"0#"(" %, $-7 )"4 5""" 3 4 #, !, (&)$+#")5, T 3,%&% )-. 9 N-. C - (#,-"0#"(" C-#. 0 ' 1. )iminuarea or,anizaiii $n ceea ce pri ete acti ele fizice- acti itile realizate i salariaii utilizai- concomitent cu dez oltarea bazei interne de cunotine i e=tinderea le,turilor cu clienii- furnizorii i fora de munc e=istent. 2. E=ternalizarea acti itilor care nu sunt eseniale pentru or,anizaie- $n paralel cu internalizarea celor care fac parte sau sunt puternic complementare cunotinelor eseniale ale or,anizaiei. 3. Sc3imbarea relaiilor cu fora de munc e=tern or,anizaiii- $n sensul apelrii la aceasta pentru acti itile funcionreti mai puin importante i pentru cele de $ntreinere ale or,anizaiei 9 pentru realizarea lor se a apela pe scar lar, la or,anizaiile mici i la persoane care lucreaz independent. 4. )ez oltarea strate,ic a or,anizaiii se a baza pe creterea $n profunzime sau lr,ime a cunotinelor or,anizaiii- ceea ce presupune c ea dispune de capacitatea de a&i dez olta propriile cunotine i de a recunoate oportunitile pentru cooperare de tip siner,ic $n domeniul cunotinelor. 5. Codelul de or,anizare intern a or,anizaiii bazat pe cunotine este analo, modelului co,niti uman- caracteriz0ndu&se prin reele mai puin structurate- ec3ipe semiautonome- formate din persoane posesoare de cunotine- disponibiliti or,anizaionale i indi iduale pentru $n are- etc. ". Ca=imizarea eficacitii i eficienei se bazeaz pe structuri de ec3ipe- $ntre care UcuplareaV trebuie minimizat i coeziunea ma=imizat. #. Scderea numrului i rolurilor mana,erilor de ni el mediu i inferior- i e=ternalizarea treptat a persoanelor care realizeaz acti iti periferice- simultan cu inte,rarea $n or,anizaie de Emana,eri de cunotineE- care- frec ent- $i $ncep acti itatea ca a,eni sau consultani ai sc3imbrii $n cadrul or,anizaiei. %. /emodelarea capabilitilor mana,eriale i economice ale or,anizaiii- pentru a pune $n aloare cunotinele- prin opiunile- deciziile i aciunile pe care le practic. 21. )irecionarea in estiiilor $n trainin,- $n fora de munc e=tern utilizat pentru a $nlocui propriul personal care nu pro,reseaz. 1(. .locarea unor resurse mai reduse pentru trainin, i oferirea de posibiliti mai limitate de promo are a personalului din ,rupurile periferice- care poart principala responsabilitate pentru propria pre,tire i e oluie profesional. 11. /econceperea sistemului de moti are- corespunztor urmtoarelor coordonate? & amplificarea recompensrii $n funcie de performane i merite pentru $ntre,

24

personalul or,anizaiii9 & creterea utilizrii recompensrii personalului din ,rupurile periferice $n funcie de performanele indi iduale9 & intensificarea folosirii stimulentelor ,lobale- de ,rup i personale- pentru personalul de baz al or,anizaiii9 & apelarea pe scar lar, la promo area personalului $n cadrul i din afara or,anizaiii.
;Sursa? +. 5icolescu- Cana,ementul or,anizaiilor mici i mi2locii- Editura Economic- Bucureti2((1<

Oa baza acestor caracteristici se afl #,)1")5,%, care se manifest $n tranziia de la economia actual la economia bazat pe cunotine- i anume? principalele funciuni ale or,anizaiii de in coordonarea- protecia i inte,rarea cunotinelor9 tranzaciile i acti itile care implic ni eluri ridicate de specializare i cunotine implicite se internalizeaz9 tranzaciile i acti itile care implic cunotine e=plicite- pronunat specializate- se e=ternalizeaz9 proprietatea i mana,ementul or,anizaiii de in con er,ente9 le,turile dintre $n m0nt- acti itatea economic i pre,tirea proprie a personalului se redefinesc. Ca urmare a tuturor acestor elemente- or,anizaia bazat pe cunotine a fi simpl- cu mai puine ni eluri ierar3ice- mai fle=ibil i inteli,ent. 2.9. C$$!,- -, B)#-, 2"-*,C 0&-0/ !-$(,0&%&" ")$< 5"$) %

@n economia bazat pe cunoatere- succesul companiilor este tot mai mult un succes relaional1. @ntreprinderile caut acti s intensifice cooperarea cu laboratoarele de cercetare publice- uni ersiti i inclusi alte firme particulare. /ecunoaterea unei $ntreprinderi sau a unei ri a fi tot mai mult determinat de capacitatea i eficiena cu care or tii s accesezes absoarb i s utilizeze informaii. Culte corporaii au implementat pro,rame de difuzie a cunotiintelor i informaiilor $ntre filiale9 stimularea procesului de ino are se face prin cursuri de pre,tire i educaie continu. 'ransferul de cunotiine $ntre filiale aceleiai firme deine o pondere ma2or $n transferul internaional de cunotiine. Oupta pentru controlul standadelor conduce la crearea de parteneriate $ntre firme. Comple=itatea specificaiilor te3nice de astzi- mulimea aplicaiilor determin e oluii di er,ente $n procesul de ino are. Controlul i impunerea propriilor specificaii te3nice este un factor important $n succesul acti itii economice. Comple=itatea cresc0nd a acti itii de cercetare&dez oltare a impune formarea de 2oint& entures $ntre diferite companii- $n acest sen- e=emplu SonQ&Ericsson la ni elul telefoniei mobile ni se pare cel mai concludent. + alt cauz a cooperrii inter&firme- o
1

.l in 'offler- -o$ers"i!t- Editura .ntet- Bucureti 1115

25

constituie internalizarea re rsrilor de cunotiine. Codificarea cu uurin a datelor i informailor- nu permit unei $ntreprinderi s se bucure pe deplin de rezultatele acti itii sale de cercetare dez oltare. E=ist aadar e=ternaliti poziti e- beneficiul societii pe ansamblu este mai mare dec0t beneficiul firmei- $ns $ntreprinderile caut s reduc acest decala2. Cooperarea inter i intrafirme este ,enerat i de necesitatea prote2rii drepturilor intelectuale. .ccesul uor la informaie este asociat cu creterea a cazurilor de folosire fr plata uzufructului ctre productori. .sociaii patronale i ,u ernamentale caut s reduc i s stopeze procesul de utilizare i transmitere ile,al a informaiilor. 2.8. C&)$ 0#,-, 0" ")$< #" -D-&*&% 0!-, ($*!,#"#"<"# #, Gncepand cu anul 111%-+EC);+r,anizatia pentru Cooperare Economica si )ez oltare< si Banca Condiala au cooperat in acti itatile lor de a crea economii bazate pe cunoastere-fiind a2utate in eforturile lor inclusi de tarile aflate in tranzitie. Gn opinia lui Carl )a3lman- mana,er al Pro,ramului Cunoastere pentru )ez oltare in cadrul Gnstitutului Bancii Condiale?7Pentru a putea beneficia de pe urma re olutiei cunoasterii-sunt necesare strate,ii concrete care pot satisface cei 4 piloni ai economiei cunoasterii? 4n cadru institutional si economic care promo eaza utilizarea eficienta a cunoasterii9 + populatie educata si inzestrata pentru a crea si folosi cunoasterea9 + infrastructura a informatiei dinamica9 4n sisitem eficient de ino are in cadrul firmelor si centrelor de cercetare care sa poata satsface noile ne oi ale oamenilor. Pe data de 2" februarie 2((2- a a ut loc o reuniune foarte importanta-moment in care Banca Condiala a analizat pro ocarile carora trebuie sa le faca fata tarile aflate in proces de aderare la 4niunea Europeana-in incercarea lor de a de eni economii ale cunoasterii. Gnzestrate cu o infrastructura educationala foarte dez oltata- tarile din Europa Centrala si de Est sunt pri ite dintr&un un,3i e=trem de fa orabil in tranzitia lor spre economii ale cunoasterii.'otusi e=ista multe obstacole care trebuie depasite si modul in care 1( tari Central Europene pot trece peste ele a fost subiectul unui forum care a reunit la Paris membri ai Gnstitutului Bancii Condiale -reprezentanti din /e,iunea .siei Centrale si de Est- *ice& Presedintia Bancii Condiale precum si reprezentanti din Bul,aria- /epublica Ce3aEstonia-4n,aria- Oetonia- Oituania- Polonia- R$* )" - Slo enia- Slo acia.

2"

!orumul a durat 3 zile-fiind desc3is pe data de 11 februarie de catre Peter )rucFer care a spus ca re olutia cunoasterii conduce lumea in o cu totul alta era. Penru tarile din Europa Centrala si de Est sarcina ur,enta este imbunatatirea radicala a producti itatii a,riculturii si industriei prin intermediul cunoasterii-a te3nolo,iei. .ceasta tinta poate fi atinsa prin transformarea sistemelor traditionale de in atamant si printr&o in estitie ma2ora in in atamantul pe termen lun, si reinstruire. Pro ocarea o reprezinta crearea unui corp robust de Eartizani ai cunoasterii7 in cadrul tarilor aflate in proces de aderare la 4niunea Europeana.

C !"#$%&% 9. R$*:)" +" ,($)$*" 3 4 #/ !, (&)$ +#,-,

9.'. A) %"4 !$4"5"," R$*:)"," Cunoaterea contribuie la sporirea capacitii concureniale a unui stat. E=portul de produse cu o mare aloare adu,at este preferabil e=portului de materii prime sau produse a,ro&alimentare. Poziia rii noastre pe drumul ctre accesul la cunoatere nu este cea mai fa orabil $n acest moment. )emitizarea numrului de specialiti. .nual apro=imati 5((( de noi specialiti ies de pe bncile facultilor cu profil informatic. Cel puin aa spun statisticile Cinisterului Educaiei. )in e=periena autorului- din o secie de 1(( de studeni la !aculatatea de Gnformatic&Catematic- doar 4( de persoane au capacitatea de a transpune $n limba2 informatic o problem oarecare i numai 15 persoane au cu ade rat un potenial spre e=celen. !er oarea cu care sunt e=a,erate cifrele amintesc de statisticile dinainte de 111(. Cei care au capacitatea de a lucra $n domeniile te3nolo,iei de 0rf sunt forai s plece $n strintate datorit $n primul r0nd ine=istenei cadrului necesar manifestrii potentialului lor ;lipsa $ntreprinderile din domeniu< i $n al doilea r0nd- dac e=ist totui posibiliti de a lucra $n /om0nia- informaticienii i in,inerii notrii prefer strintatea datorit a anta2elor materiale. Kara noastr se confrunt cu un aa&numit parado= al tranziiei 1 ? re,ula ,eneral spune c $n ramurile e=portatoare salariile ar trebui s fie cele mai mari- aceasta deoarece e=portul aduce rii importante beneficii alutare. @n sc3imb /om0nia e=port for de munc1

2#

salariile ma2oritatea industiilor e=portatoare : $ndeosebi cele din industria uoar fiind mult mai mici dec0t salariilor din cadrul unor $ntreprinderi de stat total neperformante : Coneldiferite re,ii- etc. /om0nii sunt astfel percepui drept IcroitoriiI Europei. )ei acest lucru poate fi considerat un element ne,ati - eniturile rezultate din e=portul acestor mrfuri au un rol deosebit $n ec3ilibrarea balanei de pli e=terne i $n plus in estiiile $n aceste ramuri au condus la stabilizarea sau c3iar reducerea ratei oma2ului. Situaia /om0niei nu este sin,ular i nici pe departe at0t de dramatic pe c0t pare. Codelul de urmat $n acest caz este cel al >aponiei sau Coreei de Sud. .mbele ri au $nceput prin a e=porta for de munc. @n anii "(A- Corea de Sud era cel mai mare e=portator de te=tile pe piaa S4.. @n timp $ns- datorit eforturilor specialitilor auto3toni- odat i cu acumularea capitalului- cele dou ri au reuit s realizeze produse de $nalt te3nicitate- unele c3iar produse&lider pe piaa mondial. /om0nia se poate baza pe renumele c0ti,at al specialitilor notrii- pe calitatea $n m0ntului superior te3nic : $ns noul al de cadre nu se ridic la $nlimea predecesorilor datorit orizonturilor de carier mai lar,i- pe creati itatea in entatorilor multi&medaliai la concursurile internaionale. Punctele slabe constau $n? infrastructura puin&dez oltat- c3eltuieli reduse cu te3nica de calcul- bu,et de cercetare dez oltare auster- numr mic de calculatoare persoanale raportat la numrul de locuitori- lipsa capitalului pentru in estiii- lipsa spiritului antreprenorial $n domeniul te3nolo,iilor de 0rf. Kara noastr trebuie s profite de costul redus ale forei de munc pentru a atra,e in estiii producti e- care pot constitui punctul de plecare al unei economii bazate pe cunoatere. + politic industrial a Du ernului care s pun accentul pe $ncura2area economic a acti itilor asociate cu noua economie constituie de asemenea o oportunitate de luat $n seam. .meninrile care pot afecta dez oltarea economiei bazate pe cunoatere nu sunt puine? concentrarea eforturilor de cercetare la ni el mondial $n anumite zone ,eo,rafice ;concentrarea mai multor firme la un loc< care pot s ocoleasc /om0nia- perspecti e nefa orabile de cretere a pieei interne care s susin dez oltarea iniial a firmelor rom0neti- un e entual trend ne,ati al economiei. 9.2. P$%"#"(" 1, &-* # @n prezent ara noastr nu are o poziie care s $i asi,ure inte,rarea $n economia bazat pe cunoatere. Gndustrializarea forat din anii comunismului i tranziia 3aotic au diminuat 2%

capacitatea competiti a rii noastre. *om analiza pe r0nd factorii care contribuie la amplificarea cunoaterii? resursele umane- cadrul le,islati - in estiiile ;resursele financiare<. 9.2.'. P$%"#"(" B) 1$*,)"&% !-$*$</-"" ( !"# %&%&" &* ) Du ernul ar trebui s $i canalizeze eforturile $n trei direcii? $mbuntirea sistemului educaional i de sntate- stimularea spiritului antreprenorial i fa orizarea $ntoarcerii acas a specialitilor rom0ni cu e=perien de lucru $n strintate. 4n ni el de educaie care s asi,ure dez oltarea $n aceiai msur a aptitudinilor te3nice- de creati itate i antreprenoriale este c3eia formrii unui capital uman capabil s se adapteze la noua economie. @n cadrul sistemului educaional trebuie introduse te3nicile de $n are modernebazate pe folosirea calculatorului i a interacti itii prin intermediul internetului. @n acest sens este necesar s creasc ,radul de $nzestrare cu calculatoare al colilor- toate unitile de $n tm0nt s fie conectate la Gnternet- s creasc numrul pro,ramelor i aplicaiilor care se $n a $n coli. + atenie mai mare trebuie acordat lucrului $n ec3ip- a cooperrii $ntre ele i $n cadrul orelor de clas9 cunoaterea prin munc ; learning b. doing< i cooperare ;learning b. interacting<- trebuie s $nlocuiasc sistemul clasic. Creati itatea trebuie stimulat prin sporirea numrului de proiecte de orice natur pe care ele ii i studentii trebuie s le realizeze ;indi idual sau $n ec3ip<. 4n accent deosebit trebuie pus pe $nsuirea disciplinelor te3nice? matematica- fzicac3imia- informatica. 5u este de ne,li2at ideea- e3iculat $n Carea Britanie- ca profesorii care predau aceste discipline s fie remunerai mai bine. Pentru a pre,ti specialiti de aloare ai ne oie de profesori de aloare- iar numrul i ni elul pre,tirii celor care accept o carier la catedr- $n special $n domenile enumerate mai sus- este $n scdere. Rom+nul s,a nscut poet : este cea mai bun caracterizare a spiritului boem al locuitorilor acestei ri. @ntr&un studiu realizat $n r0ndul personalului e=patriat al companiilor strine acti e $n ara noastr s&au e ideniat urmtoarele concluzii referitoare la caracteristicile rom0nilor? lipsa de $ncredere $n sine- foarte buni e=ecutani- bun capacitate de $nsuire a cunotiintelor te3nice i de adaptare la te3nolo,ia de 0rf- slabe aptitudini de or,anizare i ,estiune- uoar adaptare la alte culturi i $n area rapid a unei limbi strine. Se obser uor c nu capacitea mana,erial este punctul forte al rom0nilor. Prin pro,rame specifice Du ernul ar trebui s fa orizeze cadrul dez oltrii unei culturi antreprenoriale mai accentuate. 'acticile care pot fi utilizate $n atin,erea acestui obiecti includ? concursuri de planuri de afaceri- acordarea de credite cu dob0nd sub enionat21

crearea unei culturi antreprenoriale prin prezentarea celor care au reuit s $i dez olte propriile afaceri ca ade rai eroi naionali- introducerea cursurilor de antreprenoriat la toate facultile- $ncura2area procesului crerii de noi $ntreprinderi. @ntreprinztorul este cel care prin efortul su creator combin factorii de producie $n scopul obinerii de produse i ser icii- necesare consumatorilor. @n cazul noii economii $ntreprinztorul trebuie s dispun de un ba,a2 mult mai mare de cunotiinte? mana,erialefinanciare- aptitudini de lucru cu oamenii- stp0nirea te3nicii de calcul- pe l0n, faptul c trebuie s fie foarte bine pre,tit $n domeniul su. El trebuie s caute cele mai adec ate surse de finanare- s tie s profite de oportunitile pieei de capital- s tie s $i or,anizeze munca- timpul i oameni. Statul c3eltuiete zeci de milione cu pre,tirea unui student- care apoi decide s $i cldeasc iitorul $n alt parte. E=ist efecte benefice i efecte ne,ati e ale plecrii tinerilor. Efectele ne,ati e se refer la piederea unor specialiti care dac ar lucra $n ar ar contribui la dez oltarea unor firme rom0neti sau strine- $n orice caz eniturile realizate ar fi impozitate local9 de asemenea se $nre,istreaz toate efectele ne,ati e asociate cu scderea populaiei ;scderea pieei poteniale- reducerea numrului intelectualilor- etc<. Efectele poziti e constau $n? tinerii au ocazia s lucreze $ntr&un mediu e=trem de competiti - le este facilitat accesul la te3nolo,ii i metode de or,anizare superioare- enitul mai mare obinut este de cele mai multe ori economisit i o mare parte se $ntoarce acas sub forma a2utoarelor trimise prinilorrudelor9 o parte din ei a2un, $n poziii de conducere la companiile la care lucreaz. Prerea noastr este c efectele poziti e surclaseaz pe cele ne,ati e. Oe,turile acestor tineri cu ara rm0n foarte puternice i dup plecarea lor. E=perienta i capitalul acumulat $n strintate poate fi folosit cu succes $n ara noastr. Este $n puterea autoritilor s pstreze le,tura cu aceti oameni : $ncercri timide au fost fcute prin $nt0lniri ale ministrului informaiei cu specialitii rom0ni de la Cicrososft. !irete c orice in estiie strin $n domeniul te3nolo,iei informaiei este bine enit- dar datorit problemelor culturale- promo area i fa orizarea $ntoarcerii specialitilor rom0ni care lucreaz $n strintate trebuie s constituie o prioritate. 9.2.2. A1 ! # -, ( 1-&%&" %,7"0% #"< +" #- 7,-, ")<,0#"5""%$- 0#-/"), @n condiiile $n care cunoaterea se impune ca un element determinat al economiilor iitorului este necesar ca ,u ernul s stimuleze procesul de ino are i adoptare al noilor te3nolo,ii- procese i producie. 'eoria economic afirm c $n cazul $n care se $nre,istreaz imperfeciuni ale pieei- respecti moti aia spre ino are a firmelor este redus din diferite 3(

cauze- ,u ernele pot inter eni prin acordarea de stimulente- sub enii firmelor particulare. Problema care se pune este? a< $n ce msur firmele selectate au capacitatea s realizeze cercetri comple=e9 b< care sunt criteriile care determin ale,erea9 c< utilizarea resurselor prin acest procedeu constituie sau nu arianta optim. 'e3nica sub enionrii anumitor firme particulare cunoate o critic intens $n parte datorit inter eniei factorului subiecti i a lipsei unor criterii clare de finanare. Pe de alt parte- creterea comple=itii acti itii de cercetare determin cooperarea $ntre firme i $ntre firme i instituiile publice ;uni ersiti- laboratoare de cercetare<. !ondurile publice ar trebui deci direcionate ctre instituiile publice iar $n cazul firmelor pri ate- inter enia indirect este cea mai bun soluie ;deducerea c3eltuielilor cu cercetarea&dez oltarea- acordarea de reduceri i scutiri pe impozitul societilor din domeniul te3nolo,iei de 0rf<. . 0nd $n edere necesitatea cooperrii pentru a obine produse care $n,lobeaz tiinpromo area cooperrii prin intermediul parcurilor te3nolo,ice este o ariant de stimulare a cunoaterii. 'ransformarea platformelor industriale ;cele care se preteaz la acest lucru< $n parcuri te3nolo,ice- fa orizarea crerii de noi $ntreprinderi prin intermediul incubatoarelor de afaceri- faciliti fiscale pentru $ntreprinderile sub o anumit dimensiune constituie doar o cale de stimulare a cooperrii $ntre $ntreprinderi. Pentru a fa oriza ocuparea forei de munc Du ernul acord faciliti la in estiii $n funcie de dolarii in estii. .tra,erea in estiiilor strine $n domeniul at0t de sensibil al te3nolo,iilor de 0rf- nu se poate face dec0t prin acordarea de a anta2e speciale acestui tip de in estitori.

C !"#$%&% 8. E($)$*" C&)$ 0#,-"" 0" C"<"%"4 #" 7%$3 %

8.'. E($)$*" C&)$ 0#,-"" 0" A< )# G&% C$*!,#"#"< Gmplicatiile ,lobalizarii asupra lumii afacerilor fac necesara o redefinire a conceptelor si modelelor economice. .stazi accentul se muta asupra or,anizatiilor fle=ibile si suficient de a,ile care au ne oie de specialisti care sa lucreze impreuna in ec3ipe..stfel de ec3ipe sunt denumite su,esti ec3ipe multi&functionale.5e mutam astefel din lumea specializarii in,uste in cea a ec3ipelor si in special in cea a ec3ipelor inter&functionale care pun in e identa nu numai calitatea produsului-ci si calitatea decidentilor din lumea afacerilor.Ec3ipele inter si multi& functionale constau din membrii care poseda diferite seturi de calificari si competente.Gar 31

acest fapt este plin de semnificatii in noua economie si in societatea cunoasterii.Gata o noua pro ocare pe care /omania trebuie sa o accepte-o conditie pe care trebuie sa o satisfaca in procesul ei de tranzitie spre o economie a cunoasterii.Ec3ipele de lucru fac necesare si alte structuri or,anizationale decat structurile piramidale specifice or,anizarii traditionale bazate pe ierar3ii si pe di iziunea muncii. + structura orizontala faciliteaza or,anizarea muncii in 2urul proceselor de productie care reunesc ne oile clientilor si nu in 2urul functiilor si sarcinilor care trebuie indeplinite.'raseele de cariera ii fa orizeaza pe cei care pot practica mai mule profesii si care do edesc calitati reale pentru a lucra in ,rup si pentru a se perfectiona permanent. /emodelarea si reconfi,urarea noii lumi a afacerilor are un impact considerabil asupra unora dintre conceptele si modelele economice c3eie-ceea ce presupune? Gntroducerea ec3ipelor multi si inter&functionale9 .doptarea structurilor orizontale si inlaturarea ierar3iilor9 Procesele de re&in,inerie. .ccentul s&a mutat dinspre or,anizarea muncii ca factor traditional de productie pe baza di iziunii muncii spre or,anizarea oamnilor in ec3ipe si spre identificarea si dez oltarea mana,ementului carierei si competentelor.E=perienta a e identiat ca ec3ipele performante dinamice pot fi mai eficiente intr&un mediu dominat de sc3imbare decat o pot face marile or,anizatii in mod indi idual sau persoanele sin,ulare. 5oua economie trebuie sa ia in considerare o astfel de abordare si sa incorporeze aceste noi concepte in cadrul disciplinei stiintei economice.Culte dintre or,anizatiile moderne performante se transforma si nu mai sunt intereste e=clusi de ma=imizarea profiturilor-ci urmaresc in special mentinerea in zona afacerilor-in competitie efecti a cu alte or,anizatii performante.4nele or,anizatii s&au transformat si au eliminat structurile formale-in special structurile de tip piramidalPersonalul unor astfel de or,anizatii nu mai este interesat sa aiba slu2ba care sa se desfasoare formal la acelasi birou9astfel de persoane deser esc simultan mai multe locuri de munca9nu se mai pune atata accent pe specificarile traditionale ale sarcinilor specifice unui anumit loc de munca sau pe un orar ri,id-cu respectarea fi=a a anumitor ore. +r,anizatiile competiti e considera ca persoanele de in mult mai interesate de acti itatile care le pro oaca sa isi manifeste creati itatea si in enti itatea si care le aduc satisfactii9astfel de persoane do edesc mai putin interes pentru un anumit status socio& profesional formal sau pentru detinerea unor anumite titluri cu rezonanta sociala.

32

Con er,enta economica si te3nolo,ica ,enerata de ,lobalizare sc3imba si a continua sa sc3imbe maniera in care se creeaza a utia atat la ni el natioanl-cat si la ni el transnational.Pentru a facilita difuzarea efecti a a cunostintelor si ino atiilor se dez olta tot mai mult o importanta structura informatica..mplificarea con er,entei a a ea un semnificati impact asupra bazelor economice ale tuturor tarilor implicate in siHsau afectate de procesul ,lobalizarii.Dlobalizarea modifica sensibil maniera in care se deruleaza afacerile si accelereaza difuzarea EFnoM&3oM7&ului si a ino atiei. )in aceasta perspecti a or,anizatiile trebuie sa de ina tot mai competiti e..cest fapt face imperios necesara reformularea principiului a anta2ului comparati a anta2ului competiti . Principalii factori crae permit /omaniei sa de ina ino atoare au in edere? I)<,0#"#"%%, consistente ca ordin de marime in educatie in ,eneral si in educatia de ni el superior-in special9 O 3 4 ")2$-* #"$) % 0" #,A)$%$7"( 1, ( %"# #,I N"<,%, ") %#, %, (A,%#&",%"%"$- 7&<,-) *,)# %, 2,-,)#, (,-(,# -"" 0" 1,4<$%# -""I L,7" ,2"(",)#, 1, !-$#,(#", (,-(,# -,-1,4<$%# -,. !-$!-",# #"" ")#,%,(#& %, ( -, 0 0&0&#") (#"<"# #, 1, prin apelarea la conceptul mult mai su,esti in conte=tul noii economii si al societatii cunoasterii-acela al

8.2. E($)$*" C&)$ 0#,-""C P-$7-,0&% T,A)$%$7"( 0" D,4<$%# -, U* ) Gn ci ilizatia ,lobala noile economii care se bazeaza pe ino atii au drept componenta prioritara dez oltarea te3nolo,ica care conduce la un ni el inalt de competiti itate si la dez oltarea umana.Pro,resul te3nolo,ic este esential pentru pro,resul uman.Gno atiiile di,itale-,enetice-moleculare desc3id noi perspecti e si Espar, frontierele7 le,ate de modul in care oamenii pot utiliza te3nolo,iile pentru a e=tinde cunoasterea-stimuland cresterea si dez oltarea.5oile te3nolo,ii sunt difuzate-atat intre diferite tari-cat si in interiorul acestora. Gno atiile te3nolo,ice afecteaza dez oltarea umana.)ez oltarea umana si pro,resul te3nolo,ic se sustin-se potenteaza si se propulseaza reciproc? Gno atiile te3nolo,ice pot imbunatati potentialul si abilitatile umane9 Gno atiile te3nolo,ice sunt un mi2loc de asi,urare a dez oltarii umane9 )ez oltarea umana este un important mi2loc de susutinere a dez oltarii te3nolo,ice.

33

.naliza Gndicelui de )ez oltare 4mana in randul tarilor aflate in tranzitie ofera rezultate inedite..stfel-cu toate ca este clasata pe ultimul loc-in raport cu aloarea indicelui de aloare dez oltare umana in randul celor sapte tari aflate in tranzitie ,rupate in randul statelor cu un ni el mediu al G)4-/omania a inre,istrat-in perioada 111(&111% cea mai mica ne,ati a a modificarii indicelui de dez oltare umana. )atorita comple=itatii si implicatiilor sale-procesul de aderare a /omaniei la 4E trebuie se fie analizat cel putin din perspecti a a trei dimensiuni c3eie pentru strate,iiile adoptate in acest sens? )ez oltare umana9 + buna ,u ernare9 4n raspuns economic adec at. Gn opinia lui Derardo Bert3rin-autor al N #"$) % ?&* ) D,<,%$!*,)#

R,!$-#CR$* )" 2000C7WSiner,ia si articularea acestor trei dimensiuni or asi,ura premise fa orabile pentru ca actiunile ,u ernamentale sa conduca la acceptarea /omaniei ca membru in 4E si la asi,urarea unei dez oltari umane pe termen lun,.7 .naliza tendintelor inre,istrate in e olutia indicelui de dez oltare umana in /omania-in perioada 1115&1111 e identiaza ca se manifesta unele tendinte de e olutie ale celor trei componente ale G)4 in directii mai putin sincronizate? Speranta medie de iata la nastere s&a redus incepand cu 1115 si pana in anul 111#-dupa care a inceput sa creasca atin,and un ni el de "1-# ani -la ni elul anului 1111. Gn ultimii cinci ani analizati ni elul de alfabetizare a adultilor a ramas relati constant-inre,istrand o usoara crestere dupa anul 111%-la 1#-2X9 Pe ansamblu situatia indicelui de dez oltare al sistemului educatioanl in /omania s&a imbunatatit. Societatea cunoasterii in ,eneral si economia cunoasterii in special conduce-in opinia unor autori-c3iar la modificarea re,ulilor specifice dez oltarii economice in mod traditional?7WSocietatile sau re,iunile pot e olua de la economii cu un pronuntat caracter a,rarian catre economii ale cunoasterii fara a fi absolut necesara parcur,erea unei faze de industrializare.7 + societate bazata pe di ersitate culturala trebuie de aceea sa in esteasca predilect in educatie-in ocrotirea sanatatii si in alte pro,rame cu caracter social.Principiul c3eie care trebuie sa ,u erneze in societatile moderne politcile de in estitii-pri ate sau publice-ar trebui 34

sa fie cel care sa permita si sa fa orizeze o in estire predilecta in capitalul uman si in cel social..cest principiu poate fi aplicat si le,at de sistmele de asi,urare a bunastarii si calitatii ietii precum si in cazul altor aspecte ale dez oltarii social&economice.Bunastarea abordata in stil traditional-bazata pe sistemul platilor transferabile-pe ser icii birocratice si pe asa&numita in,inerie sociala-trebuie sa cedeze locul noilor abordari le,ate de bunastarea acti a-de educatia continua si de dez oltarea unor sisteme de asi,urare a calitatii ietii prin apelarea la un set de pro,rame in estitionale prioritare-de tipul celor le,ate de in estitia in educatie. Eucatia si implicit in estitia in educatie trebuie sa se constituie in componente c3eie pentru asi,urarea unei autentice dez oltari umane pe termen lun,. /omania mai are inca multi pasi de parcurs inainte de a de eni o tara cu o eritabila economie a cunoasterii -dar indraznesc sa sper ca Eatunci cand iti doresti cu ade arat ce a-7 asa cum spunea Paulo Coel3o in E.lc3imistul7-7tot 4ni ersul dorintei tale.7 )ac ar fi s prezentm situaia actual a rii noastre $n ceea ce pri ete punctele tari i slabe- am putea realiza o analiz SJOT ;din en,l. Stren,3ts- JeaFnesses- OpportunitiesT3reats<- prezentat $n tabelele urmtoare? a conspira la implinirea

35

PUNCTE TARI 1. R$*:)" -, ( !"# % &* ) foarte bine pre,tit profesional- recunoscut la ni el internaional. 2. C$*&)"# #, TIC a $nceput s se implice din ce $n ce mai mult $n procesul de trecere la economia bazat pe cunoatere. 3. S"#& 5" !$%"#"(/ ,K"0#,)#/ ,0#, 2 <$- 3"%/ dez oltrii domeniului informaional. 4. C ! ("# #, 1, 1 !# -, - !"1/ % #,A)$%$7"" *$1,-),. 5. P$0"3"%"# #, 1, 1,4<$%# -, - !"1/ 0$%&5""%$")2$-* 5"$) %,- datorit personalului calificat. ". R,(&!,- -, - !"1/ ")<,0#"5""%$- B) TIC. #. /itmul rapid de cretere a numrului utilizatorilor de Gnternet pentru piaa rom0neasc9 se estimeaz peste ' *"%"$) 1, &#"%"4 #$-" I)#,-),# !:)/ % 02:-+"#&% )&%&" 2002. %. R # 1, (-,+#,-, )&*/-&%&" &#"%"4 #$-"%$- 1, #,%,2$)", *$3"%/ din /om0nia este comparabil cu cele ale rilor din CEE. 1. C$)0$%"1 -, !",5," $!,- #$-"%$- 1, #,%,($*&)"( 5"" ;care poate marca o sc3imbare dup 1 ianuarie 2((3 odat cu pierderea monopolului deinut de /omtelecom pentru telefonia fi=<9 $n iitor se ateapt o i mai mare intensificare.

PUNCTE SLABE 1. S- & * " ,% 3$- # 0#- #,7""C ( -, )& & <&# 0&((,0C din urmtoarele cauze? control inadec at- mod de ,0ndire con enional- frica de sc3imbare- proasta ,estionare a resurselorincapacitatea de a moti a pe cei implicaiascunderea rezultatelor nefa orabile- corupie. 2. I)2- 0#-&(#&- 1, ($*&)"( 5"" ,0#, B)(/ !-,( -/C ceea ce a necesita in estiii mari. 3. S"0#,*&% 1, ,1&( 5", se deterioreaz din cauza inaccesibilitii la noua te3nolo,ie. 4. R$* )" -, $ ,($)$*", ") (&-0 1, 1,4<$%# -,. 5. N"<,%&% *,1"& % 0 % -""%$- 0!,(" %"+#"%$- din domeniul 'GC este mic- relati cu rile dez oltate. ". !oarte puine %"(,, 0" &)"<,-0"#/5" 1") R$*:)" 0&)# -,!-,4,)# #, !, I)#,-),# ;fiind in acest fel ,rea promo area sistemului i alorilor in m0ntului rom0nesc- $n ciuda faptului c acesta este bine cotat pe plan internaional<. #. C 1-&% %,7 % ,K"0#,)# este foarte incert- fiind marcat de numeroase sc3imbri- acest lucru $mpiedic0nd in estitorii e=terni. %. N"<,%&% * -, % !"- #,-"," $n utilizarea softMare ;#(X<. 1. C$0#&% 1,0#&% 1, * -, % ((,0&%&" % #,A)$%$7""%, ")2$-* 5"$) %,C ")(%&0"< I)#,-),#.

3"

OPORTUNITI

AMENINRI

1. T,)1")5,%, ,($)$*"," *$)1" %, 1, #-,(, (/#-, 1. S( 1, )&*/-&% 0!,(" %"+#"%$- B) TIC ( -, E($)$*" I)2$-* 5"$) %/. %&(-, 4/ B) R$*:)" deoarece e=ist o cerere 2. C,-,-, 2$ -#, * -, 1, 0!,(" %"+#" $n domeniu $n imens de specialiti $n domeniu $n rile rile dez oltate. dez oltate- unde salariile sunt net superioare 3. F$)1&-" ")#,-) 5"$) %, e=istente dedicate celor locale. implementrii economiei informaionale $n rile $n 2. C& (:# R$*:)" ,0#, *:) #/ B) !-$(,0&% 1, curs de dez oltare. 1,- -, % 0#-&(#&-"%, ,&-$- #% )#"(,- cu at0t 4. P-$7-,0&% #,A)$%$7"( face posibil con er,ena pericolul mririi decala2ului economic dintre canalelor de comunicaii. Cai multe ser icii aceasta i rile dez oltate se a mri. multimedia pot fi transmise pe acelai canal de 3. 4tilizarea infrastructurilor alternati e impune comunicaie. ")<,0#"5"" 0&!%"*,)# -, pentru operatori. 4. C$)(&-,)5 ,K"0#,)#/ i in cadrul pieelor e=terne- nu numai al celor interne. 5. U)"" $!,- #$-" 0&)# -,#"(,)5" $n faa anumitor sc3imbri aprute $n conte=tul economic.

M/0&-"%, (, #-,3&",0( 1$!# #, 1, (/#-, R$*:)" 3 4 #/ !, (&)$ +#,-,.

!,)#-&

&-* ( %, 0!-, ,($)$*"

Considerat- de asemenea- un obiecti pentru rile $n curs de dez oltare care aspir la o cretere economic rapid i care se altur economiei mondiale bazate pe cunoatere- este $ncura2area dezvoltrii sectorului destinat serviciilor - un factor determinant al competiti itii naionale. )in perspecti a dez oltrii economice e=ist multe moti e pentru ca economiile $n curs de dez oltare s promo eze sectorul ser iciilor. Pentru a $ncepe- e=tinderea acestui sector a2ut la crearea bo,iei naionale? e=ist o le,tur direct $ntre ni elul ridicat al PGB ;produsul intern brut< pe cap de locuitor i intensitatea acti itii ser iciilor $ntr&o economie$ndeosebi datorit ni elului compensaiilor din acest sector care $l depete pe cel din a,ricultur sau industrie. Cai mult- $n cadrul economiilor ce pun o mare importan pe ser icii oamenii tind s 6urce7 pe scara social $ntr&un ritm mult mai rapid. Ji- cum afacerile cu ser icii se bazeaz intensi mai mult pe abiliti dec0t pe in estiii- acestea reprezint soluia ideal pentru rile cu un capital limitat dar cu m0n de lucru calificat. Kri precum /om0nia- care posed mari resurse de m0n de lucru profesional i tiinific- au mult de c0ti,at prin dez oltarea acestei industrii a ser iciilor. Parcurile te nologice reprezint o component important a infrastructurii informaionale. Studii asupra dez oltrii re,ionale au demonstrat c zonele cu te3nolo,ie

3#

informaional contribuie la bunstarea economic ,eneral prin rsp0ndirea beneficiilor economice. +dat construite- aceste parcuri te3nolo,ice or atra,e in estiii e=terne pentru proiecte softMare- ceea ce internaional. !ndustria de soft"are $n /om0nia este unul dintre domeniile care poate a ea un iitor strlucit i un rol determinant $n dez oltarea economic a rii noastre. .ceast industrie cunoate o cretere deosebit de rapid- e=ponenial datorit faptului c marile companii productoare de softMare au folosit m0na de lucru ieftin i bine instruit din /om0nia- pentru dez oltarea de softMare pentru e=port. Problemele cu care se confrunt aceast industrie sunt date de mi,rarea personalului calificat- cadrul le,islati $nc incert pri ind normele ce se impun i rata pirateriei softMare ce atin,e un ni el foarte ridicat ;apro=. #(X<. Cu toate acestea industria de softMare are o perspecti cert de dez oltare $n /om0nia. @n trecut- e=istena unor politici fiscale au $mpiedicat asumarea riscului. #ctivitatea de cercetare este prin natura ei riscant. 4n $ndelun,at i costisitor proces de cercetare poate a ea rezultatele scontate sau poate fi un eec. Politicile fiscale trebuie s $ncura2eze procesele de cercetare $n fa oarea ino aiei. 4n proiect amplu de dez oltare a industriilor 'GC este crearea de parcuri te3nolo,icecare s concentreze o mare arietate de companii din acest domeniu- i mai ales din domeniul produciei de softMare. @n acest fel se a reui transformarea /om0niei $ntr&o 6insul di,ital7- cum este i cazul Grlandei. @n aceste zone te3nolo,izate- ,u ernarea a trebui s creeze un cadru or,anizatoric i le,islati special ;prioritate or a ea politicile fiscale care s promo eze acti itatea de cercetare i producie de 'GC- pentru atra,erea de noi in estitori at0t interni c0t i e=terni<- care s permit realizarea obiecti elor strate,ice propuse? realizarea de softMare ele at pentru aplicaii i procese comple=e9 $nele,erea i rezol area problemelor ridicate de clieni pe pia ;intern- e=tern<9 dez oltarea de produse noi bazate pe e=periene acumulate $n acti itiHser icii realizate cu parteneri e=perimentai9 promo area te3nolo,iilor i acti itilor ino ati e ;e&commerceHe&businessmultimedia etc<. a a2uta /om0nia s de in mult mai competiti pe plan

3%

.ceste parcuri informaionale

or fi uor accesibile- a 0nd le,turi cu drumurile

naionale- or a ea reea de electricitate- ,aze i ap- $n concluzie- or fi mici orae destinate produciei de 'GC. Bine$neles- aceste in estiii or necesita fonduri uriae- dar $n cadrul proiectelor care dau un a anta2 de o asemenea $nsemntate /om0niei- rezultatele nu se or lsa ateptate. Se a reui astfel stoparea e=odului de specialiti $n domeniul 'GC ctre rile dez oltate- prin folosirea acestui personal calificat de ctre firmele de prezente $n aceste parcuri informaionale. .cest lucru a fi posibil prin acordarea unor compensaii comparabile cu cele primite $n alte ri ca urmare a politicilor fiscale prefereniale practicate $n cadrul acestor zone te3nolo,izate i a succesului de care se or bucura aceste 6insule di,itale7. @n mod tipic- $n cadrul vec"ilor economii, problema infrastructurii era foarte important. )ac nu a eai porturi- autostrzi- le,turi aeriene bune- sau sistem de electricitate pe care te puteai baza- se putea spune c te afli $ntr&o situaie economic precar. Culte dintre aceste lucruri nu or mai conta foarte mult. )ac inzi informaii poi transforma parcurile te3nolo,ice $n re,iuni de tip Ban,alore care s susin industria softMare. )ez olt0nd acest tip de zone 'GC nu mai trebuie s te preocupe prea mult corupia- autostrzile sau porturile proaste din restul rii9 poi trimite informaiile direct prin satelii. 'oate acti itile de tipul e& commerceHe&business- multimedia- pot fi fcute folosind te3nolo,ia informatic. + alt msur ce trebuie luat pentru dez oltarea sectorului 'GC este asigurarea cadrului legal i a re,lementrilor cerute de utilizarea 'GC i de dez oltarea societii informaionale. )e o importan ma2or pentru succesul infrastructurii informaionale este asi,urarea dreptului la proprietate intelectual- msur ce ar duce la reducerea pirateriei softMare. Promovarea produselor i a ser iciilor 'GC rom0neti $n e=terior i ncura$area investiiilor i a parteneriatelor e=terne este i aceasta o prioritate $n ederea implementrii noii economii. Pe msur ce /om0nia $nainteaz $n dez oltarea acestei noi economii- este e ident faptul c este absolut necesar o for de munc calificat- capabil s foloseasc $n mod optim noile te3nolo,ii- i flexi%il- adapt0ndu&se cu uurin noilor situaii. Pentru aceasta cursurile de instruire $n domeniul informatic au de enit foarte $nt0lnite $n cadrul companiilor. )eoarece $n acest mediu economic aflat $n continu sc3imbare accentul este pus pe idei 31

aplicabile i ino aie- numai firmele care or a ea capacitatea de a se adapta la noile concepte i te3nolo,ii or supra ieui $n societatea informaional. .stfel- se impune o instruire a mana,erilor i a personalului- aplicarea unor practici economice de succes- a unor politici de $ncura2are a acti itii economice i pri atizarea firmelor de stat ce nu pot rezista pe pia. Pro,ramele de reorientare a omerilor sunt o alt msur necesar pentru reducerea numrului acestora i contribuirea la scderea ni elului srciei. Pe termen lun,- succesul economiei bazate pe cunoatere necesit ino aie i creati itate- caliti care sunt promo ate $n special de sistemul de educaie superioar- dec0t de cel mediu- ce dez oltat mai mult abilitile de baz. Studii arat c sectorul de educaie cu cea mai mare importan $n dez oltarea entreprenorilor i liderilor este cel uni ersitar. 'otuisistemul actual de $n m0nt mai are mult p0n s fie unul optim. 4na dintre probleme este importana prea mare atribuit cunotinelor teoretice i lipsa unei baze practice de implementare a acestor cunotine. )ac ar fi s ,sim o soluie la aceast problem- am putea s promo m anumite pro,rame educaionale pentru ele i i studeni. + idee ar fi crearea unor concursuri- $n care ele i i studeni- ,rupai $n ec3ipe- ar 2uca pentru scurt timp rolul unor antreprenori- cre0ndu& i o companie irtual cu care s intre pe o pia- de asemenea irtual- i s concureze cu celelalte companii ale celorlalte ec3ipe $nscrise $n concurs. Sin,urul lucru real $n aceste competiii ar fi re,ulile economice e=istente $ntr&o economie bazat pe cunoatere9 restul ar fi o simpl simulare a acti itii economice. Gdeea acestui tip de competiie ar fi de a promo a$n primul r0nd- spiritul de antreprenor- i al conceptului de economie a cunoaterii- dar ar a ea ca scop i folosirea cunotinelor de folosire a 'GC i a cunotinelor teoretice. Pro,ramul ar putea fi or,anizat cu a2utorul unor or,anizaii care s in esteasc $n proiecte educaionale. .lte msuri i pro,rame ce ar putea a2uta sunt in estiiile $n pre,tirea i specializarea studenilor- prin burse de studiu $n ar i $n strintate- sta,ii de pre,tire teoretic i practicsau alte modaliti de perfecionare a acestora prin seminarii pe anumite teme- MorFs3op&uricursuri specializate etc. + alt problem ce apare $n mediile uni ersitare este lipsa dotrilor cu te3nolo,ie informaional corespunztoare. E=ist cazuri $n care $n m0ntul primar sau secundar primete te3nolo,ie nou- c0nd nu are $ntr&ade r ne oie de aparatur performant- iar $n sc3imb uni ersitile de profil informatic au te3nolo,ie depit. @n acest caz in estiiile ar trebui $ndreptate $n primul r0nd spre cei care au ne oie de ele.

4(

@n prezent Banca Condial $i $ndreapt atenia din ce $n ce mai mult ctre capitalul uman. )up cum afirm >osep3 E. Sti,litz- Banca Condial se rea a fi i o 6Banc pentru Cunoatere7 ;6PnoMled,e BanF7<- i nu doar una pentru finanarea proiectelor de infrastructur- ceea ce $nseamn c aceasta ar putea credita i pro,ramele educaionaleculturale i informaionale- fiind un real a2utor pentru ri ca /om0nia unde este ne oie de fonduri destinate sistemului educaional.

41

R,($* )1 -" 3"3%"$7- 2", 1. BrooFin,- .nnie- /ntellectual Capital,core assset !or t"e t"ird millenium - Gnternational '3omson Business Press- 111% 2. )inu- C.- Societatea cunoaterii. + perspecti postreferenial asupra resurselor- $n /oca- D3.G. ;editor<. %ocietatea cunoaterii- Editura Economic- Bucureti- 2((" 3. )inu- C.- Socol- C.- Carina- C.- *ecanisme de convergen i coeziune- Editura Economic- Bucureti- 2((5 4. )rucFer P- 0rganizaiile viitorului- Editura 'eora- Bucuresti 2((1 5. )rucFer P.- %ocietatea postcapitalist- Editura Gma,e- 1111 ". Tolo iaF- >.Step3en- *anaging 1uman -roductivit.,-eople are .our best investmentSipFoff- Susan Stone- 2((4 #. Tou,3ton >o3n- A -rimer on t"e #no$ledge 2conom.- 2((2 %. 5aisbit >.- *egatendine- Editura Peda,o,ic- Bucureti 11%1 1. /amonet G,nacio- )eopolitica "aosului- Editura )oina- Bucureti- 111% 1(. /oca- D3. G. ;editor< ;2(("<. %ocietatea cunoaterii- Editura Economic- Bucureti2((" 11. S3ee3an Peter- Centre for Strate,ic Economic Studies- *ictoria 4ni ersitQ- 2((( 12. SteMart-'3omas- /ntellectual Capital34"e 5e$ 6ealt" o! 0rganizations, 5ic"olas BrealeQ Publis3in, Oimited-111% 13. Sti,litz >.- -ublic -olic. !or a #no$ledge 2conom.- Center for Economic PolicQ /esearc3- Oondon 1111 14. 'offler .l in- -o$ers"i!t- Editura .ntet- Bucureti 1115 15. %trategia 5aional pentru promovarea 5oii 2conomii i implementarea societii in!ormaionale : )/.!'- 21 februarie 2((2

42

T,*, 1, 1"0(&"" > -,2,- #

1. )e la socialism la societatea bazata pe cunostinte 2. Cunoaterea i creterea economic 3. Cunoasterea ca factor de productie : capitalul- munca si iitorul lor 4. Cunoasterea : principala forta motrice in mileniul trei. 5. )e la societatea informationala la societatea cunoasterii ". Societatea or,anizatiilor : iitorul firmelor multinationale #. Cunoasterea si ino atia : drumul spre competiti itate %. Economia cunoasterii si a a anta2ului competiti 1. Economia cunoasterii pro,resul te3nolo,ic si dez oltarea umana 1(. Perspecti ele societii cunoaterii $n /om0nia. 11. Gno area ca esen a creterii i competiti itii economice 12. Capitalul intelectual si educatia in conte=tul noii economii si a societatii bazate pe cunoastere. 13. Societatea bazata pe cunoastere si aparitia capitalului intelectual 14. Societatea si economia cunoasterii o Con er,enta si dez oltare $n perspecti a inte,rarii europene

43