Artrologia

-se ocupa cu studiul articulatiilor -articulaiile sunt constituite din totalitatea elementelor prin care oasele se unesc intre ele

Clasificarea articulatilor: -n raport cu functia, formaiunile de legtur i modul de dezvoltare se deosebesc 3 tipuri de articulatii: Fibroase Cartilaginoase Sinoviale

I. Articulaiile fibroase -oasele sunt strns unite intre ele prin esut fibros dens i anume membrane sau ligamente -nu permit micri sau permit micri foarte reduse -se difereniaz 3 tipuri de articulaii fibroase: 1) sindesmozele -n care suprafeele osoase articulare sunt unite prin esut fibros 2) suturile -se ntlnesc numai la oasele craniului -se difereniaz sutura dintata sutura scuamoasa/solzoasa sutura plana schindlieza

3) gonfoza/articulaia alveolei dentare -unete rdcina dintelui cu alveola dentara

II. Articulaiile cartilaginoase -legtura dintre oase se face prin cartilaj hialin sau fibrocartilaj -pericondrul se continua direct cu periostul -se desting 2 tipuri: sincondrozele- in care suprafetele articulare sunt unite prin cartilaj hialin foarte aderent la ele simfizele- la care tesutul de legatura este fibrocartilajul care de obicei are forma de disc

III. Articulatiile sinoviale -sunt articulatii complexe la nivelul carora se produc miscari multiple si variate -elemente componente:
Page 1 of 10

1. suprafetele articulare care pot fi sferice, eliptice, cilindrice sau plane 2. cartilajul articular care acopera suprafetele articulare si este un cartilaj hialin de culoare alba, stralucitoare 3. formatiunile ce asigura concordanta dintre suprafetele articulare sunt: labrul articular/cadrul articular/fibrocartilajul de marire fibrocartilajele intraarticulare reprezentate de discurile si meniscurile intraarticulare

4. mijloacele de unire care sunt: capsula articulara care este o formatiune constituita din2 straturi: extern-fibros si intern=membrana sinoviala ligamentele articulare care sunt dens fibroase care se insera pe oasele ce se articuleaza intre ele contribuind la mentinerea contactului dintre suprafetele articulare

-se deosebesc: ligamente capsulare situate in grosimea capsulei ligamente extracapsulare situate la exteriorul capsulei ligamente intracapsulare situate in interiorul cavitatii capsulei

Membrana sinoviala -constituie stratul profund al capsulei articulare -este o foita subtire, neteda si lucioasa care adera la suprafata interioara a stratului fibros al capsulei articulare -ea secreta un lichid galbui, vascos=sinovie cu rol important in biomecanica articulara

Clasificarea asrticulatiilor sinoviale -se face in functie de numarul oaselor ce le compun, forma suprafetelor articulare si numarul axelor articulare

A. Dupa numarul oselor se deosebesc Articulatii simple formate prin unirea a 2 oase Articulatii compuse care sunt formate prin unirea a mai multor oase

B. Dupa forma suprafetelor articulare: Articulatii plane Ginglimul/articulatia trohleana (glezna) Articulatiile trohoide (radio-ulnare) Articulatiile bicondiliene (genunchi) Articulatia in sa/imbucatura reciproca Articulatii elipsoidale/condiliene Articulatii sferoidale/cotilice/enartroze

C. Dupa numarul axelor de miscare se deosbesc

Page 2 of 10

Articulatii uniaxiale

-permit miscari opuse realizate intr-un singur plan Articulatii cu 2 axe/biaxiale

-perpendiculare una pe cealalta Articulatii cu 3 axe/triaxiale

-permit miscari in toate planurile spatiului

Articulatiile membrului superior -sunt reprezentate de: Articulatiile centurii pectorale/membrului superior Articulatiile membrului superior liber Articulatiile mainii

Articulatiile centrurii pectorale

I. Articulatia sternoclaviculara -suprafetele articulare acoperite cu cartilaj fibros sunt incizura claviculara de pe manubriu sternal fata articulara sternala a claviculei

-datorita formei si dimensiunii inegale a suprafetelor articulare intre ele se interpune un disc articular fibrocartilaginos biconcav -capsula articulara este stransa si se insera pe marginile fetelor articulare -ligamentele sunt: 1. Ligamentele sternoclaviculare anterior si posterior -se afla pe fata anterioara resp. posterioara a articulatiei intre extremitatea sternala a claviculei si manubriul sternal 2. Ligamentul costoclavicular -intre prima coasta si impresiunea cu acelasi nume de pe fata interioara a claviculei 3. Ligamentul interclavicular -situat pe partea superioara a articulatiei si incizura jugulara a sternului unind extremitatile sternale ale celor2 clavicule

Biomecanica -este o articulatie intermediara intre cea plana si cea in sa -functional se comporta ca o enartroza cu urmatoarele miscari: 1. ridicarea 50 grade si coborarea 5 grade a claviculei in jurul unui ax sagital 2. proiectia inainte si inapoi a claviculei 30 grade-30 grade care se face in jurul unui ax vertical 3. circumductia claviculei care rezulta din succesiunea miscarilor precedente. Clavicula descrie
Page 3 of 10

un con cu baza la extremitatea sternala a osului

II. Articulatia acromioclaviculara -suprafetele articulare acoperite cu cartilaj fibros, mai rar cartilaj hialin, sunt: fata articulara acromiala a claviculei fata articulara claviculara a acromionului

-in o treime din cazuri intre cele 2 suprafete se interpune un disc fibrocartilaginos -capsula articulara este stransa si se insera pe marginile suprafetelor articulare

Ligamente: 1. Ligamentul acromioclavicular -situat pe fata superioara a articulatiei 2. Ligamentul coracoclavicular -care este intins intre procesul coracoid si fata inferioara a extremitatii laterale a claviculei -este format din 2 parti: ligamentul trapezoid

-situat anterolateral -inserat pe linia trapezoida ligamentul conoid

-situat posteromedial -inserat pe tuberculul conoid al claviculei

Biomecanica -este o articulatie plana -actioneaza simultan cu articulatia sternoclaviculara -contribuie la efectuarea miscarilor centurii pectorale reprezentate prin miscari ale umarului si miscari ale scapulei Umarul

-executa miscari de proiectie inainte si inapoi si miscari de circumductie Scapula

-executa miscari de alunecare mediala, laterala, in sus si in jos -o miscare caracteristica a scapulei este cea de basculare a unghiului inferior -in miscarea de bascula axilara unghiul inferior se deplaseaza inainte indepartandu-se de coloana vertebrala concomitent unghiul lateral proiectandu-se in sus -in miscarea de bascula spinala deplasarile se petrec in sens invers -aceste miscari amplifica miscarile bratului

Page 4 of 10

Articulatiile membrului superior liber

I. Articulatia umarului -suprafetele articulare acoperite de cartilaj hialin sunt: capul humeral cavitatea genoida a scapulei ce cuprinde 1/3 din suprafata articulara a capului humerusului

-realizarea unei concordante mai bune intre fetele articulare se realizeaza printr-o formatiune fibrocartilaginoasa inelara situata la periferia cavitatii glenoidale=labrul/cadrul glenoidal

Capsula articulara -are forma unui manson -este laxa -permite o indepartare de 2 cm a suprafetelor articulare -se insera pe circumferinta cavitatii glenoidale si pe colul anatomic al humerusului coborand infero-medial pana la colul chirurgical al acestuia unde realizeaza un repliu sinovial -formata din: fibre longitudinale, superficiale fibre circulare, profunde cateva mici orificii prin care ies in spatiul periarticular prelungiri ale sinovialei

Ligamentele 1. Ligamentele glenohumerale -sunt ingrosieri ale capsulei situate pe fata anterioara a articulatiei avand aceleasi insertii ca si capsula articulara 2. Ligamentul coracohumeral -se afla deasupra articulatiei si se intinde de la procesul coracoid la tuberculul mare al humerusului 3. Ligamentul coracoacromial = ligament propriu al scapulei -contribuie la intarirea articulatiei umarului -este situat intre acromion si procesul coracoid formand o bolta fibroasa deasupra articulatiei

Sinoviala: -captuseste fata interna a capsulei -formeaza: a) Teaca sinoviala a tendonului capului lung al muschiului biceps brahial b) Bursele asociate articulatiei care sunt prelungiri ale sinovialei situate dedesuptul tendoanelor periarticulare
Page 5 of 10

Bursa subscapulara Bursa muschiului coracobrahial Bursa subtendinoasa a muschiului infraspinos Bursa subacromiala Bursa subdeltoidiana

-inflamatia acestora provoaca dureri ale umarului si limitarea miscarilor bratului=periartrita scapulo-humerala (PSH)

Biomecanica -este cea mai mobila enartroza a corpului -in ea bratul executa urmatoarele miscari: flexia sau proiectia anterioara de 90-100 in jurul unui ax transversal extensia sau proiectia anterioara de 35 abductia sau indepartarea bratului de trunchi pana la orizontala 90 adductia sau apropierea bratului de trunchi pana ce acesta atinge corpul

*dus in fata trunchiului, articulatia permite o marire a adductiei bratului cu 10 (incrucisarea bratelor) rotatia interna de 80 in jurul unui ax vertical rotatia externa de 50-60 circumductia care se realizeaza prin succesiunea miscarilor precedente, bratul descriind un con cu varful spre cavitatea glenoidala

-miscarile centurii pectorale amplifica miscarile bratului astfel flexia si abductia pot fi continuate pana la ridicarea bratului la verticala=elevatia -extensia creste pana la 50 iar rotatiile interna si externa ating 90

II. Articulatia cotului -care este o articulatie complexa formata din 3 articulatii: 1. Articulatia humeroulnara 2. Articulatia humeroradiala 3. Articulatia radio ulnara proximala -dpdv functional articulatia propriu-zisa a cotului este cea dintre humerus si oasele antebratului=articula humeroantebrahiala -articulatia radio ulnara proximala se descrie in cadrul articulatiilor dintre oasele antebratului

Suprafete articulare -acoperite de cartilaj hialin sunt: trohleea humerusului capitulul humeral incizura trohleara a ulnei corespunde trohleei humerale foseta capului radial ce corespunde capitulului humeral

Page 6 of 10

Capsula articulara -este laxa in special posterior -se insera: a. pe humerus: deasupra fosetelor radiala si coronoida pe marginile fosei olecranieie care sunt incluse in cavitatea articulara lateral si medial trece la baza epicondililor pe care ii lasa extracapsular

b. pe ulna: -se fixeaza pe marginii incizurii trohleare -varful olecranului si al procesului coronoid sunt incluse in cavitatea articulara c. pe radius: -se insera in jurul gatului acestuia

Ligamentele 1. Ligamentul colateral ulnar -iradiaza in forma de evantai de la epicondilul medial la marginea mediala a incizurii trohleare 2. Ligamentul colateral radial -pleaca de pe epicondilul lateral -cuprinde capul radusului ca o chinga -se fixeaza pe extremitatea superioara a ulnei si pe ligamentul inelar al radisului

Biomecanica -se comporta ca o trohleartroza/ginglim in care miscarile de flexie si extensie desfasurate in jurul unui ax transversal sunt imprimate de articulatia humero-ulnara -flexia ajunge la un unghi de 40, antebratul se deplaseaza usor medial pe brat. Este limitata de interpunerea partilor moi intre brat si antebrat si de patrunderea procesului coronoid in fosa coronoidiana -extensia se executa pana la 180, antebratul fiind dus inafara sau in lateral, continuarea miscarii este limitata de patrunderea olecranului in fosa olecraniana

III. Articulatiile radio ulnare -intre radius si ulna exista 2 articulatii: proximala distala

-si o sindesmoza ligamentara care impreuna alcatuiesc o entitate functionala legata de miscarile de pronatie si supinatie

Page 7 of 10

 Articulatia radio-ulnara proximala -suprafetele articulareacoperite de cartilaj hialin sunt: incizura radiala a ulnei circumferinta articulara a capului radial

Capsula articulara -este comuna cu cea a articulatiei cotului

Ligamente 1. Ligamentul inelar -are rolul de a mentine capul radial in incizura radiala a ulnei -pleaca de la capatul anterior al incizurii -inconjoara circumferinta articulara si se fixeaza la capatul posterior al acesteia -majoritatea fibrelor provin din ligamentul colateral radial 2. Ligamentul patrat -este o lama fiborasa patrulatera intinsa intre partea mediala a clului radiusului si marginea inferioara a incizurii radiale Articulatia radio ulnara distala -suprafetele articulare acoperite de cartilaj hialin sunt: incizura ulnara a radiusului circumferinta capului ulnei

-desi apartine articulatiei radio-carpiene la acest nivel se interpune un mic fibrocartilaj=ligamentul triunghiular care serveste la completarea suprafetei destinate receptarii circumferintei capului ulnei si la unirea extremitatilor inferioare ale celor 2 oase ale antebratului

Capsula articulara -se prinde de marginile fetelor articulare si se confunda cu capsula articulatiei radio carpiene -este intarita de fibre transversale=ligamentele radioulnare anterioare si posterioare

Sinoviala -trimite in spatiul dintre extemitatile inferioare ale celor 2 oase o prelungire saciforma

Sindesmoza radioulnara -care uneste diafizelor celor 2 oase si este fomata din: Membrana interosoasa

-completeaza spatiul dintre diafize fixandu-se pe marginile interosoase ale acestora

Page 8 of 10

-proximal se termina dedesubtul tuberozitatii radiusului -distal deasupra articulatiei radioulnare distale -fibrele sale au o dispozitie oblica, materializand forte trasmise de la ulna la radius Coarda oblica

-este o bandeleta fibroasa intinsa in partea superioara a spatiului interosos intre extremitatea superioara a radiusului si baza procesului coronoid al ulnei

Biomecania articulatiilor radioulnare -cele 2 articulatii radioulnare actioneaza simultan si sinergic avand caracterul unei articulatii trohoide in care osul mobil este radiusul. Acesta executa miscari de rotatie interna si externa care la nivelul antebratului si mainii devin miscari de pronatie si supinatie

Pronatia

-este miscarea in care palma priveste posterior iar policele este indreptat medial/inauntru

Supinatia

-este miscarea inversa in care palma priveste anterior iar policele spre inafara/lateral

-aceste miscari totalizeaza impreuna 140 (70-70) si pot fi amplificate pana la 300 prin miscarile de rotatie interna si externa a bratului

IV. Articulatia radiocapriana -suprafetele articulare acoperite de cartilaj hialin sunt: fata articulara carpiana a radisului fata inferioara a capului ulnei: este completata de fibrocartilajul articular al articulatiei radio ulnare distale=discul articular/ligamentul triunghiular care se continua si la acest nivel fiind interpus intre ulna si osul piramidal fetele superioare ale scafoidului si semilunarului

-fetele articulare ale antebratului alcatuiesc impreuna o cavitate articulara eliptica cu axul mare transversal in care se aseaza suprafata convexa a masivului carpian -fata articulara carpiana a radisului reprezinta 2/3 din suprafata articulara totala si vine in contact cu scafoidul si semilunarul

Capsula articulara -se fixeaza pe marginile fetelor articulare si este laxa posterior

Cavitatea sinoviala -comunica inconstant cu articulatia radioulnara distala

Page 9 of 10

Ligamente 1. Ligamentul radiocarpian ulnar -este puternic -pleaca de pe marginea anterioara a fetei articulare carpiene si procesul stiloid al radiusului si se distribuie sub forma de evantai oaselor carpiene 2. Ligamentul ulnocaprian palmar -este intins de la procesul stiloid al ulnei la piramidal si semilunar 3. Ligamentul colateral radial al carpului -se intinde intre varful procesului stiloid al radiusului si scafoid 4. Ligamentul colateral ulnar al carpului -pleaca de la procesul stiloid al ulnei la pirmidal 5. Ligamentul radio carpian dorsal -este asezat oblic pe fata posterioara a articulatiei intre radius si piramidal

Biomecanica -se comporta ca o articulatie elipsoidala cu 2 axe de miscare -40 Circumductia in jurul axei transversale se executa felxia si extensia in jurul axului anteroposterior se executa abductia si adductia

Flexia

-are amplitudinea de 60-90 Extensia

-amplitudine tot de 60-90 grade Abductia

-20-30 Adductia

-rezulta din succesiunea miscarilor precedente, mana descriind o elipsa

Page 10 of 10