Ministerul Educatiei Tineretului si Sportului a Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultate de Relaii Internaionale, tiine Politice

i Administrative atedra Relatii Internationale

REFERAT
la disciplinaDrept Constitutional

Ierarhiile de state

Autort! Studenta "r#$%& RI 'risto(orov Alina onducator stiinti(ic! Pro(#universitar Raicu Ecaterina

)iin*u,+%$&

Cuprins:
I. II. Introducere insubiectul de studiu................................................ Ierarhiile de state........................................................................ a)Statul vasal................................................................................ b)Statul protejat............................................................................. c)Dominioanele britanice.............................................................. d)Teritoriile sub mandat international e)Statele sub tutela internationala III. Concluzie.........................................................................................

I.

Introducere in subiectul de studiu

,EF! -. ierar)ie /0n 1reac*! 23454675, e derivat de la 8349:-ieros, sacru, i ;46<-ar)o, re"ul*= este un sistem de ran"uri pentru a clasi(ica oameni i lucruri, unde (iecare element a sistemului /cu e>cep ia celui mai 0nalt element= e subordonat unui alt element# -Statul este teritoriul i populaia asupra c*rora 0 i e>ercit* autoritatea aceast* or"ani?aie@ ar*# An con(ormitate cu de(ini iile acestor dou* noiuni, conceptul Bierar)iile de stateC poate (i ineles ca o amplas are pe anumite ran"uri i nivele a unor state 0n concordan* cu superioritatea unuia (a * de cel precedent# Iar pentru a 0n ele"e cu adevarat esena acestui subiect voi e>amina caracteristicile principalelor (orme de ierar)ii de state, a>0ndu-m* pe cercet*rile i clasi(ic*rile pre?entate de T#,r*"anu i I#,eleanu

a= Statul vasal

e= Statele sub tutela internationala

b= Statul proteDat

Ierarhiile de state

d= Terit# sub mandat international

c= ,ominioanele britanice

&

II.Ierarhiile de state

a) Statul vasal Prin BvasalitateC se inele"e situaia Duridic * a unui stat care, dei are o structur* politic* distinct* i un teritoriu propriu, dispune totu i numai de o suveranitate incompleta, prin (aptul c* 0i ia (a* de un alt stat -stat suverananumite obli"aii care-i "revea?* suveranitatea# Obligaile statului vasal sunt in mod obinuit doua: -de a acorda asisten* militar* statului su?eran 0n ca? de r*?boi -de a-$ spriDini prin anumite contribu ii b*neti# An sc)imb, statul su?eran este inut s* proteDe?e i s* aDute statul vasal# ,up* cum se vede, aceste obli"aii, pe care statul vasal i le asum*, nu sunt, cel puin 0n principiu, atEt de ap*s*toare, 0ncEt s*-$ duc* 0n mod necesar la o situaie de dependen* (a* de statul su?eran# Se poate (oarte bine concepe ca asemenea obli"aii s* (ie asumate de un stat absolut independent, (*r* ca prin aceasta s*-i piard* plenitudinea suveranit*ii si sa devin* stat vasal# ,e aceea, ceea ce caracteri?ea?* statul vasal Fnu este natura acestor obli"a ii, ci (aptul c* ele i se impun (orat i au un caracter perpetuu, ceea ce (ace ca ele s* constituie o adev*rata Fcapitis deminutio"1 pentru suveranitatea luiF2 #Suveranitatea statului vasal este diminuat* i prin (aptul c* el apare lipsit de dreptul de a 0nc)eia de unul sin"ur tratate interna ionale militare si politice# Ast*?i vasalitatea apartine istoriei# An trecut, ea este 0ns* 0ntalnit* destul de (recvent# Ea a caracteri?at 0n special raporturile unor *ri europene (a* de Imperiul .toman# Acesta a (ost ca?ul Serbiei /$GHI-$GJG=# al Kul"ariei /$GJG-$L%G=, al E"iptului /$G&&-$L$M=, al retei /$GLL-$L$&=, 0n di(erite perioade istorice, 0n raporturi de vasalitate cu Poarta otomana s-au "*sit i ara RomEneasca, Moldova i Transilvania# Su?eranitatea Turciei (a * de Principatele Unite RomEne a (ost apoi prev*?ut* de Tratatul de la Paris din $GHI i de onvenia de la Paris din $GHG, (iind 0nsoit* de punerea lor sub "arania marilor puteri semnatare# Statul de vasalitate a (ost 0ns* cunoscut i in Asia, unde oreea a (ost mult timp vasala )inei# An India, pEn* 0n anii $LMI-$LMJ, mai multe principate auto)tone au (ost vasalele oroanei Kritanice#

Capitis deminutio - este un termen (olosit 0n dreptul roman, re(erindu-se la stin"erea total* sau parial* a capacit* ii Duridice a unei persoane#

T.Drganu

b) Statul prote at Statul proteDat are, deasemenea, scrie I#,eleanu, Bo structir* politic* i un teritoriu propriu, dar pierde o parte din prero"ativele suveranit* ii 0n (olosul statului protectorC1# Statul proteDat este un stat vasal 0n (orm* N modern*C# .bli"aiile statului proteDat sunt 0ns* mult mai di(erite dec0t cele ale statului vasal i de intensitate variabil*# ,istincia dintre vasalitate si protectorat, menionea?* T#,r*"anu, Fse 0ntemeia?a mai mult pe nuane determinate de momentul si impreDur*rile istorice ale puterii lor, decEt pe cate"orii lo"ice bine de(inite#F 2 ,upa p*rerea lui A# de Oapradelle, statul proteDat se dcosebe te-de statul vasal prin (aptul c* primul ar (i 0ntotdeauna de o civili?a ie interioar* (a* de statul protector# Acest criteriu distinctiv este nesatis(*c*tor, c*ci istoria ne o(er* i e>emple de state proteDate care nu se 0n(*iea?* prin nimic in(erioare din punctul de vedere al civili?a iei lor (a* de statul protector /de e>emplu, protectoratul instituit de 1ermania )itlerist* asupra Koemiei i Moraviei, care a durat de-a lun"ul celui de al doilea r*?boi mondial! protectoratul-Elve iei (a* de Oiec)tenstein, al Fran ei (a* de Monaco=# Tocmai pentru c* este aa, deosebirea 0ntre aceste (orme de stat trebuie c*utat* nu atEt 0n natura di(erit* a dec*derilor care a(ectea?* suveranitatea lor, cEt 0n modalitaile concrete 0n care ele se in(*iea?* i 0n 0mpreDur*rile istorice 0n care au luat natere# Statul vasal se 0ntemeia?* pe anumite tipare contractuale mo tenite din Evul mediu, caracteristice pentru raporturile dintre su?eran si vasalul s*u# An (aa superiorit*ii militare a unui stat, un alt stat 0i asum* obli"aia de (idelitate (a* de acesta, precum i un num*r de obli"aii militare sau (inanciare, p*strEndu-i autonomia intern*, o armat* proprie i c)iar dreptul de a 0ntreine relaii economice i consulare cu alte state# An ca?ul statului proteDat, aceste tipare (eudale dispar, (iind 0nlocuite cu structuri mai apropiate de mentalitatea modern*# An aceste condiii sc)imbate, dac* num*rul i natura obli"aiilor asumate de statul vasal (a * de statul su?eran apar clar conturate/c*ci ele se concreti?ea?* 0n mod obinuit 0n obli"aia de (idelitate, de asisten * militar* i contribuii (iscale=, amestecul statului protector 0n s(era suveranit*ii statului proteDat poate lua cele mai (elurite aspecte i poate pre?enta numeroase "radaii#

$ +

A# de Oapradelle T#,r*"anu

Ast(el, e(ectele instituirii st*rii de protectorat pot varia practic de la crearea unei situa ii ec)ivalente cu ane>area, ca 0n ca?ul Koemiei si Moraviei 0n timpul celui de-al doilea r*?boi mondial, pEn* la concreti?area ei intr-o simpl* modalitate de repre?entare a unui stat mic 0n raporturile cu *rile str*ine /de e>emplu, Principatul Oiec)tenstein este repre?entat pe plan internaional prin misiunile diplomatice i consulare ale Elve iei= sau de promovare 0n comun a unor interese economice /de e>emplu, Nprotectoratul prietenescP al Franei (a* de Principatul Monaco, concreti?at 0n special 0n uniunea vamal* dintre cele dou* *ri =1# An a(ara Europei, sistemul protectoratului a (ost (recvent aplicat de unele mari puteri 0n raporturile lor cu di(erite teritorii a(ricane sau asiatice# asupra c*rora i-au e>tins domina ia# Antrucat 0n acel moment teritoriile respective posedau or"ani?a ii statale proprii, ele nu au (ost trans(ormate pur i simplu 0n colonii, ci li s-a atribuit statutul de state proteDate /de e>emplu# protectoratul Franei asupra Tunisului /$GG$-$LHI=, asupra Marocului /$L$+-$LHI= etc#=2#

!) Dominioanele britani!e
Antre primul i al doilea r*?boi mondial, o (orma speci(ic* de ierar)ie de state a constituit-o aa-numita N omunitate britanic* de naiuniF, alc*tuit* din (ostele colonii britanice / anada, Australia, Qoua Reelanda, A(rica de Sud=# F,ominionulF a (ost de(init ca (iind Facel stat, a c*rui autonomie interioar* este complet*, dar a c*rui suveranitate e>tern* nul* la ori"ine, r*mEne str0ns subordonat* directivelor diploma iei metropoliene F# a FdominioaneF, (a * de (ostele FcoloniiF, ele au dobEndit aproape inte"ral independen a, devenind subiecte de drept interna ional# Treptat, aceste colonii au dob0ndit o autonomie ce ec)ivala aproape cu independena, devenind dominioane# Aceste dominioane nu erau le"ate de Imperiul britanic decEt prin (aptul c* re"ele /re"ina= An"liei numea pentru teritoriile respective cEte un vicere"e sau "uvernator, c)emat s* repre?inte oroana britanic*, dar care avea un rol mai mult simbolic# Aa cum s-a ar*tat mai sus, dup* cel de al doilea r*?boi mondial, F omunitatea britanic* de naiuniF a devenit N omunitatea de naiuniF / ommonSealt) o( Qations=# Statele care o alc*tuiesc sunt membre ale .QU#

#1#1eam*nu

+#

Ibidem

d) Teritoriile sub mandat interna ional

Au (ost de (apt (ostele colonii "ermane i unele dintre (ostele provincii ale Imperiului .toman a c*ror administrare i-a asumat-o Oi"a Qa iunilor, care, la rEndul ei, a dat mandat unora dintre puterile semnatare ale tratatelor de pace s* e>ercite e(ectiv competen a de a le administra, sub contrulul Oi"ii Qa iunilor /au (ost trei tipuri de mandate! a= Mandatul A aplicat Siriei, Palestinei, Iranului etc@ b= Mandatul K aplicat Ta"o, amerunului, Ruandei etc@ c= Mandatul aplicat *rilor Qoua 1uinee, Samoa, semni(ic0nd 0ns*, 0n (apt, asimilarea lor pur i simplu#

e) Statele sub tutel internaional.

arta .#Q#U# a des(iin at sistemul mandatelor interna ionale, instituind un sistem nou! acela al tutelei interna ionale# Acest ultim sistem a (ost conceput ca o modalitate de limitare a domina iei coloniale i de stimulare a evoluiei populaiilor b*tinae din anumite colonii spre deplin* independen*# arta .#Q#U# a or"ani?at tutela interna ionala sub controlul ei, e>ercitat (ie 0n mod direct de c*tre or"anele .#Q#U, 0n special prin onsiliul de Tutel*, (ie prin intermediul unor state, 0mputernicite prin acorduri 0nc)eiate de ele cu .#Q#U#

III. Concluzie
An urma elabor*rii acestui proiect am conclu?ionat c* conceptul de Biera)iile de stateC este de (apt semi apartenent cu sensul direct al no iunilor Bierar)ieC i BstatF# Iar subiectul de (acto, ne pre?int* H (orme de iera)ii de state si caracterisiticile (iecareia# ,esemenea, este de men ionat (aptul c* la etapa actual* pre?ena acestora 0 i are locul doar 0n istorie, relat0ndu-ne despre statutul uneia sau altei *ri 0ntr-o anumit* perioad* de timp# An dependen* de c*rei (orme a ierar)iilor de state apar ine un teritoriu statal, el este 0ndatorat s* respecte anumite obli"a iuni i pierde o parte din prero"ativele suveranit* ii 0n (olosul statului su?eran, ca 0n ca?ul statului vasal i proteDat, sau 0i p*strea?* aproape inte"ral independen a, dar poart* un anumit statut, care de (apt este nul la ori"ine, drept semn de subordonare statului, ca 0n ca?ul dominioanelor britanice#
J

Bibliografie

I# )ttp!TTen#SiUipedia#or"
II# )ttp!TTde>online#ro III# )ttp!TTSSS#stiucum#com

IV# )ttp!TTSSS#Sorldcat#or"