China

Cuprins: I.Analiza potentialului turistic international al tarii 1.Prezentarea generala a tarii 1.1.Pozitionare geografica 1.2.Granite 1.3.Principalele orase 1.4.Principalele porturi 1.5.Principalele aeroporturi 2.Analiza mediului economic demografic si cultural 2.1 Generalit!"i economice 2.2 #$olu"ii economice 2.3 %istemul politic 2.4 %itua"ie demografic! din China 2.5 Cultura. 2.& Popula"ie 3.Identificarea principalelor atrac"ii turistice interna"ionale 3.1 'ate generale pri$ind resursele turistice din China 3.2 (urism pe teme 3.3 Prezentare sumar! a frumuse"ii naturale a Chinei 3.4 Atrac"ii naturale ale Chinei 3.5 Cunoscute ora)e turistice din China 3.& *ra)ele fermec!toare din China 3.+ Constructii cele,re -elemente de unicitate. 4 .*,iceiuri 4.1 'atini )i o,iceiuri populare legate de s!r,!tori 4.2 *,iceirui populare 4.3 *,iceirui culinare

I.Analiza potentialului turistic international al tarii

1.Prezentarea generala a tarii
1.1.Pozitionare geografica
China se afl! /n emisfera nordic! /n partea de est )i central! a Asiei pe malul $estic al *ceanului Pacific. 0a sud )i est este orientat! spre mare )i ocean iar la nord )i la $est spre interiorul "!rii. 'e la sud la nord are o lungime de 5511 2m. iar de la $est la est de 5211 2m.

1.2.Granite
0ungime grani"e terestre: 22.311 2ilometri. 4!ri $ecine: Coreea de 5ord la est 6usia la nord7est 8ongolia la nord 6usia )i

9azahstan la nord7$est 9:rg:zstan (a;i2istan Afganistan )i Pa2istan la $est India 5epal )i <hutan la sud7$est 8:anmar -<irmania. 0aos )i =ietnam la sud. Grani"e regionale: >ong 9ong )i 8acao la sud. 0inia de coast! a Chinei are o lungime total! de apro?imati$ 13.111 2m. 0itoralul chinez are deschidere la 8area Gal,ena <ohai -mare interioar!. 8area Chinei de #st 8area Chinei de %ud *ceanul Pacific de #st pe o suprafa"! de 4 + milioane 2m2 'e la nord la sud m!rile separ! China de urm!toarele "!ri: Coreea de %ud @aponia Ailipine 8alaiezia <runei )i Indonezia. 0ungimea total! a liniei de coast! este de circa 14.111 2m. Bn apele teritoriale ale Chinei se g!sesc peste 5.111 de insule cu o suprafa"! total! de 31.111 2m2. Cele mai mari insule sunt Insula (aiCan -3&111 2m2. )i Insula >ainan -34.111 2m2. %uprafa"!: China are o suprafa"! D &41 321 2m2 ocupEnd locul trei ca m!rime dup! 6usia )i Canada. 'intre pro$incii cea mai mare suprafa"! o are 6egiunea Autonom! Fin;iang Gigur! -1 &&4D milioane 2m2.

1.3 Principalele orase:

a. <ei;ingul. #ste capitala si al doilea oras ca marime din 6epu,ilca Populara Chineza. #l este nu numai un centru commercial modern ci adaposteste si cate$a dintre cele mai $echi constructii din China. 0ocalizat in 57# chinei la capatul 5ordic al triunghiularei Campii Chineze de 5. <ei;ingul este situat la apro?. 1&1 9m $est de golful Chihli de la 8area Gal,ena. *rasul cel mai mare din china dupa %hanghai a fost cu cate$a intreruperi capitala inca in 12+2 de cand

conducatorul mongol 9u,lai >an a intemeiat aici o fortareata. <ei;ingul este situat la con$ergenta sudica a mai multor trecatori montane care fac legatura intre campia Chineza de 5 cu 8untii campiile si podisurile din teritoriul chinez al frontierei nordice. Astfel <ei;ingul este cea mai importanta poarta intre China si regiunea $asta din interiorul Asiei Centrale. ,. %hanghai. Cu o popula"ie de peste 1& milioane de locuitori Shanghaiul este cel mai mare )i cel mai dez$oltat ora) a Chinei. %hanghaiul este foarte diferit de restul Chinei /n termeni economici 7 Produsul Intern <rut pe cap de locuitor al ora)ului este de apro?imati$ 1&.111 euro adic! aproape la fel de mare cEt cel a Portugaliei sau a %lo$eniei care este diferen"! mare cu celelate regiuni a Chinei. *ra)ul este modern relati$ curat )i ofer! foarte multe posi,ilit!"i pentru turism. c. >ong 9ong:este unul dintre cele mai mari centre economice i financiare din lume. >ong 9ong are o economie de pia! li,er! depinde foarte mult de comerul internaional i finane 7 $aloarea ,unurilor i ser$iciilor comerciale inclusi$ cota semnificati$! de e?porturi este de apro?imati$ patru ori PI<7ului. 6esurselor naturale ale >ong 9ong7ului sunt limitate i a produselor alimentare i materii prime tre,uie s! fie importate. #ste un important centru pentru comerul internaional i finane cu una dintre cele mai mari concentraii din regiunea Asia7Pacific fiind unul dintre Cei patru tigri asiaticii d. (ian;in #ste unul dintre cele patru municipii ale 6epu,licii Populare Chineze.Cu toate municipiile din China (ian;in7ul are statut de pro$incie fiind al doilea ni$el administrati$ duoa gu$ernul central.Asezar in 57# Campiei Chinei de 5 in locul in care se intersecteaza cinci ,rate ale raului >ai $arsandu7se in 8area <ohai. d. %hen:ang sau 8u2den -/n dialectul manciurian. este capitala pro$inciei 0iaoning situat! /n nord7estul Chinei. Are o populaie de + 2 milioane de locuitori i o suprafa! de 12 D24 2mH. #ste un important centru industrial i comercial. *raul mai era cunoscut i su, numele de %heng;ing Alte orase din China: Iuhan %hen:ang >ar,in (ai:uan @inan 'alian 0anzhou Aushun ChongJing 9oCloon. .

1.4 Principalele porturi din China

1. Shanghai: cu un total de cinci zone de lucru portul %hanghai este cel mai mare port din lume dep!ind portul %ingapore. Bntr7un singur an, portul a gestionat nu mai puin de 2D milioane (#G. Are o mare acti$itate economic! /n zona Kangtze 6i$er care a a;utat foarte mult la dez$oltarea economic! a regiunilor Lhe;iang @iangsu )i >enan. 2. ing!o"#houshan: este un fel de societate cooperati$! /ntrucEt realizeaz! /nc! din 211& o cola,orare prosper! /ntre porturile 5ing,o )i Lhoushan. Portul 5ing,o7Lhoushan este al doilea cel mai mare port marin din lume. A$End o acti$itate na$al% pe trei rEuri 7 Kangtze Kong )i Maintang 7 portul aduce un profit uria destinat dez$olt!rii sale 3. &ian'in (China): %ituat la *aihe +i$er portul (ian;in este conectat la peste 411 de porturi din aproape 211 de "!ri din /ntreaga lume. * cifr! care se a)teapt! s! creasc! /n urm!torii patru ani. 4. ,ingdao: Cu o deschidere spre -area Gal!en% )i situat /n Peninsula %handong portul Mingdao se /ntrece /n m!rime cu @aponia )i Coreea de %ud liderii mondiali /n afaceri de construc"ii na$ale. #ste un port natural )i are conecti$itate cu peste 451 de porturi din peste 131 de !ri.

1... Principalele aeroporturi din China

Aeroporturi: %hanghai 7 Pudong International Airport <ei;ing 7 Capital International Airport %hanghai 7 >ong Miao International Airport <ei;ing 5an:uan Airport. Aeroportul International <e;ing este aeroportul principal al capitalei chineze <ei;ing i totodat! cel mai mare aeroport din China. 5od principal pentru Air China. #ste al doilea aeroport din lume ca trafic de pasageri dupa Aeroportul Atlanta. Cu z!oruri directe din +o/0nia Aeroporturile din %hanghai Aeroportul din %henzhen Aeroporturile din Fi An Aeroportul din Chongging Aeroportul din GrumJi Aeroportul din >efei Aeroportul din 5anchang Aeroportul din Ienzhou Aeroportul din 0anzhou Aeroportul din >ohhot Aeroportul din 5ing,o Aeroportul din Kinchuan Aeroportul din 0iuzhou Aeroportul din 0in:i Aeroportul din 5antong Aeroportul din (un?i Aeroportul din Changzhi Aeroportul din 'aJing

Aeroportul din 0hasa Gonggar Aeroporturile din <ei;ing Aeroportul din Kulin Aeroportul din 'alian Aeroportul din @ia:uguan Aeroportul din >ami Aeroportul din Guilin Aeroportul din Chengdu Aeroportul din Guangzhou Aeroportul din Iuhan Aeroportul din 5an2ing N 5an;ing Aeroportul din Mingdao Aeroportul din %hen:ang Aeroportul din Fiamen Aeroportul din >angzhou Aeroportul din 9unming Aeroportul din Changsha Aeroportul din Lhengzhou Aeroportul din Gui:ang Aeroportul din >ar,in Aeroportul din >ai2ou Aeroportul din (ai:uan Aeroportul din @inan KaoJiang Aeroportul din %an:a Aeroportul din Auzhou Aeroportul din 5anning

Aeroportul din Kantai Aeroportul din 0i;iang Cit: Aeroportul din %hi;iazhuang Aeroportul din Fining Aeroportul din Iu?i Aeroportul din Lhuhai Aeroportul din %hantou Aeroportul din @inghong Aeroportul din %ong Pan Aeroportul din @in;iang Aeroportul din <aotou Aeroportul din 'ongsheng Aeroportul din Changzhou Aeroportul din KiCu Aeroportul din Iu:ishan Aeroportul din 'a:ong Aeroportul din >ailar Aeroportul din 0u?i Aeroportul din Kichang Aeroportul din Fuzhou Aeroportul din Ieihai Aeroportul din Kun Cheng Aeroportul din 9ashi Aeroportul din <eihai Aeroportul din 8ian Kang Aeroportul din Kan;i

Aeroportul din 'unhuang Aeroportul din >uang:an Aeroportul din Fiangfan Aeroportul din (engchong Aeroportul din Lhoushan Aeroportul din 0ian:ungang Aeroportul din 0uo:ang Aeroportul din Ganzhou Aeroportul din Chifeng Aeroportul din 9orla Aeroportul din 5an:ang Aeroportul Kangzhou (aizhou Aeroportul din Filinhot Aeroportul din 'ali Cit: Aeroportul din Fichang Aeroportul din 0uzhou Aeroportul din %imao Aeroportul din @i An Aeroportul din 'atong Aeroportul din @ingdezhen Aeroportul din A2su Aeroportul din >otan Aeroportul din Kining Aeroportul din Ki,in Aeroportul din Chang,aishan Aeroportul din @iamusi

din Aeroportu

Aeroportul din (ian;in Aeroportul din Changchun

Aeroportul din Lhan;iang Aeroportul din Diqing

2. Analiza /ediului econo/ic, de/ografic si cultural

2.1 Generalit%1i econo/ice
'e la proclamarea 6.P.Chineze /n 1D4D economia chinez! a cunoscut o dez$oltare rapid!. In special dup! aplicarea politicii de reform! )i deschidere /n 1D+3 economia chinez! a /nregistrat o dez$oltare sus"inut! a$End un ritm mediu anual de peste DO. In anul 2113P Produsul Intern <rut al Chinei s7a cifrat la 1.411 miliarde G%' situEndu7se pe locul & in lume dup! %GA @aponia Germania 8area <ritanie )i Aran"a. PI< pe cap de locuitor /n 2113 a dep!)it 1.111 de dolari G%'. %itua"ia de in$esti"iilor )i a consumului din China este sta,il!. In 2113 in$esti"iile /n fonduri fi?e din /ntreaga "ar! s7au ridicat la peste 5.511 miliarde de :uani. =olumul $Enz!rii cu am!nuntul a ,unurilor de consum a fost de circa 4.&11 miliarde :uani. =olumul importurilor )i al e?porturilor a dep!)it 351 de miliarde dolari americani China fiind pe locul 4 /n lume dup! %GA Germania )i @aponia. PEn! la finele anului 2113 rezer$ele $alutare ale Chinei au dep!)it 411 miliarde G%' situEnd "ara noastr! pe locul 2 /n lume dup! @aponia. In urma eforturilor depuse /n ultimii peste 21 de ani pentru reform! deschidere )i modernizare China a realizat /n linii mari trecerea de la economia planificat! la economia socialist! de pia"! care se perfec"ioneaz! tot mai mult. Concomitent se perfec"ioneaz! tot mai mult sistemul ;uridic )i legislati$. Gradul de deschidere al pie"ei chineze este din ce /n ce mai ridicat iar mediul in$esti"ional este tot mai fa$ora,il. 6estructurarea sistemului financiar progreseaz! constant. (oate acestea au garantat dez$oltarea continu! a economiei chineze. In noul secol autorit!"ile chineze au lansat conceptul de dez$oltare multilateral! )i coordonat! a omului )i a naturii a omului )i a societ!"ii a ora)elor )i a satelor a regiunilor estice )i a celor $estice a economiei )i a societ!"ii. In 2112 la Congresul 5a"ional al P.C.Chinez a fost formulat o,iecti$ul de construire multilateral! a unei societ!"i cu un ni$el de trai decent pEn! /n anul 2121.

2.2 2$olu1ii econo/ice

'up! /nceperea implement!rii politicii de reform! )i deschidere /n anul 1D+3 6. P. Chinez! a cunoscut o cre)tere economic! semnificati$! a;ungEnd /n prezent a doua putere economic! la ni$el glo,al. 8odelul de dez$oltare al Chinei a fost unul asem!n!tor cu al celorlalte "!ri asiatice promo$at /n anii Q&1 )i Q+1 de c!tre @aponia Coreea de %ud )i ceilal"i Rdragoni asiaticiS -(aiCan %ingapore )i >ong 9ong. respecti$ dez$oltarea economiei prin atragerea de in$esti"ii str!ine /n domeniul produc"iei pentru e?port. Bn acest scop China a realizat in$esti"ii importante la ni$el na"ional respecti$ a dez$oltat sectorul energetic sectorul infrastructurii rutiere maritime )i aeriene precum )i industria constructoare de ma)ini utila;e echipamente /n ,aza transferului de tehnologii din "!rile dez$oltate. PEn! /n anul 2111 e?portul chinez era realizat /n propor"ie de peste 51O de companiile str!ine localizate /n China. 'ez$oltarea economiei chineze a fost marcat! /n primul rEnd de un ritm de cre)tere ridicat care /n ultima decad! a fost de peste 11O anual. Criza financiar! )i economic! glo,al! declan)ata /n anul 2113 a a$ut influen"e negati$e )i asupra economiei chineze resim"ite cu prec!dere /n sectorul siderurgic industria auto industria materialelor de construc"ii )i /n sectorul imo,iliar. Pentru spri;inirea sectoarelor de acti$itate afectate gu$ernul chinez a decis /n anul 2111 alocarea unui fond de in$esti"ii de circa 45& miliarde G%' destinat /n primul rEnd dez$olt!rii infrastructurii na"ionale -c!i ferate autostr!zi canalul de aduc"iune apa din flu$iul Al,astru c!tre zona central! )i de nord a Chinei etc... Prin necesarul de o"el )i materiale de construc"ii proiectele de amploare au men"inut produc"ia /n sectoarele aflate /n declin. 7 + N 21 7 (otodat! a$End /n $edere c! marile companii chineze de stat s7au dez$oltat puternic /n ,aza transferului de tehnologii realizat )i au c!p!tat e?perien"! /n realizarea de proiecte de an$ergur! atEt /n China cEt )i /n str!in!tate gu$ernul chinez a promo$at politica de RGo Glo,alS respecti$ a /nceput s! /ncura;eze companiile chineze s! in$esteasc! /n str!in!tate. Bn acela)i timp din cauza incertitudinilor e?istente /n economia mondial! ancorat! /n primul rEnd la pro,lemele create de criza datoriilor Lonei #uro )i de redresarea lent! a economiei americane /nceputul anului 2112 a dat semne c! economia chinez! intr! /ntr7o nou! perioad! respecti$ de sc!dere a cre)terii economice fapt confirmat de rezultatele o,"inute la sfEr)itul anului 2112 cEnd cre)terea economic! a Chinei a /nregistrat cel mai mic ni$el din ultima decad! respecti$ de + 5O. 4inEnd cont de aceast! situa"ie )i de incertitudinile manifestate pe plan glo,al noua conducere a Chinei a decis transformarea modelului de dez$oltare economic! ,azat pe produc"ia destinat! /n cea mai mare parte e?portului /ntr7un model dual ,azat pe sus"inerea e?porturilor )i a consumului intern.

Pentru anul 2113 se preconizeaz! un ritm de cre)tere economic! similar cu cel din anul 2112 de cca. + 5O iar pentru perioada urm!toare se anticipeaz! o u)oar! sc!dere a ritmului de cre)tere economic! respecti$ o medie de cca. + 2O pEn! /n 2115 )i de & 1O din 211& pEn! /n 2121.

2.3 Siste/ul politic

6epu,lica Popular! Chinez! este o "ar! socialist! cu dictatur! popular7democratic! condus! de clasa muncitoare )i ,azat! pe alian"a dintre muncitori )i "!rani . %ocialismul reprezint! sistemul de ,az! al "!rii.Constitu"ia este legea fundamental! a Chinei. #a cuprinde principiile de ,az! ale sistemului social )i ale sistemului de stat ale structurilor )i sferelor de acti$itate ale institu"iilor gu$ernamentale precum )i drepturile )i o,liga"iile elementare ale cet!"enilor. Constitu"ia pre$ede care sunt drapelul na"ional imnul de stat )i capitala. #a dispune de cea mai mare putere ;uridic! fiind ,aza tuturor celorlalte legi )i regulamente. 5ici un act normati$ nu are $oie s! contra$in! pre$ederilor Constitu"iei. Programul comun al Conferin"ei Consultati$e Politice Populare din ChinaS program al Arontului Gnit 'emocratic Popular din "ara noastr! a fost adoptat la prima sesiune /n plen a Conferin"ei Consultati$e Politice Populare )i promulgat la 2D septem,rie 1D4D. Bnainte de promulgarea /n 1D54 a Constitu"iei acest program a ;ucat rolul de constitu"ie pro$izorie. 'up! crearea la 1 octom,rie 1D4D a 6epu,licii Populare Chineze au fost promulgate /n 1D54 1D+5 1D+3 )i respecti$ /n 1D32 4 $ariante ale constitu"iei. Actuala constitu"ie a fost apro,at! /n cea de7a 57a sesiune a celei de7a 57a legislaturi a Adun!rii 5a"ionale a 6eprezentan"ilor Poporului )i a intrat /n $igoare la 4 decem,rie 1D32. Aceasta a men"inut )i a dez$oltat principiile de ,az! cuprinse /n $arianta din 1D54 a sintetizat e?perien"a acumulat! /n procesul de dez$oltare a socialismului din "ara noastr! a asimilat e?perien"a altor "!ri fiind o lege fundamental! cu specific chinez )i adapta,il! cerin"elor construc"iei de modernizare socialist! din "ara noastr!. Bn constitu"ie sunt stipulate sistemul politic )i cel economic din "ara noastr! drepturile )i o,liga"iile cet!"enilor structurile aparatului administrati$ al statului )i atri,u"iile acestora o,iecti$ele de perspecti$! ale statului )i altele. Cele 4 principii reforma )i deschiderea sunt considerate drept orient!ri de ,az! pentru poporul chinez. %e su,liniaz! c! nici o organiza"ie sau persoan! nu are $oie s! /ncalce pre$ederile constitu"iei.Constitu"ia Chinei are 5 p!r"i: principii generale drepturile )i o,liga"iile cet!"enilor structurile aparatului de stat drapelul na"ional )i stema "!rii /n total sunt 133 de articole.

%istemul Adun!rilor 6eprezentan"ilor Poporului Adunarea 6eprezentan"ilor Poporului reprezint! forma politic! a statului chinez form! organizatoric! a dictaturii popular7democratice din "ara noastr!. %pre deose,ire de parlamentele din occident Adun!rile 6eprezentan"ilor Poporului reprezint! organele puterii supreme . Cet!"enii chinezi care /mplinesc 13 ani au dreptul de a alege )i de a fi ale)i. Componen"a adun!rilor la ni$elul comunal )i ;ude"ean se determin! prin alegeri cu $ot direct iar cele de la ni$elul ;ude"ean /n sus 7 prin alegeri cu $ot indirect. Adunarea 5a"ional! este alc!tuit! din reprezentan"ii ale)i de pro$inciile regiunile autonome municipiile cu su,ordonare central! )i de armat!. Adun!rile au un mandat de 5 ani )i anual se desf!)oar! o sesiune plenar!. 0a sesiunile anuale ale adun!rilor populare se prezint! raportul de acti$itate al gu$ernului )i alte rapoarte importante care sunt supuse e?amin!rii pentru adoptarea rezolu"iilor corespunz!toare. Bn perioadele dintre sesiuni comitetele permanente ale adun!rilor populare T organele permanente ale adun!rilor populare de la diferite ni$eluri T /ndeplinesc atri,u"iile ce le re$in. Aceste atri,u"ii includ interpretarea constitu"iei supra$egherea implement!rii acesteia ela,orarea )i re$izuirea actelor normati$e care nu au fost adoptate la adun!rile populare prezentarea raportului de acti$itate )i altele. Atri,u"iile elementare ale adun!rilor populare includ drepturile la legisla"ie supra$eghere hot!rEre desemnare )i demitere etc. Bntocmirea unor programe de dez$oltare economico7social! pentru anumite perioade constituie o important! m!sur! pentru stimularea dez$olt!rii societ!"ii chineze. Programele sunt $alidate dup! apro,area lor de c!tre Adunarea 5a"ional! a 6eprezentan"ilor Poporului. Constitu"ia Chinei pre$ede totodat! c! principalii conduc!tori ai "!rii precum pre)edintele statului pre)edintele Comitetului Permanent al Adun!rii 5a"ionale a 6eprezentan"ilor Poporului sunt ale)i /n cadrul congreselor Adun!rii 5a"ionale a 6eprezentan"ilor Poporului iar primul7ministru )i mini)trii sunt numi"i /n urma apro,!rii de c!tre aceasta. Aorul legislati$ suprem mai are dreptul s! propun! prin anumite proceduri proiectul de rezolu"ie pri$ind demiterea pre)edintelui Comitetului Permanent al Adun!rii 5a"ionale a 6eprezentan"ilor Poporului a pre)edintelui statului a primului ministru )i a altor demnitari. %istemul cooper!rii multipartide )i al consult!rilor politice %istemul cooper!rii multipartide )i al consult!rilor politice condus de Partidul Comunist Chinez este sistemul politic de ,az! al Chinei. Bn "ara noastr! Partidul Comunist

este partidul de gu$ern!mEnt dar mai e?ist! 3 partide democratice. Acestea din urm! e?istau /nainte de crearea 6epu,licii Populare Chineze. Pe plan politic ele spri;in! conducerea Partidului Comunist Chinez aceasta fiind op"iunea lor format! /n decursul luptei comune )i al cooper!rii /ndelungate cu Partidul Comunist. (oate partidele politice ac"ioneaz! /n conformitate cu pre$ederile Constitu"iei. 'in punct de $edere organizatoric partidele democratice din China sunt independente se ,ucur! de li,ertatea politic! pre$!zut! de Constitu"ie de independen"! organizatoric! )i egalitatea /n fa"a legii. Bn cooperare cu partidele democratice Partidul Comunist ac"ioneaz! pe ,aza principiului: RCoe?isten"! /ndelungat! supra$eghere reciproc! sinceritate )i /ncredere /mp!rt!)irea /n comun atEt a ,ucuriilor cEt )i a necazurilor.R Partidele democratice din China nu sunt de opozi"ie ci particip! la luarea deciziilor. #le sunt consultate pentru ela,orarea politicilor de importan"! ma;or! sta,ilirea candida"ilor la func"iile importante )i particip! la gestionarea pro,lemelor importante ale statului la ela,orarea )i implementarea politicilor )i a legilor. Bnainte de luarea deciziilor importante cu pri$ire la destinul "!rii )i la $ia"a poporului Partidul Comunist ascult! p!rerile )i propunerile partidelor democratice dar )i pe ale persoanelor care nu fac parte din nici un partid. #le ocup! o anumit! pondere /n componen"a Adun!rii 5a"ionale a adun!rilor populare de la diferite ni$eluri )i a comisiilor speciale fapt care le permite s! participe la $ia"a politic! a statului )i s! ;oace rol de supra$eghere. #le ocup! de asemenea o anumit! pondere /n componen"a Conferin"ei Consultati$e Politice Populare -for consultati$. . Bn autorit!"ile de la diferite ni$eluri e?ist! reprezentan"i ai partidelor democratice )i ai persoanelor care nu sunt mem,re ale nici unui partid. Principalele forme ale cooper!rii multipartide )i ale consult!rilor politice din "ara noastr! sunt urm!toarele: 1. Conferin"a Consultati$! Politic! Popular!. Aceasta este forul unde sunt consultate diferitele partide politice organiza"ii populare )i reprezentan"i ai diferitelor cercuri. 2. 8esele rotunde organizate de c!tre Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez )i comitetele de partid ale autorit!"ilor locale la care sunt in$ita"i reprezentan"i ai partidelor democratice )i ai persoanelor f!r! de partid. Bn cadrul meselor rotunde se prezint! pro,lemele de importan"! ma;or! ap!rute /n $ia"a politic! )i social! a "!rii politicile )i orient!rile politice

importante listele candida"ilor pentru conducerea statului )i a autorit!"ilor locale candida"ii forurilor legislati$ )i consultati$. Cu aceste ocazii sunt ascultate p!rerile )i propunerile lor /n leg!tur! cu pro,leme men"ionate. 3. 8em,rii partidelor democratice care fac parte din adun!rile populare de la diferite ni$eluri /ndeplinesc func"iile lor de deputa"i. 4. Gnii mem,ri ai partidelor democratice sunt desemna"i /n func"ii importante /n Consiliul de %tat ministere )i /n autorit!"ile gu$ernamentale de la ni$el ;ude"ean /n sus. 5. Gnii mem,ri ai partidelor democratice sunt numi"i /n func"ii de conducere /n procuraturi )i /n instan"ele ;udec!tore)ti.

2.4 Situa1ie de/ografic% din China

China este o "ara cu cea mai numeroas! popula"ie din lume. 0a sfEr)itul anului 2112 num!rul popula"iei din China era de un miliard 234 de milioane 531 de mii -cu e?cep"ia celei din 6egiunile Administrati$e %peciale >ong 9ong )i 8acao precum )i a celei din pro$incia (aiCan. reprezentEnd o cincime din totalul popula"ia total! a lumii. 'ensitatea popula"iei Chinei este mare -135 de locuitori pe 2ilometru p!trat.. Bn zonele de coast! din estul Chinei densitatea popula"iei este mai ridicat! -peste 411 de locuitori pe 2ilometru p!trat. decEt /n regiunile centrale )i de $est -peste 211 de persoane pe un 2ilometru p!trat )i respecti$ mai pu"in de 11 oameni pe 2ilomentru p!trat.. Bn prezent speran"a medie de $ia"! a chinezilor este de +1 41 de ani -/n cazul ,!r,a"ilor 7 de &D &3 ani iar /n cazul femeilor de +3 33 de ani. cu 5 ani mai mare decEt ni$elul mediu la ni$el mondial cu + ani mai mult decEt /n "!rile )i regiunile /n curs de dez$oltare /ns! cu 5 ani mai mic decEt ni$elul din "!rile dez$oltate. %porul natural din China a sc!zut /n 2112. 0a sfEr)itul acestui an num!rul popula"iei din partea continental! a Chinei era de un miliard 234 de milioane 531 de mii dintre care popula"ia ur,an! era 512 de milioane 121 de mii reprezintEnd 3D 1O din total iar cea rural! de +32 de milioane 411 de mii respecti$ &1 DO din total. 5um!rul total al ,!r,a"ilor din China era de &&1 milioane 151 de mii iar al femeilor 7 de &23 de milioane 331 de mii . Propor"ia copiilor de $Erst! /ntre 1714 ani /n popula"ia total! a fost de 22 4O a celor de $Erst! /ntre 157&4 de +1 3O iar a celor de $Erst! de cel pu"in &5 7 de + 3O. 5um!rul persoanelor /n $Erst! ,!trEnilor era de D3 de milioane ++1 de mii. Bn anul 2112 s7au n!scut 1& milioane 4+1 de mii de copii natalitatea a,solut! fiind de 12 3& la mia de locuitori iar mortalitatea a,solut!

de 3 milioane 211 de mii mortalitatea de & 41 la mie. Astfel sporul natural relati$ a fost de & 45 la mie. Planificarea fa/ilial% Gu$ernul chinez a considerat planificarea familiei drept o politic! fundamnetal! de stat adoptEnd metoda de /m,inare a /ndrum!rii de stat cu acordul li,er al cet!"enilor. Indrumarea de stat const! /n ela,orarea de c!tre autorit!"ile centrale )i locale a m!surilor politice a legilor )i a altor acte normati$e precum )i a planului de dez$oltare demografic! $iz/nd s! controleze cre)terea popula"iei s! ridice calitatea popula"iei )i s! perfec"ioneze structura demografic! prin acordarea familiilor de ser$icii de consultan"! )i /ndrumare /n ce pri$e)te s!n!tatea reproducerii e$itarea sarcinilor nedorite )i na)terea copiilor /n condi"ii optime. Acordul li,er al cet!"enilor const! /n planificarea /n cadrul cuplurilor de so"i cu capacitate de reproducere /n conformitate cu regulamentele )i actele normati$e ale statului cu $Ersta )i munca condi"iile de s!n!tate )i economice ale familiei )i alegerea metodelor anticoncep"ionale. Actuala politic! de planificare familial! din China cuprinde /n principal realizarea c!s!toriilor )i na)terilor mai tErziu mai pu"ine na)teri dar mai s!n!toase )i un singur copil la un cuplu de so"i. Bn regiunile rurale familiile confruntate cu greut!"i pot s! ai,! dup! un inter$al de cE"i$a ani al doilea copil. Bn regiunile populate de minorit!"i na"ionale politica este diferen"ialt! de la o minoritate la alta /n conformitate cu $oin"a proprie a minorit!"ii cu condi"iile concrete ale fiec!rei minorit!"i pri$ind popula"ia resursele naturale economia cultura datinile )i o,iceiurile. 'e regul! un cuplu de so"i pot a$ea al doilea copil. Bn unele regiuni este permis chiar al treilea copil. Pentru minorit!"ile ale c!rei popula"ie este prea mic! nu e?ist! limit! de na)teri.'e cEnd s7a aplicat aceast! politic! de planificare familiar! /n China concep"ia pri$ind c!s!toria )i na)terea /ntErziate un num!r mic de na)teri /n condi"ii superioare de s!n!tate a fost acceptat! de tot mai mul"i tineri de$enind treptat chiar o mod!. Politica de planificare familial! le7a sc!pat pe femeile chineze de s!rcinile grele de na)teri frec$ente )i de munc! grea /n familie. 5i$elul de s!n!tate al mamei )i al copilului s7a ridicat .

2.. Cultura
Cultura China este o regiune cultural! o ci$ilizaie antic! i /n funcie de

perspecti$! o entitate naional! sau multinaional! e?tins! pe o suprafa! mare /n Asia de #st.China are una dintre cele mai $echi ci$ilizaii din lume compus! din state i culturi

datEnd mai mult de ase milenii. #a are cel mai $echi sistem de lim,! scris! utilizat /n lume i este pri$it ca sursa a numeroase in$enii. Istoric cultura Chinei i7a e?tins sfera de influen ! peste Asia de #st prin religie tradiii precum i prin sisteme de scriere fiind adoptate de diferite culturi /n$ecinate cum ar fi @aponia Coreea i =ietnam. Primele do$ezi ale prezenei umane /n regiune au fost g!site /ntr7o peter! din Lhou2oudian i este unul din primele e?emple de >omo erectus .la 551 111 de ani /n urm!. 6epu,lica Popular! Chinez! a fost proclamat! la 1 octom,rie 1D4D dup! $ictoria militar! a Partidului Comunist Chinez asupra 9uomintang7ului. Cu toate acestea China /n sine este cea mai $eche ci$ilizaie e?istent! ast!zi are o istorie de peste 5111 de ani. Aceasta este acum o 6epu,lica %ocialist! reglementat! de un singur partid care are un control asupra celor dou!zeci i dou! de pro$incii cinci regiuni autonome patru municipalit!i i dou! regiuni administrati$e speciale ->ong 9ong i 8acau..China este una dintre cele cinci mem,ri permaneni de %ecuritate al *5G precum i mem,ru al *rganizatiei pentru Cooperare din %hanghai. Bn prezent U6egatul de 8o;locU este clasat pe locul al doilea ca mare economie prin calcul din PI< /n paritatea puterii de cump!rare i a treia de c!tre criteriul monetar. Bn mod oficial ar! comunist! 6epu,lica Popular! Chinez! a adoptat o economie socialist! de pia! /n cazul /n care li,eralismul economic i controlul politic autoritar inter$in /mpreun! /ntr7o formul! specific!.

2.3 Popula1ie
8ai mult de o cincime din totalul popula"iei P!mEntului tr!ie)te /n China. China a dat na)tere celei mai $echi ci$iliza"ii din lume )i are o istorie ce dateaz! din urma cu 3511 de ani. 5umele chinezesc RLhong GuoS care desemneaz! denumirea "!rii se traduce astfel: RLhongS 7 mi;loc RGuoS 7 "ara numindu7se astfel R4ara de mi;locS o referin"! la credin"a chinezeasc! /n care se spune ca "ar! era centrul geografic al P!mEntului )i singura ci$iliza"ie ade$!rat!. Bn secolul al FIF7lea China a de$enit o na"iune sla,! din punct de $edere economic )i politic dominat! de puteri str!ine. Prima m!surare a num!rului popula"iei dup! preluarea statului de c!tre comuni)ti a a$ut loc /n 1D53. 0a acea dat! popula"ia Chinei era de 532.&11.111 locuitori. 0a cea de7a doua m!surare care a a$ut loc /n 1D&4 s7a ar!tat o cre)tere pEn! la &D4.531.111V la cea de7a treia /n 1D32 m!sur!torile au ar!tat o popula"ie de 1.113.131.111 -f!r! >ong 9ong 8acau )i (aiCan. f!cEnd din China primul stat care a trecut pragul de un miliard de oameni. Bntre 1D53 )i 1DD+ rata mortalit!"ii a sc!zut de la 22 5 la apro?imati$ + la 1111 de locuitoriV rata natalit!"ii a sc!zut de asemenea de la 45 la 1111 de locuitori /n 1D53 la apro?imati$ 1& 4 /n 1DD+. Ca rezultat cre)terea num!rului de oameni s7a

mic)orat de la 22 5 la mie /n 1D53 la 1 D la mie /n 1DD+. Chiar )i /n aceste condi"ii China tot /nregistreaz! o cre)tere anual! a popula"iei de aproape 11 milioane de oameni. Conform ultimelor date statistice China are o popula"ie de 1 33D +24 352 locuitori reprezentEnd un sfert din popula"ia glo,ului. Principalele ora)e sunt: ChongJing 31 milioane locuitori %hanghai 13.111.111 <ei;ing 1+.111.111 )i Guangzhou 11.+51.111.

3. Identificarea principalelor atrac1ii turistice interna1ionale

3.1 4ate generale pri$ind resursele turistice din China
=astul teritoriu al Chinei ofer! numeroase peisa;e naturale deose,it de frumoase. Poporul chinez este creatorul unei splendide culturi. Bn China conlocuiesc multe etnii fiecare a$End propriile datini )i o,iceiuri. *,iectele de art! artizanal! )i delicatesele au o faim! mondial!. 'eci turismul chinez are resurse e?trem de ,ogate )i largi perspecti$e de dez$oltare. Bn procesul dez$olt!rii economice a Chinei )i l!rgirii deschiderii c!tre e?terior turismul a de$enit un important factor pentru dez$oltarea economiei /n ansam,lu din China. Bn prezent num!rul zonelor turistice din diferite regiuni ale Chinei este in continu! cre)tere concomitent cu cel al noilor o,iecti$e infrastructurale . Bn acela)i timp anual spore)te )i num!rul str!inilor $eni"i /n China ca turi)ti . 6esursele turistice chineze sunt ,ogate )i $ariate. Bntre depresiunea (urufan situat! la 155 de metri su, ni$elul m!rii )i primul pisc din lume Chomolungma cu o /n!ltime de 3343 13 metri deasupra ni$elului m!rii e?ist! o diferen"! de ni$el de D 113 metri diferen"! unic! /n lume. Chiar /n aceea)i zon! condi"iile climaterice pot fi foarte diferite. Bn special /n zona 0an"ului 8untos >engduanshan se pot /ntElni /ntr7o singur! zi peisa;ele naturale din toate cele 4 anotimpuri )i /ntr7o perioad! foarte scurt! st!rile meteorolgice pot fi total diferite. China este una din iz$oarele ci$iliza"iei mondiale. Istoria multimilenar! )i cultura e?traordinar! precum )i $estigiile ,ogate p!strate pEn! /n zilele noastre reprezint! resurse turistice e?trem de $aloroase. 5umai /n perioada de dup! proclamarea 6.P.Chineze /n 1D4D /n 2D din cele 34 de unit!"i administrati$e la ni$el pro$incial din "ar! s7au g!sit $estigii din epoca.

Printre numeroasele monumente istorice din China Armata de teracot! din mormEntul primului /mp!rat chinez Mingsihuan este considerat! drept a 37a minune a lumii. Bn fiecare an peste un milion de turi)ti $iziteaz! 8uzeul Armatei de (eracot!. Picturile murale din grotele 8ogao din 'unhuang sunt apreciate de /ntreaga lume ca un tezaur al artei uni$ersale. 8arele Lid Chinezesc este cu atEt mai mult un gigant o,iecti$ turistic pe care toat! lumea dore)te s!7l cunoasc! la fa"a locului. Istoria cultura datinile )i o,iceiurile diferite ale celor 5& de etnii din China au de asemenea o mare for"! de atrac"ie pentru turi)ti.

3.2 &uris/ pe te/e

BncepEnd din 1DD2 pentru a oferi turi)tilor str!ini mai multe informa"ii despre resursele turistice chineze <iroul de %tat pentru (urism din China a propus /n fiecare an o tem! turistic! )i a adoptat m!suri de /ncura;are a particip!rii la manifest!rile turistice $izitele pe traseele speciale )i e?cursiile cu specific propriu organizate pe aceast! tem!. Anul acesta tema turismului /n China este RBn mi;locul chinezilor simpliS. China are o ci$iliza"ie de 5 milenii. Poporul chinez este harnic cura;os )i prietenos )i are modul de $ia"! alimenta"ia )i folclorul proprii. =ia"a chinezilor simpli multicolor! )i cu specific propriu a de$enit o important! componen! a culturii chineze. =ia"a popula"iei chineze are specific oriental. AtEt /n casa alimenta"ia /m,r!c!mintea cEt )i /n distrac"ii s!r,!tori )i o,iceiuri poate fi g!sit! e?presia frumoasei fizionomii spirituale )i a eticii na"iunii chineze. %7a sta,ilit tema turistic! RBn mi;locul chinezilor simpliS tocmai cu scopul de a permite turi)tilor str!ini s! cunoasc! societatea )i realitatea din China s! se familiarizeze cu $ia"a specific! chinezilor simpli s! studieze cultura e?traordinar! creat! de poporul chinez. &e/e turistice propuse p0n% acu/ de Ad/inistra1ia de Stat pentru &uris/ din China 1DD2: Anul Prieteniei 1DD3: China )i peisa;ele sale naturale 1DD4: =estigii )i monumente culturale 1DD5: 'atini )i o,iceiuri

1DD&: #?cursii )i $acan"e 1DD+: Anul (urismului Chinez 1DDD: 8ediu ecologic DD 2111: 5oul secol /n China 2111: %port )i for"! 2111 2112: Arta popular! chinez! 2113: Bn regatul ,uc!t!riei chineze 2114: Bn mi;locul chinezilor simpli

3.3 Prezentare su/ar% a fru/use1ii naturale a Chinei

China este o "ar! foarte ,ogat! /n resurse turistice a$/nd mun"i falnici cursuri de ap! iz$oare )i cascade frumoase construc"ii impun!toare din antichitate faun! )i flor! de mare di$ersitate )i numeroase monumente culturale )i $estigii istorice. Pe R0ista Patrimoniului 8odialS al G5#%C* sunt incluse 2D de o,iecti$e din China dintre care 3 de o,iecti$e naturale 21 de o,iecti$e culturale )i un o,iecti$ natural7cultural. (oate acestea reflect! f!r! e?cep"ie razele /n"elepciunii )i h!rniciei poporului chinez. Pe lEng! acestea /n China mai e?ist! numeroase locuri cu peisa;e frumoase )i $echi tradi"ii culturale unde turi)tii pot cunoa)te frumuse"ea naturii )i ci$iliza"ia multimilenar! a Chinei. China are o suprafa"! imens! )i un mare num!r de na"ionalit!"i conlocuitoare iar ora)ele din diferite regiuni ale Chinei au fiecare /n parte particularit!"i proprii. Capitala <ei;ing din nord centrul economic %hanghai din est frumosul ora) 0asha cu accentuat specific ti,etan din $est ora)ul 9unming prim!$!ratic /n toate cele 4 anotimpuri din sud /mpreun! cu allte multe centru ur,ane frumoase )i prospere str!lucesc ca ni)te perle pe teritoriul Chinei cu o suprafa"! de D.&11.111 de 2ilometri p!tra"i. Bn China pEn! acum 13+ de ora)e au cE)tigat titlul de ora) turistic de renume pe plan na"ional dintre care amintim <ei;ing %hanghai (ian;in ChongJing %henzhen >angzhou 'alian 5an;ing Fiamen Guangzhou Chengdu %hen:ang Mingdao 5ing,o FiWan >ar,in @inan

Changchun )i 0hasa. (otodat! au mai fost alese cele mai cunoscute 11 ora)e istorice )i culturale din China printre care >ar,in @ilin Lhengzhou LhaoJing 0iuzhou )i Mingdao.

3.4

Atrac1ii naturale ale Chinei

Bn ,ogatul patrimoniu natural al Chinei pe lEng! cunoscutele zone pitore)ti precum =alea @iuzhaigou Lhang;ia;ie )i >uanglong incluse pe lista Patrimoniului 5atural 8ondial -mai multe informa"ii pri$ind patrimoniul mondial sunt cuprinse /n partea R5atura din China )i Patrimoniul 8ondialS de pe site7ul nostru. e?ist! numeroase zone frumoase cum sunt Guilin din sud7$estul "!rii 8un"ii Chang,ai din nord7estul "!rii 8un"ii celor 4 Aecioare din pro$inica Guizhou Fishang,anna din pro$incia Kunnan insula >ainan )i multe altele

Guilin *ra)ul Guilin se afl! /n 6egiunea Autonom! Guang?i7zhuang din sud7$estul Chinei.A$End o clim! ,lEnd! )i aerul umed nici iarna nu este geroas! )i nici $ara prea c!lduroas!. (emperatura medie anual! este de 1D grade iar plantele se men"in $erzi /n tot cursul anului. Guilin are un mediu natural )i ecologic optim. 'in cercet!rile geologice reiese c! acum 311 de milioane de ani aici era o mare. Bn urma e$olu"iei scoar"ei terestre rocile calcaroase s7au /n!l"at deasupra apei. %upus! ulterior ac"iunilor $Entului )i apei aceasta s7a transformat /ntr7o zon! continental! cu piscuri pe)teri )i rEuri su,terane misterioase )i fascinant de frumoase. 6Eul 0i;iang )i natura /nco;ur!toare alc!tuiesc la Guilin un am,ient natural de o rar! frumuse"e astfel /ncEt lumea spune elogios c! Rpeisa;ele de la Guilin sunt neasemuite /n lumeS. *ra)ul Guilin are o e?isten"! de 2.211 de ani. Bn Guilin func"ioneaz! 11D institu"ii de protec"ie a monumentelor istorice )i relic$elor culturale la ni$el de stat de regiune autonom! )i de ora). C!rturari din diferite perioade istorice au scris multe poezii )i au pictat numeroase ta,louri ,udiste pentru a prosl!$i frumuse"ea naturii din Guilin cele mai cunoscute fiind XP!durea de pietre comemorati$e GuihaiS )i RInscrip"ii pe stEnca 8u:a din mun"ii FishanS. 0a Guilin cele mai cunoscute atrac"ii naturale sunt Piscul <ilian Parcul Mi?ing Iz$orul (ermal 0ongsheng stEnca 0udie muntele Fiang,ieshan etc.

0a ora actual! /n Guilin sunt 23 de hoteluri care pot caza turi)ti str!ini 13 de agen"ii de turism )i peste 1.111 de ghizi cunosc!tori de lim,i str!ine. Peste 41 de curse directe de a$ion leag! Guilin de marile ora)e din "ar! )i str!in!tate.

-un1ii Chang!ai 8un"ii Chang,ai se afl! /n pro$incia @ilin din nord7estul Chinei la grani"a /ntre China )i 6.P.'.Coreea unde /)i afl! o,Er)ia flu$iile (umen Kalu )i %onghua. A$End p!duri nem!rginite )i o faun! ,ogat! mun"ii Chang,ai au fost inclu)i /n 1D31 de *.5.G. pe lista zonelor de protec"ie ,iosferic! interna"ional! )i clasifica"i /n "ar! ca o zon! peisagistic! de stat categoria AAAA. Chang,ai sunt cei mai cunoscu"i mun"i din nord7estul Chinei. #i reprezint! o zon! turistic! agreat! zona de o,Er)ie a na"ionalit!"ii manciuriene )i mun"ii sacri ai na"ionalit!"ii coreene. Chang,ai /n lim,a chinez! /nseamn! Ral,i tot timpulS. 8un"ii poart! acest nume deoarece principalele lor piscuri sunt acoperite de pietre ponce )i z!pad! al,!. Aiind $ulcani /n stare latent! din secolul al F=7lea )i pEn! /n prezent au fost consemnate 3 erup"ii. Principalele puncte turistice din mun"i sunt 0acul (ianchi p!durea Kuehua P!durea su,teran! P!duriea de pini 8eiren =alea cea 0ung! Gr!dina 8untele Bnalt Piscul principal Iz$orul (ermal )i (rec!toarea >eifeng. .

'e asemenea /n mun"ii Chang,ai se afl! multe specii de plante )i animale s!l,atice. Condi"iile de transport pentru e?cursii /n mun"ii Chiang,ai sunt foarte ,une. 'e la Kan;ie pute"i a;unge /n mun"i cu auto,uzul. Iar /ntre Kan;ie )i ora)ele mari ca <ei;ing %hanghai )i %hen:ang e?ist! curse aeriene directe. Bn mun"i )i la poalele acestora e?ist! hoteluri ,ine dotate )i cu pre"uri con$ena,ile de cazare.

3.. Cunoscute ora5e turistice din China

<ei;ing capiala )i centrul politic )i cultural al Chinei se afl! /n partea de nord a cEmpiei >ua,ei pe aceea)i paralel! cu 6oma )i 8adrid. Are clima cotinental! din zona temperat! iarna )i $ara relati$ lungi iar prim!$ara )i toamna relati$ scurte )i uscate. (emperatura medie anual! din <ei;ing este de 11 3 grade Celsius.

<ei;ingul are o e?isten"! de peste 3 111 de ani. Bnc! /n Perioada Prim!$erii )i (oamnei )i a %tatelor Com,atante -++1 /.e.n.7221 /.e.n.. <ei;ingul a de$enit capitala unui stat din China iar /n dinastiile Min )i >an )i /n Perioada celor 3 6egate a fost unul din cele mai importante ora)e din nordul Chinei. Bn dinastia @in <ei;ingul a de$enit pentru prima dat! capitala Chinei. Glterior a fost capitala "!rii )i /n dinastiile Kuan 8ing )i Ming. Bn total 34 de /mp!ra"i au condus China. 'up! proclamarea 6.P.Chineze )i /n special /n ultimii peste 21 de ani ai aplic!rii politicii de reform! )i deschidere spre e?terior /nf!"i)area ora)ului <ei;ing a cunoscut schim,!ri mereu /nnoitoare. Au ap!rut ca din p!mEnt fel )i fel de construc"ii moderne )i s7au e?tins necontenit schim,urile diplomatice. 0a ora actual! <ei;ingul intr! cu pa)i mari /n rEndul metropolelor interna"ionale. Bn urma com,in!rii perfecte a mo)tenirii istorice $echi cu aspect modern <ei;ingul a atras )i atrage turi)ti din toate col"urile lumii. Bn ultima perioad! <ei;ingul prime)e /n fiecare an cEte$a milioane de turi)ti str!ini )i cEte$a zeci de milioane de turi)ti chinezi. Istoria multimilenar! a l!sat mo)tenire capitalei Chinei un mare num!r de $estigii istorice )i ,ogate )i di$erse monumente culturale. 'ac! $! intereseaz! monumentele istorice )i culturale pute"i $izita 8arele Lid Palatul de Iarn! Palatul de =ar! Kihe:uan Parcul <eihai Parcul Fiangshan )i (emplul Cerului. 'ac! /ns! dori"i s! cunoa)te"i cultura milenar! a Chinei )i /ntEmpl!ri din $ia"a personalit!"ilor marcante pute"i $izita casele memoriale ale acestora pute"i asista la spectacole de oper! /n stil <ei;ing. Iar dac! $re"i s! afla"i mai multe despre situa"ia politic! economic! tehnico7)tiin"ific militar! )i din alte domenii din China a$e"i la dispozi"ie muzeele din <ei;ing /n num!r de peste o sut!. Bn su,ur,iile ora)ului peisa;ele frumoase $! a)teapt! cu ,ra"ele deschise. Bn <ei;ing o,iecti$ele turistice de gradul 4A sunt: (emplul Cerului 8ormintele 8ing Palatul de =ar! Kihe:uan %ala 8aritim! <ei;ing 8arele Lid7por"iunea <adaling Parcurile <eihai7@ingshan Parcul 5a"ionalit!"ilor din China %ala tehnico7)tiin"ific! din China Gr!dina Loologic! din <ei;ing )i Gr!dina <otanic! din <ei;ing.

6i7an

FiWan capitala pro$inciei %hanW?i situat /n nord7$estul Chinei este centrul politic economic )i al comunica"iilor din nord7$estul Chinei. 'intre cele )ase ora)e -FiWan 0uo:ang 5an;ing 9aifeng >angzhou )i <ei;ing. care au fost /n societatea feudal! capitale ale Chinei FiWan a /ndeplinit aceast! func"ie cel mai de$reme /n cele mai multe dinastii )i pentru cea mai lung! perioad!. Istoricii apreciaz! /n unanimitate c! /n istoria Chinei au a$ut capitala la FiWan nu mai pu"in de zece dinastii feudale 7 Lhou de =est Min >an de =est A$an7Lhao A$an7Min Post7Min Iei de =est Lhou de 5ord %ui )i (ang. 'e aceea influen"a produs! /n istoria Chinei de FiWan este departe de a putea fi comparat! de alte ora)e chineze. Aiind una din cele patru capitale antice cele mai importante din lume FiWan este o destina"ie turistic! de renume mondial. Armata de (eracot! cu peste &.111 osta)i )i cai de teracot! de la mormEntul primului /mp!rat chinez Minsihuang considerat! drept Ra 37a minune a lumeS )i cea mai important! descoperire arheologic! din secolul al FF7lea se afl! tocmai /n districtul 0intong al ora)ului FiWan. Alte zone turistice importante din FiWan sunt Pagoda 'a:an 0acul >uaJing )i 8untele>uashan. -Aigura: 8uzeul Armatei de (eracot! de la 8ormEntul Primului Bmp!rat Chinez Minsihuang.. 8hasa 0hasa capitala regiunii autonome (i,et cu o suprafa"! de 2D.152 2ilometri p!tra"i se situeaz! pe $ersantul nordic al 8un"ilor >imala:a. 0a 0hasa cerul este senin /n ma;oritatea timpului iar precipita"iile reduse. Iarna nu este geroas! iar $ara temeperatura nu este foarte ridicat!. Clima este semi7uscat! cu temperatra medie anual! de + 4 grade Celsius. =olumul anual al precipita"iilor care cad /n special /n lunile iulie august )i septem,rie este /n ;ur de 511 mlNmp iar durata anual! a perioadei /nsorite este de peste 3111 de ore. 'e aceea 0hasa este cunoscut )i drept Rora) al soareluiS. Aici aerul este curat lumina soarelui este ,un! ziua este cald! iar noaptea r!coroas!. 0hasa este o localitate turistic! foarte agreat!. Podi)ul Minghai7(i,et unde se afl! 0hasa este cunoscut drept Racoperi)tul lumiiS )i are o altitudine medie de peste 3.&11 de metri deasupra ni$elului m!rii. Presiunea sc!zut! densitatea aerului mic! ca )i con"inutul de o?igen cu 25731O mai sc!zut fa"! de ni$elul mediu din "ar! produc la oamenii a,ia sosi"i pe podi) reac"ii diferite precum dureri de cap )i respira"ie accelerat!. Bn prima zi dup! sosire ace)tia tre,uie s! se odihneasc! )i simptomele se

$or reduce sau $or disp!rea treptat. Aprilie7octom,rie este perioada optim! pentru turismul /n (i,et. 0hasa /nseamn! /n lim,a ti,etan! Ra)ezarea sfEnt! a nemuritorilorS. #ste un ora) cu o istorie $eche /nso"it! de un cadru cultural )i religios ,ogat. Principalele o,iecti$e turistice din 0hasa sunt (emplul 'a:hao %trada <a2uo )i Palatul Potala. -Aigura: Panorama Palatului Potala din 0hasa..

3.3 9ra5ele fer/ec%toare din China

Bn China sunt multe ora)e cu o $eche istorie . 'intre aceste or!)elele /ntemeiate cu sute de ani /n urm! )i ,ine conser$ate pEn! ast!zi au un farmec deose,it. #houzhuang Lhouzhuang se situeaz! /n pro$incia @iangsu la numai 33 2ilometri de %uzhou. Bntr7un articol semnat de cunoscutul pictor chinez Iu Guanzhong se spune c! muntele >uangshan cuprinde toat! frumuse"ea mun"ilor din China iar Lhouzhuang tot farmecul R4inutului apeiSdin "ar!. Presa str!in! apreciaz! Lhouzhuang ca primul or!)el din R4inutul apei din ChinaS. Bn /mpre;urimile Lhouzhuang7ului se afl! lacurile 'enghu <ai:anhu 'ianshanhu 5anhu )i peste 31 de cursuri de ap! mari )i mici. (oate casele din ora) sunt ridicate pe malul apei )i construite /n stil tradi"ional &1O din ele /n perioada dinastiilor 8ing )i Ming. Bn partea $eche a or!)elului cu o suprafa"! de numai 1 4 2ilometri p!tra"i e?ist! aproape 111 de case /n stil clasic )i peste &1 de por"i sculptate din c!r!mid!. Bn acela)i timp /n Lhouzhuang sunt 14 poduri $echi cu un specific aparte.A$End un am,ient lini)tit )i armonios Lhouzhuang este o a)ezare e?celent! pentru studiu.'e7a lungul timpului peste 21 de persoane din or!)el au cE)tigat prin e?amenul de stat titlurile de @inshi )i @uren. 5enum!ra"i oameni de litere au ad!ugat capitole frumoase /n analelele acestei mici a)ez!ri prin crea"iile lor literare )i artistice. %criitorul Lhang >an din dinastia @in de $est poe"ii 0iu Fi:u )i 0u Guimeng din dinastia (ang )i al"ii au tr!it /n diferite perioade la Lhouzhang. Principalele atrac"ii din localitate sunt: (emplul Muanfu 8!n!stirea daoist! Cheng?u %ala %henting Podul Auan pa$ilionul 8ilou. Aigura prezint! podul Auan.

BntrucEt Lhouzhuang se afl! /ntre %hanghai )i %uzhou turi)tii afla"i /n cele dou! ora)e mari pot a;unge diminea"! acolo cu auto,uzul sau trenul )i pot re$eni /napoi /n seara aceleia)i zile. 'e aceea /n or!)el nu e?ista multe hoteluri mari iar ma;oritatea celor mici sunt patronate de localnici. Acestea de)i nu sunt prea ,ine dotate au condi"ii igienice foarte ,une.

9ra5ul antic :enghuang (:eni;) Aenghuang se afl! /n districtul autonom (u;ia78iao din $estul pro$inciei >unan partea central! a Chinei. *ra)ul antic Aenghuang a fost /ntemeiat /n dinastia Ming /n perioada cEnd /mp!ratul 9ang?i era la cErma "!rii. #ste un ora) cu ade$!rat mic )i are doar o singur! strad! care se /ntinde de la est la $est.. Aenghuang este di$izat /n ora)ul $echi )i cel nou. Cel $echi se afl! pe malul apei la poalele muntelui 5anhua fiind str!,!tut de rEul (uo;iang cu apa mic! dar foarte curat! Acest) parte a ora)ului este /ncon;urat! de zidul ro)u din pietre ridicat pe malul rEului. Cetatea $eche construit! /n dinastia Ming a$ea pe $remuri o singur! ie)ire ce se afla /n partea de nord unde peste un rEu larg se afl! un pod de lemn lat de numai de cE"i$a zeci de centimetri. *r!)elul Aenghuang a de$enit cunoscut pro,a,il )i pentru c! aici se afl! casa p!rinteasc! a cunoscutul scriitor contemporan %hen ConCen. Casa lui %hen se afl! pe o uli"! pa$at! cu pl!ci de piatr! din ora)ul $echi )i seam!n! foarte mult cu curtea p!trat! cu 4 rEnduri de case din <ei;ing. #ste construit! din lemn )i c!r!mizi cu acoperi) din "igl! negricioas! ziduri $opsite al, )i ferestrele cu rame din lemn. Bn Aenghuang e?ist! opt atrac"ii turistice importante dintre care merit! a fi men"ionate:Colina 'ongling 8untele 5anhua (emplul montan )i 0acul 0ongtan. 'ac! $! intereseaz! s! $izita"i aceast! localitate pute"i lua a$ionul pEn! la @ishou pro$incia >unan )i de acolo cu auto,uzul pute"i a;unge /n or!)el.

3.< Constructii cele!re.

Aascinanta pentru occidentali prin traditii si credinte China ofera astazi celor care o $iziteaza o co/!inatie ciudata de /onu/ente i/presionante, religii contradictorii si orase in care $echile palate si pagoda se i/pletesc cu noile constructii cu o arhitectura /oderna, ce i/presioneaza prin /aretie si structuri deose!ite.

a. Ar/ata de teracota
Peste =.>>> de solda1i, 13> de care de lupt% cu peste 3>> de cai ? aceasta este Ar/ata de teracot% pe care @/p%ratul ,in Shi *uang a g0ndit?o pentru a?5i ap%ra ne/urirea. &i/p de dou% /ii de ani, ar/ata a z%cut ne5tiut% An ad0ncurile p%/0ntului, iar de la descoperirea ei str0nge /ii de $izitatori 5i sute de de/ersuri 5tiin1ifice. 2.111 de ani de $ia"! Bn epoca modern! $ia"a ineditei armate /ncepe /n prim!$ara lui 1D+4 cEnd un fermier chinez a descoperit situl arheologic al solda"ilor de teracot!. =estea s7a r!spEndit repede /n sat )i tot atEt de repede s7au n!scut )i primele temeri. <!trEnele satului au spus atunci c! s!p!turile l7au deran;at pe Leul P!mEntului a)a c! la l!sarea nop"ii au $enit /n locul cu pricina pentru a aduce ofrande zeului. Gn an mai tErziu arheologii anun"au c! au descoperit trei morminte ce ad!postesc nu mai pu"in de &.111 de solda"i din lut. 'e atunci num!rul solda"ilor s7a tot m!rit iar surprizele nu par s! se opreasc! aici. Cercet!rile speciali)tilor ar!t! c! de fapt po$estea ineditei armate /ncepe /n urm! cu dou! milenii /n perioada 221 7 21& /. >r. Armata a fost construit! din ordinul primului /mp!rat al dinastiei Min: Min %hi >uang iar impresionant e faptul c! nici unul dintre solda"i nu seam!n! cu un altul. 'e la uniforme la tr!s!turile )i e?presia fe"ei de la p!r la armur! fiecare soldat a fost puternic indi$idualizat. Punctul lor comunY (o"i au fost realiza"i /n m!rime natural! )i recreeaz! o armat! ade$!rat! de la solda"i la generali de la ca$alerie la fanfar!. (ehnica de realizare e uimitoare spun speciali)tii pentru c! ea /m,in! produc"ia /n serie atEt de o,i)nuit! /n zilele noastre )i arta me)te)ugarilor. Capetele ,ra"ele picioarele )i corpurile solda"ilor au fost create separat din lut arse )i a,ia apoi asam,late. %pre final au inter$enit me)teri pricepu"i /n crearea detaliilor -fe"e /m,r!c!minte etc.. pentru ca la sfEr)it fiecare statuie s! fie a)ezat! la locul ei /n func"ie de rangul soldatului )i de /ndatoririle acestuia. Pentru arta chinez! statuile reprezentEnd solda"i afla"i /n genunchi sunt considerate a fi cele mai de pre" a$End /n $edere fine"ea )i $arietatea detaliilor. Armele originale cu care a fost /nzestrat! armata au fost furate de ho"i. Bmp!ratul anticipase astfel de pro,leme )i a dat ordin s! fie construit un... sistem anti7efrac"ie. 8e)te)ugarii $remii au construit un dispoziti$ de arcuri )i s!ge"i cu ac"iune automat! )i care tre,uia s! r!neasc! orice intrus. %e pare c! eficacitatea sistemului nu a atins cotele dorite iar acest fapt poate fi /ncadrat la e?cep"ii. #ste cunoscut faptul c! Min %hi >uang acorda o mare aten"ie dot!rii armatei sale )i r!spl!tea in$en"iile militare cu pungi de aur.

Ztiin"a me)te)ugarilor antici a fost pus! la /ncercare )i atunci cEnd au c!utat formula prin care coloritul statuilor s! doinuie peste ani. %e pare c! to"i lupt!torii au fost decora"i /n culori str!lucitoare /ns! cele dou! milenii petrecute /n adEncul p!mEntului le7au )ters $opseaua. 'e o surpriz! pl!cut! au a$ut parte cercet!torii /n aprilie 1DDD c/nd au descoperit )ase solda"i pe ale c!ror corpuri se g!seau por"iuni mari de $opsea colorat!. !) -arele zid chinezesc 8arele Lid Chinezesc este o construcie strategic! de mii de 2ilometri lungime cu rol de ap!rare. Lidul a fost construit cu scopul de ap!rare a graniei imperiului chinez contra atacurilor popoarelor nomade din nordul Chinei. #ste o construcie gigantic! considerat! dup! $olum ca cea mai mare de pe glo, cu o lungime de 21.1D& 13 2m. Prima poriune a zidului a fost construit! pro,a,il /n a doua ;um!tate a secolului = /.e.n. /n timpul dez,in!rii Imperiului chinez -4+5 7 221 /.> . cu scop de ap!rare /mpotri$a nomazilor din nord. Bn anul 214 /.> /mp!ratul Min %hi >uangdi permite s! se construiasc! prima parte a zidului de la flu$iul Gal,en ca ap!rare fa! de poporul nomad Fiongnu -numii /n #uropa huni.. %pre deose,ire de zidul construit mai de$reme care se /ntinde i /n $!i zidul acesta era construit numai pe crestele munilor. 'in lips! de argil! s7a folosit la construcia zidului numai piatr! aezat! pe straturi. 'in acele timpuri zidul a fost mereu recl!dit atingEnd /n timpul dinastiei 8ing lungimea ma?im!. Bn anul 14D3 a /nceput /mp!ratul >ongzhi construcia zidului dinastiei 8ing care ser$ea ca ap!rare contra mongolilor i pentru o supra$eghere mai ,un! a drumurilor comerciale a poriunea central! a drumului m!t!sii pe crestele munilor /ncepEndu7se o construcie deose,it de costisitoare. 8ortarul folosit era produs din piatr! de calcar ars! amestecat cu amidonul din orez. 0a construcia interioar! a zidului se folosea un amestec de argil! nisip i piatr! cioplit!. Grosimea zidului este foarte diferit! astfel de e?emplu /n regiunea Pe2ing zidul are o grosime /ntre 4 i 3 m la coama zidului 3 iar la ,az! 11 m grosime. 0a inter$ale de cEte$a sute de metri s7au construit turnuri de 12 m /n!lime cu rolul de o,ser$are transmitere de semnale i depozit de arme. %e apreciaz! ca ar fi e?istat cca. 25.111 de asemenea turnuri integrate /n zid i 15.111 de turnuri pentru semnalizare care f!ceau leg!tura cu capitala situat! lEng! 9ashgar. Codul de semnale era simplu dac! se o,ser$a agresorul se f!cea foc /n turn. Construcie gigantic! a lumii antice 8arele zid Chinezesc m!soar! 11.111 de 2ilometri lungime fiind i ast!zi Xcel mai lung zid de pe (erraS. 5u se tie cu e?actitate care din formaiunile statale chineze a hot!rEt /ncon;urarea teritoriului s!u cu $aluri de p!mEnt i piatr!. Pentru a7i prote;a statul pe care /l unificase primul /mp!rat al Chinei Min -2217211 /.>r.. poruncete s! fie legate /ntre ele

fortificaii cl!dite de predecesorii s!i. Astfel $a /nainta atEt spre est cEt i spre $est pe o lungime total! de circa 5.111 2ilometri realizEnd cel mai lung zid ce $a de$eni ulterior cele,ru. Bn timpul urm!toarei dinastii >an -21&7221 i.>r.. zidul a fost din nou prelungit spre est i spre $est pEn! la o lungime de 11.111 2ilometri lungime. %uferind stric!ciuni mari de7a lungul unui mileniu 8areleLzid Chinezesc a fost ref!cut pe circa &.411 2ilometri /n timpul dinastiei 8ing -13&371&44. dinastie ce a fi?at i capitala statului la <ei;ing -forma /n care s7a p!strat pEn! ast!zi.. erpuind pe crestele munilor i ale dealurilor dar i prin $!ile adEnci zidul pre$!zut din loc /n loc cu forturi cu aspect paralelipipedic i turnuri /nalte de ap!rare are o /n!lime de 3 metri i o l!ime de & 5 metri. Pa$at cu piatr! era folosit ca osea strategic! dar i ca drum comercial.0!sat /n paragin! /ncepEnd cu secolul al FIF7lea 8arele Lid Chinezesc a ost luat su, protecie gu$ernamental! din 1D52 fiind declarat monument istoric al Chinei. Cu toate astea numai o mic! poriune din zid a fost rea,ilitat! i accesi,il! turitilor.

c) 9rasul interzis
Orasul Interzis din Beijing, China, mai este cunoscut si sub numele de Muzeul Gugong sau Orasul Interzis Violet. Acesta este cel mai bine pastrat si cel mai mare palat imparatesc din China. Palatul se gaseste in orasul Beijing, la nord de Piata iananmen din China, si a !ost resedinta Imparatilor Chinei incepand cu dinastia Ming "#$%&'#%(() si terminand cu dinastia *ing "#%(('#+##). Orasul Interzis din Beijing, China, a gazduit timp de secole ,( de imparati. Acest palat !ace parte din topul - al celor mai !aimoase palate din lume, alaturi de. Palatul Versailles, Palatul Buc/ingham, Casa Alba si Palatul 0remlin. Constructia comple1ului a inceput in anul #(2% de catre Imparatul 3ongle din dinastia Ming. Aceasta a durat in jur de #ani, !iind necesari apro1imati4 # milion de muncitori care sa lucreze la constructie. Materialele !olosite la constructie au !ost in principal lemn si blocuri de marmura. Podelele din salile principale au !ost pa4ate cu caramizi din aur.

In #%((, o re4olta condusa de 5i 6eching a pus stapanire pe Orasul Interzis din Beijing, China, si 5i 6eching a !ost proclamat imparat. Insa, curand dupa aceea, rebelii au !ost alungati de armata generalului 7u 8angui, iar in timpul luptei, anumite parti din comple1 au cazut prada !ocului. Cate4a luni mai tarziu a !ost proclamat noul Imparat 8hunzi, din dinastia *ing. Membrii noii dinastii au !acut cate4a schimbari in palat si a schimbat numele unor cladiri. In #&%2, Orasul Interzis din Beijing, China, a !ost din nou ocupat, de data asta de !ortele armatei engleze, in timpul Celui de'al 9oilea :azboi al Opiului. Orasul Interzis din Beijing, China, a !ost construit ca o copie a Palatului Violet in care traieste 9umnezeu, con!orm legendelor chinezesti. 9e aceea palatul era un loc sacru, !iind ast!el interzisa patrunderea inauntru a oamenilor de rand. Acest palat este cel mai mare din lume, intinzandu'se pe o supra!ata de ;( de hectare. Comple1ul este inconjurat de un sant adanc de % metri. Palatul are !orma unui dreptunghi, cu lungimea de +%# metri si latimea de ;-$ metri. 6idurile au latimea de &, %, metri la baza, si %,%% metri spre 4ar!, acestea !iind construite in scop de!ensi4. Comple1ul este alcatuit din +&2 de cladiri, care au in total apro1imati4 &;2; camere. In !iecare colt al dreptunghiului se a!la un turn cu acoperisuri comple1e, care reprezinta Pa4ilionul Printului eng si Pa4ilionul cocorului Galben. Aceste turnuri sunt detaliile care se 4ad cel mai bine din a!ara palatului. In #+&;, palatul a !ost pus pe lista Centrelor Patrimoniului Mondial al <=>8CO. oate elementele, de la !ormele arhitecturale pana la culorile !olosite, sunt menite sa simbolizeze principiile !iloso!ice si religioase ale Chinei. Orasul Interzis din Beijing, China, este un compendiu arhitectural al unor milenii de cultura chineza si este alaturi de Marele 6id Chinezesc, cel mai reprezentati4 simbol al Chinei.

d) Podul -arco Polo

Podul 8arco Polo este un pod de piatr! peste rEul Kongding terminat de construit /n anul 11D2 el fiind situat /n apropiere de Pe2in. #ste numit i Podul 8arco Polo deoarece 8arco Polo descrie podul /n ;urnalul s!u de c!l!torie. #ste cel mai $echi pod de piatr! dim lume el are o lungime de 235 m o l!ime de D 3 m ,alustrada fiind ornat! cu lei de piatr!. Podul a fost cl!dit /n timpul dnastiei @in -11D171213. connstrucia lui a /nceput /n anul

113D fiind terminat! /n 11D2. Pe atunci podul era numit R0ugou Fiao:ueS -0una de la 0ugou la cr!patul zilei. de pe pod se ofer! o panoram! frumoas! a oraului Pe2ing. In secolul F=II au fost arcadele podului distruse de o inundaie. Podul fiind reconstruit cu acelai num!r de arcuri -arcade. pe fundamentul $echi. In anul 1D&D $a fi m!rit! l!imea podului /n $ederea optimiz!rii circulaiei rutiere.

e) 8tatuia lui Buddha din 5eshan

%tatuia lui <uddha din 0eshan este cea mai mare scultur! /n stEnc! din lume a lui <uddha m!surEnd +1 de metri /n!l"ime )i 23 de metri l!"ime. Aceasta este unul dintre pricipalele atrac"ii turistite din China ce se afl! /n punctul /n care rEurile 8in;iang 'adu )i Ming:i se intElnesc. 0egenda spune ca un claugar pe nume >ai (ong $azand multimea de cora,ii ce se scufundau din cauza tur,ulentelor a promis sa construiasca o statuie a lui <uddha care sa ser$easca drept pa$aza. Planul $a da roade insa nu din moti$e supranaturale ci pentru ca o ,una parte din cantitatea enorma de roca indepartata a fost depusa in rau fapt care a dus la modificarea curentilor si calmarea apelor. 8onumentala lucrare a fost e?ecutata in perioada +137313 d. >r. in timpul dinastiei (ang si a fost una dintre cele mai minutioase de pana atunci. In primii 511 $a fi fost prote;ata din calea $antului si a ploilor de o structura de lemn distrusa in timpul raz,oaielor care $or urma. #ste pre$izi,ila impresia pe care a lasat7o oamenilor timp de generatii de $reme ce pana in zilele noastre circula zicala: R8untele este o statuie a lui <uddha <uddha este un munteS. %tatuia de la 0eshan are +1 m inaltime este ,ine proportionata si surprinde persona;ul intr7o ipostaza solemna. 'afo asa cum i se mai spune pri$este meditati$ in lungul raului cu mainile spri;inite pe genunchi.

?armecul sau rezida mai mult in 4aloarea artistica decat in dimensiunile sale. Pe cele doua laturi ale statuii sunt sculptate peste +2 de !iguri budiste ce re!lecta ni4elul cultural inalt atins in timpul dinastiei ang. 9incolo de capacitatea de a e1prima !rumosul, constructorii chinezi au gasit solutii 4iabile pentru protejarea statuii lui Buddha din 5eshan. Apa sosita prin ploi era drenata printr'un sistem de jgheaburi si canale, distribuite in di!erite zone ale corpului. Cu toate acestea, statuia a !ost aproape dinstrusa de eroziune, pana cand gu4ernul a initiat in anul #+%$ lucrarile de restaurare. Impreuna cu muntii >mei, statuia lui Buddha din 5eshan a !ost inscrisa in patrimoniul mondial <=>8CO din anul #++%.

4.9!iceiuri si datini
4.1 4atini 5i o!iceiuri populare legate de s%r!%tori
a) S%r!%toarea Pri/%$erii din China Ca )i Cr!ciunul la cre)tini pentru poporul chinez R%!r,!toarea Prim!$eriiS reprezint! cea mai important! s!r,!toare a anului. %e spune c! %!r,!toarea Prim!$erii are la chinezi o istorie de circa 4111 de ani. 'up! calendarul tradi"ional chinezesc se consider! un an perioada /n care luna face 12 rota"ii /n ;urul P!mEntului fiecare rota"ie a$End durata unei luni. Pentru poporul chinez anul reprezenta perioada care asigura recolte ,ogate la toate culturile de cereale. Pentru a /ntEmpina aceast! s!r,!toare se fac diferite preg!tiri. 0a sate preg!tirile de,uteaz! chiar la /nceputul lui decem,rie. 'e o,icei gospodinele fac cur!"enie general! )i spal! rufele pentru a /ndep!rta Rmurd!ria )i $echiturileS astfel /ncEt s! /ntEmpine 5oul an cu o nou! /nf!"i)are. Concomitent ,!r,a"ii se ocup! de cump!r!turi achizi"ionEnd produsele necesare pentru perioada Anului 5ou 7 ,om,oane pr!;ituri semin"e carne pe)te fructe ,!uturi "ig!ri etc.. Bn ora)e forma"iile artistice )i posturile de radio )i tele$iziune preg!tesc programe cultural7artistice ,ogate )i $ariate /n parcuri se organizeaz! iarmaroace speciale iar magazinele /)i fac stocuri masi$e de produse pentru a face fa"! cererii sporite din partea popula"iei /n aceast! perioad!.Bn ultima sear! a anului o,i)nuit oamenii se culc! dup! miezul nop"ii pentru a7)i lua r!mas ,un de la anul $echi )i a7l /ntEmpina pe cel nou. Bn trecut oamenii /ntEmpinau sosirea anului nou cu petarde )i artificii o,icei care sim,oliza alungarea $echiului )i mai ales a r!ului. 'in considerente de securitate )i poluare de cE"i$a ani /n ora)ele mari ale Chinei artificiile )i petardele au fost interzise.

Bn prima zi a anului nou oamenii se /m,rac! cu haine noi )i /ncep s!7)i $iziteze rudele )i prietenii. #i /)i adreseaz! reciproc ur!ri de $ia"! lung! s!n!tate prosperitate )i altele de acest fel. 'up! aceea oaspe"ii sunt in$ita"i s! ser$easc! dulciuri fructe )i ceai. Bn perioada s!r,!torii peste tot domin! atmosfera de ,un!7 dispozi"ie. Acti$it!"ile culturale artistice )i distracti$e /n locuri pu,lice sunt deose,it de ,ogate )i $ariate incluzEnd spectacole de oper! /n stil local proiec"ii de filme dansuri tradi"ionale scenete etc. Zi posturile de tele$iziune prezint! o selec"ie ,ogat! de programe artistice speciale pentru toate $Erstele. 0ipirea pe u)i )i pe por"i a unor perechi de $ersuri pentru Anul 5ou )i a ta,lourilor tradi"ionale cu acest prile; fac parte din o,iceiurile popula"iei atEt /n mediul rural cEt )i ur,an al Chinei. 'e o,icei /n a;unul s!r,!torii oamenii cump!r! de la magazine sau chiar de la $Enz!torii am,ulan"i astfel de perechi de $ersuri sau ta,louri )i le lipsesc la intrarea /n cas! sau pe pere"i pentru a crea o atmosfer! s!r,!toreasc! )i mai ales pentru a a$ea noroc /n anul care $ine. Perechea de $ersuri este cu rim! fiecare este alc!tuit din 5 sau + caractere. %unt scrise cu tu) negru pe hErtie ro)ie )i sim,olizeaz! dorin"ele sau speran"ele gazdei /n noul an. %!r,!toarea Prim!$erii se /ncheie la %!r,!toarea 0ampioanelor /n a 157a zi a primei luni din calendarul tradi"ional chinezesc de fapt /n prima zi cu 0un! plin! din noul an. *dat! cu cre)terea ni$elului de trai /n China modul de petrecere a %!r,!torii Prim!$erii a cunoscut unele schim,!ri. Bn ultimii ani a pleca cu familia sau prietenii /n e?cursii /n zone turistice sau chiar /n str!in!tate a de$enit un o,icei pentru mul"i chinezi. !) A <"a zi din a <"a lun% a calendarului tradi1ional chinezesc Liua de + iulie dup calendarul tradi"ional chinezesc este ziua /n care legendarii 5iulang )i Lhinu se /ntElnesc /n Calea 0actee. 'in acest moti$ aceast! zi este festi$al al fetelor )i tinerilor /ndr!gosti"i. Iat! Po$estea de dragoste /ntre cio,anul 5iulang )i "es!toarea Lhinu: 5iulang era un ,!iat s!rac dar $esel. A$ea acas! doar un ,ou ,!tr/n )i un plug. Lilnic el se ducea /mpreun! cu ,oul s! munceasc! la c/mp. 0a /ntoarcerea acas! tre,uia s! fac! mEncare )i s! spele rufele. =ia"a sa era plin! de monotonie s!r!cie )i singur!tate.

'ar /ntr7o zi ap!ru minunea[ 'up! terminarea muncii la cEmp 5iulang s7a /ntors acas!. CEnd intr! /n cas! r!mase uimit: era de;a f!cut! cur!"enie rufele erau sp!late iar pe mas! erau puse m/nc!ruri calde cu miros atr!g!tor. Cu ochii hol,a"i 5iulang se /ntre,!: XCe s7a /nt/mplatY *are a intrat /n casa mea o zei"!YS. Bn zilele urm!toare a $!zut aceea)i minute. Pierz/ndu7)i r!,darea 5iulang $ru s! cunoasc! ade$!rul. A doua zi dis7de diminea"! ie)i ca de o,icei din cas! dar nu s7a mai /ndreptat spre cEmp ci s7a ascuns unde$a nu departe de cas! pentru a pEndi ce se $a /nt/mpla. 0a un moment dat o fat! frumoas! a intrat /n casa lui )i a /nceput s! fac! tre,!luiasc!. =!zEnd acest lucru ,!iatul se gr!,i s! intre /n cas! /ntre,End7o pe fat!: R'e ce ai $enit acas! la mine s! m! a;u"i la tre,uriYU. Pu"in ;enat! fata /i r!spunse: R8! numesc Lhinu. =!d c! tr!ie)ti singur )i ai o $ia"! grea am $rut s! /"i dau o mEn! de a;utor.U <ucuros din cale afar! 5iulang /i spuse cu mare cura;: RAtunci m!rit!7te cu mine. =om munci )i $om m/nca /mpreun!.U Aata i7a promis c! se $a m!rita cu el )i cei doi se c!s!torir!. Liua ,!iatul pleca s! munceasc! la cEmp iar fata "esea p/nzeturi acas! )i f!cea tre,urile casnice. Cei doi au a$ut /mpreun! un ,!iat )i o feti"! ducEnd o $ia"! dulce ca mierea. Bntr7o zi $remea s7a schim,at ,rusc. 5ori negri acopereau cerul iar $Entul ,!tea cu putere. 'in cer au $enit acas! la 5iulang doi generali care i7au spus c! Lhinu este nepoata /mp!ratului ceresc. 'e cE"i$a ani ea plecase de acas! )i /mp!ratul o c!uta de ani de zile. Astfel cei doi generali au plecat luEnd7o cu for"a pe Lhinu cu ei.Cu cei doi copii /n ,ra"e 5iulang r!mase plin de durere /n suflet $!zEnd cum so"ia sa a fost dus! cu for"a /n Cer ;urEnd c! $a pleca pentru a7)i aduce so"ia /napoi acas!. 'ar cum s! a;ung! /n Cer un simplu muritorY (ocmai pe cEnd 5iulang se gEndea la o solu"ie prietenul s!u ,oul cel ,!tr/n deschise gura: R*moar!7m! pune7mi pielea pe um!rul t!u )i apoi te po"i sui la Palatul Ceresc pentru a7"i g!si ne$asta.U 5esuportEnd s! fac! a)a ce$a dar f!r! a a$ea o alt! solu"ie 5iulang f!cu cu lacrimi /n ochi ceea ce /i spusese ,oul.Cu pielea de ,ou pe um!r )i cu doi copii /n ,ra"e z,ur! spre Palatul Ceresc. 'ar /n lumea nemuritorilor nimeni nu lua /n seam! un asemenea om s!rac $enit de pe P!m/nt. Imp!ratul ceresc /i refuz! cererea de /nt/lnire cu Lhinu. 0a rug!min"ile repetate ale lui 5iulang )i ale celor doi copii /mp!ratul le permise o scurt! /ntElnire. Cople)it! de fericire )i durere Lhinu /)i $!zu ,!r,atul )i copiii. 'up! o scurt!

/nt/lnire /mp!ratul ordon! s! o /nchid! din nou pe "es!toarea. (are m/hnit 5iulang /mpreun! cu cei doi copii /ncepur! s! alerge dup! Lhinu. %e apropiau tot mai mult de ea. 'ar cEnd era gata gata s!7o a;ung! /mp!r!teasa mam! din Cer scoase un ac de p!r )i trase o linie /n $!zduh formEndu7se dintr7o dat! Calea 0actee. 'e atunci 5iulang )i Lhinu au fost desp!r"i"i odat! pentru totddeauna de acest rEu ceresc. 0a fiecare + iulie dup! calendarul tradi"ional chinezesc celor doi le este permis s! se /nt/lneasc!. Bn fiecare an la acea dat! $in mii de co"ofene ce formeaz! o punte peste Calea 0actee pentru ca cei doi /ndr!gosti"i s! se poat! /ntElni. c) S%r!%toarea ChongBang (4u!lu ou% ) Liua de D septem,rie dup! calendarul agricol chinezesc este o important! s!r,!toare tradi"ional! chinezeasc!. Bn aceast! zi familiile chineze cu mic cu mare admir! florile de crizantem! urc! pe munte )i m!nEnc! pl!cintele RChong:angS. Bn leg!tur! cu aceast! s!r,!toare e?ist! o po$este interesant!. %e spune c! /n secolul 3 /.e.n. o persoan! cu numele de Aei Changfang era /n stare s! controleze ploile )i $Enturile )i s! prind! dracii. AflEnd despre capacitatea acestuia un tEn!r pe nume de >uan @ing a $rut s!7l urmeze ca /n$!"!cel. Astfel Aei Changfang l7a primit ca discipol )i l7a /n$!"at /ndeletnicirile respecti$e. Bntr7o zi Aei i7a spus tEn!rului: RBn ziua de D septem,rie familia ta $a suferi o nenorocire. (re,uie s! fii preg!tit.S (En!rul a r!mas stupefiat )i l7a rugat pe dasc!l s!7i spun! prin ce metod! poate pre/ntimpina necazul. 8aestrul i7a spus c! /n ziua aceea tre,uie s! confec"ioneze mai mul"i saci de culoare ro)ie pe care s!7I umple cu anumite plante medicinale )i apoi s! se duc! /mpreun! cu familia pe o colin! )i s! ,ea $in de crizantem! . 5umai astfel $a sc!pa de nenorocire. (En!rul a f!cut /ntocmai ceea ce a spus maestrul. Bn ziua de D septem,rie el s7a dus cu toat! familia pe o colin! din apropiere unde )i7au petrecut lini)ti"i /ntreaga zi. %eara cEnd s7au /ntros acas! au $!zut c! ,oii oile )i puii din curte au murit pEn! la unul. 'ar ce e drept ei au sc!pat de o nenorocire )i mai mare. 'e atunci o,iceiul de a urca pe munte de a colege plante medicinale )i de a ,ea $in de crizantem! este preluat )i mo)tenit chiar pEn! /n zilele noastre. * alt! datin! a acestei s!r,!tori o constituie mEncarea de pl!cinte RChong:angS. Bn lim,a chinez! Rpl!cint! are aceea)i pronun"ie cu R/naltS care /nseamn! dez$oltare )i prosperitate. *amenii prepar! pl!cinte din orez glutinos mei )i curmale )i /nfig /n aceste preparate

stegule"e /n cinci culori. Bn antichitate %!r,!toarea R'u,lu 5ou! a$ea )i semnifica"ia de longe$itate. Pronun"ia cu$intelor D septem,rie are )i sensul de eternitate. Prin urmare aceast! zi a fost declarat! drept R%!r,!toarea oamenilor /n $Erst!S e?primEndu7se astfel dragostea )i respectul fa"! de oameni /n etate. d) S%r!%toarea 4uanCu Pe 5 mai dup! calendarul tradi"ional chinezesc cade %!r,!toarea 'uanCu. 'e mii de ani aceast! s!r,!toare este marcat! prin ser$irea de Longzi )i organizarea de /ntreceri cu ,!rci7 dragon. Bn leg!tur! cu aceast! s!r,!toare /n rEndul popula"iei miao circul! dou! legende frumoase: Prima spune c! 6egele7dragon 7 cel programeaz! ploile /n numele st!pEnitorului Cerului 7 a gre)it /ntr7o zi. %t!pEnitorul Cerului s7a sup!rat foc )i i7a ordonat %t!pEnului (unetelor s!7l tr!sneasc! s!7l fac! ,uc!"i )i s!7l arunce /n ap!. Apoi a urmat o mare secet!. 8em,rii etniei miao au f!cut o ,arc! /n form! de dragon cu care au $Eslit pe apele rEului Ming;iang. Astfel regele7dragon lo$it de %t!pEnul (unetelor a /n$iat )i a /nceput din nou s! ai,! gri;! de ploi. 'e aici pro$ine o,iceiul de a organiza o /ntrecere /ntre ,!rci /n form! de dragon pentru a ploua. * alt! legend! spune c! odat! un om pescuia /mpreun! cu fiul lui. Copilul a fost luat de 6egele7'ragon )i transformat /ntr7o pern!. %up!rat ,!r,atul a dat foc Palatului 'ragonului )i l7a t!iat pe rege /n mai multe ,uc!"i. <uc!"ile de dragon pluteau pe ap! )i au fost mEncate de s!teni. 'up! aceea Cerul s7a /ntunecat D zile )i D nop"i. Bntr7o zi o femeie a $enit la malul apei /mpreun! cu copilul ei pentru a sp!la rufe. Plictisit copilul a luat /n mEn! un ,!" )i a /nceput s! ,at! /n ap! sco"End /n acela)i timp un sunet asem!n!tor lo$irii ,!"ului /n ap! T Xdong dong dongU. 5u dup! mult timp cerul s7a luminat. 'e aici pro$ine o,iceiul ,!tutului to,elor /n timpul /ntrecerii cu ,!rci7dragon. <arca /n form! de dragon este f!cut! din lemn de ,rad )i are trei componente: ,arca7mam! )i dou! ,!rci laterale. <arca7mam! are & spa"ii /n care se pun darurile primite de la rude )i prieteni porci oi )i gE)te )i mEncare pentru echipa;. Bn timpul /ntrecerii concuren"ii stau /n cele dou! ,!rci laterale. %pre deose,ire de na"ionalitatea han mem,rii etniei miao $Eslesc stEnd /n picioare.

Bn fiecare ,arc! sunt 31741 de concuren"i. Cel mai important este to,o)arul care impune ritmul cu ,!t!i de to,!. 'e o,icei acesta este cel mai respectat om din sat. 8ai tre,uie un cErmaci )i o persoan! care s! /mping! ,arca cu o pr!;in!. (ot echipa;ul este ,ine hr!nit /n timpul s!r,!torii. Bnainte de /nceperea concursului pe malul apei are loc o ceremonie. %e pune o mas! legat! la cele patru picioare cu crengi de copac o um,rel! pEnz! ro)ie ,ancnote pentru mor"i )i un mare ,uchet cu iar,! $erde. Pe mas! se pune orez )i un coco) ;umulit drept ofrande aduse tuturor zeilor. e) S%r!%toarea 8a/pioanelor Aceast! s!r,!toare cade pe 15 ianuarie dup! calendarul tradi"ional chinezesc. Cu aceasta se /ncheie /ntreaga perioad! prile;uit! de %!r,!toarea Prim!$erii. *amenii se adun! /mpreun! cu familiile lor /n parcuri )i alte locuri pu,lice pentru a admira frumoasele lampioane e?puse de indi$izi sau de autorit!"ile locale. Copiii /)i $or aduce propriile lampioane la e?pozi"ie. 'e o,icei se organizeaz! un concurs pentru desemnarea celui mai frumos lampion. %!r,!toarea este totodat! un fel de S=alentine 'a:S a Chinei /n care tinerii petrec /mpreun! cu iu,itele lor la o sear! frumoas! )i romantic!. Cu ocazia %!r,!torii 0ampioanelor /n fiecare gospod!rie se m!nEnc! g!lu)ti din orez glutinos cu diferite umpluturi. *amenii din nord )i din sud le prepar! /n mod diferit. Bn nord locuitorii fac g!lu)tile prin rostogolire. 8iezul este f!cut din susan alune sau past! din soia amestecate cu zah!r. Apoi miezul este amestecat cu ap! )i f!in! de orez cleios pEn! de$ine destul de mare. Comparati$ oamenii din sud prefer! s! prepare g!lu)tile singuri. 8ai /ntEi ei amestec! f!ina de orez lipicios cu ap!. Apoi prepar! umplutura din castane alune susan past! din curmale sau din soia. G!lu)tile preparate de locuitorii din 5ing,o /n estul "!rii )i din Chengdu /n sud7$estul "!rii sunt foarte cunoscute )i apreciate. G!lu)tile cleioase din orez fierte sunt moi )i dulci. *amenii ser$esc astfel de g!lu)ti caree sim

4.2 9!iceirui populare

a. Solsti1iul de iarn% Astronomii chinezi antici au /mp!r"it /ntregul an /n 24 de termene solare /n func"ie de schim,!rile climatice. #?ist un termen la cEte dou! s!pt!mEni iar solsti"iul de iarn! este la al 227lea termen solar. Acesta cade de o,icei /ntre 21 )i 23 decem,rie. Chinezii din antichitate au descoperit c! /n solsti"iul de iarn! este cea mai scurt! zi /ntr7un an dup! care soarele /ncepe s! se /ntoarc! c!tre 5ord. Anul 5ou Chinezesc dup! calendarul lunar $a sosi la numai o lun! )i ;um!tate dup! solsti"iul de iarn!. 'ou! sunt moti$ele pro,a,ile pentru care chinezii organizau s!r,!tori /n aceast! zi. Gnul este c! dup! un an de munc! grea "!ranii /)i iau o pauz! /n urma unei recolte ,ogate iar cel!lalt tre,uie s! fi fost legat de teoria pri$ind Kin )i Kang. Bn filozofia chinez! Kin sim,olizeaz! calit!"ile feminine )i negati$e ale uni$ersului pe cEnd Kang T pe cele masculine )i poziti$e este dialectical )i dinamic /n sens unic. CEnd $reun lucru a a;uns la o e?trem! se $a /ntoarce c!tre cea opus!. Bn ziua solsti"iului de iarn! Kin este /n punctul culminant cu cea mai lung! noapte. 'e acum /ncolo $a las! locul Kang7ului 7 luminii )i c!ldurii. 0ocuitorii chinezi consider! aceast! zi drept timpul pentru ,ucuriei )i distrac"iei. Pentru oamenii de rEnd solsti"iul de iarn! /nseamn! o recolt! /ndestul!toare. #i poart! cele mai frumoase haine /)i $iziteaz! prietenii )i ser,eaz! pEn! tErziu aceast! lung! noapte. 8Encarea ;oac! un rol important /n aceste festi$it!"i dar o,iceiurile $ariaz! de la o zon! la alta. Bn regiunea nordic! rece oamenii consum! carne de oaie )i de cEine care pot aduce c!ldur! corpului omenesc )i alunga frigul. (!i"eii sunt populari /n zonele insulare /n $reme ce (ang:uan -un fel de g!lu)c! cu umpluturi f!cut! din orez cleios )i ser$it! /n sup!. este preferat! /n regiunile sudice. !) S%r!%toarea ,ing/ing %!r,!toarea Mingming este una din manifest!rile tradi"ionale foarte $echi ale poporului chinez. Aceasta reprezint! una din cele 24 de perioade climatice dup! calendarul agricol chinezesc )i se situaz! /n prima decad! a lunii aprilie dup! calendarul gregorian. 'e o,icei /n aceast! perioad! chinezii se duc la mormintele rudelor lor pentru aTi omagia pe cei afla"i pe lumea cealalt! sau merg la iar,! $erde. Bn unele regiuni %!r,!toarea Mingming este denumit! X %!r,!toarea mor"ilorS. * poezie din timpul dinastiei %ong - D&17 12+D. descrie tocmai o,iceiul specific %!r,!torii Mingming: Pe $ersan"ii sudic )i nordic sunt

multe morminte. Bn perioada %!r,!torii Mingming $in oamenii s! cure"e mormintele de frunze uscate )i ,uruieni. %e ard figurine din hErtie /n forma $echilor monede iar lacrimile umezesc florile de azalee. %!r,!toarea Mingming s7a instituit /n $remea dinastiei >an - 21& /.e.n. T221 e.n.. a;ungEnd /n apogeu /n timpul dinastiilor 8ing )i Ming - 13&371D11.. *,iceiul de a cur!"a mormintele /n perioada %!r,!torii Mingming s7a perpetuat pEn! /n zielele noastre de$enind una din datinile populare ale chinezilor. Astfel /n aceast! perioad! pute"i $edea familii /ntregi care se duc la mormintele rudelor lor )i le /ngri;esc cur!"! ,ruienile aduc ofrande de mEncare )i fructe. Bn zilele nostre cinstirea memoriei celor disp!ru"i este practicat! nu numai de familii dar )i de organiza"ii o,)te)ti care organizeaz! /n perioada %!r,!torii Mingming $izite la cimitirele eroilor martiri ,inele poporului. 'at fiind c! %!r,!toarea Mingming cade prim!$ara s7a instituit )i tradi"ia de a se face e?cursii sau plim,!ri la iar,! $erde. #?ist! de asemenea o,iceiul ca /n perioada acestei s!r,!tori s! se planteze ar,ori )i s! se /n!l"e zmee.. c) #eul Duc%t%riei Pe data de 23 decem,rie dup! calendarul agricol chinezesc e?ist! o,iceiul de a se /nchina Leului ,uc!t!riei . Acest! practic! dateaz! de peste dou! mii de ani /n "aranoastr!. Potri$it legendei Leul ,uc!t!riei este mesager al Bmp!ratului ceresc . Leul respecti$ face $izite de inspec"ie la fiecare familie )i apoi raporteaz! /mp!ratului de sus. Astfel se e?plic! de ce oamenii manifest! respect )i totodat! o oarecare fric! fa"! de Leul ,uc!t!riei )i cum s7a format o,iceiul de a aduce ofrande acestui zeu pentru ca el s! nu7i $or,easc! de r!u /n fa"a /mp!ratului celui mare. Bn leg!tur! cu originea acestei practici e?ist! o legend!. %e spune c! era un ,og!ta) pe nume Lhang %heng. A$ea o so"ie frumoas! )i ,un! la suflet cu nume de 'ing Fiang. Bn primii ani ai c!sniciei cei doi tineri se iu,eau. Apoi Lhang %heng a plecat de acas! pentru nego". %7a /ndr!gostit de o femeie frumoas! pe nume >ai (ang. A luat7o de ne$ast! alungEnd7o pe 'ing Fiang. 'e atunci Lhang %heng )i >ai (ang au /nceput s! duc! o $ia"! de huzur )i /n mai pu"in de 2 ani a$erea lui Lhang unde depun ,uchete de flori pentru a onora amintirea celor c!zu"i pentru

%heng s7a risipit. =!zEnd c! Lhang a de$enit s!rac femeia l7a p!r!sit )i s7a m!ritat cu un alt ,!r,at. Lhang a a;uns cer)etor )i /ntr7o zi friguroas! cu z!pad! mare a le)inat /n fa"a unei case ar!toase. =!zEndu7l st!pEna casei a poruncit ser$itoarei s! Tl pofteasc! pe cer)etor /n ,uc!t!rie )i s!7i dea ce$a de mEncare. 8are a fost surpriza pentru Lhang %heng s! constate c! st!pEna casei este tocmai fosta sa so"ie. 'e ru)ine el n7a $rut s! dea ochi cu ea )i neg!sind nici un loc unde s! se s ascund! /n ,uc!t!rie ,!r,atul s7a ,!gat /n $atr!. Lhang a murit ars de foc iar 'ing Fiang s7a stins )i ea de triste"e. AflEnd despre aceast! tragedie /mp!ratul ceresc a hot!rEt c! Lhang %heng )i7a recunoscut gre)eala )i l7a desemnat drept Leu al ,uc!t!riei 'ing Fiang fiind )i ea $enerat! de atunci de c!tre popor ca Lei"a ,uc!t!riei. d) 9!iceiuri de c%s%torie la chinezi 'atorit! teritoriului s!u $ast )i istoriei milenare China reune)te o,iceiuri $ariate legate de c!s!torie /n regiuni diferite cu toate c! /n linii generale ele sunt asem!n!toare. Bn antichitate era foarte important s! fie respectate )i urmate principiile fundamentale ale Celor 3 %crisori )i & Ceremoniale. Cele trei scrisori includ R%crisoarea de logodn!S R%crisoarea pentru cadouS )i R%crisoarea de nunt!S. Prima este documentul protocolar de consim"!mEnt unul de nelipsit pentru o c!s!torie. Apoi este necesar! o scrisoare pri$itoare la cadouri. Aceasta $a fi trimis! la familia fetei alese. Bn scrisoare sunt scrise cantitatea )i denumirile cadourilor la nunt! dup! ce p!r"ile accept! maria;ul. Bn fine scrisoarea de nunt! se refer! la documentul ce $a fi preg!tit )i prezentat familiei miresei /n ziua nun"ii pentru a confirma )i a acceptarea oficial! a miresei de c!tre familia mirelui. Cele )ase ceremoniale includ: Cererea /n c!s!torie: 'ac! p!rin"ii unui ,!iat nec!s!torit aleg o fat! pe care o doresc drept nor! ei $or c!uta o pe"itoare. Cererea /n c!s!torie este f!cut! de regul! de c!tre pe"itoare care $a prezenta oficial cererea clien"ilor sale c!tre p!rin"ii fetei alese. Potri$irea datei de na)tere: 'ac! p!rin"ii posi,ilei mirese nu se opun maria;ului pe"itoarea $a cere certificatul de na)tere a fetei pentru a cunoa)te ora la care s7a n!scut aceasta pentru a fi siguri de compati,ilitatea /ntre mire )i mireas!. 'ac! datele )i orele de na)tere ale cuplului nu sunt /n contradic"ie din punct de $edere astrologic se trece la etapa

urm!toare. 'ac! e?ist! $reo nepotri$ire ce indic! c! maria;ul $a aduce dezastre /n familia ,!iatului sau a fetei se renun"! la aceast! c!s!torie. Prezentarea cadourilor de logodn!: 'ac! datele de na)tere corespund familia mirelui $a anga;a atunci pe"itoare pentru a prezenta familiei miresei cadouri de logodn! ata)End scrisoarea de logodn!. Prezentarea cadourilor de nunt!: 'up! ce scrisoarea de logodn! )i cadourile de logodn! au fost acceptate familia mirelui $a trimite oficial ulterior cadouri de nunt! la familia miresei. 'e o,icei cadourile includ ceai semin"e de lotus fasole ro)ii fasole $erzi curmale ro)ii nuc)ori portocale rodie crin pr!;itur! de nunt! nuci de cocos ,!uturi alcoolice panglici ro)ii cutii pentru ,ani )i multe altele. Alegerea datei de c!s!torie: Gn astrolog sau o carte de astrologie $or fi consultate /n alegerea unei date norocoase pentru a se organiza ceremonia de nunt!. 5unt!: Bn ziua aleas! mirele pleac! /mpreun! cu o echip! de /nso"itori )i muzicieni la familia miresei pe tot drumul interpretEnd muzic! $esel!. Bn contrast cu o,iceiurile din *ccident unde predomin! al,ul culoarea dominant! la costumele tradi"ionale chineze)ti de nunt! este ro)u. Chinezii inten"ioneaz! s! apeleze la aceast! culoare pentru a ad!uga $eselie /n atmosfer!. ,olizeaz! re/ntregirea familiei.

4.3 9!iceirui culinare

a) 9!iceiul chinezilor de a !ea ceai 'up! cum se )tie ceaiul /mpreun! cu cafeaua )i cacaoa sunt ,!uturile cel mai mult consumate /n lume. Pe lEng! potolirea setei a ,ea ceai reprezint! )i un mi;loc de comunicare /ntre colegi rude sau prieteni. Ceaiul poate fi clasificat /n ceai ro)u -cunoscut /n #uropa drept ceai negru. cu iasomie $erde )i medicinal. Chinezii /l consum! cel mai mult pe cel $erde. Conform medicinii tradi"ionale chineze ceaiul are func"ii de lini)tire )i calmare de limpezire a ochiilor de /nl!turare a c!ldurii a focului )i a su,stan"elor to?ice din corpul omenesc de topire a flegmei de /nt!rire a func"iilor pl!mEnilor )i ale stomacului. Ceaiul

poate a;uta )i la reducerea colesterolului )i a tensiunii aretriale )i la digestie. Bn esen"! ceaiul are func"ia de /nt!rire a s!n!t!"ii )i de pre$enire )i com,atere a maladiilor. #lementele principale con"inute /n ceai sunt cafein! aminoacizi elemente minerale ca sulf potasiu calciu. #l este )i o surs! ,ogat! de $itamine < )i C uman!. Ceaiul ,!utur! ecologic! s!n!toas! este acceptat de tot mai mul"i oameni. %e poate ,ea ceai /n tot timpul anului dar prim!$ara )i $ara este indicat s! se ,ea ceai $erde iar toamna )i iarna este preferat cel ro)u sau ceaiul cu iasomie. Ceaiul nu se ,ea pe stomacul gol. #ste indicat s! se ser$easc! dup! mas! sau /ntre mese. Pentru cei care sufer! de insomnie e mai ,ine s! nu ,ea ceai /nainte de culcare. 8area ma;oritate a chinezilor consum! ceai $erde sau de iasomie. China este patria ceaiului a$End o istorie de 475 mii de ani de culti$are a acestei plante. 4ara noastr! este mare produc!tor )i e?portator de ceai. In 2113 suprafa"a plantat! cu ar,u)ti de ceai s7a e?tins la 1.211.111 de hectare )i care a produs peste +11.111 de tone de ceai realizEnd $enituri de 34 de miliarde de :uani circa 4 miliarde de dolari americani. Ce)tile ceainicele paharele frumoase din por"elan sau ceramic! tehnica )i m!iestria special! de op!rire )i fiertura de ceai de diferite culori /ntruchipeaz! /ntr7o m!sur! cultura tradi"ional! din China . Bn ora)ele chineze se pot g!si peste tot magazine de ceai )i ceain!rii. 6enumitele sunt acelea din ora)ele >angzhou Chengdu Guangzhou Chaozhou. 8ul"i oameni atEt $Erstnici cEt )i tineri au o,iceiul de a se duce /mpreun! cu prietenii la ceain!rie ceea ce le face o pl!cere deose,it!. !) De1i5oarele pentru /0ncare Chinezii in cea mai mare parte a "!rii folosesc pentru mincat lingur! si o pereche de ,e"i)oare. Acestea din urm! pot fi din ,am,us -cele mai des folosite. din lemn ori plastic dar si din croazoneu argint sau chiar filde).Bn sec"iune trans$ersal! /n partea de sus p!trat sau rotund )i in partea de ;os rotunde ce$a mai ascu"ite la $irf pentru a se apuca mai u)or mEncarea.#ste greu de spus cu precizie cEnd au /nceput chinezii s! se a;ute de ele pentru prima dat!. Pro,a,il pentru a lua -la /nceput cu doua crengu"e. $reo ,ucat! de carne fript! dup! ce au /nceput sa foloseasc! focul la g!tit. <e"i)oarele pentru mEncat sunt men"ionate care sunt strEns legate de s!n!tatea

pentru intiia oar! /n U0i;iU -Cartea 6iturilor. o lucrare de acum 2.111 de ani.Corect perechea de ,e"i)oare se "ine /n c!u)ul palmei /ntre degetul mare )i cel ar!tator. Gnul dintre ele se spri;in! pe prima /ncheietur! a degetului inelar )i tre,uie s! stea relati$ nemi)cat. Cel!lalt este mo,il )i se tine cu ar!tatorul )i degetul mi;lociu.Bncep!torii gre)esc de o,icei necoordonEndu7)i ,ine mi)c!rile degetelor sau l!sEnd prea moale ,e"i)orul din c!u)ul palmei cel care ar tre,ui s! stea oarecum nemi)cat. Impresia este atunci pentru ,ietul /ncep!tor ca ,e"i)oarele o iau razna fiecare /n alt! directie[\ Cu r!,dare )i e?ercitiu /ns! le $e"i U/n$ingeU dumnea$oastra pe ele[Aor"a cu care degetele strEng ,e"i)oarele depinde de felul ,uc!"ii de mEncare pe care $rem s! o apuc!m. 'in re"etele ,uc!t!riei chineze)ti se /ntElnesc mereu Ucarnea legumele etc. se taie in cu,ule"e fE)ii sau felii su,"iriU. #?plica"ia este simpl!: /n afar! de faptul c! se p!trunde mai ,ine preparat! /n acest fel mEncarea nu mai necesit! sa fie t!iat! la mas!. Pe de alta parte /ndeminarea cu care se apuc! -a"i $!zut poate prin filme[. T cu $itez! )i de?teritate 7 ,ucatele mici ori alunecoase -cum ar fi ,oa,ele de fasole alunele ori felii de ou! conser$ate. 7 aceasta indeminare deci apare dup! un oarecare e?erci"iu )i o ,un! coordonare a degetelor.=izitatorii str!ini /n China sunt cel mai adesea impresiona"i de ingeniozitatea cu care mEinile chinezilor au realizat ,roderii fine sculpturi migaloase si atEtea altele[ *are nu este posi,il ca aceasta /ndeminare s! pro$in! -m!car par"ial[. si din folosirea T zi de zi T a ,e"i)oarelorY 7 se intrea,! nu f!r! temei cercet!torii. c) Preparate speciale cu ocazia unor s%r!%tori: g%lu5ti de orez, zongzi 5i pl%cinta 8unii %!r,!toarea Prim!$erii %!r,!toarea ,!rcilor7dragon )i %!r,!toarea 0unii sunt cele trei mari s!r,!tori din China. *amenii mEnEnc! diferite preparate specifice pentru aceste s!r,!tori. Acestea sunt g!lu)tii cleioase de orez zongzi )i pl!cinta lunii. %!r,!toarea Prim!$erii este cea mai important! s!r,!toare din China. *amenii prepar! cu acest prile; diferite feluri de mEncare. G!lu)tile din orez glutinos care sunt ser$ite /n a 157a zi din prima lun! din calendarul tradi"ional %!r,!toarea 0ampioanelor constituie ultimul num!r din program %!r,!torii Prim!$erii. 0a %!r,!toarea 0ampioanelor /n fiecare gospod!rie se mEnEnc! g!lu)ti din orez cleios -glutinos.. *amenii din nordul )i din sudul "!rii prepar! /n mod diferit. Bn nord locuitorii fac g!lu)ti prin rostogolire. 8iezul este f!cut din susan alune sau past! din soia amestecate cu zah!r. Apoi miezul este muiat cu ap! )i dat prin /n f!in! de orez

lipicios pEn! de$ine suficient de mare. Bn zilele noastre ma;oritatea oamenilor nu prea au timp s! le prepare /n cas! )i de aceea cump!r! de o,icei g!lu)ti de;a preparate. Comparati$ oamenii din sud $or prefera s! le fac! singuri. 8ai /ntEi ei amestec! f!in! de orez cleios -glutinos. cu ap!. Apoim fac miezul cu castane alune susan past! de curmale sau soia. Bn sud g!lu)tile preparate de locuitorii din 5ing,o /n estul "!rii )i din Chengdu /n sud7$estul "!rii sunt foarte apreciate. G!lu)tile cleioase din orez fierte sunt moi iar gustul este dulce. *amenii ser$esc astfel de g!lu)ti ca sim,ol al re/ntregirii familiei. Longzi tot din orez glutinos este o mEncare ser$it! la %!r,!toarea <!rcilor7'ragon pe 5 mai dup! calendarul agricol chinezesc. Acesta este /mpachetat /n foi de ,am,us sau de trestie. *amenii /n diferite regiuni folosesc diferite materiale /n prepararea acestuia. Bn estul Chinei ca %uzhou @ia?ing )i 5ing,o umpluturile sunt past! de soia castane past! de curmale sau carne proasp!t!. Bn nordul Chinei umpluturile sunt curmale sau fructe conser$ate. Ca o mEncare de s!r,!toare zongzi are o istorie /ndelungat!. Bn folclor circul! legenda c! oamenii preparau aceast! mEncare pentru a7l comemora pe poetul Mu Kuan. %e spune c! /n secolul al 37lea /.>r. poetul s7a sinucis din cauz! c! statul lui a fost in$adat. 0umea /l comemora prin aruncarea de orez cleios /n rEuri orezul fiind pus /n tu,uri de ,am,us. 8ai tErziu lumea a /nceput s! /mpacheteze zongzi /n frunze de trestie pachetele fiind legate cu a"!.%!r,!toarea 0unii cade /n a 157a zi din a 37a lun! a calendarului tradi"ional chinezesc. *amenii prepar! pl!cinta lunii pentru /ntregirea familiei. Pl!cinta este rotund! asem!n!toare cu o 0un! plin! a$End o umplutur!. Pe suprafa"a pl!cintei sunt realizate desene. Bn timpul %!r,!torii 0unii oamenii preg!tesc unele pl!cinte )i fructe. Pl!cintele lunii sunt diferite /n regiuni diferite. Cele f!cute /n <ei;ing %uzhou Chaozhou )i unele zone din sudul ora)ul Guangzhou sunt cele mai cunoscute. Gmpluturile pot fi f!cute din zah!r past! de curmale soia )unc! fructe sau crem!. Pl!cintele fac parte din darurile care se ofer! prietenilor )i rudelor cu ocazia %!r,!torii 0unii.

Cele mai importante hoteluri din China

0a ora actual! /n China sunt /n total 3331 de hoteluri clasificate cu stele - f!r! cele din (aiCan >ong 9ong )i 8acao..#le sunt r!spEndite /n 31 de pro$incii municipii de su,ordonare central! )i regiuni

autonome. Printre ele 1+5 sunt de 5 stele &35 de 4 stele 2 34& de 3 stele 4 414 de dou! stele )i 311 de o stea. 5um!rul total al camerelor de care acestea dispun este de aproape D11 111.

<ei;ing
*otel <ei;ing >otel
China Great >otel GreatCall >otel >otelul 9unlun >otelul Changfugong Grand >otel <ei;ing >otelul %hangri7la >otelul Iangfu

u/%rul de telefon 3&7117&513++&& 3&7117&51522&& 3&7117&5D155&& 3&7117&5113333 3&7117&5125555 3&7117&513++33 3&7117&3512211 3&7117&51233DD

Adres%

%tr.'ong Changan;ie nr.33 <uler$ard @ianguomenneida;ie nr.1 oseaua 'ongshanhuan,eilu nr.11 %tr.Fin:uannanlu <uler$ard @ianguomenneida;ie nr.2& %tr.'ong Changan;ie nr.35 %tr.Lizhu:uanlu 6aionul >aidian %tr.@in:uhutong 6aionul 'ongcheng

%hanghai
*otel
>otelul @in;iang >otelul >ilton Pudong %hangri7la >otel >otelul Potman 6itz7Carlton

u/%rul de telefon 3&7217&4151133 3&7217&2431111 3&7217&3323333 3&7217&2+D3333

Adres%
%tr.Changle nr.1&1 %hanghai %tr.>uashan nr.251 %hanghai %tr.Aucheng nr.33 'istrictul 5ouPudong %hanghai <ule$ardul 5an;ing Filu rn.13+&%hanghai

(ian;in
*otel
%tarCood >otel

u/%r de telefon 3&72273343333

Adres%
<ule$ardul @inshan districtul >eJu (ian;in

Guangzhou
*otel
Ihite %Can >otel Guangzhou Garden >otel of Guangzhou Great China >otel

u/%r de telefon 3&72173133&D&3 3&721733333D3D 3&72173&&&3333

Adres%
%tr.%hamian 5an;ie nr.1 Guangzhou %tr.>uanshidonglu nr.3&3 Guangzhou %tr.0iuhua 'istrictul Ku?iu Guangzhou

*otel
Aurama

u/%r de telefon 3&7411732&31333

Adres%
%tr.Lhongguo 'alian 6enminlu nr.&1

Fi7am
*otel
>:att >otel %tarCood >otel

u/%r de telefon 3&72D7+231234 3&72D742&1333

Adres%
<ule$ardul 'ongda;ie nr.153Fi7an %tr..Aenggaolu nr.12 Fi7an

Ghid pentru $iza turistic% An China

Ca s! face"i o c!l!torie turistic! /n China este foarte important s! )ti"i cum s! o,"ine"i $iza. Pentru prietenii str!ini care doresc s! fac! o deplasare turistic! /n China este o,ligatoriu s! o,"in! $iza turistic! de la am,asada sau consulatul chinez din "ara sau regiunea /n care se afl!. Pentru grupul format din peste D persoane se poate cere $iz! turistic! de grup. %tr!inii care pleac! /n zonele economice speciale %henzhen )i Fiamen pot cere R$iza turistic! pentru zone economice specialeS de la organele emi"!toare de $ize la sus7men"ionatele puncte de grani"!. Pentru turismul /n pro$incia >ainan cu o )edere ma?im! de 15 zile formalit!"ile pentru $iz! de intrare pot fi /ndeplinite la punctele de grani"! din >ai2ou sau %han:a. %tr!inii afla"i /n >ong 9ong care pleac! /n grup pentru turism /n zona economic! special! %henzhen n7au ne$oie de $iz! dac! )ederea lor nu dep!)e)te +2 de ore. %tr!inii cu $iz! turistic! pot intra /n China numai prin punctele de grani"! deschise str!inilor sau cele recomandate )i dup! ce efectueaz! controlul din partea organelor de control de la grani"!. Cu pa)aportul personal /n $igoare )i $iza turistic! pute"i face c!l!torie /n zonele deschise tr!inilor )i gu$ernul chinez prote;eaz! drepturile )i interesele legitime ale str!inilor afla"i pe teritoriul Chinei. 'ar ca str!in care face turism /n China cu $iza turistic! n7a$e"i $oie s! $! deda"i la acti$it!"i necorespunz!toare calit!"ii d$. precum anga;are propaganda religioas! )i luarea de inter$iuri ilegale etc. altfel $e"i fi pedepsit. Bn grani"ele Chinei este o,ligatoriu s! respecta"i legile chineze )i datinile )i o,iciurilor din China A$e"i $oie s! face"i turism /n China /n termenul de )edere /n China permis de $iz!. 'ac! dori"i s! $! continua"i turismul dup! e?pirarea $izei pute"i cere prelungirea termenului de

)tere /n China de la organele de securitate pu,lic! din localitate. 0a /ncheierea turismului cu $iza $ala,il! ie)i"i din grani"ele Chinei dup! ce primi"i controlul la punctele de grani"! deschise str!inilor.

Ghid pentru carantin%

'irec"ia pentru Carantin! a 6.P.Chineze este organul /mputernicit de Consiliul de %tat al 6.C.Chineze pentru aplicarea legii pri$ind carantic! la punctele de grani"!. #a /mpreun! cu organele de carantic! de la frontierele Chinei din diferite localit!"i su,ordonate ei r!spund de prestarea de ser$icii de carantin! conform legii la diferite puncte de grani"! persoanelor care ies sau intr! /n "ar! )i organele $amale eli,ereaz! permisul de trecere a frontierelor pe ,aza a$izului emis de organele de carantin! pentru o,iecte speciale. <aga;ele )i ,unurile de mEn! sau date la transport care pot transmite maladii de care dispun pasagerii sau persoanele care ies sau intr! /n grani"! tre,uie supuse controlului de caranatin!. <!uturile r!coritoarele )i produsele ac$atice de pro$enien"a zonelor cu masadii sau condaminate de maladii )i poulate tre,uie tratate conform condi"iilor igienice sau distruse de organele de carantin! care urmeaz! s! emit! certificatul de tratare. *rganele $amale le d! drum pe ,aza certificatului de trantament emis de organele pentru carantin!. 0a intrarea /n grani"! persoanele $enite din zone cu friguri gal,ene sunt o,ligate s! prezinte organelor pentru carantin! certificatul $ala,il de $accinare pentru friguri gal,ene. Pe persoanele care n7au astfel de certificat organele pentru securitate pot s!7le re"in! tim de & zile pentru supra$eghere )i acest termen se socote)te din ziua plec!rii acestor persoane din mediul contaminat sau s! le $accineze )i s! le opreasc! la grani"! pEn! cEnd certificatul de $accinare pentru friguri gal,en intr! /n $igoare. 8i;loacele de transport persoanele alimentele apa pota,il! )i alte o,iecte precum )i insectele )i animalele propagatoare de ,oli contagioase fac parte din o,iecte ale o,iecte de pus su, o,ser$are. *rganele pentru carantin! interzic intrarea /n grani"! a str!inilor infecta"i de $irusul %I'A cu ,oli $enerice lepr! ,oli psihice )i tu,erculoza contagioas!. Agen1iile de turis/ cele /ai i/portante din China 0a ora actual! func"ioneaz! /n China 11 &15 de agen"ii de turism dintre care 1 335 sunt de turism interna"inal )i 11 25+ de turism intern. Cele mai cunoscute agen"ii de turism sunt:

<ei;ing Agen"ia de (urism(el.3&7117352233&& (el.3&7117&4&22233 %tr.'ongda <aida;ie nr. 1

Interna"ional China Agen"ia de turism China

districtul 'ogncheng <ei;ing Zos. <aisanhaun 'onglu nr.2<ei;ing %tr.Kuo;ia:huang nr.1

Agen"ia de (ruism pentru(el.3&7117&4&5&331 (ineret din China Agen"ia de turism 9anghui(el.3&7117&5D41335 dinChina %hanghai Agen"ia Interna"ional Iaihang din%hanghai Agen"ia de (urism(el.3&7217&2DDD413 Interna"ional din%hanghai Kangzi de (urism(el.3&7217&35111+1

districtul Chao:ang <ei;ing %tr.5ongzhanguannanlu nr.5 <ei;ing

<ule$ardul

5an;ingdonglu

nr.311 %hanghai %tr.Guilin nr.5D5 tehnicilor Caohe;ing %hanghai zona de /nalte

dez$oltare economic! )i a

Guangzhou Agen"ia Interna"ional dinGuangzhou de (urism(el.3&721731331331 (ianman %tr.Kan;iang?ilu nr.113Guangzhou

%henzhen Agen"ia Interna"ional %henzhen Chengdu Agen"ia de (urism >aiCai(el.3&72373&+41113 dinChengdu <ule$ardul %huncheng de (urism(el.3&7+55732111D15 <ao:e din %tr.%hennanzonglu nr.1114 %henzhen

Casa%hun;i Chengdu

Prescrip1ii pri$ind trecerea prin $a/a chinez%

CEnd trece"i prin $ama chinez! tre,uie s! respecta"i regulamentele interesate ale $!mii. Ca s! pute"i /ncheia toate formalit!"ile )i trece"i f!r! pro,leme $am! $! atragem aten"ie cu urm!toarele prescrip"ii. 'eclara"ie $amal! C!l!torii care intr! /n grani"! cu urm!toarele articole ca ,aga; de mEn! sau puse separat la transport sunt o,ligate s! completeze corect declara"ia $amal!: Articolele care fac o,iecte ale perceperii de ta?! $amal! )i cele scutite de ta?! $amal! la cantitatea pre$!zut!V Articole de uz propriu la c!l!torie )i o,iecte necesare c!l!toriei a c!ror cantitate a dep!)it /ns! limita pre$!zut!V *,iecte de arheologie interzise la trecerea $amei )i o,iecte de arheologice ,anii aurul )i aargintul )i o,iecte din acestea cu cantitate limitat! la trecerea prin grani"! precum )i tip!riturile )i produse audio7$izualeV 8!rfuri mostre )i alate articole care nu intr! /n sfera ,aga;ului c!l!taorilor. (recere ro)ie )i $erde 0a trecerea $!mii c!l!torii cu ne$oia de /ncheierea formalit!"ilor pentru pl!tirea ta?elor sau de o,"inere a a$izului $!mii s! aleag! R(recerea ro)ieS iar ceilal"i c!l!tori R(recerea $erdeS. Pre$ederi generale 0a trecerea $!mii s! preda"i toate ,aga;ele )i o,iectele $!mii spre a fi controlate. <aga;ele )i articolele c!rora nu le7a dat drumul $ama nu pot fi ridicate sau puse la transport. <aga;ele pentru cal! s! fie declarate pe R'eclara"ia $amal! pentru c!l!toriS. Pentru ,aga;ele care urmeaz! s! intre /n "ar! /n termenul de & luni $ama le d! drumul /n urma controlului.

'eclara"ia $amal! pentru c!l!tori $erificat! semnat! )i )tamplat! de $am! s! fie ,ine p!strat! pentru ca ea s! poat! fi folosit! la praezenta intrare sau ie)ire din grani"! sau /n caz de ne$oie. (otodat! c!l!torii care ies din grani"! cu o,iecte de arheologice sunt o,liga"i s! declare $!mii. Pentru o,ictele de arhelogie cump!rate de c!l!taori din magazinele autorizate cu desfacerea acstora $ama le d! drumul /n urma $erific!rii Rchitan"elor speciale pentru o,iecte )i c!r"i antice e?porta,ile S )i sim,olului de e?pertiz! pus pe chitan"! de departamentul de administrare a o,iectelor de arheologie. Pentru o,iectele de arheologice o,"inute de c!l!tori pe alte c!i ca cele l!sate mo)tenire de str!mo)i )i oferite cadouri de prieteni ca s! fie aduse /n str!in!tate tre,uie s! se o,"in! a$izul emis de departamentul chinez de administrare a o,iectelor de arheologice pe ,aza aprecierii. Bn prezent la <ei;ing %hanghai (ian;in Guangzhou )i alte 4 ora)e sunt insstitu"ii de apreciere. Pe ,aza a$izului o,"inut /n urma aprecierii departamentul de administrare a o,iectelor de arheologice emide permisul de trecere a grani"ei. Pe ,aza permisului aemis de departamentul de administrare a oo,iectelor de arheologice $ama d! drumul la o,ictele respecti$e.