Sunteți pe pagina 1din 296
Antoine Compagnon Antimodernii De la Joseph de Maistre a Roland Barthes “Traducere din limba fancez de Irina Mavrodin si Adina Dinitoiu Prefata de Mircea Martin ART ott C63 Cole Cini cardinal” este coordonatt de Micea Matin. Redactr sl thnoredactor: Mines CCorector Alex Mina Pun Design coports HighContasto DiP cope: Alina Aditdlies Descrirea CIP a Bibloteii Nationale a Romdnieh ‘COMPAGNON, ANTOINE Antimoderni. De a Joseph de Maistre a Roland Barthes / Anise CCompagnon: ra: bane Mavrodin, Adina Dini pet: Mires Matin ~Bucuey Art 2008, des Bibloge. IBONU7BS75.124-187- _ Mavrodin aa a ints Adnatad) | BBUDTEER DETENT Marin ies eret) | "PETRE DULEU aziass19 91381 Apa acste cht fos spent de ‘European Cultural Foundation de Fund for Cental & Fast European Book Projects, Amsterdam Antoine Compagnon {es Antiosres De fsph de Mate Roland Bares © fins Gallina 2005, (© GHorUL Ebon ART, 2008, pete preenta edie O initiativa restauratoare necesara Antoine Compagmon mu ets sg defines, inc din prima pigin a cirirsle, un concept propriu de antinader gi sb de- iiteze de acepfiledeprecatve, majortar impart, ale t= ‘enh Font adi ats sun neg in, ‘nite moder nc SOU den, a ERTS ‘ia lor” (p. 1). Deci nu conservator, reatonari rettograz “GE Toate clurile ints in aceasts categorie Upologit $store, rei dezamgii st nemultumiti de epoca lor, Calitatea de ant se ni nfl eames ‘aivalenf fa dea, nto stare Taumsen ANN PUUSY Span © adevaraiimoderni sunt cei rezervat i rt fata de moder- rite, nu cei ceader’ la a neconditinat. Antoine Compagnon ‘firma cit se poate de dar: [| antimodeenitautentic mar ali decit modern, adevSratit modern, ce caren se mai lad Ingelti,care ui mai fse mari zi cu privie la modemitte” ‘Alevaraitantimoderni nu doar se intnesc cu adevéraii mo ern, i chiar se confund [J sunt aceiagl ~ aca, vizuf ddintr-un alt unghi sau ce mai bn dine e Ma intreb, totus, dacs unghiul nostra de vedere este acela care difer gi decide tn asemenea cain cea ce ma privet, ‘rd cl unghiul in care uni sau afi vi lumea diferas decide mai exact, accentul pus de ei in favoarea sain defavoarea rmodernititi, Ipoteza de lycra a lui Antoine Compagnon este ala: pundnd accentulpe ,antimaderitates antimodernloe, sper st scot Ia iveala,adevarata st durabila lor modeilale”- ‘Adevaras i dursbils? Durabls, da, insur in are aestares tiastii (de eatre noi, ne face si credem c8 nea fost transis din trecut, din epoca in care -a manifesta, Dar -2 manifesta, 6 Andina Dea ope aise Rolo Barber care aeast8porii, a fost ea adevarat#? Nu curva e vorba ai deo proce» noases? Nu cura no le atebuim unora dintre [predccesor nop luciitten pe care am cipigat-o din exper ‘ena itorich gt ~ cel pn pari ~ tried a modernist din “sspicunea noasta postmodlemfaS de modernism”, pe care ‘S evock Antoine Compagnon insugi? Nu e delo sigur €8 coca ‘ean pare aun punct de vedere cu adevatantimodern (st ‘modem a fost si aturc, in epoca respectiva,cind o asemenea ‘ptiune contac acevsrat "Evident, aga cum l concepe Cempagnen,antimadernl mare nimie dea face nicl cu entuiasml progress nil cu nostalg tradifionalst, Nu espingee nets a modmitii cl neincredere in realize, rezistonfs Ia presale ot. Reperdl, modell n- vorat este Baudelaic, cel care interorzea28 moderntate pn in'as modem clase, in maniera lui Bavdelaie sau Flaubert, Barthes Aeciara, in 1971 c8 dorea si se siteze in arienpanda avangardel”, precizind pe data sensul acestl formar echivoce: af din vangarda inscarnnd a gti ce anume a musty af din ariergarda {nseamna a iubi ine8 ace ceva"””. Nu poate fi mat bine definit antimodecrl deci ca find un modem prins in migcatea storie, dar ineapabil si renunge a teecut. Divina sarpria”,cuma nut Charles Maurras venirea la putere a maresalulyi Pétain fra o lovitura de stat i fark contarevelutia spontank” care a urmat, va fi facut improbabil jocul antimadern ~jocul cu focul ~ dar ‘numai pentru un timp, ns pena totdestina, Cit ati-ne din noe pringiin el Despre ce gi despre cine va fi vorba? Nu despre tof antimo- deri, despre ansambll reprezentantilor trades antimoderne din secolele XDX 0, finde sunt extem de mull Feginumele ‘care Incep cu tera Bs cu P-Péguy, Proust Paulhan = reprezints ‘obund parte din literatura francezs. $i mai este cs adevrat rnecesa si revenim in detaliu asupra cazurilor da foarte cunce- cute ale Iu! Baudelaire, Flaubert sau fratlor Goncourt Intro prims parte, vor fi explorate, inceplind cu Joseph de Maistre, Chateaubriand, Baudelaire, cu primi fondatori a anti ‘moderismuluciteva dei puternice citeva constante de ordin "Chater, Mains ate ml Jan Claude Berchet Clas ‘gues Gamer Fas, 1969-198 TL Le fee de Posh, col" La Posh {aque » Paris, 205 20002 ol kh vo Up Roland Barthes, «Réponses» (Rasps). in Eure compte Ese Mar, Sul Pai, 2002 Sol ai wl lp. 1038, Intacee Mir tn iterate 19 tematic gi citeva locuri comune ale acestuicurent din adncul smoderitii.® ‘Apai,int-a doua parte citiva mari antimoderni mai nog din sacolole XIX gi XX vor face obiectul unor monografi: Lacor- ‘aire, Léon Bloy, Péguy’, Albert Taibauet, lien Benda Julien (Gracg ba chars Roland Barthes, de vremece filonul antimodern poate urmarit pn la noi, Fscare va fi suprins int-un portret fe grup: Lacordaire, lings Lamennais gi Montalembert, fn fata Jui Chateaubriand sal De Maistre; Bly, inte Renan si Bernard Lazare inte James Darmesteter gi Anatole Leroy-Beaulieu Peguy, {ncercl lui Georges Sorel sal ui Bergson, urmai de Maritain gi de Benda; Benda si Tribaudet in mijlocl grupului de la Nowrelle Reoue Franguse (Nowa Revisit France) in raport cu Gide, Jacques Riviere, Jen Paulhan; Gracq, lntre André Breton si Maurice Blan ‘hot sau Jules Monnerot Roland Barthes, in sirit tot in contra punct cu Paulhan gi in pozitie mai rtrasd fa de Tel Quel. Aste eva ling cercul antimodernilor. “Toate acestea nine pot faces ultim ck nu exist modern fs antimoder sat ck antimodernl in modem este inst cern bert Tocquevie insist, a inceputul cari sale Vektul Rei ¢ Revlufia, supra faptului cd avea un gust ,intempestv pente Tibertate", adstgand cise diet asigurde cA iment nur ‘tea capul cu ea in Franta””. ‘Antimodernil sunt niste modern in ibertte (Cae Cin Pandas modern), Eston dy Se Pass, 1988 less de Taseville, Anson Rg e Roun (1856 0 Fra seise Meloni}, amination, col» GP Far 1985.53. Partea I Ideile | O serie de teme caracterizeazA antimodernitatea infeleas nu «suneoclasicism, academism, conservatorism sau traditionalist, ica rezisten gl ambivalent a unor adevirati modern, Top aparutichiar indata dupa Revoluia Franceza gt etait de dou Ssecole sub variate forme, sunt Figur ale antimodemitalivcare pot fireduse ls un num restrans de conslante la gos, mat exact sicare, chiar saga, aledtuiesc un sistem in care a inttetaie aes ri, Pentru a desere traditia antimaders, indispensabila eat, tn primal rand, ofigursbtovica sau politick desigur contraccolfia, In al doilea nd, este nevoie de o figura filszfct: ne gandimn, fiesta filozofia antisluminista, la ostlitatea existent impoteiva filozofilor si filozofieisecolului XVI Apoi, ar mai fio Fara mora sau existe care a califica raportul dintre antimodern lume: peste tot se regaseste prsimismu chiar dacd moda pocare 1 prilejuito na sa declarat decit la sfigitl secolulus XIX ‘Contrarevoluti,ant-luminism, pesinism, aceste prime tel teme antimodeme sunt legate de o viziune asupra lumi inspiral de dees Suh, até de cea patea figurhaantimodernismul tree 58 fie ori religions, oxi fologed: pest originar face parte din lecorul antimodern obisruit. Ip acelal timp, antimodernl sce © valoare,compundnduri un canon itera, pentru ciel eletineste © esttia: aceasta poate fi asociats clei deva cincea figura 2, Sublimul In sfarsit, antimedernul are un ton, 0 voce, in accent singular; il recunoastem, cel mai adesea pe antimodem dup fil su. Its de cea sasea gi ultima figuel a antimodlermuli a fio figurd de ti: ceva cear putea num eluprafie sau imprest, Antimodernl sunt, inainte de orice iste seritor| pring! in ccurentul modem s cirora acest curent le displace: Arai din 24 minor Dee ph de Maitre Reon Barthes slesustfafi de viaja moderna; 4 septembrie ba cls", serie Flaubert prinfesei Mathilde lepatar cu dispariga lui Théophile {Gautier in 1872, dups rizboi, infingere, Comuna din Pats instaurarea cu incepere de la 4 septembrie a une! republic {enw bucura,Cel mat vechiprieten al shu murisedin cespeat fat de infect moderns"?, preczeazi el into serisoare civ, mest Feydeau, sau din ,dezgust ffs de stérvul moderns ene {iit cuvintle sale, potrvit uneisrisor arena lal Goss Sand. In acest elogit funebru sunt reunite toate rdstturc age ‘modernismului,s asta in doar citeva rinduriantidemorasan ~ Flaubert rispunde uneiscrisoriadesate lide Goonge see Prin injuritimpotriva democratic asta si mi ugurece’ Hina {urlepte el prngesei Mathilde catolicismal ~-Numiar plage 8% nu abi parte deo inmorméntare catolici, finda bund Thea £74 de fp catlicprecum an spanol din secolal XI" vitines ‘aia ~ o..] dac-ar fi trebuit si fin eurelogal funcbru le bere, rantarea lui Théo, a fi vorbit despre cees ce La fiat od meng AS protestat in numele si impotrivabicanior 3 impotees lichelelor. A murit pentru ot sia inghitt in el mans veer ee dlelungath. As fl exprimat, agadar, cite ceva din aceats mnie’: Pesimismal:-Noi suntem de prises, Lumen ne urdpe gine dnc, fuleste,Sstadadevarul. Deci, noapte bund! / Das inane ey ripa [-] vreau si ma goles de flerea de care sant plin faa ‘rogitesc, ajuda, voma Va fi copioas gi amar te asiger > {Contrarevoluti, ant-ahuminism, pesimism, picat orginar, sublin,vituperaie: vom rece in revistt acest se pet ae dptimoderismutui,descitrindu-t in primul rand la De Nasi, ‘Chateaubriand gi Baudelaire ~ sala Proust, fd a nce an rie teenie pa Mahl 28 122 Serrearondacs (Crepondnit = Jon Breas) Galina aie ‘Wg dr Pade Per 980186 Sel pum el {Hom srsoare cre Fes Feyden, 2 oct 18% fad 9 Hom, ssoate itr George Sand, 28 ct 872 ten poe {em sso crepes Mathilde, 280 197 Blow» 587 "Hon, sesoare ite EretFeyden, et 1872 then oe (tS Mle 25 ‘model su antimodele complementare, Barbe d’Aurevly grup in 88, sub il Profi tsa, pe orehe Moos Roald CatcabrandyLammenaneae ee cs nt magi, ponents mas care ips ere lee Elrastua aslo denamire ijustine unsoge Be te tot cet pa tral invoeat de Bsty once tsi antinori? De Masry haeaiand cuca, 2a ce inzetaicn gen coloceauo pie deameiee ups cum spune Barby Aurel, dar borald 9 Lane a pbebiltseru finde a fot re aehtctio dertaes areata compun multe agin: Atimedemul sede find prin hie sest ape sce eugiee ‘Nuesstodescret mai buns stimoderutul dectactea relizats prin porte neruiat pe cae Il foe Ec Faget | De Maistre Ta Bold porter prin cores subline de opus ese natura inlets atria aja de seal De Maistre geste psimit care cxageeast it peat eal extent isin inp ee Bona este umoptiige eae rea ording bineeimanente aes lumi’ “Unul eteontce ce compli ini, cu nensmarste meandre CoAT Te sist cl mai simply, cel mal eu et mai dee Ura ae peste mlsura de parndosal ere che Mercato Est pres simpli as fi adevirats- Cala nar rea oped de rut taijonne cae a xia gvorouae toteauna[-]Unule mistiatormereudspust comma, #scind sandal pusin sla eran Coble set ey $1 eo probate itlectuais absolut” Pescurt acl es ‘nigut soft or cost un oleate espa Nol preferim pe cel dint pesimis complet, pradonal simere dispus si contraiee Neintreseast a pare ‘Barby Aurel Les Popes ups (ISI, oui, Pa 160 (anes "il Faget, Jp de Masten Pte t mre du XIX se Pree licens moni sal IX Sea neh acs Go tC Pa DL p 8 "idem, p. 6270 28 Antinoderi, Det fp de Mast Reon rts {eli de -reacfiune",desemnare politict depreciativa,aparuts in fiempul Revolufie, dups Termidor, si fixata cu sensul el modern {nc intro brogura din 1997 a lui Benjamin Constant inttalsed Des résctions potiques (Despre reatiunile plies) sau meta Sind si mai ancorati in storie, descierea taxinomicd a varontel: xtreme ale drepieincepand cu Teroarea alba ica ulracomal’™, 54 mai mult tooriaantimoderitail~ flozofia ei estetica ete, ‘ature ~5i,impleting storia intelectuala cu istoriacontestaala, eceptarea moderns a lui Joseph de Maistre, urmele pe cave leg lsat in modernitate.O intrebare va rezuma interseal nea Pentru antimoderni: chiar dac8intempestiv sit inctuall cosy ‘3¢ exprima Nietzsche, nau fost ei, oate,adeviatilintemeicton ai movieritaisreprezentantitei cei mai de sean” "CF Jean Starches. Actin tion Viet ented cope Aine ewe. Vg entra apa Se Pay 0, pe MeO "8 Hie des dros en France (tri mir de dpa Frnt — Goren rang Sinai, Callan, Par 12 9h en des ee bola Asin Gear Sta, Port ae hamme de date ato cai (Govt onde rept iterate pied, wh yee EE Contrarevolutia ‘Ainodemi sunt, cae i ontrarevoluonasor? Cat aut poste impoeva Revol dr tat unease Revotuge een de contrarevole pie putin probabil iainte de Revo Franceza dare ert lanl ea inva ane 708 $1 fst teoretizata de Edmond Burke in Relea wus evolu in Fran, publcten oienbrie 180. Acapsat se plane att de rep finde cle mai mule dntresaeeren Sale fisesera pela pune insnte de 1798 de aoe saline 44 cum amintese lene recente inspate de oul intone pe Gre hau susitt precursor contareolutiel! Conmarechaga tsi inseparabila de Revolt ste ll acstn epg ne gates, combaterea sa este un cbsacl ncale Revel neces 8 contacoenz, aga cum face reconstruct faa stone Sg ie lowe dea ingame el put Pal Bourget crea pe ature ea opens eee a Revolufelranctve sb fe destrines satanic ee "Gf Didier Massau, is Enos popes antpispic oy ems ‘4 Lira bio Anfosinin spc Lami Mer, eg, 2a te Em he ee rch ontetunsnal ame crer marti, and UP Ont Nes York. 201s JeanMavie Goulemat, Ade pases. Queene amie? (tifa. Cematamtic ds am), Sel, ee Soh tad ales pp 505, Paul Bourget, Outre mer, Noes Amrit an Noe spre Aoi 02, emer Pris 189, lea, Ip Ace et [servi diet epiratI auras, pentru cites wy Tel cep pn eis a Hurge ln amines stl conan in Ory 28 Antnerit Del sph de Malta Ran Bris al secofului XX (pan in 1989, cna fost comemorats), Contea- revolute fascinata de Revolutie, ci idelitaten fat de train ‘opusa cultului progresulu, ca si pesimisml pacatul originat ‘opus optimismulu, care vede in om o ints bund, ca gi indator rile individului saw drepturle lal Dumnezeu, eae inte in confct ‘eu drepturile omului. Contrarevolutia apass asupra Revoluich sau impotriva el, asemenea aparari aristocraiel sau a teoratel In fa afirmari tot mai puternice a democratic, CContrarcolupia figura printre cele 418 cuvinte noi adsugate {in Dictonarul Academe’ din 1798, efit cao ua doa revolute, Insens contrar fata de prima, care restabileste Iucrurile in stares Jor precedenta”, ar coniervolutonara ers definite un ,dugman al Revolutiei, care actioneaz8 pentru a 0 ristuma Cu incepere clin 1789, contrarevolutia se definste prin voinga de intoarcere 4a Vechivl Regim, sau macar de a salva ce se mal poste salva, de a nega schimbarea, de a ,mentine" (in Fore in Tarbes sa “eroare in lumer Liter, Jean Pasilhan i ustfcd din now erica pe care oaducetraditie modeme~madermulu event radifie Prin poaritateadintee Teroare5i Menfinere). Anttimoderni saw contramoderni CContrarevolutionarul este mal int un emigrant a Koblente sulla Londra, fn curand exilat chiar sla vl acas8 Ei atgeaz Aetasarea fi real, fe spiritual. $i orice antimodern va rimane lun emtigrat din interior sau un cosmopolit reticent, can vine vvorbastseidentifice cu sentimentul najonal El fuge fra ectare deo lume ostis, precum ,Chateaubriand,inventatorul afrmatet 2 OF Gerard Gengembre, La Cant Roto Pitre dspdant tre ase patria (Conareoa oust cre tcl depos ‘wr ier pt, mag, Pais 198, p “Jean Pathan, Les Fars de Treo la Trer dns es Lets Plein aves Tercore haa Ler 94) Cali eo Chae yt bers col» Fol sai, Puy 1090, p87 Contreras 29 ‘Eu nu ma simt bine nietierin®, dupa cum spune Paul Morand®, ‘are surprinde aoeasi tending la tof precumorl celia: .Custl ppentra camera cu chirie mobilata, pe eare-intalim la Stendhal ‘Aceast8 cumpliti maladie: oroarea de aavea un domiciia sta bibs, cum spune Baudelaire. / 58 vagabonde, cast te eliberei se obit / Cele doua nihlisme: rill stngist, hilismal Fese(ionar.”*Inultimul poem din Flore mula (186), Cito, este enuntat Crezul antimodern, Fat de traditionalist care are -Macini, antimodernul nu are nick acoperiy niet masa, nei pat Joseph de Maistre semnala cu delicia obiceturile contelai Sto: {gonov, mare-sambelan al Taruli:y{n vastul stu pelat nuaves lun dormitor al lui, nici macar un pat in care sts culce mere. ‘Deemea cum ficeau vechi rust petin divan sau pe un mic patde ‘ampanie, pe care s-1 muta din loc los, dupa cum avea che” Barthes avea si guste din pln acest pass, pe care -a descopert in antologia lui De Maistre, procarats de Cioran, sare iF re !amintt pe bitrinal pring Balkonsks din isto ice * Pensa {otal i poate f ieetat lai De Maistre ntrarevolufa intra tn conflict cs Revolufia~ este @ dowa feasts ~ in terme (modern) al adverse sale; ico replies evolu, polrvit une dialectic care leleagi in mod iremedabi (cape De Maistre de Chateaubriand sau pe Voltaire de Rous sea) asl, antimodernul este modern (aproape) inc de aot sin, inradire care nuvi scdpase lui Sainte-Beuve: .Nu uebuie si jdscim pe marele De Maistre ca pe un filozf impartial. In ceca ‘ce face mal exist urme rizhoinice,exita ceva ce mat aminteste de Voltaire; este onagulluat cu asa din now si recucerit contra Poul Morand Jara ute, va ph, ose de Maisie, sersone cite rgee Vitor Eman, 3 ectobe {t2rojembne) 11 in Crs ent Ope compe), Vite Lyon, 18K 1 Hola vl XI past Teneo elo et EM hone, Dukooher, Menace, 18% 221 Roland Barthes, Le Nee Notes de core desis a Clie de ra 1977-1878 Neal Nee deca de ona Coline TE 1978, Moras Clr), Eton Sn HEC, Pn S08, pT 30 Animate asp de Mise a Rela Barthes Voltaire, cu til ascutitalsabiel de gentitom.“* lat ce conctuzte trigea Faguet in legatura cu De Maistre: Este spirit secolulul XVIIlimpotriva ideilor din secolul XVI", Ca om care neaga discursulrevolutionar, contrarevolufionarul recurge la acces retorica politict moder: facind propaganda, Rivavol vorberte «2 Voltaire, Contrarevolutia incepe cu intentia de a Testa traditia monarhiei absolute, dar devine curand reprezentarea ‘minortiipolitice in fata mojorti, angojanduse a competi constitufionals. Contrarevolutia oscil’ intr refurul siniplst angajare care o duce in med fatal pe teen adversaralu, ‘A trea trdsitur: ar trebui facut o dlstinete intr contra: sb ‘anii.reolujie. Antirevoluia desemmeaca ansomblul forfelor care ‘pun rezstents Revolufc,n timp ce contrarevolutia presapune teorie a Revolutiel. Aga stind Iucrurile,potrivit distinct dtre anti $i contra-revoluie, ne interesenza mai putin antimadernit (ansamblul forfelor care se opuin macermult), cit ce! pe cane ar rebui mat curdnd sii numim contanrn,pontrs ed ect lor se intemeiaza pe o gindire asupra modernultt Dat termentil Edmond Scherer» Jneph De Mate» (859, n Milanese etigue rege Scr de rege), Cerbs Pay 18) pp. 363296 pa 58 Anne. Dee oh de Maire le Roland Brtes asi precursor stu aniflozot,antimodernl mai posed ceva intrun anticar,tdsdturd pe cave o regina pond eae nilter tt Georges Bataille “Metaplic este cea care spune ci fundamental soietaor ‘Scapa intelegerii si rafiunii oamenilor: In secolul tuturor nebunit. Jor, ca mal mare nebunie a fost ponte acen de hee seeenne fundamental putea srs» prot timp cece eee Jucrarea une forte superireomulu"™ Incest apelin sone {nfavoarealui Dumneze,a scr, gisim annovarnca autoriate din parte a De Malste Rmul poltisheeeerne, tne ial -metaplitici faces eperindeintruna exemple ren lt sadeseor bizare, date pentrt ae serv lection nse Slargumentlor de autora lanoate coat Rntens rane ferd exemple glee Eale di greutae instar ere Lammenais, un alt discipa al ei De Mastre, Ya ehanes seoe ‘een fell urmator: oN no facem acetic naten gta, lefacin mod concert 1 Taine intr formulae a oe 4 ecou a cea alu Lammenais, va considera un dep debaas {apt cin materi de consti, natura ons ‘aint pentru noi" Aste, pragonatisml poate dele es Chia est, prin natura ul ~providenision, Chatesubiand va lua at el caf Burke gi De Maistre, de ‘ele Humiismul inant Gea se apropia deve ca pens ‘Hin masurapostilull,Nimeni ni malconvinedecdhree Perfectillatea nari umane- Dar, ind mise vorbegt dtc tu vreau sn fe date dept not nigte drente inte te og ail de an prin sole flozlior grec pin cille ctor retin. Treble si avertizez pe tine cheament once, slespre comurtates bunurio a femora copiion een oe {stuns bles de tupur sufet despre panteansdecpeg eat ‘ul ran pure ec, despre toate aceste hue chad eens idee Eerie loti Plc sacle ni omen eo ‘kamen ta dope inert at de gi, eet, Lp 38 “Hippy Taine, Lex Origine dl Fone ontporse Ongar genpri vol Ancn Rin (Vc Rap ache Fo pil Antamina 69 deci ca gi cum a fi nist descoperi ale timpuluinostru, ii bat joc de e:aceste noutai sunt cele mai vechi si mai vrednice de plins himere.“® Hirschman ar recunoage ail figura 24dammicie. ‘est inutil si faci o revolute ss cazi tt peste nist vechitur eu iz putemic de utopie 88 nu ne lisim ingelai de tori, chiar dack nse par foarte generoase. Sa rimanem in istore, care conde | Dumnezeu. Aceasa substan{a mesajulu lui Chateaubriand la dee Marat depend opun ane cna revolufii concepute ca un dublu ristarat al lumina gi felde abstracti ca Revolutiacind inlocueste ratiunea prin drep- tuldivin sau democratia prin tocraie,ccen ce el umes contre ituninism Chateaubriand, spune el, flat departe de gindire care vrea si restaureze monahia pe baza sacruli, simu pe baza libertati,se revendicd, dupa Eseul despre revlupi de a un alt Rousseau, un poet antidespoti, pentru al dezmingiga-eombate peace! Rousseau din Contract social, ndfat in slavi de Con. ‘vente # Chateaubriand, dupa opinia lui Mare Puamavoi autentc liberal il pune pe Rousseau in oporite cu insusi Rousseau —de- ‘mers tipi pentna contra-tluminism gt pentru antimoderni, care ‘cut antitee in tena -Torfa obscur” 'n perioada care urmeaza secolulul XIX, cea mai visbila g in sinlomati att antiodernd ation va cortestarea permanent alegiprogresulu, ,trfa obscurs, cum {6 mimegte Rawsdelaie n cronica os la Enpoiin universal dns 41855, acest felinar modem {care] aruned beznd asupra tuturor obiectelor cunoasterii™. Totul va fi expediat in Strdfulgerdrs Chateaubriand, De Restaurant soni te (Des Rest ‘apes moni eid 131 hn Master pce ee a TL 6 9 “Mare Fumarol, Chatto Pi et ereur (Caled sey ‘era, De Falls, ais, 203, p. 2890, { Coates Baudelaire, Esastion excerpt 185), Inoprecomplet ect, vol p38, 70 AntierDela sph Maistre Rl Rats Ce poate fi mai absurd decit Progresul, din moment ce omul ~ iueru dovedit de viafa de 2i cu 2\~ este fntotdeauna asemanator si egal cu omul, cw alte cuvinte se afl ntotdeatna in stare desi Dati. [..] Nu este el are omul eter, adicSanimalul de prada col mai desivirgit?"™ Filozofia Luminilor in inteegimea ei este negath printe-un argument de autortate inchis intro intrebare rtorick mitul Bunuluisbatic este uat in 135, inde’ omvel este {ntotdeauna egal cu el insusi in privinfa a ceca ce este rick om etern” sau animal de prada ‘Poem in proza Prijitura, caricatua i respingere a lui Rous sea, autor sentimental leva”, spune in alt loc Baudelaire”, Incepe cu deseriere idilics a unui peisajsublim, care da poe tulut un sentiment de fericite imitat dup Nowa Eliz, mergand pind acolo, incat spune: [| Ajunsesem si nu mai gases att Se ridicoleiarle care pretindeau ea omul sa naseut bun [1 Jean Starobinski comenteaz:,. Rousseau nue numit gandirea sa ‘este alacats la nivel cel mai de jos, acolo unde o vulgarizeazs ‘gazetol care pledea23 in favoarea optimism si progrest Baudelaire, (mergind pe urmele lui Joseph de Maistre) oleae {in doctrna lui Rousseau arhi-celebra formuld care, esping? teologiatraditionals, neags pacatul originar si propagarea lui cereditara dea langul generator umane."® Aci are loco piruct, ‘um se intimpla adeseor la Baudelaire. Poet scone din buzi nar o bucata de pane, pe care un copil sirman,care-i manifests chiar atunci prezenga in presma li omumeste .pejitural” Cand [poetul, int-un elan de generozitate suscitat deo pater io- presie de frumusef ide eric, i ofera obucats din ,prijitas” lun yal mic albaic”limbranceste pe cel dintai giamindoi sein. ‘ier pentra bucata de pine, care sparen invalmageala creat = Charles Baud, Fs Snir n Ope ample two x en Ope cmp Id, De ug pris conten (Dpe tpt cnet pra) tie’. 9 de, Le Gite Spal paisa, op, wo pp. 257 298, “Joan Saobink,« Nouvel batales enfants» (.No bit dco pi. nang (Lag, Renn des Manes Nationa Pati 1, p13 Antti’ 7 Bucuria sea plerdutdimensivnes universal, rce Starcbisk!® inchup de concluri, iar spetaoll uptet naturale cufundat po pou intro stare de melancoie El medteaesanupre boise Ribsolt fatecid™ pe care eneroatatnsa ra provocat inte fei doi opi char in momen n cae ele sa cucei de tea Jai Rousreau privifoare la bundtatea omulul- Rechzitoria ui Baudelaire impotriva lal Rousse este complet ~ deopotivs polite loaf antroplogi 9 tologi: eimdlnes in el ote figure antimoderl Tht ot cam toate geile pe care le indreapts Baudelaire ‘mpotiva dogme! moderne prin excelent, Creda progres ‘Sito docring de nes odotrina bun pete Belin Est cea Sindlvidulu eae contest pevecni si penta face ea." Catal progres ete 0 ydoctns de lene operaza Bude Jue pent ch ma creo condi une morle ac Ca Ine Mais poiicn expesonental i mtapolicn imi ura eats nal» Teoraie x comunism’noteaza de aseme~ ‘en mod enigmatic Rael ca cum Bcaetermen a {ovada celulalt® Comunisml mang tot pe legen progee- ‘Sulu est la fel de determin, de fatal sau de provident fl tecraia. {nue poerie si progres, coal dezamagii, cum numeste Benhou el de-l Gses romanian 1 ma est sensible Srtnore, Pe wwmele acest ca, animoderi, vor tac tnod tadffonal progres injeles cao lege storie are ict Inlene Daa progret, pot doctrine evoluonste sau teri raters sre cate often storia se fce de wa in rr, pent om ca fia ome ts de x eredina in progres {Tcmoratzeac storia. Aste pes fslcarea kes chive lent cuoreacen f Bases, ptr arelasigural progres ‘fem de acest ne a fun progres moral jean Sarobinsh .Not bat de opi opt p19, 8 Chure Baudelaire, Praja opt p29 Le, nina mis ego op, vo 1p ie, 97 72 Antimdersit. De sph de Maistre Raed Rares ;Viaia ¢rea~varelua Nietzsche, la inceputl ui 188, dupa £2 descoperise cu entuziasm Sirifugerril gt Inima men dest I Operle ostime ale lui Baudelaire, publicate de Eugene Cee {in 1887 - dar nu de noi depinde s-o facem mai bund Schumhere i fine de legiindependente de voinga noastrs Detemminineny flint lal credinfei din actul mantel se situeasd pe acl feren“Cultul moder al progresuluialsbeste pe oman aceeet iisurd ca gl crestinismulsusciti fn plus, omalediea voinie Goncluza este conform sistema de gnditeantimodemnd oe cure schijeazé Nietsche tn cietele sale din itna Ta8? Tote, ind pregiteste Voinade puter: ostitateasa fat de Revolaie se ‘este ingrozitoare, oma este un ar gsecolul XVII Jalnie de optimist, aie ‘muscfa si rafionaiza pe om int-un mod exeeso"™, Cotton ong ‘iologiecontemporant™ ale lui Baudelaire, apo din toi ctor ecadentetfranceze, in principal din Gautier, Flaubers ffi Goncourt Taine i Renan dar in primal rind din Baueelae ‘Nietasche prezintatextal Dincolo de ines de ru (1886) os fed cin steno critct a modemitii- care nu exclude sinfle Moderne, artele moderne si nici char politica modernse'S' ve Nictsche avid ctor de iteraturt fencer inte ani 1891888, ansambll trisiturlor antimoderne poate fi intilnit- tek, {Feleich Nitti dupa Fragments poses Aone 1287 - mar M8 Papen pon la as Pela Aton 1687 — bine compe Ope ate cin ad Cah ees tra F Kosowel gtk Batch vo Ml allman Reis * Ion es den p23. © top Pe Bourget Ears pt onteoren esi pp 1918 itr Netache, Ee Mans tat Ona feo, ct vl VL om ad Sof Heme) Cala em Antitumnional 73 mis i preocupares fs de pcatl origina, precum gi CSiare ne morse subimall ee eters sake Instufonsele note din 1887-1888 dela Vomnfe de puere Cred Inprogrestebuie ie demisifcats, inde, dup com spa i Baelaie ea conduce lo decadent moral ‘Aceast idee, deopotvabatdelarand pnitescheans, sal {ncenru gd Georges Sorel =n Theil prgresu© i eect spa ven in care optimismal progres este ‘timinal pe moti cl demorlzetca pe om: merce sscoe brite de cilizata material ena cuts edema se vaproduce dela sine, pene tat mes ttn vitor fare apropiat™: Impotrivaacsel hai, Sorel la flea Proudhon 9 Neate, ut lima ra morta iss Nin ‘usimalenreant~spune Nitsche~ det optima ga cum ‘eamineyediscipolul au Edouard Berth tn Ftc mice. tr, rnd ana ater eile Maur soee ale hi Georges Sore inte antdemocratmele de daeapa de stinga: Find in chip necesar negares once more de ‘eee ce presupune cd ete de srs se ln ota propeioe Snsine are sunt bun in mod natural, optimism ped. Pune pe om a cle mai ele dels ceca te pasted eprops Jott sprtl budelaiin dn Sinful nia me dogo ‘Yeoh prieen au Sore Julien Benda ¥a denn ferent fn tmpal primus rib mondial apo! din nou ait 180, penn decniulgase, cece el numeste seronres mara, fi sume, o dats In pus seeding citroen une ma! mak , Pat, 1964 vol Lp 76. 78 Ansinseit.Det sph de Maire eR Barter dln Valognes, stiznind protestelesuroi sale, care crede in regi ltate ca intro religie” Eli raspunde aproape cu acsleslcuvints folosite de Chateaubriand in 1816: Si lolus sunt regalet™* Descumpsnirea lui Chateaubriand a ajuns, probabil, Itapogeu sub Monarhia din ule, dar nu far8placerile oferive de pig dea cinta dezastrul: Lu am fost intotdeauna devotat mort, iar acum urmez convoiulbatrinei Monarhii preci i trmessd ‘ine stipanulsiricit™Pesimismul antimoclernulifal se art fn nenumirate exprimiri de-ale li Chateaubriand, combinat ca ‘nengia 3a Ia fel de bine determinat:, Inula Casande, aven 8s calfice pe et insu n1830, dups cAderea li Carol X, cand ‘efuza sii jure creding lui LudovieFlip gi tnante de a dom siona din Camera Paiilor* Cac pesimistnl antimodernvalui ne tem 86 Antinori, Dede sph de Mate Rend Barthes tucra ea ings spundc¥ omul nu est capabil scie 0 con stituti. Dat find providentialismul stu, De Maistre contunda dient tipust de Cauze ~ in eazul de fafa cincumaangele = Dumnezeu.* Pentre consti este in egalt mised ope Ini Dumnezeu gi opera timpulti a istoriel, » moravutlor he cutumelor. Cid identifies hibertatea cu fataltaes, Boudec tste el un soeazionalist Bona afeas, nc de la prima pagina Iucrei sale Teoria Puteri polities religioase in socetaten col (1796) dealt, coe Premisa intel sale opere-c Depart dea putea canals Secietatea,omul, prin interventa st, nu poate dedt ot impede Secietatea se constitue™. Dumnezeu find sutoral taturoe Sater, anu se poate [1 sre constitu, ci consitua ete leopotriva existe gi natura in consent, xa sre conta inseamnd ao ristuma"™. Suveranitatea emand dela Dumont, tera pe care Lamennas renin Ese despre nee Inmate se reli (1817-1823) i cu eare vor ongla chiar fn seco OG Partizan misc politic, precum Sorel Pepuy. sau acivigt ‘ceca cea mumitsocologie srs”, aga cum presaniau Batlle 6 Roger Cailos, in 193, comunitatea Colegiul de Socologe, cei abe eas almece dela voina de cunolee la vores de puter si devina naceul une conjurafi mai vaste" Calllos, OF char A. Ltr Toon Al The al on Rego oi ere ar Gnd ag ac Branch, cae rf Tsp rg pea S88 {Gen Smit acl fp a ae? Cael Peopy of eke Glo rl i er Me) vl a leiph dete Stat ane ccord Ricard & Lobe Mea ne Univerty Pre Monee Kingan, 00g 13 Los Bonal Thre dpi ge dose ie (0795, te Chr Pat 08, Sel ace pe > to, 152. 2 «Touran ge desc» (Pen n Coleg de Saige ‘ne sh pone se tea eee (097, Galmard, cl» Foe eas, Pane 198 yp ao a Peimiomal 87 smarcat de letra sririlor li De Maistre admirator al ui Sorel, in cares recunogtea pe inspratoral lui Lenin l lui Mussolini Hitler, ip ficea ow idee pontifical” din putere ca ydatimediat al congtinei,inseparabil de sacru:,Puterea uni finfe supra tor infe~ 1 replica el hai Léon Blam, al ei guvern tocma ‘stitule intre ele un raport care nu poate fi redus puree forme ale contractuli,tragandw atoritatea din insagt ‘esenfafaptulu socal si manifestindursi aspect imperati f intermediar si far8 pierdere de energie". Or, Blum nu ine do « Ubomme» (Onl) in Princes (Princip ~ 1931) Me ies pts (1837 pc vel ph ‘Jona de Maite, eriscarecitecvalrl hry, Sseptembi 188, In Opwecompl edt ol IV, p18 92 Antinoteri Del ep de Maistre te Relnd Bates Intr-o scrisoare din 1819, et aria cit8 oroare fi inspira Franfa seit cae ep ite ncrlaeintgr,pen fovertapasn ibd a teraar ne Ferenc one See a ey or a Sinha Sh ge ao Tekin foc aoc scree tt cme Haan XVI scordat-o Fang aratfent Revelage face tral easing Ott ip Restaura pees ae Irate ge Veciul Repimesteiremeviabil sptrnin neces fainte, nu mai exists net de 1789, la unianen mistics velar Stet divin al reat ened ty Sens un pargalt $i faptelor” exclamd el in augue 1eao ee pneu aE ARIE opus abstactiunl ql antinoene erpretng os teat on unt nite progmatttan es en oepnand at ~ Revolutiai parti deacusn eee Poe olegitimesca dorset Har A perseverat cu droga nimi dag Peet dele a UreAt Donal de Chaturthi sae oe rege ce camlete dea cinta aria prinpal nsericetan ee ‘Ret se consoled sel privnd cum ultima tomes aaa 1g THM, eee raed Oty, te 65, oe ttand Men edo mom e,vl 450 Che Masts, Tce pis att ng ee Pesiniomal 93 De Maistre si Chateaubriand vid amindoi Revoluia cape 9 schimbare ireversibils ica pe un punct de unde nu mas eee «ale de intoarcere. Numai decaden{s~ att poate income ce teza o absurditate: In lume zi exist hazard, a chiar nu exit detorine eee oa ae {dinea este ordonatd de mand suverands cater ae ‘punt reli gto orcad sd sendreptecite unsere Soin
  • tem, p17 don p28 96 Anime. Det phd Mair a Rand Barth Pe care precede nemiocts experena ne inva cd omental celal priclos petro puverare pros este dhe car Calin care x ince tse teformens Ca ikeral, pentru care cel mai mare ri francez fnea de (Pesnerl tinrel genera in Jura ds es, eure 8S, 104 antinori Det fp de Maistre te Rland Bates ecto st reactionezeinpoiva acest, In Fig ir alr text publican La Vie prscan (Vista pring 102 in timp ce, pe de alts parte, sera Discpeul or pene ‘A evolutel prin ereditate gi monarlig 1 tee inci deja spre Bonald. Nico trictorie nu pe sgianemPlrs pentru trecerea de a aitudines sativa Grains Moral il conservatrismal social, dectt oe soe 1 eat Fangs secollul XIX gicare au shun cao ees Soueluzle: condamnarea definitivs a falseor copa cn wes peavBel va, de-acum inant, un optimist In seh ncrsos Sache pret la Vitor intligentta devenit manera tae tendering 5, caste cuvinte cared indepatan ease, qpesuma Pe Bourget de Chateubriand side Bawwelane ee lsperace in politic este o prostieabselua’ ae serena erat cu seful Actin Franceze inc din 1832, se Tepe din repute acest deere ail Maumee a3 eee traBemanos care devenea dinceincemaianineter on ee pene alt anor mado 090 defini Ope cm etc Romane, vl Pon Far ry Se na se 8 m5 190 aad Chas Matias, Engin Notte laze nce penn na ‘Nouvel Libre nationale, Pre ost a ry Ao tie enon P 5p. pee epee ok. ps ee ° EE rr Pesan 105; ‘iat [+] disperarea nu este nimic altoeva deat mailfera wea ePutinte un mod de a te duce la culeare™™™ Dach acute Darghez umanist” care este Maurras nu se indoieye nscale Ei motvul este ct ipsesteo vag auntie supranataetse Ski spentrua putea cidea in ispita deze, tcbuiees at, imal inti’. Pentra Beranos, in schimb, acine ru va fide ath cu deznidejde, sisi salveze onoarea, nu va fi emi ES Marans Sd rl Sn del, Cag cmb (scart se dep “coord Miche Bay SaNRESL ot + Bhoigue dela Pande ar BIO See Pacatul originar Un citat din Baudelaire va fi poate cea mat bund introducere Ponte fgura pata, religions sa tologics, a atimodernhss ipotriva metafzicii moderne a progrestiti Baudelaire earn teologia pcatuluioriginar, ca fandament al riulu univers. In nina mea despot, citi: Teoria eivilizaie autentice. / Nu sth {ngazal de uminat nici aburii motoarelor nil in mesele care salt in timpul sedinfelor de spirits, cin estomparea urmelor ppicatului originar", Este primal citat din Opercle postume ae a Baudelaire, proaspit publicate de Eugene Crépet in 1887, pe care [ietasche i consemneaza in caetl tu, la nceputul anu 1885, Pe cind se aflala Nisa in continuarea nor fragmente care var ‘Publicate ups moartea sa, sub tl Der Wile sr Macht (Voinfs se putere?. Teza li Baudelaire cu privie la peal orginar des urge in mod logic din numeroasele Inde! de pozitie conten. Fevolutionate, antiflozofice si pesimist, Singurul progres dem de acest nume nu este un progres tench unul moral Nua powte exis progres (adevirat, adiea moral) decal in individ gf prin individul insu”, Baudelaire opteazs pentru antropologi lat ‘Hobbes sau a Ini De Maistre impotriva antropologie! ht Rous eau, atunci cind insist, de exemplu, asupra indestructible, tern, universal ingenioasei ferocilii omenesti™, Comuni. {atea umand este relementats de dugmane si concluzia politich *Chare Raudeae fi mo degli opt, vl 1p. . 2 Feeds Nietzsche, Figen estume. Tana 187 mate 2685 pei vol Xl pee ~ ° Charles Bedelia mos desc ap den p69. Pict origin 107 se impune de la sine: ,Numai o guvemare aristocratic este re- ~onabii i sigur. / Monarhia, ca republic, dacd se bazeaza pe ‘democraie, sunt in egald masurs abet sl slabe"; sau -Oml, xc fiecare dintre no, este in mod at de fiesedepravt, inet ‘sufera mai putin de injsirea universal, dect de insttuires une! Jerarhii rezonabile”® O serisoare din 1856 cate Alphonse Toussenel,autorul citi ort, reg al epoci (1845), condenseazd tezele antimodeme — {storics, politic, moral gi teologies~ ale fai Baudelaire: Ce este progres la nsfrgt? Ce este 0 societate care nv aristocratic? ‘Nucred ci poatefinumits socetate, Ce este omal bun prin natura |? Cine a vazut un asemenea om? Oml bun prin natura lui ar fun monstru,adiet wn Durmezen.” Inti ai dteite notin antimodeme:osilitatea fa de progres fath de democratic, ats de doctrina bunului sifbati.Batelnie continu, Toate erzile Ia care faceam aluzie adineaurl nu sunt, Ia urma urmei, ect ‘onsecinja mat ereziimoderne, a doctrine! etfs, care se sub stitule doctrine! naturale ~ st ma refer aici la suprimareaidei de cat origina. [..] Natura inteeags este parte la pcatul originar"” La baza antimoderului se gaseste eredinfa in pacatul origina, imp ce decadenja moderna, sub toate aspectele sale, rezults din abjurares acest credinfe Astfel, luzile moderne ar rezulta din ignorarea pacatului ‘origina. Eroarea secolului XVII aconstat in faptul cha pus dept temelie a frumosulut natura, simu pacatul »Majriates erorior ‘eferitoare la frumos ge nase din conceptia fast a secoluat XVI cu privire la moral In vremes aceoa, natura a fost huati rept ‘bazi, sursa i prototip pentru toate formele posible de bine $1, frumos. Negarea plcatulai origina 2 jucat un rol important in ‘orbirea generala a acestel epock"® Frumuseten sna niscut odatd ‘cu pcatul; ean poate f separats de melancole gi este satanica Chaos Baudelaire, ima mot eat ot, wo. 7. 684, td, Sra opt vol 65 Lem, Consett v9. | pp. 3687. Iden, Le Pere dea ie madre Plo wi eden) Cpr om plteeiecvoh Ip. 718 108 _ntinoeri Deis ph de Maistre eRe Barthes Jn 1862, Baudelaire fi incheie tn termenii acestia recenzia la ‘Miserabi de Victor Hugo, roman al cial umanim ns place care tezepe in el port sadice: Vail Chiat gi dps atten pr sgese de atit amar de vreme figiduite, din Pacatel Origine. fot ‘Yor mai rimine indeajuns de mate urme, ca si putemereencs realiatea imemoriala™* In poem Cilitora,eonelazis le Fane ‘ui din 1861, »Spectacolul plictsitor al nemuritoalul plc {ste pretutinden legat de condita mands Tatdstarea eterna a {ntregu glob" ‘Stim ct de mult le datoreaza Baudelaire ll De Maistre gui Chateaubriand, Pentru cel dinti,,careexpica tot prin engine, zal orginar era de ajuns" reamintea Barbey daurccy eligi face pare integranta din program contrarevolutiogar $i antimodem, ca intoarcere la vointadivindimpotrva reine Popular, ca reactie la formula lui Mirabeau Teenie decat Hci Franga” si la Crezul din gaaeta Pere Duchesne (smn Duchesne, ficute rispunzitoare de deciderea fal Dalene te ‘Medicul de fard, Bloy i mul ali confirm’ acest luera Tansey Bemanos, pe atunci elev in clasa de filozofie si mare cttor lier ‘Chateaubriand, Balzac, Barbey d’Aurevilly, Pascal Desont lecreta, tn 1906, n lepatura cu Actiunea Frances: Egalater, lbertatea gi fraternitatea li se par teologie, punt flocoti a, wali Récait un democrat si vei descopert un teolog = get ‘Guvinte fra indoiala banale despre abstacfiunca demecrats Dey clferenta antimodem a lui Bemanos se flee de nats eich ‘cu mult inane de ruptura sade Maurras, cand reais dog catulioriginarimpotrivacultulai progresuluislerstiiaee a, ngnier: ,Nu zu! Cine sar gandi si blameze, innumele prinipilor, toate frazele-alea hing ain Silom (esto Chas Bi Las Miele» terblyn Ope cope, leva ip 2 ne Ie Le Voyage (Cttris tn Fo tl pit oh 1 pp 132-184 "Barby Aurel, Profi eu, ede, 6 7, George Beranos sronre ct abstele Lagrange, dn2 apt 1906, In Zueresrominesqcs (Ope ramet ed Albed Boneon Cathe *Bthegue dels ded Pre AR ———_—| Plata oriiar 109 Dar de ce dracului si vrem s8 aplicim aga ceva in humea asta?! Trebuie 8 credem in perfectionarea la nesirst a specel mane, Ss trecem peste patel eriginar gi peste neferciea noastr co, suns." Prin religia catolicl sau cel putin prin peal origina, sc numa pe acesta i retine din ea, antimoderil incearca sf reurifice si reorganizeze lumen, umilind hybris-ul profanator «al modemilor,reafirménd adevarul eter al Caderi tl leg providenfiale", cum spune Baudelaire pe urine ui De Maistre * Pedeapsat si regenerare Pentru De Maistre, act Revoluian-a fost un complot pus la teolgel cd ma cite pe vem ei De Maite sretpari dea ‘angel intel seol ND sera i primele rin le atco ul Ral din Dinara bs de ele (1788-90, pare 9 Enc eau epee pc ‘ino -.] problema opin a fost dnudea, eb Coll de cava bt apnea tnand El panes ebrea afl de fis a senator: ,Cum este cs punta un Damme ‘rear atotputeri, pe deplin br sf produ ul maces ite? Cat combat pe senator conele vena dente o serie de contr-aguments, elena, de ail contradicts Bf Sane Ra ace ough de Matar at ph de Mase, tea I i fs ent nel 3), Aton Dee Pas 8 Fe 2 op de Mate, Sear Son Parra vo Lp % 6 Dd Mass, Iam fornia gc ae, set pp ese 2 Alla etic il 00 a 182 > Nias Engen Tone me Tenge Pchoue Pans we, Soc eke SAE 2 Ante: fouph de Maistre Rl Barthes (frepti nefericit st ai ferici. Motivul este urmatorulssLucronia Due i Iucrurile rele sunt ca un fel de loterie, unde feces ne dliferent de cum este, bun saw 18u, poate sa tragd un bile als one ‘gr. Feces si nefericirea sunt impr leatori, indepen dent de inocent ide rutate Intrebarea initia webuie agen, formulaté ste: ...] De ce, tn ordines temporal, dreptul ae Scutt de relele cared pot afecta pe cel vinovat si dece eh ae individ enuaaltuin,Or dup Benes dct mu nedreapan penta tty nu post fed ‘ic per un sing individ Dac prvin dees doe fra iniregi spec umane, justia e nope, spate re reap nu este cea care afecteard pe tof entesoe teed ese ‘ot eect anupracutirl sachet se eae eae in accident”, Cutemural dea Ussbona, din ss eee Seazatnywvinr wnat darmane ma pty stor ruluiprciuit ese Dumneze -Réulesté oe rane { 1a, mai mul Else aft ict pe buna depiae a Bere ese de Mate, Sere de Sek Pombo 1p 98, * tiden p97, Patt erigar 113, ‘hu poste fi autorul fui, Bisabeta de Franfa wed intro bund i, pPeegafod, dac in curind o urmeaza Robesplerre; eae nevinovats, eleste un criminal; soarta lor comuné nu comport, i, nie un scandal: ,Orice om, in catatea sa de om, poate avea parte de tote nefericirile omeniri"®. Totus, aceast imprtireafeicir gi ndfricir caren face nici o deosebire inte inocenfa gi rdutatea indivizlor, nu este ined intr total stislicstoare. Contee ree la ‘unal doilea argument {In al doilea rind, agadar,fericzea gi nefericirea nu sunt i piritein mod egal, in vata pamanteaed intr cel bun lee x81 Nis in eazul acesta nu trebuie s8 ne raportisn I individ, clin ‘medi, cei buni sunt, in cele din urm, mai eric iar cel rama ‘eles ine din aceasta lume: ,.Legea general; Iegeaviibilég aii just, este ck masa cea mai mare de fercie, chiar tempo ‘ali nu omuli virtuos fi aparine viet ined Deexempl, ‘i, ale ebro existenje sunt mai viciase, mai putin temperate decit ale drepfilor, sufera, in general in trupurile lor, de mai multe boli deci! dreptil® Daca privim lcrurle in totalitatea lo, virutea este risplatita gi viciul este pedepsit in aceastd lume; ppelepsirea ruta este mai ales prefogativa suveranul. Alek Se aflt cea mai celebra paging a lui De Maisie, cea ce spune el despre cali, care imparte dreptatea ca bra lac al Provident {in ordines temporal, dei, crima este intotdeauna pedepsita.” DeMaistre combate aici cu tarie toate obiecile suscitate de ceroile de judecats gi de agacnumitele ,procese tip Calas" Ines © dats mu privim numa la individ, Faptal ef un nevinovat = Joeph de Maistre, Sid Salt Perers, ec, vol Lp. 2 ibtom, p10 2 te > tide pp 14215. > om pp 106106, ‘In 1742 un mart negustor din Toulouse, Jean Calan, fst coda ‘at te oar prin ager pe outs, far a vnc 2 fot dane {seins motvats de taba Dap sop ca fost ranula tas pe ug 1765, ca urmare a irterveni Vola, poceul arouse Cala fost der nevinavat tar memoria eat nad) 14 Antimaeri Det ph de Maitre Raa Barthes piere este o nenorocit a oricare alta, aici o nenorocirecomund futuror oamenilor”®. La urma urmel, sl nu exagerim acest ne dreptti finds yeste[..] eu putinfaca un om trims la suplins pentru o crima pe care n-a comis-o sii fl meriat cu adr drat pedeapsa pentrio alt cima, ramasi cu total necunoxcut = (Caraeteral exagerat al rationamentulultrideacd o dfcultate pe care contcle na rezolvato incl in intregime. El va propuine, ‘sadar, un al teil argument in curs ceel de-a trea convorbir {nn realitate,nimeni nue nevinovat. Cum se mai id aiel contele, ‘ca un aer tiumfitor yi dispretitor impotriva acele incredible pretenia omulu, care opune Iai Duminezeu toate nenoroctile Sreptilor, impotriva acclel ,nebunii de neconceput, care ine drdzmeste sii intemeteze argumenteleimpotiva Provident pe ‘Renorocirle une! inocente ca exist! De ast- dat argue tul este cu neputints de eludat. De Maistre este foarte sigur de spusele lui ,Unde se afta, agadar,iocenfs, va rog” Unde eat ‘omal cel drept?”® Chiar daca, dup tate aparentle este vorba eo nedreptate ba chiar deo eroare dejudecats la urma urmel, asemenea erori nu sunt chia att ele frecvente pe cit se spune {nrealitate, cum nimeni nu enevinovat, once pedeapst este tok. eauna meritatS, Dacii adevarat cA ,nu exist om nevinovat pe acest pint, ci orice nenorocite este o padeapst. este suficient red, ca 58 inva, cel pun, 38 tScem din gurd""* De athedat, contele este consient cf a gasit un argument de nerespins. Ne exist om drept pe paint” dovada starea de jubilate care ccuprinde atunci cand da peste o contirmare a rafionamentalt sits end sufers, omul vietuos nu se plnge de arta uel ser ‘semneaza cues giseroaga lui Dumnezeu, in schimb,toemal om "it~ ce ironie!~ i reproyeaza lui Dummnezeu toate rele de are sufera drepii: «Ce Iueru ciudat! Crima este cea eare se plonge de suferinfele virtuilEntotceauna cel vinovat [..] indracnote ‘Joseph de Mast, Sr Skt Peerstur. eit, val Lp 17 tide, p 108, 2 dep. 217 adem p22, Pact origin 5 ee fear peanaseenbecrs ene es feet casei ataereee cere od reese onteer aera eat eee ar crea iaeer enone ae Sperm arta ear ares sop cst’ So cece ee Seneca eres maa eee neue ae ep cenaetananie a otcae aaa eee ee Ta mai mult suferint, Cu tof vinovagt _Ajuns® la acest punc, demonstrat est—daci se poate spune asa incheiata, dupa tei jusifise contraditor,procum in ane dota cazanulsi®,spush de Freud, Fericirea celoe Fi yi nefericien ‘elor buni nu sunt motiv de scandal, mai ital pentru 6 eres fneferiirea sunt repartizate firs discemnémant ize bur 18; poi, pentru ci, drepii sunt, in medie, mai fect, far cei mi, tot inmedie, sunt mai nelericiin frst, pentru ci nu exists oament “drepfi. Tred convorbir au fost ncesare entra se junge la acest “deznodsmant- La sfirgitl cele dita, contele stabilise doer ur- :matoruladeva, pe eare-lvareamint la inceputul kei de-a dvs .Nu veli mal avea, sper, nici o indoiala,e& nevinovatu, atunch ind sufera, nu suferdniciodas altel, deci in calitatea sade om; 5 joseph ce Mane, Sere de Sont-Paersburg eit v1.2. > widen, p22. 2 Pena stra login strane a Visto, read red odncueipoetis| litre doesn inca ial hsp celal @) Nea anpaa dee tine ikem enum (2) Cana jam dt apes nein) Bee ere sparnck de hd nal iced). 16 Antinori Det sph de Mase eRe Barthes si. imensa majritae a nenorocrlor cad asupra crime: pent ‘ine, unul,esuficient Inocentul nu sufers jadar, ca inocent, ica om. Dar trebuie mers gi mai depart, dincolo de acest rio. ‘nament probabilistic. Pentru a putea trage o conclusie sigur, trebuieindepartatt mai indi posbilitatea nevinovitie! oul, De unde si necesitatea cele de-a doua convorbiri cares ala loculintre primele dous justiticas ale Providenei -provisori~ sea de-a tea justifcare~definitiva. A doua convorbire, in cea ‘mai mare parte ae, se ocupa de critica mituluisbunl slbatic™ stl combate pe Rousseau n pivinf teze lui despre originea lim bilor. Obiectivu aceste lung digresuni, in cate limbile salbatice sunt vazute ca nite imate gi nsteeuine, iar nu ca niste ruc ‘mente limb decizute, smu limb primitive, este acela de a nega ‘angumentaia rationalist traditionals folosits Impotriva pati lt originar: ori salbatict au fost pedepsii dar, cum nu sve oer. ‘mintuirea, inseamni ed raul se aflain Dumnezeu, of pacatul origina este o fcfune. Meditaia asupralimbllor este introdsa astfel de afirmatia heterodox a contelui privitoare la picatal riginar continua Al trcitea interlocutor din Serle dels Sankt-Petersburg, cavale- rl un finds francez tras odinioara de epoca Luminilor se dic {mpotrivaideicéboile de care suferim din eauza eredtatinoas. tre ar aves vreo legit cu edrmuirea temporal a Peovidentei (sine amintim de ell tn care contele fscuse din bol, de care On. ‘meni iar sufer,in viziunea lui, mal mult det oameni dept, © dovadi a aceste carmuin, ceea ce suscita intrebaten dact cote ‘ai drept ca bolilefizice sini se transiité pe cale eres) -Spuneati noi suferim astazi, poate, din causa unr excene omise in uma cu mai bine den sal or, mie mee parccd net ‘hu trebule si fim rispunzators de acele crime, cum nei de aceon 2 Pirinfilor nostri cel dintai. Nu cred cd trebuie st merge cu “redings pin acolo; i, dact nu curva ma-nge,ajunge un peat ‘origina, de wreme ce acest singur peat ne-a sup tutor mize lor acestl viet." Principia transmiteri unui iu enedltar 9 “Tosh de Mase, Serie dele Sok Peterbug ei, wo p12 dem p29. Patt originar 117 eenpes pentru pct actual are toate motvle sl revolte Pr enol cind acest efron ncatesnsteel pat Sra de ree en i nine ae mileea une pedepoe cre mosteritor devine, ott doin Srepine, aap acest ngur ear Cottle cere ok ‘ispunds optinismull nace leavalerallincapacti ss de a inelege durtate conf umane presizandigl propa dloceina privioareia pat origina continua. -\-an etre o stn tre bell, pent tote sun nist pedepe. Peal riginar, care explict ttl ifirh de cae muse pose explca ‘imi, din neferie se repett in lca clip, chia acd tnr-un ‘mod sccundar” Este pst asl din nou in context formal ikon pie * Bite > den p47 Raph Waldo Emerson, “Compensation” (.Compensay nf (et tn dap tere a eet Ea (Cae lot nero. mle Menge) Chops hea ‘Mer sel camer mar), prima scan olan Reece at (Cam rgrcnit~ 180 ~ tlt = Noes por ace Poston du joural Le Hi pute» CNote pete eo ase, {ue gate ups sy) in Ope cme etch we he 3 130 Antineri De sph eMart Roland Barter sudiatt de Jean Starobinski® Viaa este o capcant: ul este in- slisociabillegat de voinfa dea ta. Schopenhauer dedlucea de ict «i -noisuntem, in fond, ceva ce nar trebu sf existe", senting rezumats de Calderin in Vial este un vis: .Pues el dlto mayor De hombre, es haber nacido. $i, inte-adevat, cine nu vede ck este ‘© crima, de vreme ceo lege eterna o pedepseste cu moartea? De altel, in acest vers, Calderon n-a ficut dec si traduct dogma ‘resina a pacatulloriginar.”™ cli iubese prea mult copii cate dau vat" spunea Taine, ‘un alt pesimist mat, cu prilejl unui dineu Magny. dup o con. ‘ers intre Flaubert gi frattiGoncourt, cei tei melancolie a soviet eit care ar cere s8 mu se fi niscut™ Ah, Doamne, ce prostie mare al ficut ind avai adus pe lume! —exclama Taine intro scrisoare din 1854, adresatsprictenului siu Edouard de Suckau Despre negjunsil dea te fi ntsc, va cama si Coran, Pogte mu tof antimoderii au fost absedai de picaul origins, {insd tof au fost mareati de Schopenhauer. Nici mu mat teebuie ‘demonstrat influena lozofull asupra seritorilor dele fail secoluli side mal trziu, cel putin pind la Céline * Un martor att de putin probabil ca Renouvier, su atét mai convingitor, leaga de doctrina pacatulut origina, asa cum apate ea la De “Maistre notiunea de a din Lumav coin i epecentare peal -mismul pe cared induce aceasta, ‘Chiar gi a antimodernit care par s fie cei mai indepartat\ de © gindie teologicl a rSulul, ca Proust - Eu ma spun numa Dumnezeu este absent din oper ui Proust spun cd ecu neputinga > Jan Starbine,« Vimmortalité malancoliqu sn Le Taps del rien (ing fei) ne 3,184 pp. 25125, Actr Schopenhauer, Lone inl ipeeta, ei p 1257 tide, pA Fra Concur, onal 2 ai 1864 et, vp 107, SH. Tine Susie et scarp. Taine Via coeds 8), Hache, Parl 1906 0h Ip 6 " f Schpentuer rst tine ex Europ (Soper cre ‘teat xp ~ coord. Ane Henry) Klncksiecks Pai 198, Peatorginer 131 2 pheyt acolo maar veo uma dine, egetaBeranos Pulem recunoase uncorl, fads sim cle vorba deo remin ‘end din Schopendauer, din De Maistre sau din Emerson?” ce © ide demaistriant despre justia provident. Neratoral ce convocatdegefu Siguranfl dupa ce pena mal ila surf Becare oindura dup dapariio Aberin ~adusee lel scant fei rac cu tats nevinoviia dupa al leginae py ‘unc gindinduma cn tale nate ca fe Albee, am pisiy in pedeapsa cares era dats pent cl leganasom > fet necunoscuts cea tle care exis aproape ttdcnens in pedpscle omene i cae face ca aprospe nciodatt re eshte nic condamnare desperate asian han ca de armonie inte idee fas pe cares face fadeetoral despes ¢ faptanevinovats 9 fptlevinovate pe carlea gnorat "Vertes ‘aatral dn Cattoe inp pea, ipsa Be Mato, ests un soi de armani, superont juste umsne: bane elite i pedepse: orice pedcapa ese intotdeauma mera eee _aproap infotdeauna indek Proust fest totus dey Bar penis apaatoral Bieri care a fost Proust moment sepa acestela de Sat, uncon cu agcente baresiene cu ign, Fan ch secolal XIX gn ete un seca antelgios" eh ela Volar paint a Rena cra parcurs~ parc Sena ctl ism est imena”Dack Renan ete tnt din pin ut at ‘rein dar cegint, in orice cag, sBadelaive feng te "sere fi mma prin sales Pent Proust eae Jui Baudelaire pin de evden permite st aprop de Race, ™ Georges Bemanos,[strterview de 19% pr Frédéric Lefevre» (ater iu in 1925 coat Federer" in urge dep vol p {Pentru nogunen de eerste, fs Emerson, Comper, unde Balai a putut it: Crim peep ese pssst alpen (ope. 170) sa, Orie rma este peeps orc iat te ph, ic gre ene scumprat in ere dar inal” (ier, p. 1) Marcel Prot lertine dure (Paces Artin nl cates i ui peda vol p30 Ben, scxsoare ce Georges de Lass, 29 ule 199, Conon eit p. 6. 132 nine: Dei ep de Maistre Kalan Bares Port Royal-ul find astfl din nou adus in actualitate, in spatele 2 ceea ce este antimodern. ‘Bemnanos gresea, poate, cind spunea oi urma picatul orig nar lipseste din opera Iui Proust, de vreme ce putem citi rma toarele, in mandrel celei mat langifraze din Ciutarea tpl piendut, in Specia fetifelor” tablow al inversuni sexual cu care ncepe Sodoma si Gomorn:»{.-] anumit jadecstort presupun gi acu28 mai uyor asasinatul ia inverts widares Ia evel, penta ‘motive care-i au ridicinile in picatal origina sin fataitatea specici"™ Este una dintre foarte rarele menfionar ale pcatului ‘originar sub pana lui Proust ar pasajul nici nu este foarte cl (Ce cau aii pcatuloriginas2! Ca gi cum el nu var afecta decit pe inverts pe evel, cel putin in mintea judecttorlor cu pricna, $i far ca naratorul a fac fe gi cel mai mic comentari, Cella ‘are nu sunt nil evre, nicl invert sunt, oazecrufai de pcatul ‘originar? sau riscumparai? Cum at fun pica originar specific evreilor sau invertor? Proust confunds ach, cum face adeseor, Sionul eu Sodoma. Dar exists si mai mult decitalat: Sodoma repel, parese, picatul orginar pentra invert care sunt i2gon din cetate dela cimpie aga cum au fost Adam si Eva izgonif din Eden, Mai tira, evocindu-i pe ingeri posta la portle Sodomet din Genezi, naratorul mentionesza ,sabia lor din care fagneat ‘gcasi"™atsibuindui Sodomel wn accesori care figureaza in GGenezt, dar in alts parte, acolo unde Adam si Eva sunt lagonii din Paradis. Aga se confirma apropietea dintre pcatul originar $i pcatul sodomiilor. Care ar & pacatul origina al evreilor, echi- valent acestuia? ce tridare cares justificeclemenf judecitorilor, ‘nnnumelefaalitii speciei? Nilo indoial ci evorba de moartea lui Crisns, po care Proust o confund cu wn pet originar ode tangul doi reinnoind vehi repro crest aus nae deicide [Numaio asemenea potez3 permite dezlegaren une alu dificile Cacriceantimoder,s Prost rede in peal originar continuat "Marcel Proust, Soom Gomori In lr inp pie vol ep. de 9.32 Sublimul Cea desa cincea figura a antimodernulul se refer la estetica sublimutul Inainte dea reflcta asupra Revolute, Burke Ficuse speculail in legiturd cu subliml,prinr-otulburstoarecoinci- dentin Cercetre flail asupra origi concep naar despre ‘sublim frames, din 1756.Ca prim teoretcian al contrarevoli, el fost, in tnerefea sa, unl dintre inventatorit nofiunilroman- tice de sublim. Burke asocia pe-atune!sublimal cu spaimat Tot ‘ce pote stim idelle de durere primed adics tot ceea ce est, Int-un anumit fel, inspaimantator, tot ceea ce tatenza despre Iucrut Inspaimantatoare, tot ceca ce acioneazs inte-o maniers sinrlaré spaimel este o sursa de sublim; sau, daca vrei, poate ‘tien cea mai puternics emote pe care sulletul este capabil -0 rest“, Spaima este emotiasublima prin excelent In Critia puter de judecld, Kant vine, in 1790, co define iden p 150 Antmoenit Dee op de Mit i Rao Bares lunsat de Chateaubriand impotsva tradi clasice a fost laine ceputurile sale, intens religioas4 satisfécénd drinfa modern’ sau antimocern ~ de sacru, de supranatural ide wanscendenta 51 ocupind un teren lsat liber dupa 1789, Inet de pe vremea CConsulatului, reactiunea spirtualarecuperase in folosul ey sbiltaten”inventata de secolul XVI Credinga fi aducealacales peesilai .Pentru ce care o practic, religia nu maieo chestiine de obisnuings este rezultatul unel conwingerl puteice", constata ‘Chateaubriand ” , Vechea nobilime, care era clasa cea mai putin ‘eligioas nant de’89,a devent cea mai credncoas§ dup 35°, remarea Tocqueville” Taine vedea un lucru extraordina® tn renasterea crestiné de la inceputul secolului XIX: Cu exceptia. primelor doi veacurl ale ret noaste,niciodats murmurul vise- Jor metafizicen-a fost att de putemic si de continu niiodat mea tra fost mal inclinatds& read niin raiunea, ein ini i niciodats nu fa placut att de mult still abstract sublzn, care face carajiunea si se vada ingelats de init“. In spatele i Chateaubriand gi al antimodemntl, se profileazé nes o dat Pascal, acest. genia inspaimantstor”, cum calif Geni crt nisl, sau acest .nebun sublim”~ dupa formula lat Volta, pe care Chateaubriand o citeaz la acceagi pagina a find sin aru capabl si se opund profetismului modem al ui Rousseau Inspiratia antimodems, sau reactionar a primului remants ‘ste cunoscuts = ,Neaflam in epoca originard a romantismul i totodat, in cea reacfunicatlice, va nota Renouvier™—porice art8 modern’ in aspiratia ei romantica gi mantuitoare Va kine, intr-un fel sau altul, de acest antimodernism. Print eudata inversare sau reversblitate, a political ia esetculu, contra evolusia a esuat in politic prin Restaura, n aceeasl period 7 Chateaubriand, Rel pelt 14 apt, vo. Lp. 230 * Als de Tocqueville, Veh Reins Rea eet 245. ” Hippoyte Taine Fibs saa XIX An Fag, ec p00. Chateaubriand, Gel tinned et p28. "Charles Renouvier, Fz aati a trl ei regi stems, eitsvol pT Swbinal 151 tn cae, prin romantam, ete spiitual gl urma st domine {nc mal wreme serif ste. “Romantic” nsemnat na int nostalgic dup ar glia s2, dupa vane trains, dupa reste contac wun dlupa turd in contest cvizatn. Memoria imagine cea din Vechiel Rem o vss de aura amon peru ‘eabiltau Evel Meds Mil unui eat kealizaes apart nda ‘laps Revo. Romantmal sa dezvetat nora ear en fH, aol ansprat sb Restaratievnbitatn ultras {Bteratra cele emigatika rect sla corectat pe Roser, adiuginda’ obscra mori elaborind oesatlope retink 2 storie de exempt Patience Bale Salva aristocrat de In consatareamelanclict a dein as inclu Reprezentind vistriaIeraturi emigrate find gat de gases altaepalistor sub Reston, prinal romarton a fest percept de adversarisiberalics un Gbscurantism Poh de sterste" cum ft ames iter sinecasel, manta foxtrecompensa sub Restoran tmp ce recone spl Primea spinal suitor. in punet de vedere pelt ice File Revolt ms era sfdate in eon ow darn Mezatars (act ru cumva jin frat) tune contracraufa. Poti {unl lie format se Cyprien Delanaye it 1 Roms {smal sents nda opt cerca Convene ote ina gurat Chateaubriand Doar de Sal vse icant Odats cu romantsmal, .Coblent [a irape in ieratart™ Fa in 1890, cind oa fart primal romantiom, bargheza liberal fos ontiemanti sl eolasientimpce omar imines abl arora dezamigi de Restaura gfe emia sevadeze dnt politica decir geno btea dente Rega unt roman eral unt casi © Chat de Pere Barbs in » Mal da sl, o dun omantisme de rite un romantsme de ache» (ul deel sade un rman ‘dedreapta nun somartian esting) tn amet poli TI 1557 (tomanton go, 18151451 ~ Coco at In Soda Nona Supe "ora dea Salou 194), Armand Calin, Pai 1960p 168 "Le Dimer (Doncrtie tera), septembrie 129, cit i 152 Amide Dea op d Mais a Ran Bares {i spune Lousteau lui Rubempré in Ici piedute: Printo rai ciles28far8 incetare™™, Una dinte expresile cele mai frente Ale lui Baudelaire in Spleen ul porician se egiseste la Schopers hhawer:,S8 ne omoram timpul”adied sa ne ciberaim de povara existent, sd fagim de pits" "Roger Calls « Levent thivers att spud D. Holi, Coeil de Sel 1957195, ets 30, ™ Biden, p34 on, La bdarchie ess n Les Veo Volteri apie 1st de D Holle, Cola de Soon 19571909 cep 2A "Artur Schopenhauer, Limes i representa ec p28, indo, p39, 156 AntineniDe sph de Maistre alan Barthes Sublima este marea in Masta et errabunda,ficindu-ne st fegion din timp: ,O, marea, marea larga da leac durert vill" Or ea se rostogolepteneincetat, a o torts, de exempls in Obese (Grunt Ocean static eu turds! Ie mine Gases fntregui uit zbucium! Rasa rad ‘Alone cedar’ ocor i ruine In hohotul maprasnc al mit aud Sublimul este insisi experientareversibilitiextaz $i oroare, «ili gi victimd. Poetul este ameninjat preutindeni de abi, un bis mat inepaimantstor decat cel al lui Pascal ~ Pascal pi aven abisul stu, ca pe un animal familiar atx domesticit-, mat Inspilmantator pentru ca este un abs plat un orizontnesfigit al angosse exstengiale,o ,imensicildate a mai, ale cei mali abla dace as intrezarte”™ sau, la sfrstul poem Cel opte brn: ,Tar inima mea, biatd corabie bstrind, / Pe o mare ‘monstrudasjuca fara cata" Schopenhauer descria ymarea snnioass infinitajurimprejur”, ca pe o imagine a ,xniversult fi margin, plin deo inepuzabila durere, cu trecutl St infin, ‘cu viltorul sat infinit" inch tun infint plats care se revarsi, inversarea sublimului, Si ne amintim de Lldda ,ridicola $i subli ‘ma”, dupa chiput ,omului lui Ovidiu” ~ ,corespondent slegoric al postu”, potrvit expresie lui Starobinski™ ~, sau emblems 7 Chares Bouelac, Masts rabunds (Surin icin). in Foie uti pct, vl lp. 9 (ean romana eA Pippen. Mo, Obs, dom, p 7 [vrin aminenc de Al. Pilppide— nad "den, Le Gore (Abu, ie, p12 "on in Speer arin, ope, Wop. 337 en Les Sept Velardi lorie ru, apt, v1 p. 88 variant semninench de A Hod rad) ° Arthur SchopenBater, Lan on nprecetaedc p-M 2 Jean Sao, «Sar quelques pondant allegories du pode (,Desprcciiva corespondent lege a pote), in Reese rae dle rnc Rvs de tore tert ot) put 197 pp 2 Sutinat 157 4 antimoderntui, 70s intruna de o mare dorin si umilit de cera ironic gi crsd de albast™, svocind romantismul tn Eseuri de psitlagie contemporand, Bourget baudealarian la vremea acca, int il mai definete prin ssubtim: fn jurul anulu 1830, cuvantul traducea nu numal 0 revolute in formele Iiterare, dar gi un anvemit vis despre vai, foane arbitra si, totodats, foarte exalat i, mai ales, ublim™ Visind despre o vat sublima, romanticul este un dandy. .Copi secolului sunt descrg in 1830, ca fd vo legiune de melanclic revolts: ..] Ruy Bas al lui Vietor Hugo face parte dintre et 4 Didier total su, ca gi Rola al lui Muse, cast Antony al ui ‘Dumas, Toi acestiastufera deo nostalgic care pare sublindi-™™ Splen-l sisublimul fraterizeaza. Apo, foarte repede, adjectival se banalizeaza tn romanele lui Bourget afl, de exemple in stigdtul de devotament,sublim’ cate stipinul sia al slice lui Adrien Sixte din Distiplul’"* Bourget reneaga deopotriva antinodernl si sublimnl. Ura fag de sublime ‘Atipaia Iai Maurras fat§ de romantisn confirms faptl cd antinodernul si sublimul erau doua ingredient inseparabile ale cesta. ent fondatoral Actin Francez, romans este {nfotdeauna urmarea Reforma sa Revolute i legitura diate acestea gi Republicd. Maurras arunch anatema asupra roman tismulu Literatura romantic ataa lege sau Sat, disciplina Dublicasicea privat pars, familin g proprietatea, 9 eondific pronpe unica succestiul ela paruta fi aceea de a pices ope. zitie, dea provoca anarhia” ~ firms el in Vila intligene!™ hares Balai, Ladin Flier op ct vo. bp, Paul Bourget, Eur de pale clamped, idem, 206 "de, Disp pie, p22 "Charles Maura, Vora eigen opto in 1905, p. 47 158 Ansari De ep de Maistre Rolo Barts “rise ui este prea mica ciferenia inte romantism ind {ucla au ne romansm pana, teas crs exaperare Thc evden de Thibaud cate s Sespre Mares din {900 Refurul romani un lo oman lgat de Acionea Francers a urmat eicloraduse de antimoderginditoror Almepocs Luminilor: ,Carteaoaecim cispt gt confura a Tut {sgsbee dope Rational nea contatel mai sensor ‘Ser domo el, eee clan vs a ce Faguel, Socal otra” erie Thibaudet,pundnd at {nlumint continue ctor du cca. Cin Emule Paget Vuimase Tumine,in 1890" Maras recunoscse nl ‘pe sucenrel ul Taine aves 8 lade aceasta cate din nou Ia ‘oartea ei Feguetlamal timp dupa ce autor el dezamagise prin critica oo impresionist prin iberaliomel spelt Tern ncenind a Lssere despre romantis din 1907 fost cel mat ban prods al ic grupate jurul Acfund Franceze, dar gi autora su avea sii gee speranele Rut Masta, con- fertinduse la iberalim in 980° Acente dou evolu Tupled in fvonre esr ssn aint de utr lor Eset ata le Tamas somantom,emseat cde auras, Tibadet ns iberal amine ck acasta obliga In weceren ub tices conservators polite al prima yomantom, moment pe ca Renown names reactunen {toc daria subliula, Inca Mauiras nu ma vedes dest patel enna 9 fominn "Abe Tie, Lex Lis de ches Maura (Cone al Charles Mara) ala, Pc, 192, p20 "file ag, Dili ite te ais (Srl appre sve. Sra oar), Lect Odin et CPs, 150 * Chale Nara Em gu (0 ep 191 ae ses phos Cs afl, Ses iterate dea France, aes, 1923, Pp 288200: Eon Paget Le alae (Lerma, Sot angst ‘Fp et delirsne Pars 193. "Pere Laser, Le Romane fa, Ese oan dons es sentiments cds es esau ie Romania res Es sree it setnonsor «ao vss XD, Sat du Merce de Fane, Paris 1907 Fen ou ot (Clare) Anson de Fans, 131, Subimat 159 Invinovagind romantismal de ,starea deri francee8, Maur ras muse asi pind nu distrge orice idee desublim romanti, de ‘exemplu in Amani din Veneta (1902), unde iubirea dintre Masset ‘s1George Sand este luata in derddere, sau in Romantisl fein, pPartea a ela din Vitra intlgene (1905) Romantisoal victrie 4 femininului, a triumfat impotriva ,iubiri masculine fal8 de ‘dei, cu urmatoarea consecin{i:,Ast8zi nu se mat vorbeste tdecat despre sentimente. Female atit de lovite side umilite de ‘moravurile noaste,s-eu rlizbunat comunicindu-ne care enatira Tor. Totul a devenit efeminat~ dela inteligenta pana la iubire ‘Totul efit vlaga."™ Sublimal na gasese nick otrecere in och Jui Maurras, caren mai face diferenta inte sublim gl sentimen- tal: .Fugind de subimul alata moda” ~ aga se previa de un sing ~, el protesteaza impoteva ,fonduls eroii moderne”, care este ,0 imensa dorinfs de a ridica pin la paroxisin viata fiecarui om" Mergind de la sublim la sentimental, cman tismul inauguratsecolul ,upurstati” care eae, pent Maurras, _esenfa insiy, pana natural a regimalul republican gia demo- ratie”, dupa cum amintete Thibaudet ™ Romantismul literar $i romantismul politic sunt puse lala in aceasta denuntare 8 Sentimentalism ‘Ecumenic intotdeauna prea generosuneor, Thibaudet caus, totus tl reintegreze pe Maurras in tradifia antinwodern’. Acesta dlin urma vede oxstenta a tei romantisme, din anit 1830, 1860 511890; simbolsmal este ya trea stare a unula gt aceluiag ri — "ul romantic, parnasen, eae Fat precedat, find a dows” CChiar dacs aga-rumitl coniraromantism din 1860, cai reactia simbolista din 189, apartine romantismul, dupe cum sushi Maurras gi Lassrze, nimic nu impiedicd, potriit hui Thibaudet, 2 Chars Masts, prefs i Ohmi de ara (Dral pre Paras — 1695), Ope cag sh vol pa idem, pp. 2122 2 ide, p20 iden p27. = Atbect Tibsudet Cone al Chaves Mara ot p21. "Chae Marz, Vou nie opt p18, 160 Antindern. De fs de Maistre Rtn Rates prelungirea mig ping la Maurras insu: |...) Oare i putem {epara de romantism pe cei care au construit, din interior ro- ‘mantismul i impotriva lui tocmat ceea ce a recunoscut cB lipsese pe nist seritori precum Stendhal, Sainte-Beuve, Renan, Flubert, Barres, Maurras?” Aga cum contrarevolutia nu poate fiseparata de Revolutie, cum actunea st eactiunea sunt ele sce inseparabile aga contra-romantismal este tot un romantism ~ incluzind allt contra-romantismdl de la Actlunea Francez’, "-Reacta contra-romantic& din 1860 este dominata de romantis, ‘Consider Lasserre. 51 tot romantismul domin® in cea ~ att de heputincioass ~ care =a produis in 1890, impotriva determinis- ‘lui i pesimismul"™ Dialectica actiun ga reaciuni face, ‘agadars din Maurras insu un antimoer: ,Evstéo lege, anume ‘Ghoricerencie este guvernata de actluneaimpotriva careia reac Fioneaza gi fra de care ea nu ar exista lege care conduce pans Ia yromantisml domalui Mauerss"™ Amani dn Venera mt rat, oare, ch ambivalena estetic a tanarului Maurras gi sensi- Dilltatea sa, de tipul cele a lui Bases, a persistat gt dincolo de ‘Afacerea Dreyfus?! Pentru a ecupera pe Maurras, Thibaudet se prevaleazd,citanducl cu aproximafie pe aces, defertarea pe care ro dau reciproc amanfit, George st Alfred, dupa ce grau con- Sumat aventura, ,Vine o vreme cind orice sentiment de mnie trebutie et dispar nick ofapturs de calltate noputind sce sm tun vesnie dugnan al unel vechi parti din el insugi"™ In 192, nd publict monografia Murra, Thibaudet pare a-si dori ca fefal Acfiuni Pranceze sa ute rafuiala sa cu romantismu, sti Fecunoascdlocul In taditia antimoderné ~ in zadar, ins cei ‘Acfiunea France2S, in cuda unor tentative facute de unit dintre ‘iden oi nun adie nicincath const Fae 7 le Todt, Con ai Chars Mery, it 28, *™ Pere Lasers, Rant fe Exar oie sixes recoded p96 sped Pl, Con Cars "Chae Maras Lr Ante Vo 050 Opi cial ot ih p18 pu Tae Cons Cr as cp, Sutil 161 lw Acne ane ante pari nse ‘abr ina i cuncass ma te defi importane Ina 192 Thbwodet nee, pote, fit otter I sl rece ips de it nde acne Condarnindu-se ast ao stare de sptoptare.Caneslogia ani ‘motel denungs in lege progresulatedemoralcare stra Si oincusjar a inert dor nd seprich~ sau fait ey Penrose wetsuit de tn at Puteri, pe care sl opund cella modern al progres Marat de igure contarevluey, de cle antrum, de sis de ides Chern ps ntimedematn este fn {ereral negate, rete, char nila, Numal creda Inublin reste energie vols, Georges Sore cu ample sare a ambig intre mem 9 antnderism, romantic inti facen din soils, Refi asi cel, oper {rd redutall subline pent are mena oe airing chtan woken moraine sablimt Bdouerd Berth disapoll sit. achat sii rconcize pe Maurras Sore, aritind unl eralegat de fumos cella de ub crea pus complementrtprcun tain revolt, Racine Corel sat char Sfoce faci. Refers la Netasche, Berthilclifia pe Maras find apolinc pe Sorel- dons intact Apolo Dona fuser cele Gout avin cae Scaoercast dea nstere aged greet iar ma rt cas sisulu ance. Ant sintrs trafic revole era iat nea i anual pons cu eceaa. onc ag tur de Bernat Vie ‘or a Fase acon fr ane afrati a Sr ‘Fac Fa ivins pe Descartes". Flv fl Bergson crap iru decal mal prspictal autor Cage” opin eat Georges Sore Ref aupa se et p.20 Edouard Bor Farle intact ei, pp. 8-85; cat de ame Hapa At tn rg Una mie (goa Ant Prancre Un ld a Jen Clade al eee aa cua) Jean Cle Lat, se, pat 162 Antiner. De Jyh Maree Rol Rate si la Péguy gi Agathon. Era ,vietoria uni rafonalism adeodrat supra nef rofionlism” sa un spiritualism aderat asupea ‘un fils spiiualisn”™,, victoria asupra spirit seoluli XVI, ‘are armas soll oe mare pentra tof rational, democrai tvrelgisorbonarai, darcare a fost un secol,antmetaizic antic ‘eligi si anti-artstc™™. Aste, ,Actlunea FranceaS, care, im- preun cu Maurras, esteo nous itruchipare aspirtulul apalinc, prin alsturarea sade sindialism, care, impreund cu Sorel, ints spirit dionsiae, va da nastere unui nou mare seal In ‘coast allan, ,Socrate gi Descartes sunt invingsecolul XVIM~ Sefinitiv dept iar victoria Tui Pascal se nun, in sft, una eae Dar sinteza nu se va face ar poztivismul hui Maurras 0 &x- cludea, Thibaud arf veut si fac8 din acesta un romani, pentru al salva de ef insu. Era insa,o cauzA pierdut, chi Maurras, pre deosebire cle Sorel, nu a fost nciodat un partizan al viow lente, impotriva cireia avertiza:,Ea ni gratuit, considera eS rscumva si credem tot ce ne spine dl Sorel despre violent." “Maura denunja, n azul lu Sorel, eroismul caremu are nici un Scop i care nici nu trebse sab” ~ sa violenfa pent Violen upd cum repeta adeseori, analiza eorilr literare ale roms tismulu ra condi tre studiereaerori morale si politice a5 tli modern." ‘Cea mai buns istrare a refurulsi sublimulul de eatre Maur ras este Domiijeara Monk, unl dnt textele sale ele ma reusite, "Fangs Huguenin Lala Ain France Ue al dein inte ua edt pp. 316317 ede, p38, "Chae Maras, Aton fei, 13 at 906, a Die ple sauce cine Dona pl oi) Fay Par, 195300 Vp 257A "© ui Roantismet lation (Roma rei Nouvelle Laine nationale, Paris, 122, Maurras ven sau le dea ale ‘newer sale dela iteratrt la pin in volumele Tre comep pie Vito mgt Sutinat 163 insprat din Memoril tn care Aimée de Coigny vorbeste despre rolul et de conspiratoare pe lang Talleyrand, in vederea fairl Restauraie: , Toatd politica se reduce Ia arta de a pind ivirea tune consinazione, a uns hazard fei [..] Cea mat mick forts, ‘col mai neinsemnat concurs de imprejuritl pot st eapete bruse, prin mjlocirea unet combinazione si eu putin noroe, 0 putere ‘eayteptats care va fhotitoare pentru tot ce urmenza "ata «cauza ce oferaprilejl Restauratiet 0 conversa intre Aimée de Coigny gi Talleyrand. Ce poate fi mai indepsirat de sublim, decat ‘ocombinazion, care este contavil grevei generale sal vidlenfet feroice ale unui Sorel? Aceastae chela incftni fai Maurras din {ebruarie 1934, Ceeace-seandbaliza pe Chateaubriand —faptal ch Talleyrand a fost instrumental inoarceri pe tron a hi Lovie XVIII = pe Maurras, dimpotrva,incants profund, Restaura ® rezultat din abilitatea lu Talleyrand de ase folosi de cererile insistente adresate ni de Aimée de Coigny: »Marea doamnd sdecasat a atns coarda sensibils a intereslor celui mat mare politician contemporan”™. Luptei sublime, care se intlneste cu storia providenfial gi cu justia eter’, Matrasi prefer ironia -stivineisurprize", Prin acest lucru, else stuesza netlaantipodl antimodernttagi. "Chles Maurras Vitor inline opt din 905, pp, 275.276 iden, 284 2 Malu aves prltze oie popula i Mako Mok (Sta, ay Contempo Fe 9) ang spat ‘ces text daca st rate de cops petro teen al Vituperatia ‘A gases figura antimoderismulul este o figura de sti grew de defi: vociferaren,vtuperafa eau impreciiatmbinave de predic de predica in orice cazcontrarkcelbrul til carp: Ter alt de indragit de burghea!™ pe care Baudelaire Mcitca ls ‘George Sand De Maistre, Chatesubriand, Baudelaire, st cat Nietwsche fondatori tradifel antimodeme, care taversesz8 Intteaga moderniate,lustteazd acest stl al vehemenfe. Exe fo verva propre antimodemilo, cil postura de antimodern, {nemelatt pe un paradox ~ pled pen o cael care dacat trumf, ear nlonce cu otal impotrive mes dn nou” esunoges Ghatesubriand ~ este un prodigios angreng)retorc: Energia “sper vtaliatendeanijdut cu ngter ne socne cre te atnge sublime Potpofe al nefrii, antimodeml ate infotdeauna deptate, dacd nuns veo catastrof.yAtunc ind cet pier, spunea Chatesbriand de exemple, pierdea ceria dea inf 0 odd tunel thru gloria monarbil peg ltt de cea replent de fecare data ncepand eu Batbey d Aurevly i trmindnd cx Maras tne en piers, api” Revolutia din fle ta ‘Scrat pe Chateaubriand sugeret in chip rticos Maura Th pe omal notra pena rune. Toate intone oa vin pe data ugonre chiar placate Nefericre Hiner cele ‘nal fremoase intr Doan il von il est ege™ "Antimodernl se adeseaz3 lumi pe ton unl profes, smal bine is pe ton un ¢profet al eeu aga cum a fost fhumit De Malate, primal dinre antimoder, de ite -marea * Chis Badlands oc, Lp. 86 2 Charles Maurras, rei com pit, oct, vo p66 Viuprjia 165 fantoss Barbey d’Aurevilly, care a reusts8 obfink pateritatea acestel expres’ dei, dup cum aria Brunetitre, en i apartine IuiBallanche "De Malstre a fost,marele genial tmpului nests 6 fost un vizionae”, dupa cum spunea despre el Baudelaie* DeMaistre era siun provocator. Deceptionat de acordarea cartel sub Restaurafe el ispundea cu mult mor, in 1818, la intrebarea De ce nu serie despre starea actual a Franje?":Infotdeauna "ispund la fe: pe vremea canaliocratiei, puteam, pe riscul meu, _siespun adevarul nf acestor sworn de neconcepul asic Ins, cei care se Ingeald sunt din fami rut prea bune 51 muri Do: ingidui sa le aruncl adevarul in fai! Revolutia este acum ‘mult mai terbila deedt pe vremen lui Robesperre" Am ct deja aceasttdecadere: Carta l fae 88 dispere mai mult deat ghiltin, imarturiseste el in esen{a. Restaurafia# se pare mai fea decd ‘Teroare, sau mairafinad in practearea raul, find o contra revolufi era inch posibild inainte de Restauratie,ea find chiar inmod dialectic chemati de Revolute. Or, de acum inainte, dup acordarea cartel, cae ratificaRevoluta, 0 contra-revoliie na teste de conceput. ,Mor odati cu Europa”, exclama De Maistre {in 1821, cu putin imp inainte dea mrt Termentl calico spunea tof un superb cuvint-valiza, prin care era luat fn 4s suveranitatea poporul, una dintre finble sau chiar nt fintelor— Iai De Maistre Ptevit Iu Litré Tecnu inbi franceze, De Maistre a fost inventatorul acestui Ferdinand Brunelire, = Joep do Malate e som vre Dupe = (iMag lca eran Rene de oda ma ie, 234 m1 Cf Blanche, Peingona socal wns partes ip zrlmnn Mie rman cn po ee fal sito apeill tcta” op vl Vp S800, eal iat, pp STEN Scherer Joep de Mase” opel p 27, “Charles Baudeae sczoae cite Alphonse Tousen, 21 lana 185¢ in Crepe wo Lp $oseph de Mais, srsoare tre caaleral Oly, S septembrie 181% In one romplete eat vol XIV, ct de Sani ea Tone de Matte” in oats ita Pee ore". Cad Art), Robert Lafont cl. Boagine Pan 193 Cia de Barby Aurel, Poi cu cp. 166 Antonie Det op de Maret Roland Barthes _neologism inci de pe § septembrie 1793 gi Balzac -aimprumutat| dela el. De Maistre, care ra foarte sensbil la cuvinte, a fost futorul a numeroase excentricit de acest gen. Canalioeraie este ‘frumoasd invent, care pune laolalt un sulix savant gi un pre- fix fair care combind un sufiximprumatat din greact un prefix venit din italiana int-un soi de monstru lingvistic(itré Insist asupra pronunfiitcuvantulu canal eu dot, mula”, fn oporitie cu citrea k-na-ye), mimand astfel monstruozitatea politcd ~ suveranitatea poporului sau suprematia canalilor ~ ‘ireia De Maistre i consacrase un tratat rimas insdneterminat, {ncare-combstea pe Rousseau, CCanalocafia avea s8 fie un concept utilizat de antimoderi [Baudelaire etic puternic la caval ltéaie—,canaiaterara™. Barbey d’Aurevilly soca glama, ca decidereaspiritulul, cu un ‘ecanlement democrat, Este uma unui popor odinioar net Aristocrat i rainat, dar care a dectzut si s-a tlant in baltoact ‘democrat, ca un boiv prabusi int-un canal, Este gluma demo- ‘ratizat care tinde s§ ecad tot mai mult" Barbey d’Aurevlly ‘stigmatizeazs aceastéepoct de sulragi side glum universe", Identificind-o cu modernitatea: Toate humen are dreptal 8 shumeascd Ia fel cum are si voteze”, Suveranitatea poporui era de mulls vreme ces mai neagra ‘obsesea I De Maistre In legturs cu, admirablul Burke", el {gh intreba un priten, ict din ianuarie 1791: ,Cum gasestfaptl ‘hoes senator sever trateazs mareletripou dela Mang} $i pe tts legislators dept nist bel? Eu unl ham gist ineinttor, ch mia intrit cum ne se poate mai bine idelle anti-democratice gi Antirgalice. Aversanes mea fag de tot cese face in Franja devine dea dreptul ooare."™ * Chars Baudelae, Inina me degli, pci, vo Lp. 8. * bee Aurevily Le Riel emp (Carag romain Row eye Bod, Par 1883p. 291 "in Joep de Maitre erica tre cone Hen Costa do Beauregard 2 lansnie 91 in Ope completed. vol Dp. 11 Mol dela Tale: seabed Adar Constante ct ieepere dn octombrie 178. Vipoaris 167 _Canalicerai"sleilatori bli —De Mase nu perde niciodatéoeazi de a timite semenca sige oti prt care Sronizeaza poprulsweran Pott dona e Pe Refer, Prima testare cunt iin anced dp engl El by datearaprobsbil in 184, Pott ne, dione Le Grand Raber caves feria Daz al cu pica 8788 ‘Aga cum arta cat din De Mast, Hururle sant imprecise sicomplcate nieadevsr Uiteespune ch Bet cu maja, Se pare ca De Maistre foosete majusula~ era pores pita dee lings rege Stansio, duce de Lorena (2795-1760) se ‘ere ncinev tac cu dl nine crustal des ez operand foarte und apo un row nist Vorb de. Spree leiltr eel De Maistre s andest proba, [nite pissin a nigtenouendca lan popor dma, chirit mint, deci, gn aun poporapi pete cae ‘a crste mae, pov concept se anterousenist, care ‘eden sabatic nite degenerate samen print {cen dent doua convorbie din Seiden SnktFetercur descr limb flenite de aceyti cx pe niger 9h nace Pe rite aditoent despre limbic acstorelbatia acon deat eu eral incepta lon tp cep fda ge ‘mateate anor it strvec runt dace tem nga Sine exprimim etl si egeadst lala sieamen cae le ‘Yorbese). Legislator Bebo ai Inco jostapuncre hese, {eval polemic prin bine, pin combina eran ca ‘euma, vulgare ciulzeaa onteng eo floss Pulled, De Matstre fost un pamfetarexrem de zest in Seva sritor. Prin aces titra dese in primal rand, de Bonald. mae 7 Genealogia unui stil CChiae daci a procedat ca un antropolog al politic experi= mentale" sea un teolog al ,metapolitici” na fir o tending "Jouph de Maite, Src di Sonesta, lt vol. 120. 168 Ante. De sph ee Meise ela Bares ese nee aga cum art concep despre pal oigiar SSetnunt De Mase fos n petal nti Sine el Boal fine de Ge sonst de ib. Cind Budi tart ehdcla De aise lnc gindcsc Sha oun sl de gaa elcid paraona p de provoct De Matte ie lnba acu amare cnt: Sop oda street ate de Buon =n cave ve foot meteorite anume ctl somal up lie Bont in 17, o aiune me det ont Dunes temattran farce nino genenlogie rancea veh Inf care ded osu a Leon Bly la Cine tne saa Laman capil De ates oie ssiecspes nfo git tn 797 deta Lawson tee To Fora, Londra Vie ete, Sankt Petey on sigtal {a ia le popora fl Durnezen, tla Bsr putes tafe rp nel Evel Suceava fo ch att de tre pee pune Lamartn dar aa aca ar nporsar Impound ref ina a Done prof aha Vee Testament “ne pute alan la Dal ape oneal marine contin al maton Aga este aceat carte, nul ca profi, olen ca filzofi, dezordonat ca politics (ree capitolul despre gloria fatal- {ate dvina vitutearEzbolulUstotul ic este gait de un spct exterminator geste srs cu singe). Dar aceasta carte este et un falger port din Alpt pentru a arunca o Taming nous gi sinistea ‘supra inregulul orizont contra-evolitionar al unet Europe “Mate ima tive stave de total stuponre [=] Acest sconce teat nerves, lucid cu raze direct robust nu aves tn el nimic ‘lin molciuessecolut XVII, nil din ton declamator ll Imelor citi franceze: el se niscae si se cals in bala Vantulut din Alpi era cintinat era tnd, er aspra gsalbatic; nw avea in linet un respect omenese simfeai i el singurState era un sti "Jone de Mais, srsoare cite vicontle de Boral 15 nlembrie 1817, Opercmplets edt, rol XIV. Vipera 169 ‘are4l improvizafondul forma din aceeag gn [.] Aces ‘om era un om nou print cop soll" Pentru sil bile dare in Nol Testament esta fel de rezent a cl din Veciul Testament in opera hi De Maite = fm putea cta urmtoareafraza din cea dea sapesconvorbie dln Sere de a Sankt Petersburg, unde este vorba despre 82 despre mstica sangelufetreg pant, ibibo Inna de Singer e det un mens alter pe ate tot cence veut te buts fie sacrifiat la nest fr de masur, rs de ope, png cind rl se va fi stn, pn la moatea mori™ Aas ‘xpresie pulemick .moatea mori” ~ ampli igure sti 42 ntuluapostol Pavel, semmalats de De Maistre into not “Cie ultimal dusman care reba imc ete monrtea"® Dar diatebele cele mai vguroas suns De Maistre linamici si cei ma invedera de exemp de protestant pre- cumin aces period cate ne duce inter cu ganda Bore “Marcle dugman al Europe, cae trebuie sugrumat prin toate ‘njfoscete caren suntrie, cera funet care se sat dette Surat aot onde fa instar, fl orp, tl Shurhie,dizolvanal universal, este protestansml™. beer ‘nai frumoasa grade a protaze, care cupeinde da primi ‘membr sme laze care dubleaza propo lav, mal Inn cascads in prim segment, apo! coordondndrl fn cl dloal dois ~o simetie, ey polo amplicae in tel seqmente Secure dou ma i simetice al tees relusnd prin substan idea celor dou complemente de mame precedente in timp ce epitetul adun into hiperbolsobicetlcondamnse. Apodoen ‘evetrnas ino proporiic waninal Alphonse de Lamartne, Seuseis tyres (Amini porte), Hate Pars, B71, Sols, Lp 26809. "Jeep de Mase See dele Sank Pettus, vl Ip 92 5 1rintn 15,26. * Joseph de Mase, feo sar protean dane rapt ee Laster Refi esr protestations rapt sl ee {ate = 1798) In Sn dpe Reali edt. 218 170 Antinde: De ep de Maistre i Rolnd Bates Tota-ne, asadar, din nou la Bossuet, Dar clawrulaaceluag text ajunge,printe-un splendid contrast, aga cum spunea Claudel ci Ta Boudeloite exist un amestec de stituriracinian gi juralistic, so butads familiar |. protestantismal este, in mod evident {iad litera, sans-culitione-ul religie"™. Acest nou termen neo- fogicterminat in sufbsal-icme kastreazS cionirea dine nivelurile limb, ea care De Maistre seoacd intruna. Cuvintul condenseazs intreaga teri demaistrian protestantismal este rspunzator de Revol sa, mai exact, e simptomatic pentru decdderea mora~ vvrilor, care a condus a Revolutie. Ca iin azul ,canaiccratie"| Saul legislatorilr Bebelas”, vem dea face cu unadintre acele indsSzneli pe cae stil pamfleta de dreapta leva tot imu, pind la Léon Daudet “Alstur de protestanism, Inchziia este, fa indoial ~ dar, de data aceasta, in registr apologetic, cea care produce efecte Gintre cele mai puternice sub pana lui De Maistre, de exemplu In aceasta glum’ despre tortur, care se preeaza att de bine patosuli filozofic™ sunt luate asl in #88 intreaga opera a lui Voltaire 3 intregul proces Calas. Vedem aici cum De Maistre prin excesele sale retorice~ este din plincontemporanliacobi- Pilot, ciror Violent nuda o admis. ‘Acestelogia al Inchizie! spaniole este turmat s lin tiparal ‘unui period [J nimic nisi mat drept, mai dec, mai incorup~ libil deest marile tbunale spaniole si, daca acestortrisituri ‘generale l-o adugim gt pe cea a sacerdofiului cali, ne vor onvinge inaintea orice experienfe, ch in tot univers nu poate ‘xista mic mai alm, mai circumspect, mai uman pein Insdgi zhatura lai, decittribunalul Inchizitie"™. Roland Barthes va cita| indelung aceasta paging cape un epigea al cusuluisdu despre joseph cde Mater, Races potters cu sucermitin tn Sve dope essa Gc p29 Termenal snot “esta fir lemene’~ ene poela dat de nist in priad Revo Taji Pancee,ostglor pnt cpa rupee evlsenare a) ™ dom, tires dum getinonne rae ur nguton papal Sri tran gent ra despre nei Spm), in Text al, p15. then, 16. Viwpoats 171 [Neviru, ca ind insusi contrarul neutrulul pe care gl doreste si, tou oplicere pecare mu gio refuza.*" (Oximoron si antimetabola Prin paradox, stilul erste in intensitate: De Maistre se site ‘el mai conforabil atuneicind face un elogit paradonal,,clogial ‘are cde", cum spunea Cioran in prefafa fila judiciogea anto- loge din screrile lui De Maistre, prefata acre frazh urmatoare [a marca pe Barthes: ,Orice apologie ar teu sie un asasinat din entuciasm. Acest gust special pent paradox si provocare mod dea indi pe care Baudelaire -a mostent de nel explich abundenja de antiteze, oximoroane si asocier neagteptate de termeni, Oximoronul este figura centraldatetoricll demaistriene, siasta chiar din ncipi-al Consideratlor asupra Fran, scriere de Spre care Lamarine afirma ci La consacrat, Opera Iti De Maistre Incepe, dct se poate spune aga, cu o asocere de termeni: Sn- tem cu tofi leap de tonal intel supreme cu un lan supl, care ne refine, fara sa ne aserveases"™.Imaginea vest contradictore, antiteticd, a ylanfului suplu”, care neaga inipteul Contact Social ~ ,Omval sa nascut liber” ~ descrind sa chiar defining [berubarbitru al omului, este imediat expliata de propoziiare- latva ,carene retin, fri sane aserveascX" apo, est comentata interment urmator: ,Lucrul cel mai vrednic de admirati, ‘ordinea universal alucruriloe este afiunea oamenilorHberi sub mana diving. Inehip ier slave actioneaza voluntar gi necesar totodati”® Asocierile de termeni prolifereaza: in chip Uber sclavi",.voluntar si necesar totodati”, Referinfel la Bossuet st Ta Rousseau se ciocnese inte ele. $1 aceasta imagine paradoxala “Rel Barts Neral Cars pt a Cie de Fron, 1977978, 2 ule Coca, pref a Jone de Maistre, Text ais, ait, p. 30; stat de Roland tarsi Netra" edit p90 ° Joseph de Mase, Consider asp Freel ape 58 iden, 72 Antioderi De Joph de Mate Roland Bates ‘ omului va insuffi toats gandirea lui De Maistre care va de~ ‘Seve sea find ,migcatin mod liber" in cea de-a cinceaconvorbie ‘din Serle dela Sank Petersburg "Far indoial, acesteoximoroane anunfS, adeseor, limba lui Baudelaire, dar ele regasesc si sublimul lul Burke ~ amintindw spirtulutcoinciden, la Burke sila De Maistre dintre violent ‘ontra-revolutionarsgirevelaiasublimulu~ spaima sacri, alas In limita rafiuni, enigmele g misterele. Oximoronal st& marturie penir nelingttoares reversibilitae a enunurllor metapoitice; {lilustreazadialectca sacra pedepsel sia mantuii este semana ‘ib al limbii mistice, este indiiul ,magnifice!oreri” a provi- Joseph de Mase, Conidrai sups Fan pt 96 2 tide, p. 107 > do, Soe dee Sant Peer, et, ol I, p52. Vigeatis 175 reversbilitai gl mistica pedepsei cu moartes, pe care Baudelaire Je va mogteni. Sau prin aceasts descriere a soldatulu, cae figu +eaz3 in elogiul paradoxal adus razboiulu, din convorbinea a {saptea: Print valuile de singe pe care le face st curgs el este lurnan aga cum sola este cats facand dragoste”™. ‘Lamartine, caret cunoseuse, Hi povestea hui Sainte-Beuve c& De Maistre era mai curind vese in timpul une conversa = torisind tot elu de povegt nostime gi ciudate: «Caracterul dom- nului De Maistre era paradosal si poznag»", spune Lamartine ‘Asta il indemna pe poet sin i prea tare in SeriostezleIsi De Maistre: ,Cat pivesteconvingeren sa dogmatic, se infeigeazs ‘mai curand preocupat si impresioneze, sa le plac paristenior, pecarenui vazuse niciodai”, Diseutind cue, Lamattine reuse, ‘de altfel, 521 faca sa renune la pirerile excesive™. Nimeni nu 4 infeles mai bine decit Lamartine verva lui De Maistre: Pentru a caracteriza acest stl enevole de tri name: Bosse, Voltaire, Pasa: Bossuet pentrainalime, Valaie pentru sarcasm, Pascal pentra profuzinte, Din neferict,o contra inegalitate, lun gust mai curd alobrog dec francer, recvente mist sacs date de a sblim aocul de cuvintsripese din uma acest stil, El urmarete in gala mssurdefectl i adevrl cord pre ‘null ein pil bs acest grimace anuzante, dar subalteme, A genius Vrea sie acs 88ridem sera cret cal ne fc andi intr cavant, se stuenzt ine Voltace 9 Pascal dar ‘nal aproape de Pascal" De Maistre nu a fost prim stl ile datorenza malt in- amicilor sti ilozofigiacobinit, dar ,paradoxisml” 00 par ovals” sau (este cuvintulfolosit de Valery in legatara ca Baudelaire) mane un model de rtorca politics, ia frecventele "Joseph de Maer, Serie dela Smt Peers, it ol Ip. 37 Sine Beuve Coil ne 16382847 et p74 > Alphonse de Lamune, «Viet cue da cote de Mase ( Vike ope conte De Mats partes convorbren 9) tn Conssfon Tere tear (Crs obit eras, Pars, 189 val VIL pp. 745. 176 nine De fiseph de Maistre le Rolo Rates sale miei sacadate dela sublim lajocul de cuvinte”, cum spune ‘cubund stints Lamartne, vor marca, mai mult dect gindirea hi, ‘un anumit stl al dreptei vehemente, pin la Blay, Léon Daudet, ‘Bernanos si Céline In privingatrimiteri pe are face Lamartine Ja Pascal, ca profesor de limb al lui De Maistre, ea confirma roll de ,nebun sublim” de ,geniuinspaimantator” alate la avoarele ‘antimodernului Brunetiore semnala ci exista, In general, 0 fal idee despre still lui De Maistre el subliniindicalitile: for’ stralucire, ‘locventa vehement’ i apocaliptica”, prezente la nevoie, desi ‘flu fa obigmuit dea fi" era, mai curd, caraterizat prin it~ feligents, ingeniozitate, neprevszutal exprimari, dezinvoltura ‘mondend in manuirea paradoxului gia impertinen(ei"®. Scherer, dlincarese inspira Brunetire, observase deja De Maistre avea, fn general, .mai mula intligenta si vivactate, decét autoritate stelocings Spirit vivacitate, ingenidatate neprevizat,imper- tinenti, paradox lato excelent deseriere a ironic, ples pentru senitorul antimodem si care va fis cea a lui Baudelaire. Pentru al explica pe De Maistre, Scherer spunea ch .=piritul tuman se imparte in doua clase", ,camentifapti si oamnenii de rept, oamenii autoritii si oamenii ric, oamen stabiitiit celal mise" Totug, exists gt oa tela cast de oameni, cea 4 fiingelor paradoxale, si acestea impartite Inte fntare gl timp Sau alate la egal distan® inte luminism si scepticism’ cum Spune contele in convorbires 2ecea din Serle de a Sankt Peters burg. Desi De Maistre pare a se situa in zona stabil, Scherer recunoagte ed ,l simteo plicere cu totul apart cind ne seands lizeaza ratiunea prin paradoxus", sau cind fl ataca proprille argumente de sutoritate ~ abitudine prin care a0 manifort ‘mental navator gi lubitor de hazard al genial sst"™ snip Bt : © Bamone Scherer, Joseph de astra p25. mide, p28. © Joseph de Mase, Sere de Sat Petosturg eat, wo. p. 528, “Edmond Scherer, Joveph de Maistre arti, p28. Joneph de Maistre cartes Despre ap", Viagem 177 De Maistre, .goniu iubitor de hazard” ~ aceasts expres r= pereazi oats tdsttura care face din antimoderinigte modem ‘opera lor neterminata sau char rartateaoperei lor. Desi adera valorile clasice, De Maistre nu gies compuns mai bine decit ‘Chateaubriand sau Ballanche, renuntind adeseori si-gi duct ‘operala bun slargit Despre sweranitatn poporlule dar o shit; Jn 1797, Considerapile sale asupra Franfe ge terminauprint-un ciucat fragment dintr-oistorie a Revolute franceze, de David Hume“ apa se intrerupeas fir nici canclusie print-un Cetera desierantur, sagerand c& Revoluta, ined mal mult dect carta, nu hase ined stars Apoi, repalistl din Savoia” sa publicat abiain 1814 Bs pe marginexprincipiuls generator al consituior politi al elrateinsttui ment, edactatin 1809, ar Despre papas-a dovedita fi, in 1819, singura sa carte adevarats, Sve de 1 Sonkt-Petersburg, scriere ramasi neterminat, a fost publints Jn 1821, dupa moarea sa, dare gisise aici modalitates care ise potrivea cel mai bine ,geniultl sh ubitor de hazard”, un geni de am al conversatie! = de ,conversator”, spunea Lacordalre®: ‘convorbirea plind de digresuni Dogmatic sautorta, prin capecilesale De Maistre stimeyte pretatindeni perplexitatea, Faguet spunea despre el e3 este un faun spinitcituia it place imens de mult sé contrareze": .De ‘Maistre nu se dt in lature fact st simgim 5, in eta caace teu si serio, ig bate ntrucitvajoc de noi" Faguet -inteligenta lu de mistfcatrsinistacu spit lat Montaigne, a i Pascal al ui Voltaire, imu se si niciodats dac8 jack tun fo, de exemplu atunccind spune fart 2 suri: ,Pringpiul ‘suveranitpi poporulal este tit de perculos, nit, chiar daar ‘devia aras webul sa ve Ingadule sa se arate” Critea minismulu i simainga de ibera, ironste neu, Faguet infele- sesebine sensu ,paradoxalismului” hi De Maistre: «Paradox "year Bopeate Hens Lorde « Me Sethe (nade Set ‘hin nL Corey (Coenen 28 acme 155.158, “tite Fauel, ph de Maire, pS. oweph de Maistre scrsoare etre duce de Sera Caprio 20 xia ‘bre tte) IS in Ope compe etal pO 178 Antinser, Del Joh de Marl Rolond Bates = spunea el - este rSutatea oamenilor buni, care att prea mult spirit", De Maistre aut si fe ri, ji aduce un elogiu fulminant cilfulu, dar paradoxul se neaga pe sine peste geeu dec ‘De Maistre a convins vreodatt pe cineva,,Metoda sa eal intro seamd de digresiuni cbtinute prin recurs la paralogisme $i dint-o seama de concluai surprinzatoare”®, spunea Faguel, folosind o formula care face pe De Maistre nu niumai models Fai Baudelaire, ci gl acela al stilulul modern i datorim dieiani sale metapolitice sprituale mai mult decitfictun legate de inluenga poitici sale experimentale asupra totalitarsmelorseco- Iuka Xx asiunea penta limba Baudelaire va mosten totul dea acest maestr al imprecatict in Inna ea denglit ny Strfulgrdr, sain panel ss mn- potriva belglenilor: Eu, unul,simt uneori in mine tot rdicolul "unui profet” recunoaste ein Sirifulgerar, adica acel amestec de patos gf ionie vent lela De Maistre, dar deja prezent I Bake, [Potrivit ai George Steiner. Splen-ulpriianabunds in sagcaeme Ia adresa viet moderne; Inna mar dezgold se rezum ao vit= peratiesacadat-vehement impotriva lumii moderne gi exprims, prin paradox si impertinent, cum spunea Brunetigre despre ‘De Maistre, metafizia, politica si esteticaacesteia, Este o vitu- perafie jor nebun, chiar sterick ~ dar care use las ngelats neterminata ginepublicat, pe care lorie raul, pendulind inte sexta" gi .dezgust’,intreprotestul antimoder siubirea pentru fume, o evita. Cac blestemul cain Bible este dovads de bine, deo iubire pentru lume dovedita prin iubirea pentru cuvinte “Ble Faguet jsp de Matte, epi p56 tide, p55. Charles Balai, Stent opt, vol I p67 George Steiner, Aspect ae omar pt. 16 Vowpets 179 Dict De Maistre estes bili dstl de malt cit astis- spre donb deal nde Lamers el sh once IttBarbey Aurel, cet rae dtoreas vervelsle ba se sn gC ci mode Presa, De Maistre tat slat de pastncaa pence Sharda Serer spin opel ck sores consider: tio se nisi sn trae sou pt toca dense Saptcecteass ofr defloceimlop propusede De Masse, Scherer spun, ineoncuste ch pueriatesacestretnoloi rust galt deat de extvaganconelrior mise pe cee Sutorl erage ain Se Duran Bat ae met weal scamns esp dec sunel une tomer’ nose de, dejee toa anger Cosi Lamar Bates june sre al -Ii De Mate, «2 descendent spe nia verve antioseme Dac, Spunes lex arogant pin dfn, fined curl en. tick putes dar soda mu poate sogants nde ea shack tin princi de le oce puters, Or, De Maistre log sont Seaton La scotia srrs desamoneass ropa discos "Sauce a pacino violent eapuncrt [sina elon pnd vilengs facie atare in ndsura cara see fred nt dec pots spn nme pardon chet sri provoctore (Malt) uous (oy) danas se, Iu arogante™Arogata propre dscurcl ete demontats Incceace rthesmumeye eral can exes oe one ‘buns De Mate) ee Sorte Melle ee ‘buna De Masten Dreanger un apct. nba, Spunea Chora ist de Barthes ta pe ect infest ‘hia spat dace pote sane aja nan so fn nt Edmond Scherer Joseph de Mas att p27 ea gM ge Males Sold San Petar conwaen 3 no, % Roland Barthes, Newt. Cus iat la Cole de Fane, 1977197 edit, p. 207, ‘ : thie, . 207 of Clean, pola De Mate, Teta tp. 180 _Antinderi Dea op de Maitre Roland Bris influent gi, de alfel defazat”, conchide Barthes, cu o indulgent amestecati cu putin condescendenf** “Asti, De Maste,antsneutrl prin excelent, va ave, fn mod “dat ltimul cuvant in cursul ll Barthes despre Neutra n lege tr ct frica,emotiecarese opune dorinjei de Neutrs. Or solutia se afla in cea de-agaptea convorbire din Serie dele Sankt-Peters Inurg, in care se arata cum poate fi exorciats frca ,Infelepctine ‘exemplar a grecilr in aceast privingt [..] el faceau din spaimt fo divintate ereia, dec, i puteal aduce sacrlict eindedznetul spartan aducea sacrfici spaimei (Rousseau se mira de asta, pe "undeva prin opera Iain six deco)» Barthes reaminteste cl antimoderii sunt riseumpsrati de still lor. Nu tof au vociferat. Péguy alege, de exemplu, un alt mod de a-iritma puternic ielle, iar Barthes detestaticurle lui Céline. $ totusi, proasta dispozite, mania, protestel inspira gi ‘dau stralucie: ,Exist 0 tradi retorich a maniei- scria Pierre Klossowski, ale ciel origin’ sunt, evident, religioase [1 care adovenit parla urmd,Incepand cu anit Revolutel,dint-un gen oratore, un genltear(...]earea permis une intregcategoriide temperamente sisi exprime prossta dispositie, aga cum ali is cexprimau umorul, chiar daca aceast proasts dispozti, aceasta stare de rau, aceasta furie erau provocate de prostia burghez (Gaudelaire gi Fauber) ce wtlitarismal si moralisml societti capitaliste (Breton, suprarealigti), de pozitivismlatew (Barbey, Villiers) sau in sfgit, de persoane cu convinger conservatoare, de asa-numifi «Bien Pensants ([.bine-ginditor”]~ Berranos)"™. loscowski prelungea astfe radia antimodem pan la Breton sil supraeant De ce nu Ea contin chirp a Bathe, T rth, Nl Cas oie de Pr 1973878 ano * in p29 De Mai, Teele. "thre Ks Lie penta nda Cae al Sonat Partea IL Oamenii Chateaubriand si Joseph de Maistre, modelele lui Lacordaire Dezamigit de intorsitura pe care o luaserd evenimentele politice de la Paris side la Roma, Charles de Montalembert i ‘martursea prieteri sau, contele Alfred de Fallow Ia 7 sep- ‘tembrie 1868: , Mult ma putin indulgent decat dumneata in ceea ‘ce priveste prezentul gi mult mai putin inerezdtor in vitor, mai ales in legatura cu tot ce are dea face cu Franta, nu pot ala niet ‘consolare nici compensate in privinga acest pontiiat al Papel Pius IX care a ristumat gi, poate a nimieit marea opera reac: tiunicrestne, aga cum inflorse se dezvoltaseen i prima jum’ tate acestui seco de la Chatentbriand pn la Lacordaie, ses ‘cum dumnenta gicu mine am infeles-o slam slyji-o citam putt ‘mai bine". [n Franfa, Montalembert ee indepsrtase de regimal Imperial, autoritar gt esti fa de relgia beri, ffs de eatoli- the, si 4 p30, dom p 3 Chateaubriand, Genial ction ei, pp 45-460. (haters Jp Maistre, made acre 189 politice, dup cea alumi intelectuale si morale, rogresul soci {tile decurge din prineipiile Evanghelie, va repeta Chateau briand in artcolul stu din La Revue des Dew Monies (15 apie 1894) inttulat,Vitoral lumi” gi reluat tn chip de conclusie la ‘Memoridedincolo de mormint: ,Cresinismal este prefuicea cea ‘nai lilzoficd gi cea mai rafionala a lui Dumnezeu a creafe Disour pronants dan tne publique lu par Acai agi pow le epi dM Lact le2 ar 1861 (Discaranpronee ‘ind publi de Acoma rane pent cpa ated pe Ee tamnri 186) Prin Dido Par 861 p. 1 * Chl de Montane fura in ini ura nin nl) v0 101-829 ed Lous Le Gallon cle Roger Talade Eason ds CNRS, Pant 199 p18 (Ceteriond Jeph de Mate, made Il Lasrdaire 191 {i Montalembert la Roma, in 1832. Aga cur arat jurul st intim,prietenlile sale masculine gi feminine sunt rtmate de lee- {ura in comun a povestiri René de exemplu,lmpreund cu Léon Commudet, prietenul siu de lacolegivl Sainte-Barbe, in ziua de 15mai 1826; , Sear’ Incintatoare in compania lui Léon: citi din René cet mai minunat roman din cite «au srisvreodatd”™ sat ‘mpreuna cu pain sig cu secretarl atu su, la Stockholm, pe 26 aprile 1829: Le citese din René tat, mamel gi lui Tale. nay"; sau impreuna eu tinara femeie de care se indrdgosteste {in timpulviitt sale la Stockhalo, pe 16 mai 1829: ,Contesa Ug sas pha petrecut toaté sear la noi: am cit din Rend care a pl ‘cut foarte mult", Pe29iulie 1829, eli face un cadous la plecare, contesei Uggla vIn fine, cind a trebuit sa plee si dupa ce ram lat un Altsla-Rent pe care am cButat pentru ex". St asemenca mirturisiri continua. Pe 15 noiembrie 1823, face o vzita prie- fenului sit Gustave Lemarcis,bolnay de tubereulora, care se Dregitestes plee etre Italia: |... pentru penultima sa, poate, [Pentru ultima data. Daraito pecete cu aceast funebra gi verdicd sleviza: We Bloom today, to-morrow die [, Att inflorim, maine ‘murim* -m-trad. Citi scrsoarea lui René etre Celuta"™~ ser soarea de adio din Natchez-i, opera de tnerefe a lui Chateau: briand, nepublicatainainte de 1826, fgurind in volumele XDX $i XX din Oper complete Pe 14 decembrie 1829, dup 02 fastdioash petrecutd la facultates de drept si dupa ce ficuse cumpsrituri, Ste: ,Seara, induiogatoareleceirs din Atala, Stew am Liat cad pimanful somnului peste o frunte de mai putin de optspre- _20ce primaveri! Cag sora lui Chactas, gia mea era cu adevirat © sfanta, o martica® Montalembert se gandeste, de asti-data, Ja Atala, episod detasat din Netche=i,publicat in 1801 sinserat ‘media engleza a Gonuls cretinismul face aluzie la moarten Chas de Montalban ei, p19. 2 at, p28, ado, p25, 2 wide, p27 > ide, p37. 2 dem p33, 192 Anima Dee oh de Mestre Rel Rates surori sale fis, surveniti pe 3 octombrie 1829, Melancolia st ‘omniprezents se exprin’ prin milocrea lak Chateaubriand. 'Nu gasim asemenea mirtursi la Lacordaire, dar pretenia Jor, are ncepe dupa ceseintalnisera la Lamennals in noiembrie 1830%, a avut drept model ~ in 1831 g1 1882 ~ acest pasiuni ro- rmantice att de frecvente fn jurul hi Montalembert. De aceea, frebuie 68 ni inchipuim pe Lacordaire si pe Montalembert CGtind impreuns din René: Prietenia lor ©- legat sub semi Iai (Chateaubriand, dar g sub celal ui De Maistre. Pe 28 marte 1831, Ia patin timp dupa ce Montalembert i prezentase pe Lacordaire sdoamnel Swetchine, care va deveni cea mai bund pretend 2's, Montalembert noteaz’ in juralul sou: ,Vizitt la doamna de Swetchine, care se arata agreabila gi binevoitoare ca de abice, siseard petrecuta pind la miezul nopti, impreun cu acest incin- {ior Lacordaire, Suntem entuziasmafi de sererile ul De Maistre tc. Citim articolul lui despre Chateaubriand, facem proiecte ‘te Dou puncte ale acestelinsemnar sunt remareabile Pe deo parte, Lacordaire flat in pling activitate la cotdianl Acer plaseaza aici un articol~nesemnat, dup’ cbiceiulloeu- Tu ~ intrlat ,Despre brogura dommului de Chateaubriand” gi publica in namarul 163, din 28 martie 1831. Respective brosur, Intitulate Despre Restauraje si monarhia electing, care apsruse pe 24 marte i este consacratd aproape intreaga pogind ina zia- rulul, care di ample citate din aceasta ultima predic§"™ a Ii (Chateaubriand, insofindure de acest comentari: ,Cuvintce sale, privite sub toate aceste aspecte, pentru cin toate aspectele exist eva adeviral ni se par ocapodopers de impartialitate, 0 adev’- ‘ata munca de predicator, potvite pentru cel mult su de aie “it La Mennais: rencontre de Fadasable ab Lacordie» (4-42 ita Lament nen cu data ste acordare™ = Waoiembre 1830, opud Morvalombere Jura tin el edie vl 10-154 p15 Nentalember evs saienisiarat de dsc hal La fordaire de tablleorecpa din data de nate. 12 id, p 154 2 Vase, 28 mare 189, p12 Chateaubriand, Despre Resa 5! moar eect (389) op. ol Ip Se:ctat im Memon de dinlo dé movmant eat vl ph Cates seh de Maistre, mode i Lace 198 De awa, pei fl ne pict foarte mult i suntem ni ti dnt acest mat prescupat de gandal libra go ade ‘aru Asupra un ingur pune se manfet un esac ‘eclactor ll Avenir nav in Hane V unica speran 4 patie". Alminter, edactoral daulal subline scdata Potrviredintre jude nsste aura oamenorfaptlor™ Ficciedin bropur at Chternbriand Or, cent reps, Sap humaiciteva ale departe deaf rena ateniaa ee must de ete relat nor depres ltt modal sprain care Chateaian cic lm ani de ei bere "Carol X Lacordire se ects pet scnsth suas dack a nse 8 leptimii vor pir de acum inte, ies ii nh tint snag ca epee uneniem,print-n eloga al ere, scent plat pe care referee sit sise gone ist spe Fede alta parte, ait Lacondaite it gi Montalembert se entuciasrenz naa operet De Mast, menfonat altar de hateariand,sauchiar inte eel De aioe pocae Lac Asie eta nc din 1825 a seminar dea Sin Supe ante dein petamennais = il unl dine etl noe rae gid ati profane ait cde practic, spunea lupe cise Despre pop Sere dela Sint Fenty amas infotdeauna o refrng cereals» gin ale gine reno afl de mt i Chateaubriand. In 834 el gu ‘eazd in rant une lit, nate ai Bona tLamennas liste, sigur, ret arbitra npivngcndn dr de pecare Chateabrind pss netiguring print lecture coment nut tnd Serfle de la Son Petrsturg, Deore pap Seon tien genom rs sespre cin spa Cara saps Front" Bana sa prietent confident, doamna Swetchine, sliver posit ph met secolu XVI see convert de PLAvei 28 mastic 89, p. 2. {jan Dapiste Henri Lacordale, serisoare cre Théophile Foisst 1 seprebrie 125 in Crapo Repro TATE, ck p18 Did p. 517. Age vse alt sree, din 1836, ce um nd, item p. 57 194 Amina Det ph de Maire Round Bates De Maistre la Sankt-Petersburg, undesificuser vizite eciproce mult timp gi cu mare plicere. Ca gi De Maistre, avea ,o conver- Satjestslucits"®. Datoita i, Lacordaireaafla, agadar ce barbat plicit fasese De Maistre in intimitate, cunoscindtl toot, ‘atin ginditor absolut, datorté cfr sale. Elva amint de toate fcestea intro ampli evocare a gederi ui De Malste la Sankt-Po- tersburg gi intr-un frames elogiu adus conversatel a ‘efugital bert umane” clog inelus in emofionantal pane giric pe care va dedica prictenel sale in 1857. Sub cel de-al Dolea Imperu, in fata reprimriibertior,Lacordair,discipol al lu De Maistre gi al 1ui Chateaubriand gi fidel Iu insug, apr cu ardoare conversatia ca ultim refugi al acestor bert Ea inc ‘mai vorbesteatunci cénd si acolo unde teibuna tac; inlocueste ‘nile care nase mai public da curs gin urmirite de des- Potism in start, inflacareazd, pune in migcare, emovioneazs ‘colo unde mai poate tai ea este prineipiul i ecoulatotpaternic ale opiniei publice[.]Atita vreme cit nek mat conversea2s, ‘osocietate ete salvat."* ‘Pe 26 aprilie 1881, Montalembert mai semnaleaza in jurnall stu: ,{-.] vizita, impreund ca Lacordaite, la Chateaubriand, a - multumim pentrs Stull sale storie. Nea primite ea mai ‘mare amabilitate, a adus un imens elogiu ziarului L’Avenir. Nea spus ed renunt! la ideea dea mai face itoria Frans, nu va mal face ect istora Restaurate, sau isi va serie memorile et. In fine, am fost foarte multumitde el”! Studi sau discursur storie, turmate de Anaiza critic a storie) Frans, tocmai fasesera puse in Vanzare la 20 aprili si consttuiau cel deal treisprezecelea sium volum din Opel complete * Erau precedate de o lung Jean-Baptiste Hen Lacon Dna de Setchine” in Le Corea sant 28 tomb 887, pp 19-209 se, p18 ‘Chale de Mootlember. Jarl tin atte, vl 1830-183 pars ‘Chatman, Sie discursive, omar HV, in Oper cam pldeediies wal VW Chats ph de Maitre, made Lacie 195; prefafi despre metoda istoriografica, tn care Chateaubriand expla si motivele pentru care el renunfas4scre propria istrie 8 Franfei, muljuminduse doar st propund citeva rudimente, Inceputa atunci cind ,storia modern ii bites la usa" cand Restauratia ejua, incercarea se dovedise zadarnict: wf.) era vorbe,desigur, de naufragiul lumii vechsor, noi ne gis ast angst in naufragiul lumii moderne”. Féra a spune ceva in prefafS, Chateaubriand ii anuntase deja in particular, pe Lacor- dire»! Montalembert ck opera sacotea spre Memorile de dncolo ‘de moma, carte eBtelauema s&s consacre, din acel moment, {ntru tol, Simpatia lul Chateaubriand pentra teri si admis ator lberali, complicitates Ivica ei sunt astfel clar stabilite, in egald msura cu veneraia lor fa dee ‘Un indiciu din epoca este semaificaiv: Lacordalre fl numeste pe Montalembert ,.René” in scrisrie pe care ile rimiteincepsnd te 74 ° en p87, iid, p18 196 Antinori Des ow de Maite i Rolend Barter iu, fl names ,dragul meu René”. Este adevarat cil numeste simai neobignai:-bunul meu Ugglas”™, dupa numele contese! pentru care Montaiombert avusese nist sentimente foarte tandre pe vremea cind citeau impreuna din René a Stockholm, in 1829; ‘ba chiar, cind fi scrie de la Pars la Minchen, pe 15 august 1832, A numegte ,dragul meu, dragul meu Hedwige"®, dupa numele rinfesei Hedwige Lubomirska, de eare Mentalembert se indr- [Bostic la Roma, in 1832. "Adimiraia lor comund pentru René este ustat de oserisoare pecare Lacordaie a trimis-o lui Montalembert dela La Chenaie [pe 16 octombrie 1832, cu putin timp inainte 8 plece defnitiv de ‘colo in decembrie 8 se desparti de Lamennais:,Acum citeva le, am fot la cumnatuld-lu Féli gia intoarcere, am vazut cas- {elul dommului de Chateaubriant [sc] dela Comburg, cel despre care vorbeste in René Este un lucru deo frumuseke destvdrgts Inchipuie} oclidirepatrats cu patra rummur, cite unul pe ficare aturs, cu o arhitecturé puteriea gi simpla, cu poarta mare cu ‘giv a care ure pe o Scara vast de-a dreptul iin exterior cldiri,oimensa curt cao palit so grins prelunga prin care [aceasta continua, Intrarea giatada, care dadeat sprecurte spre ‘grin, privesc spre loca insingurate; de cealalt parte, castelul ‘domind oragul go vale destul de frumoas, in care exist un estou "* Acoastdfrumoasa povestive despre 0 vita la Com Dotirg ar merita sk figureze intro antologie a vizitelor la casa natalia magelui seritor. Totus in ciuda admiratei pe care o mutreaimpreuns fai de Chateaubriand, aparatorul iberatitprese,atune! cid aceast Tibertate este condamnati de Rema, prin enciclica Mar vos din Fangs 132, Lycorlaize, spre deossbire de Lamennaie career mai in vissta decat el, se supune gl sfatwiegte pe mai-tanarul Montalembert int-o srisare din 1d decembrie 1833, in care-1 Lacie Mtl Crypt in, 480-185 et, p19. td, perio din septembre 13, iden, p18. eaiensp 186 Ne! acd Coenen. Repti 1816189, Chater osph de Mast mole lard 197 invoci pe De Maistre in sperania de afi mai convingitor, si fac sie acelap lucru: ,Domnul de Maistre ns a spus ni el allceva, Ef, oare, cu adevirat convins cd ibertatea presi ni inseamnd, de fapt, oprimarea intligentelorslabe «oneste> de cite inte ligenfele puternice sperverse> si ct Dumneze, supunind toate spiitele autonti Biserci, ra flcut mai mult petra ibertatea real a umanitii, decd screrle Iui Luther, Calvin, Hobbes, Voltaire, decat Le Consttutionnel sa La Tribune dx Moucement? ‘Tesi convins cu adevarat ea libertatea presei nu va insemna distugerealibertieuropene gia literaturll?™ Recomandind supunerea fat de Sfntul Scaun, Lacordnire alege si se raporteze Ja prietemul doamnnei Swetchine, la cel care o converse, a cine trefalabsolutismalsi, impotriva lui Chatesubriand, vestitoral "beri prese,artnd asf, inca o dat, cB acestia erat cei doi ‘magigtr a sti, merew in concarenfS unl ca celal. O serisoare cite Montalembert datata 14 septembrie 1835, care1 pune in za pe acestampotriva iubiri umane, reamintingt de ube necrufstor geloasi a lui Dumnezeu, scoate din now in evident pradilectia lui Lacordaire pentru De Maiste:, Am fest 2dr ‘fin amesteai,zcea dl De Malste despre popoarele Europe'™ Lacordaite fi aduce aminte la perfectiune de clauzula puter- ret a celei dea doua convorbii din Serie de la Sant Peterburg, In care contee profefea mersul omeniri ire untae: Tot ara ‘ck nergem eitre 0 mare unitate, pe care trebuie #0 inlapinim dele depirtare~ca si mi slujesc deo expresie relgioast Suntem _2dobifidureros si pe bur dreptate; dar, daca nite bil chica ‘ai mei sunt demni 58 intrevada secretele divine, ea va spun eh ‘survem zara tocmai spre afi mai bine nesta” Uacordaire a imac del gbndiri st imbejul deans {ot restl viet In 1856, in necrologul pe care ficea paint Ravignan, care inlocuise la Notre-Dame dupa plecarea sala Roni, in 1836, Lacordaiesefolosegte de pretext pentru a povest Ladi Monomer. Creponde ints, 890485, p. 236 Copa o subse interim em, 308 joseph de Mase See des Son erty, vo Lp. 7 198 Antinori: De ph de Maistre a old Bates ‘cum a avut loc renaterea cali din secolul XDX incepind eu De “Maistre si Chateaubriand, trend prin Lamennais, pe care mel rnumeste altel decat ,acest nefericit Tertalian”®, 91 pains Ia pro pria sa generafi, a i Montalembert salut Frédéric Ozanam, ‘=Revolutia insiy nea ineredintatarme, dar nu pentraadistruge, Gipentnu a construi"™. Acestearme sunt, bininfeles,libertiile— liberate religioasa bertatea preel~ i de ast-dat, Lacordaie ria una dintre idle gl formulele cele mai frapante din Conside= ‘fi asupra Fran, privtoare la Providents:,Dact ee floseste de lunelte dintre cele mai josnice, ea procedea78 astfel pedepsind, penta regenera" (Chateaubriand si Conferintele dela Notre-Dame de Paris 11895, prim an sau serie ~ de conferinge dela Notre-Dame se refer la Biserica. Aceast cludati rastumare a ordini apologe= tice convine uri fost colaborato al publcailL’ Avenir penta ‘are Bisrica este ~ sas ar trebui st fle ~ ,cea mai inal ptere metafizicd, cea mai Inalté putereistoric cea mal Inala putere ‘morala, cea mai inalta putere socials" ~ gi care nu exits 0 dlefineasca prin conceptl de ibertate:,Spun, dec, 8 ibertates creptind, care consituie puteres Biserici sub raport exterior, vine de ia Dumnezeu gi clea este patrimoniulspeciei umane"™ Inacestelogin al Bisericica ,democraie crestins”~ Lacondalne ‘a rostit aceste cuvine, care aveat 38 stimeasc’ mati protest gi ‘are nu mai figureaza in textl publica in 1854 ~ Bieri i liber= tatea sunt unl i acelag cru Libertatea adevarulul,aharul, 2 jearBuptise Hens acordalre, Regret pene de Ravana LecComepont 5 emt 1S8, pp Sapa aden, p 51 ‘Joseph de Mase, Comte apa Frenl pit p98 Jean-Baptiste Her Laordir Canes de Nore De de PCa ‘feild cre Dade art) Caer Pr [Soha Lip. (O83 coments a3 “dow, p 108 285, contri 6) Cetera oh de Maistre, me Lacie 199 libertatea vitufi até Intreaga putere a Biserici, tot dreptul e, {oats ambitia et. Sa vazut in aceste proporiti incepta une ‘migcii de separare a Bisrii de Stat, in manierd americans, per tru a conserva lbertate religiol. Oricum, chiar gi fra s8 pars reo referire la Chateaubriand, ordinea apologetil nui hone homme ~ a ,omuluionest” ~ expusa de Lacordaire este conforma (cu Gennd eregtnisma {cel deal doilea an, 1836, Lacordaire se cup de doctrina Biserii in aceasta privini,ordinea expuneril poate fi decor ‘ertant, de vreme ce orator vorbeste despre trait inainte de 4 aborda scrisul, rajjunea gi credinfa. Or primal exemplu din ttaditia simbolica dat de Lacordairewstesacifiiuh, ponte cd de ata aceasta inspirat nu att de Chateaubriand, cit de De Maistre: Sacrificial este, in mod evident un act moral, religies, dogmatic: clare o semanifcaie la care aders umanitaea si, inteadevSe, ‘umanitatea a ofert pretutindent ksi Dumnezeu ca pe o re. ccunoastere a suveranitii sale, o ispasiee, o speranta, un mijloc prin care te pofi mintal.[-] Sacrificial are valoarea unui fapt “universal si perpetun, adied a une legi”* Doctrinasacrfc il conduce pe Lacondaire, tot in termeni demaistrien, citre 0 superb apologie a incomprehensibiel figuri a. preotului” Preotl! Birbatul care mu exist nici prin moral nei prin filo- ~ofe nic prin Stat nic prin lume! Bisbatul eu nepulin(s de creat scare totus este intotdeauna pretutindeni! Cine fie la rma lurmei? Preotl este barbatul uns prin tadite st rispandeascd singe [.; preotul este omul sacifeiului=”, Dupt tacordaire legen sacrificiului est eter este, asada, olege diving si singur eestinismal posed sacrificial real, celellte eligi nefind dectt prevestirea st chipul acetuia"™ {nschimb,referingee la carte, la mister la har sunt minime in ccursul acestor dou’ seri de conferinte de Ia Notre-Dame, care ac hancBapste Hes Lacie, Confined te Dan Pe, elatsp “thier, p 16 (896, conten 2 © tiem, “dom p, 200. Animodei Deteph de Maitre Roend Bares daw peste cap apologetica traditionala. Lacordaire era foarte congtient de ucrulacesta. In cea de-a saptezec-s-trcia (ultima) conferins, din 185, el comenteazAordinea pe carea vruts-o dea {ntregi sale construct: , Tot cretinismul mi s-a asta in fat, ca {n fafa unui om care uma s8 fie arhitectl stu pentru o generate Intreaga™. Dar cum si procedezi,cind te aft pe o cale ce se potrivestestrilor voastre de spirit insinctelor secoluhui nostra"? Risturndnd tradija: ,Dact ag f consulta pe predecesori mel, [lol parcii gi vedeam pundndul pe Dumnezeu Ia inceput $i ‘pared in avangarda operelor |. Fara sablamer aceastsordine, (Su nam acceptato, Misa parut nu trebuie 8 pec nici de la ‘metafizcs nici de laistoie ci trebue a pagesc pe terenul realiti- {iiviisi sf cat acolo urmele hei Dumnezeu [| Or, in momentul de af isin marea minune care ni reveeazA pe Damne- ‘2eu."” Astfl,ordinea expuneriidogmatice a lui Lacordair este {in acord att cu Chateaubriand, ct i cu De Maistre; conferinfele sale il vizeazA pe omul de actune, angajat In lumea prezents Ca atare ele au plicut ui Chateaubriand, care ea audiat cu asiduitate de a bun inceput el ind citat printe cei prezent inca e la cea dea doua conterints, din martic 1835. Pestecinci mil Se persoane as venit sil asculte pe Lacordaire,potrivtziarl [Univers (Universul) din 20 martie 1835: In aditoris Vedea $1 ‘barbat celebri prin talentele gi pozitia lor socials. Se ala ail 3h omnul de Chateaubriand, amesteca printre ace tiner le citor tendingereigioase le tezise printe cei dint, frit i aise Ia ‘oiletriumfur ale acestui cregtinism despre al chru geniu elern ‘depusese mirturie n ile mai putin fericte" Prezena lui Cha- teaubriand este semnalata de filozoful Caro, care-iplaseaza in 1843 frecventarea acestor confrint, relate dup o intrerupere de gapte ani tineri spune el, is aritau unit altora, lin de Hiozitate, in mijlocul adundri, cate un persona lust, un ozo "Tea Beptite Hens Lacon, Config ds Notre Dm Paris ess val Vp 169 (51 contra m3). > Ide, pp 18-190 Caan Corresponds niu Pe Lacon Coreg init pint Lace” 1876), Tosoe, Il, 1982 pp ot, Caterina Maitre, modell acre 201 celdbru,cativaseritor de prim ordin gi pe cel mai mare dintre tof, pe Chateaubriand, astflincit una dinteatracfileconfe- rinjelor dela Notre-Dame finute de Lacordaire, la care Baudelaire ‘.asistat poate in acelag an”, era faptl eh pte int le pe (Chateaubriand Dupa Théophile Foisset,biograful lui Lacordaire, Chateau- briand recunostea nel pe sl inte elevi sce mai gloriogi™ sia comandat o predics.*Celebritates lui Lacordaire a fost tat ‘de mare dup acea prima serie de conferinge, nc, in ule 1835, ‘Chateaubriand a dort si intilneasca la Dieppe, la bi, unde acesta se dusese la edihns, si unde Chatesubriand Insusi se fla {nteun sejur, Impreuna cu Doarna Récamier™ Intro srisoare ‘atte doamna Swetchine, din 17 iulie 1835, srisi de la Dieppe, Lacordaire fi spune acesteia despre vizta pe care urma stro fact Doamnei Récamir, Impreuns cu Ballanche gi Roux de Laborie, ‘are aveau s3 1 prezine lui Chateaubriand: ,Ne ducem chiat ‘astéseara il voi Intdln acolo pe domul de Chateaubriand”™, “Apo, inte-o serisoare din 27 le, Lacardaie povesteste cum se Cornero ya dace Societe cone etal ed pp. He a * Cat eM. Dury n Brn a Catron, 19501848, et, volt pea "Cit de, vo 1p. 529, Vel Chateaubriand, Vide Rance ta pee ramon i vo. Jean-Baptiste Hen Lara, Ve destint Domingue (Vine tas Dominie~ 18. Evers (Opes Posaselgu, Pas 172 vl 38, 204 Antindei: Det ph de Maitre Ren Barth autora si sfrjeascd afl gi cintecul stu de lebid si cores ppundi primelor accenteale geniului sdu! Cac el, drag prietent, 2 fost deschizstorul de drum ela fost primal herald al burl Dumnezeu, care ne-a vorbit noua, $i cu ce voce, dup acea alu Voltaire! Dar, vail Oare Dumnezeu nu vrea si alature astizipe iment intr slava planrilor sle2! Toi cet care rau slut Pro- iderja vor is de lang el chigpitnd precum Iacob? Gindul fscesta mA face 4 mi cutremur."® De unde-i venea o asemenea ‘decepte Ini Lacordaire? La ce alte decider face el aluzio? De ce fceasts condamnare, abia atenuats de reamintireainfluentel texerctate de Gen cetinsmul i de reafiemareaatagamentulu ‘su fa de prim Chateaubriand? Poate ef Lacordalre reactio- ‘neazaneplicu a o alt comparatea lui Chateaubriand, cesujea| dept epilog crit a doua din Vig lui Rancé, de asti-dat inte Rance st Lamennais, comparatie mal putin inexplicabila scare ‘a putt inspira lui Chateaubriand o parle inte adversari lor, “Mabillon si Lacordair,acesta din ura srind impotrva fost sSumentor® ,Rancé objinuto audient a Sténeul Parinte, per truun concediv, El plecat in hina aprile intovarastdejudecata pontifulu, care condanina Strcta Respectae a Reguiilr. nile ‘oastre, atorulIndiferenein matcrie de eligi, respins in ceea ce privestereformele sale, a continuat si creada ch ele aveau si se Implinensci."® Spre deosebire de Lamennais, Rancé s-a supus, ‘Aceste refer contemporane si fiitat pe Lacordaire? Chateau briand, fia si dea dreptate lui Lamennais impotriva lui Rancé, igi exprima totus, inteaga simpatie fat de el: .até ce gandeste ‘nemuritorul nostr compatriot seu voi plinge cu crim amare oteeea ce ar putes st ne desparta pe ulti ftem™ orden pr. Ladi saa Sethi, pb ecmte de Fas a 9 84 “Jean-Baptiste Hen Lacordare,Conrationt ur etme pio hice de La Menncs(Coser apa sto lsd de Tema, Dev Par, 03 "Chatwin, Vs Ron pct p 106 ep. 07 (haecbrion seh de Maistre, moi aco 205 ‘Asta presupune ct Lacordaire se indeprta deja de Chateau- Diand de eitva timp gi se apropia, mai deprabs, de De Maistre Elcitase Martini din amvonl catedralei Notre-Dame, din cite fiz .Cronica parizians all Sainte-Beuve, din 20 decembrie 1843." Textul publicat in 1854 confine, intradevar, un salut advesat Ini Chateaubriand = dar fir nil un citat din Mert {nto confrinta din decembrie 1843, a doua din cea dea teia serie, cind Lacordaire s-a reat din nou in amvonul catedralet Notre-Dame, pentru prima oar’ dupa 1836, dupa sapte ani de {nterupere,mbracat de-acum in veymint ab decalugie domini- can. Lacordaie inceact st infeleaga de ce atiia oameni de Stat {1 2tfia amen de geniu au putut fost doctrine! catolice, deg ‘hu tof 9 citeazt nume dintro perioada mal veche,.pentrt aru ml apropia prea mult de rlumele mati ale epoci noaste: ‘eae, daca map apropia de ele, ag putea are, nicl salut pe acel ilustru veteran, pe acel prin al liteafurifranceze gi crestine, peste care posteritatea pare si fi tecut deja, intratit se simt, fn gloria sa, parfimal $i pacea Antichitt"™ Elogiul e splendid, lar este osimpla digresitne intro argumentatie care datoreaz ‘mult mai mult li De Maistre decit lui Chateaubriand, AUSt de ‘mult oameni de Stats de geniu expica Lacordaire, s-aurdicat {mpotrva Biserici, pentru ca erau stipdnii de ,patima puter, de voinfa de a fi liberi si stipini, Lacordaire se inspied din DeMaistre, dar intr totus intro dezbatere cael i coreteaz4, ‘aun interlocutor esenia: Furia dominati, a spus istrul conte [DeMaiste, este inascut in inima om, lar eu resping aceasta formulare a lui; cici nevoia omului de afi suveran nuvi ofurie, ci pasiune generoasa |. Contele De Maistre arf rebut punt ck nevola de suveranitate este Inndscutt in inmna omulu side ce mutt" Furiel demaistriene a dominate), vatiants a * Idem, Mor eins de mama (Matric Leva) col. inothaque dela Pade, Pare 951208, vl Ip. 156, "Jean Bupiste Hen Lacordaice, Confer dee Nar Deed Par ‘eddy pp 26020 (180 coer a 1) "tide, p. 273275 206 Aimar Det phe Maistre a Rl Rates ‘cunoscuteiexpresi ibid dominandi a ul Pascal Lacordaire it sub stituie snevoia omulul de af suveran”, Desi ordines expuneeé apologetic a lui Lacordaire datoreaza ceva, in mod neindoicinc, (Geni erestinism, rind st. adacs probe in favoare catoicis: ‘mului prin intermedi lumii modeme, gandivea sa teologi’ gi pliticd pare mai legaté de acees aul De Maistre din Linrine privitoare i sacrificitg din Serle de In Sankt-Peterburg. Ack mat ‘optimist, Lacordaire se delimiteaza de De Malste in fermen de- ‘malstren face din ,nevoia deaf suveran”,inniscu® in om, ‘© valoare sciala. Lacordaire nu condamad nici viate in lume, nici suveranitates ea pasiune generoas;flebilizind doctrinal De Maistre, el pledeaza pentru o cirmuire cresting ¢ oamenilor. Un schimb epistolar prelungit si tensionat, din 1839 inte Lacordaire si Montalembert testa deja faptul daoria lor inte: lectuala fad de De Maistre era Ia fel de mare casi cea fatt de (Chateaubriand ~ s inseparabila. Ineo scrsoare din 22 august 1658, trimist din La Quercia, unde se pregitea si-i rosteased legsmantul de creclinga, Lacordaie,fidel fat de sine, idea 0 replicl durd unel emarci amare ali Montalembert cu prvi la Piri infemal al democratet modemme’™. De fap Montalen. bert acuzase ,infernalul geniu al democratiet modere”,tnvi- ‘uindel ck distrugea libertatea dei testa, dea i asocia gt de ‘a4 invata pe ali, agadar, ct frana dezvoltares catoicismhai”™ Lacordaire, care acuza de restifjile impuse pe atunel liberi religions, ca gilbert civile, nu democrafi, ck guvernarea lu Ludovic-Filip, dezaproba ceea ce percepe a fla pretense, lun fel de evolute politica antidemocratied. Ei cat argument {in continuitatea dintre Vechiul Regim si Monarhia din Tule -Servitutes Bisericii~ spune el -a inceput in mod sees acum {tei secole, prin protestantsm,oreligie petra prin} gi genio, cum spunea domnul de Chateaubrant (sie! Alc, Lacordalee Lacie Monon. Cope inet, 18901861, ee 496 vex acon Crsponden. Repo 18161859 ec pel "Scrisoar au Morfalembur cite Lacordsite ind aust 189, La ore Monilnber Corpo inc 1690181 eck, pO " Sarsoare sui Lacoste Monalebert, 22,19, i p44 Chater soph de Maitre, dle i Lada 207 {si amintese, dar cu aproximatie, de wn pasa din prefaa la Stu ale istorce, din 1831, pe care le citea,cind apsruseri impreuns cu Montalembert sin care Chateaubriand iopunea seigil zie «atolis, care plecat de jos pentru a ajunge la viele sociale”, caracterul ne-popular al religiet reformate, otlige int-adevSe, aclitelor dupa Chateaubriand, dar na numal a prnflor gia gent Jomilor:,Protestantisml[..] a raspindit prin conduceree Sta- ‘ul, prin pring si nobil, prin preotisimagistra prin savant fameni de litres coborat inet incet in elasee dejos™ ‘Ura, in textul Tui Lacordaire inspiati de aceasta lecturs partials si partnitoare a lui Chateaubriand, oimenst trad de ‘muistriansimpotrivaaristocratie franceze, ,prineipald promo toare a necredinfe™ in secolul XVI trad finele cei, can democrat convins aflatde-acum foarte departe de De Maistre, el acura aristocrat din timpul Monarhiei din Tuli ramasese ‘ape vremea lu Ludovic XV ia li Bossuet: Nu sprit modern ‘ne tac cecil pnt cu cae se inarmeazs inca sprtl moder, sin neineredere fat de nol, pentru et kam respins: gi nous ne revine si stim in autor, s81 purficim, s- iminam, 4 pros fitim de libertatea pe care ne-o a, pentru a sfima servile ‘wecutulu, care ne impresoaed inch, Toate acestea mu sunt pe ‘eplin coerent,insa Lacordsire, in liberalismul sd si pentrt 2 lupta impotriva influentel protestant gl ne-rligioae cave este ‘exercitatéasupra poporulul, se deca partizan al une yarsto- rail cregline” de ,oameni onesti, © alld denumire a /demo- ‘aie cresine” pe are o apara in 1835 gin numele carla se Ya nga pentru scurtd vreme, fn 1648, in taba opus lui Monta: Tembert ‘Aces i rispundea pe 20 deptembrie 189, revoltindu-se im- potzva diatribe sale] in contra aristocratic pe care, suprema Chateaubriand, prea Stu sa dcr irc toma opi woh Vp OOO tanned. Component ei, 1890-1861, pA. ther, p96 iden, p28 208 Antinori Det nph de Maite Rola ars insults o compara cuo pagina din Ese! despre morreur:,Citezi acestecuvinte ale Tui Chateaubriand: Protestantism fs veligie de gentilmi Lata ojuceca fal gi exagerat3, de elu celor emise de atdtea ori de oameni care, ca Chateaubriand, Lamennais, Lamartine sau Vietor Hugo, daca na auo natura seria, au totus o.dudatsnevoie dea adora cite ceva amenescgicare, dupaice a ‘fntat cu entuziasm exagerat gloria monarhici restaurate, -2u ‘apuca, dupa 1830, slings gheareleleulu popular au binevoit ‘sk apeleze pe jumstate gla catoicism in schimbares lor de atitu- dine" Problema de fond a neinelegeni dint cet doi pietent ‘devine evident atunci cand Montalembert espinge romantsmul ‘mai inti radical, apoi bberal ~ care a contrbuit Ia renagteres rend sub Restauratic gi sub Monarhia din Tule, Cit priveste aczafia dle protestantism formulata de Lacordaire impotriva aristocratei, Montalembert ii opune argumentul c& nobilimen ‘sa intorscurind la Biserie, fasta cuatat mai mult cu cit acest protestantism de care, alterind faptele in modul cel mai curies, 41 de Chateaubriand si cu tine vrei s-0 facet rspunzatoare it ‘era profund antipatic in sprit ca in instil sale. In schimb, ‘a devenit protestant, fd nici o vezerva si pentru totdeauna, ee mental democratic din acea vreme.” Condamnandt pe Chateat- briand pentru uguritatea a, Montalembert se apropie ned smal mult de Joseph de Maistre, carema nceatnicodats st asimileze [protestantismul rationalismulu, fécindule pe amindous #8s- [Punzatoare de Secolul Luminior side Revolufe. Un predicator influengat Sainte-Beuve nota in Cael si verde: ,Admirabil discurs al ui Montalembert despre Cracovia (21 ianwarie 1847). [..] Mom talembert ji poart talent cape o cuirasd in pin soare. Lamen- nals spune despre el despre Lacordaire: Tot, sunt ule pe care noi lam clot. $i are dreptate. / Cei doi pu de vulturs-asTuat * Lar MontleertCrsepnde nbs, 1880-2861, p 0 hatenbrion phd Maitre, madi Larne 208 borul."* In 1847, Sainte-Beuve prea sii apreceze pe cei doi fot camarazi al hui Lamennais, paral de Frana care protesta i= potriva incorpordri Republici Cracovia tn Imperial Austriag, ‘lecventul predicator dela Notre-Dame, restaurator al ordinal Fratilor Predicator in Franfa. Se desparfise de judecata sa din august 1831, cind anturajul lui Lamennais, cu except abate Gerbet, ise pres ,neinsemnat”:,Lacordaire gi Montalembert autalent dar unul emfatic i declamator, sunt nig foarte bunt scolar idee conforma cu coea ce Lsau si se injeleag cei dot fog contrai de la gazota L’Avenir despre stima lor reciproct, potivit une! alte insemnasi pline de otra a li Sainte Beuve: ‘Prietenitjudecati de prieteni ~ Dup’ o conferinf3 a abatelui Lacordaire, 1 de Montalembert spunea: «Cand auzi aemenea Tucruri, simi nevoias8 spui Creal» / Dupa ceaascultat un dis ‘cusal lai de Montalembert,abatele Lacordaire spunea: «Om ‘cesta va fi inotdensinadisepolulcuival»"™™ 1849, n prima sa ,conversatie de luni” despre Lacordaire, Sainte-Beuve gi manifests simpatia,dack nu chiar entziasmil »Painre to acest orator al amvonulai modern [nic wan mt Se poate compara cu Parintle Lacordair in prvinta inde vederilor gi ideilor, a nowt exprimari, adeseri bine git, a vivaciti st aneprevizutului ganda struc in dear Sale Beuve, Call ede, 1836187 edt, p36. ° .Pewremea cn de Lamers eel a nich dine ment rina get grup, astle Geet rch, lit de Hindeen dlsvart ee Stee in Por oye! 1c Mase Leroy Ca ir «Botha dea Pee Pri, 96S vl Lp. 259 [aS ep aha Cote srs opm gore ei alee {ee aml are (M8 864 Sn Here comand an copitl cae uprnde unele dite page cle mat ramon mai suave cae Sept mind nba terata velo” (Csr oa Cones ‘Eke Garr, Pas, 183 vol VL) "1 Sint Beare acroar ite Vite Pais Crepe géie (Component geet = Jean Bono Sock, Part, 1885, vol hp. 297 "do, Poses azine (Capt maine ~o Mare Chapa, Gras Pas 1984 p12 210 Ammar Dea joseph de Mae Raa arte ‘cuvntulul, aimaginatiei si chiar a poeziei"®, Sainte-Beuve reia ‘eeea ce devenise um loc comun, faptle8 predicatorul arf inepi zat din Chateaubriand, gi gl fnchipuie pe tanarul avocat stagiar Ia Paris, nainte de convertren sa" Sunt stl de toate rds fi cunscut nimic. Energia sa refulat il sufoca."™ Sainte-Beuve ‘ede, asadar in influenja li Chateaubriand un factor al origina- lita ll Lacordaire ca predicator: Forma folosis de abatele [Lacordaire e now gi chiar romantig, daca se poate spune a3 ~ ‘nu suntem nol aceia care am avea dreptul si considerim acest ccuvant o injure. Oameni de mare talent, -l de Chateaubriand, 1 De Maistre, d-l de Lamennais (ru citez aici decit datoritt lunor asemanari foarte generale), unul prin fim de tise al ppoeziei, ceilalfi prin stralucta indrazneali a interpretsrilor, ficuserd st reinvie Creptinismul pentru generail secolul lor. [J Aceasts scoald indriznesta gi stalucits nurs gisise incl pPredicatorul, pe care I intlnit feo din urma, In persoana Abatelui Lacordaire.""™ Potrivit lu Sainte-Beuve, Lacordaire Ireprezint, agadar, pe predicatorul romantic este wn Chateat- briand in amon s criticul continua cuo scurt ist a celor patra ‘mari sciltor crestin al romantismulu, canon in care Lacordaire ~fapt notabil~ is are locul sku, lings Chateaubriand, De Maistre 1 Lamennas, Seinte-Beuve fy exprima totus uncle rezerve, cbc Lacordaine «ate o argumentatie adeseor slab [..] din lanl raionamen falui stulipsesc unele zale"™®, Ine rear fi spuis el acelag luc, ‘are, si despre Chateaubriand? Apoi analiza defectele oatorulul _monden cre cedeaza in fafa gustulul auditor sf Aceasti ccunoasterea vet seculae ta slabiciunilor el priljueyeaiante facile cu imaginatia gic inima public stu ceva mai tinge™ Sa Bowe, «Le pire Lacrdaiv orator = (Pile Laordsize feratoe”~ 3 decembile 188), Contenido TV Caren, Pati, {raljvel bp 2a "ae p22 2 dem p28 dem p22, tp 20. Chaz fonph de Maisie, model tu Laorsire 211 Sainte-Beuve il eric pe Lacordaire pent .tonul su deo ugue ng gengroast gi franc” de exemple, cu privie la castitate™™ Elocinje lui Lacordaire fi lipsea ceea cet prisoseaelocinel Ii ‘Bourdaloue, si anume jun discurs egal, moderat, cae sh satisfac Infotdeauna rafunea, foarte judicios” Rezultatul este ins, cd, .dactl rectim astizi pe Bourdaloue, ne plictisete”, In imp ce Lacordaire J entuziasmesza, uimeste,cucerestesau micar di lovituri de aze-i vet aduce aminte. Vocea ll suné cao trimbifa si cuvantul lui stalucept ca tigul une! sabi. El poseds elocinga militants potrvits generailor care hau avut dreptinvajstor pe (Chateaubriand gi pe care lea evanghelizat Jocelyn dupa René” De aceea Sainte-Beuve nu e2ith sil compare cu un general care conduce oarmats Afiniatea dine Lacordaire gi Chateaubriand faseseobservati {nota n medial lui Lamennais, inet de foarte timpuri, din ‘decembrie 1830, la putin vieme dupa ce apsruse L’Avenir, ‘cum relateazA abatele Morel: ,[.] a vorbit malt despre stl ‘thu. Malti il persifeaza, aga cum se intima gi pe vremea cind ram eu copil in legatura cu stil lui Chateaubriand. Sper crt ‘tu velatan acces seatd-"™ In a9) tnlogited co aon despre restablirean Fran rafilr Proctor, pintsle Marchese -micturisese:,Aceastdapologte, seis pe ton eleva labatelu cde La Mennas gin still stalucie st poetical ui Chateaubriand, ‘ava umplut de incintare"™!. Dar enerpia romantics a fui Lacon aire ca orator, still s2u in maniera hui Chateaubriand, toate acestea vor duna curind judecittexprimate in privina ha de ‘contemporanii sisi eluate de postertte. Limba hi Lacordaire ‘este saturati de Chateaubriand, pe care citeaza char gi in cis ‘cursul su de recepfe la Academia Francezs, din 186: ,Domnul 1 Sainte eave, Pinel Lords onto” att 23. "As va Lorde, Confined Notre-Dame de ari, it, volt pp 8 (8 conesinge ne 2) "Site Beuve, Paine Landi crtr" ati 232 "Jean Rapist ene Lacoste, Corp Rey, 1816-188, ect pa) de, p26 212 _AntimoderiDea op de Maile Ron Barthes de Chateaubriand spunea, cu 0 ocazie memorabili «Nu, nu cred ‘ef seria pe ruinele monarhieis"™= Celebre formula introdctivs ‘8 pamfletului din 1814, Despre Buonapart gi despre Bourbon, ack pstisats era, de fapt—dar ce important are? ~urmatoare: Nu, ‘nu vol ered niciodatd cl seri pe mormantul Franfei"", Datoria Iiteratigstilistict a Tui Lacordaire fat de Chateaubriand devine ‘un oc comu al ritici, find aminttt de José Cabanis:,{n opera Jj Lacordaire, care nu a jubit nici pe Hiugo, nici pe Lamartin, puter recunoaste romantisml emergent st pompos al lui Cha feaubriand, nu pecel din Memrii de dinclo de mormént, [pe ‘el din Geniulertnismulu 1 din pare sale complementare, Atala, Ren¢ si, de asemenes, din Natche-i! si Matiri"™ Elogial teste ambigu, poate chiar perfid: spre deovebire de Lacordaire, gustul secolulul XX sa indreplat, putin ete putin, spre ultima ‘Chateaubriand, cel din Memori de dinclo de mori sas dn Vag Iai Reneé, n detrimental primal. x defini, cine poate ivaliza ‘cu Chateaubriand? Critic at eSpitatobieiul dea rdiculiza stil Lacordaire, considerindul 0 imitate dupa Chateaubriand, Potrivit acest! uzante, Cabaniscitea28o imagine grandilocvents, ‘extras din necrologul doamnei Swetchine din 1857 Am vazutto pentru prima oara dupa cea cizut Avent. Trigeam la malurile sufletului meu, cao epava sfaramaté de valuri"™ Metafora este filatstnt-un mod prea insistent, a gin urmatoarea faz hat din discursul de recepfe al lui Lacordaire de la Academia Fran ‘ezi: Ma oprese la morti, domnilor,cici mormantul suport laude fi, nd rid lingliul nu te temic vei rani pudoarea ne= ‘muriri"™, Singur Chateaubriand isi putea ingidul asemenca Ciocnir de metafore, 2 iscsi pomuntte sling publi Jd de Academia rence pera reps Dt Lode ped tna 86, 3 ° Chatuband, De Buona es ours in Opec it, yXOMV, pF aban Lara fallin Pai tlge chap 388. "José Cabanis, Laci at i POW lig tp. 2. Jean-Baptiste Hone Lacordaie Dena de Sten” arti p20 2 Discursuripronunft be gdinfs pis Jn de Ashden ened ents pia tt acre pe 2 ari 18 ehh (hater Jp de Maitre, i Laodsire 213 Cind Lacordaire a candidat la Academia Francezi, succe bem pe bier, 28, 244 Anise De sph de Maistre Rlot Bertes ‘supra unui lapsus bine nimerit: .Un prieten mia trims un ‘mandat de doudzeci de franc... Un mandat nul, pln la retli- ‘area lu, pentru ca functional de Ia post sriseve LEVY Boy! e's cred eu despre acest nume evreescostl mie, apirut chiar In momentul cind eu glorfic Rasa evreilor”™ Dupa ce se delimiteaza cu hotarare de Drumont side preot catolic care strigau impreuna cu el: -Moarte evrelor”, Bloy [povesteste o vizits la plata evreiases din Hamburg, int-un loc foarte indepartat de lumea moderns, si descrie yTrei mognegt” pe care a intilnit acolo. Atingand fandul abjcie,ant-adaie- ‘mul se convertese atc! in attudine prfetick To ceva ce pura fo pecete carecare de modemitate a dispirut dinteodata pentrs ‘mine gijdanil umilicare-mi dideat cose, mijurind injurel met [precum mugtele int-un abator as ineetat st mat existe", Anti ‘Semitismul estrabatut gi depagit cet, Tret mosnegi” se arat a f ‘dupa chipul siaseminarea profetilor.,Turpitadinea lor. pen noblefe” ~ neblefea color, Tv sini Patriarhi" Avraam,Tsaac slacoy igus ale Trini Imi wo! amin ct mult vreme(-] Se aceste trl incomparabile otrepe,fsindcd gi acum le vd in _zdrenjee lor putrede si cu fruntile lipite inte cle, deasupra gurl, ‘unui sac pestienial cae arf inepsimantat pans stele in care se ingramideay, purtatoare de tifos, nenumérate abiecte supuse ‘ine-sie-cirui nego arhisemit. / Le datorez acest magi al une Aamintriaproape afetuoase, pentru ch au evocat In mintea mea Imaginile cele mai grandioase care pot intra in lcagullipsit de mretie al unui spirit muritor."® Traversarea antsemitsmulit ‘ste sivirgta prin meditatia asupra celor , rei mognegi”, care atinge un absolut, lstoria evreilorbareazsisoria specel umane aga cum un dig blocheazs un flavin, pentru ridica nivel", proporitie care rezuma depasireasntisemitismuluirealizata de Bloy, pecareo va refine Berard Lazare™ {Léon Bly, Cryo igri, vol yp. 2627 dem ab prin cee op, wal p27 © ido, p28 atom p30 * Bemard Lazare Ua Slovenia 9.28 | Crit iri De ag US ly revine atu la chemarea la converte evel, potest rugicurlor din Vines sft oan lor [era eral. Aces Besemali se tina pater, it bucuria lor detest constatnaintria estar acen Domne road atptt de ‘leap temizind Vie. / Dinara uli lor en tururor popoarelor er In mest diabolie suspendats-™ Oare in epoca moderna in fal firm ot mai puternice a ats ‘mult ott inoarerea vet antindnism de soins tmedievald poate each drept losers, numa finde Tein redinjeazievrellor o misune istrict? De fap, gain mmc Slevin part fs Bley, isan ao parte xegesele i prot {isle personae in fared de nel tsveh esentiment egtn fai de .cimstar inexorabi o Sfintults Duy career ep inverpunaredrepture, cinder vorin ce Sango at Crt" ‘san anatezt fon [=] tidenane entree, uninotv de oar ott, in pi de team usterona = ‘roare teams abject mire indigare si generoritate~ lo jngleaz ntuna cu aceasta tensiune pe care Darmestter 0 semrala ca find ineents sentient alc medieval fat de eve: Ura poporl fat de eve ete opera Bisel tt ‘numa Bicerica i parade fra up care tote a declan. Cicieaarenevol de ere tot etme def} evreal tote demonul care detine chia sancuarul Dest gimaele ig al prot ail ard se ia po eveu cet conven FentraBloy isi convertinen ever va fm numa un se, cum pune erodes, co ena lrg vremuar—aga cum Precize prospetl cae sof volume Autor de rep {etl antisriio, al ezorneant ntl demeonsreara ni se tome si ia partenacestl rave ara, nameleclor al ile interes shang chiar of pti mre nem merce ve soa cu esta eer on Boy, Minti prin ee op, vl Xp. © tiem, 51 tidom p52 ‘James Darmesteer, Pia eel opp 280-18 "Ldn Boy, Cetra opt, vo LAB. 246 Amsmatera De Joseph le Maistre a Rolo Bares (Cum a putut Bernard Lazare si suport furia anti-evreiasct {fst animal de un ames de pasa i amatorism, cae {mpiedic sium intotdeaunain serios,Uneter revolt ant ‘modern pare si reaefioneze adeseor in functe de dispezita gt de deceptile sale; el se pasioneaza de ceva, renungi cura la pa sunearespectiv~ mai ales cind vine vorba de Bergson, gndltor al mobili, dar neclintt in canvingerle sale, act compari ‘cu epigoni sl trecttr Figurile curentului antimodern, {in opinia lui Georges Sorel Treceres prin antimodernism I+ facut pe Sorel s8 parcurg aceleagietape ca si Péguy ~sau aproape —in ani in careau fet foarte apropiai,Incepnd cu critica rationalism din Sistema ‘sfri a ui Renon (1908), continuind cu repunerea tn dscute a reyiusismulul tn Revolutadrgfusiont (1008) i ajungind la pro. esl pngrosicma din use progresull 1511) Refepiaoepog ‘olerfei~o suits de aticole publicate in Le Mouvement sociale (tigers sociaistt) in anal 1906 iar in wolf 1908, nv eoletia «Pages libres » (,Pagini libere”), condust de Daniel Halevy, ‘marcveaza pent el cottura principalt sl, cum scrisoarea ete Haley de pe 15 iule 1907, care servegte drept introducer la dem 13 dem 15. don, po? don po 258 Ansiader.De sph de Maitre a Rl aries soravurilor, ma degrab ect ca tore a lumi, animat de ‘convingere profunda privind slibiaunesnoastrt rafal” de sml tage al condi umane~i recanagtem po Pascal concep vtoralea pe wn ing ary inprecieare®,Revluto ‘ec ll oapcapa creme ash Se plestal origina.Reruls de alc legen jovi aactoe st sinboil ernie sprpiae uma cond Pe veil ear, firs te eet ina” inal erie rand, impotrive tore dept natural, moste ut de a epoca Luminilors consderata fo ulople modernd, Sorel face apel aseptic li Pasa cae asia justia cu fora: TReputind face ca un lac care este rept fie puter ‘ya cut ea lucrl care ete puternice fe rept", Avena alienate, potrvit i Sore confirats de Mar, justified recurgerea in Voteni de etre sindicalismal revolona. Pe acest rei premise eric infin mpisva mete, pe- simismal impor progresimll, fort pote justin = toate dennind intlectatismal maverior in mumele vin des aera in rea Sorel nti propria concep posit A mt prev general areola etastofi ep node ‘poclipoeteetine ct ttl contra sna programy pent ch lore previ ete oouine medica un loc le energie, o for aston, cae generac aciune Ca ima Bint, mil are nel ceva tauflopie +] Un mit nu pote f Eombitt pnt ck se identifi nfond, ea convingerte un Brup, pent ete expresin actor convingri th lintel ‘ise pent dem poate fl dencompus in pli cre 5 peta fi apiate inten pal descrerior orice Cove ‘ral deporte tot in eermen Bespsontn Sorta face din mi imbejului:-Linbjul ns poste produce sngus asemenea Ferulate inn med sigur tebe se och apel fanaa ° Georges Sora Refi abe in (08, et. 190), p17, tide, p26 tiem, p 2. Mem, pp 467. Pg te Gres Sore ues Marin 259 ‘eimagini capable si evoce Bo numa dart nti, fain tea oricirei anaize rationale, masa de sentimentecarecorespund dlifrtelor manifestir ale rzboiulul declangat de socialism tm Ptrva societii moderne. indicat rezlva la perfctc acest problema, concentrnd fot socialism in drama grevei generale, Inacest fl, nu mai rimfne loc pentru econcilierea contra, {nplins hirmalaie, de ctr sant oficial: oul este bine desena, naga fl, inca si nu poatd exsta decito singurs interpretare 4 socialsmului. Aceasta metods are toate avantajle pe-care le Drezintécunoasterea fotala In comparafie cu analiza, dupa doc. trina lui Bergson $i poate a nu pot fi ciate multe exemple capa. Dies arate intr-un mod atat de desivirstvaloarea doctringior i, p. 720. > Bide, 738 [ Pig ie Georges Sr acques Marin 265 linear nelntrerupt, continu sa discontinas [.] Una dintre cele mai grave eror ale metafzil parti intelectual moder este ‘ceca de ag reprezenta sau de a vrea si ne reprezinte progrestl T.-L suctesiunes ferilorea peun progres linet neintrerupt,con- tint sat discontinau."™ Adeptiimetafizci progresului se com- [porta 0 spuns ca ctu ceea ce vine dup el este in mod ‘cesar superior fafa de coca ce exista mal inane: ,Una dintre ‘delle cele mai rispindite in lumea moderna dec in mod fies, ‘una dint erorile cele ma groslane ale lumi modeme est aceea car Bi trebuit ca omenitess8 astepe inceputsl lumii moderne [pentru a incepe si abo idee oarecare despre ce este Viata"™ Potevit formule’ hacia lui Péguy, ,Descares nu Fa invins deloc pe Platon aga cum cauciucul gol pe dinguntra ainvinscauciucul Dlin, gi Kant ni [a invine deloc pe Descartes aga cum cauciucal [pneumatic a invins caucivcul gol pe dinauntru™®,,Barbaria mo era” eo stare de ignorare a realulu, indus de falsa metaizcs ‘ progresuluiimportats din domeniul sine ial tehnici Péguy dateazAinceputul lumii modeme prin ani 1880, atunct cand copilria Tui se afla inc invaluits in mistia republicans Era vorba strict de vechea Fran side poporul vechilFrante™™, pune el, amintindu-si despre copilaria trait la Orléans. La Inceputul textului Tinerefeanansrd,exclama: ,Pentra moment, noi suntem ariergarda” Not suntem adie8 reneraia slim reprezentanti”, ,aproape supraviluitorl, postumi"® ai vechii Franfe:.[.-] Afacerea noastra Dreyfus va f fost ultima dintre ‘operaiunile istic republicane"*, mai decara el, Sentimental deruptural stipineste cu puter: fndata dupa noi incepe lumen [pe cafe am numit-, pe care o vom num intruna umes moder, "Cage Pe, tuto Sth. Opec re ee vol hp a dom, Horo ttre (Here nator ~ 1906), in Ope camp pron, sit vol epi idem, Sapte I opt, vob. 87 idem Ba op. 0 p77 don, Nae eee 191) Ope compete prt es, vo Lp 9. ido, pi. 266 Amina Deter de Maire Reon Barthes ana i: dea Len cob i Mat Cast amen ea oe aun ate a fora merge rept aio conus rag nee sure’ pce presume pec ruscoq pee eb fipeed tig Lumen materia demons osetatonet ferme hi Poguy stance te prota deepal, csr demic conga le anes pin forme caveat deve uncle dine cel neue ic Tod Ircepeca mists fern em polil’© Ag e nase degraaren dreytsish, ere ncopse cas tev seek Idd unordered nr de pepelme Se atacum pune ah pend enn dnc ee Md ‘epublean se manifesta stun cid samen ura peta publ plicarpublicnt se manta scu cin eae tose dn eo" sr Repub procorr nsaarnen Or mina pe cae Pogue eye in There moet ap oimultae dah oapropin de min pe cae eetnnee dato Bergson, it eri onpevolnet ea peo apne indivi care nds nace nan mod ee el revollona a ll Sore! ym epian et Peg ou ‘Stn utr seen ence Da dece 16 Ceschinbare de epoca vue tune care 2 fact st baculere veces Fan ino ume moder Das discriminate au cam preisra Puy in Tengen ‘iturin jar anal 181 an ete marcos eee ‘ania! par lect ada atrmares pated “iararetinpoteaclurs Nexans fates fell align docs uno ctu pine de elo {es cre compromie ace ingen rounds prea Tate, Tg meh vol Sin “ten ps Sina pe Sih p38 Péguy re Gees Sar Jp Maritain 267 Danie ui Onan sua fu Prouhon, ali Louis Blane gt lui Michele, bitrnlor publican din copia hit Pégoy din vechea Fan: J din nefercr este adevieatch age {oat cultura unversiar est ofalst caltura Popol eter, sie cults, (..] sie dininstinct din experenf[-] aes ‘smal intelectual are o for incredible losin oe rome de. fal cultrs,sprtleautomatizate nu ma rgpued |: perpetua intinerze a reali univerale"™ Il meaner 1EeAo dat pe Bergson inti find opusé pdt ats oe al} Noi nu aver cof, decitosingurdcanongterenutentea ‘integral nu avem, cut, decto singurd cunoastere in {hipaa in fscare parte Péguy. Intruchiparea iden, p15 300. AntimoderiDeta sph de Mase elon Bates 1 tebe a inceteze nicodaté de a cons J tot tea ceva fi plerdut prin milocrea gindilDergsniene va finstantane gt inceeag maura eesgigt prin maerlism prin mecanicism, prin detcounism, prin inteletuallam 1 pin tocaioisn"™ Bitutut Péguy loveste eu putere nol antimoder ete ‘condamnnat sk loveasc fr8inctare, cl, ,anteun sistem pin, nu eit posiltaten unui nepaiv dabindit odts penta ot seauna"™ Orc slsbiciune a mini este menit cider Antimoder ul ees pe muchie de cuit Finders a ecada In orice ‘moment in modem, Inte refurl progresismali gi subtille interminable raionamentepeivtoare la decades nu decat tu pas Sorel Halévy, Benda, Maritain, Masse et- eat putut Sisfne mls reme exigena antimodems. Singuel antimodernit terri scion! intun mod exemplar Péguy ~ dovedesc ch este poi si laseprogresinmul deoparte, fst devin po fito hte nol reactionar” sek adevSeaii moderns sunt modern n ‘ud vont oe. Charles Péguy, Not count dare 1 scr flict, pet ot Ip a dom p45 Thibaudet, ultimul critic fericit 1894, anal fn care a fost condamnat si degradat inaintea trupelorcépitanul Aled Dreyfus” trelzect de ani fn 1904, ,amul in care acordurile Daleassé at sporit isu eclangrii uni rizboi"; patruzect de ani in 1914, apartinand ppenultimei clase mobilizate (Péguy apar{inea ullimei tlase); ‘incizeci de ani in 1824, la vitoria Cartelulul forjelor de stanga La moartea sa, in 1936, Albert Thibaudet se impusese ca find sunuldintre observatori cel mai avizaf ai vit iterare gi politice din cea de-aTreia Republics. Pe vremea acee, inc se ma credea ‘ck nu se poate Inelege condiia umand firs literatura c& oameni leSiese mai bine daca au o deschidere spre literatura ar critica Iiterara, vazuta ca diseiplind suverana, ii didea 9 mare legit -mitate crticulul, care putea sa vorbeasc’ despre orice, Fra fie specilizt in ceva. Cel mai important erie itera din perioada dintre cele dou razboaie mondiale, det intelectual public omni [prezent, prieten cu Bergson, egal al li Alain, interlocutor al al Daniel Halévy, rival all Julien Benda, apropia alli Gide gi el Ii Vary, croniea la NRF gl profesor la Universitatea din Geneva (sau profesor la NRF g juenalst Ia Universitatea din Geneva”, pentru a parodia vorbele malitoase ale generalului De Gaulle ‘cu privite la Raymond Aron) $1 prototip al spzitulul frances, ‘Thibaudet ocupt, totusi, un loc modest in peisajul literelor de astizi, Paine crf semnate de el sunt disponibile s este foarte ‘ar citat. Opera lui Thibault, ca gio intreags generaie,n-a pratt "Alber Thibaudet. Repu profi, eit p80 2 Nusa ce sale despre aber Montaigne ma unt disponibile ‘a cablimard in 3068 = 302. Antimorph de Mare a RolndRertes epi infringren din 1940; dup Eber, la ete ou di- re Inpro cu personal cl dea Tica Republi de gel ul ne pene totus: ira specie limiate, i ibere, fobs, genevonse, exuberant, mefeu eae curioase fh de {oracle conjart inte cunt feces A Treia Republic, atruchipatafrtr-un batrbat Era orgiar din Burgundi, destal de placid gor malo, cu tntiare banal de profes cic Mera cave crea pein pe Tey aa een Spe,“ of out inthe spel nanice Circles cals Aer ae “len tne Sey a Bi en cade, inte GS Stoneman oth chee, kage, post Ss aed Caso Ser tatia oles ae Ce Hsp outer barre ie a Be es tae tle ane oe td a tee oe ere Bec anal re are ranean Tatton tae pao ees Cates ure SENRIT Agee fr Bs Gate Cay pag cE ae er “et Talent (Cera ae ay Sens oe ed ‘etal LOS, eta ie: SE Eo meeps fa Onto Titre Sut atel comical ower ne Sipicld tecs Sern Con flippant sani ltr aa Fong heuer ernest ei epic roan acres aera is Seals ty a de Pepi aed ran hel ded eto ‘hints hie te date Gt eres acon rant Ron, es Unc Ny eh Serta an ta ante tbo hoe rl nA Fon MCko Chee hace rae ere fe a apc gran Caen ess reais ee etd om er Sees ey are Cale (pee honah To Oe pe I onde tial ri frit 308 ‘csfcu buna contig! si epicureism activ ale unui podgorean ‘are+si Ingest via ale unui deguststor narmat cu o cand de argin, care se plimba printre butonielesale"*~ atl ii ficea auloportretul Albert Thibaudet (1874-1956), Nascut la Tourmus, dlintr-un taténotablitate radical Ines so mama calles prac. ticanta cu adinci ridin’ in podgori el apartinesimense gene ‘aide casi ai modernismulu: Gide, Valery, Claudel gi Prous, »patru glori cu efectintrziat, cum va spune el insu, Hrd ‘i puns la socoteala gi pe Péguy, sau pe Matiras, pe cae nu fradetestat. Dups cea facut stadt de Glozate, drumel stribatut ddeThibaudet a fost si mai intortocheat decat aloe a ezitat dack ‘8 preva filozofia sau istria si geografia ~ a devenit profesor agegat in aceste din urma discipline aba in 1908 plimBindse Inte ee gi colegi de province, ncercind 38 facto poezie sim- Dols intrun jit dramatic Leb rope (1897), up eare au lunmat o ticere de vreo doisprezece ani sim pelerinajin Grecian 1912-1903, pe urmelea numerosi elstor,precum Henri Bremond si Maurras,» cirui carte Anthines era considera’ ocapodopert litera, mainte de Bares gi de Calatoriala Sparta” Tip al individului moderat, al spectator neangajat elma 4 fet un dreyfusard nit inant, ni char dupa tot ce a insert “Afscerea Dreyfus. Chir daca frecventat Univesitiie populare 1m :903, la Abbeville, unde-siavea postul, el amintea in 1920, singularizindi-se, in aceasta privings, fata de generaia sa, despre dlisanja pe care o pastrase intotdeauna fai de Alacerea Dreyfus side urmitile ei: .Nefilndniclodat nici chiar in pling ert drey- fusomahici un pasionat al acestei Afaceri, vorbese despre ea cu ‘ceamal mare rScealt preciza el in Incrarea sa despre Marra? Ait Thibaud, Le Pres rae (Prin aren), Gas Pa em plague 3 a Psi de Sipe Mar (.pilog ePcita ‘tpn alarm) in NRE, nsembe 1926 Rees or elie eer ‘ower Caled, Pari 199,188 “Charles Maurras, Ania Jen Pari, 190 Maric Bars, L Vga de pareve Pa, 196. "Abert Thbuudet, Conia Chrls Maras, i, p88. 304 Aino, Dele ph de Maistre a Rl Rates CCudat atitine su pate ndispnsabiin cazl una beat Greve daveni ural dite ce at ban nai vet police din ani 1920 1500, "Tat a sbordat critica rar det n 1909, carecum tari ccdent nevis simboitt a Phage (Fale) Jean Reyre, dup ce ga plast ai semnarle din Greca Ipainte des se alitura prospetei NRF in 1911, ca dou stu thal indocrict madera s pat lu Agaton, pseudo ‘im alla Hen Manse gi Alfred de Tarde, Sprit No Sorfone®, iheare Thiboudet siren in aplcaen lit Durkheim, Lanson si Scignabos', Apo sus de Gide, sabi i uo rabrict dlecronc litera urtnd intitolats Rel" din 1912 pnt In monrtea hu exceptand perioada cind revista gia incetat pari in ipl abot ‘Pin ajumul acest far 3 se gebeascs el debuta numa in carierd toca pbc, in 1912, I dita NRF catea care Sven atl consace, Poss ut Stphene Mallarmé o introducere Tce cosets compet opera pet Trebula 8 aio mare Indraeneala penn a propune omeonografe pavitone Ia Mal lane Is nual pasprezace ani dup moarea unt poet lit de Deal 1961908 adnate volume mages del Gree (n sul rly Reweln, Ps, 10 Ver! er Hewes de Acropole (ree de [rcp tons dea NRF, Par 191. Agaton, Exit dee Newel Sorbo Laer decreas, In cre ns Spa No Sorbo. Cr clic, oli fa ‘eh Mercure de rane Pai 91 "Albert Thisadet, «La Nowvelle Sorbonne » (Nous Sambo”), NRF, seat 811 pp 655700. "Pinel ae article important igurez in rate ese ant ovat eee anupes romana neat cupola Paul Bourget, “Rens su leona A propor un re ent de ML Paul Bourget» (Uae supra romana Pe marpnen nel erp roente ul Pal SSounget), MAE, mugust 1912, pp. 207244 Tent rune relate sb ti stituents sar rman Rei ‘supreme, Galimard, Pats 1988, pp. 827, pol, reerndise mal ‘SltTa Maras lari asc, prefigurinds huctaren din 192, {"Dewentgue des ols tains = (Estete ceor tel tad"), NRK, ianuarie 1983 pp. 342 smart 1913, pp 355399. Tieden eters 305 fc de alte, cartes, ,n zadar prezentat editorior, a tebuit ‘8 apart pe cheltuala autora, int-un taj de doar cincisute ‘de exemplare, a inceput se vinds abla dups vreo gapte sau ‘optani™, dup ceclimatul de ide se schimbase, dupa ce premiul ‘Goncout i fusese decernat lui Proust si dup publicarea Tinerei Pace (Galimard, pe eare cartea nul costase nimic prima dati, rua reditato in 198, la centenarul mort poeta). Imediat dupa vietorie gi demobilizare in timp ce Thibaudet| Incepeao vat de profesor itinerant de literatura franceza (York {in 1918, Uppsala in 1919, Geneva incepand din 1924), tot mai ‘multe dintrecarile sale vad lumina tiparulu: Tree de ani de ‘iat francest (Editions de la NRF, o serie de tre volume impor- {ante despre principale curente de dei de ups Afacerea Drey- fu: 1) Concepie lui Charles Maurras in 1920; 1) Vis Murice ‘Baris in 1921; Il) Bergsonismal in 1923; i, in parle, un Gustave Flaubert in 1922 (la Plo). Erau lucriri ganitepoindelete in tim ‘pul razboiul gi in privinga lai Fluber,ocartela fel de solid ca ‘Mallarmé. Telogia Treizeci de ant de ata froncea,ntemelatS pe Aotiunea de generate savin o compozitie mai eaxata si mai sliscursiv deest cea a monografiel Flaubert, anunya, prin maniera ‘3 ultima perioada din actiitatea lui Thibaudet Tnani petrcuf la Geneva, 1924-1936 5- orienta cate eseuri mai scurte, mai facile Valéry (Grasse, 1923); Interiare: Baudelaire, Fromentin, Amiel (Plon, 1924); Amiel sau parta de os (Hachette, 1829); Mistral sau republic soarelui(Hachete, 1930; Stendhal (Ha- chette, 1981) sia abandonat fot mai malt literatura, ca s8 comer tezeactualitatea politic, mai inti rispunzand apeluuiTansat de Daniel Halevy pentru Les Cahiers vrs in rindi Lorna (Gras- st, 1928), dialog despre Barris si Poincaré; apoipentr Haley gi Jean Gushenno in Republica profesor (Grasse, col, « Les Eris» 1927), despre scurta experiena a Cartelului migedeilor de stings = unul dintre cele mai bunetitlur din epoca, impreund eu Tri date arturarlor de alien Benda, text publiat in Les Cahiers verts fn acelag an; in srt In Idle pttc ale Fane (Stock, 1932). Albert Tbe, Eplogla Pesca Sine Malm” att 18, 306 Antinori Dea sph de Mair Reon Br Marginalizat de universtateafrancezS, care nu Ia recunoscut niciodata pe deplin cevenise un intelectual ecumenic eminent, familiarizat in egal misura cuidelepoltcesicu operee lterare sifilozofce,intervenind in toate domeniile distribuinduiscrie- ‘ile nu numa la NRF sila divers editor la mai multe revise, siptimanale gi cotidiene, precum Journal de Geneve, La Dépéhe de Toulouse, L’Europe nouvelle, Candide, La Revue de Paris, ‘La moartea sa, Jean Paulhan, eae preluase conducerea NRF de la moartea Tui Jacques Riviere (1925) era executorul testa- ‘mentar al lui Thibaudet, -a facut acestsia un ciudat panegiric {nt-o serisoare adresai ui Marcel Arland: ,Exista ine cova, un rurptivce,care-mi este cu total stain. In fond, na Lam infeles niciodata, mam Infeles c& exists, Dar il respectam foarte male ‘reds totul in acest om, meritaprietenie- era cu ttl inser Ja onorur (si foarte binuitor in privinga asta) gi deo wimitoare sincertate. / Modul shu de a fi gurmand era eiudat: a min fntotdeauna foie gras gia baue vin fine. / Pentru ny, mi tem ‘ca moarta Tui si nu fie © mare pierdere."™ Paulhan revenea la acelagi subject a doua 2, intro srisoare etre Léon Bopp, aritand ccum, chiar si dup’ mulfi ani de colaborare la NRF, Thibauet imdsese pentru elo enigma: Inte no}, apres uneoricevaca tn sentiment deeng [...Intee el i Gallimard, avuseserd loc eiteva _msrunte incidene, in privinga cirora, poate —imi spunea et ‘Blsca car fi trebuit silacionez mal energi..°" Defapt,dincolo de ace fi gras ide acele vin fine, via lui ‘Thibaudet rimane un mister. Toti marti vorbese despre extra ‘ordinar lui uguringt dea seve, dealtfelevidenta pent ce care cites dar sunt rare detail simbolice, de exemplu, incest 53 de sfactor posal de afar, timiditaea cu care vorbea despre ‘mama sa, pentru a explica de ce ducen el viaja aceea de buslae, ‘sau marea sa ,valizk de preot, pe care o purta mereu dupa els Jean Poulan scrsoae cite Mac Atlan, 16 aprle 1936 in Coie eats Sli din Sra =e DA) Zybes, B kei), Gallimard ans, 19861986, 3 ol ais, vol Lp 362 "ldo, srisare cite Léon Bopp, 17 apie 1986, hide, p. 70 ‘hha efit 307 bul” - deta oer de Maurice Marin d Gad inten recog dn Le Ns rar ui seo ‘Nusa mag pablet de NRFn ue 130 ne te ‘nefacemo frames idc despre rental sts Valey Boas, ‘han Put Moran Andi Mauro ean Scant eed Har, Benjamin Creo san presen ia ee sane, ean vet 9 at abet Cui epee ee Ces datrt Tita prea cen lesen Me ot St ePauban eu care oven casca dic asumie erat Sceptestconbue ls muna spect sar Rae afr pin proces pets roveaela cin aaa a Indi care au urmat nel pablo pane ee erat an apa ir tar ane Ppp inane tc, 95, dite gad Lom peta Frau excatorlah tamer ee mane Reet Jouhanden in np prepa volumelpene tag an At de psonant de pein penta ming daca fades deca pecae so poi nut Canes tape in ae caz pelicen’ pe ston, pin bere pa Be treo vide m compara cu inrile Meare ele Soma piatAu wemat clon decree public Aes an oma (Callinar, 185, Rola cape furl a938 84, Rert prc 99) Darpemelon ae ‘onan rane, Vs Regn Reeser cat min ara op cum nl REO apa Carte arama de Jean Pathan unten ea ela sae prec it Gcapti is Hiberarca mat oe jr prope pail lor® abso et na oe, "Maarce Martin du Gard, Tibet st That pe cd tin ‘armrests Amon ei) Sapte Poe 1936 pe ean Paulaa, cio cltre Maurras ~ 26 apie 1965 9 Leon Bopp — mal 16 in Sie do Serr di val Lp SE nO iden, saree ite ouksndeau, ept-oct 1986, of p41 "aun renunfse aieoa pubic ace volun 182 pet wir it Jean card cin marc (ves) Beare ge Doh ari -Maorufi" present naff a Alert Thus soe a Crater de stg pnd uri ede braun 3 soa So 308 Antinori Dea op de Maree Rolo Barthes ‘cu elt Thibaud, fn urma color céteva incurs de amator in ‘analiza politics este mai respectat ca fondator al istorelidelor politic in Franga,astai, decit ca patron a ei Iiterare: René [Rémond vede in It police ale rant prfigurarea bestseller alah stu, Mijctrile de dregpte Im Franja, carte reeitaté cu regularitate Incepind din 1954%, iar Alain-Gérard Slama considers ~ ex _gerind, fir indoala ~c, daca .ne putem imagina sé ne lipsim ‘de opera Iiterard a lui Albert Thibaudet, |. opera lui politick pparea fide neinlocuit™ In cazul acestuiJiberl independent gi penitent, care veea in literatura o cale regal, rte iterars saaitca politict au fost, intr-adevar, de nedesparit, au in- femeiat pe aceleasiprincipit de generozitate si moderaie 9-4 Inlocuitreeproc in mod fires O critica tn imagini Destinalcritclr est, poate acela de cispiea treptat, oats cu generafia pe care au iniiat-o in iteraturs, das, in cazul lui Thibaudet, contrastul este cu ait mai mace inte notorietatea =a dela sfrgtal viet uitarea in care a cizut foarte repede, cu cit ‘ne-am fi putt inchipu ct avea sa completeze seria celor trl mari “tc de I fetal secolulu XIX: Sainte-Beuve, Taine gi Brune- tere. Char dacs ne citim pe ei mai mult decit pe el, cel putin ru le ignordm numele si erdinea, pentru ci asociem succesiv ‘u.un factor original l explicate literae: onl, soietatea, gen 2 René Rémond, En rest Les Les plus de a France. Tia, isron des als de ence (Rest aaa pices Fen. Tibe ‘socal aor deg) Calera Alert Ted cep. 1, ‘ep. 108.C-comunicare Fangs oguel Ae Tae see A li patie (Abort Thebes ole dew Te Repl, ‘dew, pp a2. ® alnn-Gtrazd Slama, Ls deus ett Abort The (Cle doa tenet bert Dott) adem: 98 2 Albert Thibacet, «En sant es Mme a rite» (Cin Me rove at Wi), NR, decom 1982 p91 ‘hod inal rit frist 309 ‘Thibaudet a fost cel care a inventat nofiunea de generatie ca un ‘now principal storie Iiteratur gf aceasta mine identifica ‘uel, dar ea na avut aceasi importants receptare cag collate: fa nus-aimpus ca oincununarea consirucfiet predecciorilor a act areprezentat ~in timp ce Lanson lansonisinal conta evolu critic pe linia pozitivismulu ga istorcsmulu~alonl indispensabil inte macgrisecoulul XIX pl erica de dupa cel eval doles rizboi mondial crite tematic, cea fenomenologies, ‘Scoala de a Geneva ee, de ce oar nrc? Inprimul rind, pentru ca stilul lui Thibaudet e deconcertant, ‘nu prin ermetismul si, ci, dimpotcivs, prin lcvactatea sa, prin improvizatle, prin neghjenfele sale, prin faite sale continue, care nu mai suntem obigrii cind e vorba de eit gt pe cane ‘mai curénd le asociem cu Le Canard enchtiné®, decat cu NRF. De altel, ghumele sale contrastat ca ton in general afectat sero al revistei gs supirau pe adept unui stil prefs, darel va facut tn scurts vreme indispensabil prin fecunditates sa: Stil lat ‘Thibaudet imi este tot atit de antipatic pe cit de simpatic mi eate l insusi* fi marturisea Jacques Rivire lu Jacques Copeau, ined e a primele cronici ale ai Tabaudet, pe care Rive le celica rept nite ,porcii ibe” gio .imuand babial, ale ctor revirsarl a fi preferat s le opreascl:, MA deranjenzd respectul pe care- ave pentru ag ceva in general, respectul dummnee Voustra faf8 dle universtari, Se vede nevi cunoastei.Aceasta ‘cronict este de o impolite stilted revoltatoare [Nici Paulhan nu parea mai convins,Int-oscriscarecitre Ar- land din noiembrie 1930, unde-l compara pe Drieu La Rochelle, cate se creda coerent, cu Tibavdet, care accepta 0 anu in ‘coeren{ [..] 0 cronicdliteraré de Thibaudet este o suits de ‘ecaveliinteligent fra nicl o pretente (din care problema lite. ‘atu considerats odatd pent totdeauna ca find insolubils, 2 Textual: Rao ump saptamanal satiric publ ia Fant din 115, specilizatnt-un jal de investigate baat pe seurger oe ‘ocr cin medi guvernamentle pitt de face rnc (red) chat de A, Anglin And Gi primal gp ela NE. Prt I9I1-I81% ed vel I pp 5,403 5 310 Amina. Dee sph de Mate le Rl Barthes este indepartata sau, cel putin, nu se rezolva niciodata prin| preteritne)"=, Era contrarel bdatoare i imposibiletanchete supra iteratur ntreprinse de astorul Floilr din Tarbes, care ‘nu semnala ,absenta de doctina dn critica lui Tibaudet” drept ‘un compliment™ "Thibaudet tinea la teoria celor tei citi definite de ek: critica spontant sau vorbiti, cea a saloaneor gia ziarelor critica profe- Sonist, cea dela catedes, a profesorior in sgt critica fBcuts| Ae seriton,cea mai important in och sii, pentru ch era ocritcS de tip creator. Nepretinzind, din pudoare, cel insu facea parte ‘din categoria a trela g temandutse 88 se instaleze in categoria ‘2 doua, el sa invartit mereu, in mod deliberat, in jaral primet Categorii, asumandwsiriseul de ai goca etitori necomplic, Fices neobosit comparai spunind’ ,Dint-un anumit punct de vedere, critica este ata comparatilor™™. ,Comparatile 8 sunt indispensable", nota Blanchot, cae vedea in ele metoda insSsh ‘lui Thibaudet gi faptl ed acest accepta,comparatile cele mai Putin literare” sau cele ma trviale~ch prin ely devenicerscele- bre tot felul de analogit imprumutate din domenial vinulei $1 al vifeide-vie™ Thibaudet nu avealiniste pnd cand autortate ‘nus era minatd de analogiile care eras familiare;avea tending {dea inlocui argumentarea prin valoriicarea unor similtudini”, considera Blanchot De pilda, ca s4 denunte dogmatistnl lui Brunetire, el evoed ,zelul bolnivicios cu care urmarea eul prin toate cofloanee literturi,ca un pimitul panzele de pSianjent”™. en Paar acne cre Marland okie 90a Sela sin san ed ak pp. OD. > iden 9.201 dice Ral cn ae ee a pi Ves ar tose Thue on te pusion a rasrtance Chet ou pone Pos ‘emia in Cobol bot Taka ep * Mauer Banco, eerie ite Todt (Cia et Th nat) in os pu Pa) Celia, Pai 1943p. > tide 25327 > albert Tian Phys dele i ola Nowalle Revue Cg, Bas 1950 Nie, ope iti, Eons ep is Tih ubimat ei frist BL Imaginea derizore -a pututamuiza pe mult, dare spune mai Pun decit Brunetiée studentului de ast, care re vazut nice ‘dit un pimatuf de seuturat praful, Sa, fn aceeagi carte, ate indivi pe critic ~¢ vorba tot de Brunctiére ~ care privese cu suspiciune pliceres de a cit gti recomanda eititorull i judece incependent de gust, Thibaudet adaugé o parantezA prin care Igiilustreazt cuvintele, de parca iar face ct ochiuletitorulu -fplicereacttorului devin repede odatorie a crite, precum plicerile luni de miere-o datorie conjugal". Aceast obsesie ‘pemnanenti pe care o are de afi lust in serios cind clasifid gi JudecS, pentr ci nici un ertic nu scaps, face en deseoricroncie list semene cu o conversaie care are loc in timpul mesel. De altfl ele abunda in trimiteri la domeniul culinar: -Educatia gus {ular const, puri simpa, na dezvltaint-un copil un vitor Brilat-Savarin®, in al face 58 ghiceascd daca antricotul a fost rez gritar sau la tgaie™. Sau aceastsamintire ézboinics {De pe vaca fart care penta soldat reprezinis ohrand oarecum frei de infruntat, bucHtari au scipat ocazia si fa pentru et ntrioatele rite la gratar cu dragoste gi curioitate"™, ceca ce ‘vr si spund ck profesripartizanl a crticridefecteor stun cane vorba de scritor prefers st scoats la lumina frumusefea textululatuncicind e vorba de cole lor. ‘Thibeudet, care pastrase o anumita distana fats de Afacerea Dreyfus, ma voia sa react drept un intelectual Firs fie, totust lun enti-inteletual, dar abandondnd filozofa 3 poezia, fost fil _2of pe care Bergson il rata cape egal sig fostul poet simbolit ‘care vedea in simbolism o intoarcere I prefioitate se temea de intelectualism mai tare decit de orice Critica sa avea 84 rimand, Acc ct mai aproape de conversaie, manitestinddrse la Cate ‘duyCommerce mai degraba decdt in salon oricat leva fi displacut > Alber Thboudet, Fi cris ect (197), p61 Jean Antholme Bila Savarin (1781828) avoct police care scat faa de pcre pgnmonom aur ue Fag scat (182E) (tra), a a8 Albert Thibaud, Filip crit et (97), p76. te, pp. 17-08, 312. Amor Det sph de Maire Rolo Barth ‘eminenfelor de la NRF), Intorpelail sale ficute pe un ton fa- ilar sunt freevente: |] puneti-vd portareasa i baietelul ‘leascd Fenn cre part pit i Faucaa sentimental: vor prefers Femi care porta pine, $i tendinf etre protstatese ampliick s1mal mult in ultimele cir ale hui Thibaud, mai ales in eseuile politice dislogate, tonul fiind dat inet de pe prima paging 8 Drinjor din Loren: , Toots lsmeafinanlor este international, aga cum tof copii sunt naturali", dar ea este prezenta inc din primole zinduri ale prime sale lcrari, Mallarmé (1912): ,Critica necdotia, dintr-o complezenta — cum s8 spun: democratici? ~ fats de categorlle mediocre de cititor,ajunge s8 ne distruga treplat bunul gust sa diluezeo lorie sub ploaa barfelor pe care Te Vehiculeazd. Am vizut-o recent citind Lacul de Lamartine din ‘postura valetului, a camerierulul gi a spalitorulul de vesel, ‘Care se uit sugestv prin gaura cheil dela usa cutie sau cuteul persona)” Atactnd genul critic lterare detectivist, Abert ‘Thibauset it repera defectul democratic: scopal et este si pund literatura Ia indemana tuturor. Dar 9 deficienta asemanstoare facut ca proprile ei opere st imbstrnesse& prematur: ton ei avuncularaminteste de masa natin comun lao pensiune sade ‘avarma univers de celibatari care nt mai exist, Valery observa 8 Thibaudet are un accent fearte pronunato infigare ce pod gorean de treaba fide batran soldat, nicicind ait de avantajos tesfagurateca in Panurge pleat la rfzboi (Gallimard, 1941), amin- tir in viata soldatulut ce fuses in anii 1914-1918, publicate gi cenaurate la inceputul celui de-al doilearizboi mondial. E greu de vazut cine arf perpetuat in domenial critics, dup ‘Thibauet, onl bonem,abundenta, manicrismele gcalamburu- rile, trisitur care nu mai sugereazdastizi un spirit patrunzitor, in concile in eate a triumfat linia lui Riviere gi a hui Paulhan, ® ert Thbadel, Filia cri (97 p 138. La Parez de -sinestun aman poplar aver de Mop (Dent Pan 15841887, % albert Tibsodet, Prin din ovens p78 idem, oz Sine Mallar alae, Pars 126,18 "Paul Valery, Abert Tibaude”n NRF, lie 1986p. 6. Phe ainat onto 313 Dar poate ci volubilitatea a lui Thibaud era lipsts de orice afectare sla fel de sincera preewm aceea a li Montaigne. Un anti-Brunetiore (© doua idiosincrazie a lui Thibaudet, care poate, la fel, 1 Indepirteze denoi, se refer la raportul sss ambiguus cu predece- sorul siu nemijloct: Ferdinand Brunetire. Alf critic, designe, sunt prezen{ in serierie sale: Gustave Lanson, contemporanul su, care se impune in university, Sainte-Beuve, pe care admis seu care este comparat cel mai fecvent, date ftnd eclecisnl, Scepticismal sepicureismul lor comune, sas Hippolyte Taine, de ‘areseindoiesteamintind cs umor cf fra Goncourt il compa rau cu un desavargit cline de vandtoare, eruialipsete nase”, ‘sau Emile Faguet ultimul erie ce se adresears att universiti ‘it gi orayult. Bergson amintea de indulgenta li innsscut8®, dar acum estealtceva in oc. Brunetiére, are se pare ci -a spit ‘obj premiul de elocina al Academiel Franceze, pe care Ft ‘apatatin 1896 pentr Ronserd sh care va presimptin el un nos colaborator pent La Reoue des Dect Monte, este refernga st {ca mai constant uniul adversar care merit o disco, ingurul trite eta in prefafa citi despre Mallarmé: «Motul ~ serie Brunetiere in Foolu}in posit lice in secolu! XIX = pentru care ream vorbit despre dl Stéphane Mallarmé este ace cin cds ‘exegetilr seu tram iebutit il infeleg poate ch acest cru se va intimpla in vitor». Nu sti la ce exeget se ganda Brunetire 11893, Dar ced ct trebuie sili cuvintele in series, i anume kel nu socotea inintoigibil ceea ce, chia in urma un studi, Siscapa la un moment dat"® > Alber Thibaud, Hise dee trang, Stock, Pais 1936, ps6. Ves qt Pog ed (970) p10 “Henri Bergson « Thibadetrtique lope «(Tad rte floss) Im NRE ae 1988 p * bejamin ida, «Le ute Albee Tibet» (ncepuile | Albert bd) i WRF 1985 p11 albert Tb, Pos Sipe Malad ei. p.9 314 Andina Dee uph de Maite Roond Barthes r, pe aceasti judecata se intemeiazS insupi project Ini ‘Thibaudet: sl infeleaga pe Mallarmé, el fackinteligibil, stl ‘xplice uni Brunet. $i, pain sin prefafa la Istaria sa postu 1 literaturitfranceze, unde, alatari de Nisa si de Taine, care at conceput la modul ideal istoria literati, ca pe o desavaryire ‘continu a une! esenfe i, de cealats parte altri de Lanson, de Bédier gi lazard sau Calvet, care sat mulluit s-0 povesteasc3 pprecum o suith de perioade sau de secole, Brunetire, caret Structurase Manualul de storie «literaturtfrancee pe sepoct” ‘mareate de importante schimbai literare, este singural la care ddescoperi Thibaudet 0 ambitie comparabila cu as, chiar dack regreld ci ylogica sistemului a cerut sia objinat ea Brunetioye su vorbease, in acest Marsal, despre Doamna de Sévigne st despre Saint Simon, pentru motivule8 Serve Doane de Seve _gné gi Memorile Tui Saint-Simon, neaparind decit in 1725, ros pectin 183, ,nfluenta lor nu se face deloc simi istoric”® — rezervd care se dua printe-o pirsets in maniera lui Thibaudee 0 influent cu efectintirziat mu intr in planl epocior. [-] Exist epoci de tranzitie[..]. Dar nu exists epoci de recuperare. Desigur, Thibaudet reproduce, impotriva lui Brunetire obignuitelereprosuri:ignorarea lui Bavdelaire (,cind Brunetigxe ‘il numeste pe Baudelaire un Belzebut de duzin’, Brunctisre «te singural Belzebut de duzina, dar care se da drept marele patron’, incompetenta sa filozofic#®,faptul cd se converts Ja catolicism si procesul pe cae ace inf! (,extrema sicie Aacestui aticol™; spuneel despre ,Dupsa vrit la Vatican"), Pentru a amint, la inceputul proprie sale istori mai liberale, & nfunctia de Perile al Replies Lites © Alber Thibadet, ariMeatu nce pp. VITAX ide 328 < lem, «La ertique des philosophies » (Critics ilo") NRF, sure 1927 em, efi aupa eric ec. 98 * Les, tri toate mca, it. 08, {2 Fein Brunette, «Apres une vse a Vatican» La Reeds ‘Dex Monde aman 185, pp. 97-18. hte ina ti fit 315 "isputer Brunette, nu face parte din planul nos“ Dar ambi- valenja este mereu prezenta, De exemplu in Flaubert, Thibeudet polemizearA cu Brunetidre care, ,intrun artical rawvoitor, pre Supunec8 ordinea romanelor ui Flaubert a fost invert pti, Salanonb, Educafa, Deanna Bocary Progresul ari fost wali, feanta ca ez un lt mare ri contemporan, Remy de os ‘mont pe cate Gel rata mar mensjtente care creden ch ‘opera Malar et cla mint potest penta reverie din cite li sa ofet pn scum oamenior obvaip de ates firma greoale nutle"®. Courmont sustinea el adel, sicieaipetutindent, va exact acla pe care va crfoentimens {ul entra de moment Aces subletivom susficut des, are fieea din pocrile iui Mllarmé pretext ue interpreta liber fi schimbatosze, Tibaudet ba opus een et eicetten dear ait pe Mallorme putes ererolvatt prin analra pre deo. Sebire de de Gourmont admit hice ind dn Mallarmé etun sens rea, obey, pe care a vat autor nt pe cae ha accept ind I fet inspira, aga cam ental oreare dintte pape de pros de versuri care au fst seroe veo. data Tibet me va devas de aceasta promis El \Wmnctrse lt Valery fa febrarie 19, ineband tee rede despre Melréol sf Sunt un store format in spl Sor tone sam most neinenedeen profesor met Slgnebos inmetoda hapiograficd™” Dupt ce Valery i ripande-el pre cizecd Smt foarte bine ck bam prevent pe Mallar mult prea reds a manure obgmate dram explietpres lt pin Stitudin indesjre print diferent de ape ct am xpi pes mult Chine toe face ale dia In erences ‘iit recolvats~ dine simian clfreni caret ‘a caracterza in ineepime citi e nu se noite veg de “© Albert Thibaudet, Poesis ui Stipe Mallarmé et, pp. 6081 “iden, ph. _ Iden, srsoare cite Pal Valery, februnie 191, iboteca National 1 Fane Fondul de Manson mg NAF 19197 2203 len srsoare din 19 fei 191, ide 26. use ulimit 319 ‘oltitaten melodelalepe cae oezund ino raz cea ‘imine pe rune redo demonatates hese Sloe neces log ertarm nase ntenga oa oe ‘clear a Tibet secon in a eae oi char dct modal aude cts posi ace see fest orn ~caleura etl Pt nt Des ace adit ana poet mainmennd~ panctl seco ree, ‘i frctos dec el a Remy de Gourmant os soe ‘jst exept ll Malan care or nied nts a Bench, beet oro ncaen adopt aini82 dames eactiat ong pcre ke a, chs admin acest interpret putes provect ane, ‘ert de stare Ms ope: Dae cers tn fee sin bcurttn ut Malem an Valery een teun area alm det tebueun blo [-}Amfort nove ind min lous uncem plses tn ores ome soe ‘inte cind lous mina prfunda vans eee ee hoists svcu umn ane ees Inceen ce privet rol ll Pathe, Thibude sonst, de stats, pond dea lees dsp cette an Seen iptv Paul Bourget In crs uel senzvere de Oh apoin 122, ca pre la natur composifec rome ag ‘Spor dine roman france rrmanl seks rea a Roun mai romanel aces a faut oomph dour de roman ras Rouge aver deptnatekec enh Ste a dame erin lina a agi oo ene inc sum sigs decor sunt ipa oma la roa Dan Iie a Googe Ee Tibaupentncen erotica ‘intl gs, apart orm omnced sop tiers © comport rlaats mn prvigatimpull a eae, Innanra ut Bergan ean oman a dare oa ears albert Tibaudet, Pl Vly, Gras, Pars, 123, pp. 158-10. 2 am, Ext romana op cp. 28.Cu pire a est cotrover, ext Michel Raimond, La Cre du ron des Edenton ns st (Cis oa dn per adler pond ‘nani tac, Cor, Pai 1965 pp 938993, 320 Antinori: Dela Jp de Maire Rl Bates se crear pe ea ns pin moe nel eucenuni deep Sade Mlle romayromanut-nata, ese vis, a tov toca cave se schimi pu era cae reach. Ader oman ue compus ]elese dep, dpusin fell une durate {rt cae se unl saline ment eae seformear, Pinta Thee concur nl te cleat evening natura" Fete ch opasifia dine rman compos o> tran depus” ete rg eon, dar pa de emeienclor ful pure event in roman aoe Edu enti io faith epeone hrs ontate controls Se on cen, teforan anogine et dn angi digrestn in opin Bourges Perna batt nach apc Malar din {Diz ebusn pe oconcepe coe derpre dee delecurk propio scot kal std depron in 92 Eeviiuza pe oli exact seal emporel la Flubert talc opis emotes drat romance upc tit Eucafi imin memorie cu imagines sig gener umane, tare curge dsl! propre, ae ape care amestecind inl iacuvine pecemenicaetwee® Dende smi Citeul! petra piel papi se roman, care expan oma Sfhtreaga prin crt plta scat im acest gu ale pet ea cage ase apor pean ts pecePredeicla Bane gin ptr al vc pecan ro compane™™ Intreo critica de tip creator. Flaubert, din 1922, reprezintso prim ncercare de critic tema~ tick. Demersul sie era conform cu principle pe care Thibaudet Je formula in aceesgi pevioadt in conferinfele adunate mai trziu 7 Alber Tibeudet «La composition dans le roman » (Compo in oman is NRF nsennie 12S Res ners romana ey p18 "id, «Daroman angi (Despre romanl engl) n NRF noe ie 12 dom pI. "ido, Caste ltr ec, p15 aad, p18, ‘haber frst 321 fn Fcolgia criti, studi su teoretic cel mal bine realizat, in cate el spera in afirmarea une critic ereatoare, finde triada cri- tii zisrgtilor, a profesorilor gia seitorlor lets 8 progresie, fo ierarhie. Dups critica universtari, eminamente itorid $1 tie, p18, iden, p22 "ie, . 28, °° Henel Bergoon, Thibaud crite logo" att 9.1 322. AntimodriDe tap de Maia Rl arts Thibaudet nu a fost nicest mai fidel metodel sale dectt in Flaubert (Gi in cates postum’ despre Montaigne) urmand fil Diografii, dar firdnici o urma de psthologie, combindnd inel- ‘gona gi instinetul in cautarea uniiit une fife in meandrele ‘operei. Ramon Fermandez. considera c,inre primele sale heriet ‘am dense, cartea despre Mallarmé i, mal ales, Treizec\ de an de af francect, care are, potevit une imagini a autorulu insu, consistena ,nel supe din Auvergne, att de gronsa, de mu curge din ingura"®, seseuilalerte de ma tira, despre Valéry, Mls- tral, Amiel i Stendhal, Thibaud i gasiseechlirul in Flaubert, Inca ,se«confundi cu viata, cu durataautorul cu ritmal si cu nuanfele interoare ale geniului acestula"™. Demersul stu, nici obiectv, nici subiectiv, const, ajadar, in identificarea cu scritorul, care este strabatu in toate sensuril, ca un peiss sat tun teritoriu: ,Ceea ce trebuie avut in vedere ~ spunea Thibaudet este nut lie, cu urcugusi $i cobordgun, cf un ansambl, an tint moral ilitrar in data gin complexitaea sa". Sa vezi o Vint go operdca pe un finut inseam atl linearitatea storie prin multiplictatesclipel, Aceasta critic a prietenii si plimbirit Anima analizele cele mai rousite din Flaubert, care este, fa in- ial cea mai buna carte as. Dar nici inate ci, de la Mallarmé inci liz, datorita absente de considera biografice — pins la ‘tenia, tecind prin Bers prin Valiry,Tbaudet nu se ocup niciodata de autor ca om, ct ea ,viziune”, dup cum se vede gt dln elebrul dialog cu Proust, din 1920, despre sul ai Fnubert “Ramen Fender, «Lacetiqud Albert Dba «(Critica al Aket ‘THubaudet) IMR ie 1836 p49. Thibaud ape anes respected Tomanelor is Bourget In Comiposiin trom ait ys "amon Femandez Ces hl Albert That arti, p81 ' albert Thibaud, Gstoe Faber, ed cy p29 “iden «Sure style de Pauber» (Desplat) in NRE, oiembvie 19, p. 942953 Marcel Proust’ Apropos “se” de Ma Tet (Pe margins Faber) in SAE anu 1920, p72 90; Abert Tribauet Srsore cite Mace Prous, im NAP, mate 1920, pest text clese Re vu te, tn Save! Pa Str Rela, lube Mornd (Hope Baud, Fete Morante Thee aia oft 323 si oistorie a peisajul literar Critica tematic istoria litera sunt, de obice, considerate {reconcilibile, Thbaudet, precursor al etic tematie, a mas {ntotdeauna sun istoricchruia i plicea sf decvaluie ordine a lteraturi, chiar dac8 aceastsordine, its din apropie fScute cdeun om care cilétoreste~ cum descoperise pl iubise Grecia 92 {nrudeste mai mult cu 0 geografi i topografi lumii terae franceze"™. Dupd mactaria lu Bergron, Thibaudetcitea aga cam se traseaz4 harta unui finut, oprindu-se la flecare intersex, atuacicénd traversa un orag la ieareintetlere de pote, daca seatla in padure™™. Valery amintenc& Thibaade, in Malar su jt inguise sf observe [..Jun detaliy important al modal sleformare a capital liteat:Nimeni nu era mai inzestat decst pentru arta de crea perspective in uriaga plu a Literlon Prin aceasts imagine a ypaduri Literelor, Valéry gi Bergson fac {storie in maniera lui Thibaudet, care tale potect, creeae$ per= spective", oistorie a pesajul legate prin drum lateral se dezvaluie valor literare. Thibaudet dstingca trl tipurt de ordine la predecesori si epocile, tradi, secolele. Potrivit primulti model, adoptat de Brunetitre in Manual sau, epocile sunt marcate prin event. ‘ment iterare sau, si mai mult ine, prin opere iterae cu fot ‘oi i nnoitoare"™, prin acele oper care fac epoc i cae dat ‘nagtteunulcilu de wat, ca Eur sata Gent restinismal Cormeen, tions Complone, Beatles 187, Dxpe context ae tu shmb de vedo Cites Pippa a porter eve Fe (Corp margins at Fiber Sul ey cmplt. te nat 4gramratild literature fers 18901960 Sub ee, complemen ‘era grams uot ona, 480194, Calnaed, Pata a, prea "Sersoare cite Ferand Vander di tec Nafonal a ‘ran Fol de Mancsrise, ms NAP 177,326 ‘hn Bergson, Tibet rie loco att p98 "sul Valery, Alber Tbaude” arti. p Alert Tae, ors rata, ep VIL 324 Animoderi De t ph deMasre le Ran artes ‘Al doilea model, care eta prezent in istoria Tui Nisan, wedelite- Tatura francezd ca pe o implinire continu ca pe teleologia une Jel superioare, ca pe vspiritl france care se cauta pe sine, se iphsepte, se realizeaza, se ingeal, se ratAceste, se cunoagte prin Iniocea iteraturi™ gi care a trupat odat pentru totdeauna fn clasicism. Dup al teilea model, mai modest si mai poztiv, literatura frances este ,0 succesiune de imperi, flecare dintre cle risturnat de un izbolliterar eu de orevolule un altimperit Crmand de fecare dati: Eval Medi, umanisml,clasiismul Slromantisml sau, pur gi simphu, cele patru mari secole. Sunt Srdin! sabilite,dups epocs, in urma une dezvoltii, in arma tune dei” sau prin yinlocurea unor ansambluri, calchiate dup Slviziunile Discursulul despre istoria universal al lui Bossuet. ‘Thibaudet le substitue ordinea generailr, nfelese ca tot at8tea Categori de visti, care au traversat un evenimentistoric marcant| Ta doutzect de ani odat, [storia sa lteraturi fronceze de a 1789 pn nee nostre se impart in cin diviziuni de ete treizeci {e ani 1789, 1648, 114 ~ momente de cottura incontestabile, plus dous paliere mai putin nete, 1820 gi 1885 grils completat Se citeva semigenerati Iideea de generatie ka obsedat intotdeauna pe Thibaudet Si realizezetabloul vis al une! generat franceze, si izoleze la ‘oul artistic aceast generate in fluxal continua timpulu"™, iath ambifia mutrts de elim Treizect de ani de vif france, a povestice a vet intelectual a unel generat ~a generaiel sale Cate tei mari monografii despre curentele de idel produse de ‘eee ret figuri ale gandii franceze” nu cele mal mati dar care, “He treizec de ant incoace au acionstcel mai mult supra noas- {7 inte Afacerea Dreyfus i Tratatul dela Versailles ~ Maur ‘8s, Barts gi Bergson -, mau si puna doar bazele une! vitoare * Alber iba, oa hear freee ect DK. ide, p-X doe, Felgen tp. 17. dam, rin in Loren, ct p18. $1 ours era exclu, pent dei so cusp ful Infra! 1900 afost sun pen al tbune ah Pi publice na in pring al opitall pur” (ide, pp 198295). hho tina eiicfrct 325 sinteze inttulate O genre, completind curentele principale gi confruntindu-se cu ele, oarecum in maniera in care se petrece acest proces in romanul Dezriicnafi.Thibaudet a renunfat, ned, la acest proiet: ,Am simfit et de putin puteau fi aplcatedivie ine mele asupra uel continuiti, cit de mult le seapa viafa ‘multformé a unei generafifigurilor cu care suntem tentai 0 limitim,formalelor in care trebule, de bine, de rt, 0 fim Istoria conceputs pe generatii comport si avantaje, totus: ‘22 nu numai c¥ ignord istoria istoriclo,sprijiindu-se pe ea ca Sociologe literara, dar este lo store a viet adicd a continultati 4 totodata, a diferente 2 aparitil schimbaril tn mobllitatea IndivizibilaEa se indoigte aat de exstenja unor ruptur carein- stitule epoc, domnii sau imperi its de cea a unce permanente 69 tradi esengiale tn schimb, se intereseaza de mistrile netnte- Tupte, precum gi de tot ce supraviefuieste sub tansformarlle de suprafala. Ea recunoaste multiplictates, varietatea, densitatea| fecarel clipe a duratelitorice ca moment din visa generatilor pluralist. Admite, de asemenea~ $i poate cin acest cru gi con- 585 forfa et principal, cd istori (iterard) nu se explica au ‘rede in profesorit caren renun{Snicodatd 3 introduc logica [esd in hazardul literar™; clei momentelestccesive ale durate sunt imprevizibile, storia find o eesti contin Caracteral imprevizbil listorie! era ikstrat, atunc,ite-an mod ideal, de recunoaseren tardivs gi influenta neasteptats ale citorva bicbaf afl Ia varsta deplinei maturiti dup r&zboial din 914-1918: ,Cit de cudat~exclams Thibasdet ubilind — cSt de imprevizibl sa petrecutIucrrile! Sar f 2 la incepat ck Mallarmé si simbolismul erau fenomene desuete, demodate Mallarmé se aflainte-un con de umbra in 1912, cind Thibaudet sa publiat carta care nu -a vindut, da, in anu 1926, poetul 8 revenit in forfs n cuda rizboiului sa periondel imedit x= ritoare: ,Asteptim migcarea unei arte noi, inevitabila migeare dom, Cele eles" arti, p18, dem, pg a Post i thane Maré” att p12 326 Amide. De sph de Mira Rood Barthes ‘de dupa razboi, ace 1880 al acestu 1815; ne refinem strapontina [pentru o batalie in genul cell ce sa dat in jurul lui Hernan. $, dintr-odata locul din contru este ocupat de patru glo cu efect Intrziat: Proust, Valery, Gide, Caudel® Apoteoza mosteniit mallarméene din 1920 condamn orice istorie determinist gi imm- ‘pune o reflectie asupra valor literare:,Cei care situam eu mult este glorile voluminoase eram cel putin o mie: entimelelor era, fu toate acestea, unul de tir] restrins. Un polemist spunea cd aveam de-a face cu snobiamil care se dezvolté tn jurul une cf ‘care nu se vinde. Pot fi de acord. Dramont spunea ci lingoul de ‘aur din buzunar nu te ajutd si plate loeal in omnibuz ~ $1 fastacio poveste care se tot repet, in literatura, de multé vreme. Dar tocmai economia de dupa raeboi nea invatat 8 distingem intr-un mod mai spontan (| valoile in arg valorle in hare. (© intreaga psthologie a inflate! Iterare a devenit ugor de pe ‘eput [..] sa vizut cf numele, semastra Ini Mallarmé utenti ficau o valoare in aur" Literatura este o Burs in care cresterile si clderile ~ chiar daca'pot fi intotdeatina justificate~ interzic ‘peculafile: Mallarmé gi cei pateu mari din generafia de la 1870 slestuiesc, spre surpriza general, canon! anilor 1920, intre Baudelaire g suprareaism, pind la inevitabilareacfie"™® Unicul gi seria ‘Thibaudet mu este, in principiu, un istoric al receptiri. Dar ‘un istoric al generafilor cecal Viel l urate ca succesiane de ‘opere imprevizibile. nus poate 24 nu seine in logatura cite ratura ca sistem de valori, Int-un moment in care tindra generate ar fi trebuit sii inlature, supravietuirea literara a celor {recut de cincizec de ani dups razboi imine pentru elo engin “Albert Thibuudet, Fpilog la Posi ti Sphae Malar pps idem p-188. "dep ‘Thou, hina tft 327 lost o generaie politic ig spune el este ,maturi, apt dea pre= Jue puterea la aceasti vests, 0 generaie trai, «dup cea aps de mult esenfialul a ceea ce avea de spi, fas loc altela™™, Scopul sit = ca isorie ~ a fost acela de a desena harta itera. ‘uni cea reprezenta timpul literaturi in fonts complextatea fal, cucdiferentele gi aseminrile sale. A publicat mumeronse mono” ‘graf descritoi, dara ezitat merewinresimpatia sa pen ne. {bil i infelegerea sa pentru anti aclu, in mou constant Punctul fx dintre exeniment sve iteatur intr individ gt ereratie, dntre individ gi descendent. Pentre, valonres Hie. Fark estein acelagtimp gin. mod inseparabi singular plurals [a inceputul iri sale despre Valery, seria: «Opera proprizis fehnicd, munca profesionist a critic consta in a stabil seis. de sritor, in a compune famili de scrier, na repera diverse _grupurl care se distribue gi se echilibreazdint-olteraturd Evi ler, geniul care se naste care se produce scare produce implich smaiintao diferent o eupturs de tot rest: reprecint o conic 2 original sale, ada, de fapt, a fine sale: Dar opera, odata -nlscutS, odatdcrescuta, odatd imitats,odaté critica, poate f clasifcat8 intro serie, poate fi gandits intro ordine literard, intro famile, cu ascenden} gi descendenf. Critica presupune, dezsolta, dezvsluie aceasttordine”"® Pe de o parte, agadar, secvenj, seria, grupul,erdinea pe dealt parte, geil diflereng, ‘uptur, originalitatea, Problema este cum pot f finute lola “Aceast8tensiune indispensabils in erties va constitu tema ‘ltimului su artco, inital Aten la uni” publica in NRF 1 aprile 1996, prin care raspundea reprosultipotivit cru, pln ete pin, graf tridat bergsonismul din inerete sar f ‘nistar prea mult pe serie i peistore in detrimental deschider spre via lat cum se para el: ,.Dacd exist criti itera denna de acest nume, care sa i acorde o mare atenieunicul, «cares nu aibs, deci, simtul indiidualitiior gi al dferenglor, este sigur c§ exists i una lipsta de un anuit simt socal al Republic Literelor,adie8 de un sentiment al asemandrlor, al Albert Thitoudet, Republic prorir, eL .38 "Hem, Pd Valet ph 328 Antinori Det sph de Maire a Relates afar, caret cliga ss xpime din nd i cid prin ‘it aabadet ste ney manu oe af de pers ‘mnt cae Gt Malan Ge Valery se) Sistemi vaste nseyna lin dares or reo Site desorinv eniiodts deen dack ra very Panel tn ant ude Tega pe camen! den deo gengrfe sentimental de un Pe wesoge™= ‘Mrcufel Kenan care vine din Teéguler, Hlaubert cae coboard Beebo ere se avanti u Nany Maurras are a dass aun men acs preru wn ver dn Va, x sagie alee a Brown Mobic Pres ‘fcum. de tnerearee de opreveden tect" ln iestrd, raltmisore=coniie nase iiamplt apoape nmi in sanecemtpurt ave masie lege st prevedens da cna {Strate ieamplat isin rdsu clea Sure argent tice sce’ Bacar ererumain son specu vee $Fatauderprintunpecpt neam opine pear kam at IDewe inf Pulhan isnt iri nenscondome, dhupt bert acres en previ seca Porras vps simul teri caret ar Tibnadet, © bigntete tainted fp sta a fot ce ma an {leva Bergson Tots, inten arial ofecoe paral, n SecTinatstha boat ging va sus leant Siagermane seating dep sp ances: Leo sper intl ct hibudet aft cu estat un Bergeon "5 Abert Thibaud, « Attention Funige NRF, ape 1936 ee ibang eric eat p 248. Compan ct Chaos Du Bos, Gabe are eget cs That rnegeebersonsml in exe dept de sheitcar "do Pri in Lae, et pp 105-106, "© ay «Du susee »(.Despe supra) in NRF mabe 1925, pp. 335.36 1 dom, Fg rice 7 ° Lom, « Marcel Proust tI aditonfrangaize (Mare Proust tea ert). NRE ane 925; epleonssuIiatar ec ups bors), Galimard, Ps, 588, p14 "Jean Palhan, Srarcte conductor Rexel et 30 ‘Tito, lint frit 329 Blanul vita i serveste doar spre a face admis plrasmulvizit- Ai sale despre literatura else folosegte de drat mai putin ca schimbare ca efort constant de create cit ca miloc dea percepe dliverstatesIMerars. Istria lui Thibaudet,conchide Spitzer, ma este o memore a iteraturitincredingatstimpulu, care modifies entra a-giamint. In imp ce sm adevarat bergsonian ar concepe teratura ea devenie, compuss din toate lumle autorilor gi ale ‘opetelor~a literatura care dureazd, care se schimbi, dar care ‘nu ajunge undeva ~, literatura lui Thibaudet a soit ea este ach ‘Cartea sa despre Mallarmé vrea si dea seam despre unicitatea lorganid a operei unictate a ordini inte, gt ma a lanl. Apo, ‘el priveste mereu intreagaiteratur ca pe un organism fini ca pe 6 fins staticd gl detroneaza pe flare, arStandir relaile cu celal, studndts] inten tecut familia, inte-un pels locibil unde te simi a tne acasi,datorta metaforelor sale anacronice. Spitzer reais imaginit confortable inistite a literatur, pe care © ofera lectura lui Thibaudet El susfinech aceasta vine ni este conforma cu moblitatea bergsoniana, mai degrabs nelinisits ‘Tribaudet a fost, inainte de orice, sonsibil a iteratued in ansamn~ bil i cu plinurile su golurle sale, Este de ajuns penta face din ol un bergsonian? Poate ci ns. Dar Gide, citind cartea lui ‘Thibaudet despre Bergson in 1924, nu era inte ttl convins oh Bergson era bergsonian: ,Mai trziu, se va descoperi peste fot influenj ui asupra epocilnoastre, asta findea el insu apartne epoci sles se last neineetat in voia migcdrit”™, Phuralist sau dualis? ‘tent deopotriva Ia unicitate sila clasificare, preacupat de literatura ca totalitate gi varietate chiar acd bergsonismil sit poate i pus sub semnul Invebsri, critical este gt trebuie s fe, Leo Spitzer, Tiparede gins Albert bude at pam ° an Gide, oul ral Eric Mary), Galan col « Biblio ‘hau de a Pade» Par 196,00 Lp. ae 380 _Antideri, Det sph de Maitre Roen artes dup Thibaodet, inant de once an iera:Singura pune pe tare susfin energie este plralismil: sunt lmpotrion Unului™™ Montaigne ~ ale irui Eseuri lea pregatit pentru publicare tn In idle polite ale Frnt, di 1832, ru si ink despre fascism, nic espe comunism; dupa un Apolinare reds ‘minimum nu esr mic nie despre suprarealsm nicl despre Malraux Cline ji Quenea, hips cum nse scr nimic despre Colette, aceast mare doannd& pamantuly in storia erat france, di 856, Thibaud a fost dele band cu generale Alber Thibaud, Repti profi, pS de, Chin Moma ua rst arti 9. an, p98 ide ‘Tito tial crit 33 tirere,arasela NRF, dupa 1919, de Rvige: ,Pestelesolbil al ul ‘André Breton este © migcarece se agit, se avant, se devoreazi ppesine, asemenea halbelor de bere de In Geneva, care fac ait ‘de multd spuma, Incit, dact agtepi putin, veri ed mat rimne dear un strop de ber, de parc ar bea singure, sub och ti"™, Inultimal shu arco, ,Atengie a unic”, apsrandu-se impotsiva Invinuiri c& a fost atent lace este unc", Thibauidetrispunde 3, dimpotriv, yunicul demn de atenia sa este cel care ta lip- Sit Literatura contemporan ula mai refinat dupa Valéy, ‘cuexcepa Tui Giraucdoux. Dar nu teu sine mies: sunt ra ‘tlc cae stu si citease vreun text publicat dup ce auimpliit ei sreizeci de ani, aceasta find, de altfel, cea mat bund dovads a vali noun de generate In 1936, relernfle politic ale lui Thibaudet rimin Afacerea Dreyfus, Separarea Biserict de Stat, reforma scolar din 1902, carea ydeclasa”limbileclasice™ gicare fiweazitneeputul seolului XX din punctul lu de vedere (Breton fest primal sritoriegit din aceasta scoala Hinfelor waite ‘mealerne, cum simte Thibaudet cae, in 1914 a pect la rizboi ludndu-icu el pe Tucidide, Vergiliu gi Montaigne'™). Nimeni mt anoles mal bine dect cl cea de-aTreia Republics, prinsimpatie, prin intuite;nimenir-a patruns mai bine deci el viata plltict sillterarsinterbelcs, da prin coea ce aceasta prelungea din pe- oud dinainte de razboi, care aafectato in mod fatal Critic uni al generate sale, Thibasdet a avut sansa ca aceast ‘generaie st fie cea mai singularS din intreaga literatura franceza, ‘de malt timp gi pentrs malt timp. Aces cra a facut din el un “it eric eminent si amabil un profesor are radia de bucurie = ltimal gia dsprut la timp. Accopta viata in plenitudinea ei, "A Thibaudet plog i Pe a Stine Mal tit, p18 "lem, Atene a nia, p27 Pouhan a nla Ree pe cea ina de Tubadet-Despre surat” (NFR, mare 125, Inenre comparand neoramandmal pero Maury Tabet "idem, sre tere frac, ec, pS Ves Ln Campagne ave They (La ribo cu Tus), Galiard, M4 Antinori, Dela ope de Maire Rl Barthes {bea literatura, credea c-s putea imparts acest iubie prin profesoratels prin critica sa, ,critica a frumuseior” .«Criticul 'spune Sainte-Beuve ~ nui decit un om care lie st cteasc gt ‘care invat i pe celal sf cteasc8» Dar carula- place maint ‘4 clleascd gi cia: pace sit fack gi pe cella citeases™, seria el cu modesti i nflactrare ea motto la storia sa iteras furl froncee. Aga se expic still sau volubl colorat gi dezinvot prin bacuria sade ata, cun era inc posibil a twecerea dintr-un eco ntraltl. Chiari Mallarmé sit emans bucurie, spre deo- Sebire deco al ui Valery, care martursea .L-am adort pe M[al- Jarme] din rd fat de literatura ica semn a acestl uri ere inca risera constients desine™™®. Thibaudet a iubit literatura pind gi fp Mallarmé, dar in cele din urma ainvins dl Teste. lnfatigarea de faran gi accentul din Burgundia pe care gi lo-a ‘cultivat Thibault, pofta cu care se ageza la mas ildura con- ‘ersatei sale gi vioieiunea ei sale sunt gustate cu nostalgie ‘de noi, ca rise amintc ale unel Imi care a prabusit la scart timp dupa el: Spitzer veda ceva foarte franfuzese, foarte pitorese 4 desuet in modal lui ferieit deaf. Nimen na fost mai francez ‘docit Thibaudet, fra indolal 9 ttusl cel mal frumos an din ‘lai la fost acela in care a clatoit in Grecia Oare nu nui francez ae, ceea ee era grecese, nian, socratic, epicure, int= ‘un acord profund eu Republica ateniand? ,Cu el sar putea face ‘un capitol suplimentar Ia Elenisml bx Franja?™, nota Curtin. ‘ups al deilea 2bo1 mondial, Gaston Bachelard gi apolJean- Pierre Richard ais incereat, in timp, ack s8 supravietuiased 0 cenitca litrard ca expansiunea iubii dar critica in totalitatea e, a devenit agit, vinovats, prizonierd a negatvitai gia banuiel, Silat, cai Orfel lui Blanchot, inte iubir s doin. Eplogul ‘ultima artico al ii Thibaudet nu era, de altel, foarte vese 7 Abert Tbe, ori eau fee, it pV 28 pal Valery, Cahiers Cait Judith Rinse), Caliard clea amsotiequedeia Pade, Par 1974 vob p18 "Ema Robert Curtin «Albert Tibwade casigue »( Abert Tb ou ase n MR le 1935, 5. Tide ulin ericfeict 345 Europa de astizi este anti-tterari. In Statletotaltare, mu este foc pentru unie. [..] Este cu nepuitings ca Statele non-totalitare {pentru it timp?), ca Franta, sf nu deving gi ele totaitare™ Descoperise rl Thibaudet, sau poate cl giuse dintotdenuna sisi mascase melancoia sub strilucitoareas vervdy mal sia ci ‘frit acest! fumi, in care cliscutase cu afectiune gamuzament despre literatura gi despre politic, era iminents «Am frit intro lume in care pelea de gagrinliterardincA mai putea 8 find loo de orice. $i iato acum ait de micgorals, att de inoperanta.™ Albert Tabane, Ate a ui arti, pp 267.268 ie, p28, Julien Benda, un reactionar de stanga la NRF Julien Benda a constr ntegmie nga sn caiea de com de tere pe idee fx respingeres ozo 9 erat ‘modem in mele rationalists sal universal gpoct minor Discpoldesamigit al ui Bergson inate de 191, partzan lintel el aextine prea intent feof {ntl i ont iteratars 9 gandizencontemporane -vazute deep bergsoniene =n Bp (18 goa reluat recht sntimeiet pattern in Fran ann (9). (Or ela devert un nme gre In NRF oda ee apart hi Toren crt, cae a reprezentat un sces de ive In 1927. Tecerea poco [pe lt NAF] drat aproape cncpre. 2s ans insemnatoadev srt omni de eye recunogtrel ‘nai zi, dar adiuge gc cet lang via in dl se basa eoneinilgere™Ieradevir nic mi paren mal sin enda~ rationalist abso cum se totes — deat spt care dorane a NEF pe cae el conser, ndurLea model be Andeé Gide, .paionat de india de sisponbitates, de Fins, adept fervent al ini prefiose, a logic sine, Aleotersmui verbal, dip ot ceste ane net ret lini Benda dominat revista NRF int cle dout racic ‘mondial, precum resuacongins antmodernd nfl Andee Gide Jacques Riviere Jean Poulan "Na mai putin de japte cdi a apirut in foileton in NRF Inge 192731957, sel nt opin pbc «putt eden nel "Futon Benda, Eel nga dest. 3 2, Der une crtonrach p.11 * don, Exerc amu gr devi, et 314 ‘iio Bend recon de stings NRE 347 ceminenta cenusie si chiar redactorul-gef al revsti .Eram sus ‘nul de director, Jean Pauthan, caren publica toate extele pe care ‘etrimiteam scria Benda in 1944, intrebindurse el insu de ce Pauthan tinea le colaborarea lui, dar, pe de alts parte, dint sere de puncte de vedere, impartigeaspiritul local adict Prefozitatea, obscurtatea, rartata, tot ena ce Benda nu putea ‘sufer la moderi. Paul Léautaud nota, in 1935, <4 Benda, mi pune care in Paulhan un judacttor excelent. Is citese Sorec ‘urieimpreund cu el. Aproape intotdeauna sugestile a Paulhan ‘sunt bune. Ise mal intimpl,uncor fn fee acord cu acts lar, in general, trage mare folos din faptul cl ascultl° ta rin. ul stu, Pauthan il respecta pe Benda: «Ce pot si spun despre Julien Benda? Te face s-i doresti si fi flozot, 1 marturises el Catherinei Pozzi in 1929" in 1985, 1k expica lui Marcel Arians, care. incetat brusc sl stimeze pe Benda” cit de multi singu. Javiaeaz pe acesa,printre contri dela NRF, siguranfa de care ‘48 dovada: ,Sunt multe lucruri pe cae le stimez la Bende: de pilds, extrema lu onestitate in problemele pe care le rida [1 Niciodata nu schimbi,eftus! de putin, temenii probleme! [..] ‘pentru gis rispunsu.Lucrul acesta mise pare din ce ice al retos.” * Decizia care a gocat la vremea respetiva ~a fost pust pe seama antisemitism Tui Légn Daudet fost colog de gcoala cu Benda Ta Liceul Charlemagne * In NRF, Ghéon ia tatat pe evi doi can- didati cu aceeasi moned mu fird si arate o discret prefers pentru Benda» [| ln eazul de at, se pare cf anumite motive Fterare fost suficientepentra ao imparfi (Academia Goncourt] {in doua tabere, dup cum este vorba de ai acorda premitl lui ‘Savignon sau dui Benda; cli nu se pot imagina dout estetici ‘mai diferite decd ale celor dot favorit ~ daca se poate spune cl 4:1 Savignon ar avea aga ceva”™, lntre timp, Vettard recenzase gi primul opuscul al lui Benda mpotriva ai Bergson, Bergsonisml sau ofloafea mobi, .an tac sspru i puternic” prezentindul de asti-dat, cu moderatic| {i ludind o carte mica, de o admirabilafrumusee linear, ce zezud un mare fort de a formula dei precise si defini clare”. Cel de-al doilea parle al isi Benda impotriva ul Bergson, O flo 20 patetid~ publicat de Péguy in anul 1913 ~ a fost, in schimb, Rivide ii alesese tabara i, dupa tre aticole publicate unl dupa altul atitudinea revistel [NRE fafa de Benda pres clara Impotrioa ,literaturismului” Publica in 1918, studiul Belphigo.Eseuasupra ett atualed soviet francezea fost, n chisnl, mai bine print. crs in timp igboiului, acesta denunfaintreaga literatura contemporand, sub pretextul cd ea ciuta sa stimeasca senzatié si emoti i nu ‘oplicere intelectual, in masra in cares declara scopul ca find atingerea, prin simpatie gi intiti,a uniun mistie cu esenta lucrurilor. Claudel, Gide, Barts, Colette, Macterlinck, Suarés, Romain Rolland era asimilai descendent li Bergson i acucati cf vedeau in arta o stare afectiva pura, din care se evapord ori sctvitate intelecuala. Eras denunfalicu toi pentru ura {mpotrva inteligenfi"* de cite un Benda care observa fatal intelectual a devenit aproape un termen de dispre| n saloanele noastre"™. Acuzinduci pe Berganmn spe emi ii lterat de * Edouard Benth, Frei ntl, eit (1926). 7 > Jacques Rivire,srisare cite Muy, 18 mai 91, cia tn Péguy. 1 Ope cope npr vo pp TOT 2 Julien Benda, phir Fs ase etic call scl fons, edatyp.it *itadon, p17. don p18, Iho Bent, reo desing eNRE 355 _anvintelectuaism”, Benda nu era mai putin congtent de faptul ‘& victimele sale pretindeau a citica doar ,intelectualismal rst Ings, ,gcolrese si lenes" nfelegind ci e ng reprezentau _adevaratulintelectuaisen”®, dar el refuza i cad in capeana scesei ner, care veda un miloe de ya se sclda in emote. ‘alu pur”, pistrind, totodata, avantajele care sunt asocate fn mod traifional renumeluiinteligente In ceea ce privea, apazind intelectualisml, in sensul drepturilor reclamate de ‘unes matematica, lund atitadine fn fevonreaclasicismia del, mpotivaintuitonismal, romantismulu i literatuei sLaSorbona e-a ndscut ura mea fata de literatorul cu preten(i de om de stint side storie pragmatist"~ el ada I sintesa dln textele lu Kant gi Comte, realizata de Charles Renouvier~ el irsusi om de sings la origine ~, adic la ideea de a depigi poziivismul in drecia neocrtcismul, devenit filozofie oficial 4 Republic, In vremea studentiei,descoperise cu entuziasm, Ja Renouvier® sla Théodule Ribot pihologia rational pecare Bergson avea so trimita, curdnd, in domenil treeutulut dat ‘cin avea svi mand el insu fiel, ca gi Frédéric Pauihan (1856-1931, de exempl, cu 20ce anima in vars deci eat {primal mentor al lu Jean Paulhan®, Benda nu Fa renega nice ‘dati pe Ribot s nici, mai ales, pe Renouvier, Shia une lsh lien Dera, Bape. Es asp ti atl scree oda p “tem p97, en Tne an rar, it p10. {© haces Renoir, Trait de pyc ratio ar princes ne rat ae plo tod pe epee ect oes seis dou, evazate adsapte(Buenade la Chitque psp, Pars (97% 3 vol) els deal deen inte Eure eal (a ecru ginal Ladeang Par 159, Bde Rt Le Pcl sete Pal sete, © i va matures dota meu de Sas Testes me ag ipa ul dine rar supravutr ospi er fae sede BerdlaijonPoihun e1mare 98, dup moore a eedcoc Phan (Ponda Pathan MEQ), 356 _Antimoderi Del sph de Mase a Rola Bates sistematce a doctrineo flzoie, acest din rma ce reduce soateconfictele dine gcol la un mie numar de ope funda mentale” a ,devent o bible" pentru el sa constuit mode ‘irr sale de succes din ani 1930, Epigraful din Tridaree ett- tureior a fost mprumutat de la acest maestru; memorel sale gt ‘eli a lui Kant deopotriva le- fost dedicat, tn 1942, si Marea Incercare a democrat. Benda fi reprogaarteicontemporane dorinfa de a surprinde lucrurile in paricularul lor, fptul ck na evoca decd individual sicd proscria generalitatea, cis a ca model muzica, vlzutd ca Pura fluiditate, cf refuza tot ce nsemna determinism sau ch fntemeia pe subiectvitate si pe cultul eu, int-un fel de scon- centrare asupra persoanei propri,afazice si neintelectuale"™ Veind s triiasc in acord cu principle sale, acest virtua a mers pind acolo, incat a renunfat‘o vreme la pasiunen sa romantick Pentru pian, ca si salveze rafionalismal de influenasbelphe- orians” a muzici” Misoginismul na lipsesniciodats din dia- tuibele sale: Intreaga estetca moderé e fiewts pentru femel", pproclama el, deplorand neintlectualitaea lipsa de pudoare in special din seisul Colette ,Belphégorismi” a fost asociat astfel eu .bovarismul” alta maladie moderna pe care Jules de alter © diagnostica deja de trizeci de ani, vizdnd in ea sub- stituirea nei sensibiliti morale ca una estetich Charles Renouvier, Eau ve casifeation tint des dines pPhlowphiqes,2 vol, urea dela Crgue phlosique Pay 185 886, Tul Ben, Un reat pri rer ect p14. ldo, epger Ee asp tte tfc, py 308 ide, Teena tary .it, p.6Revah cars ocurprncioae comma el ep 1: “Ae pn dpe ‘nd deo fect sconlat arn escent ure ale bel ihe le Bet Ue mst ee in Frans Mars ep 18). Julien Benda, Bephigr Fae arpa eta scree oats ® Jes de Gaultier, autora numero raced cu Le Bows La peyhaie dans Vouore de Fert (tarsal Poin pee fa ler ~ Cec, Pars, 182), sccpes acest tocar fn peas ects ui Constant Bourg flim Bouse pointed Sis (en Bo Iie: Bonde, aetionar de ttnge a NRE 357 Cu ett Benda se complicen mai mult in desrierea dispre- tuitoarea literaturiimodere, cu att era mai scurts explicaa pe fate o idea acestei literati Era evacati uncon amintea el — _=prezenta evreilr”, pentru a da seam de inlocuieaintligenf ‘Guemotia in societatea franceza.Fir8 38 nege acest lucr, Benda ficea distintie intre dou feluri de evre, ni severi gi m lig alt avizi de senza", altel spus ,cbraici si cartaginezi ‘dict Iahve sBaal-Peor®, Spinoza s Bergson”. Totus, mand © argumentate ambigué st devenits obignuinfi de la James Darmesteter si Renan incoace, menita si absolve pe evre,re- ‘cunoscéndide, in acelai timp, responsabilitatea in privintain- temeieri lumii modeme, deci pentra a respinge antisemitism, justificdndwl totodata™, Benda sublinia ch scietatea feancezi arcs abiaastepia 8 cedeze in fafa moe inuiie: .Cred ch socitatea actual a fst impinss cite alexandrinism de actunea evrellor (Dar acast sciette ee dea din rope niiatio. le- xundrina.** rau avansate astfel citeva ipoteze, fir a raspunde pproblemei: societateafrancers fusese supusd acjunil evreilor ‘atoritt varstei sale avansate sas ca urmare a sciderinivelult ddeculturt, declinulu yeducaielteologice gi al cultulutpentrs literatura antict in particular, sau din cauza acces la noile cul die ta Sirs), tons a Sse, Pa, 1925 (espe ante Publicar acest ci ea tas. 38m 77 = ivintate moat meron nile (Num, 25,3; emon pin de at de prcen intro abla de La Fontaine (ih carta Mal ‘hr 27), pirat deo std ei Machiarll impos fanedon, demon A decopernir gs invenfloringeniose” dupa Collin de Honey. Diol sb nee! (146), Dlphigo ete misao Stanein Fray D4 Benda a numit pe Beiphgordemonal pees va spre TH Bausetn Pid Lorene p13 ® julien Benda, Blhigor. Ese spr ett sual sae ce, ‘st pp 138 Ver, mal sus capitol Antisemitism sanders, De la Renan a lay” p28 ‘Julien Benda, Bho, Exar etic cane oii free, etauip 17, idem, 160. 358 Antinori Dea ph de Maitre li Raed Bares functiinalte al unor oameni necultvay. Benda spune fad oco- ligur: .Cét despre fapel ef estetea om in starea sa naturals ar firomantismul, ca sine convingom, este suicients8 ne ution Ia gusturileIiterare ale bonelor gi portareselor noastre"™, Urmats alte explicafi ale belphégorismului:intensificarea vii, nevoia 2 seritori ~ $i char lozofi~s8 munceascd(eroul sat, Renou vier, se ferise de aga ceva), ceea ce facea ca exerciiul reflectiet sidevind o meserc,in vremece,filozaia, sea, penta f shyt cum trebuie, are nevoie de celbatul preotior ef", Teza din Trt- ‘area crturarilor,peiitoare la secularizarea literelor, apres inci de aici. In fine, societatea francezs era pervertita de dezvolarea lusxului side rotul pe cares jucau femelle in raspindirea lui — catalog traditionalist gi antidemocrat dela un capt nate, care ofereaprilejal unei lamentati conventional despre decaden| Protestind impotrva romantismul, intuitie individu, Bene trecea drept avocatl clasicismilui, a atu gial univer- salu al trade, ordini st autorti. Fars indolal, idle sale ntimoderne gneocasice, ba chiar antidemocrate sanifeminist, ‘apropiau de Charles Maurras, Pierre Lassere gi Henri Mass, care au primit favorabil aparitia cSt Belphegor. Maurras a fut aluzie la ea in posta din 1921 Ia Draul Pavadisului (1895), ‘unde-irevendica intsetate gi reamintea propre sie .strigite de lupta repetate, care le-au precedat pe cle din recentul Belo, Jimpotriva excesului de sentimentalism din arte, impotriva de- ‘deri inteligentei vir i exaltae metodice a demonallfeminin, care este cel mai capabil si fad din noi nist efeminafi™,Clasic 2 Tl Bene, Bophigr, Ec aap aie iit fo ‘ed.cit., pp. 163-164, ve * ito p18 2 Chae Mauris, Op cpa at, vl p18. He Mas, Inde eto Hep L pe np ups a ae dt a en rnc lo hen p48) ass tater tot ‘en iri Lr Srna lun enieisn even Ce Pie ‘aliwinge ce vctgn Psu PictinSpnns su epson Beast Foto ice’ Findch st eat mares hess focle gs smi ‘ret Di Beda ce prea pataopa sols ma Ste ens Iain Be wren de tinge NRE 359 findnd de ,uniuneasfint din timpul rizboiulul, apsirareslor~ aga cum o fuse Benda in articoele sae din Le Figaro, considerate dle Proust ,parca de secol XVII" st pastigate in articolele de ‘abot ale fat Brichot din Timpul regis se situ, totusi, pentru Incl o vreme,dincolo de diversele partide. Un fin observator pre ‘cum Maurie Martin du Garel era sensbi la tt ce distingea pe Benda de Maurras: yin ceca ce spune despre omantsm,simbo- lis inti be ratfonalism sau umanismlgreco-atin, idideile li Charles Maurras gale ui Pierre Lassere, cu cteva ‘mic nuanfiei—ideireluate, inti slefuite cu tenaciate nd ‘metculoasi de adversailinsscut al Nationalism integral" Benda nu a relat nicodaté pe cont propriu una dintretezele celemai cunoscute ale ui Maser, care ~ situfnduse int-o dex ‘endenfésatanicd, pentru a vorbica Joseph ce Maistre -afirma ct [Reforma se tragea din Renastre, Revoltia din Reforms, roman- tisral din Revolutie i Republica din romantism, = Tentru Maurras, cag pentru Lasteree in celebral su studio Romantsml frances, romantism litera se defines prin exal fares individualtai in detrimentul modeletor bazate pe rash gi tradi, prin primatul sensibiliti in directa vie, ALS gusta lier, cit gi temperamental su polit il opuneau pe Maurras ‘omantismi in raport cx care el intruchipa conta-romantis ‘mul vazut ca race ineparabils de acne, al doles romantimn (Bavdoice, Flaubert) si mergand pina la simbolism Trecind dle la literatura la polities, romantisml ~estimears Maurras — a lucratimpotriva Statului,regelu, parc, proprietai, families ‘pal acatie deci aun cn soa in vides metalore bergonene input ueablrl pene ase pnt ea Ml ee peti simodit a eal ae 20) "Mare Prot, Came (Carate caret. 3, la 27d Call 1A. Compagnon) Galina, Pars in p24 “Maun Marin da Gard Menor, 1916-1945 eL . 93. ‘ex Thibsudet, Confit Chrls Mera, it pp 20120. ‘Plere Laser, Romantic Ev nr ele emer staklr nid Ro a "aber Thibaud Compile a Charer Meurs, t p27 360, Amine Deep de Mat I Rolo Bris ‘eligi, in favoarea anarhiei gi niilismulu socal; data cu el soctetatea s-a efeminat Un romantism vulgarizat a devenit forma itera’ facts, proprie Republic tovarsilor. ‘Or, Benda, zelator al Revol ial Republic ~franco-tudais- smul siua mas intact- ,militarstiacobin’, cum se autodefines lin 1914", desi se apropia de Maurras in privinga cultului clas idem nota pp 208-208. ie, 208 Claes par trig apc ning ces eigen (tra), 362. Antinori Det ph de Mitel Reon Bote: In Thideres ctrturarilor, Benda mai distinge cu gris - este condita necesaré pentru a nu confunda clasicisml shu cu celal ‘Acfiuni Franceze ~ romantisml de la 1830, care a contrib “slbirea sensibilitati la ratte gi, in genera, la slibirea inate finute intelectuale" dar fara ca ydispretul fats de aceasta sensi- Dilitate si se fact resimgit in vreun fel”, de ,revolutia dela 1890", ‘adicd de barrésism gi de bergsonism, cave inaugureaza epoca _sparirismului”, pun in relatiede oportie rontala sensiblitatea intelectuali i sensibiltatea artistic si opteazirevocabil pentru cea de-a dou.” ‘Mai teziu, In Fran bizanting, dept observ cA scziunea dintre literatura gi intelectualism ~ ,autonomia” litersturl, cum se pune astizi a inceput, intradevir, oat cu autor romantit dln secolul X0X, el precizeazs, totusi, 8 acestia din vema nat ‘icut o doctring din asta , Literatrismul”, pe care defines, dde-acum inainte ca find ,voina Iteraturi de ai elabora leg proptisidea o respinge pe aceea a intelectualismului™, it are ovi-pinil, desigur, In omantim, ins romantic ing n-acedat In faa acestttentati: ,Romantii din secolul XIX s-au gindit niciodata sd alunge din iteraturs moravurile inteligenfe as dort intotdeauna ca, prin intermediul temperamentulul fieciraia dlintre ei, itraturas exprime universal na i-au cerut niciodata ‘nu find cont de conformitatea faa de real: war f admis nici ‘dati cea const intro purd sextensie a limbajulis gi cA putin Ti past dact spune sau nu ceva’. Romantismal pSstra gaja de a teda relitate si adevarul. ,Cu toate acestes,asaltul impotriva teligente [..] face simgta prezenta Ia Baadelaire™, in inten i de a abolidistinctiadintre subiect 3 obiec, ie Plauhort visa Io literatura despre nimic- Dar Benda, vorbind o dati in plus despre placa turnant pe cae a reprezentato al 1890, continu Fao Bend, La Train de clr, Grasset Pai 127, p. 209-210. om, Fra zt. 7 tte p70 "dom pY7 "Widen, p72 Iie: Benda, ion destnge NRE 363 ‘si salveze Revoluia gi Republica de asimilarea or cu romantis- imal pecareo face Actiunea Francezs, Abia yodati cu Mallarmé, Proust Gide, Valéry (prin doctrine, dacd mu prin operele lon), Girsudoux, Suarés, suprarealigti i descendent lor, ajungem si avem acest luer [erator pur Uikimele rindur in Franfa bizain iustreazAdiicultatea de 4 subilio frontiers net intre romantism si modeitate.Comen- tnd un cia din Victor Hugo, care, dup el fanunfa pe Bergpon, roast, Gide, Jouve, Eluard i Fargue, Henda conchide cd in. comensurabiltatea»dintre limba) viata, adics tea care {face _88 vad rogu n fafa ochilor de citeva decenii~a neincrederi fats «de Lb ide retorcaformulata de Bergson in Eseu despre dae ‘mesit ae constinte~ 0 pies eles din arsenal romantic", Pentru un alt parti al inteligentei Asimilarea neocasiismulul lui Benda ~ rationalist, revolu- fionar si epublican—cu Actiunea Franceza se sprijins agadar, pe © neinjelegee, iar cele dou criti fSeuteromantismul ma pot fi suprapuse. Odata cu Belphégor, Benda a ocupat un loc singular in pesajul intelectual francez, ace al reaeionarului de stinga, antidemocrat fn maniera lui Renan. Dups Louie-Albert Revahy isto erere pentru cea ce ofert Benda gindire reationars on-matrrasiana™, particularitate care nivi scipase direto- rulu: de la Nowoeleslittérires:,Prn pesimismal si radial, ar pplasa mai degraba la extrema’ dreapta, dact stinga presupune ‘redinfa in progresul omului si in bunstatea originard. Totus este vlzut ea fd, cel mai adesea, la stinga, att de mull ein ‘Ascareazé pentru dreptate si adevar, care sin teme ale sting alien Benda Framing eh, p73. tide, eta Zp 292 vai Abort Reva Jaton Boe Un mip ce Fran a Mar essed pS " Maurice Matin du Gard aon ends dic du monte lien Beas dell mons 1535 Armoire eat 7. 364 Antimaderi, Dela sph de Maistre a Rolo Rates Benda se amuza de comparafiacu Maurras, aga cum ara acest fragment de conversaie datat 1985, din Memorabili- «Aproape ‘el sar zice ca facei parte din Actiunea Francezs. M8 facet sma de asemenea la Maritain [.].~ Aly dacl n-as fi eve 35 fi sfantul Toma din Aquino al zileior noastre! - Spuineti, dlegrabi, cd suntef un Maurras evreu!~ Aga este, exact aga, drags prietene, recunoaste Benda, flatat si amuzal™ ‘Or elera,de-aeum, latin serios de cei pecaresataca,Rivigre insusi a recenzat Belphégor in numirul din iunie 1919 al NRF, ‘primal numaral noi seri, dupa tntreruperea din timpul r8zbo- Tului,aproape scuzindwse de reticenfele din tecu ale revistel “sN-am fost intotdeauna bldg! aii cu dl Benda, Poate char ram facut o anumitd nedreptate-"” Desigur Benda ete mereu la fel de ‘anchiunos,indispus gi dezagreabl, nui ubegte contemporanit flse strtduiegte metodic st le i arate acest Iueru"™; char intra- osenfimentul vSzut cn ,pasnea fundamental a sulle ful evreu", dupa Nietsche. lsd lucrul acest are pS bane, flindct elma ezitSs& spund adevaruri incomode: -Ura conferd ‘geniu", sere el™ lar Jacques Rivigre este de acord cu Benda in privinfa unoradintrediagnosticele sale: ,Este cert partea acor- dat sensibilitii, att in percepti, cit in elaborates estetics, 8 devenitastizi exorbtants”. Fars indoinls cd Benda exagereazi tunel cind reduce emotiaesttics la plcereainteletula dar di- rectorul de la NRF i impartagest rezervele in prvint iteratrit dinainte de razboi svi concede faptul c& ,prejudecataimanente ‘oral fat de propria opera compromite relia conten pPorand in intregime™. Riviere respinge sel tendina scritorlor 'moderni de a concepe limbajul ea pe un scop gt mu un milo, de faces fie, in consecin, la fel de abscu ca Tucrurle a se vediea exempielede onomatopce fturise~ dups cae invita Nurse Martin du Gar, Menor, 19181945 et p. 6. NRE, nie 198, pp ae 17, © ter, pW © Jalen Bend, Bephigor Ese treet actual fence steup tt NR, nie 191, p10. ili Bena eon de tng la NRF 365 redresarea itraturi,conform cu aceea a niin: ste necesar, in momentul in care cele mai frumoase cali franceze par #8 se trezeascd la vat, s8regasim secret transcendenfei gi gustul pentru analiza" In definitiv, Rvitre propune gel o revenire 2 inteligente! in iteratus i, act regret faptul ek mizantropia la impiedicat pe Benda si vad efortul revitei NRF dea reinnoda legsturle cu ,arta intelectualista”, pentru a apr inca dinainte de rizbo, virtue intelectuale in art” ~ .D-1 Benda pare sé in- sinueze cd Suntem tot ac igte pur semotvisti, Este un punct supra ciruia nui voi da neiodats dreptate”-,elrecunoaste, Ins, c& Benda denungdnigteautentice tare contemporan. De aceast dat, direcorul de Ia NRF considera acceptabilé 0 ‘arte lui Benda, care para si sugerezec8 nou allan clasich republican gilaic~era posibila inte ,lasciamal modern” al ‘revistei NRF g raionalismul absolut ll Benda, in momentul 1n care Le Figro publica ,Manifestul Parti inteligente!”, nationalists catolic semnat de Maurras, Masss si Danie Halévy, pe atunc foarte apropiat de Benda” sau de Hensi Ghéon”, xn program de apirare a inteligentl nationale, cared sedusese pe ‘majoritatea parinfilor-fondatori dela NRF. "Fara: preven), Rivite inaugurase recent nous serie # NRF ‘cu un editorial in care cerea demobilizarea inteligente 1 inde- ‘pendenfaliteraturi fai de patriotism si nafionalism, de morals side politica Masi i ficseo vzits nainte de publicarea res pestivelor manifeste®, deoarece rSzboiu il apropiase pe Gide ‘de Maurras, nea Riviere fines lao revenire la orgie reviste! gi NRE fade 1918, p12. © Daniel Haley «content oll Benda in deste: place dencexpresi: etl gent. Esta oxpesieconsncrat are am [tse De altel, Benda teat fe in mod Cavanagh Tue ven se raporteae ae” sei acest ma inl 1MiS;ctatde} Bdpomme nn ona pu, ee LeFigoa, 19 ile 1918, NR, ani 1919, pp. 1-12 Hest Masts, Maras ema temps (Maura epoca ost, ations dela Palatine, Geneva-Par 19512 05h vo pe 366° Animate Det sph de Maistre a Roland Barth fa manifestatrezervele In legiturt cu ,Manifestul Partidululin- feligentei" in numarul din septembrie 1919 al NRF" Fondatori ~Michel Amauld, Schlumberger siHenti Ghéon, vitor aderent lt Acfiunea Francez4 ~ sau exprimat gi, rind pe nd, in NRF dezacordul fat de apolitsmul literaral lui Riviere”, Dac exam {aaa senna seu mane Parl ge eel {ncepea punerea a punct a protestantuli Schlumberger. In acest slimat de divizare a partir, confruntat cu complezenta vechilor foncdlator fat de Actiunes France sjuns Riviere sisi doreaseS suri mai displacs kai Benda ™ Acesta din urm gia fut intrares la revisté in 1922, cu un Jung artcol neagteptat, in deschiderea nusmarului din marie: un calduros elogi ads unetambifoas elo romanestia lai Abel Hermant, pe care o hua ca pretext pentru revent la procesul cut de el modemilor” Hermant s eroul si, Philippe Lefebvre, el NRF septembrie 1919 pp. 61268 " Michel Amauld,« Expiaton »(Eaplcai). in NRF, ale 1913, ‘pp, 2-21, Jean Schlumberger « Suri Park de Fteligene = Despe, Pan intlgege) tm NRE, octombrie 1918, pp. 188-9 Fen Ghee, + Refeions srl le actucl de intaigence rsoe = Ret supa Fol actul al integers ranceze) MRE. nlenric 319 ow kes ‘urna dun spunea angus Ri «Catolesame et nai (Calolici snatonals) in NRE, noibc 1919, pp. SANS nt se Thitaudet «Sura demobiaton de mligence£¢ Despre Sema re intlgnie), NNR lua 1930 pp. 1, "Benda fost sensi a cet acre tf ina, a Perea inegren dine Bens se ruse seasae sl Fisene Rivlin a Gaston Calman al sugist 1913 cArieaene [at fisinstr(Cornponane acu Rise Gaston Calor. ot soot [Gerependent cus Rene = Caen Calm Tat T sae eahea hae Edi Robert Alain Rive Cllsand, Pari 1958 pS) *Inarcoll «Le tiptyque de M. Abe Herman» Tega ds Abel emanate th p27) Rca ee det (are api) afore (Zt tLe Crp ge Manos ou tri sired exe Dan gre Tee pa usual rage. Maman fa ters Bean ta ear ets, emerte, ars, 118, 199091921 Benda t canosen pe lene seo bine de ojumitate de sect” saveau mute incom du carn Sat, Mavrie Marin di Gardin 500 remortli T518 1555 ches aah Iain Be wn yc de stg NRE 367 inaigsritor,repreznts, casi Benda, excepti in rindurilesunei promofi de oameni de liter, care, esc de Taine gi Renan gi ‘apronpe tot angjafi in lupt sub stindardul rani, au tecut api, maortatea in tabaraadversi"™, Benda continua lin Belphégor:,Dezertaea a inceput etre anil 1890, odatd cu striatal de protest al lui Faguetimpotriva secolului XVI care ‘nurnumai cd nue eregtin, dat se pare ch nent francez, sia eon. tinuat pind acum zace ani"™ adie paint la Sorel si Bergson, ‘Péguy si Bares. Prin cultl si al ati pure al inteligibiul, al concretull sal misur, prin ref emfaze gal romantism Iu Lefebvre i seandalizeao8 semen” ucru care atrage com plictates Ini Benda, acesta visind a Academie, unde Belphegor yu fsese prea ri primit:.Nu mar surprinde sad c&aceasth incipayinare la costat mul in cariers, mai ales da, talent is justficdnd acest ucr,a facut totul a jung la Academie” Her ‘ant, cu cate Benda se identifica, ,este unl dintre putin din _generaia sa, caren vafifostatins de relgin i Pascal, «acest Paseal care a trebuits8agtepte apariia ila noi a filozofiei pate tice penta fi salutat dreptparintele cugetifranceze Voltaire siMontesquicu, ascundet+-vi). Autorul Cetra putut pune $e «Voi fi nfeles pe Ia 1880s." Recunoagtem asimilares Iu Pascal si Bergson, pracicata de Masti Spre deosebire de ‘Acfunea Francezi, nu secolul XVII il contrapune Benda roman ‘ism ci secolul XVIM, pe Voltaire, gnu pe Bossuet, pe Voltaire reintrupat in Emest Renan si Anatole France. Hermant jpropune, in aceeast lumina de grate, cu aceeasiabolize a dogmatism, ceca lerathie de valori ca si That sau ca opera istoried a Ia Renan. De bund seand, ea ee expres [] Panel imelectuale speculative In opaztiecu Frana in pli asceniune,pasionatt "juli Benda, Teo Abel Heamat atit p26. 2 Ion. Despee Scola opsprenco Stu eae de Eile Faget, veximai sm p 1a "dem p26, "Verma sn coptlal Péguy nr George Sort aes Mat taine pe 368. Anna Dele up de Maistre Ron Barthes ~ din picate,n mod necesar si, poate, pentru salvarea el — de religle moraleis actiui,"™* Benda tocmai publicase un al doiles roman, Les Amorandes®, pe eare conta pentru premiul Academie al Sri inmcces La Ficus cadd intro ,profunds amariciune"™®, Recenzia lui Paul Rival din NRF a fost una severs, aga cum previzuse Benda, ad ‘ind in discutecazul ll Philippe Lefebvre, Prazainvechit, ton nobil, melancoli plingstor ,evock Prim Imperiu »D- Benda, ‘area fst considerat adesea un campion a clascismu, nu este, poate, decit un spirit sensilla farmecul tecutul (..] Cadenta ‘omanului siu este aceea a unui amant de altidati."H™” Awtoral ui Belphégor era asteptat Ia cotitars: Subject este dine cele _mai simple, dintre cele mai poetic: un birbat beste ofemee;or- ‘inea socal il smulge de ling ea. [..] Tema aleas este suicent de general, casi poata da naptere unel capodopere, Dar genera- ul gibanalul sunt aproapesinonime.” Cum s8 fl un roman din sgeneralitt? Les Amorandesraminea o oper seach, alestiti din sexpozeur filozofice intretaiate cu ctate din Spencer sau An ‘hunzio"™, pe scurt -o carte scrisa de un filozof. Riviere, In ciuda ndulgenjeiaritate fat de Belphégor, a contnuat sl find la dis- tana pe Benda, inainte ca Paulhan s+ acorde acest cenzor al ‘moderititit din ce in ce mai mult spatiu in paginile NRF ‘fain Benda, Toga dl Abe Hermant atl p. 275 "© Kem, Ls Armored, le Pal, Pars, 1922, dupa ceo bund parte paras In Reed rane (eta Franey tae 1B Poti ui Daniel Hasyn rl kane, 2 august 192, cat do} Blpemume in Jaen Bons lt put eit wl Lp. 12133. NRE, august 1922p. 250 dem, p23. "La citeva ln dup mourte a Rise, Benda public prima te artiol important in NRF past de Pasthan pe prima paints seis, *Réréton metphysiq= (Recresfemetascd NRE plenb 1935, pp. 519-59),Recenzind al dolla vl in Tres a rent Rew de ‘lee Lasser esse Ercst Row, Calman Levy, Pals 125) Bande vot it despre formarea metal reine. Carre (867-190 36 Indepivtase de Actianes France ha ales Rent ens (ea Case coe» Les Cahier vets Pat 192), iy x apo iio ent, ctor destnge a NRF 369 Aga-zisuletrturar Tears crtarrir, ual dine sie cele mai celeb ale perioadelinerbelice"™ publica Ia afr anu 1927 neolectia Les Cahiers vers», pe care Daniel Fay o lanes 192 Te Grasset apart in avanpremiers in NRF ine august oir bre 927 pauan oa pe teal Benda op thane Bala, Calatorie br Cong Tp reat penta ace sh cease speciacilos numa sbonamentlr la seit "poca modemd este epoca politi, observ Benda in pri- sul eapiel~ excelent alc sae: prim plan pelts {ste ern un apstlal spins ander pelted prtatin der, contat el, meres polite, numa numa poitet"™, De tnsccolncoce, progres pastor police fot unlit dn omur:pasiurl legate de as, de clas, de pati dat ta les Pasiunes pent nae. Degen police au foo erganizate Intlectul de etre Marx i Maurras far elrturany cea eBrOt eralsmul(Carfcw eit) logit a noartens, ecite Mabe, [nefeieons Laserrect nous» Refei Lansre fo) NRE ana 1831 pp 104107 Despre Patan NRE veal Laure Bet La RE de Pon (Reta NRF hs Patan Calimard Pai 208, DT afost gsitin marti 925, pot ur it all Dit ati, nolan mare 995s de] Bape ale Bend st fittest eit vol 1p 156. font publ 25000 de exemple ain fae pe prcusls dota! de nl i omparpe cu 606) de exemplar ‘in erin telz dea) va precza Benda n 1938 ipl polems ‘sale cu Pathan Un fessoyeut ela rane Jean Polhan = Un ropa Panel Joan Pathan“) in Europe Soop 1988, pen) + Grasset nelspunind de ores, Daniel Hairy ce we afl inl tune ci Pauhan i propusise acest pubbearenin Nin avanpreies, ‘ior ir din cola» Lae Cahiers wert» Satin Laurent, Dae ney, Grace, Pari, 2001, p39) * Jean Puthan srsoare tre Ande Gide 1 august 1927 in Sei din Seon dit, vol Lp. 12; Copan Jn Pathan = An Ge 8 1951 (Comaponen ton Palo ne Ce 19161951 eto eerie Gover Peete Scharenberg Wines) Glimard l= Cats fan Pau n 8 Pac 1998p 7h "Jaen Benda, Tare cra, 9.18, [370° Animale Dee ph de Mast Reon Berths actvitate imine striind, prin esenfa ei, de orice scop practic", au inceput ge a facajocul pasiunior police. Adjective moder teste presdrat peste tot in carte, mereu pe un tn peiorativ, desem- rindu-l pe carturarul politic ce care, de veo cncizeci de an, gk tsideazs fanchia"™. Credincios antimodernismului gi antibergsonismut si, Benda continu cu fapte noi procesul adeptilorndividvalismut sal olativismulu. Else ara sensibil, de-acum, Ia ascensiunea ia putere a intelectualilor extremist Ia transformarea anti-uni- verselismulut lor flozofic si estetic n particularism politic, de nafiune sau de clas, Trdarea crturaior,o arte aproximativs, dar incsva, gi fixeaxa dreptqinte importante ale atacurilor pe Barres gi Sorel, flan spatele lui Mataras, urmati de Bergson 4 Péguy ~ el insugl situat printre cei care a teidat mistics in favoarea politic, chiar daca fost cel dint care a denunfat asemenea devia dupa Afacerea Dreyfus. ,Cirturar se apuct st joacejocul pasiunilor paitice”, se indigneaes Benda") abando- ‘eaza planul spiritual in favoarea celui material sacrfics ideile {in favoarea actlunl Sunt citai aii: oament precum Brunetiée, Barres, Lemaitre, Péguy, Maurras", alituri de eAtwva german (Mommsen, Treitichke, Ostwald), deD’ Annunzio sas de Kipling Benda I opune sistematic pe Renan, pe care Péguy ~a dova rie tumare de situate ~ il vedea rispunzstor pentru erezile, lumii moderne" i pentru tridarea dreyfusismulti"” Polemica privind misiunea public a inelectualului s-a concentratastfel, muta vreme, spre sfrgitul perioadeiinterbelice In jurul rolului~ mat degraba nefast,dups Péguy; mat degrabs benefic, dupa Benda ~ pe care Fa jucat Renan in a pune bazele Franti contemporane. DDar scepticul Renan a fost un persons) prea ambigui pent ti servi drept model lui Benda, iar idealul cirturarulul imine "julie Benda, Trae cardi, eit pS "tide, p side, pp 5536. 2 eri mal sus, expla .Pogy inte Georges Sorel Jacques Mast tain pp tae Iie: Benda retina de stbng NRE 37L ‘ntruchipat de Renouvier, politehnist, flozofautodidact, renter sl ascetretras departe de Paris, herald al unversalulu,,manele preot al une ntregi metafzici polite” filazat al de republ- ‘ane" in perioada imediat ulterioaré an 1870." CCaracterstc pentru cirturatitridStor este faptul c& pars prticularul in detrimental universlulaig mai ales, ci exageeazd pprticularismele nationale. Nusustnea, oare Bares ci Pate, chiar dace ingeala,trebuie 8-1 dim dreptate™™? Péguy mu ajunsese pind acolo ~ moartea ki, surventé in august 1914, mu feamal dat ocazia~ dar continu Benda, ,decinclze de ani tft ‘mralisti ascultai in Europa, cum arf Bourget, Barr, Maras, Péguy, D’Annunzio, Kipling, imensa majoritate a ginditoilot german au glorfctstradania oamenilor de se sim parte a na- fini or, ase lor, in masurain care ele i diferentiazd 94 opun, sau facut si efie rasine de orice aspirate de ate simi om pur 5 implu, in sensul general tanscendent pe care! impbct aceast calitate, in raport cudiferenfee etnice.™® Aceast tae, in are numele Tui Péguy este amestecat in mod constant printre cele ale li Bourget, Barres gi Maurras, a gineincetatul plural de antoniomaza, care acuna pe tof lalalts, 8 ndigna pe lf .Tiidatorttrebuie combatut, mu taf, jaw rispuns adephit Jui Péguy, citind din Tnerf nost ™ Benda face apoogian «Leni un pub en 1872» (,Con- sitter iat oa pa a p25, Ase vedea Mae Claude Bae, Dup prin Rai eat Renner ect Clade Digeon l menionearh Bends, de Ant Herman pire martoriluens exerci de Renourer supa Universtiy ee dea Tress Repub (La Cr allemand de pe Irons 140191 {hin germans prs ons 1670 TSTAL UE Pa, {55 pp. 34335) lnc ca do oa pfeil to burst Tbaudet presenta pe les ages dessa hl ‘Berson, a ind modell cartusarll pent genera papain al ‘lorsputule pot ceo eet edo pH saa ullen Benda dare tarry ep. 8, ten 97 1 Rogee Seerétan, «Un cheminement = (0 evolu", in Cais de Heme 32 (Char guy) 977 pak, 372. Antimoderi Delage Maistre le Rolo Bates Barts reprints tridatorl prin excelenfa— yl afuratinstru- _mentul de lucru", spunea despre el Jules Lagneau, cu destult cruaime ~, pentru ea acceptat, in timpul Afaceri Dreyfus, ea Justitia dzeptatea 88 depinda de epoca side circumstange, apo, {ntimpul rézboiulu,ainlocuitadevarul universal cuceeace este _adevirat in Fran(a"™ Sorel calcd pe urme indeaproape: chiar Sach mu stinesc natiunea impotsva universal, in orice ca2, intelectual indeamns clasele socisle ase ridice una impotriva altea, ceca ce este, ,cu sete, teza din Rfleci asupra violent, texaltata de intreaga pleiads de apostli at epirtului modern” ‘sexplicafaptul alt fascism italian, dts bolgevismllrusesc| ‘au revendicat de la Sorel, care impingea ura de class pind la ccultl violent Desi nu precizeaza motivele care fac s fie fn- ‘potriva Ini Péguy, Benda este, totus, asociat,metafiic adoptate dle vreo douazeci de ani"™, aluzie cara la bergsonism, vizut ca primat a ceea ce este mai individual in noi , dural” - fal de nea ce este comun, general sau universal ‘Benda simplifici mereu pozifile si mizele, dar gi repereazA, nu fr justefe sau oportunitate~ incepind cx Joseph de Maistre $terminindl eu Maras, ar mai ales la Barres si Sorel ~ cea mat rare parte a trisiturilor proprii nei tradi de gindire anti- rousseauiste s anti-universalist, cum arf accentul pus pe prac- tid, realismlenjat in morala sau religia politi experimentale rmergind chiar pind la, divinizarea politicului"™. De asemenes, 7B Ver Albert Thbaudet, Republi profesor, edi, pp. 17-18 ‘agonal Ai usp oie ce vet dap spuced al Tutte dep, 18), suecedas ul Buea, peal ‘Shull c profesor de oct al Barres I cel din Naney. Bouter inte ea eam sna dine care Frans Sturn p Botiler n raina dn Ver Stiles, in pul sandal lepat de Canal Panama ae opie into Ine a Bars eu Lage in grin de aT "2 Jain Bend, Tanai, it pp 182 de, p 13, ° td, p12 ae, p13. Jie: Bends, conn destngata NRE 373 el denun’ moraitatea violenje, imprumutata de la Nietzsche, ca sidogma incurabile uti a omulu, dics ,romantisml pe. simismului”™”, care aminteste de Baudelaire se lecia ha Sade supra pScatull originar. Benda vorbeste de »romantismil dis- Prejuitor” al lui Barres, pe care identifies deja Ia Flaubert gi la Baudelaire", sau de ,cultul cruzimii", pe care intreziseste la ‘serie ntreags de autor, mergind de la De Maistre, prin Baude- laire 5 Flaubert, pina la Sore, cae se extazia, impreund cu Niet sche, In fafa »veseliiterbie i a bucuriei prfunde pe care le Incearct ero cind vine vorba de distrugere, de voluptie vic- toriel saw alecruzimii"™ Or, incepind din anil 1920, toate aceste trdsituri,trecind de la estetic la politic, au Iual o intorsaturd altminterimainelinigtitoaredecst dacs rimaineat into literatura clits. Trebuie sii recunoastem lui Benda faptal c& =-3 astat «care strédaty, ca el mai sunt mul; Persoand si Treime elt datsistemul d-ui Benda dinainte chiar ea acesta sil fi crea’™ Actiunea Francez8trebuias8 reacioneze. Pierre Tue ~ adil Henry Lassere, fatele lui Pierre Lasser = g-a asumatsarcina «deal desfinga pe Benda intro serie de gaptearticole antisemite, publicate in cotdian in decembrie 1927 gi anwar 1928, urmate de intervene lui Maurras si Daudet in februare. Era inceputul ‘une’ campanii care a facut imposibia confuzia dintre Benda gi ‘Maurras, chiar daca Driew La Rochelle avea sil ma acuze in pe Benda in 1901 ci a prelungit prea mult o certs pentru cai vera cg Mn se hte, 2 cb inom Cha urs agus ars 20-209 Coe ‘Gs eure as Narn 0 188) Eaters San oa Pa, ‘dis Unestaces Petour vep) evel Lp 02 Vos Pees hes ne ra Na Ue oo i ea 230 hi Mura Maro O pill i 198 1880, Eton ta Css Pas 1298p 25 "Emaar Mount Marcel py, Gears ta Pde de Crt Pu (Cid Cares Pe, Pas pT 384 Antimorph de Maite Rled Barthes pe peroti" cu Barris si Maurras, Jacques Bainville ka condam- zat pe Benda in Reewe universlle (Revsta universal): .D4 Julien ‘Benda umple paginilerevistei NRF cu polemici de gazeti“™, ar ‘Maurras Fa atacat:,Existl un scitoreveew a cel ingeniozitate este infloritoare, dar clruia, in ceea ce md priveste, nul recunosc ‘alitatea de ones beligerant.Trebuie spanzurat din scurt side sus, ‘un simpls ho furgat pe cAmpul de lupts."™ §ia reamintit, fied sa dea nume,faptul ed Benda, rispunzindwi lui Halévy, ajunsese sti excluda din randul ,carturarlorteadatori” mai inti pe dreyfusarzi, api pe filazofi Luminilor:,Adevaratulcirtrar, pune el, poate isi din solitudinea lui penta repara o nedrep- tate. Dupa care, ebule 88 se itoarc in vghuna ha." Tor folositera cel puin familiar: ,Cecretin! Dar ce cretin!"™ Maurras 5 Pie Drie La Rosh, « Plémiquc bral. Réponse 2M. Jalon Benda (Polemich bral Rasps ds flen Benda) in Les Nowell sive, nosembe 981, p. 8 2 cgues Baile » Uncle» (,Un Arar) In Re univers, 1 septembe 199, p61 a pe "Charles Maurts,«Piosophie, Uascsme mentur » (,Rlozofie ‘Asceisml minis". Actin anata 1988; Disonaie Pe {ue et ete (Donr pot er) Cie dies, Pr, 1983, 0 I, fl, O nl editors presianae aura’ Julien Benda auto Fran crtratr, nde pride s demons exon ooo postal caves intrestas de pole tine lpia polite rhea Spt {Ce wrmare a unl arco la 1925 dla Merced roe (+ Le pit de Yue desius= [Panel de vdereal al Ss" 1 lanai 1925 pp 383377), ir eare Constant Bourgin apropa dain pun po Bnd reyfonae {antidemocrat” (36) de Mautas identi n Dilger ake fatBende anol dine pele sera de lm nantes lal Mura, ‘supe percolloe demure Maurass spars dtntandese de ‘yrs ropa feo Bach, gcol de netzacheent evr aregat ‘heataeflinfsemat redata Mercure de Fron, 1 brane 18 p28, ‘Bourgain care ae revensic den ase ceva a cet deci Int sums (crue de France Imari 1935, pp. 54 S68), nava nes te deoidrinere de Beanie de ive fran ox ter de Iie Bede (Calter ht Sis Le lea, au rare a alien Bent), Eline dea Nouvel Reve rigueur 193 Charles Maura, ,Plozofe, Ascetsmul incnos" art p 453. ide, pA. ite Bend, eatonardestnge a NRE 385 Atta pe Benda ap uns deer de vagabond, de prftor, ‘area srs 0 wcarte inserent entation dar nutes ‘hihi ite dent fame Felt, dpe ce ura hr cesta cu Bonda dn 190 june sree ‘echitl preter: De atin iment ma mai aurit vorbndrse de soars nefrcuti™™ Cita de Cabrel Marcel, Femander, Thibaud cae rau Print ma bine net umares scrote smisifiatorl ge ‘iil malin pel nu fsa Galil Marcel n 19315 6x cites vis erase mfr, vaadauga Fernand Benda suet tegen ctrasor aga cam an oe sjenc patra proaana tl Benda ronnea culos ino ren Cari poze devene ia cin con ce maim se nga impotive args intelectual dosangjre este NAP se rctinacind intro pat, chnd in callin fai de angojti din ce im ce mai pronunate ale colaboratorior ot Invinfina debater provocsts de Traders tua de consecingl in chiar agile revise! ra conebult mel putin In polars yal Bend ta NRF in anal 980 Pollan ee fata, Es er, tn pinot ater care bord chee Sun police cv condi ese arcole de caltte dup came spunea dupa 1925 a Jean Schomberger, pentru a justia ‘eft un eto refer a Germania Xr ne ls Septal tonal in poles de fimedioe Sau pur isin pe Olin de milo. Cinders nicodts decile najonaline 7 Chars Moura, Floste. Asem mincinos, art p43. 2 idem po, Gai Maro, « Remar Es dn coc (Re sma asupra Es dope wn dca cova’) tN NRE aie SDT pS ‘iar urna ean uopans ls Bonn pp 900308 a, p38, Ramon Femandez + Noe nue we te des Fran dans eur ‘elo ewe ations Note. Sci unl rset ee ‘Sif deaf tne) NRE as pp, OORT, Yea gi Ls Haas emacs ut LP ei!» (care Rema soe fa erat in ie Wp = as mraimanceeeason aoa ree) NR Seloas pp abs “se 386 Anti, De a Jp de Maitre Role Baris au fost pirate cu mal mull inteligent, cma mut coerent ‘cu mai mutta finuta cect astizi™! Credea el, oae, cA in Benda sisise un now Bainville? Antifescistul de la NRE ups cea dato contnuare la Trdaen intelectual in Sfrsitul cternalui™™ ~ aici le Inchidea ura criticilors4is schifa o etic inspiratd din Spinoza: cArturani ig tridea28 menizea, pentru ck au izgonit din vata toate formele infnitulai ~ Benda & institut ‘ adeviratétrbuna politics la NRF, incepind cu .Nots asupra ‘reacfunll, In deschiderea numarului din august 1929, si cont ‘nud eu ,Serisor cate un tings monarhist” im decembrie aces an, texte in care faces proces Acfiuni Franceze,.singurul ant ‘democratism logie"™ Schimbind directa, else declarade-actm apiritoral democratieiimpotriva,aristocratismulu intelectual” al oamenilor de itere sedust de Matra sl profita pentru al res- Pinge, in acelai timp, pe Alan, urmat apa de Thibaudet, potvit ‘irula yorice literatura care se raporteaz la democrat este, ca tare dejoas calitate in timp ce dimpotsva, ,valoarea iterart fine [.] de spirital monarhie"™” Ura fata de democrat, oblg- ‘uit la oamenii de litre, ise pare, totus, inofensiva, scion vind obiceil st jongleze cu vorbele, pe cind un pericol real ar Potea rezulta din alianja dintre o burghezie ostils muncitarilor $slomica grupare antiparlamentars, dortoare de un conductor "Despre gindirea burghez3" a inaugurat, in septembrie 1929, rubrica de «Scholes »(,Scli") ™,echivalent§cu « Propos rile “Jean Fula, crsare cate Sehumbergr, le 1925 Seesiedin Sersoet ol Lp. 98. ™ Julien Benda, Stiri elem NRF, august octombrie 128 ‘Agta eerie "Id = Note sua racton on NRE, age 1929p, 167 © Bide 7 2m -Vspropun dei st pune pe copra din splebi «Schlies » de Juin ln Hsia Bena aba he as preven [aus fen ond Paulo, IEC), Jatin Be um rena de stngs NRE 387 (Discutle” tui Alain s.Reflecfle” lu Thibaud, dart plus, narisist, finda Benda le replica, in ,Scoile” sale, tuturor color ~ numeros dupa aparita Teidarcfturerilor~carelatacau pei, pe colo. Noa trecut mult sau inceput glumele pe seama Omni prezenfei Iu in revist; de pila Mauriac i sri hi Peulhan tn docembrie 199: ,Primesc 6 revisttprost paginat: imi lipsegte Intregl Benda ~ceea ce este, probabil binecuvantare"™ File: toanele lui Benda, publicte in NRF, apotreeditate la Gallimard, ‘a invadat revista In anit 1930: ,Fseu despre un discurs coerent despre raporturil lui Dumnezeu ex humea" 1991 (NRF, 1680- 1931 ~ ontologia sa, pasta dupa Eton ui Spinoza; ,Discurs etre natianea european", 1933 (NRF, 1933) ~ pledoarie pentru 0 Europs care transcende nationalismele gi particularismele™, - Delica lui Eletheriu“, 1985 (VRF, 1934-1935) ~juonal filpzofie unui egotist cae la innate celal celibtar mizanteop cinicLéantand"; apot amintrile sale, Tinerfer mui tara, 1236 (NRF, 1936 i Un rerut prin orem, 1937 (NRE, 1987-1938). Dups ina Morino, care reconsttut storia revisti NRF din ani 1930, »[-]numai la NRF a putut Jalien Benda sisi fac public modul de gindire, cu toataintransigenta care caracterize"™® Positia sa la NRF i asigurio legitimitate so notorietate cared permit st colatoreze atv la un mare numar de periodice, precum Les Now ‘elles ittaires, dar gi la cotidene precum La Dipche de Toulouse (Deegan Toulouse ~ tntre 1933 $1940), Le Temps (Tipu in \ angois Marie, sericoare tre Pulha, 2 decersre 129,t Cr ‘ps rm rica a 185 187 Cdr Pg Meg ohn E wee Clare Pat Lycraencomplementr,Expuiz 'ne hed Ponas de eu ‘sou re ac Stefania ge ies teanecpaic ons memsmeesranpemiatin Le ewe Pg Léa ol err 6 tie 1995 et vol Xp. 20. Lana Morin, Ls Nouvelle Reve Fangs dan hire des ete, 1906-1237 ous Rex Ponce xtra cer, 19081837), ana, Pasi, 999,924 388 Ansinaderi, Deta ph de Maire aol Bartes 1935-1936), L’Aube (Zor inte 1935 1938), L'Ondre(Ordinea — Incepind din 1938) sau Vendra (Viner ~intre 1935 g 1936, plus {rei articole in 1938), siptamanal fondat de André Chamson st Jean Guehenno etc. Benda este deacum 0 autoritate flozofick Intransigenta gi caustica, pe care Paul Nizan o Va ataca in 1982 Jn Cini de poz, alaturi de Bergson, ,acest frat dagmani”™, Din decerbrie 1933 pina in 1940, Benda a fost, de asemene, tunul dintze principal autor ~alstui de Cingria, dar pe un alt ton ~ai scurtelor nota de la rubrica « L’sir du mais», la care Paulhan tinea gi unde intervene viguroase ale lui Benda im- potriva najionalismuli,antidemocratismului, antisemitsmulut frau oportune.™* Maniera sa de a serie rimanea una neplicuts, ‘aa cum ne aratéoaltercatie cu Mauriac, care la acuzat in lege ‘turd cu Barr in 1952, e2-i travestogtegindirea™: ,Dragh le ‘Benda, nam suferit nciodatao asemeneatridare din partea unt cfsturar"™*, Deg uni au considerat un grafoman, un popslari- 2zalor un impostor gun gaelatan, ela dus ~ pornind de la textele din NRF — 0 lupta vigilenta impotriva dreptei infelectuale 51 ‘Acfiunii Franceze a indemnat la consttuiea nti mae parti al “antifascismulu patriot aluat attadine contra invadari EGopiei de catre Mussolini, apol impotrva acordurilor de la Munchen, ‘Toate acestea nu era lipsite de incoerenfe, venind din partes ‘unui pretinscartuar, care pefera plandl spiritual celui material, {a unui fost aristocrat ingeletual, reconvertit a apararea demo- tie, Insd exsta © anumita ungenta gi Benda se justifen fra fort, dar ne fardaroganf: ,Semnand recent un manifest ga-zis "Paul Nan Las Chis de garde Ride, ai, 1952.79. Ver Jean Lacutur «La NRF dane bat es anes ene (Re ‘Vista NRF dentate din an trtzec") n e Det september 18 pp. ln Pn pes Fars Bnd ite de ‘poral ceo copies testo snc per rares Arata" Guo ‘Benda scrioare cre Pauihan 30 spec [938)Tondal Polar IMEC 5 Bangs Maurin srsoare ctr Paula $otomrle 1932 in Cos dn rns aw on Poa, 18251507, 98 pp 108 NRE, noiembre 192, p. 8, Re 389 ikon Ben, ref de ng «de stingo»"”, am fost acuzat 8 incale atemmporalitatea pe care © cer din partea cérturarulul. Rspund ci am semnat acest mani fest, pentr cd mise pirea cl apr prinepit tere. [.] Susfin c& respect rolul meu de eirturar apSrind o misticd, nu find poli- tid [..] Raspund cl mistia destinga este acceptabilé pentru un c&cturar.”® Distnctia lui Péguy intre mist 1 politict era co- ‘mods, jar Benda o detura in folosul su toate ipurile de politica sunt ute, sustinea el dar nu g toate misticle:.Mistica de stinga ‘onoreazi drepfatea i adevrul Este frumoast, Mistca de: ~ cea de astizi, cel putin ~ onoreazs fora [-]. Este writ. tanga este ura in politic lfrumoasd in mista el. Dreapta este rat sf intra iin ceallt.” In fata unui asemenea gir de axiome, ‘expuse fir nic cea mai mick demonstra, cititori sii putea, pebund dreptate si se intrebe asupea adevirateinaturi act Taruluicobordt de-acum in arena, pentru a veni in ajutoral civic liza al democrate ial Republi, Seria de texte scurte de la rubrica ,Aerul luni", adunate, in parte in Precis, 1980-1957, alituri deo selectie din artcolele sale lin Les Nowoeteslittraves, La Depéche de Toulouse, Le Temps, Aube si Venda, scoate la lumina sinaoritatea angsjamentelor 1 Benda, Ferm anticomunist pind atuncieldenunf, in Tridarea ‘irturarer, pasiunea de clas, cas pasiunea national, vzuti ca [pesiune politics particularizatoare i ule didea dreptate nici Ruse ni Italics ™ En Site term gi Dell Eleuthera, 5 Manifest Conteta de vigil intlectuloranifecigt — in, don, Ten wa ctr ek 1. 392 Antimaderi:De a sph de Meise Rlod Bares determinat s8 rupa relaile,incepand cu 1936, cu Comitetal de Vigilengt al intelectuailor antifascist $i cu siptimanalul lui Gushenno, Vendredi, pe eare .pactismal lor misc’, precum st fixatia lor asupra Actisnii Franceze gi ameningirii venite din ppartea unui fascism francez fi fleas 8 subestimeze gravitatea pericoluluihiterist | Rafionalul Talmudului Benda, care nu facuseniciodaté prea mare caz de faptl crt evreu gi care se exprima adeseos, din spirit de provocare, ca unt antisemit, a Inceput sii interesat de acest luca prin ara 1935, Else revendich de lacalitatea sa de evreu in momentul in care ntisemitismal cregte in Europa, lar motivele ft sunt explicit: "-Acum lund scram acl coresc vid Frana idicandacmele {mpotriva provocarilor hiderism. Au fost uni care a spas ‘lua aceast povitie pentru ca sunt evreu gi pentru ci Hitler Persecuti peevre N-au stat sd reflacteze nico ipa dacs pita. ‘ceasta nu era cumva ineleapta."=" Sa spus cf Benda far fl dort rizboiul finde3 era evr. Ip imagina el, oare, thar fost de ajuns sd demonstreze obiectvitates argumentafe sale, pent ‘inlitura obiectile determinate de antisemitism? Dintre toate Pasiunil politie, nu este aceasta cea mai confurs? Léautaud, care hgiascundea sentimentele antisemite,gasise yrespingstor” un anumitor prieteni de Ia NRF in fafa chi mele "jalon Benda, Toru crt, o t p118 2° dem, p20, dem, Un recat prin emai, p18. Iolo Bend, exon destngs a NRE 397 Tnerfn unui citrar mi se pare inexplcabls, a spre Benda ui Pollan care avertizase in pivns attain li Gide Benda o facea pe inocentl inde tare Ii Gide ga pret rior de la NRF” ru constitia nil un fel de mister, ga cum © liustreazareata li Maree Jouhandess, apropiat a at Paulhan sun obignut a reviste Indignat de memorile hui Bends ela Serso replics, in care protest impotivainflueneievrelet in ‘adral revstel st densin{a posta pe care gio rezervase acolo Benda. Pentru cd Paula a refzat ato public, indes ar at eral a ara pe. into cua” text Il Juande, ‘Cum am devertantisemit,«sparut pe 8 octombrie 1996 in itAction range, care abiaatepia sl atace pe Bena: fnfle agi? Nimic altceva deci ras, ura acest marant lov seit, Si sbiimpotriva cu seindreapis aceasta? Impotiva vost, {rnea,anoastaacelor care aver radi." exclamaJouhan dau into tiada seist in manira lui Cline. Dintre cei do, Paulhan il preferse pe Benda ns incidents ne permite ane facemo idee despre animoetiileconsumate in Brouldiecto- ral unde Benda Joubandeau se inaineau din cin In cand, ‘hia dacs expresa strc a ansemitsmulu reoea pe auc! ‘rept banal tiofeniva gnu goca periment fn irl ul Pal Janse fice glume despre eve ap cum aats 0 anecdot ssh dle doumna Pathan gi pores pe un ton ier de Lesutatd Decalungul ardor 1830, Benda va raat u Brescia sas cu discolor Impotivacuvantlul de ordine ,Pliten, ‘na in. Acestpetinsearturar a fest, paradonal, nal dire Prncpairaspunzitor de doctrine angar cae a iat ag. ferein acest decent: Mounier se revendcn de la Péguy impotriea slut Maritain dupa 192, ar Robert Aron gt Arma Dandie, in celebra lor Decede ena rces, din 1931, a sustinul, ‘reac mpotriva ai Benda, pe carel vedeau rigpunzator de Jain Benda, srisare cite Paull, 8 etomtvie 1935, Fonda Pal Jean Pelhan Sela dr Serr od, vol Ip. 18 >*Paul Lut, Jura rar, 17 pole 128i, vl XL p18, 398 Ande De fey de Mise a Rolo Barthes scdereanatalitiica simptom al decadentelfranceze - onanism fiic gi literar’®°~ pentru o .misiune temporal a scritorulu, bazati pe soidavtatea dintre gindire si actune™. Benda se ex: punea reactillor antisemite.Relevind abuzul aude ciate, Maur- ‘as, nu fd umor de altfel i avertiaa de fecare dati pe cttorii revistl Novels itéaires cs ,acest evreu in ebulifie le va zugravi fantome pe care le numegte Barrés sau Maurras". Barres fi spunea deja .plosnita de sinagogs"™, dup’ cum spune Maurice Martin du Gard, care semnaleazd gi antipata lui Bernanos faa de Renda: ,Areo voce blinds cind vrea, chiar iin modul in are ii spune cdi detest pe evre gcd este scandals locul acordat ui Benda la Nouvelles ittéirst"=. In Bagatele petra un maser, Cline il numeste,PluriBendas", ardtind astfel renumele pe cate avea Bends, Cici nu pare sf itt. Léom Daudet iia peste picor:,Un sritor eare nt are in el facultatea polemicd nu este, In luda acestu nitirtu de Benda, deci un lee. de lune un 2 abet Aton sl Arne Dandle, Dense de le nation frame, Rioer Pars 195, pa Ver! Jean-Louis Loubet de Bayle, Les No cori der ade 30, Une tena de renelionet a oo pig anne Non enor for 1980 O tena de rst and ple ante, Eeons Stall Pars, 168 eer, mca ons» 00), pp 352398, 2 Charles Maurras pond & Jalon Bon «(Charles Maura ‘spande ll Julien Benda" in La Nowa ltée, 9 mat 1936p ‘Rispunsl a Benda st rare peta refcl a de ante nal a ‘seitismalus CA despre fata hay an cevee fn euler os cam frm prepinetul meu a vot abine st coment dup cam vest ‘dati eles un meridional etapa dct idem persoane Cost se" Supa cm vado dat lan “oaetewe da tance: Renee Bass ‘pans Chats Maurras» [Juan Benda rtspunde li Cates Mae {ae | inl Nowa ity 1omal 386 p. Chat de Maurice Martin ds Gardin Monnaie. p. 267 2 thd p78, pre 93, 2 Lous Ferdinand Clie, Begs our un marae, Deno, Pai 1997p. Tee 2 Tex tra. deans calambur, hse a expres a de (tumin dean) cree roman afl ra). ein end aio de tng lu NREotucee 399 ‘sirman eunuc de salon sau de cafenes“2®, Benda a devenit mai ales ona neagra lui Drasilach, care se mira, in 1938, de impor. tanfa pe care acest monstruos Karagheu al flozote, ceestt smuvioneti obscend a capitato Ia NRF" il considers, n ganeta Je suis partout (Sunt peste tot)", un ,mogneag inci” 9 un -Aiplodocus circumeis™. In mai 1940, Drew La Rochelle proletal ‘enorocrilor, giseyte motiv de buctre in debandada national, ‘gindinduse la soarta rezervatSIui lena, foarte influent pe Tanga Pauthan’. Acestuia din arm, cu cre tocmal rupsese ‘ela, fi condamnd osciivle,intre suprareaismal iste gt ‘afonalismal gaga al Republic! profesorilor™™®, semn de com fuze intre Thibaudet si Benda, Felictindu-se, land mal tis, de infringereaFranje, el exclama: 18, Gallimard armas fd ‘ictal lui si fra alt cdtva, Paulhan armas fd Benda = ‘oare vor fi pusi la id, cu coada-ntre pcioare?"™” la fantasmele salen se opresc aici ,Benda,Suarés ~ oate unde vor ertpa?™ Bonda se resemnase de mult. toate redactle prin care am trecut, am avut, astfel In favoarea mea o bund parte din cttor 1 Impotriva mea un mic tribunal al colaboratriloe” sera el In ‘menorile sale. Ir Paulhan a considerat oportun ca, respectind formele, antifascsmul fie reprezentat in fevisti. NRF publ tat, in decembrie 1937, o ,Scrisoare” adresatt Ii Benda, una fanctionar, monarhst catolic st fundamental reactonat, care znusemna decit cu niialele A.V. fieare denunga violent spiital demonic al disolufi[..] ares caracterizeaza pe optzec de sud Lom Dade, Du roman hist (elma air), Seno Pa, was,p 8 * Fausprta, ana 8p. tat de Jenne Kohn ienbie, 2264 set ned ae at an Poli te p58 ere Drie ta Rech ura, 12095 (ra 19381945, 7a 194, altar, Pure, 152 p 168, tide, 3. 190, p. 227 2 Drectorul comercial sl edits Gallimard {Tre Drew La Rocher, 1998-945, 21 ne 19 p26 Pein, 9.45, len Bens, Tro tay it 122 $00 Antimari De ph de Mate le Rlo Bares dlintre evr” gi se rdicaimpotriva ,conducitorilor iudeo iacobint ai Fran", impotrva ,treimil iudeo-lacobino-marrste™=, In ‘humarul urmtor, cel eae ha rispuns a fost nu Benda, pe care ‘coplegeau asemeneaatacul ci Drew La Rochelle" Acesta gases, Intradevar, ck pozita semnatarului srisoit era prea faci acel corespondent anonim, un reactionar absolut, ridiculiza cauza acest; apostol al internationaismuli,lipsit de patriotism gi gata si codeze in fata Germanic ga Hale el era cml de pate Ideal pentru un Benda calificat drept ;magistral dela NRE"= Drieu La Rochelle pare safc, pe aun, prea oat NRF, pentrs a reprezenta o contrapandere Ia puterea Tui Benda, sustinut de Paulhan, care intervine, a randul si, gl contearice £78 nick jend pe Drieu: ,[..] mi-ntreb dacs Driew La Rochelle este un ‘bun judecitor” Sau -mive tami ca vechea problems bonaldians 2 Reseftni nate char att de simpls™, ‘Suares, de asemenen transfug de Ia Cars de a quinine, na este nici el mai blind cx Benda: Maltratat fn Belphigor, elcu- brapilelogice ale lui Bendada, magina de discurs coerent in vid", §seduc prea putin, dups eum fi martursese el lui Paulhan.?* Tachinandu-si corespondentul, Suarés vede in Benda ~ -Ben- dada’, ,Benvalédarida"™® sau ,Clovadelebengidaryde"™ — in- truchiparea monstruoasi a spiral de la NRF siia peste picor, | modul amieal, ecumenism ui Paulhan, care navighen24 inte ‘Benda cel rau si Alain cel bun la toate a Café di Commerce”™. NRF, decembrie 1997, p. 95509. 2 Pere Dee La Rockall, « Apropos uncertain AN» (In epiturk carat AV) nh none pp ea idem p 118 Jean Pathan «Explons » (Expat), NR fbr. 1998p 398. doef Ptah aa a Coop ee econ ad Sar 19954840" Yor sat eee Called coca «Gates ean Pratan Pare 1987p 1 > atom p51 id, 192 don p68 ili Bend, we tina destinge NRE 401 gle etal nteaetene oe Soe atten pee net pe ioiptiacee tamer enemn, sca eae ane re Specter haben germ ota aetepeeee pete Seeeactaabedbanre mer et ananccremenee aan atte rea ty meee ree Ec ae el tei a pL mntenaa ne cacy scien caaieernc iXicua manent Un insetat de singe ncepsind din 1996, dup moartea lui Thibaudet,survenité in aprile, si publicarea ultimet ,Diseui” a lu Alain, in noiembrie 1936, Benda este cel eared tml la NRF. Odatd cue revista pare si viteze spre stinga, pent cd Benda se apropie de comunigel = inchii lu, singuri aparator i valorlorrepublicane. Dacd Paul. than fa introdus la NRF pentru a mentine revista lao distant legali de Actiunea Franceza gi de comunist, de Maurres $i de Romain Rolland cele dou tinte predilete ale lai Benda, caleull 2 nde Suan sersoare cite Pathan, 19 oclombre 1985, Cores ponder }on Pathan Antré Sars, 1995-1940), cat p26 ide, sasoare in 1 nomi 198, p. 27, hide, srisate din Sosembri 1538, pp. 208.209.