UTILIZAREA FUNCTIILOR DE REPARTITIE CALCULUL PARAMETRILOR FUNCTIILOR DE REPARTITIE CONTINUE

A. Scopul lucrarii:
Se urmareste realizarea urmatoarelor obiective: - prezentarea notiunilor generale legate de repartitia in frecventa; - prezentarea legilor de repartitie a in frecventa; - prezentarea parametrilor functiei de repartitie continue; - prezentarea notiunilor generale legate de calculul parametrilor functiei de repartitie continue utilizand software-ul Excel i solutiile tabelare; - prezentarea unei aplicaii;

B. Notiuni de baza:
1. Repartitia in frecventa Un ansamblu de date experimentale (obtinute prin repetarea operatiei de masurare a unei marimi fizice cu mentinerea neschimbata a factorilor care influenteaza masuratoarea), poate fi reprezentate grafic (in acest caz existind posibilitatea de-a evidentia situatiile in care unul din factori a iesit de sub control) In acest scop domeniul valorilor masurate se imparte intr-un numar de intervale egale, inregistrandu-se numarul de rezultate care se inscriu in fiecare interval (frecventa citirilor din fiecare interval, aa cum este prezentata in Lucrarea2, Repartitia in frecventa a datelor. Reprezentarea i prelucrarea primara a sirurilor). Trasarea histogramei frecventelor relative (obtinute in urma raportarii numrului de rezultate cuprins in fiecare interval la numarul total de rezultate) este utila intrucat prezint atit valoarea marimilor masurate cit i frecventa corespunzatoare, aria unui dreptunghi fiind proportionala cu frecventa rezultatelor. Marind suficient de mult numarul de citiri, se constata ca frecventa relativa se apropie treptat de o constanta caracteristica fiecrui interval (x1, x2), care este egala cu probabilitatea ca marimea masurata sa ia valori x in acest interval. In mod obisnuit prin probabilitate se intelege raportul dintre numarul cazurilor favorabile producerii unui eveniment i numarul cazurilor posibile, atunci cand cazurile sunt considerate ca avand posibilitati egale de reproducere:

P( A ) =

m numarul evenimentelor favorabile = n numarul evenimentelor egal posibile

(4.1)

Astfel ca, probabilitatea ca marimea masurata sa ia valori in acest x in intervalul (x1, x2), se noteaza: (4.2) P ( x1 p x p x 2 ) sau P( x ( x1 , x 2 )); 1.1. Variabile aleatoare discrete Daca rezultatul aleatoriu al masurarii x devine o variabila (aleatoare) discreta,expimata prin valorile rezultate x1, x2,...xn., probabilitatea ca o valoare oarecare i s aib valoarea xi este:

76

Lucrarea 4

P ( x = xi ) = p i ;
Pentru toate valorile msurate se poate construi un tablou de forma:

(4.3)

x1 , x 2 , L x n X : p , p ,L p 2 n 1

sau

xi X : , 1 i n p i

(4.4)

care poart denumirea de tabloul repartiiei, in prima linie fiind trecute toate valorile posibile ale caracteristicii iar n a doua toate probabilitile de apariie. Legtura care exist ntre variabila aleatoare i probabilitatea de apariie a acesteia poart denumirea de lege de probabilitate, aceasta putand fii reprezentata grafic sub forma unei diagrame cu bare (Fig.4.1), histograme, sau sub forma unui poligon al repartiiei, (Fig.4.2).
0.3 probabilitate probabilitate 0.25 0.2 0.15 0.1 0.05 0 1 2 3 4 5 6 variabila 0.3 0.25 0.2 0.15 0.1 0.05 0 0 2 4 variabila 6 8

Fig.4.1: Reprezentarea legii de repartiie (diagrama cu bare)

Fig.4.2: Reprezentarea legii de repartiie (poligonul frecvenelor)

In cazul n care se poate determina o expresie analitic care s stabileasc o legtur ntre variabila aleatoare i probabilitate, aceasta poart denumirea de funcie de repartitie, expresia ei analitic fiind: (4.5) P( x = xi ) = P( xi ) = pi Deoarece orice masurare poate avea un singur rezultat totalitatea valorilor distincte i posibile formeaz un sistem complet de evenimente incompatibile. Pentru mulimea ale crei perechi ordonate definesc repartiia se poate scrie:

p
i =1

=1

(4.6)

In multe aplicaii ne intereseaz probabilitatea evenimentului x<xi. Si-n acest caz se poate construi un tablou al repartiiei care are forma:

x 2, L xn xi , X : p p + p L p + p +L+ p 1 2 1 2 n 1

(4.7)

reprezentarea grafic a acestui tablou al repartiie avand forma din figurile 4.3 i 4.4. Dac este posibil determinarea unei expresii analitice care s stabileasc o legtur ntre valorile aleatoare i probabilitile respective aceast funcie va purta numele de funcie de repartitie, expresia acesteia fiind de forma: (4.8) F ( x k ) = P( X x k ) Cunoscnd funcia de probabilitate a unei variabile aleatoare discrete, funcia de repartiie va fi :

F ( x k ) = P( X x k ) = P( X = x i ) = P( x k ) = p k
i =1 i =1 i =1

(4.9)

Utilizarea functiilor de repartitie. Calculul parametrilor functiei de repartitie continue

77

Observatie: Intre notiunea de probabilitate si notiunea de frecventa pentru variabile aleatoare discrete poate fi pus semnul de egalitate, cea ce face ca teoria probabilitatilor sa poata fi aplicata in statistica.
1.2 probabilitate
probabilitate

1.2 1 0.8 0.6 0.4 0.2 0 1 2 3 4 5 6 0 5 variabila 10

1 0.8 0.6 0.4 0.2 0 variabila

Fig.4.3: Reprezentarea legii de repartiie prin histogram

Fig.4.4: Graficul funciei de repartiie la o variabil aleatoare

1.2. Variabile aleatoare continue Daca rezultatul aleatoriu al masurarii devine o variabila continua, exprimata printr-un numar infinit de cifre, construirea unui tablou al repartiiei nu este realizabil deoarece exist o infinitate de valori posibile, dar se pot alege intervale de variaie oricat de mici, carora le corespund probabilitati finite (pentru analiza statistica a sirului de valori se utilizeaza functia de repartitie). Treptele histogramei dispar astfel la limita (numarul de dreptunghiuri tinde spre infinit i grosimea spre zero), rezultand o curba lina care reprezinta repartitia (distributia) probabilitatii, (fig.4.5), pentru descrierea repartitiei probabilitatii definindu-se Functia de probabilitate f(x), care satisface conditiile:

f ( x ) 0;

f (x )dx = 1
x2

(4.10)

Probabilitatea corespunzatoare intervalului (x1, x2) se exprima prin integrala:

P( x1 p x p x 2 ) =

x1

f (x )dx

(4.11)

De asemenea, se defineste functia de repartitie F(x), egala in orice punct x1 cu probabilitatea ca variabila aleatoare x sa ia valori mai mici dect x1:

F ( x1 ) = P ( x < x1 ) =

x1

f ( x)dx = F ' ( x)dx;

x1

p x p +

(4.12)

Unde f(x) reprezint functia de probabilitate, care poate fi definit ca prim derivat (dac exist) a funciei de repartiie F(x) adic:

f ( x ) = lim

F ( x + x ) F ( x ) = F' ( x ) x x 0

(4.13)

Mrimea f(x)dx se numete element de probabilitate i reprezint probabilitatea ca valoarea variabilei aleatoare s se gseasc n intervalul ds, aceasta probabilitate fiind egal cu aria dreptunghiului elementar cu baza egal cu ds. Dac ds tinde spre zero, aria dreptunghiului tinde spre zero, cea ce ne duce la concluzia c probabilitatea obinerii unei valori x este egal cu zero, deci ar fi un eveniment imposibil. Deoarece o astfel de concluzie este paradoxal trebuie enuntata definiia probabilitii care ne conduce la o interpretare care

78

Lucrarea 4

evideneaz faptul c frecvena unui astfel de eveniment este zero i nu faptul c un astfel de eveniment nu poate avea loc.
f (x)

f(x)

f(x)d x

Fig. 4.5: Graficul functiei de probabilitate, F(x);

Fig.4.6: Reprezentarea elementului de probabilitate, f(x)dx;

Spre deosebire de cazul variabilelor aleatoare discrete la care funcia densitii de probabilitate are semnificaia unei probabiliti la variabilele aleatoare continue acest fapt nu este valabil i-n consecin semnul folosit la variabile aleatoare discrete este nlocuit prin <, astfel ca in cazul variabilelor aleatoare continue, expresia: P(x<x1) se citete: "probabilitatea ca x s fie cel mult egal cu x1". Observatie: Construcia funciei de probabilitate experimentale se face cu ajutorul histogramei trasnd prin punctele determinate de maximul fiecrui subinterval i mijlocul acestuia, o curb. 1.3. Apartenena unei variabile aleatoare la un interval dat Se consider o variabil aleatoare la care i s-a determinat funcia de probabilitate respectiv funcia de repartiie. Considernd un interval [a, b], ne intereseaz s determinm care este probabilitatea ca o valoare x s aparin acestui interval, respectiv P(aXb). Se face convenia ca intervalul s fie nchis la unul din capete i deschis la cellalt. Pentru a exprima probabilitatea apartenenei la un interval vom considera urmtoarele evenimente:
f(x) P(aX<b)

- A evenimentul X<b; - B evenimentul X<a; - C evenimentul aXb.

Fig.4.7: Interpretarea geometrica a apartenenei variabilei aleatoare la un interval Evenimentele B i C sunt incompatibile i ntre cele trei evenimente exist relaiile:

A = B C;
innd cont de proprietile operaiilor cu evenimente, vom avea:

(4.14) (4.15) (4.16) (4.17) (4.18)

P ( A) = P ( B C ) = P(B ) + P(C )

sau:

P( X < b ) = P( X < a ) + P( a X < b )

de unde

P( a X b ) = P( x < b ) P( X < a )
Pe baza definiiei funciei de repartiie

P( a X < b ) = F ( b ) F ( a )
sau

Utilizarea functiilor de repartitie. Calculul parametrilor functiei de repartitie continue

b a b

79

P( a X < b ) = f ( x )dx f ( x )dx = f ( x )dx

a

(4.19)

In concluzie: probabilitatea ca o variabil s aparin intervalului [a, b] este egal cu aria trapezului curbiliniu mrginit de axa x, curba densitii de probabilitate f(x) i dreptele x=a i x=b. 2. Legi de repartitie in frecventa In toria probabilitatii se definesc numeroase legi de repartitie in frecventa, pentru variabile aleatoare continue sau discrete. Studiind diverse fenomene, se constat c dei acestea aparin unor tiine diferite repartiia n frecvena a acestora este asemntoare, respectiv c histogramele au aceeai form. Spre exemplu 90% din fenomenele fizice se supun legii normale de repartiie (legea Gauss-Laplace). Un studiu mai amnunit a pus n evident proprietile acestora i gradul lor de aplicare, unele dintre legile de repartiie devenind clasice, avnd un grad ridicat de utilizare. Dintre acestea se pot meniona: - repartiia binomial; - repartiia hipergeometric; - repartiia Poisson (repartitia evenimentelor rare), ca repartitii discrete; - repartiia normal; - repartiia 2 (repartitia multinomiala); - repartiia Student; - repartiia Fischer, ca repartitii continue. 2.1. Repartiia uniform Este repartiia la care toate valorile variabilei aleatoare au aceeai probabilitate, expresia functiei de probabilitate fiind:

1 x (a ,b ) f ( x ) = b a 0 x (a ,b )
Funcia de repartiie are expresia:

(4.20)

0 , x a F ( x ) = x a ,a < x < b 1, x b

(4.21)

Diagramele functiei de probabilitate si repartitie sunt prezentate n figurile 4.8, 4.9, indicatorii teoretici fiind dati tabelar, (Tab. 4.1).

f(x)
1/(b-a)

F(x)

2 1.5 1 0.5

x a b

0 a b

Fig. 4.8 Functia de probabilitate a repartiiei uniforme

Fig.4.9 Funcia de repartiie a repartiie uniforme

80

Lucrarea 4

Tab.4.1 Indicatorii teoretici ai variabilei aleatoare cu repartiie uniform Media Dispersia Momente M[X], , X D[X], , s mk
2 2

M [X ] =

xdx b + a = 2 aba

2= D[x] = m 2 m1

(a b )2
12

m1 = M [x ] m2 =
b 2 dx

x b a a

2.2 Repartiia exponentiala Repartiia exponenial are expresia functiei de repartiie:

f ( x ) = e x ; > 0 ,0 x
Funcia de repartiie are expresia:

(4.22)

1 ex , x > 0 F( x ) = 0 , x < 0
Iar indicatorii teoretici sunt prezentai n tabelul 4.2:

(4.23)

Tab.4.2 Indicatorii teoretici ai variabilei aleatoare cu repartiie exponenial Media Dispersia Momente M[X], , X D[X], 2, S2 mk

M [X ] = e x dx =
0
2= D[x ] = m 2 m1

m1 = M [x ] =
0

m 2 = x 2 e x dx =

Diagramele functiei de probabilitate si repartitie sunt prezentate n figurile 4.10. 4.11:

f(x) F(x) 2 1.5 1
0,368 l

0,632 l 0.5 x 1/ l 0 1/ l x

Fig. 4.10: Functia de probabilitate a repartiiei exponeniale

Fig.4.11: Funcia de repartiie a repartiie exponeniale

2.3 Repartiia normala Este cea mai important lege de repartiie fiind cunoscut sub denumirea de legea lui Gauss sau legea Gauss-Laplace.

Utilizarea functiilor de repartitie. Calculul parametrilor functiei de repartitie continue

81

2.3.1 Repartiia Gauss, a fost prima repartiie studiat, fiind caracterizat de parametrii i 2, iar notarea ei facandu-se prin N(,2). Functia de probabilitate are expresia:
( x ) 1 f(x)= e 2 2 2
2

(4.24)

Funcia de repartiie normal este dat de expresia:

x (x ) 1 F ( x ) = P( X < x ) = e 2 2 dx 2
2

(4.25)

Graficul repartiiei are form de clopot, (Fig. 4.12) i prezint urmtoarele particularitati: - admite un maxim unic pentru x=; - are o simetrie n raport cu dreapta x=; - i modific convexitatea n punctele - i + ; - modificarea parametrului translateaz curba de-a lungul axei x, (Fig.4.13); - modificarea parametrului modific ascuirea curbei, (Fig.4.14).
f(x) F(x)
f(x)

= 0,5 f(x) =1 =2

F(x) 1,0 0,5

0,0 x

Fig. 4.12: Funcia de repartiie Gauss

Fig. 4.13 Curbele densitii de probabilitate cu aceeai dispersie dar medii diferite

Fig. 4.14 Curbele densitii de probabilitate cu aceeai medie dar dispersii diferite

Valoarea funciei de repartiie este reprezentat n figura 4.12 prin aria haurat, asimetria i aplatizarea pentru repartiia Gauss fiind egale cu zero. Indicatorii teoretici sunt prezentai n tabelul 4.3: Tab.4.3 Indicatorii teoretici ai variabilei aleatoare cu repartiie normala Media

M [X ] =

xf (x )dx =

(x ) f (x )dx + f (x )dx =

daca: M ( x ) = ; Dispersia Momente 2 mk

(x ) f (x )dx = 0

impar : 2 k +1 = 0;

par : 2 k = (2k + 1) 2 k 2

2 = 2 ; 4 = 3 2 ; 6 = 15 4
Cunoscnd parametrii , 2, pe baza relaiei 4.25 se poate determina analitic valoarea probabilitii P(X<a). Se observa din pacate caci calculatia este foarte greoaie, astfel ca in practica s-a recurs la utilizarea tabelelor. Deoarece pentru fiecare , 2, ar trebui s existe un

82

Lucrarea 4

tabel, Laplace a cutat o metod care s permit un calcul mai simplu i rapid a acestei probabiliti, repartiia gsit de el purtandu-i numele. 2.3.2 Repartiia Laplace, (sau repartitia normal redusa), notat prin N(0, 1) se obine din repartiia Gauss cu ajutorul schimbrii de variabil: (4.26) x

z=

Prin folosirea acestei transformri repartiia poart denumirea de repartiie normal. Densitatea de probabilitate este:

f(z)=
Funcia de repartiie Laplace are expresia:

1 z2 e 2 2
1 x z e 2 dx 2
2

(4.27)

F ( x ) = f ( x )dx =

(4.28)

Valorile funciilor de probabilitate f(z) i ale funciei de repartiie F(z) fiind date tabelar, (Anexa A). 2.4 Repartiia 2. Considerm o variabil aleatoare x: x1, x2,...,xn cu valorile normal repartizate, N(0, 1). Suma ptratelor variabilelor aleatoare zi constituie o nou variabil aleatoare notat cu 2, matematic aceasta reprezentand suma erorilor msurtorilor pn la valoarea i. Functia de probabilitate a repartiiei 2 pentru =n-1 grade de libertate

2 i =
este:

z2 i i= 0

( xi ) 2 = i= 0
i

(4.29)

x 1 1 x 2 e 2 f ( x ) = 2 2 2 0

pentru

x0
(4.30)

pentru

xp0

In variabila aleatoare probabilitile p1, p2, pn-1 sunt independente avnd posibilitatea s ia orice valoare cuprins ntre 0 i 1. Probabilitatea pn va lua o valoare care nsumat cu celelalte probabiliti va da valoarea unu, (1). In acest caz aceast probabilitate nu mai este independent ci depinde de celelalte valori. In consecin numrul valorilor independente pentru un ir de numere este: n-1 i este egal cu numrul gradelor de libertate. Valorile calculate ale funciei de repartiie se gsesc de asemenea tabelar, Anexa B 2.5 Repartiia Student Considerm dou variabile una cu repartiie normal N(0, 1) i una cu repartiie 2, avnd grade de libertate. Acestea pot forma o nou variabil care se calculeaz cu relaia:

ti =

zi

(4.31)

i care matematic reprezint raportul dintre eroarea msurtorii i i suma erorilor msurtorilor. Functia de probabilitate a repartiiei Student este:

Utilizarea functiilor de repartitie. Calculul parametrilor functiei de repartitie continue

83

f (t )=

+ 1 +1 2 2 2 1+ t 2

(4.32)

Valorile calculate ale funciei de repartiie se gsesc tabelar, valori prezentate in Anexa C. 2.6 Repartiia F (Fischer-Snedecor) Considerm dou variabile aleatoare X1 i X2 independente , cu repartiie 2 avnd respectiv 1 i 2 grade de libertate. Acestea pot forma o nou variabil care se calculeaz cu relaia:

x1 i 2 = Fi 2 xi 1

(4.33)

i care matematic reprezint raportul dintre erorile msurtorilor i. Functia de probabilitate a repartiiei Fischer este:

1 1 * * ( 1 + 2 ) * 2 f(F )= 1 2 2 ( 1+ 2 ) 1 2
2 2 2
Iar indicatorii teoretici au expresiile:

(4.34)

Tab.4.4 Indicatorii teoretici ai variabilei aleatoare cu repartiie normala Media Dispersia

2

M [F ] =

1 1

pentru 2 f 2;

D[F ] =

1 ( 1 2 )2 ( 2 4)

2 ( 1 + 2 2) 2 2

pentru 2 f 4;

Valorile calculate ale funciei de repartiie se gsesc de asemenea tabelar, (Anexa D). 3. Calculul parametrilor functiei de repartitie Pentru calcularea parametrilor functiei de repartitie sunt definite urmtoarele notiuni: - limitele de semnificatie/incredere, valori ce reprezinta valorile limita intre a , b care se plaseaza cu o probabilitate prestabilita, adevarata valoare a parametrului necunoscut; -nivel de semnificatie, ce reprezinta insasi probabilitatea corespunzatoare; 1- - interval de semnificatie, ce reprezinta gama valorilor care include, cu o a - b probabilitate apreciata ca satisfacatoare, adevarata valoare necunoscuta ; - risc; (- a )U(b ) - interval de incredere. Riscul poate fi unilateral (dreapta sau stinga) in acest caz: a = respectiv b= -. In cazul unui risc bilateral simetric cele doua limite se noteaza cu a = /2 respectiv b= -/2. Parametrii functiilor de repartitie calculati pe baza formulelor pot fi determinati utilizind tabele de specialitate prezentate in Anexele A-D, intalnindu-se doua situatii: 1. - se da probabilitatea (nivelul de semnificatie), notata: 1-, (sau respectiv riscul, notat cu ) determinandu-se parametrul statistic (limitele intervalului de semnificatie) caracteristic fiecarei functii de repartitie: - pentru repartitia normala; z

84

Lucrarea 4

- pentru repartitia Student; t 2 - pentru repartitia 2; - pentru repartitia Fischer, s.a.m.d. F1;2; 2.- se da valoarea parametrului statistic (limitele intervalului de semnificatie) carcteristic functiei de repartitie si se cere probabilitatea (nivelul de semnificatie), 1-, (sau respectiv riscul, ). Pentru o functie de repartitie oarecare legatura dintre nivelul de semnificatie, 1- si intervalul de semnificatie, a - b, (Fig.4.15- 4.16) este data de relatia: (4.35) P ( < ) = 1 pentru risc unilateral, sau de relatia:

P (
pentru risc bilateral.

< < ) = 1
2

(4.36)
1- Nivel de semnificatie

1- Nivel de semnificatie Risc Interval de semnificatie

Fig.4.15: Legatura intre intervalul de semnificatie si probabilitate, pentru un risc unilateral

/2 Risc

Interval de semnificatie 1-/2 /2

/2 Risc

Fig.4.16: Legatura intre intervalul de semnificatie si probabilitate, pentru un risc bilateral

C. Desfasurarea lucrarii:
1. Tema: Avand functiile de repartitie continue: - sa se calculeze utilizand software-ul de specialitate Excel, parametrii functiilor de repartitie continue pentru fiecare aplicatie data; - sa se verifice rezultatele obtinute in urma calculelor matematice a valorilor parametrilor functiilor de repartitie continue utilizand tabelele de specialitate, Anexele A-D. 2. Prelucrarea rezultatelor: Utilizand functiile oferite de software-ul Excel, (vezi Lucrare 2, Repartitia in frecventa a datelor. Reprezentarea i prelucrarea primara a sirurilor, -Functiile), calculul parametrilor functiilor de repartitie continue presupune parcurgerea urmatorilor pasi: 1- executati dublu clic asupra celulei in care doriti sa apara functia; 2- executati clic asupra butonului Function Wizard (Asistent pentru functii), sau alegeti optiunile Insert, Function (Introducere, Functii..). ; 3- selectati categoria: Statistical; 4- selectati functia (ex: NORSMDIST); 5- executati clic asupra butonului ok; 6- in casuta de dialog care s-a deschis, introduceti argumentele functiei; 7- cititi informatiile referitoare la functia aleasa; 8- executai clic asupra butonului ok; 9- apasati tasta Enter pentru vizualizarea rezultatului.

Utilizarea functiilor de repartitie. Calculul parametrilor functiei de repartitie continue

85

Aplicatia1. Repartitia normala 1.1. Pentru repartitia normala cu un risc unilateral dreapta se da valoarea lui z=1,58. Se cere sa se determine riscul. 1- Utilizand functiile oferite de software-ul Excel, calculul riscului presupune: =NORMSDIST(1.58), obtinand valoarea nivelului de semnificatie 1-: 0.94295 valoare ce va ocupa in continuare adresa E2 in cadrul raportului Excel; Deoarece ne intereseaza riscul , (i nu valoarea nivelului de semnificatie, este necesara efectuarea calculului: =1-E2, obtinand valoarea: 0.05705, adic valoarea riscului riscului : 5,71% valoare ce va ocupa in continuare adresa F2; 2- Verificarea valorilor obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate, respectiv utilizand tabelul repartitiei normale, Anexa A, (Fig.4.17): - nivelul de semnificatie gasit este: 1-= 0,9429 = 94,29%; - riscul: = 0,0571 = 5,71%; Se observa astfel ca valorile tabelare sunt aceleasi cu valorile calculate, ceea ce inseamna ca calculatia este corecta.
1- =94,29% =5,71% z =1,58 Z
0,0 0,1 . 1,5 0,00 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05

P(z< z )=1-
0,06 0,07

P(z> z )=
0,08 0,09

0,9429

Fig.4.17: Determinarea tabelara a riscului pentru un interval se semnificatie dat. Repartitia normala 1.2. Pentru repartitia normala cu un risc unilateral dreapta se da valoarea nivelului de semnificatie 1-=95%. Se cere determinarea limitei z. 1- Utilizand functiile oferite de software-ul Excel, vom avea: =NORMSINV(0.95), obtinand valoarea limitei: 1.6449 valoare ce va ocupa in continuare adresa E3 in cadrul raportului Excel; 2- Verificarea valorilor obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate, respectiv utilizand tabelul repartitiei normale, Anexa A, (Fig.4.18): - valorile cele mai apropiate de nivelul de semnificatie sunt: 1-=0,9495=94,95%, valoare careia ii corespunde limita: z=1,64 si: 1-=0,9505=95,05%, valoare careia ii corespunde limita: z=1,65 Deoarece valoarea 95% se afla in mijlocul intervalului [0,9495 0,9505), rezulta ca valoarea limitei z este: z=1,645

86

Lucrarea 4

valoare ce se regaseste in calculele matematice efectuate anterior.

1- =95% =5% z =1,645 Z
0,0 0,1 . 1,6 0,00 0,01 0,02 0,03 0,04

P(z< z )=1-
0,05 0,06 0,07

P(z> z )=
0,08 0,09

0,9495 0,9505

Fig.4.18: Determinarea tabelara a intervalului de semnificatie pentru un risc unilateral dreapta dat. Repartitia normala 1.3. Pentru repartitia normala cu un risc bilateral simetric de 5%, se cere determinarea intervalului de semnificatie. 1- Utilizand functiile oferite de software-ul Excel, i tinand cont de faptul ca riscul este de aceasta data bilateral simetric (=5%; /2=2.5%), vom avea: =NORMSINV(0.975), obtinand valoarea limitei: z/2=1.96 valoare ce va ocupa in continuare adresa E4 in cadrul raportului Excel; deoarece functia de repartitie normala este simetrica, valoarea limitei de stanga va fii: -z/2= -1.96 2- Verificarea valorilor obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate, respectiv utilizand tabelul repartitiei normale, Anexa A, (Fig.4.19), astfel: - nivelul de semnificatie pentru care trebuie determinata limita din dreapta z/2 este: 1-=95%,+2.5%=97.5% Valorile tabelare cele mai apropiate de nivelul de semnificatie sunt: 1-=0,9744=97,44% avand limita: z/2=1,96 si: 1-=0,9756=97,56% avand limita: z/2=1,97 Deoarece valoarea 97.5% se afla in mijlocul intervalului [0,9744 0,9756), rezulta ca valoarea limitei z/2 este: z/2=1,96(5) Simetrica functiei ne conduce la determinarea limitei de stanga: -z/2=-1,96(5) Valorile obtinute regasindu-se in calculele matematice anterioare.
1- =95% /2=2,5% -z /2=-1,965 Z
0,0 0,1 . 1,9 0,00

z /2=1,965
0,01 0,02 0,03

P(-z /2z< z /2)=1-

0,04 0,05 0,06

P(-z /2>z) U P(z< z /2)=

0,07 0,08 0,09

0,9744 0,9756

Fig.4.19: Determinarea tabelara a intervalului de semnificatie pentru un risc bilateral simetric. Repartitia normala

Utilizarea functiilor de repartitie. Calculul parametrilor functiei de repartitie continue

87

Aplicatia2. Repartitia 2 2.1. Pentru repartitia 2 cu un risc unilateral dreapta se da valoarea lui 2 =13,362, si numarul gradelor de libertate =8. Se cere determinarea riscului. 1- Utilizand functiile oferite de software-ul Excel, vom avea: =CHIDIST(13.362,8), obtinand valoarea riscului: =0.1000 valoare ce va ocupa in continuare adresa E7 in cadrul raportului Excel; 2- Verificarea valorilor obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate, respectiv utilizand tabelul repartitiei 2, Anexa B, (Fig.4.20): - valoarea riscului pentru valorile 2 =13,362, si =8 este: =0.10=10% Valoare pe care de-altfel am obtinut-o cu ajutorul calculelor matematice anterioare.
1- =90% =10% 2=13,362
1 2 . 8 0,995 0,990 0,975 0,95

P( 2< 2)=1-
0,90.0,20 0,10

P( 2> 2)=
0,05 0,025

13,362

Fig.4.20: Determinarea tabelara a riscului pentru un interval se semnificatie dat. Repartitia 2 2.2. Pentru repartitia 2 cu un risc unilateral dreapta, se da valoarea nivelului de semnificatie 1-=95% si numarul gradelor de libertate =10. Se cere determinarea limitei 2 1- Utilizand functiile oferite de software-ul Excel, i avand valoarea nivelului de semnificatie 1-=95% , respectiv valoarea riscului =5%, vom avea: =CHIINV(0.05,10), obtinand valoarea limitei:2 =18.3070, valoare ce va ocupa adresa E8; 2- Verificarea valorilor obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate, respectiv utilizand tabelul repartitiei 2, Anexa B, (Fig.4.21): - pentru valoarea riscului =5% i =10, din tabelul repartitiei valoarea limitei 2 este: 2 =18.3070 Valoare obtinuta i in cazul anterior, prin calcule matematice.
1- =95% =5% 2=18,307
1 2 . 10 0,995 0,990 0,975 0,95

P( 2< 2)=1-
0,90.0,20 0,10

P( 2> 2)=
0,05 0,025

18,307

Fig.4.21: Determinarea tabelara a limitei intervalului de semnifictie pentru un nivel de semnificatie unilateral dat. Repartitia 2

88

Lucrarea 4

2.3. Pentru repartitia 2 cu un risc bilateral simetric de 5%, se cere determinarea intervalului de semnificatie pentru =15 grade de libertate. 1- Avand de aceasta data un risc bilateral simetric =5% (1-= 95%), respectiv valoarea riscului /2=2.5%,=0.025. Pentru a obtive valoarea limitei din dreapta a intervalului de semnificatie, se aplica formula: =CHIINV(0.025,15), obtinand valoarea limitei (din dreapta):/22 =27.4884; valoare ce va ocupa adresa E9; Pentru a determina valoarea limitei din stanga, deoarece valoarea nivelului de semnificatie este: 1-= 100%-2.5%=97.5%, de aceasta data functia aplicata este: =CHIINV(0.975,15), obtinand valoarea limitei (din stanga): 1-/22 =6.2621; valoare ce va ocupa adresa F9; 2- Verificarea valorilor obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate, respectiv utilizand tabelul repartitiei 2, Anexa B, (Fig.4.22): - pentru valoarea riscului bilateral simetric =5% , din tabelul repartitiei valorile limitei 2 sunt: Pentru /2=2.5%,=0.025 i =15, limita la dreapta este: /22 =27.488; Pentru 1-/2=100%-2.5%,=97.5%=0.975 i =15, limita la stanga este: 1-/22 =6.262; Valori obtinute i in cazul calculelor matematice, anterioare.
1- =95% /2=2,5% 21- /2=6,262
1 2 . 15 0,995 0,990

/2=2,5% 2=27,488
0,975 0,95

P( 21- /2< 2< 2 /2)=1- P( 21- /2> 2 ) U P( 2 < 2 /2)=

0,90.0,20 0,10

0,05

0,025

6,262

27,488

Fig.4.22: Determinarea tabelara a intervalului de semnificatie pentru un risc bilateral simetric. Repartitia 2 Aplicatia 3. Repartitia Student 3.1. Pentru repartitia Student cu un risc unilateral dreapta se da valoarea lui t=1,812, si =10 grade de libertate. Se cere sa se determine riscul. 1- Utilizand functiile oferite de software-ul Excel, i avand valoarea limitei t=1,812 respectiv valoarea numrului gradelor de libertate: =10, pentru a determina valoarea riscului, vom avea: =TDIST(1.812,8,1), obtinand valoarea riscului =0.0538 valoare ce va ocupa adresa E12; Unde parametrii functiei sunt: valoarea limitei t=1,812, valoarea numrului gradelor de libertate =10 i o valoare ce descrie tipul functiei de repartitie i anume: 1- in cazul repartitiei Student cu risc unilateral, respectiv valoarea 2- in cazul repartitiei Student cu risc bilateral.

Utilizarea functiilor de repartitie. Calculul parametrilor functiei de repartitie continue

89

2- Verificarea valorilor obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate, respectiv utilizand tabelul repartitiei Student, Anexa C, (Fig.4.23): - pentru valoarea valoarea limitei t=1,812 respectiv valoarea numrului gradelor de libertate: =10, din tabelul repartitiei valorile riscului sunt: =0.05= 5% Valoare care se regaseste in rezultatele anterioare. Observatie: in acest caz tabelul se citeste de jos in sus.

P(t> t )=
1 2 10 1000 8

P(t< t )=1-

1,812

0,25

0,10

0,05

0,025

0,01

0,005

0,001

0,0005

0,0001

Nivel de semnificatie pentru testul unilateral

1- =95% =5%

Fig.4.23: Determinarea tabelara a riscului pentru un interval se semnificatie dat. Repartitia Student 3.2. Pentru repartitia Student cu un risc unilateral dreapta de =10% si =15 grade de libertate, se cere determinarea limitei t. 1- Utilizand functiile oferite de software-ul Excel, i avand valoarea riscului =10%, respectiv =10, pentru a determina valoarea limitei se aplica formula: =TINV(0.2,15), obtinand valoarea limitei: t=1.3406 valoare ce va ocupa adresa E13; (cu observatia: in cazul repartitiei cu risc unilateral, pentru determinarea limitei intervalului de semnificatie, valoarea riscului luata in calcul se dubleaza, deoarece functia implementata este pentru calculul limitelor repartitiei bilaterale). 2- Verificarea valorilor obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate, respectiv utilizand tabelul repartitiei Student, Anexa C, (Fig.4.24): - pentru valoarea valoarea riscului =10%, respectiv =15, din tabelul repartitiei valoarea limitei t care se gaseste, este: t=1.341, valoare ce se regaseste mai sus.
P (t> t )=
1 2 15 1000 8

P (t< t )=1-

1,341

0,25

0,10

0,05

0,025

0,01

0,005

0,0 01

0,0005

0,0001

N ivel de sem nificatie pen tru testul unilateral

1- = 90% = 10%

Fig.4.24: Determinarea tabelara a limitei intervalului de semnificatie pentru un risc unilateral dreapta dat. Repartitia Student

90

Lucrarea 4

3.3. Pentru repartitia Student cu un risc bilateral simetric de 10% si =20 grade de libertate, se cere determinarea limitelor intervalului de semnificatie. 1- Utilizand functiile oferite de software-ul Excel, avand de aceasta data un risc bilateral simetric =10%, (/2=5%), respectiv valoarea numrului gradelor de libertate: =20, pentru a determina valorile limitei intervalului de semnificatie, se aplica formula: =TINV(0.05,20), obtinand valoarea limitei (din dreapta): t/2=2.0860 valoare ce va ocupa adresa E14; Riscul fiind bilateral simetric, valoarea limitei din stanga va fii: -t/2= -2.0860 2- Verificarea valorilor obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate, respectiv utilizand tabelul repartitiei Student, Anexa C, (Fig.4.25): - pentru valoarea valoarea riscului bilateral simetric, =10%, respectiv =20, din tabelul repartitiei valoarea limitei (din dreapta) t/2 care se gaseste, este: t/2=2.086 Functia de repartitie Student este simetrica, ceea ce ne conduce la determinarea limitei din stanga: -t/2= -2.086; Valori care se regasesc in rezultatele calculelor matematice anterioare. Observatie: in acest caz tabelul se citeste de sus in jos.
1- =95% /2=2,5% -t/2=-2.086 t/2=2.086
Nivel de semnificatie pentru testul bilateral

P(-t /2<t<t /2)=1- P(-t /2<t) U P(t > t /2) =

1 2 . 20

0,50

0,25

0,10

0,05

0,02

0,01

0,002

0,001

0,001

1,725

Fig.4.25: Determinarea tabelara a limitelor intervalului de semnificatie pentru un risc bilateral simetric. Repartitia Student Aplicatia 4. Repartitia Fischer 4.1. Pentru repartitia Fischer cu un risc unilateral dreapta =10% si numarul gradelor de libertate 1=10, respectiv 2=15, se cere determinarea limitei intervalului de semnificatie F1,2, 1- Utilizand functiile oferite de software-ul Excel, pentru functia Fischer, cu un risc unilateral dreapta, =10%, respectiv valorile numrului gradelor de libertate: 1=10 i 2=15, pentru a determina valoarea limitei intervalului de semnificatie, F1,2,, se aplica formula: =FINV(0.1,10,15), obtinand valoarea limitei: F1,2,=2.0593 valoare ce va ocupa adresa E17, in cadrul raportului Excel; 2- Verificarea valorii obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate, respectiv utilizand tabelul repartitiei Fischer, Anexa D, (Fig.4.26): - pentru valoarea valoarea riscului unilateral dreapta, =10%, respectiv valoarea numarul gradelor de libertate 1=10, 2=15, din tabelul repartitiei valoarea limitei care se gaseste, este:

Utilizarea functiilor de repartitie. Calculul parametrilor functiei de repartitie continue

91

F1,2,=2.06 Valoare care se regasesc in rezultatele calculelor matematice anterioare, executate cu ajutorul functiilor software-ului Excel.
1- =90% =10% F 1, 2, = 2.06 1 \ 2
1 2 . 10

P(F< F 1, 2,)=1-
7 8 9 10 15 20 30 50

P(F> F 1, 2,)=
100 200 500

2,06

Fig.4.26: Determinarea tabelara a limitei intervalului de semnificatie pentru un nivel de semnificatie unilateral dat. Rrepartitia Fischer 4.2. Pentru repartitia Fischer cu un risc bilateral simetric de 20%, se cere determinarea limitelor intervalului de semnificatie pentru 1=15 grade de libertate, respectiv 2=20. 1- Utilizand functiile oferite de software-ul Excel, pentru functia Fischer, cu risc bilateral simetric, =20%, respectiv /2=10%, i 1=20 i 2=15, valorile numrului gradelor de libertate, pentru a determina valorile limitei intervalului de semnificatie, F1,2,/2, respectiv F1,2,1-/2, se aplica formulele: =FINV(0.1,20,15), obtinand valoarea limitei: F1,2,/2=1.9243, valoare ce va ocupa adresa E18, in cadrul raportului Excel, respectiv: =FINV(0.1,15,20), obtinand valoarea limitei: F1,2,1-/2=1.8449 valoare ce va ocupa adresa F18, in cadrul raportului Excel. 2- Verificarea valorilor obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate, respectiv utilizand tabelul repartitiei Fischer, Anexa D, (Fig.4.27): - pentru valoarea valoarea riscului bilateral =20%, (/2=10%), respectiv valoarea numarul gradelor de libertate 1=20, 2=15, din tabelul repartitiei valoarea limitei care se gasesc valorile: F1,2,/2=1.92, respectiv: F1,2,1-/2=1.84 Valori care se regasesc si in rezultatele calculelor matematice anterioare.
1- =80% =10% F 1, 2,1-/2 = 0,54 1 \ 2
1 15 20 1 2 3 4 5 6

=10% F 1, 2,/2 = 2,24

7 8 9 10 15

P(F 1, 2,1- /2 <F< F 1, 2, /2)=1- P(F 1, 2,1- /2 >F) U P(F<F 1, 2, /2 )=

20 30 50 100 200 500

1,92 1,84

Fig.4.27: Determinarea tabelara a limitelor intervalului de smnificatie pentru un risc bilateral simetric. Repartitia Fischer

92

Lucrarea 4

3. Tema: Pentru un esantion de volum n=100 dintr-un lot de 10.000 piese, se masoara dimensiunile nominale ale unui reper. Sa se determine coeficienul de rebut in cazul verificarii acestui reper pentru dimensiunile: 200.1 mm. 4. Prelucrarea rezultatelor: 1.1- utilizand software-ul de specialitate Excel, se va genera un sir de date, n=100, ce va reprezenta esantionul supus analizei, si anume: 1- selectati optiunea Tools, Data Analysis (Instrumente, Analiza datelor..); 2- selectati din caseta de dialog care s-a deschis optiunea Random Number Generation (Generarea sirurilor de numere); 3- executati clic asupra butonului ok; In caseta de dialog care se deschide selectati: 4- Number of Variables (Numarul coloanelor de generare a variabilelor): 10; 5- Number of Random Number (Numarul randurilor de generare): 10; 6- Distribution, Normal (Distributia, Normala): 7- Mean (Media): 20; 8- Standard Deviation (Abaterea standard): 0.1; 9- Output Range (Afisarea generarii), selectatnd/introducand domeniul (randul/coloana) unde dorim sa fie afisat sirul de date generat: $A$1; 10- executati clic asupra butonului ok. 1.2- se determina valorile de minim, xmin i a celor de maxim, xmax, utilizand optiunile oferite de Excel, parcurgand pasii: 1- selectati optiunea Insert, Function... (Introducere, Functii); 2- selectati din casuta de dialog care se deschide categoria Statistical (Statistic); 3- selectati optiunea MIN; astfel pentru sirul de date selectat se va obtine valoarea de minim, xmin=19.727, 4- selectati optiunea MAX; obtinand in acest caz valoarea de maxim, xmax , a sirului, in cazul nostru: xmax = 20,212; 1.3- se calculeaza numrul de clase m, utilizand formula (2.5):

m = 1 + 3,322 lgn
Utilizand functiile Excel, aceasta formula va fi scrisa in celula selectata sub forma: =1+3.322*LOG10(100) Obtinand valoarea: m=7.644; Fiind necesar un numar intreg de clase, se adopta un numar de 7 clase, astfel ca m=7, =7 este valoarea numrului de clase aproximat, Valoare ce va ocupa adresa D15 in cadrul raportului Excel. 1.4- se calculeaza amplitudinea W, utilizand formula (2.26);

W = x max x min
Avand valorile pentru xmin si xmax (vezi punctul 1.1), valoarea calculata utilizand functiile Excel (unde adresele pentru valoarea lui xmin in cadrul raportului Excel este B13, iar pentru xmax, B14), este: =(B14-B13) rezultand: W=0.486; 1.5- se determina mrimea unui sub-interval, utilizand formula (2.53):

d=

W x max x min = m m

Utilizand Excel, valoarea obtinuta este: =B16/D15 rezultand: d=0.069

Utilizarea functiilor de repartitie. Calculul parametrilor functiei de repartitie continue

93

Unde, adresa B16 corespunde valorii amplitudinii, iar D15 valorii numrului de clase aproximat; valoarea sub-intervalului obtinut va corespunde in continuare adresei B17. 1.6- se realizeaza tabelul datelor grupate, reprezentnd valorile intervalelor, astfel: [xmin: Xmin+d); [xmin+d: xmin+2d); (xmax]; Utilizand Excel, introducerea acestor valori poate fi realizata utilizand: [=$B$13 si =$B$13+$B$17); [=$B$13+$B$17 si =$B$13+2*$B$17) s.a.m.d. obtinand tabelul: valoarea clasei 19.796 19.727 19.796 19.866 19.866 19.935 19.935 20.004 20.004 20.074 20.074 20.143 20.143 20.212 Valori care vor ocupa adresele A24-B30 in cadrul raportului Excel. 1.6- se calculeaza frecventele absolute, ai, utilizandu-se facilitatile software-ul Excel, si anume: 5- selectati optiunea Insert, Function... (Introducere, Functii); 6- selectati din casuta de dialog care se deschide categoria Statistical (Statistic); 7- selectati optiunea COUNTIF (Contabilizare conditionata); urmand a introduce datele: =COUNTIF($A$2:$J$11,"<19.796"), pentru primul interval, [x min+d); =COUNTIF($A$2:$J$11,"<19.866")-C24, pentru intervalul, [x min+d, x min+2d); =COUNTIF($A$2:$J$11,"<19.935")-SUM(C24:C25), pentru intervalul, [x min+2d, x min+3d), avand: =COUNTIF($A$2:$J$11,"<20.212")+1-SUM(C24:C29), pentru ultimul interval,[x min+6d,xmax] Astfel vom obtine valorile: a1=2; a2=8; a3=19; a4=26; a5=24; a6=18; a7=3 (valori care vor corespunde in continuare adreselor de la C24 la C30) 1.7- verificarea rezultatelor, se poate realiza avand formula (2.2) :

a
i =1

=n

Utilizand Excel, aceasta va fii scrisa sub forma: =SUM(C24:C30) sau =SUM(a1,a2, a3,a4,a5, a6, a7); Astfel, observam ca rezultatele obtinute sunt corecte, deoarece avem: 2+8+19+26+24+18+3=100 -adevarat, aceasta valoare corespunzand in continuare adresei C31. 1.8- se calculeaza frecventele relative, fi,utilizand formula (2.3):

fi =

ai ; n

f
i =1

=1

Astfel avem: =C24/$C$31; =C25/$C$31; s.a..m.d pentru fiecare valoare f1, f2, ...f7; Valorile obtinute, reprezentate tabelar, i care vor ocupa in continuare adresele D24-D30 in cadrul protocolului Excel, sunt: f1=0.020; f2=0.080; f3=0.190; f4=0.260; f5=0.240; f6=0.180; f7=0.030;

94

Lucrarea 4

Verificarea rezultatelor presupune insumarea valorilor frecventelor relative, i anume: =SUM(D24:D30); valoarea obtinuta fiind 1.00 (ceea ce este conform formulei, valoarea obtinuta corespunzand in continuare adresei D31) 1.9- se traseaza histograma valorilor calculate, avand pe abscisa valorile clasei iar pe ordonata valorile frecventelor, urmand pasii: 1- selectati datele pe care doriti sa le reprezentati grafic: adresele ce reprezinta valorile frecventelor relative fi; 2- executati clic asupra butonului ChartWizard (Asistent pentru grafice); 3- selectati tipul de grafic dorit: cazul reprezentarii unei Histograme; 1- selectati formatul graficului; 2- executati clic asupra butonului Next (Mai departe); 3- definirea datelor pe care doriti sa le reprezentati grafic; 4- model de grafic; 5- executati clic asupra butonului Next (Mai departe); 6- efectuati modificrile pe care le considerati necesare (titlul graficului, eticheta axei x, eticheta axei y, eticheta legendei, etc); 7- executati clic asupra butonului Next (Mai departe); 8- determinati locatia reprezentarii grafice; 9- executati clic asupra butonului Finish (Terminare). 1.10- pentru determinarea mediei aritmetice, avand formula (2.9; 2.10):

M [ x] =

x
i =1

sau M [ x ] = i = 1

ai xi n

utilizand optiunile oferite de software-ul Excel: Insert, Function(Introducere, Functii), selectand din caseta de dialog care se deschide, categoria: Statistical (Statistica), vom avea: =AVERAGE($A$2:$J$11) Valoarea obtinuta fiind: M[x]=19.900 (i ea va corespunde in continuare adresei B35); (sau pentru calcularea aceleiasi expresii mai puteam scrie: =SUM(A2:J11)/100 ); 1.11- pentru determinarea dispersiei, avem formula (2.20):

D[x ] = i = 1

(x i M [ x ] ) n

Dac x1, x2, ...,xn se repet, respectiv cu frecvenele absolute a1, a2, ...,an, atunci dispersia este:

D[x ] = i = 1

2 ( x i M [ x ]) a i

= ( x i M [ x ]) 2 f i
i =1

Avand rezultatele anterioare (adic valoarea mediei aritmetice M[x], care se afla la adresa B35), se va aplica functia: =AVEDEV($A$2:$J$11)) obtinand valoarea D[x]= s2=0.077, valoare ce va ocupa in continuare adresa B36. Aceeasi expresie o mai putem calcula utilizand functiile: =(SUM(POWER(($A$2:$J$11-$B$35),2)))/100; 1.12- se calculeaza abaterea standard (abaterea medie patratica) (2.24):

Utilizarea functiilor de repartitie. Calculul parametrilor functiei de repartitie continue

n

95

D[x ] =

i =1

( x i M [ x ]) n

1 n 2 xi M [ x ] 2 n i =1

Considernd frecvenele absolute sau relative expresiile abaterii medii ptratice devin:

D[x ] =

i =1

2 ( x i M [ x ]) a i

n
n i =1

i =1

x i2 a i n
n

M [ x]2

D[x ] =

2 (x i M [ x ] ) f i =

i =1

2 x i2 f i M [ x ]

=POWER(SUM(POWER(($A$2:$J$11-$B$35),2),100), 1/2) sau =POWER($B$36,1/2) obtinand valoarea

D[x ] = s=0.277, (valoare ce va ocupa adresa B37).

1.13- se face schimbarea de variabila, prin folosirea acestei transformri repartiia purtand denumirea de repartiie normal, utilizand formula (4.26):

z=

Se cunosc valorile mediei, M[x] i a abaterii,

D[x ] (valori calculate anterior i care se

gasesc la adresa B35, respectiv B37, in cadrul raportului Excel), astfel ca pentru calculul schimbarii de variabila mai sunt necesare doar definirea limitelor impuse de limitarile campului de toleranta. Pentru reperul studiat, (pentru dimensiunile:200.1mm), limitele campului de toleranta sunt: linf= -0.1 iar lsup= +0.1 valori ce vor ocupa in continuare adresele B40 respectiv B41). Astfel, valorile admise sunt: xlinf= 19.9 iar xlsup= 20.1 In acest caz vom avea:

z =
2

xlinf

; z =
2

xlsup

Calcul, care utilizand Excel, va fii: =(B42-B35)/B37 pentru calculul limitei: -z/2 , obtinand valoarea -z/2 =- 0.324, respectiv: =(B43-B35)/B37 pentru calculul limitei: z/2 , obtinand valoarea z/2 = 0.398 valori ce vor ocupa adresele B44 respectiv B45, in cadrul raportului Excel. 1.14- pentru a determina coeficienul de rebut se va utiliza tabelul repartitiei normale cu risc bilateral simetric, Anexa A, tinand cont de observatia: tabelar se gasesc valorile nivelului de semnificatie 1-, pornind de la valoarea -. Astfel se vor calcula doua arii: aria A1 pornind de la - pana la 0.398, respectiv aria A2 pornind de la - pana la 0.324. Valorile obtinute sunt: (A1): 1-= 0.6517=65.17%, respectiv: (A2): 1-= 0.6255=62.55%; Scazand cele doua arii, vom obtine valoarea cautata i anume: (A1)-(A2)= = 0.6517- 0.6255=0.0262=2.62%; 1.15- se vor verifica rezultatele obtinute in urma calculelor matematice, utilizand optiunile oferite de software-ul Excel, i anume: Tools, Data Analysis.. (Instrumente, Analiza datelor), selectand din caseta de dialog care se deschide optiunea Descriptive Statistics (Statistica descriptiva), pasii urmati fiind:

96

Lucrarea 4

1- selectati optiunea Tools, Data Analysis.. (instrumente, Analiza datelor..); 2- selectati optiunea Descriptive Statistics (Statistica descriptiva); 3- completati in casuta de dialog care se deschide optiunile necesare calcularii indicatorilor statistici (datele de intrare, gruparea datelor, , locatia datelor de iesie, ..); 4- executati clic asupra butonului ok. Valorile obtinute vor fi comparate cu cele obtinute anterior prin calcule matematice, putand astfel sa fie evaluata precizia rezultatelor obtinute: Indicatorii statistici Mean Standard Error Standard Deviation Minimum Maximum Sum Count Valorile obtinute utilizand calculele matematice 19.990 0.077 0.277 19.727 20.212 1998.978 100 Valorile obtinute utilizand optiunile Excel 19.990 0.077 0.0277 19.727 20.212 1998.978 100

1.16- pentru solutia gasita se poate acum lua decizia, functie de cerintele beneficiarului i anume, pentru o comanda de 10.000 piese, (facand analiza pentru un esantion de volum n=100), se constata ca avem un rebut de 2.62%, ceea ce inseamna ca la 10.000 piese exista 262 piese rebut: 1- lotul se accepta, beneficiarul suportand neconformitatea. 2- beneficiarul comanda 10.275 piese, depasind astfel prin comanda coeficientul de rebut (i in acest caz platile datorate nonconformitatii sunt suportate de catre beneficiar); 3- se acepta lotul numai in urma unui control al calitatii pieselor, efectuat de catre furnizor; 4- se accepta lotul pentru diferite clase de calitate (respectiv pentru diferite costuri);

D. Prezentarea rezultatelor:
Rezultatele vor fi prezentate sub forma unui raport (vezi Anexa4) ce cuprinde: - reprezentarea tabelara a valorilor parametrilor functiilor de repartitie continue obtinuti in urma calculelor matematice utilizand software-ul de specialitate Excel, pentru fiecare aplicatie data; - reprezentarea i calculul coeficientului de rebut in functie de marimea campului de tolerante.

E. Bibliografie:
[1] [2] [3] [4] [5] [6] Apostolescu, N., Taraza, D., Bazele cercetrii experimentale a masinilor termice, Editura Didactica i Pedagocica, Bucuresti, 1974. Bulgaru, M., Bolboaca, L., Ingineria calitatii.Mangementul calitatii, statistica i control, masurari in 3D, Alma Mater, Cluj-Napoca 2001, ISBN 973-85153-0-0 Cathy, K., Excel pentru Windows tm 95 in 503 imagini, Teora, Bucuresti, 1999, ISBN 973-601-457-6 Faithe, W., Microsoft Office 97 Professional 6in 1, Teora, Bucuresti, 1998, ISBN 973601-907-1 Tanasescu I Controlul statistic al proceselor si produselor, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1987. *** Colectie de standarde, Managementul i asigurarea calitatii, Editura tehnica, Bucuresti, 1996