EUGENIU COERIU

CREAIA METAFORIC N LIMBAJ

1. Multiplele definiii propuse pentru a circumscrie limbajul limbajul este un instrument de comunicare limbajul este un sistem de semne limbajul este o funcie social! limbajul este o instituie social! limbajul este o facultate simbolic! limbajul este o acti"itate a spiritului limbajul este o creaie perpetu! , #n loc de a$l defini #n mod inte%ral se limitea&! fiecare la descrierea lui sub un anumit aspect. E"ideniind unul dintre atributele limbajului, aceste definiii #n realitate nu sunt antitetice 'i ireconciliabile a'a cum se consider! adeseori ci complementare 'i interdependente( )parenta discrepan! #ntre ele se datorea&!, n primul rnd, unor moti"e pur semantice( )dic!, pe de o parte, se e*plic! prin funciile variate ale copulei (este = e identic cu este analo% cu se comport! ca este de asemenea este printre altele are ca atribut cade sub incidena conceptului de este un e*emplu al unei clase care se nume'te+ se constat! ca funcionea&! ca este #n esen! este #n plan indi"idual este #n plan social este #n planul realit!ii constatate empiric este #n planul finalit!ii se pre&int! ca se manifest! ca feno men etc( , 'i pe de alt! parte prin semni icatele multiple ale termenilor folosii ca predicate nominale( -n al doilea r.nd discrepana se e*plic! prin diversitatea punctelor de "edere adoptate 'i a aspectelor luate n considerare n iecare ca! particular. Unele definiii "" #n funcie de "arietatea semnificati"! a copulei $$ consider! limbajul #n relaiile 'i determin!rile sale e*terioare/ conform altora limbajul este "!&ut #n realitatea sa imanent! 'i n structura sa intrinsec!. 0ac! anumite definiii #l e*aminea&! #n realitatea sa obiecti"! ca fenomen pur altele implic! consideraii teleolo%ice( Cu alte cu"inte unele circumscrieri #ncearc! s! r!spund! la #ntrebarea cum se produce?, altele la ntrebarea cum se prezint?, iar cele mai ambiioase la #ntrebarea ce este limbajul? #n afar! de aceasta #ntre planurile e*aminate e*ist! interferene constante 'i ine"itabile1 astfel

DACOROMANIA serie nou, IV, 2000 2001, Cluj N!poc!, p" 1# $%

EU$E%I& '&(ERIU

abordarea teleolo%ic! poate inter"eni #n considerarea relaiilor e*terioare ale limbajului dar 'i #n e*aminarea realit!ii sale intrinseci( 2. 0in punctul de "edere al circumstanelor #n care se produce 'i deci a condiiil or pentru producerea sa (Cum se pro&uce? ' (n ce con&i)ii?, e"ident c! limbajul este #n primul r.nd un fenomen social dat fiind c! se produce #n societate 'i este determinat din punct de vedere social alt el spus, pentru producerea actului lin%"istic minim e necesar! pre&ena a cel puin doi indi"i&i 2"orbitorul 'i ascult!torul, 'i dat fiind c! semnele folosite trebuie s! fie cel puin p.n! la un anumit punct compre3ensibile 'i acceptabile #n cadrul unei anumite comunit!i depin&.nd #n parte de componena starea 'i istoria comunit!ii #nse'i( )e asemenea, din punct de vedere i!ico" i!iolo*ic, limbajul este un fenomen acustic produs printr$o serie de mi'c!ri articulatorii ale aparatului fonator care sunt captate de aparatul auditi"( 0in punctul de "edere al operaiilor psi3ice care preced actul de fonaie 2la "orbitor, 'i urmea&! actului de audiie pur fi&iolo%ic 2la ascult!tor, limbajul este un enomen psi+ic. 0in punctul de "edere al relaiilor pe care prin semnificaie "orbitorul 'i ascult!torul le stabilesc #ntre e*presia produs! sau captat! 'i lucruri sau realitate 2adic! ce"a care este sau cel puin se consider! a fi independent de %.ndirea lor, limbajul este 2sau implic! 'i, o operaie lo%ic!( 4$ar putea ad!u%a iar unii ar putea spune c! de aici ar trebui s! #ncepem c! a'a cum ne #n"a! psi3olo%ia be3a"iorist! din punctul de "edere al obser"aiei pur empirice %enerali&ate 'i clasificate adic! dintr$un punct de "edere ulterior constat!rii condiiilor fi&ico$fi&iolo%ice ale producerii sale dar anterior oric!rei abstracti&!ri sau inducii 'tiinifice mediate 2cum ar fi comunitate operaie psi3ic! %.ndire, limbajul este 2se pre&int! ca, un fenomen specific de comportament caracteristic anumitor fiine care populea&! p!m.ntul 'i care se numesc oameni( Ca fenomen social limbajul are #n planul modalit!ii sale de reali&are caracter funcional #n sensul c! repre&int! la

C5E)6I) ME7)8O5IC9 -N :IM;)<

r.ndul s!u o condiie pentru alte fenomene cu alte cu"inte e*ist! 2se produce, #n funcie de ce"a 'i nu las! nici un re&iduu material dup! acest moment funcional 2f!c.nd e*cepie dar numai #n aparen! limbajul scris unde #n realitate #n actul producerii sale fenomenul este incomplet dat fiind c! lipse'te comunicarea adic! nu este #ndeplinit! funcia iar momentul funcional se produce de fiecare dat! c.nd ceea ce este scris este 'i citit,( Iar ca funcie #n planul finalit!ii ce implic! punctul de "edere precedent al modalit!ii 2pentru ce? n vederea a ce?, limbajul are caracter instrumental #n sensul c! nu este numai funcie nu constituie o finalitate #n sine ci ser"e'te la ce"a la comunicarea a ce"a cu care nu se identific! a ce"a ce nu este limbaj 'i pe care semnele lin%"istice doar #l desemnea&! sau #l denotea&! substituindu"l provi!oriu pentru a"l ace comunicabil. -n acela'i timp din punctul de "edere al caracterului 'i al amplitudinii e*istenei sale #ntr$o comunitate social! 'i al reali&!rii sale istorice #n str.ns! le%!tur! cu istoria comunit!ii #nse'i limbajul are caracter de instituie este o instituie social! #n sensul c! e*ist! #n mod sistematic nu sporadic 'i incidental( 8iecare act lin%"istic de'i inedit se reali&ea&! #n ba&a unui model anterior produs de obicei #n aceea'i comunitate 'i care ser"e'te la r.ndul s!u ca model pentru acte lin%"istice ulterioare #n felul acesta asi%ur.ndu$se continuitatea diacronic! a sistemului 2limb!, adic! a ansamblului de tradiii care se manifest! ca acte lin%"istice comune 2mai mult sau mai puin identice, ntr"o comunitate. #n acest conte,t se afirm! c! limbajul nu ar fi instituie social! #n inte%ritatea lui ci doar #ntr$una dintre cele dou! modalit!i de manifestare a sa 2diferite de data aceasta #n funcie de natura sistematic! sau asistematic! a relaiilor dintre elementele care #l constituie, mai precis aspectul sistematic 'i formal sau ideal limba (sistem de acte lin*vistice comune ce pot i constatate n mod con cret sau sistem de acte lin%"istice "irtuale e*istente #n memorie ca ansamblu de repre&ent!ri #n con'tiina "orbitorilor, #n timp ce cel!lalt

EU$E%I& '&(ERIU

aspect nesistematic #ns! real 'i concret vorbirea 2totalitatea actelor lin%"istice concrete, ar ine e*clusi" de domeniul indi"idului( 0ar mai cur.nd dec.t dou! realit!i distincte limba 'i vorbirea repre&int! dou! perspecti"e diferite dou! moduri diferite de a considera aceea'i realitate1 lim* 'i vorbire nu sunt momente succesi"e ci simultane 'i inseparabile ale aceleia'i realit!i pe care o numim limbaj( Vorbirea e*ist! ca reali&are a limbii, iar limba nu e*ist! dec.t ca %enerali&are 'i sistemati&are a actelor de "orbire dup! cum dreptul e*ist! 'i se reali&ea&! #n mod concret #n relaiile juridice concrete #n dispo&iii le%ale #n liti%ii #n sentine judec!tore'ti etc( 0ar a'a cum limba nu este #n e*clusi"itate social! dat fiind c! se constituie din 'i se reali&ea&! #n acte lin*vistice individuale, vorbirea nu este #n e*clusi"itate indi"idual! deoarece repre&int! reali&area unor forme ideale care transcend indi"idul presupun.nd totodat! determin!ri 'i delimit!ri sociale importante #ntruc.t c3iar 'i actul lin%"istic minim implic! participarea unei societ!i minime1 a cel puin doi indi"i&i( #n aceea'i ordine de idei adic! r!m.n.nd #n cadrul relaiilor e*terioare ale limbajului 'i al #ntreb!rii cum se re!lize!z? su* ce !spect?, se poate ad!u%a o caracteri&are ulterioar! ba&at! pe un criteriu de difereniere aplicabil 'i altor enomene sociale sistematice, care constituie #n acela'i timp 'i un criteriu de "alori&are prin a irmaia c! limbajul este un fenomen sau o instituie cultural!( 3. 0efiniia limbajul este un sistem de semne care r!spunde la #ntrebarea cum se prezint? +cum este?,, ia n considerare mai ndeaproape limbajul. 0e'i ne afl!m #nc! #n domeniul modalit!ii deja este vorba de o modalitate independent! considerat! #n ea #ns!'i din punctul de "edere al constituirii 'i al relaiilor interne ale elementelor sale constituti"e nu al determin!rilor sale e*terne( i #n acest ca& poate inter"eni perspecti"a planului ideal sau concret 2sistem abstract sau reali&are concret! a sistemului, care se combin! a'a cum s$a "!&ut cu punctul de "edere social pentru a face distincia #ntre lim* (sistem social ideal, 'i vorbire 2reali&are

C5E)6I) ME7)8O5IC9 -N :IM;)<

concret! indi"idual!,( 4. -n sf.r'it definiiile conform c!rora limbajul este desemnat ca acti"itate facultate creaie uman! adopt! punctul de "edere al esenei #ncerc.nd s! r!spund! la #ntrebarea fundamental! ce este limbajul? -ntr$ade"!r faptul de a fi !cti-it!te um!n este specific limbajului 'i constituie %enul s!u pro*im( %u"i este speci ic limbajului, n sc+imb, aptul de a i un enomen social, ceea ce de altfel se sub#nele%e prin conceptul de activitate um!n dat fiind c! un homo asocialis este tot at.t de neconceput ca 'i un homo alalus, iar cele dou! concepte de fiin! soci!l 'i de fiin! vorbitoare se identific! sau cel puin sunt simultane din punct de "edere antropolo%ic f!c.nd parte din #ns!'i definiia omului( 7ot astfel nu$i este specific faptul de a se constitui #n sistem( )ceste aspecte nu$i sunt specifice limbajului #n sensul c! ele nu constituie %enul s!u pro*im dat fiind caracterul lor adjecti"al cu referire implicit! la substanti"ul acti"itate( )ltfel spus definiiile limbajul este un fenomen social 'i limbajul este un sistem trebuie #nelese cu funcie adjecti"al!1 limbajul este acti"itate social! limbajul este acti"itate sistematic!( Cu at.t mai puin aceste aspecte ar putea constitui diferene specifice ale limbajului dat fiind c! e*ist! 'i alte acti"it!i sociale 'i sistematice care nu sunt limbaj1 acestea pur 'i simplu repre&int! caracteri&!ri 'i descrieri complementare 'i e*plicati"e ale conceptului, ulterioare de inirii sale. C.nd afirm!m c! limbajul este acti"itate susinem #n sc3imb ce"a esenial1 semnal!m clasa de fenomene c!reia #i aparine limbajul conceptul sub incidena c!ruia cade de la sine fiind considerat #n sine #nsu'i independent de orice relaie sau determinare e*terioar!( 8iind acti"itate limbajul este implicit facultate1 #ntr$ade"!r acest termen aplicat limbajului nu se refer! la o constatare diferit! anterioar! sau ulterioar! ci la aceea'i constatare "!&ut! sub alt aspect 'i indic! doar posibilitatea de a fi acti"itatea care este iar ca facultate nu ar putea e*ista ca atare dac! nu s$ar reali&a ca acti"itate( -n consecin! cele dou! definiii $$ limbajul este

EU$E%I& '&(ERIU

acti"itate uman! limbajul este facultate uman! "" #nseamn! #n esen! acela'i lucru( 5. 0ar ce fel de acti"itate este limbajul= )ici inter"ine diferena specific!1 spunem c! limbajul este acti"itate sim*olic( >lec.nd de la aceast! afirmaie E( Cassirer #'i fundamentea&! filosofia limbajului 'i #n acela'i timp definiia omului ca animal symbolicum. )ar adjectivul simbolic nu clasific! acti"itatea lin%"istic! conform naturii ei nu ne spune ce acti"itate este limbajul ci numai #l caracteri&ea&! indicnd natura elementelor sale 'i momentul #n care acesta se articulea&!( 'u alte cu"inte constituie o etap! secundar! #n delimitarea limbajului ca acti"itate implic.nd #n mod necesar o etap! anterioar!( 2O caracteri&are analoa%! dac! nu identic! inter"ine 'i #n definirea limbajului ca sistem de semne/ definiie ce se situea&! #n acela'i timp #n dou! planuri distincte1 pe de o parte descrie relaia reciproc! #n care se afl! elementele constituti"e ale limbajului/ pe de alt! parte arat! c!rei clase #i aparin aceste elemente(, Or Cassirer #nsu'i remarc! faptul c! limbajul este o modalitate specific! omului de a lua contact cu lumea 'i de a cunoa'te realitatea realitatea sa pe care fiina uman! o traduce #n sensul c! o clasific! 'i o e*plic! o desemnea&! 'i o e*prim! prin simboluri- simbolurile sunt prin urmare forme al c!ror coninut este o cunoa'tere( E important s! semnal!m c! adjecti"ul simbolic cade sub incidena unui concept mai amplu acela al cognitivului/ deci limbajul este #n mod esenial !cti-it!te co.niti-- activitate de cuno!/tere c!re se re!lize!z prin sim*oluri (sau semne simbolice,( Este form! de cunoa'tere nu doar #n momentul #n care se produce un semn simbolic pentru prima dat! #n istorie 2moment ce implic! recunoa'terea unei clase ca atare 'i delimitarea ei prin cu".nt prin nume de celelalte clase care se distin% #n realitate, ci #n orice moment( -ntr$ade"!r simbolurile se re$creea&! #n fiecare act concret de "orbire 'i pe de alt! parte orice act lin%"istic presupune at.t la "orbitor c.t 'i la ascult!tor operaii comple*e de natur! co%niti"!1 a indi"iduali&a un obiect particular ca aparin.nd unei clase

C5E)6I) ME7)8O5IC9 -N :IM;)<

2a recunoa'te c! un obiect cade sub incidena unui concept, 'i a #nele%e prin numele clasei acela'i obiect particular( )ltfel spus o mi'care co%niti"! care mer%e de la obiect la concept la "orbitor 'i de la concept la obiect la ascult!tor( 7ranspus! #n termeni de cunoa'tere de stabilire a contactului simbolic cu realitatea o fra&! at.t de elementar! cum ar fi copilul se joac! #nseamn! ce"a de felul1 acest obiect este un e*emplu din clasa numit! copil/ aceast! acti"itate specific! este un e*emplu din clasa numit! a se juca/ #ntre cele dou! e*emple e*ist! o relaie de simultaneitate 'i de interdependen! 2#n actul de e*presie adic! la "orbitor, 'i1 e*ist! o clas! numit! copil 'i acesta este un e*emplu/ e*ist! o clas! numit! a se juca 'i acesta este un e*emplu/ #ntre cele dou! e*emple e*ist! o relaie de simultaneitate 'i de interdependen! 2#n actul de #nele%ere adic! la ascult!tor,( 6. .m stabilit deci c! limbajul este #n mod esenial acti"itate co%niti"!( )firm.nd aceasta nu pretindem nicidecum s! reducem limbajul la unul din aspectele sale cum s$ar putea obiecta ceea ce se constat! #ntr$ade"!r #n ca&ul concepiilor lin%"istice de orientare lo%icist!( ) afirma natura co%niti"! a limbajului nu #nseamn! c.tu'i de puin a i%nora sau a ne%lija celelalte puncte de "edere cu pri"ire la un fenomen at.t de comple*/ #nseamn! doar a justi ica iecare punct de vedere le*itim n planul respectiv 2planul esenei planul constituirii sau planul relaiilor e*terne,( )ceasta nu #nseamn! a reduce lin%"istica la lo%ic! sau la teoria cunoa'terii dat fiind c! pe de o parte nu poate fi i%norat faptul c! ceea ce numim cunoa'tere lin%"istic! difer! #n mod esenial de cunoa'terea lo%ic! 'i pe de alt! parte lin%"istica pentru a fi justificat! ca 'tiin! %eneral! a limbajului trebuie s! studie&e #n mod necesar obiectul s!u din toate punctele de "edere posibile at.t din punctul de "edere al esenei sale intime c.t 'i din punctul de "edere al constituirii al modului s!u de reali&are precum 'i toate determin!rile sale intrinseci 'i e*trinseci( O obiecie mult mai serioas! se impune atunci c.nd

EU$E%I& '&(ERIU

obser"!m c! de'i este #n mod efecti" 'i concret acti"itate (sau, pentru a ne e,prima n termeni +umboldtieni, enrgeia, Ttigkeit, limbajul nu este co%noscibil #n mod 'tiinific nu poate fi ?studiat@ dec.t ca produs 2ergon, Werk, dat fiind c! numai #n felul acesta este sistematic( /rin urmare, 'i #n acest plan de'i dintr$un punct de "edere diferit inter"ine opo&iia #ntre lim* 2produs, 'i vorbire 2acti"itate, pe care am constatat$o deja #n cele dou! planuri considerate mai sus 2realitate social! totalitatea realit!ilor indi"iduale sistem reali&are,( /rin aceasta se intenionea&! adesea a ataca nucleul #nsu'i al definiiei separ.nd #n limbaj produsul 'i acti"itatea ca fiind dou! realit!i distincte( Mai mult c3iar dat fiind c! acti"itatea ar fi asistematic! 'i prin urmare #nre%istrabil! numai #n infinitatea aspectelor sale dar ireductibil! la sc3eme 'tiinifice ajun%em s! indic!m produsul ca fiind unicul obiect le%itim al lin%"isticii( )ici trebuie s! obser"!m #nt.i de toate c! #n definirea limbajului fiind "orba de constatarea naturii #nse'i a fenomenului nu poate fi introdus! f!r! riscul %ra" de a %re'i o distincie care #'i are raiunea de a fi e*clusi" #n domeniul metodolo%ic deoarece se refer! la descrierea sa 'i la studiul s!u istoric( Nimeni ast!&i dup! 8( de 4aussure 'i dup! acti"itatea colii de la >ra%a 'i a celei de la Copen3a%a nu ar putea ne%a importana metodolo%ic! a distinciei( )ceasta #ns! nu #nseamn! c.tu'i de puin c! ea ar a"ea de a face cu #nele%erea naturii #nse'i a limbajului( 0e altfel ceea ce se nume'te produs nu are e*isten! proprie de la sine #n afara acti"it!ii 2a'a cum arbore nu are nici o e*isten! de tip platonic #n afara arborilor particulari,( Este "orba de o abstracie 'tiinific! util! care se constituie pe ba&a elementelor comune 2mai mult sau mai puin asem!n!toare, constatabile #ntr$o serie de acte lin%"istice ale unui indi"id, ale mai multor indi"i&i sau ale unei comunit!i #ntre%i 'i care pentru a #nlesni abstracia #ns!'i se consider! ca fiind identice de'i #n realitate nu sunt cu totul identice( 4au de asemenea pe ba&a elementelor comune ale unor acte lin%"istice precedente constatabile #n

C5E)6I) ME7)8O5IC9 -N :IM;)<

memorie care sunt acumulate #n con'tiina unuia sau a mai multor "orbitori adic! produsul 2limba, este acti"itate repetat! sau repetabil! 2de'i niciodat! #n mod cu totul identic,( >rodusul #ns! se constat! e*clusi" prin 'i n cadrul acti"it!ii nu #n afara acesteia/ cu alte cu"inte produsul nu este altce"a dec.t sc3ema abstract! a acti"it!ilor deja reali&ate sau a unor acti"it!i "irtuale deci nu este ceea ce poate fi numit propriu$&is produs( 7. O caracteri&are ulterioar! a limbajului tot din punct de "edere intrinsec de'i nu #n conformitate cu esena sa cu natura lui intim! ci cu modul s!u de reali&are o repre!int! clasificarea limbajului ca acti"itate creatoare( -ntr$ade"!r ca acti"itate co%niti"! limbajul nu r!m.ne #n cadrul recepti"it!ii pur contemplati"e nu este simpl! luare de contact pasi"! nu este acceptare inert! a realit!ii ci este creaie continu! a limbii a formelor de cunoa'tere 2simboluri, #n care se manifest!( Orice act lin%"istic nou corespunde unor intuiii 'i unor situaii de fiecare dat! inedite fiind prin urmare el #nsu'i inedit1 este #n fond un act de creaie( E ade"!rat totu'i c! date fiind determin!rile e*terioare ale limbajului 'i acea conditio sine qua non a comunicrii actul lin%"istic nu este 'i nu poate fi creaie #n totalitatea sa altfel spus nu poate fi #n #ntre%ime creaie e novo ci se structurea&! #n ba&a modelului unor acte lin*vistice anterioare. /rin aceasta #ns! nu se elimin! caracterul creator al limbajului deoarece 'i re$creaia nu este dec.t o form! particular! a creaiei( E ade"!rat c! orice act lin%"istic nou este #ntr$o m!sur! oarecare utili&are a unui material amorf 'i mort pe care ni$l ofer! limba 2sistem precedent de acte lin%"istice comune, reali&are nou! a elementelor "irtuale care constituie sistemul ca totalitate a acti"it!ilor repetate anterior( 0ar #n aceast! utili&are #n aceast! reali&are concret! a sistemului abstract 'i a formei sociale inter"ine permanent 'i ine"itabil creaia fie ca selecie liber! 'i structurare nou! a repre&ent!rilor lin%"istice pe care "orbitorul le posed! fie ca in"enie absolut inedit! 2care

10

EU$E%I& '&(ERIU

f!r! #ndoial! poate s! r!m.n! ne#neleas! 'i s! nu de"in! niciodat! limb! adic! s! nu se mai repete niciodat! s! nu fie luat! niciodat! ca model pentru acte lin%"istice ulterioare dar care de cele mai multe ori poate fi e*plicat! cu ajutorul situaiei 'i al conte*tului fiind #neleas! de c!tre ascult!tor printr$un efort interpretati" care este un efort de re$creaie,( >entru noi "orbitorii limba nu este niciodat! cu totul suficient! pentru a ne e*prima #n fiecare ca& particular dat fiind c! intuiiile noastre 2coninutul co%niti" c!ruia trebuie s!$i d!m form! de limbaj, nu sunt niciodat! identice cu cele anterioare( Creaia se manifest! deci #n mod constant #n limbaj/ nu caracteri&ea&! numai momentul iniial al unui simbol 2momentul #n care un model nou apare pentru prima dat! #n istorie, ci orice act de "orbire( C3iar 'i ce l care "orbe'te o limb! diferit! de a sa proprie este creator adic! este deopotri"! 'i #n limba #n"!at!1 am putea spune #n acest sens repet.nd afirmaiile lui Croce c! #n realitate nu #n"!!m o limb! ci #n"!!m a crea #ntr$o limb! #n"!!m un ansamblu de norme care re%lementea&! 'i #n parte orientea&! creaia #n comunitatea respecti"!( O do"ad! e"ident! #n aceast! pri"in! este 'i faptul c! "orbitorii care se e*prim! bine #n limba lor matern! se "or e*prima bine sau cel puin bo%at 'i "ariat 'i #ntr$o limb! #n"!at! de'i cu e"entuale %re'eli de adaptare 2mai ales #n domeniul fonolo%ic 'i cel morfolo%ic, 'i poate c! o #n"a! cu o mai mare dificultate dec.t ali indi"i&i dat fi ind c! necesit!ile e*presi"e prin urmare 'i capacitatea creatoare nu depind de cunoa'terea unei limbi ci de dispo&iiile naturale 'i de formaia cultural! a fiec!rui "orbitor( Este ade"!rat de asemenea c! din punct de "edere 'tiinific constat!m faptele de creaie c.nd ele s$au constituit deja ca lim* 2acti"itate repetat!, adic! atunci c.nd au fost acceptate deja ca modele de c!tre mai muli indi"i&i c.nd creaia a de"enit #ntr$o anumit! m!sur! con"enie( )ceasta se #nt.mpl! #n parte din cau&a imposibilit!ii materiale de a #nre%istra toate actele lin%"istice care se produc 'i #n parte pentru c! #n selecia

11

C5E)6I) ME7)8O5IC9 -N :IM;)<

materialului pe care #l studiem inter"ine #n special #n lin%"istica istoric! un criteriu de apreciere cultural! drept pentru care se consider! adesea ca fiind cele mai importante formele care au fost acceptate de c!tre comunit!ile mai mult sau mai puin e*tinse( -n pofida acestui fapt din perspecti"a teoriei limbajului 'i a lin%"isticii %enerale 2nu doar a esteticii 'i a criticii lit erare0, un hapa o form! documentat! o sin%ur! dat! poate fi tot at.t de interesant! ca 'i creaiile care s$au r!sp.ndit/ cf( de e*emplu studiile lui 5( Merin%er11 despre lapsus 2creaie in"oluntar!,( -n plus faptul c! formele noi se constat! #n mod normal atunci cnd au devenit deja lim* nu ne permite s! ne limit!m pur 'i simplu la #nre%istrarea lor ca atare 'i s! nu #ncerc!m s! ajun%em p.n! la actul de creaie ori%inar care poate fi documentat sau cel puin intuit 2ceea ce nu #nseamn! c! #ncerc!m s! ajun%em p.n! la ori%inea limbajului ca acti"itate uman! fapt ce nu constituie o problem! lin%"istic! #n sine ci numai la ori%inea unei anumite forme a unui cu".nt a unui semnificat care adesea pot fi locali&ate cu destul! preci&ie #n istoria mai multor limbi,( -ntr$ade"!r odat! cu de'teptarea interesului 'tiinific pentru limbile contemporane s$a confi%urat o #ntrea%! serie de creaii de cu"inte sau semni icate noi care au devenit limb! iar #n multe ca&uri s$a putut ajun%e p.n! la fa&a iniial! a difu&!rii acestora( 4unt cunoscute ca&urile unor cu"inte ca span( linchar Aa lin'aB sau ca fr( gr!ve c3ei plaj! care datorit! faptului c! muncitorii %re"i'ti se adunau pe malurile 4enei a #nceput s! #nsemne 'i %re"!/ ori fr( limoger (a lic+ida a face s! cad! #n di&%raie, care deri"! de la "imoges 2din cau&a obiceiului de a trimite #n acest ora' ofierii ca pedeaps!,( 7ot astfel #n timpul primului r!&boi mondial s$au n!scut numeroase cu"inte 'i e*presii 2de e*emplu en*l. hang up the spoon a at.rna sau a sp.n&ura lin%ura pentru a muri datorit! faptului c! #n tran'ee atunci c.nd un soldat murea i se at.rna lin%ura 'i nu mai
1 5( Merin%er 'i C( Merin%er Versprechen und Verlesen, (tutt*art, 12345 R. 6erin*er, #us dem "eben der $prache, 7erlin, 1283.

12

EU$E%I& '&(ERIU

era folosit!,( -nc! mai multe e*presii au fost create #n timpul celui de$al doilea r!&boi mondial cum ar fi e n*l. am. %& soldat (abreviere de la government issued produs de %u"ern material al %u"ernului aplicat apoi #n %lum! 'i la materialul uman, pin'up (girl) fat! frumoas! 2literal fat! de ace fat! Aal c!rei portret merit! s! fie prins cu ace cu %!m!lieB d in cau!a foto%rafiilor pe care soldaii de obicei le e*puneau #n bar!cile 'i ca&!rmile lor, sau it( sciusci* lustra*iu (de ormare din en*l. shoe' shine09( )ceast! considerare a limbajului ca acti"itate creatoare justific! mult mai pro und lin*"istica #n calitate de 'tiin! a culturii sau a'a cum se recunoa'te ast!&i aproape #n unanimitate ca fiind cea mai important! dintre 'tiinele culturii( -ntr$ade"!r limbajul ca mod de cunoa'tere creatoare manifest! toate caracteristicile inerente acti"it!ilor creatoare ale spiritului ale c!ror re&ultate nu sunt materiale sau #n care aspectul material contea&! mai puin fiind pur 'i simplu "e3icul sau suport pentru elementele formale eseniale 'i care se numesc #n %eneral cultur!1 este o 0orm ! culturii poate cea mai uni"ersal! dintre toate 'i oricum prima care diferenia&! #n mod imediat omul de celelalte fiine din natur!( 8. Menin.ndu$ne #n continuare #n cadrul limitelor e*amin!rii intrinseci a limbajului ca acti"itate co%niti"! putem distin*e n con ormitate cu 0unc)i! pre&omin!nt 2sau mai bine &is conform finalit!ii din punctul de "edere al "orbitorului 'i al e ectului obinut la ascult!tor, mai multe tipuri de limbaj care adesea se pre&int! ca fiind tot limbajul ca esen! a sa de'i acestea nu se manifest! niciodat! sau aproape niciodat! #n stare pur!( 0e fapt unele afirmaii lo%iciste esteti&ante sau psi3olo%iste referitoare la limbaj de tipul1 limbajul este comunicare de idei sau %.nduri limbajul este e*presie limbajul este e*teriori&are a unei st!ri psi3ice se refer! #n realitate numai la anumite aspecte ale limbajului diferite conform funciei dominante
2 O serie #ntrea%! de e*emple se pot %!si #n )( Menarini +ro,ili di vita italiana nelle parole nuove 8lorena DEFD/ pentru perioada interbelic! #n special pentru epoca din preajma celui de al doilea r! !boi mondial, ve!i 7. 6i*liorini, "ingua contemporanea ed( III 8lorena DEFG/ idem $aggi sulla lingua del -ovecento ed( II 8lorena DEHI(

13

C5E)6I) ME7)8O5IC9 -N :IM;)<

fiind #n consecin! insuficiente 'i restricti"e ca tr!s!turi caracteristice iar ca definiii e"ident inacceptabile. 8!r! #ndoial! triada funcional! stabilit! #n aceast! pri"in! de C( ;J3ler9: .undgabe sau #usdruck (mani estare, e,presie, e,teriori!are0, /arstellung 2repre&entare, 'i #usl0sung sau #ppell 2aciune asupra ascult!torului apel, aduce preci&!ri eseniale realit!ii limbajului( -ntr$ade"!r conform pre"al!rii uneia sau alteia dintre aceste funcii distin%em1 un limbaj repre1entativ, unul enun)i!ti- 'i altul in,ormativ, n care inalitatea este, mai ales, aceea de a in orma cu privire la ce"a e*terior at.t pentru "orbitor c.t 'i pentru ascult!tor 2'i care se nume'te adesea 'i comunicativ pentru c! este #n primul r.nd comunicare a ce"a despre lucruri/ acest termen #ns! este inacceptabil deoarece comunicarea este pre&ent! mereu este con&i)ie a limbajului05 un limbaj e presiv (a,ectiv sau emotiv, #n care finalitatea principal! e aceea de a e*prima o stare psi3ic! sentimental! a "orbitorului/ 'i un limbaj apelativ (sau volitiv, a c!rui finalitate o repre&int! obinerea unui comportame nt anumit al ascult!torului( 8ire'te cea mai u&ual! distincie este aceea #ntre lim*!jul enun)i!ti- 'i limbajul emotiv sau a,ectiv 2e*presi"$apelati", celui din urm! corespun&.ndu$i dou! funcii( -n acest sens se do"ede'te a fi foarte percutant! 'i distincia a dou! funcii diferite f!cut! de 8( Cain& ; #n cadrul funciei /arstellung a lui 7<+ler- /arstellung 2repre&entare, propriu$&is! 'i 2ericht 2informaie,( -ntr$ade"!r e necesar s! facem aceast! distincie #n /arstellung a lui 7<+ler, dat iind c! #n realitate numai in0orm!)i! poate fi considerat! ca funcie particular! a limbajului #n timp ce repre1entarea aparine limbajului #n totalitate 'i coincide cu natura sa co%niti"!1 funciile limbajului ar trebui prin urmare s! fie denumite 3 in,orma)ie, e1terioriz!re, !pel +2eric3t, 4un&.!*e, Ausl5sun.,. )ceste distincii ne interesea&! #n mod special deoarece persist! tendina de a identifica limba cu funcia informati"!
3: =. 7<+ler, $prachtheorie4 /ie /arstellungs,unktion der $prache, >ena, 12:; (trad. sp. Teor5a del lenguaje, 6adrid, 12480. 4 ?. =ain!, +sychologie der $prache, I. %rundlagen der allgemeinen $prachpsychologie , (tutt*art, 12;1.

14

EU$E%I& '&(ERIU

2adic! cu limbajul enuniati", 'i a considera #n consecin! creaia ca fenomen care ar aparine e*clusi" funciei e*presi"e 'i apelati"e( E necesar s! amintim #ns! c! delimitarea celor trei funcii pe l.n%! faptul c! este con"enional! 'i posibil! doar p.n! la un anumit punct este ulterioar! constat!rii creaiei ce caracteri&ea&! acti"itatea lin%"istic! #n ansamblu. #n plus, limba nu poate fi identificat! cu nici o funcie particular! pentru c! este un sistem abstract 'i ca atare indeterminat1 funciile se manifest! #n "orbirea concret!( -n sf.r'it e ade"!rat c! creaia ca in"enie e novo in"enie #neleas! #n mod imediat numai #ntr$un anumit conte*t sau #ntr$o anumit! situaie #nt.lne'te un teren mai fa"orabil #n a'a$&isul limbaj emoti"/ dar fiind constituit din acte lin%"istice limbajul enuniati" nu poate s! nu fie 'i creaie c3iar fiind poate mai refractar la nout!i bru'te 'i accept.nd cu mai puin! r!&"r!tire tradiia lin%"istic! a comunit!ii( )cti"itatea ima%inati"! acti"itatea poetic a omului 2#n sensul etimolo%ic al termenului, se obser"! la toi indi"i&ii "orbitori 2nu numai la &ei 'i eroi, 'i #n orice act lin%"istic at.t #n limba literar! c.t 'i #n limbajul curent at.t #n limbajul enuniati" c.t 'i #n limbajul emoti"( 8ilo&oful 'i omul de 'tiin! #'i creea&! un limbaj propriu #n e*al! m!sur! ca oratorul sau poetul( 9. /unctele de vedere e,aminate mai sus justific! disciplinele lin%"istice particulare 'i e,plic! parial fundamentele mai multor curente din lin*vistica *eneral! 'i cea teoretic! precum 'i din cadrul ilo!o iei limbajului, o 'tiin! care de obicei adopt! un punct de "edere particular accentu.nd anumite aspecte ale limbajului n detrimentul altora. E,aminarea critic! a definiiior ne$a ser"it pe de o parte la semnalarea faptului c! #n %eneral ele nu sunt antitetice ci complementare 'i pe de alt! parte la e"idenierea caracterului fundamental de cre!)ie inerent esenei co%niti"e a limbajului( -ntr$ade"!r cunoa'terea lin%"istic! este de multe ori o cuno!/tere met!0oric, o cunoa'tere prin imagini, care, de alt el, se orientea&! at.t de des #n aceea'i direcie #nc.t ne face s! ne %.ndim #n mod serios la o anumit! unitate uni"ersal! a

15

C5E)6I) ME7)8O5IC9 -N :IM;)<

ima%inaiei umane dincolo de diferenele lin%"istice etnice sau culturale( E"ident creaia lin%"istic! recur%e de asemenea la o #ntrea%! serie de alte procedee cum ar fi descrierea analitic! prin compunere deri"area automat! analo%ia pur fonic! substanti"area adjecti"elor care apar #n combinaii mai mult sau mai puin constante cu anumite substanti"e etc( )stfel cre!m cu"inte de scriptive, ca magn6nimo 'i ,errocarril, bi1cocho 'i suicidio, circunstancia 'i bene,icio, geogra,ia 'i 1oolog5a, abecedario 'i a1ul piedra 'i living'comedor 2f!r! a aminti imensa serie de substanti"e$definiii folosite #n anumite 'tiine cum ar fi c3imia or%anic!,/ de la libro form!m librero, de la leche, lechero/ dup! cum de la carnicero, carnicer5a ca 'i de la carpintero, carpinter5a. (punem 1ool7gico 'i at7mica pentru a ne re eri la jard5n 1ool7gico 'i la bomba at7mica, iar #n toate acestea nu e*ist! nici o contribuie particular! a ima%inaiei nici un moment poetic iniial specific nici o stare de %raie 'i nici o "i&iune ori%inal!( -n timp ce #n ca&ul unor e*presii ca ni8a del ojo @0eti)! oc3iuluiA pentru a indica pupila ori cnd afirm!m de cineva c! este media cuchara @om mediocruA sau cnd pe un negru l numim blond, iar n loc de cabe1a @capA spunem mate @dovleacB c.nd spunem de cine"a care este bun la inim! c! este un alma de /ios @p9inea lui /umne1euA, iar de altul care este r!u c! este un alma de :udas @su,letul lui &udaA sau de ;a5n sau de caballo, atunci ne afl!m #ntr$o situaie care este sau cel puin a fost #ntr$un anumit moment complet diferit!1 ne afl!m #n pre&ena unor #ncerc!ri de a clasifica realitatea nu prin intermediul unor cate%orii ale raiunii ci prin ima%ini 'i #n pre&ena unor analo%ii stabilite nu dintr$un punct de "edere strict formal #ntre cu"inte ci poetic #ntre "i&iuni care trebuie s! fi ap!rut #ntr$un anumit moment #n ima%inaia creatoare a cui"a( Ne afl!m #n pre&ena a ceea ce #ntr$un sens foarte amplu numim met!0or pe care n$o #nele%em ca fiind o simpl! transpunere "erbal! o comparaie prescurtat! ci e*presie unitar! spontan! 'i imediat! 2adic! f!r! nici un ca intermediar, a unei "i&iuni a unei intuiii poetice care poate implica o identificare momentan! a unor obiecte diferite 2cap < dovleac0 sau o +iperboli!are a unui

16

EU$E%I& '&(ERIU

aspect particular al obiectului (ca n ca!ul lui medved= cel care m!n.nc! miere pentru a desemna ursul #n limbile sla"e, 'i c3iar o identificare #ntre contrarii absurd! din punct de "edere lo%ic dar cu semnificat 'i efect e"ident ironice #n anumite situaii cum ar fi ca&ul lui negru' blond sau cnd unui gras i se !ice slab, iar un *tr6n e numit tinerel. 10. )esi*ur, nu toate meta orele care se produc n actele lin*vistice concrete devin lim* adic! nu toate p!trund #n tradiia comunit!ii( -n plus p!trun&.nd #n lim* ele de"in con"enionale pier&.nd treptat "aloarea lor iniial! de ima%ini( 7otu'i cel puin pe parcursul unui anumit timp ce"a din aceast! "aloare metaforic! a semnului$ima%ine se conser"! #n sistem #n relaie cu restul semnelor 'i tocmai aceasta ne permite s! intuim frec"ent actul iniial de creaie anterior oric!rei in"esti%aii etimolo%ice( E*ist! deci un aspect metaforic$con"enional al semnelor sau cel puin al unor semne care #n cadrul unei tradiii continu! s! fie percepute ca ima%ini aspect ce poate fi studiat din perspecti"a simului lin%"istic al comunit!ii( 4! se compare de e*emplu cuvintele care desemnea&! liliac n trei limbi di eriteen*l. bat nu e"oc! nici o ima%ine #ntruc.t nu stabile'te nici o relaie cu alte semne din sistem adic! este un semn simbolic %olit de orice e*presi"itate metaforic! totalmente denominati" 'i nu descriptiv. #n sc+imb, n r. chauve'souris metafora se conser"! #nc! intact!1 #nseamn! literal 'oarece c3el. #ntr$o anumit! m!sur! se conser"! 'i #n %erm( >ledermaus 2#n pofida faptului c! #n primul termen al compunerii s$a pierdut relaia cu ,lattern0, pentru c! al doilea element ?aus continu! s! fie #neles ca 'oarece 2<espersen,( 0e aici deducem c! numai atunci c.nd semnul$ima%ine pierde relaia semantic! e"ident! cu restul semnelor el #'i pierde complet "aloarea sa metaforic!( i a'a cum anumite semne cu timpul se demetafori&ea&! de"enind proprii 'i con"enionale alte semne proprii la ori%ine pot s! ajun%! s! se meta ori!e!e, devenind i*urate prin e"oluia lucrurilor desemnate c3iar dac! e "orba de un ca& mai rar 'i c3iar dac! metafori&area r!m.ne adesea

17

C5E)6I) ME7)8O5IC9 -N :IM;)<

neobser"at!( )'a de e*emplu pluma 2#n sensul de pan! de scris, este semn metaforic din momentul #n care nu s$a mai scris cu pene de pas!re/ acela'i lucru e "alabil 'i pentru payaso @p!i!), clo-nA (it. pagliaccio, r. paillasse0 de cnd paiaele 2sp( t5teres0 nu se mai ac din paie 'i pentru r. chapeau, it. cappello, care deja nu mai sunt capuchos sau capas mici ci p!l!rii( -n mod analo% cu"inte ca lat( scribere, *r. 789:;<= 2la ori%ine a %ra"a, 'i %ot( meljan, paleosl. pisati, pers. nibistan (la ori*ine a colora, a picta0 au devenit meta orice n clipa n care aptul de a scrie a #ncetat s! mai ie identi icat cu aptul de a *rava, respectiv cu aptul de a picta. Brebuie s! obser"!m #ns! c! e,presivitatea unui termen din limb! nu este identic! la toi "orbitorii( -n acest sens se manifest! adesea un parado* aparent1 cel care cunoa'te mai puin sistemul are adesea un sim mai clar al anumitor "alori e*presi"e( )stfel copiii care #n"a! o limb! descoper! frec"ent relaii surprin&!toare #ntre anumite semne relaii pe care adulii de obicei nu le remarc! iar atunci c.nd #n"a! o limba str!in! reu'esc s! cree&e jocuri de cu"inte ceea ce nu se obser"! la copiii care "orbesc acest idiom ca limb! matern!( -n %eneral atenia deosebit! lipsa de automatism #n folosirea unui semn inlcusi" #ndoielile pe mar%inea semnificaiei semnelor sporesc posibilitatea ca acestea s! fie asociate cu alte semne din sistem( )stfel un str!in care #n"a! spaniola "a #nele%e #n m od normal sp. estrellar ca derivat din estrella@ tenedor ca derivat din tener 'i tiradores (tirantes0 ca derivat din tirar adic! "a stabili relaii pe care foarte puini indi"i&i dintre cei care "orbesc spaniola ca limb! matern! de obicei le"ar stabili. -n conclu&ie trebuie s! remarc!m c! de'i e*ist! un sim mai mult sau mai puin %eneral al "alorii metaforice a unui semn acesta nu coincide #n fiecare ca& cu realitatea istoric!( )ltfel spus sentimentul actual al meta orei adeseori nu coincide cu istoria metaforei #nse'i cu etimologia sa1 acesta este un indiciu al discrepanei al de&acordului #ntre sincronie 'i diacronie de care "orbe'te 4aussure( (pre e,emplu, o anc3et! a demonstrat c! puini "orbitori #nele% semnificatul lui a&ote ca semnificat primar al lui ,lagelo, iar semnificatul

18

EU$E%I& '&(ERIU

calamidad drept secundar 'i metaforic( -n %eneral #n ca&ul #n care nu se #nele%e e*act contrariul i%nor!m cel puin semnificatul propriu cunosc.ndu$l doar pe cel fi%urat care ne "ine mai #nt.i #n minte( 7ot astfel orice dicionar "a pre&enta ca prim semnificat ca semnificat propriu al lui cuerda cel de cuerda de atar 'i ca semnificat secundar adic! deri"at 'i metaforic cel de cuerda de instrumento musical dat fiind c! aceasta este realitatea le*icolo%ic! actual! 'i simul %eneral al "orbitorilor( 7otu'i din punct de "edere istoric ade"!rul este altul, total opus- *r. >?8@A a nsemnat mai nti intestino (c . sp. cordilla care #n consecin! nu deri"! de la cuerda cum se afirm! #n 0icionarul .cademiei, ci direct de la lat. chorda preluat din %reac! cu semnificatul primiti", 'i apoi din raiuni e"idente coard! de instrument mu&ical #n timp ce semnificatul funie e o metafor! mult mai t.r&ie din latina "ul%ar!( Iar ,ruto, n sensul de produs al m!iestriei al in%enio&it!ii al unei munci sau al unei ocupaii etc( cel puin din punctul de "edere al limbii latine nu este un semnificat metaforic deri"at din cel de fruct al unei plante dat fiind c! semnificatul s!u primiti" a fost tocmai primul1 #n latin! substanti"ele #n $tus de declinarea a ;"a erau abstracte, prin urmare ,ructus semni ica n primul rnd produs n *eneral (n plus, era vorba de un derivat al verbului ,ruor a se bucura de, 'i numai dup! aceea fruct al unei plante1 s$a trecut deci de la abstract la concret 'i nu in"ers cum s$ar p!rea la prima "edere( 7ot astfel nu coincid #n fiecare ca& cu realitatea istoric! relaiile pe care simul lin%"istic le stabile'te #ntre semnele sistemului multe dintre ele #nele%.ndu$se adesea ca fiind deri"ate din altele cu care din punct de "edere istoric nu au nimic de a face 'i prin urmare ca fiind dotate cu "aloare descripti"! sau metaforic! ce nu le$ar corespunde din punct de "edere etimolo%ic( E bine cunoscut ca!ul *r. BA:8?@CDE, . rodita:4 care deri"! istoric
5 >entru majoritatea e*emplelor din acest para%raf ca 'i din K DG "e&i L( >isani "Aetimologia, 6ilano, 12;C5 D. 7ertoldi, "a parola quale me11o dAespressione Napoli DEHM 'i &l linguaggio umano nella sua essen1a universale e nella storicit* dei suoi aspetti , %apoli, 12;2.

19

C5E)6I) ME7)8O5IC9 -N :IM;)<

din fenicianul #storeth, dar care a fost interpretat #n %reac! #n relaie cu F:8GH spum! 'i @IFD? ap!rea 'i #n consecin! cu faimosul mit al &eiei n!scute din spuma m!rii 2problema pree*istenei mitului sau al deri"!rii sale din falsa etimolo%ie nu poate fi considerat! pe deplin soluionat!,( 7ot astfel #n spaniol! numele de $anta "ucia s$a relaionat cu lu1 Alumin!B 2atribuindu$i$se apoi acestei sfinte ocrotirea "ederii, iar it( marito11i s$a relaionat cu marito so 'i cu maritare a se c!s!tori din care considerent aceste brio'e au de"enit tradiionale la banc3etele de nunt!( Gr( JFK<L<MG= busuioc a ost asociat cu *r. JFHK<LCKM?H (tot astfel #n dialectele italiene 'i cele france&e, iar de aici au ap!rut mituri referitoare la planta 'i la animalul fabulos( -n mod analo% fr( aspic #nseamn! le"!nic! 'i 'arpe "eninos prin #ncruci'area #ntre lat( spica 'i %r( FKNCH, descoperim mitul respectiv care asocia&! planta cu reptila( -n rom.n! continua rea lat. hordeulum a ajuns la identitate fonetic! cu urcior (derivat a lui o!l, fapt pentru care a ap!rut superstiia c! a spar%e un ulcior produce urcior la oc3i( >rintr$un fel de compensaie #n "iaa spiritual! nu numai miturile fac s! apar! cu"inte ci 'i cu"intele contribuie la apariia miturilor/ adic! unor momente unice de intuiie poetic! pot s! le corespund! adesea dou! creaii metaforice distincte1 mitul 'i simbolul lin%"istic( .lte e,emple interesante sub acest aspect sunt cele din *r. 7LOMP88<QF, literal cu rad!cini dulci (8CQF< 7LOM;<F<, care a dob.ndit #n latin! forma de liquoritia, iind raportat la liquor datorit! u&ului medicinal al plantei 2iar de la cu".ntul latin deri"! #n dialectele italiene prin contamin!ri semantice succesi"e guari1ia, raportat la guarire a se "indeca a se #ns!n!to'i/ regole1ia, raportat la regolare, c . sp. regali1, regali1a, regalicia@ sug ed "ucre1ia, literal ju*o de Eucrecia, c . lat. med. succoricia05 lat. iterare, a rencepe, a renova, a repeta, derivat de la iterum din nou, raportat apoi la iter drum, de unde r. v. errer a r!t!ci a 3oin!ri semnificat ce se conser"! #n formele chevalier errant, jui, errant ultimul a trecut 'i #n spaniol! - judio errante. Eat. securis topor secure p!rea derivat de la secare a t!ia #n timp ce

20

EU$E%I& '&(ERIU

foarte probabil e "orba de un cu".nt de ori%ine semitic!/ laudanum laudanum, interpretat n dialectele rance!e ca lait d=anon, literal lapte de m!%ar/ fr( veilleuse br.ndu'! termen de ori%ine celtic! dar asociat apoi cu veiller a "e%3ea 'i cu veillees "e%3ii de toamn!/ it( girasole interpretat #n en%le&! ca :erusalem5 it. pomi dei mori merele arabilor (mala aethiopica) e*presie interpretat! #n france&! apoi #n en%le&! 'i %erman! ca pommes d=amour, love apples, "iebesp,el@ malencon5a 'i nigromanc5a care #'i datorea&! forma faptului c! respecti"ele cu"inte %rece'ti R;LF7>?LCF bil! AfiereB nea%r! 'i =;M8?RF=D;CF e"ocare a morilor au fost asociate cu ru 'i cu ma%ia ne!.r5 pala,ren @cal de parad!B care deri"! din celticul latini&at paraveredus forma sa actual! #ns! se datorea&! unei asociaii cu ,reno A&!bal! fr.n!B( :ista ar putea continua cu o serie #ntrea%! de etimologii populare din punct de "edere te3nic arbitrare 'i false dar e*trem de semnificati"e din punctul de "edere al asociaiilor pe care simul limbii le stabile'te #ntre simboluri 'i din punctul de "edere al ima%inilor care apar e*primate #n simboluri 'i deci al mecanismului creaiei metaforice #n limbaj( >ot fi amintite n acest sens etimolo*iile in*enue ale anticilor, ncepnd cu Bigveda, unde numele !eului #gni se asocia&! cu r!d!cina aj' a r!pi 2pentru c! r!pe'te a"erea du'manilor, sau Cdiseea, unde numele eroului SO@OKK;PH se relaionea&! cu ?@OKK9R;=?H cel care a suferit p.n! la cele ale 4f.ntului Isidor din 4e"illa conform c!ruia camisas Ac!ma'eA se numesc quia in eis in camis dormimus pentru c! dormim #n ele #n pat( 11. )ar aceste etimologii populare aceste asociaii arbitrare sunt oare simple %re'eli #n cadrul pretinsei e"oluii normale a limbii sunt ele fenomene patolo%ice pe care lin%"istul trebuie doar s! le constate ca atare restabilind #n fiecare ca& realitatea istoric!= :in*vistica poate s! se limite&e la istoria e*terioar! 'i formal! a cu"intelor i%nor.nd simul lin%"istic con'tiina semantic! a "orbitorilor relaiile capricioase 'i multiforme care se stabilesc #ntre simboluri #n actele concrete de "orbire= )r putea s! fac! acest lucru numai dac! limbajul ar fi un fenomen al naturii independent

21

C5E)6I) ME7)8O5IC9 -N :IM;)<

de fiinele umane care #l creea&! 'i #l re$creea&! continuu( 0e fapt a'a s$a procedat #ntr$o perioad! #n care se credea c! lin%"istica poate s!$'i afle locul printre 'tiinele naturale iar limbajul era considerat ca un or%anism cu "ia! proprie %u"ernat de le%i proprii( 0ar nu se mai poate face acela'i lucru ast!&i c.nd 'tim c! limbajul nu are e*isten! autonom! 'i c! este %u"ernat de c!tre indi"i&ii "orbitori #n conformitate cu ni'te norme e*trem de comple*e de toi indi"i&ii unei comunit!ii 'i de fiecare dintre ei #n fiecare act lin%"istic concret( ) face o istorie pur fonic! 2formal!, a cu"intelor e imposibil deoarece cu".ntul nu este numai form! 2sunet, ci unitate a formei 'i coninutului 2sunet 'i semnificat, iar forma #ns!'i se e*plic! prin semnificat 2ca #n ca&ul lui nigromanc5a, a'a cum semnificatul poate fi e*plicat prin form! 2ca #n ca&ul lui iterare a c!l!tori,( -ntr$ade"!r etimolo%ia actual! care #'i propune s! fie istorie concret! 'i complet! a cu"intelor at.t a formei c.t 'i a coninutului lor istorie a asociaiilor pe care acestea le$au e"ocat sau le e"oc! #n con'tiina "orbitorilor deja nu mai ne%lijea&! ceea ce numim sim lin%"istic adic! influena simbolurilor asupra spiritului indi"i&ilor creatori de limbaj e"entualele "i&iuni metaforice care %u"ernea&! crearea 'i re$crearea simbolurilor faptele de cultur! care sunt miturile asociate cu"intelor( E"ident etimolo%ia te3nico$obiecti"ist! care consider! cu"intele ca entit!i i&olate 'i autonome 'i etimolo%ia concret! care ia #n considerare cu"intele #n relaia lor cu lucrurile 'i #n relaiile lor or%anice reciproce precum 'i 2ceea ce ne interesea&! pe noi aici, #n relaie cu simul lin%"istic 'i cu "aloarea e*presi"! atribuite de "orbitori sunt dou! lucruri diferite( ;un!oar! a afirma c! fr( pommes d=amour 2trad( apoi #n e%le&! 'i %erman! cu love apples 'i "iebesp,el) deri"! din ital( pomi dei mori nu este deloc %re'it din punct de "edere pur e*terior dar nu ne spune nimic referitor la asociaiile pe care e*presia le pro"oac! #n con'tiina "orbitorilor france&i 'i nici nu e*plic! #n mod satisf!c!tor forma sa( 7ot astfel din punctul de "edere al etimolo%iei actuale este insuficient a afirma c! veilleuse

22

EU$E%I& '&(ERIU

pro"ine din celtic! pentru c! istoria semantic! 2'i formal!, a acestui cu".nt doar la ori%ine celtic a fost sc3imbat! #ntr$un anumit moment prin asociaia cu veiller a'a cum istoria lui securis a de"iat prin asociaie cu secare, iar cea a lui iterare prin asociaie cu iter4 )sist!m #n acest sens la o ree"aluare a etimolo%iei populare care nu e deloc un fenomen aberant dat fiind c! poate s! ne ofere indicii preioase cu pri"ire la "i&iunile metaforice care au #nsoit 'i au determinat creaia semnelor 'i care continu! s! li se asocie&e acestora #n "orbire( 0e aceea dac! 4f( Isidor nu are deloc dreptate deri".nd camisa din cama poate nu %re'e'te at.t de mult atunci c.nd asocia&! arapennis 2form! specific 3ispanic! a celticului arepennis0 de unde provine sp. v. arapende , cu verbul arare1 e posibil ca tocmai asociaia cu arar s! fi contribuit la modificarea formei cu".ntului( Iar 0icionarul )cademiei dac! nu are dreptate din punct de "edere istoric are dreptate din punctul de "edere al simului lin%"istic actual relaion.nd cordilla cu cuerda, recunoscnd un sin*ur cuvnt errante #n loc de dou! 2unul deri"at din errar, altul din errant, part. pre!. al r. vec+i errer D iterare0. Nici m!car #n descrierea le*icolo%ic! sincronic! a cu"intelor nu ar trebui s! ne limit!m la indicarea sensurilor "ariate a utili&!rii diferite a semnelor luate independent sau combinate ne%lij.nd asociaiile subiecti"e sau con"enionale pe care ele le suscit! #n mintea "orbitorilor( 0ac! "rem s! p!trundem #n realitatea "ie a limbajului "a trebui s! menion!m de e*emplu c! en%l( bat este un semn pur denominati" f!r! familie c! nu d! na'tere la nici una din asociaiile 'i ima%inile proprii a traducerii sale n r. chauve' souris ceea ce e "alabil numai p.n! la un anumit punct deoarece din punct de "edere descripti" su%erea&! mult mai mult( 7ot a'a 0icionarul )cademiei "a a"ea dreptate dat fiind criteriul s!u normati" atunci c.nd e*plic! emrito ca adjecti" care se aplic! persoanei care s$a retras dintr$o slujb! sau de la o funcie oarecar e, bene iciind de o sum! de bani pentru bunele sale servicii. Realitatea limbii #ns! este alta1 majoritatea "orbitorilor asocia&! cu".ntul cu mrito 'i #l

23

C5E)6I) ME7)8O5IC9 -N :IM;)<

interpretea&! ca merituos remarcabil ilustru( Oare muli "orbitori spanioli 'tiu ast!&i ce #nseamn! 2sau trebuie s! #nsemne, se spune mai ales de soldatul care 'i$a satisf!cut ser"iciul militar #n 5oma antic! 'i beneficia de recompensa corespun&!toare meritelor sale= C! nu este a'a ne$o demonstra&! acela'i 0icionar al )cademiei f!c.nd implicit aceea'i asociaie cu mrito 2( ( ( recompens! datorat! meritelor sale, pe care cu".ntul latin emeritus nu #l implica dat fiind c! deri"a din "erbul merere sau mereri cu sensul absolut de a ser"i #n armat! #nsemn.nd #n consecin! numai 'i e*clusiv persoana care a terminat ser"iciul care se afl! #n afara ser"iciului acti" ce"a de tipul pensionar/ soldatul putea s! beneficie&e sau nu de o recompens! dar acest lucru nu era indicat de termenul emeritus. &r, toate acestea ne demonstrea&! c! #n limbaj #n afar! de relaiile semnificati"e morfolo%ice sintactice 'i cele datorate deri"!rii 'i compunerii efecti"e 'i normale e*ist! relaii speciale #ntre cu"inte datorate asociaiilor subiecti"e 'i metaforice care se stabilesc sporadic sau #n mod constant #ntre intuiiile respecti"e sau #ntre acelea'i simboluri din raiuni formale( 12. 4! "edem acum care sunt temeiurile creaiei metaforice #n limbaj sau mai bine &is dac! pot fi in"esti%ate moti"ele intime ale creaiei lin*vistice. E"ident c! nu deoarece creaia este inerent! limbajului prin definiie( Nu pot fi pre&entate raiunile impulsurilor capricioase 'i de neb!nuit ale ima%inaiei umane creatoare( Ceea ce poate fi menionat sunt moti"ele acceptabilit!ii mai mari sau mai mici a unei inovaii #ntr$o anumit! comunitate( )cestea sunt #n primul r.nd presti%iul creatorului 'i e* presivitatea semnului inventat, raiuni culturale mai %enerale precum 'i substituirea unei culturi prin alta sau pro%resul cultural continuu apariia continu! #n ori&ontul con'tiinelor lin%"istice a unor obiecte 'i idei noi care reclam! cunoa'tere 'i clasificare( E*ist! #ns! 'i moti"e mai specifice( -n primul r.nd sistemul limbii care reclam! substituirea unui semn dac! acesta a devenit total ine,presiv sau din considerentul de a e"ita

24

EU$E%I& '&(ERIU

confu&ii deranjante( )'a se #nt.mpl! de e*emplu #n faimoasele ca&uri in"esti%ate de <( GilliNron al lat( apes albin! substituit prin deri"ate #mprumuturi interdialectale sau metafore 2mouche'*' miel0, n dialectele rance!e #n care e"oluia fonetic! normal! a redus termenul la o sin%ur! "ocal! lipsit! de e*presi"itate 20 sau al lui gallus, substituit prin ima*inea lui bigey (vicaire preot, #ntr$un dialect din 8rana #n care prin e"oluie fonetic! normal! s$a ajuns s! se con unde cu continuarea lui cattus (gat'gat,( 8ire'te raiunile pre&entate mai sus nu au determinat inova)iile #nse'i ci numai acceptarea lor deoarece cu toat! certitudinea #nainte ca substituirile s! se fi produs trebuie s! fi e*istat deja ima%inea albinii "!&ut! ca o mouche' *'miel musc! de miere 'i a coco'ului printre %!ini "!&ut ca un vicaire ca un preot printre enoria'e( )lt temei ce determin! substituirea unor semne, contribuind sau nu la difu&area 2acceptarea, creaiilor metaforice , este a'a$numitul tabu lin%"istic adic! fenomenul prin care anumite cu"inte asociate unor superstiii sau credine sunt e"itate fiind substituite prin #mprumuturi eufemisme perifra&e metafore antifra&! etc( 5ecent F. Gavers a ree,aminat acest emonem ntr$un studiu ce ofer! mult mai mult dec.t promite titlul s!u pentru c! nu este doar o simpl! biblio%rafieH( >rintre altele Oa"ers menionea&! 'i enumer! acele denotata supuse de obicei tabuului lin%"istic1 #n primul r.nd o serie #ntrea%! de animale 2ursul lupul 'arpele 'oarecele "ulpoiul broasca ne"!stuica iepurele capra albina,/ anumite p!ri ale corpului cum ar fi m.na #n special m.na st.n%!/ anumite fenomene cum e focul apoi soarele 'i luna bolile 'i defectele fi&ice moartea &eii 'i demonii( 7abuul lin%"istic se datorea&! #n special credinei 2foarte #nr!d!cinate #n societ!ile primiti"e dar atestat! 'i #n societ!ile de&"oltate, #ntr$o anumit! ma%ie a cu"intelor a identific!rii numelui cu lucrul denumit1 se consider! c! a numi un lucru prin termenul s!u propriu care #i corespunde poate fi periculos ntruct numele lucrului atra%e dup! sine
6 F. Gavers, -eure "iteratur 1um $prachtabu, Diena, 12;H.

25

C5E)6I) ME7)8O5IC9 -N :IM;)<

lucrul #nsu'i 2bine cunoscuta locuiune latin! lupus in ,abula #nseamn! tocmai aceasta1 numind lupul el apare, fiind preferabil prin urmare s! se #ntrebuine&e cu"inte sau e*presii mai puin specifice care numesc f!r! s! numeasc!( 0up! cum am menionat e*ist! multe moduri de a substitui cu"intele pe care dorim s! le e"it!m1 alteraia fonetic! 2cf( it( %ribbioE pentru ;ristoE, perdinci pentru per /io5 en*l. gog pentru %od5 r. morbleu pentru mort /ieu 'i parbleu, ventrebleu5 ma*+. iskola Aliteralm( 'coal!B pentru &sten @)umne!euA05 anti ra!a (bendito n loc de maldito05 antonomasia (n loc de /ios se va spune el alt5simo sau el todopoderoso5 n loc de diablo- el maligno, el tentador, el impuro, c . rom. necuratul/ tocmai acesta din urm! fiind semnificatul propriu al cu".ntului %recesc care traducea o ima%ine analoa%! e"reiasc! 'i care a trecut apoi prin lat( diabolus, n limbile romanice. Bot a'a #n poemele 3omerice lui Feus i se spune NFDA8 tat!l sau =;:;LE7;8IDF cel care adun! norii,/ #mprumutul interidiomatic sau interdialectal 2pentru lat( laevus #n spaniol! e*ist! un #mprumut din basc!1 i1quierdo/ #n latin! lupus e o form! dialectal! sabin! #n loc de cea normal! Glucus tot a'a 'i ital( lupo are aspect onetic dialectal, n loc de cel normal Glopo, ca n r. loup, n loc de leu care se conser"! numai #ntr$o formul! folosit! #ntr$un joc de copii1 * la queue leu leu0 etc. Una dintre substituirile cele mai recvente este cea care folose'te ima%ini sau metafore 2antonomasia 'i antifra&a ar c!dea deja #ntr$un fel sub incidena acestui concept,( )'a de e*empluC termenul propriu indo$european pentru a desemna ursul 2a c!rui continuare #l repre&int! lat( ursus, *r. 98MD?H, sanscr. rksah, avest. arso, arm. arj, irl. art, alb. ari, a disp!rut #ntr$o serie #ntrea%! de idiomuri indo$europene 'i tocmai din limbile care s$au r!sp.ndit #n &one unde animalul se #nt.lne'te frecvent (slave, baltice, *ermanice,1 pentru sla"i ursul este cel care m!n.nc! miere 2rus( medved=/ aceea'i ima%ine se #nt.lne'te al!turi de termenul propriu deja #n "edica
7 ' . .. 6eillet, Huelques hypoth!ses sur des interdictions de vocabulaire dans les langues indo' europens, n idem, "inguistique historique et linguistique gnrale . I ediie nou! >aris DEHP p( IPD$IED(

26

EU$E%I& '&(ERIU

madhuvad' ceea ce demonstrea&! faptul c! creaia metaforic! propriu$&is! pree*ist! necesit!ii de substituire/ o ima%ine analoa%! este 'i %al( mel,ochyn, literal porc de miere0 pentru baltici, cel care lin*e (lit., let. lacis05 pentru *ermani, brunul (*erm. D. bero, *erm. 2r, en*l. bear, sued. bj0rn, dan. bjorn,( 8enomenul de altfel apare 'i #n limbi neindo$europene "orbite #n &onele septentrionale ale Europei1 estonienii finlande&ii laponii numesc ursul prin ima%ini care semnific! %loria p!durii b!tr.nul cel cu plete lab! lat! cel care m!n.nc! furnici albe etc( 7ot astfel un alt animal supus recvent tabuului lin*vistic, /!rpele este numit #n mai multe limbi indo$europene prin cu"inte care etimolo%ic #nseamn! cel ce se t.r!'te 2sanscr( sarpah, lat. serpens, *r. I8N;DGO, alb. gjarper0, terestrul (paleosl. 1mija0, cel verde (lit. 1altys0. Un e*emplu 'i mai celebru este cel al ne-stuicii3- termenul respectiv latin, mustela ( r. v. mousteile, cat. mustela, prov. mustelo, a disp!rut din majoritatea dialectelor romanice sau se #nt.lne'te numai sporadic #n &one foarte limita te (leon. mostolilla, vi!c. musterle, *al. mustela, fiind substituit printr$o serie #ntrea%! de nume metaforice diminuti"e 'i cu"inte afecti"e care scot #n e"iden! dorina "orbitorilor de a$'i atra%e simpatia animalului( ?ustela 2ne"!stuica, este ast!&i conform unor dialecte cea dr!%u! sau frumoas! 2fr( belette, piemon. lomb. bellola, benula, ven. belita, cors. bellula, sic. beddula 'i #n dialectele spaniole1 bilidilla, bonuca, monuca, buniesta, muniesta, sau o doamn! domni'oar! sau soioar! 2it( donnola, port. doninha, rom. ne-stuic, *al. donocina, donicela, ast. donecilla,/ este o doamn! frumoas! 2piren( danabere, sau cum!tr! 2cast( comadreja, tolos. kumairelo, camp. abr. cummatrella, cummarella, rom. cumtri), sau nor! 2port( dial. norinha,/ este doamn! sau st!p.n! a &idurilor 2%al( dona das paredes, sard. dona de muru, sau Acea care are culoare deB p.ine 'i br.n&! 2ara%( na"( paniquesa, cu variante sau diminutive n alte !one ale (paniei5 ancon. panakasu, panaccacia,( i de data aceasta fenomenul este interidiomatic dat fiind c! se #nt.lne'te 'i #n alte limbi neromanice "orbite #n Europa1 pentru %ermani ne"!stuica
8 ' . R. 6enInde! /idal, Crigenes del espa8ol ediia a III$a Madrid DEFQ p( GEM$HQF(

27

C5E)6I) ME7)8O5IC9 -N :IM;)<

este o t.n!r! domni'oar! 2:Ing,erchen, sau o nemoaic! frumoas! 2$ch0ntierlein,/ pentru en%le&i este o &.n! (,airyl,/ pentru ma%3iari o domni! sau soioar! 2 menyet, iar pentru basci p.ine 'i br.n&! (oguiga1tai0. 7abuul lin%"istic repre&int! #ns! doar un aspect al fenomenului mai amplu numit inter&ic)i! -oc!*ul!rului, care se datorea&! nu numai unor superstiii sau credine ci 'i unor raiuni de natur! emoti"! sau social! unor raiuni de educaie politee bune maniere decen! amabilitate etc( 4e e"it! de obicei e*presii 'i cu"inte care sunt considerate prea dure nepoliticoase sau indecente( .stfel ni se pare prea aspru dac! este "orba mai ales de o rud! de a noastr! sau dac! "orbim #n pre&ena unor rude ale defunctului s! spunem c! cine"a a murit1 "om spune c! ! &isprut sau c! s ! prp&it, /i ! &!t su0letulT&u3ul sau s'a dus cu /umne1eu5 iar n loc de mort vom spune &isprutul sau rpos!tul sau de,unctul sau ne,ericitul (c . it. mio padre poveretto, il mio povero padre, mia madre buonAanima,( C3iar atunci c.nd ne este absolut indiferent fiind "orba c3iar de un du'man prefer!m s! e"it!m cu"ntul moarte1 "om spune c! s'a dus la dracu sau "om folosi alte e*presii metaforice 2de e*emplu #n italian! rimetterci la pelle, rimetterci le ghette, lasciari le penne / #n france&! casser la pipe, ,ermer son parapluie, manger les pissenlits par la racine / #n rom.n! a da ortul popii,( 4unt e"itate mai ales #n pre&ena celui bolna" dar 'i #n alte circumstane numele anumitor maladii %ra"e1 cf( sp( mal caduco, mal de cora1on epilepsie, mal de la rosa pela%r! mal ,rances si ilis5 it. mal caduco epilepsie, malvagia malattia si ilis, consun1ione tuberculo&!( 7ot astfel se e"it! numele anumitor p!ri ale corpului considerate a fi indecente #n special or%anele %enitale cu"intele care se refer! la anumite acte fi&iolo%ice 'i #n particular la actul se*ual sau care se refer! la aberaii se*uale cum ar fi 3omose*ualitatea substituindu$se fie prin termeni 'tiinifici fie #n limbajul curent prin eufemisme de obicei metaforice care de altfel foarte repede de"in proprii 'i #n consecin! "ul%are fiind substituite la r.ndul lor prin eufemisme noi( >entru a desemna or%anele %enitale bun!oar! se folosesc

28

EU$E%I& '&(ERIU

ima%ini #n %eneral nume de fructe le%ume animale instrumente mu&icale 'i alte obiecte a c!ror form! aminte'te #ntr$un mod oarecare forma acestor or%ane1 limbajul de alco" este #n acest sens un domeniu de creaie metaforic! continu!( >entru a desemna actul se*ual se folosesc eufemisme 2! &ormi, ! se culc!, ! 0i Umpreun etc(, sau "erbe substituti"e care indic! acte formal asem!n!toare sau mi'c!ri ritmice 2#n italian! "erbul propriu #nseamn! din punct de "edere etimolo%ic a #nc3ide R a #ncuia cu c3eia iar un eufemism care a de"enit "ul%ar #nseamn! tocmai a freca cf( ma%3( ke,lni cu sensul de a a"ea Aa posedaB/ #n rom.n! un eufemism "ul%ar #nseamn! literal a re%ula( 7ot datorit! u&ului eufemistic semnificatul fr( baiser a s!ruta curent #n epoca clasic! a dec!&ut rapid ast!&i fiind #n %eneral "ul%ar1 #n timp ce continu! s! se foloseasc! f!r! incon"eniente substanti"ul (un) baiser "erbul nu mai poate fi folosit deja #n "orbirea decent! e*cept.nd unele conte*te foarte clare iar pentru a spune a s!ruta se &ice de obicei embrasser a #mbr!i'a 2p.n! 'i embrasser sur la bouche, sur la joue0. 7ot astfel sunt e"itai sau substituii termenii proprii care se refer! la o deplorabil! profesie feminin! 2ca s! fim mai e*plicii accea a femeilor care conform 0icionarului )cademiei c.'ti%! cu corpul lor dedic.ndu$se #n mod josnic "iciului sen&ualit!ii, precum 'i la locurile unde se practic! aceast! meserie( -n france&!, femininul corespun&!tor lui gars, garcon (garce) a dob.ndit tocmai acest semnificat 'i a trebuit s! fie substituit sensul de fat! prin ,ille. )ar acest termen la r.ndul s!u se do"ede'te a i indecent (c . sp. manceba 'i deri"atele sau semnificatele metaforice de la ni8a, chica5 it. quelle raga11e, #nc.t ast!&i pentru a spune fat! se &ice #n e*clusi"itate jeune ,ille@ c3iar 'i pentru fiic! termenul se substituie prin altele 2en,ant, petite, ,illette0, dac! conte*tul se do"ede'te ec3i"oc( -n italian! ori11ontale este o metafor! curent! iar peripatetica #n acest ca& se refer! numai la obiceiul de a se plimba 'i nu are nimic de a face cu filo&ofia aristotelic! 2se folose'te de asemenea passeggiatrice, cea care se plimb!/ cf( o ima%ine analoa%! #ntr$un cu".nt

29

C5E)6I) ME7)8O5IC9 -N :IM;)<

din ar%oul pun%a'ilor din ;uenos )ires 'i Monte"ideo care deri"! din "erbul italian girare a se roti a se r!suci,( -n latin! se folosea lupa lupoaic! Afemeie stricat!B 2o alu&ie ire"erenioas! #n acest sens se #nt.lne'te la 7itus :i"ius cu pri"ire la )cca :arentia, cu cunoscutul s!u deri"at care nu f!cea referire la un b.rlo% de lupoaice( 13. )ceste moti"e precum 'i altele facilitea&! fire'te difu&area creaiei metaforice dar dup! cum s$a semnalat nu pot e*plica #n nici un ca& creaia #ns!'i care este o acti"itate liber! a ima%inaiei( Nici m!car difu&area unei ima%ini nu este supus! unei le%i de necesitate( -ntr$ade"!r #n cadrul creaiilor metaforice folosite de obicei #n pre&ent se poate stabili o %radaie care mer%e de la ca&urile #n care se manifest! o anumit! e*i%en! a sistemului cum sunt cele deja menionate p.n! la simpla %lum! ima%inea 3a&lie ;2 care este acceptat! de un num!r din ce #n ce mai mare de indi"i&i datorit! #n e*clusi"itate e*presi"it!ii sale intrinseci( 7ot o %lum! ba&at! pe analo%ia fonic! un jo c de cuvinte au ost la ori*ine cuvintele r. dial. herbe sainte pentru absinthe str!in/ precum 'i it( dial( siora'mandula literal doamna .le,andra, mala' lissandra pentru salamandra4 O ima%ine 3a&lie se intuie'te #n Ge cappare a ie'i de sub mantie de unde deri"! sp( escapar, r. echapper, it. scappare, rom. ! scp!( O alt! ima%ine 3a&lie a fost #n latina popular! testa oal! "as 2cf( sp( tiesto0, pentru caput cap18 ( 0ar aceast! %lum! a a"ut o asemenea r!sp.ndire #nc.t a ajuns s! substituie #n france&! 'i italian! termenul propriu 2#n fr( che, D caput #nseamn! ast!&i aproape #n e*clusi"itate /e0 'i #n italian! capo cu sens propriu are un u!
olarilor dat fiind c! nu numai olarul folose'te o ima%ine cum ar fi aceea de oal! pentru cap( Nu #ncape #ndoial! c! multe ima%ini au #nt.lnit #n anumite comunit!i sociale sau sfere profesionale condiii optime pentru apariia 'i difu&area lor dar #n %eneral ni se pare c! se e*a%erea&! puin prin tendina de a c!uta ori%inea unei #ntre%i serii de creaii metaforice #n limbajele speciale care nu sunt #ntotdeauna mai metaforice dec.t "orbirea curent!( E necesar de asemenea s! remarc!m c! #n ceea ce pri"e'te aspectul teoretic al acestei probleme a %!si ori%inea unei metafore #n limbajele speciale sau #n limbajul infantil nu #nseamn! dup! cum se crede adesea a soluiona problema creaiei lin%"istice care #n plus nu este o problem! ci un fapt(

9 ' . =. >aber*, $piel und $cher1 in der $prache, B<bin*en, 12:8. 10 Nu e necesar s! presupunem c! ima%inea ar fi ap!rut mai #nt.i #n mediul

30

EU$E%I& '&(ERIU

limitat05 dar tJte 'i testa au de"enit la r.ndul lor termeni proprii 'i denominati"i adic! ine*presi"i fiind substituii prin ima%ini noi 2fr( bille, bobine, pelote, poire, noisette, citron, citrouille5 it. 1ucca dovleac5 c . sp. pelota, ca,etera, chimenea, mel7n, calaba1a, pepino, pera, riopl. mate5 en*l. nut, cocoanut, onion, pumkin5 *erm. .op,, ast!&i cap la ori%ine cup! pa3ar,( )cela'i lucru se poate spune despre lat( ,ollis foale burduf co' care 'i$a p!strat semnificatul propriu #n spaniol! 'i #n rom.n! 2sp( ,uelle, rom. ,oiu, #n france&! 2,ou, 'i #n italian! 2,olle, a ajuns s! #nsemne nebun la #nceput #nsemn.nd cu capul %ol ca o b!'ic!( :a un ni"el mult mai profund se intuiesc infinite creaii metaforice #n funcie de aceea'i distincie clasificare 'i denumire iniial! a ceea ce e cunoscut a ceea ce se pre&int! ca realitate #n intuiia omului creator al lumii sale specifice 'i al limbajului s!u 2acti"itate care se situea&! ca punte mediatoare #ntre con'tiin! 'i lume,( Omul cunoa'te 'i desemnea&! metaforic fenomene 'i aspecte ale naturii plante 'i animale produsele 'i acti"it!ile sale proprii instrumentele pe care le fabric! pentru munca sa( Un lan de st.nci crestate pare s! aib! dini ca un ferestr!u al t.mplarului/ e "!&ut #n consecin! ca un 0erestru 'i a'a se 'i nume'te 2port( serra5 macedo"rom. /!r,, iar anumite ntni sunt oc3iuri &e !p. "ingura este o coc+ilie (lat4 cochlear D cochlea coc+ilie, melc0, iar burghiul penetrea&! lemnul precum un r.t de porc p!m.ntul 2span( barrena, prov. verrina 'i cat( barrina provin de la lat. verrinus, de la verres "ier,( )ceea'i ori%ine o au 'i fr( verrou, prov. verrolh, sp. dial. verrojo5 c ., n plus, it. succhiello bur*+iu J suculus, derivat din sus porc05 iar piesa care ajustea&! filetul cu 'urub 'i o anumit! parte a roii este o purce! +piuli),( Grapa AboroanaB a"ea pentru romani dini de lup 2lat( hirpe boroan! S sabin( hirpus lup0, iar inocula #n u&ul s!u rural primiti" a #nsemnat a altoi #n ochii unei plante. 7ertoldi enumer! 'i e*aminea&! #n studiile sale o serie de creaii metaforice care se refer! la faun! flor! corpul uman etc( )stfel pentru a re"eni la un e*emplu cunoscut 'i mai bine studiat liliacul care pentru spanioli este un 'oarece orb murcilago (lat. mus caecus, #n unele dialecte din 8rana 'i

31

C5E)6I) ME7)8O5IC9 -N :IM;)<

Italia este un 'oarece c3el 2 chauve'souris) sau un 'oarece &bur!tor 2souris' volante, un 'obolan cu pene 2ratapenada) sau este un 'oarece$pas!re 2topuccello)/ jum!tate$'oarece 2me11osorcio, jum!tate pas!re 2me11ouccello, r.ndunic! nocturn! (rondinella di notte, pas!re nebun! 2cell'matt, pas!re de noapte rea 2uccello di malanotte0, un spirit sau duendecillo (spiritello, nume n care ima*inea c . *r. VKO>A suflet spirit 'i fluture se ba&ea&! de asemenea pe analo%ia fonic! cu pipistrello, vipistrello444 D vespertilio, o pas!re de r!u au%ur 2osel del malauguri, sau pas!re a demonului 2auciel du demone0. Drabia este pentru rance!i un si+astru, pustnic ( moineau, a'a cum pentru cei din 5io de la >lata o alt! pas!re prin forma pe care o d! cuibului ei este un hornero Apas!rea$olarB( Grecii mari creatori de metafore "edeau #ntr$o plant! o barb! de ied 2D8F7?NW7X=, lat. barba hirci, #n altele o limb! de bou 2J?O7LWKK?=, lat. lingua bovis) o coad! de cal 2CNN?O8<H, lat. cauda caballi,( )sociau mu'cata cu cocorul 2M;89=<?= cocor, piciorul$coco'ului cu broasca 2JFD89><?= J J9D8F>?H broasc! lat( ranunculus, 'i rostopasca cu r.ndunica 2%r( >;L<@G=<?= J >;L<@W= r.ndunic! lat( hirundinina0. Dedeau cri!antema ca loare de aur (>8OK9=Y;R?=, iar #n %ladiol! "edeau s!%ei 2 Z<:C?=, lat. gladiolus5 c . sp. espadana, 'i #n nu$m!$uita, urec3i de 'oarece 2RO?KXDCH, lat. muris auricula0. .proape toate aceste plante sunt denumite #n latin! apoi #n dialecte 'i #n limbile romanice cu nume ce conin ima%ini identice sau analoa%e1 de multe ori este "orba de simple traduceri de calcuri lin%"istice dar #n unele ca&uri s$ar putea "orbi 'i de intuiii analoa%e e*primate n termeni analo*i. 8ructele de m!r!cine seam!n! cu ni'te c!elu'i 'i a'a se 'i numesc 2fr( chien, cagnot, abr. catille, sp. cadillo5 c . rom. c)ei &e usturoi,/ amenii salciei seam!n! cu ni'te m.i'ori 2fr( chats, catouns, mignons5 it. dial. gatoli, gattun5 rom. m6)i/ori5 c . sp. dial. gatillos flori de salc.m,/ florile de mac sunt ca ni'te coco'i cu creast! ro'ie 2fr( coquelicot, iar pentru faptul c! din ele copiii fac p!pu'i sunt p!pu'i ne"!stuici sau c!lu%!rie 2en%l( poppy5 it. dial. popa, popina, popola, ,emenota, tosata, siora 'i alte ima%ini

32

EU$E%I& '&(ERIU

analoa%e1 ,antina, marioneta, madonina etc.5 r. moine croat! ,ratar,/ din acela'i moti" p.n! 'i pentru armeni macul este o soioar! 2harsnouk0. Noi cu toii a"em la picioare, care sunt jamboane (lat. perna jambon 'unc!, ni'te oase pe care le"am numit luiere (tibias05 la umere avem clavicule5 n *t un bob de stru*ure ( uvula, 'i #n e*terior un mr +!l lui A&!m,[ mu/c3ii no'tri sunt 'oricei 2lat( musculus, de la mus 'oarece/ aceea'i ima%ine #n %r( ROH rus! mysca, arm. mukn, lit. peles 'i limitat la mu'c3iul de%etului mare %erm( ?aus, iar #n oc3i a"em pupile care datorit! ima%inilor at.t de mici pe care le "edem reflectate #n ele sunt p!pu'ele sau 0eti)e !le oc3ilor, iar pentru anumii italieni sunt #n%eri sau madone 2sard( and1elu, istr. madunena, calabr. madonedda pupil!,( )ceast! din urm! ima%ine se #nt.lne'te #n multe limbi 'i dialecte unele dintre ele f!r! nici o relaie posibil! cu restul 11, drept care ar fi foarte dificil s! ne %.ndim la difu&area unei creaii unice dintr$un centru unic1 trebuie s! admitem c! mai muli indi"i&i #n diferite p!ri ale lumii au a"ut intuiii aproape identice 'i c! le$au e*primat fiecare #n limba sa cu metafore analoa%e( -ntr$ade"!r %r( MG8E pupil! #nsemna propriu$&is fi%ur! de cear! p!pu'ic! feti! tot a'a 'i lat( pupilla 2p!pu'! feti! deri"( de la pupula, pupa, iar ima%inea se #nt.lne'te nu numai #n %reaca modern! 2=<==C, 'i #n limbile romanice 2sp( ni8a del ojo, port. menina do olho "ene( putina, putina de l=oco, lac. puparella, nap. nennella, lucan. signurella, lad. popa, rom. 0eti)! oc3iului, ci 'i #n basc! 2nini, ninika, #n arab! 2sab copil pupil!, #n araba din Maroc (nini, nunu, mimi0, n berber! 2mummu, #n %erman! 2.inderlein,/ #n slo"en! 2puncica, #n polon! 2panenka liter( domni'oar!, 'i #n alte limbi sla"e/ #n malae&! 2anak mata copil sau fiu al oc3iului, 'i #n alte limbi din Indone&ia/ #n sirian! (sin' kaga0, n sKa+ili (mKana Ka jicho,/ se #nt.lnea deja #n indiana "ec3e 'i #n e%ipteana "ec3e( 14. )m mai putea ad!u%a sute de e*emple( 0ar obiecti"ul nostru era s! indic!m doar locul creaiei metaforice #n acti"itatea lin%"istic! propriu$&is! care este totdeauna
11 ' . D. 7ertoldi, &l linguaggio umano, p. C2"315 '. Ba*liavini, &ntrodu1ione alla glottologia ediia a IL$a ;olo%nia DEFQ p. 182.

33

C5E)6I) ME7)8O5IC9 -N :IM;)<

acti"itate poetic! 'i deci creatoare 'i s! demonstr!m modul #n care ima%inaia uman! umple cu multiple semnificate metaforice continuurile fonice care sunt cu"intele considerate din punct de "edere fi&ic , modul capricios #n care #'i sc3imb! semnificatele c!ut.nd mereu ima%ini e*presi"e noi pentru a denumi ceea ce intuiia cunoa'te 'i distin%e 'i modul #n care se stabilesc de fiecare dat! relaii noi #ntre semnele moarte sau muribunde ale limbii, renovnd"o continuu, cre9nd' o n iecare moment pentru a o adapta unor intuiii noi( ;ucuria tristeea durerea 'i frica omului modul s!u de a considera lumea 'i atitudinea lui fa! de lume toate acestea se reflect! #n cu".nt #n actul de creaie lin%"istic!( Omul cunoa'te 'i #n acela'i timp %.nde'te 'i simte stabile'te analo%ii inedite #n intuiie 'i #n e*presie analo%ii care conin 'i manifest! modul s!u specific de a lua contact cu realitatea( Creaiile indi"iduale sunt imitate iar prin imitaie se difu&ea&! de"in tradiie patrimoniu de modele lin%"istice ale comunit!ii de"in con"enionale dar cel puin pe parcursul unui anumit timp conser"! amprenta unui indi"id creator care a reali&at actul re"elaiei iniiale( 0ifu&.ndu$se cu"intele se intersectea&! se #ntrep!trund intr! #n asociaii constante sau sporadice justificate sau nu din punct de "edere etimolo%ic obiecti"( 8iecare cu".nt are o istorie e*trem de comple*! care nu e linear! ci #n &i%&a% prin cadre #ncruci'!ri 'i impacte fonice 'i semantice cu alte cu"inte1 din chorda se ace cordilla 'i acela'i cu".nt %recesc dar care a p!truns #n latin! #n alt! epoc! %enerea&! cuerda, substituind pe lat. ,unis, iar cordilla se asocia&! din nou cu aceasta( Cu"inte de ori%ine diferit! se influenea&! reciproc 'i se asocia&! pentru a forma familii noi #n timp ce altele care constituie o familie se separ! pierd relaiile lor asociati"e 'i se #nstr!inea&! i&ol.ndu$se sau dob.ndind noi asociaii( Cu"inte deri"ate 'i descripti"e sau metaforice substituie alte cu"inte care au de"enit totalmente denominati"e 2care deja nu mai e"oc! nici o ima%ine nici o asociaie particular! adic! au pierdut

34

EU$E%I& '&(ERIU

e*presi"itatea, 'i la r.ndul lor de"in ine*presi"e "ul%are sau inadec"ate pentru a e*prima intuiiile inedite ale "orbitorilor fiind substituite prin creaii noi1 ima%i nea testa o substituie pe aceea de caput aceasta la r.ndul ei se transform! #n termen propriu 'i #ncepe s! cede&e #n faa unor ima%ini mai recente( 'uvintele sunt percepute ca iind nobile sau "ul%are #n funcie de "orbitorii care le utili&ea&! de asociaiile fonice 'i semnificati"e pe care le tre&esc #n funcie de situaiile #n care sunt folosite( :e*icul latin era #n mare parte rustic dar un latinism folosit ast!&i #n spaniol! este nobil pentru c! latina clasic! literar! s$a opus pe parcursul mai multor secole latinei vorbite, curente, a'a$numitelor @cuvinteA vul*are romanice. Lgregius era #n latin! la ori%ine un cu".nt cu emanaie de %rajd deoarece deri"a din gre turm! dar egregio #n spaniol! este un cu".nt cu nuan! aristocratic! fiindc! e un cultism 'i deja nu mai tre&e'te asociaii cu turma/ RO?KXDCH era #n %reac! o ima%ine popular! 3a&lie 'i f!r! pretenii deoarece semnifica urec3e de 'oarece dar miosota Anu$m!$uitaB #n spaniol! este de$a dreptul ele%ant! fiindc! nu mai are nimic de a face cu 'oarecii 'i #n plus are aparen! fonematic! e*otic!( Ca s! nu mai "orbim de cu"inte ca orqu5dea care #n mintea %recilor ar fi e"ocat probabil asociaii mai cur.nd indecente( Cu"intele se sc3imb! continuu nu numai din punct de "edere fonic ci 'i din punct de "edere semantic un cu".nt nu este niciodat! acela'i/ am spune mai cur.nd c! un cu".nt considerat #n dou! momente succesi"e ale continuit!ii folosirii sale nu este ni tout L ait un autre, ni tout L ait le mMme. #n iecare moment se manifest! ce"a care a e*istat deja 'i ce"a care n$a e*istat niciodat! #nainte1 o ino"aie #n forma cu".ntului #n folosirea sa #n sistemul s!u de asociaii( )ceast! sc3imbare continu! aceast! n!&uin! ne#ntrerupt! de creaie 'i de re$creaie #n care ca pe ni'te p.n&e ondulante cu mii de nuane sau ca pe suprafaa sc.nteietoare a m!rii #n b!taia soarelui #n nici un moment nu se poate fi*a un sistem static concret deoarece #n fiecare

35

C5E)6I) ME7)8O5IC9 -N :IM;)<

moment sistemul se fr.n%e pentru a se reconstitui 'i pentru a se fr.n%e din nou #n momentele imediat succesi"e aceast! sc3imbare continu! este tocmai ceea ce numim realitatea vie a limbajului. (Braducere din spaniol! de Eu%enia ;ojo%a,

1 9 : ;