Sunteți pe pagina 1din 85

Examenul neurologic in practica pediatrica

PERIOADELE COPILARIEI
Perioada intrauterina
Embrion: 0-12 sapt Fat: 13 sapt - pana la nastere

Prima copilarie: 0-3 ani A 2-a copilarie (varsta prescolara): 3-6 ani

A 3-a copilarie (varsta scolara): 6ani - pubertate

PRIMA COPILARIE !"#DI$I%I"&I Per' de nou-na(cut )*-2+ ,ile Per' de (ugar ).-.2 luni Per' de copil mic (au antepre(colar ).3 ani-

.' E/AME&"L &E"ROLO0IC LA &O" &1!C"2 3I !"0AR 2' E/AME&"L &E"ROLO0IC LA COPIL 3I ADOLE!CE&2

E/AME&"L &E"ROLO0IC LA &O" &1!C"2 3I !"0AR

Principii4reguli generale 1. stai, priveste i ascult 2. f din examinare o joac 3. las pentru final ce este neplcut
(Larsen P, Steensas S.,2 !"

Reguli ale e!volt"tii neuro#otorii


$e!voltarea controlului #otor se reali!ea!" %ntr-o secven&" anu#e: e la e'tre#itatea ce(alica
1. %nt)i %*i &ine capul
(e'presie a controlului asupra e'tre#it"&ii ce(alice)

2. apoi st" %n *e!ut 3. %n (inal #erge


(are control asupra #e#brelor in(erioare)

spre #e#brele in(erioare

DE%$OL2AREA MO2ORIE
+volutie ce(alo-cau ala si pro'i#o- istala:
- ,ontrolul capului: 0 -luni - ,ontrolul #ainilor: - 10 luni - ,ontrolul po!itiei se!an e: 6 10 luni - ,ontrolul #ersului: 12- 16 luni

!E AC5I%I2IO&EA%A PIER%A&D REFLE/ELE AR5AICE A&2ERIOARE

DIA0&O!2IC DE AFEC2ARE &E"ROLO0ICA


Anamne,a Examen clinic neurologic In6e(tigatii paraclinice

A&AM&E%A
.storicul a(ectiunii nn/sugarului/copilului 01,: #oli ale sistemului nervos pre$ente la al%i mem#ri ai familiei,
afec%iuni motenite (&enetice, etc", #oli sistemice &rave

023: - cum a decurs sarcina


' daca mama a pre$entat diverse patolo&ii pe parcursul sarcinii ' tipul nasterii, (n ' scorul )p&ar 022: patolo&ie pre', peri', postnatala

$e!voltarea psi4o#otorie pe etape e varsta $ate privin con i&iile e via&"

E/AME&"L CLI&IC
Examen clinic general Examen clinic neurologic

Examenul clinic neurologic la nou na(cut

.' Comportament
5ou n"scutul la ter#en pre!int" micri spontane, simetrice6 pare atent la #e iul %ncon7ur"tor6 reac%ionea$ la lumin *i la sunete puternice. ,aracterisic pentru aceast" v)rst" este c" reac%ionea$ la un stimul neplcut printr'un pl*ns nediferen%iat

2' Examinarea ner6ilor cranieni


8e e(ectuea!" prin observarea activit"&ii spontane a nou-n"scutului.
+n timpul pl*nsului i micrilor de mimic se aprecia$ simetria sau asimetria facial ceea ce ne ofer rela%ii despre nervul facial (VII". Fora i calitatea plnsului aduc informa%ii asupra nervilor cranieni glosofaringian (IX" i vag (X). ,ervii cranieni oculomotor comun (III), trohlear (IV) i ab ucens (VI) sunt evalua%i prin urmrirea micrilor oculare spontane i manevra vestibulo!ocular (reflexul oc-ilor de ppu". .estarea comportamenului la stimulare luminoas ofer informa%ii despre nervul optic (II) iar rspunsul la stimularea sonor asupra nervului vestibulo!cohlear (VIII)

3' Examinarea motilit78ii 9i tonu(ului


2o!i&ia nou n"scutului la ter#en %n decubit dor(al este ase#"n"toare po!i&iei (etale caracteri!at" prin flexia mem#relor i adduc%ia lor spre trunc-i 9n decubit 6entral6 nou n"scutul este capabil s" %*i /ntoarc capul de pe o parte pe alta *i poate men%ine capul ridicat pentru c*teva secunde

3' Examinarea motilit78ii 9i tonu(ului

Aprecierea tonu(ului mu(cular se reali!ea!"


prin i#pri#area unor #i*c"ri pasive iverselor seg#ente e #e#bre

.nspec&ia nn/sugarului culcat pe spate per#ite observarea tonusului (rspunsul la trac%iune i suspendarea vertical" .

Proba de trac8iune la nou-n7(cut

Po,i8ia normal7 a unui nou-n7(cut :n (u(pen(ie 6entral7

(0) evaluarea tonusului #uscular la nivelul #e#brelor superioare6 (:) evaluarea tonusului #uscular la nivelul #e#brelor in(erioare

Mane6ra calc;i-urec<e
- se efectuea$ cu nou nscutul
aflat /n decu#it dorsal0 ' se flectea$ coapsa copilului pe #a$in cu mem#rele inferioare aflate /n extensie /n axul trunc-iului ' +n mod normal un&-iul format /ntre mem#rele inferioare flectate i planul patului este de 1 '1 2

!emnul =ularului
- Pro#a se efectuea$ cu nou nscutul aflat /n po$i%ie semie$*nd sau /n decu#it dorsal0 ' 3xaminatorul sus%ine cu o m*n capul copilului i cu cealalt duce m*na nou nscutului maxim spre umrul opus.

"ormal m*na copilului nu tre#uie s depeasc umrul opus iar cotul s nu depeasc linia median a corpului

!u(pendarea 6ertical7
' plasarea m*inilor examina' torului su# cele ale nn, /n jurul toracelui acestuia i ae$area copilului cu plantele pe sol. Prin aceast manevr se va urmri4
po$i%ia capului0 tonusul muscular &eneral

3' Examinarea re=lexelor


Reguli generale
5deal este ca nou nscutul s fie linitit i cu capul situat pe linia me ian
(plasarea capului /n po$i%ie lateral poate accentua reflexele i tonusul pe acea parte"

Se incepe cu evaluarea refle#elor rotuliene (sunt cel


mai uor de o#%inut prin plasarea mem#rului inferior /ntr'un un&-i de 6 2la nivelul &enunc-iului"

Ab(en8a RO2 mult mai important7 ec)t pre!en&a e <iperre=lexie la nou n"scut6 put)n (i asociat" cu o boal" e neuron #otor peri(eric

Re=lexul cutanat plantar


extensia -alucelui cu rsfirarea celorlalte de&ete dupa stimulare, apare atorea$ mielini$rii incomplete a tracturilor cortico! spinale %n primul an e via .

&" (e 6a con=unda cu (emnul #abin(>i? care e(te un (emn patologic

Re=lexele cutanate abdominale ' pre$ente /nc din primele $ile dup natere
' au semnificaie re us deoarece din cau$a sistemului nervos imatur apare un rspuns &enerali$at de tresrire la declanarea lor

Re=lexele tran,itorii
7eflexele primitive sunt reflexe care apar /n anumite etape ale de$voltrii sistemului nervos i permit o apreciere a v*rstei de de$voltare #iolo&ic a copilului.

1. Re(le'ul ;oro (<=6) 2. Re(le'ul e supt (<=12) /(i'are pentru supt (<=3) /punctelor car inale (<=3) 3. Re(le'ul #ersului auto#at (<=2) -. Re(le'ele tonice ale g)tului (<=66 intensitate #a'i#" la 2 luni) >. Re(le'ul e spri7in *i e ep"*ire a obstacolului (<=-) 6. ?rasping pal#ar (<=-) @. ?rasping plantar(<=A) B. Re(le'ul ?alant (=6) A. Re(le'ul =an au (=6 =2-) 10.Re(le'ul para*utei (C=@- =B)

Re=lexul Moro
- pre$ent de la natere - 8ea mai eficient manevr de evaluare este cea /n care capul nn este lsat s cad #rusc /n m*na examinatorului cu aproximativ 9 &rade fa% de po$i%ia trunc-iului extins
7spunsul const /ntr'o micare de a#duc%ie i extensie a mem#relor, urmat de o adduc%ie mai lent, cu po$i%ionarea mem#relor /n forma literei :8.

- pre$en%a lui peste v*rsta de ; luni este patolo&ic


1ipotonia sau spasticitatea sever" reduc intensitatea re(le'ului. Re(le'ul este a(imetric %n parali!ii e ple' bra4ial6 4e#iplegia spastic"6 (ractura e 4u#erus sau clavicul"

&efle#ul e supt
- pre$ent de la natere

' se o#%ine prin atin&erea #u$elor sau a o#ra$ului, rspunsul const*nd din desc-iderea &urii i prin micri ritmice de supt.

2re!en&a acestui re(le' peste v)rsta e 6 luni este consi erat" patologic"

&efle#ele posturale sunt evaluate prin: .' reflexul de atitudine static 2. reflexul de pire< reflexul de mers automat 9. reflexul de cdere<al ascensorului.

.'

Re=lexul de atitudine (tatica


' pre$ent de la natere i ispare up vrsta e ' an ' Se declaea$ %in*nd n.n suspendat axilar cu fa%a dorsal a piciorului /n contact cu mar&inea unui plan de sprijin.

7spunsul const /n ridicarea piciorului i punerea lui pe planul de sprijin

2' Re=lexul de p79ire 4 re=lexul de mer( automat


' pre$ent de la natere i ispare %n luna a (!)!a e via. ' se o#%ine prin sus%inerea nn de axile i cu plantele /n contact cu un plan. ' 8ontactul cu planul de sprijin va determina executarea micrii e pire

3' Re=lexul de c7dere (au al a(cen(orului.


- nn este sus%inut vertical, sus%inut de trunc-i0 print'o deplasare #rusc /n jos, se produce %ntin erea braelor cu egetele rsfirate %n evantai. .re#uie urmrit simetria micrii

Re=lexul 0alant
- se declane$ ae$*nd su&arul /n po$i%ie de suspendare ventral, apoi se stimulea$ te&umentele la nivel paraverte#ral i se remarc o /ncur#are a trunc-iului i coapsei pe partea $onei de stimulare. 7eflexul diminu la v*rsta de 2 luni i dispare la 1 luni.

Re=lexele tonice cer6icale 9i labirintice e la natere, cu ma#im e rspuns la * luni, apoi iminu progresiv i ispar up ( luni.
' se o#%in prin culcarea su&arului pe spate cu umerii fixa%i, prin rotirea #rusc a capului /ntr'o parte, mem#rele de partea fe%ei se extind, iar cele de partea occiputului se flectea$. 7spunsul este mai intens la mem#rele superioare dec*t la cele inferioare. ' +ntefle#ia capului induce flexia mem#relor superioare i extensia mem#relor inferioare, iar retrofle#ia produce extensia mem#relor superioare i flexia &am#elor - pre$ente

Re=lexele tonice cer6icale 9i labirintice


- pre$ente de la natere, cu maxim de rspuns la 2 luni, apoi diminu pro&resiv i dispar dup ; luni. ' se o#%in prin culcarea su&arului pe spate cu umerii fixa%i, prin rotirea Per(i(ten8a po(turii pede toat" a iar cele #rusc a capului /ntr'o parte, mem#rele partea perioa fe%ei se extind, de partea occiputului se flectea$. 7spunsul este mai intens la@ mem#rele aplic"rii sti#ulului sau pe(te 6;r(ta de superioare dec*t la cele inferioare.

luni este un se#n precoce e isabilitate ' +ntefle#ia capului induce flexia mem#relor superioare i extensia #otorie. mem#relor inferioare, iar retrofle#ia produce extensia mem#relor
superioare i flexia &am#elor

Per(i(ten8a re=lexelor tonice cer6icale :mpiedic7 adoptarea po,i8iei 9e,;nd 9i a orto(ta8iunii'

Re=lexul de apucare )gra(p' +pare e la natere i ispare la ,!- luni (v*rst la care se de$volt pre-ensiunea" ' Plasarea de&etelor examinatorului sau a unui o#iect /n contact cu te&umentele palmare sau plantare determin flexie i reflex de a&%are cu de&etele. ' Se evitat atin&erea dosului palmei care declaea$ un reflex de desc-idere a m*inii

E/AME&"L CRA&I"L"I
=surarea perimetrului cranian denumit i circumferin%a occipito'frontal Palparea suturilor i fontanelelor (anterioar i posterioar" este o#li&atorie la nou nscut, ca i aprecierea tonusului i dimensiunilor acestora. La natere fontanela anterioar are dimensiuni de 2,!<!cm

DE%$OL2AREA MO2ORIE 0LO#ALA


(nou nascut la ter#en)
.' Decubit dor(al
tripla (le'ie a #e#brelor6 pu#nii stransi6 police in opo!itie capul inclinat pe o parte #iscari involuntare6 ar4aice globale intensi(icate e plans Re(le' e supt6 re(le' ;oro6 re(le' grasping plantar

2' Reactia la tractiune


cap balant6 la po!itia verticala ca e spre anterior6 uneori poate sa e'iste o re resare6 grasping pal#ar

3' !u(pendarea 6erticala


tripla (le'ie6 r. e spri7in6 re(le' #ers auto#at

A' !u(pendarea 6entrala


4ipotonie generali!ata

Decubit 6entral
tripla (le'ie6 capul po!itionat pe o parte6 pelvisul ri icat

Examenul neurologic la (ugar

Examinarea tonu(ului 9i motilit78ii


2o!i&ia sugarului %n repaus este i(erit" %n (unc&ie e v)rsta acestuia.
, luni:
%n ecubit ventral, su&arul se sprijin pe ante#ra%e i men%ine capul drept c*teva minute =*na su&arului este acum /ntr'o po$i%ie desc-is, el poate prinde un o#iect care /i este ae$at /n m*n %n e$ut su&arul nu are /nc un control #un al extremit%ii cefalice i po$iia coloanei vertebrale este rotun.it din cau$a -ipotoniei axiale fi$iolo&ice

Examinarea tonu(ului 9i motilit78ii )2@ luni ! In ecubit ventral su&arul /i %ntin e antebraele i se spi.in pe palme. +n acest po$i%ie copilul se poate mica /n jurul propriei axe ' Su&arul are control bun al capului i trunchiului i se proiectea$ /nainte pentru a ajun&e /n po$i%ie /n se$ut

2R+1+58.D5+0

Examinarea re=lexelor ). &/0 sunt vii din cau$a lipsei de milelini$are a cii piramidale0 &efle#ele cutanate ab ominale4 dup v*rsta de 2' 9 luni se locali$ea$. =odificrile lor au semnifica%ie patolo&ic. >eclanarea lor se face /n aceeiai manier ca i la copilul mare.

Examinarea re=lexelor )2Re=lexul Landau4


apare la v*rsta de ? luni i este considerat patolo&ic dac este pre$ent dup v*rsta de 2 ani. 8opilul este %inut /n po$i%ie ori$ontal, cu fa%a privind /n jos.
>ac se stimulea$a musculatura re&. dorsala se e#tin e capul, trunc-iul i mem#rele inferioare descriind un arc e cerc cu conve#itatea inferioar. >ac se flectea$ capul, se flectea$ i trunc-iul i mem#rele inferioare, reali$*nd un arc e cerc cu conve#itatea superioar .

7eflex este util /n detectarea -ipotoniei i -ipertoniei la su&ar

Examinarea re=lexelor )3Re=lexul para9utei


- apare la 1'6 luni de via%. ' La proiectarea copilului cu capul spre planul patului acesta va /ntinde m*inile pentru a se sprijini

Anomaliile care pot (ur6eni la examinarea re=lexelor - persistena refle#elor la sugarul #areE
- e#agerate la nou nascut - pre!en&a unui rspuns asimetric (asi#etria re(le'elor este %ntot eauna patologic"). - absente la nou nascut si sugarul #ic

E/AME&"L CRA&I"L"I
La & PC B 3A C 3D cm Perimetrul cranian =unile 1-3F6c#.(2c#/luna) =unile --6F3c#. =unile @-12F26>c#.
GotalF..?Dcm.

=a 1 an: 3>H116>F A@cm. 1-3 ani: 1c# / 6luni (1/12 in vite!a initiala) 3-> ani: 1c# / an (1/2- in vite!a initiala)
3or#ula :oI :

2,FGalia/2 H10

!uturile oa(elor craniului:


metopica ((rontala) coronara (frontoparietala" sagitala (interparietala"
lamb oi a (parieto'occipitala"
=ati#eJ6 ##.6 se palpea!a pana la 6-@ luni6 se inc4i #ult #ai tar!iu

!I2"A2II PA2OLO0ICE
Cranio(teno,ele (sinosto$area precoce a
suturilor"

8unt rare6 ar grave: microcefalie, retard neuropsi-ic, @58

unilaterala"

- trigonoce=alie (sinosto$a metopica" - turice=alie (sinosto$a coronara #ilateral" - plagioce=alie (sinosto$a coronara - (ca=oce=alie (sinosto$a sa&itala" - oxice=alie (sinosto$a coronara, sa&itala,

lamdoida"

Grigonoce(alie (sinosto$a metopica"

2urice=alie (sinosto$a coronara #ilateral"

!ca=oce=alie (sinosto!a sagitala)

DE%$OL2ARE &E"ROP!I5ICA). Gonusul #uscular este cre(cut in pri#ele 3 luni (4ipertonie) Re(le'ele osteoten inoase sunt 6ii pana la 2 ani Re(le'ul cutanat plantar: in exten(ie pana la 2ani1/2 ani Re(le'ul (con itionat) e clipire apare la 6-B sapta#ani Re(le'ele ar4aice (di(par la A-@ luni)
- =oro4 pre$ent la nastere, dispare la ? luni
' 7eflexul tonic cervical 'r. posturale

DE%$OL2ARE &E"ROP!I5ICA )2 2 luni: fixea$a privirea, ridica intermitent capul


$am#este intre 9'; saptamani emite sunete nearticulate primele tentative de a atin&e o#iectele reflex de a&atare(&raspin&" si de mers

DE%$OL2ARE &E"ROP!I5ICA )3 3 luni: sustine capul


urmareste cu privirea recunoaste o#ra$ul mamei, #i#eronul se joaca cu mainile &an&ureste, este atent la sunete

DE%$OL2ARE &E"ROP!I5ICA )A-

D luni: se intoarce de pe spate pe #urta


rade $&omotos (-o-ote" apuca nesi&ur o#iectele, cu am#ele maini se joaca cu o#iectele

DE%$OL2ARE &E"ROP!I5ICA )D @ luni: sta in se$ut nesprijinit


incepe sa pronunte cateva sila#e apucare palmara A foloseste intrea&a mana pentru a apuca un o#iect
6-7 LUNI

3 LUNI

DE%$OL2ARE &E"ROP!I5ICA )@+ luni: se ridica catarat la mar&inea patului E luni: mer&e de'a #usilea pronunta #isila#e pensa igitala A poate apuca o#iecte mici folosind de&etul mare si aratatorul
9-12 LUNI

timp in picioare, fara sprijin

.* luni: se ridica pentru putin ..-.2 luni: primele incercari de


mers

Mer(ul
E luni se ri ica singur in picioare si (ace pasi laterali in pat .. luni #erge tinut e 2 #aini .2 luni #erge tinut e o #ana .3-.D luni #erge si alearga nesigur

PERCEP2II
$EDEREA
=a 1 luni (i'ea!a =a 2 luni: ur#areste obiectele ori!ontal si vertical =a 3 luni: ur#areste obiectele circular

A"%"L
C 2 sapta#ani

!l

Bl

6l< 12l

OF2ALMIC
$e la nastere6 (oarte intens

I&2ELE0EREA 0E&ERALA? FOC"L


1 = !a#beste (ara incarcatura e#otionala 2 = (C 6 sapta#ani) - !a#betul social 3- - = ra e in 4o4ote @ = recunoaste #i#ica vesela / trista B = tea#a e a nu (i lasat singur B-10= arunca 7ucaria si se uita upa ea6 intelege cuvantul 5D6 se 7oacu cucu-bau A = intoarce capul can este strigat pe nu#e

LIM#AF"L
9 luni4 &an&ureste ?'! luni4 imita vocalele interlocutorului, tace
cand interlocutorul vocali$ea$a0

;C1 luni4 lalali$ea$a 11'12 luni4 poate sa arate, la cerere un o#iect

A#ILI2A2I DE A"2O!ER$IRE
6 luni: poate sa #anince un biscuit6 poate sa bea
in cana

10-11 luni: a7uta la i#bracat

E/AME&"L &E"ROLO0IC LA COPIL 3I ADOLE!CE&2

'. *. ,. -. 3. (. ). 5.

+titu ini particulare 1emne meningeale /rtostaiune 2ersul 2otilitatea activ i fora segmentar 4valuarea tonusului muscular 2icrile involuntare &efle#ele patologice

.'Atitudini particulare
ini particulare caracteri!ate prin po!i&ii anor#ale ale corpului %n %ntregi#e6 ale #e#brelor sau a unor seg#ente e #e#bru.

=e!area anu#itor structuri nervoase: atitu

2o!i&ia %n 6coco e puc7 apare la copiii cu sin ro# #eningean

Parali$ia nervului radial determin aspectul de 6mn %n gt e leb 7. (se o#serva cand se ridica ante#ra%ul, datorit parali$iei extensorilor, m*na va
cdea /n flexie pe ante#ra% "

Parali$ia complet de plex #ra-ial determin aspectul de mem#ru 6%n limb e clopot7

:mersul

%n foarfec7, la fiecare pas, /ncalec &enunc-ii unul peste cellalt (parapare$a spastica"

5n torticolisul spasmodic capul este flectat lateral, cu brbia ri icat i rotat e partea opus8 capul flectat anterior se numete anterocolis i posterior, retrocolis

2' !emnele meningeale

!emnul Gernig
Re!isten&" la e'tensia piciorului esi genunc4iul este (lectat

!emnul #rud,in(>i
3le'ia sol ului si a genunc4ilor ca r"spuns la (le'ia g)tului

3'Orto(tatiune
+'a#inarea se e(ectuea!" invit)n copilul s" stea %n picioare cu plantele alipite

Proba Romberg: pacientul st /n ortosta%iune cu plantele


alipite i oc-ii /nc-ii.

- po!itiv" la tabetici (imediat dup /nc-iderea oc-ilor,


apare o deviere a corpului cu modificarea ortosta%iunii".

evierea corpului se (ace lent6 cu ti#p e laten&" e 10-1> secun e6 cu c" ere e partea vestibulului le!at. le!at
mentine ec-ili#rul cu oc-ii /nc-isi astfel /nc*t nu vom fi /n stare sa trecem de prima etapa a pro#ei 7om#er& si nici un pacient cu ataxie cere#eloasa nu va putea fi descris ca av*nd pro#a 7om#er& po$itiva.

- +n le$iunile vesti#ulare periferice

- Pacientii cu ataxie cere#eloasa vor fi incapa#ili de a'si

A Mer(ul
8e e'a#inea!a #o ul %n care copilul #erge:
- mrimea #a$ei de sus%inere si a pasului
' modul /n care piciorul se desprinde de pe sol i cum pete pe sol ' amplitudinea micrilor de flexie i extensie ale mem#relor inferioare /n timpul mersului ' /ntoarcerea din mers

D' Motilitatea acti67 9i =or8a (egmentar7


+'a#inarea #otilit"&ii active %ncepe invit)n copilul s" e'ecute iverse #i*c"ri active care %#plic" progresiv toate regiunile corpului. corpului
2entru evi en&ierea unor e(icite #otorii (ruste se pot e(ectua probe:
9roba :arre copilul st /n decu#it ventral, cu &am#ele flectate la 6 2pe coapse. >up un timp de laten% se o#esrv o oscila%ie a &am#ei de partea paretic, paretic urmat de cderea ei pe planul patului 9roba 2inga$$ini4 copilul st /n decu#it dorsal, cu mem#rele inferioare deprtate unul de cellalt i cu coapsele flectate la 6 2 fa% de a#domen, respectiv &am#ele flectate la 6 2 pe coapse. La pacien%ii cu deficit motor, mem#rul pelvin paretic cade primul 9roba braelor %ntinse4 copilul aflat /n ortosta%iune sau /n decu#it dorsal este invitat s /ntind #ra%ele. >e partea paretic mem#rul superior va cdea.

@' E6aluarea tonu(ului mu(cular


3xamenul tonusului muscular tre#uie s se efectue$e la un copil tra$, linitit, care pre$int un &rad oarecare de motilitate spontan.

Examenul tonu(ului mu(cular cuprinde


tonusul e repaus tonusul postural tonusul e aciune

E$AL"AREA 2O&"!"L"I M"!C"LAR

2' 2onu(ul po(tural


;ercetarea refle#elor e posutr

3' 2onu(ul de ac8iune


#i*c"rilor voluntare.

se observ" %n ti#pul

2"L#"R1RILE 2O&"!"L"I M"!C"LAR


.ul#urrile tonusului muscular sunt repre$entate de hipertonia muscular i de hipotonia muscular.
<ipertonia muscular apare su# form de4 ' spasticitate (-ipertonie piramidal"0
' ' ri&iditate (-ipertonie extrapiramidal"0 ri&iditate de decere#rare

<ipotonia muscular se caracteri$ea$ prin flaciditatea maselor musculare i re$isten% minim la mo#ili$area pasiv.

H' Mi9c7ri in6oluntare


8unt contrac&ii #usculare care survin spontan *i in epen ent e voin&a bolnavului. 8e pre!int" clinic sub aspecte variate:

- mioclonii
' fascicula%ii ' tremor ' ticuri ' micri coreiforme, ateto$ice

+'Re=lexele patologice
Re=lexul (au (emnul #abin(>i4
se stimulea$ planta pe mar&inea extern dinspre clc*i spre de&ete iar rspunsul const /n extensia plantar lent, tonic, a -alucelui, precum i apari%ia D<' a semnului evantaiului, evantaiului adic separarea celor ? de&ete. Semnul Ea#insFi apare /n le$iuni corticale, me ulare prin insuficien%a func%ional a tractului piramidal

Se poate evidentia4 ' semnul Gppen-eim4 se o#%ine prin apsarea i frecarea suprafe%ei mediale a ti#iei de sus /n jos /ntre

policele i

indexul examinatorului0 -semnul (ordon4 const /n compresiunea musculaturii posterioare a &am#ei0 -semnul Sc-affer const /n ciupirea tendonului )c-ille0 ' semnul 8-addocF const /n stimulare cutanat, /n semicerc, cu un o#iect ascu%it, a re&iunii maleolare externe

0lte re(le'e patologice care apar %n le!iuni pira#i ale

Clonu(ul rotulian se declanea$ astfel4 examinatorul


fixea$ &enunc-iul cu o m*n, iar cu cealalt fixea$ rotula /ntre index i police deplas*nd'o #rusc /n jos, moment /n care se constat deplasarea ritmic /n sus i /n jos a rotulei.

Clonu(ul plantar se declanea$ prin efectuarea unei


micri rapide de flexie dorsal a la#ei piciorului, moment /n care se constat micari ritmice de flexie i extensie ale piciorului

2IP"RI DE DE%$OL2ARE A&ORMALA


Gulburari ale e!voltarii legate e ano#alii e perceptie (va!6 au!) .ntar!iere globala a e!voltarii ( #otor si psi4ic) Gulburari oar a e!voltarii psi4ice
5natentie .ul#urare de spectru autist

Gulburare oar a e!voltarii #otorii sau #otorii #ai #ult ecat psi4ica
copii cu parali$ie cere#rala copii cu #oli neuromusculare copii cu -iperlaxitate li&amentara

,K;2KRG0;+5G ;KGKR 20GK=K?.,


,u fixea$a, nu urmareste cu privirea la 2 luni0 ,u $am#este la 2 luni, nu rade in -o-ote la ? luni0 5&norarea scutecului ase$at pe fata dupa ! luni, sau utili$area preferentiala a unei sin&ure maini0 )puca o#iectele cu o sin&ura mana sau nu la apuca de loc la ; luni 7eflexul parsutei asimetric la B'1 luni0 ,u se intoarce de pe #urta pe spate sau de pe spate pe #urta la ; luni0 ,u sta in se$ut sin&ur la B luni0 Lipsa mersului independent la 1;'11 luni

COMPOR2AME&2 P!I5IC A&ORMAL


,u fixea$a cu privirea, nu urmareste la 2 luni0 ,u $am#este la 2 luni0 ,u rade in -o-ote la ? luni0 ,u intoarce capul la stri&area numelui la 6'1 luni0 ,u imita activitatile, nu potriveste formele la 11'2? luni0 ,u intele&e comen$ile, nu arata se&mentele corpului, nu recunoaste animalele pana la 11'2? luni0 ,u spune cuvinte #isila#ice pana la 11 luni0 nu asocia$a cuvinte pana la 2? luni.

III !emne ce arata o intar,iere in de,6oltare C Pre(colar


5u se poate autoingri7i: spalat pe maini, im#racat, mers la toaleta 5u sociali!ea!a 5u se poate 7uca cu alti copii 5u poate ur#a in icatiile in ti#pul unui e'a#en +valuarea per(or#antelor e catre o e ucatoare gra inita e

III !emne ce arata o intar,iere in de,6oltarea neurop(i<ica la !colar


+lev slab la invatatura =ipsa prietenilor .!olare sociala ,o#porta#ent agresiv: se #ate, este a&resiv<de$interesat, c-inuie animalele

V+ 2=>0=241; ?

S-ar putea să vă placă și