GONATROZA

Gonartroza este o boala reumatologica care apare n mod frecvent la un pacient dintre o suta, cu vrste cuprinse ntre 55 si 64 de ani si aproximativ la 2% dintre barbati si 6,6% dintre femei cu vrstele cuprinse ntre 65 si 75 ani. Varstnicii reprezint un se!ment important din popula"ia total in lumea intrea! . #u o fra!ilitate imunolo!ic , metabolic , vascular , osoas mai accentuat decat tinerii $i adul"ii, ceea ce explic frecven"a mare de boli cronice peste care se suprapun $i numeroase afec"iuni acute. % trane"ii ii sunt specifice procesele evolutive ce se manifest diferen"iat la nivelul tuturor or!anelor si "esuturilor, determinand sc derea capacita"ii func"ionale a acestora, deci a intre!ului or!anism. &dat cu inaintarea in varst apare o cre$tere de "esut adipos, modific ri articulare datorate artrozelor, fra!ilitatea oaselor, ca urmare a osteoporozei, mu$c'ii sunt afecta"i in procese de!enerative care le modific troficitatea $i masa muscular . #paratul osteo(articular sau locomotor al b tranilor !enereaz durerea provocat sau spontan , cracmente, ri!iditatea sau anc'iloza, datorit fenomenului de imb tranire a cartila!iilor $i sinovialei. )rocesul de imb tranire afecteaz dominant osul $i articula"iile favorizand imobilizarea prelun!it . *aracteristice sunt+ osteoporoza, fractura de col femural $i artrozele, care apar aproape intotdeauna, de asemenea, apar modific ri de posturi specifice varstnicilor. -c'eletul $i articula"iile, in ciuda aparentei lor solidita"i sunt relativ fra!ile in fa"a procesului de imb tranire. .a nivelul oaselor, se produce osteoporoza, iar la nivelul articula"iilor apar artrozele /osteoartrozele0. Descrierea anatomica a regiunii. Articulaiile genunchiului: 1n re!iunea !enunc'iului se ! sesc trei articula"ii+ femuro-tibial /sau articula"ia propriu(zis a !enunc'iului0, femuro-rotulian /care particip la alc tuirea articula"iei propriu(zise a !enunc'iului0 $i tibio-peronier superioar. a Articulaia femuro-tibial este o tro'leartroz imperfect , care rezult din contactul dintre extremitatea inferioar a femurului $i extremitatea superioar a tibiei. )entru a deveni perfect $i con!ruent , dispune de dou meniscuri. b Articulaia femuro-rotulian este o tro'leartroz . .a alc tuirea ei particip ca suprafe"e articulare din partea extremit "ii inferioare a femurului trohleea, iar din partea rotulei, faa ei posterioar, articular. c Articulaia tibio-peronier superioar este o artrodie. -uprafe"ele articulare sunt date de fa"a posterioar a tuberozit "ii externe a extremit "ii superioare a tibiei $i fa"a intern a capului peroneului. #mbele suprafe"e sunt plane $i sunt acoperite de un cartila2 'ialin de 3(2 mm !rosime. *ele dou suprafe"e articulare sunt men"inute in contact de o capsul fibroas, int rit de dou ligamente+ anterior $i posterior. !u"chii care intervin n mi"carea genunchiului: Muchii coapsei care intervin in mi$c rile !enunc'iului sunt+ c vadricepsul, tensorul fasciei lata, dreptul intern, croitorul, semitendinosul, semimembranosul $i bicepsul femural. a0 Cvadricepsul este un mu$c'i lar!, care ocup toat partea anterioar a coapsei $i este alc tuit din patru fascicule musculare+ dreptul anterior femural, vastul lateral, vastul medial $i femuralul.

b0 Tensorul fasciei lata este cel mai superficial mu$c'i din re!iunea antero(extern a coapsei. c0 Gracilis (dreptul intern) este un mu$c'i sub"ire, care se inser proximal pe un!'iul pubisului $i distal, prin intermediul forma"iunii aponevrotice denumit 4laba de !asc 5, pe partea posterioar a fe"ei interne a tibiei. .a alc tuirea labei de !asc mai iau parte $i tendoanele distale ale semitendinosului $i croitorului. d0 Croitorul este cel mai superficial mu$c'i al re!iunii antero(interne a coapsei. emitendinosul se inser proximal pe tuberozitatea isc'ionului impreun cu lun!a por"iune a bicepsului femural $i distal, pe partea superioar a fe"ei interne a tibiei. e0 emimembranosul se inser proximal pe fa"a posterioar a tuberozit "ii isc'iatice $i distal pe cei doi condili tibiali. f0 !icepsul femural se inser proximal prin dou capete, care iau denumirea de lun!a por"iune $i scurta por"iune. -emitendinosul, semimembranosul $i bicepsul femural, plasa"i topo!rafic pe fa"a posterioar a coapsei, alc tuiesc !rupul muchilor ischiogambieri. %. 6intre muchii gambei, intervin ca mu$c'i accesorii in mi$c rile !enunc'iului cei doi gemeni ai tricepsului sural, popliteul $i plantarul subire. a0 Gemenul e"tern se inser proximal pe fa"a postero(extern a condilului femural extern, iar gemenul intern pe fa"a postero(intern a condilului femural intern. *ele dou fascicule musculare se unesc cu cel al solearului $i conver! c tre un tendon unic, care le continu direc"ia, tendonul lui #'ile. b0 #opliteul este scurt, plat, are o form triun!'iular $i este situat pe fa"a posterioar a articula"iei femurotibiale, inaintea !emenilor $i plantarului sub"ire. -e inser proximal pe condilul femural extern, se indreapt oblic in 2os $i in untru $i se inser pe fa"a posterioar a tibiei, deasupra liniei oblice a tibiei, $i pe buza superioar a acestei linii. )opliteul este flexor $i rotator intern al !ambei pe coaps . c0 #lantarul subire este un mu$c'i filiform, situat pe partea intern a tendonului lui #'ile pe care(l dubleaz . -e inser proximal pe condilul extern al femurului, impreun cu tendonul !emenului extern, se indreapt oblic in 2os $i intern $i, coborand pe lan! mar!ineanintern a tendonului lui #'ile, se inser distal fie pe acest tendon, fie pe fa"a posterioar a calcaneului. #imptomatologia clinica este dominata de prezenta durerii , pe care bolnavii olocalizeaza n re!iunea interna a !enunc'iului , n spatiul popliteu sau subrotulian , ea poate iradia la coapsa sau la !amba. #re toate caracteristicile durerii mecanice+ ( apare la spri2inul uniped, ( la urcatul scarilor, ( mai ales la cobortul scarilor, 6urerile survin si la primii pasi ce urmeaza unei perioade de imobilizare /dimineata sau dupa o sedere mai ndelun!ata pe scaun0, pentru a disparea o data cu 7ncalzirea5 articulatiei si a reaparea daca efortul se prelun!este. & data cu trecerea timpului , durerile apar la eforturi din ce n ce mai mici si limiteaza perimetrul de mers al bolnavului . #laturi de durere , bolnavul acuza o senzatie de instabilitate , de nesi!uranta cnd se spri2ina pe membrul cu !enunc'iul afectat . *oncomitent bolnavul acuza o 2ena dureroasa si !reutate de mobilizare a articulatiei dupa anumite pozitii prelun!ite , sub forma unor pseudobloca2e, ca si tumefactii bruste ale !enunc'iului dupa un efort , cu disparitia acestora prin repaus.

$%amenul clinic #rata n perioada de stare , una dintre articulatii sau amndoua marite n volum , n !onartroza primitiva. #ceasta tumefactie se poate datora+ ( 'ipertrofiei tesutului adipos periarticular , care proemina n 2urul rotulei. ( n!rosarii tesuturilor capsulo( sinoviale ( 'ipertrofiei epifizelor. 8a devine mai evidenta prin 'ipotrofia musculaturii coapsei. 8xamenul clinic va cauta sediul durerii provocate. 6urerea este cel mai frecvent localizata n concavitatea unei deviatii axiale si poate fi nprovacata prin mobilizarea !enunc'iului , mai ales daca, concomitent , se accentueaza deformarea. -e pot declansa senzatii dureroase prin presiune la nivelul platoului tibial intern saun n spatiul popliteu , unde inspectia si palparea pun uneori n evidenta prezenta unui c'ist sinovial. 6urerile la mers n articulatia !enunc'iului antreneaza , ca reactie de aparare , o limitare a spri2inului , att ca intensitate , ct ca si timp. )asul va fi mai scurt ca amplitudine si ca durata. 6aca durerea este mai accentuata , bolnavul va contracta cvadricepsul , imobiliznd !enunc'iul pentru a suprima miscarile care provoaca durere , si se va nclina lateral , pentru a transla extern axa centrului de !reutate , n timpul spri2inului pe piciorul bolnav. 9ersul este foarte dureros si dificil.

#e disting doua tipuri de gonartroza: ( primitiva , produsa de factorii circulatori locali si endocrini / !onartroza postmenopauza0. ( secundara, produsa n urma unui dezec'ilibru static ncarcatura suportata de !enunc'i conducnd la deformare. &auzele care conduc la aparitia !onartrozei pot fi+ a0 1ntra(articulare ( deteriorarea cartila!inoasa si a suprafetelor de spri2in prin+ ( sec'ele ale fracturilor de tibie , femur sau patela ( leziuni meniscale si meniscectomie ( leziuni li!amentare ( afectiuni de!enerative+( de!enerarea cartila2ului articular al patelei ( osteoartrita reumatismala sau infectioasa ( osteocondrita disecanta/ tip de osteocondrita n care cartila2ul articular mpreuna cu osul se desprind partial sau complet pentru a forma corpuri articulare flotante0. b0 8xtra(articulare ( prin deviatii axiale.6eviatia axului femuro(tibial n plan frontal / !enu varum sau !enu val!um0 sau sa!ital /!enu flexum0.6eviatia axului aparatului patelar /dezec'ilibre patelare0 sau prin tulburari statice si dinamice la nivelul articulatiilor supra sau subiacente /sold , picior0. c0 6e natura metabolica ( obezitatea este un factor foarte important.

8volutia decur!e lent pna la a!ravare dar trebuie evidentiat faptul ca semnele

clinice nu sunt ntotdeauna proportionale cu leziunile anatomice si radiolo!ice care sunt prezente. $'O()T*A GONARTROZ$* : 6in punct de vedere patolo!ic se distin! trei stadii+ #TA+*)( * ( este acela al !onartrozei localizata ntr(un sin!ur compartiment articular.8ste sediul artrozei femuro(patelare predominant interne, n !onartrozele primitive sau predominant externe, n cele secundare displaziilor si subluxatiilor rotuliene , al artrozei femuro(tibiale interne sau externe secundare unei deviatii n plan frontal. ( este stadiul dubutului clinic dureros si al pro!resiunii prin puseuri evolutive inflamatorii ntretaiate de perioade de acalmie.;enunc'iul este tumefiat si dureros n timpul puseului inflamator , reactioneaza dupa un efort mai important , dar n perioada de acalmie este normal. ( radio!rafic , modificarile artrozice sunt si ele limitate la compartimentul articular care sufera clinic.9odificarile structurii osoase sunt putin accentuate , osteofitoza limitata , spatiul articular unilateral n!ustat. #TA+*)( A( **,($A ( este acela al artrozei !eneralizate la ntrea!a articulatie.8xistenta modificarilor artrozice ntr(un sin!ur compartiment articular viciaza 2ocul articular normal si al celorlalte compartimente , care se de!radeaza n timp.

( simptomatolo!ia clinica este mai accentuata , durerile mai vii si mai persitente , survin la un interval de timp mai scurt si la eforturi mai mici si difuzeaza n ntre!a articulatie. ;enunc'iul ramne tumefiat permanent. ( deviatia axiala preexistenta se accentueaza sau, daca lipsea, ncepe sa se manifeste. ( amplitudinile maxime ale miscarilor sunt dureroase si uneori se sc'iteaza un !enu flexum.)osibilitatile functionale ale bolnavului sunt partial limitate. ( radio!rafic leziunile exprimate prin n!ustarea spatiului articular , osteofitoza , nere!ularitatea contururilor , sunt predominante ntr(un sin!ur compartiment articular , extinzndu(se apoi la ntrea!a articulatie .9odificarile de structura ale epifizelor sunt mai evidente si scleroza zonei de suprancarcare este marcata. #TA+*)( A( ***,($A ( al !onatrozei complicate, invalidante. ( durerile survin la cea mai mica miscare , limitnd considerabil posibilitatile functionale ale bolnavului. ( !enunc'iul este tumefiat si dazaxat si la dezaxare se supraadau!a apoi laxitatea li!amentara si instabilitate , cauzata de a!ravarea invaliditatii. ( !enu flexum este frecvent. ( radio!rafic extremitatile epifizare sunt deformate cu intense modificari de structura , pensare accentuata a interliniei , osteofitoza exuberanta.<ntrea!a articulatie este de!radata.

+iagnostic diferential, gonartroza : 6ia!nosticul diferential va deosebi !onartroza de celelate afectiuni ale !enunc'iului+ traumatice , infectioase , al!odistrofice care determina dureri la nivelul !enunc'iului si care sunt+ ( meniscoza = deteriorarea structurii meniscului. ( al!odistrofia reflexa traumatica ( osteonecroza aseptica spontana ( diferite tipuri de artrite ( poliartrita reumatoida ( osteocondromatoza( maladie a membranei sinoviale care , prin metaplazie cartila!inoasa , produce corpi straini intraarticulari pediculati

sau liberi. ( condromalacia rotulei = leziune cartila!inoasa ce se manifesta printrun sindrom rotulian dureros izolat tumori mali!ne sau beni!ne

Tratamentul gonartrozei Masajul 9asa2ul, cu te'nici sedative pe structurile periarticulare $i te'nici excitante(tonifiante pe mu$c'ii adiacen"i. )acientul este a$ezat in decubit dorsal, cu !enunc'iul in extensie. 1n cazul artrozei femuro(patelare, manevrele specifice ale masa2ului constau in frc"iuni puplpare perirotuliene bilaterale, in sens ascendent sau descendent 9asa2ul i$i ! se$te o cert valoare prin efectele sedative anal!etice in faza dureroas , cat $i prin efectul vasculotrop $i miorelaxant sau excitant, aspecte fiziopatolo!ice implicate in dinamica funtional a !enunc'iului. -e pot face 5(3> $edin"e de cate 2> de minute. Tratamentul balnear ?erapia cu factori naturali reprezint una dintre cele mai vec'i ramuri ale medicinii, care valorific o serie de metode tradi"ionale in sta"iuni balneoclimaterice. 1n toate " rile europene cu tradi"ii balneare au survenit o serie de evolu"ii conceptuale $i metodolo!ice, care

2ustific adresabilitatea mare a multor cate!orii de bolnavi c tre sta"iuni balneoclimaterice pentru cure care includ $i factori terapeutici naturali /ape minerale, n moluri $i !aze terapeutice, factori climaterici0. Electroterapia ?e'nicile de electroterapie pot fi deseori utile in ob"inerea unor efecte antial!ice sau pentru stimularea musculaturii cu risc de atrofie /cvadriceps0, in condi"ii in care @inetoterapia activ este restrans /leziuni articulare cu imobilizare sau cazuri de atrofie muscular dup imobiliz ri prelun!ite Termoterapia #plica"iile de termo( $i crioterapie sunt utilizate frecvent. 8ste preferabil c ldura umed , medie, in 'idro@inetoterapie, pentru efectele antial!ice, miorelaxante $i de facilitare a mi$c rilor in procesul de recuperare. -unt utile $i aplica"iile de c ldur local ( pun!i termice, parafin , n mol. 1n procesele de 'idartroz dureroase, efectele antial!ice( antiinflamatorii pot9fi ob"inute prin crioterapie. Tratament medicamentos Medicatia clasica$ *el mai des folosite in tratamentul !onartrozei sunt indometacinul, diclofenacul, ibuprofenul, naproxenul, @etoprofenul. Medicaia patogenic sau a$a numitele modificatoare de structur reprezint teoretic medica"ia ideal in !onartroz , sin!ura capabil s previn distruc"iile articulare $i s refac structura cartila2ului. #ceste medicamente ar trebui s stimuleze sinteza condrocitar a componentelor matricei extracelulare $i s diminueze de!radarea acestora. 6eocamdat sunt considerate doar suplimente nutritive. 1n prezent, exist mai multe preparate care aspir la statutul de medicamente modificatoare de structur in artroz + gluco%aminosulfatul, condroitinsulfatul, diacerin, piascledine$