Sunteți pe pagina 1din 7

POEZIA TRADITIONALA

- respecta conventiile prozodice specifice - prezinta o forma tipica cu versuri structurate strofic - poetul este utilizator al unui limbaj relativ conventional; traductibil in limba comuna a prozei - nu pretinde din partea lectorului un efort inalt de decodificare - epitetele si comparatiile sunt transparente

POEZIA MODERNA

- termen folosit pentru prima oara de Charles Baudelaire in lucrarea ,,Le peintre de la vie moderne - prezinta o forma atipica cu un limbaj ermetic ce propune lectorului un act hermeneutic - se remarca irepetabilitatea acesteia si inacesabilitatea acesteia - apar procedeele artistice tipice liricei moderne (ingambamentul: continuarea unei idei dintr-un vers in urmatorul ce debuteaza cu litera mica; paralelism sintactic: repetarea aceleiasi constructii sintactice in mai multe cu rolul potentarii unei stari afective), se regasesc marci ale subiecivitatii, altele decat cele clasice (punctele de suspensie, interogatiile retorice, enunturile exclamative, liniile de pauza marcatoare de tensiune interiora, tulburari abisale, nuputinta, deznadejde, haos noetic, uimire)

CONCEPTE OPERATIONALE -OPERA LIRICA- instantele comunicarii intr-o opera lirica sunt: autor -> eu liric -> lector - autorul : 1. ii apartine viziunea poetica 2. instanta extratextuala - eu liric (intansta lirica, voce lirica, eu poetic, voce poetica): a. instanta intratextuala b. voce care exprima ideile, sentimentele autorului c. prezent in text prin: - Marci lexico-gramaticale (forme verbale si pronominale de persoana I si II; adjective pronominale posesive) - Marci ale afectivitatii lirice (punctuatia afectiva: linia de pauza, punctele de suspensie, semnul intrebarii, semnul exclamarii) - caracterul versului: a. confesiv b. reflexiv c. descriptiv (tablou, portret) - tema poemului=aspectul general prezentat intr-o opera literara (iubirea, natura, timpul) - motivele=subunitati ale temei care ajuta la identificarea acesteia (lacul, fereastra, nuferii, zidul) - titlul=prefigureaza tema in discursul poetic, odera o prima impresie si uneori cea mai semnificativa a textului dat - planuri poetice: vis/realitate, interior/exterior, natural/artificial-uman - atitudine poetica: reflexiva, nostalgica, melancolica, trista, sumbra - elemente de recurenta: A. La nivel de sunet: aliteratia/asonanta(figuri de sunet) B. La nivel lexical: repetarea unui cuvant C. La nivel sintactic: paralelism sintactic - valente stilistice(expresice) ale partilor de vorbire: a. Substantivul - indica elementele imaginarului poetic - confera concretenta - apare in metafora si comparatie b. Adjectivul - particularizeaza, individualizeaza si nuanteaza - confera plasticitate si expresivitate c. Verbul - confera dinamism 1. indicativ prezent: a. gnomic (de cunoastere) : ,,Vreme trece, vreme vine b. cu valoare de viitor: Maine plec la mare. c. descriptiv: ,,Lacul albastru incarcat cu flori de nufar d. istoric: ,,Voda castiga batalia 2. imperfect: - are aspect evocativ - presupune o perceptie lenta, nuantata a actiunii - accentul este pus pe procesul delurarii si nu pe rezultat

3. perfect-compus: - confera dinamism - surprinde o actiune trecuta si incheiata - exprima permanentizarea unei stari 4. perfectul-simplu: - creaza un efect de surpriza, de suspans 5. m.m.c.p: - se recupereaza evenimente din trecut 6. gerunziu: - aspect durativ - sugereaza dilatarea clipei 7. viitorul: - sugereaza stari, planuri, proiecte materializabile sau nu 8. conjuctiv: - aspiratii de atins, idei, actiuni, ce stau sub semnul ipoteticului, al posibilului - repere temporale: a. timp real/obiectiv (azi, vara, iarna) b. timp real/subiectiv (magic, al copilariei) c. timp fantastic (visul) d. timp simbolic (ilimitat-vesnicia/limitat-clipa, ceasul, anii)

FIGURI DE STIL 1. Figuri de sunet(fonetice): a. Asonanta b. Aliteratia c. Onomatopea 2. Figuri de adresare: a. Interogatia retorica: - figura a insistentei ce potenteaza raspunsul - relevanta pentru expresivitatea si oralitatea textului - constituie o intrebare de la care nu se asteapta raspuns, acesta fiind implicit, directionat definitiv in sensul dorit de viziunea poetica - creste valoarea afectiva a unei conluzii ex. Nu-I asa ca e bine? b. Invocatia retorica: - adresarea catre o fiinta mitologica, zeu, muza, divinitate ex. Unde esti, copilarie?

3. Figuri semantice: A. Epitetul - procedeu artistic cu cea mai mare raspandire in limbajul poetic - inlocuirea sensului obisnuit al unui cuvant, cu unul insolit pentru a infatisa aspecte surprinzatoare ale obiectului - pot fi: simple/duble/triple/multiple/cromatice/postpuse/ antepus/personificatoare/metaforice B. Comparatia - asemanarea a doi termeni pentru a se revela insusiri similare cu conditia sa fie noi si surprinzatoare spre a asigura originalitatea, puterea sugestiva a mesajului C. Alegoria - vorbire figurata(fabula) - succesiune de metafore, comparatii, personificari sugerand o anumita idee, notiune sau concept - se sugereaza notiuni abstracte(laudarosenia) prin intermediul concretului 4. Figuri de compozitie: A. Hiperbola - exagerarea intentionata prin amplificare sau micsorare a dimensiunilor reale al unui obiect, fiinte sau situatie ex. Voda-i un munte B. Antiteza - figura de compozitie ce pune in contrast, in opozitie doua cuvinte, fapte, personaje, idei, situatii cu scopul reliefarii reciproce C. Metafora - trecerea de la sensul obisnuit al unui cuvant la unul nou prin intermediul unei comparatii subintelese - comparatie prescurtata - figura de stil cu cea mai mare forta plastica, simbol al poeziei - plasticizanta(tropi - figuri de stil - artificiali, simple ornamente ale discursului liric - revelatorie( forma naturala de expresivitate, sporeste semnificatia faptelor, suspenda intelesuri si proclama altele noi, sensul poetic e relevat cititorului fara a fi explicitat, incearca revelarea unui mister, a laturii ascunse): corola de minuni a lumii, nepatrunsul ascuns, intunecata zare, se incadreaza cunoasterii luciferice a lui Blaga

LITERATURA SF - gen de literatura, proza narativa avand ca tema impactul stiintei si tehnologiei asupra fiintei umane si a evolutiei societatii - temele principale sunt: Razboiul stelelor, aparitia extraterestrilor, migrarea rapida si facila in alte dimensiuni temporale si spatiale, contactul intre civilizatii - trasaturi dominante: irealul, imaginarul, misterul, personaje neobisnuite, majoritatea fara corespondent in viata reala: roboti, mutanti, androizi, monstri - situatii si actiuni ipotetice - se trateaza evenimente care nu s-au petrecut niciodata - o incercare de a prezice stiintific viitorul - componenta lexicala noua, termeni specializati stiintifici - descrie necunoscutul, improbabilul - gen de literatura relativ noua - termenul a fost inventat in 1954 - poate fi considerat un basm modern/al viitorului - atmosfera prezenta in acest gen de literatura este una pur rationala, matematica, de cele mai multe ori obiectiva, clar detasata de lumea concreta

TEXTUL NONLITERAR - se rapoteaza la aspecte din realitate - are scop informativ - semitatorul are o atitudine obiectiva - nu are in vedere exercitarea unui impact emotional asupra receptorului - transforma realitatea in informatii - transmite certitudini, convingeri, incearca determinarea unei actiuni - lipsit de expresivitate - contine lexeme cu sens denotativ - actioneaza functia referentiala - limbaj ce respecta regulile gramaticale si sintactice - exprimare ingrijita - nu face referire la un subiect imaginar, prezentand obiectiv si detasat aspectul de realitate surprins in text - ofera explicatii in legatura cu obiecte, fenomene ale naturii, situatii - exemple: reclama, cerere, retete, manuale de stiinte exacte, adeverinta, anunt publicitar

TEXTUL LITERAR - este produsul fictiunii, in ciuda inspiratiei din realitate - lexeme cu sens conotativ - are rolul de a impresiona si emotiona lectorul, receptorul, de a exercita un impact afectiv - se manifesta functia poetica a limbajului reflexiv - primeaza expresivitatea continutului si nu imformatiile - incalca intentionat normele lingvistice - emitatorul manifesta o atitudine subiectiva - transmite o impresie individuala, subiectiva asupra realitatii - prezinta bogaite lexicala, polisemantism - exprima trairi, idei, sentimente, puncte de vedere subiective - face referire la o realitate posibila - are rederent fictiv - emite areri asupra realitatii CONCEPTE OPERATIONALE - GENUL EPIC PROZA este un discurs care inainteaza in linie dreapta, mod de expresie nemaisupus regulilor prozodice, prezinta indirect, mijlocit pozitia autorului prin fapte, intamplari, evenimente, caracterele si sentimentele unor personaje. TRASATURI DEFINITORII: Actiune, prezenta personajelor, naratorul, conflictele, cadrul spatiotemporal OBIECTIVE DE URMARIT: - crearea atmosferei - momentele actiunii(firul narativ) - naruta conflictului, evolutia acestuia si rezolvarea - desfasurarea conflictului(linearitate/alternare de planuri) -personajul OPERA EPICA: - are valoare etica si artistica - presupune prezenta naratorului care vorbeste in numele su sau face personajele sa se exprime in vorbire directa - presupune prezenta si permite existanta tuturor modurilor de expunere(dialog, monolog, descriere, naratiune) - genul obiectivitatii INSTANTELE COMUNICARII IN OPERA EPICA: a. Naratorul: -instanta intratextuala, fictiva, creata de autor - produs fictional asemenea personajelor - vocea care relateaza universul discursului epic - ii apartine viziunea narativa - comunica istoria narata unui cititor fictiv

- poate fi: a.