12/20/13

Mastile inconstientului

Home

Despre mine

Psihologie

Reiki

Spiritualitate

Maestrii sufletului

Viata si suflet

Ea si El

Astrologie

Editura Haniel

Contact

Cele 7 masti ale inconstientului sau ce ne spune dr. Freud

Omul ca fiinta complexa, aflata deseori n contradictie cu propriul sine, avnd dorinte considerate uneori imorale, avnd vise si fantezii uneori inaplicabile ntr-o realitate a societatii prezente, apeleaza inconstient la tertipuri psihologice ce sunt ca niste platose de aparare n fata realitatii sinelui. De asemenea fricile, traumele traite, grijile justificate sau nu, vinovatia, rusinea sunt ascunse n inconstient, dar ele nu dispar, ele exista n noi si se manifesta sub o forma sau alta. Aceste masti sau platose ce se interpun ntre realitatea interioara a persoanei si viata sa sociala sunt strategii uneori inconstiente ale psihicului uman. Dar ele... sunt doar masti, realitatea ascunsa de ele nu se transforma doar prin ascunderea ei sub masca. Psihanaliznd , Freud a constatat existenta a 7 astfel de aparari sau mai bine zis de moduri de a ne ascunde de realitate. 1)REPRIMAREA - trimiterea impulsurilor si informatiilor neplacute, dureroase, rusinoase, vinovate din constient n inconstinet. Este un fel de uitare temporara, cu efect incomplet, temporar, deoarece ele pot aparea sub forma anxietatii, (ori chiar mai rau), a actelor ratate, a viselor. Atunci cnd realitatea este sau pare a fi asemanatoare cu cea traita dar reprimata, impulsurile reprimate revin n mintea constienta deoarece ele nu sunt uitate, sunt n noi, dar sub o forma mascata. Cnd suntem nervosi din cauze minore, cnd ne e teama fara un motiv serios, s-ar putea sa fie de fapt un conflict nerezolvat ascuns in inconstient, o frica din copilarie, o furie veche dar reprimata de care nu suntem constienti. 2)RATIONALIZAREA - justificarea logica, rationala a actiunilor noastre. Cnd dorim ceva si nu putem obtine, dar justificam logic ca e greu, cnd am avut un comportament nepotrivit, dar pe care l jusitificam fata de noi nsine prin argumente logice, dorind sa sfidam... realitatea, atunci rationalizam. De fapt o atribuire de motive logice, potrivite din punct de vedere social. Ceva de genul, "oricum nu-mi trebuia tipul ala, e un afemeiat, pantofii aia sunt scumpi dar urati, am tipat la aia, dar n-ai vazut cum ma privea, etc...", reducnd astfel dezamagirea atunci cnd "strugurii sunt prea acri" ori am fost deplasati. Alteori gasim o scuza de genul "nu o sufar pe X pentru ca e egoista, nu mi-a lasat sa ma uit n teza ei" cnd de fapt la baza antipatiei respective se afla invidia fata de X sau gelozia. 3)NEGAREA - nseamna un refuz de a recunoaste o realitate de care suntem constienti dar care nu ne place. Unii refuza criticile considerndu-le deplasate. Spre exemplu unei "doamne" i se spune ca s-a ngrasat, iar ea nedorind sa accepte realitatea neaga considernd afirmatia exagerata sau rauvoitoare. Sau unul din parteneri neaga faptul ca celalalt are o relatie extraconjugala desi stie ca e asa. Un parinte neaga cnd e anuntat ca fiul sau e bolnav foarte grav, deoarece nu poat accepta vestea, durerea, ori mndria ranita n funtie de caz. Negarea are rolul uneori de a ne ajuta sa acceptam treptat o realitate. Deoarece sa ne ascundem "dupa deget" nu poate fi un joc ce dureaza la infinit. 4)PROIECTIA - un alt mod de protectie contra unei realitati nedorite este de a ne proiecta "calitatile" ce le consideram prea rele, chiar inacceptabile pentru a fi ale noastre, catre alte persoane. Astfel atunci cnd atribuim n mod exagerat unor persoane anumite caracteristici, sar putea sa fie vorba despre ceva ce ne deranjeaza la noi nsine, dar nu vrem sa recunoastem. Uneori o proietie constituie o scuza pentru un comportament, "daca toti fura de la servici, de ce sa fiu eu mai... fraier", daca toti copiaza la examen atunci de ce eu sa nu copiez. Spunem asta dar o dovada certa a afimatiei "toti fac.." nu exista. De fapt si din punct de vedere spiritual proietia este un semnal de alarma. Atunci cnd n jurul nostru sunt prea multe persoane agresive, acestea nu sunt n jurul nostru ntmplator. Poate ca... au rezonat cu noi, poate ca o autointrospectie ar fi mai necesara si utila dect a arunca cu noroi n ceilalti ( care sunt ntradvar agresivi, dar oare de ce au aparut ei n viata noastra?). Dar asta e o alta discutie. Deci atentie, defectele ce le vedem preas des la altele s-ar putea sa fie ale noastre, ntr-o masura mai mica sau mai mare. 5)FORMATIUNEA REACTIONALA - spre deosebire de negare unde exista refuzul de a accepta o realitate neplacuta si att, "formatiunea reactionala" este un mod de a ascunde de noi nsine o realitate nedorita afirmnd cu fermitate opusul ei. Spunem ca nu suferim o persoana de sex opus, dar de fapt o dorim mult, nsa stim ca n realitate nu am putea avea o relatie cu ea din diverse motive. Un parinte nu si-a dorit un copil dar totusi l are, fapt pentru care se poarta exagerat de afectuos cu el. Totusi acest comportament grijuliu nu e dect dorinta de a-si demonstra ca si iubeste copilul, ca e un parinte bun. nsa aceast comportament ascunde o
www.lumeaspirituala.ro/psihologie/mastile_inconstientului.htm

Unele secrete ale lumii spiritua

"Materia este derivata din minte, si nu mintea materie" - Cartea tibetana a marii eliberari "Tu esti intregul univers. Tu esti in tine si totul este in tine. Soare, luna si stele se invirt in tine." - Swami Muktananda -

Lumea spirituala este lumea unde totul este posi Este Lumea din care se naste realitatea. poate exista in planul fizic, daca nu a fost i nascut in Lumea spiritului. Dar cine determina c cum se naste? Sau mai bine spus in ce mas putem controla aceasta Lume? Este numai lum lui Dumnezeu sau ratacesc prin ea si alt tip entitati apartinand altor lumi? (continuarea aici)

1/2

12/20/13

Mastile inconstientului

ostilitate inconstienta. 6)INTELECTUALIZAREA - apelul la logica, la detasarea de o situatie stresanta prin tratarea ei n termeni intelectuali ne ajuta, uneori sa trecem peste realitati nedorite. Este un mod de detasare emotionala si cautarea de a da explicatii si argumente logice alegerilor noastre. Neimplicarea emotionala poate fi benefica n anumite situatii, cum ar fi n cazul medicilor ce au de-a face cu bolnavi si implicit cu suferinta umana, dar acest tip de reactie non-emotionala, poate ascunde uneori sentimente sau emotii puternice. Nu este periculoasa dect cnd aceste emotii si sentimentele pe care ncercam sa le ascundem sub o masca a intelectului, ne-au afectat, puternic. Astfel ele nu se pot diminua, iar tensiunea datorata acestora se metine actionnd discret dar ferm. 7)DEPLASAREA - este un mod elegant de a trata anumite pulsiuni n special sexuale sau legate de furie. Un scop ce nu poate fi satisfacut n felul dorit se poate orienta spre un alt mod de a-l satisface. Aceasta poate fi un mod indirect prin schimbarea obiectului furiei noastre de la persoana asupra caruia nu ne permitem sa ne manifestam, spre exemplu un sef, fapt pentru care ne deplasam furia asupra familiei, sau inferiorilor ierarhici. O iubire nemplinita se poate transforma n creativitate, n opere de arta sau n muzica, poate chiar si n cautarea companiei celorlati, petreceri, jocuri de noroc, etc. Aceste activitati substitutive pot reduce tensiunile dar acestea nu dispar complet. Deplasarea nu sterge! Prin aceste tertipuri conflictele dintre Eu, Sine si Supraeu sunt ascunse sau cenzurate, dar nu rezolvate definitiv. Freud a fost sedus de teoria lui Hermann von Hemholtz care a afirmat ca energiea nu poate fi distrusa niciodata, nici nu poate fi creata ( energia psihica este la rndul ei o forma de energie), ea exista pur si simplu si poate doar sa fie transpusa n diverse forme, iar oamenii sunt sisteme de energie nchise. Aceste idei l-au determinat pe Freud sa sustina ca exista o cantitate constanta de energie psihica pentru fiecare individ. Suprimarea unui impuls interzis de legile sociale, face ca acea energie sa se ndrepte n alta parte, spre altceva, dar ntr-o forma mascata. Dorintele sinelui nu pot fi impiedicate de nimic, ele trebuie sa se exprime daca nu direct cel putin ntr-o forma deghizata, spune Freud. Pe buna dreptate, dorinta, nu neaparat sexuala (cum afirma el), ci dorinta indiferent de motivatia ei, face lumea sa evolueze, sa caute solutii, sa caute moduri de exprimare a personalitatii. Dorinta implica emotie, iar emotiile sunt creative. Cu putine exceptii ale unor dorinte total deplasate ce tin de patologic si contin n ele forta demonica a distrugerii celolalti si a propriului suflet, sunt de parere ca e bine sa ne mplinim dorintele, sa nu le mascam n nici una din formele expuse mai sus, sa nu le negam, sa nu ne fie frica de ele si de bucuria ce ne-ar aduce-o mplinirea lor. Putem macar ncerca sa le mplinim. Ce efect ar avea asta n cel mai rau caz? Putem pierde? Da. Putem fi raniti n orgoliu? Da. Putem fi uneori imorali? Da. nsa viata e mai mult dect ce se vede, e mult mai diversa si complicata prin legaturile ce se creaza ntre oameni, fapte si evenimente. Dorinta implica "pacatul"? Uneori, da. nsa mai bine un pacat trecator dect o suferinta infinita. Carla von Vlad
2009. All Rights Reserved. Designed by Lumea Spirituala

Binecuvantare

Binecuvantat fii Tu Doamne si binecuvantate fiintele, creatiile Tale. Binecuvantat fie Cerul si binecuvantat Pamantul.

Binecuvantat fie Soarele si binecuvantata Luna si fiecare zodie pusa de Dumnezeu instelatul Cer. (continuarea aici)

www.lumeaspirituala.ro/psihologie/mastile_inconstientului.htm

2/2