Grupul Scolar Mihai Viteazu, Vulcan

ADN-UL SPIRALA VIETII

Prof. Necula Bianca-Eliza

CUPRINS
Structura

primara a acizilor nucleici Structura secundara a ADN Fenomenul de denaturare renaturare! "i#rizii moleculari $ipuri de ADN Replicarea ADN %i#lio&ra'ie

S$RUC$URA PRIMARA A ACI(I)*R NUC)+ICI

Acizii nucleici sunt substante polimere, macromoleculare, alcatuite din unitati structurale care se repeta, numite nucleotide O nucleotida este alcatuita dintr-o molecula de baza azotata (B.A) purinica sau pirimidinica, o molecula de glucid (pentoza), si o molecula de radical acid fosforic.

Compozitia c imica a acizilor nucleici Compus chimic Baze azotate a, Purinice #, Pirimidinice Pentoza Aci! fo"foric Adeninia, Guanina Citozina, $imina -./Dezo0iri#oza Radical Adeninia, Guanina Citozina, Uracil Ri#oza Radical ADN ARN

Nucleotida este alcatuita dintr-o molecula de B.A si o molecula de pentoza. Principalele tipuri de baze azotate purinice din molecula de acizi nucleici sunt adenina (A) si guanina (G), iar dintre bazele azotate pirimidinice sunt citozina (C) si uracilul (U) la ARN si citozina (C) si timina (T) la ADN.

Pentoza din ADN este 2 -Dezo!iriboza, obtinuta prin eliminarea unui atom de o!igen din pozitia "2 . #n molecula de pentoza, atomii de carbon se noteaza cu specificarea prim, respecti$ de la "% la "& . Deoarece in fiecare tip de acid nucleic e!ista ' tipuri de B.A rezulta ca fiecare tip de acid nucleic contine ' tipuri de nucleotide. (a ni$elul bazelor azotate purinice sau pirimidinice este prezent fenomenul de izomerie de pozitie ) tautomerie. B.A purinice prezinta un atom de *idrogen la N+, iar B.A pirimidinice prezinta un atom de *idrogen la N,. Aceasta pozitie fa$orizeaza formarea nucleotidei. #n cazul unei B.A pirimidinice, formarea unei nucleotide are loc prin legarea la atomul N, al bazei- pentru o B.A purinica, formarea nucleotidei are loc prin legarea atomului "% al pentozei la atomul N+ al bazei cu eliminarea unei molecule de apa. Nucleotida se obtine prin atasarea radicalului fosfat la atomul "& al pentozei sau la atomul ", al pentozei cu eliminarea unei molecula de apa.

(egatura dintre doua nucleotide se realizeaza ci a.utorul grupului fosfat care uneste moleculele de pentoza a doua nucleotide alaturate in pozitiile "& -", sau ", -"& . Astfel daca radicalul fosfat este legat de propria pentoza in pozitia "& , se leaga de atomul ", al nucleotidului $ecin, iar daca este legat la atomul ", al pentozei proprii, se leaga la atomul "& al pentozei alaturate, cu eliminarea unei molecule de apa. /e obtin astfel catene macromoleculare. Acizii nucleici sun polimeri de nucleotide, a$and greutate moleculara de %0000 daltoni.

S$RUC$URA S+CUNDARA A ADN

ADN-ul a fost descoperit in anul %1+2, in nucleii celulelor albe din sange. 3unctia lui era necunoscuta. Acest compus denumit acid nucleic, a fost izolat din nucleii diferitelor tipuri de celule. Analizele c*imice, efectuate in anul %+%0 au identificat doua clase de acizi nucleici4 ADN si A5N. #n anul %+2', studiile microscopice si utilizarea colorantilor specifici pentru ADN si proteine au demonstrat ca amandoua substantele se gasesc in cromozomi. /tructura secundara a ADN a fost stabilita in anul %+&, de catre 6. D. 7atson, 3. 8. ". "ric9 si :. 8. 3. 7il9ins si corespunde tipului B de ADN, prezent in regiunile de eucromatina, cu geneacti$e metabolic. "onform acestui model, molecula de ADN este alcatuita din doua catene macromoleculare, antiparalele, cu directie diferita de inaintare, rasucite in .urul unui a! comun a$and forma unei scari in spirala.

"ele doua balustrade ale scarii sunt reprezentate printr-un sc*elet glucido-fosforic, treptele scarii fiind reprezentate prin bazele azotate intre care se stabilesc punti de *idrogen de tipul A;<, respecti$ =>". Prin asezarea in interior a bazelor azotate, acestea sunt prote.ate la actiunea diferitilor factori de mediu, asigurandu-se stabilitatea moleculei si implicit a informatiei genetice, conferita de ordinea nucleotidelor dintr-o catena.

Datorita faptului ca pot e!ista numai patru tipuri de legaturi de *idrogen, A;<, =>", respecti$ <;A, ">=, se asigura reproducerea cu mare fidelitate a informatiei genetice in urma procesului de replicare. Pasul elicei este de ,' ?. Deoarece la un pas al elicei se afla %0 perec*i de nucleotide, distanta dintre doua perec*i alaturate de nucleotide este de ,,' ?. Diametrul elicei la modelul B al ADN, este de %+ ? fata de 20 ? stabilita initial. Dublul *eli! prezinta rasucire spre dreapta, fiind usor asimetric, a$and doua scobituri4 mare si mica. Acestea reprezinta locurile unde actioneaza factorii mutageni.

F+N*M+NU) D+ D+NA$URAR+/ R+NA$URAR+! "I%RI(II M*)+CU)ARI

Prin incalzirea unei solutii de ADN la o temperatura de 1&-+& o" sau prin mentinerea la o concentratie mare de saruri, legaturile de *idrogen dintre cele doua catene complementare se pot rupe. Procesul este numit denaturare, rezultand ADN-denaturat. Renaturarea reprezinta capacitatea catenelor complementare de a reface dublul *eli!. Procesul are loc printr-o racire treptata, lenta, care permite refacerea puntilor de *idrogen si reasocierea catenelor rezultand ADN-renaturat. Temperatura de denaturare difera de la o specie la alta, fiinde dependenta de procentul de legaturi triple de *idrogen, fiind proportionala cu procentul acestora in molecula de ADN.

Procesul de renaturare se produce in doua etape! In prima etapa, catena de ADN din solutie se imperecheaza cu alta catena, la intamplare, 'ormandu/se scurte re&iuni #icatenare! In etapa urmatoare re&iunea de #aze imperecheate se e0tinde de/a lun&ul moleculei, intrea&a molecula de1enind #icatenara! Hibridizarea implica re'acerea du#lului heli0, pornind de la catene de ADN de ori&ine di'erita, sau de la o catena de ADN si o catena de ARN! "i#ridizarea se poate realiza pe doua cai2 hibridizare lichida si hibridizare de filtru! Hibridizarea lichida se 'ace atunci cand doua preparate de ADN monocatenar sunt amestecate in solutie! Procesul de hi#ridizare poate 'i sta#ilit prin determinarea schim#arilor in densitatea optica sau cu a3utorul unor izotopi radioacti1i, prin determinarea cantitatii de ADN care contine izotopi radioacti1i

Hibridizarea de filtru se utilizeaza pentru a sta#ili daca una din catenele ori&inale de ADN, hi#ridizeaza cu alte sec1ente! Pentru aceasta dupa denaturarea ADN, are loc imo#ilizarea unei catene pe un 'iltru de nitroceluloza! Apoi, o alta catena de ADN, marcata cu izotopi radioacti1i, este a#sor#ita pe 'iltru! Aceasta 1a ramane pe 'iltru numai daca 1a 'orma le&aturi de hidro&en cu prima catena! "i#ridizarea are loc prin sec1ente complementare, 'ormandu/se duple0uri imper'ecte, care sunt intrerupte in re&iunile unde nu e0ista corespondenta de #aze azotate! Pe #aza acestor proprietati ale moleculei de ADN, se pot sta#ili relatiile 'ilo&enetice dintre specii, precum si modalitatile utilizate in tehnolo&ia ADN/ recom#inat! Ast'el s/a sta#ilit ca procentul de ADN comun dintre di'erite specii este dependent de distanta separarii 'ilo&enetice dintre specii2 omul are in comun cu cimpanzeul 456 din ADN, cu soarecele -56, iar cu

$IPURI D+ ADN

Forma clasica de ADN descrisa de 7atson, Cric8 si 7il8ins, reprezinta tipul % de ADN! In alte conditii, duple0ul de ADN se poate &asi su# alte 'orme structurale!
Caracteri"ticile moleculare ale !iferitelor tipuri !e ADN Tipul !e ADN Perec i !e #aze$ pa" elice 99 9> @,;; 9Rotatia pe perec i #aze : ;<,4 : ;<,> : ;?,= / ;>,> Cre"terea %erticala pe perec i #aze &'( -,5= ;,;? ;,;5,49 Diametrul moleculei &'( -; 9@ 9@ 9?

A % C (

: A rotatie stan&aB / A rotatie dreapta

Tipul A este 'oarte apropiat de con'ormatia re&iunilor du#lu catenate din molecula de ADN, unde prezenta &rupului hidro0il/2 impiedica adoptarea 'ormei %! Duple0urile hi#ride ADN/ARN apartin structural 'ormei A! Tipul B reprezinta structura &enerala a macromoleculei de ADN in celulele acti1e meta#olic! Aceasta 'orma prezinta o sco#itura principala mare si o sco#itura mica! Di'erentele dintre #aze sunt de o#icei usor de e1identiat in sco#itura principala, care reprezinta locul principal de contact pentru proteine care lea&a speci'ic sec1entele de ADN! Tipul ), sin&urul cu rasucire la stan&a, este in contrast cu 'orma clasica, respecti1 tipul %! +ste o 'orma compacta a1and cele mai multe perechi de #aze pe rotatie! Numele este dat de 'orma in zi&/ za& a catenei 'os'o/&lucidice! +ste intalnit la polimerii care au sec1entele de #aze purinice si pirmidinice alterate!

ADN (

ADN

ADN

R+P)ICAR+A ADN

Procesul de replicare al ADN reprezinta 'unctia autocatalitica a materialului &enetic care are loc in timpul 'azei S a ciclului celular mitotic! 7atson si Cric8 au emis ipoteza replicarii ADN dupa mo!elul "emicon"er%ati%. Initial are loc ruperea puntilor de hidro&en rezultand ADN monocatenar! Ulterior 'iecare catena ori&inala ser1este ca matrita pentru sinteza unei catene noi! Vor rezulta doua molecule noi, 'iecare a1and cate o catena 1eche si una nou sintetizata! Datorita puntilor de hidro&en complementare de tipul AA$, GCC si in1ers, sec1enta nucleotidelor din cele doua molecule rezultate este identica cu sec1enta de nucleotide din molecula ori&inala! Ast'el cele doua molecule, respecti1 cele doua 'iice, 1or a1ea aceeasi #aza ereditara! Replicarea ADN incepe de la punctul de ori&ine al repliconului! Aceasta constituie o re&iune in care are loc o trecere de la duple0ul parental la noile duple0uri 'iice replicate!

%I%)I*GRAFI+
Colectia "ipocrate -5 Mihai Cruce, %iolo&ie celulara si moleculara Mihaela Corneanu, Genetica Manual %iolo&ie, clasa DII/a