Sunteți pe pagina 1din 34

Negocierile diplomatice

Cursul 12

DIPLOMAIE

ACTORII INTERNAiIONALI
I. I.

Statul

Organizaiile internaionale II. ONG III. Companiile multinaionale IV. Ali actori

Statul
Suveranitatea - recunoaterea internaional
y Principiul egalitii ntre state (Carta ONU art.2) y Principiul independenei i a non-interveniei n treburile interne

ale altui stat (!) y Principiul exercitrii depline a competenelor (Carta ONU art. 2)
y Dreptul de stabili relaii diplomatice i consulare y Dreptul de a participa pe deplin n relaiile internaionale

Diplomatia
y Arta de a evalua si de a proteja interesul national prin intermediul

schimbului constant si sistemic de informatii intre guverne, natiuni si alte grupuri interesate

y Arta de a concilia interesele statelor

Ambivalena diplomaiei
- instrument de conciliere - vector al raporturilor de for ntre state Diplomaia coercitiv Diplomaie bilateral/Diplomaie multilateral Para-diplomaia Diplomaia se confund cu negocierile ? Negocieri care se ncheie cu semnarea unui acord Negocieri care nu au ca obiectiv producerea unui acord Diplomaia ca substitut al negocierilor

y Notiunea de diplomatie deriva din vechiul cuvant grecesc

diplo in traducere dublez. y Acesta a insemnat actiunea de redactare a diplomelor sau actelor oficiale in 2 exemplare dintre care unul era dat ca scrisoare de imputernicire trimisilor, iar celalalt se pastra la arhiva. y Purtatorul unui astfel de dublet se numea diplomat, iar activitatea desfasurata de el diplomatie.

DIPLOMATIA
a) activitate, respectiv conducerea raporturilor unui stat dat cu un alt stat sau grupuri de state prin mijloace sau cai oficiale. Sub acest aspect, diplomatia se refera la activitatile agentilor diplomatici, ale ministerelor afacerilor externe, sefilor de stat si guvern, altor persoane care actioneaza in domeniul relatiilor internationale; b) forma de relatii, adica forma distincta a raporturilor bilaterale si multilaterale dintre state. Relatiile diplomatice au identitate proprie, deosebita de celelalte forme ale relatiilor internationale; c) arta, respectiv abilitatea de a folosi procedeele si metodele adecvate pentru a concilia interesele popoarelor si a dezvolta colaborarea dintre ele; d) profesie, adica o specializare oficial recunoscuta al carei obiect de sine statator este diplomatia.

Functii
reprezentarea unui stat/organizaie internaional in raporturile cu alt state/organizaii internaionale; 2) instrument de infaptuire a politicii externe a statului; 3) sistem de aparare si promovare a intereselor statului; 4) promotor al cunoasterii reciproce, apropierii si colaborarii dintre state.
1)

Diplomatia
y promovarea intereselor unui stat sau a unei organizaii in scopul

garantarii securitatii lor, promovarii de relatii pasnice si de cooperare cu alte state, apararii drepturilor fundamentale ale cetatenilor sai
y dezvoltarea unor bune relatii cu alte state sau grupari de state, la cele

mai diverse niveluri, y convenirea de actiuni comune, y desfasurarea de negocieri pentru mentinerea pacii si stabilitatii in diferite zone si in lume etc.

Ministerul Afacerilor Externe


Atribuii ? (selectiv) apr i promoveaz pe plan extern interesele naionale ale Romniei; dezvolt relaii panice i de cooperare cu toate statele; asigur promovarea intereselor Romniei n organizaii internaionale; Asigur consolidarea statului de drept proiectarea unei imagini reale a Romniei n lume; Urmrete evoluia vieii internaionale; promoveaz n plan internaional valorile democraiei, respectarea drepturilor, omului, colaborarea panic i solidaritatea uman;

Ministerul Afacerilor Externe


Atribuii ? (selectiv) Apr n strintate drepturile i interesele statului romn, ale cetenilor i ale persoanelor juridice romne; Particip la negocierea tratatelor i a altor nelegeri internaionale pentru Romnia; Prezint Guvernului propuneri privind semnarea, ratificarea, aprobarea sau acceptarea nelegerilor internaionale, aderarea la acestea ori denunarea lor, efectueaz schimbul instrumentelor de ratificare, depune instrumentele de ratificare sau de aderare, notific aprobarea ori acceptarea nelegerilor internaionale i denunarea lor, elibereaz documente certificnd deplinele puteri;
(www.mae.ro)

Ministerul Afacerilor Externe


Atribuii ? (selectiv) Particip la urmrirea respectrii angajamentelor asumate prin Tratatul de Aderare la UE; Promoveaz interesele economice ale Romniei; Pstreaz originalele tuturor nelegerilor internaionale bilaterale i copiile certificate de pe nelegerile internaionale, originalele nelegerilor internaionale al cror depozitar este Romnia; Supune spre aprobare scrisorile de acreditare, cererile de agrement i de exequatur; Tine legtura cu misiunile diplomatice i cu oficiile consulare din Romnia; Organizeaz, ndrum i controleaz activitatea misiunilor diplomatice i a oficiilor consulare ale Romniei;

STABILIREA RELAiIILOR DIPLOMATICE


(Convenia de la Viena 1961)

y Manifestare expres de voin prin nfiinarea unei

misiuni diplomatice permanente

y Ambasade y Misiuni sau reprezentane permanente y Consulate generale y Consulate y (Centre culturale) y (Consulate onorifice)

Tipuri de diplomaie
y Diplomaia economic

y y y y y y
y y y y

Comer exterior; Investiii strine; Fluxuri financiare; Ajutoare; Negocieri economice bilaterale i multilaterale; Schimburi de tehnologie.

Diplomaia militar Diplomaia cultural Diplomaia public Diplomaia parlamentar

Diplomatia parlamentara
y Trecerea de la o activitate pasiv de tip scrutiny of the executive la o

activitate activ, de implicare n afacerile internaionale


y

a Parlamentelor

y Implicare
y a parlamentarilor, individual y Exemple: Uniunea Interparlamentar, AP NATO, APCE y Critici: actor slab n comparaie cu guvernele, lipsa resurselor

financiare, putere slab de a influena politicile executivului, mandate dispersate care conduc la formulri prea generale a declaraiilor

Diplomatia economica
y reprezentarea intereselor economice ale statului si agentilor

economici in strainatate, negocieri pe teme economice, incheierea de tratate bilaterale si multilaterale in materie.
y Comer exterior; y Investiii strine; y Fluxuri financiare; y Ajutor pentru dezvoltare; y Negocieri economice bilaterale i multilaterale; y Schimburi de tehnologie.

y diplomatia culturala, prin care se urmareste pe cale bi

sau multilaterala, dezvoltarea cooperarii internationale in domeniul culturii, ocrotirii si imbogatirii patrimoniului cultural al omenirii. y diplomatia stiintifica, prin care se urmareste intarirea legaturilor si cooperarii intre comunitatile oamenilor de stiinta si institutiilor de cercetare din diferite zone, ca si din intreaga lume; y diplomatia militara, care reflecta ansamblul actiunilor si mijloacelor utilizate pentru realizarea anumitor scopuri in domeniul militar sau al prevenirii razboiului

Negocierile diplomatice
Mijloc principal de rezolvare pe cale pasnica a diferendelor internationale, constand in discutarea directa, de catre partile in cauza, a problemelor litigioase. Rezolvarea conflictelor pe cale pasnica constituie o obligatie a statelor, consacrata in Carta O.N.U.

Tipuri de negociere - dup obiectul supus negocierii-

y negocieri economice : au ca scop final schimbul dintre bunuri

i contravaloarea acestora. y negocieri de drept: obiectivul negocierii l reprezint drepturile sau obligaiile cu privire la statusuri, competene, abiliti, activiti. y negocieri politice: obiectul supus negocierii este expresia nemijlocit a intereselor de putere manifestate de persoane, interese, care pot aprea n cele mai variate structuri sociale : familii, grupuri, asociaii de interese. y negocieri informaionale: obiectul supus negocierii n acest tip de procese l reprezint informaiile, de orice natur: baze de date, tiri, cunotinte tiinifice, etc.

Tipuri de negociere 2. Un alt criteriu de clasificare a negocierilor l reprezint caracterul nchis sau deschis al lucrrilor: y Negocieri nchise: exemple - o negociere de dezarmare, o negociere din cadrul Consiliului de Securitate ONU y Negocieri deschise : negocieri pe tema problemelor globale

Tipuri de negociere 3. Dup criteriul numrului de participani n negocieri negocieri bilaterale negocieri multilaterale

Tipuri de negociere 4. Dup tipul de obiective acordurile de prelungire acordurile de extensiune acordurile de redistribuie acordurile de inovaie acordurile de normalizare

Acordurile de prelungire
y dau natere unei negocieri relativ simple i de scurt durat; y sunt frecvente ntre state care au semnat acorduri de colaborare

pe termen limitat y conin n clauzele finale posibilitatea prelungirii. y sunt mai mult un prilej de bilan al angajamentelor anterioare, o rennoire a angajamentelor y au ca rezultat n principal meninerea statu-quo-ului.

Acordurile de extensiune
y nrudite cu cele de prelungire n sensul meninerii unui acord,

dar vizeaz aplicarea lui la un numr lrgit de prevederi. y Exemplu: 1. lrgirea Uniunii Europene; n aceast situaie sunt angajate dou negocieri paralele: y una multilateral ntre membrii vechi ai organismului existent ; obiect: i revizuirea propriei structuri, gsirea de noi formule de organizare, ceea ce le nrudete cu acordurile inovative. y altele, cu caracter aproape bilateral, ntre noul partener i organizaia la care accede.

Acordurile de extensiune Exemplu 2: aderarea la conveniile internaionale, care ocup atenia statelor dat fiind proliferarea acordurilor cu vocaie universal n materie de drepturile omului, drept diplomatic i consular, dreptul tratatelor i sfera de codificare a dreptului internaional, evoluia organizaiilor internaionale ale statelor i dezvoltarea uria a celor neguvernamentale.

Acordurile de redistribuie

y privesc noua imprire de bunuri, teritorii, resurse, zone de

dominatie economic, politic sau militar. y sunt cele mai grele, susceptibile de degenerare i alunecare n conflicte. y n ele se confrunt dou prti, din care una este mai ofensiv i a doua mai defensiv. n cazul nesimetriei ntre cele dou pri, pot duce la impunerea soluiei care este susceptibil de contestri ulterioare. y n cursul istoriei diplomaiei, redistribuia a nsemnat confruntarea care a precedat sau urmat razboaiele.

Acordurile de inovaie
y exprim noi obligaii, creeaz noi instituii y lanseaz

noi activiti construite pe descoperirea i exploatarea interesului comun. y Exemple: extinderea sistemului Naiunilor Unite, nchiderea unor focare cronice, evoluia integrrii europene i nfiinarea a circa 100 de organisme de cooperare regionale, asisten tehnic, ajutorul umanitar, soluii n problemele globale ale omenirii.

Acordurile de normalizare
y sunt expresia juridic a unei normalizri de fapt a relaiilor ntre

entittile n cauz. y Exemple: negocierile pentru


y ncetarea ostilitilor y restabilirea relaiilor diplomatice y ncetarea unei stri de embargo sau a unei monitorizri y plata unor arierate financiare

Diferend
y Contestatiile, litigiile, divergentele sau conflictele dintre

doua subiecte de drept international. y Diferendele internationale pot sa aiba o natura juridica sau politica.

Diferendele
y Diferendele juridice : se opun pretentii de drept ntre state

si care au ca obiect interpretarea unui tratat, o problema de drept international, existenta unui fapt care, daca ar fi stabilit, ar constitui ncalcarea unei obligatii internationale precum si stabilirea naturii sau ntinderii reparatiei datorata pentru ncalcarea unei obligatii internationale. y Diferendele politice : diferendele n care pretentiile contradictorii ale partilor nu pot fi formulate juridic.

y Negocierile diplomatice directe ntre statele aflate ntr-un

diferend sunt purtate de catre ministerele afacerilor externe ale statelor, de catre sefii guvernelor sau, n unele cazuri, chiar de catre sefii statelor.
y n cazul organizatiilor internationale, negocierile se poarta de

catre cei mai nalti functionari ai acestora (secretari generali, directori sau presedinti).

Bunele oficii si medierea sunt doua forme speciale ale negocierilor diplomatice, elementul lor specific fiind interventia unui tert, acceptat de statele parti.

Bunele oficii
y Demersul ntreprins pe lnga statele-parti la un litigiu, de catre un

tert stat sau organizatie internationala din proprie initiativa sau la cererea partilor, cu scopul de a convinge statele litigante sa l rezolve pe calea negocierilor diplomatice. y Obiectul bunelor oficii l constituie prevenirea aparitiei unui diferend dintre state sau solutionarea unui diferend produs deja. y n cazul bunelor oficii, rolul tertului nceteaza n momentul nceperii negocierilor directe ntre partile aflate n diferend. y Tertul nu participa la negocieri si nici nu face propuneri referitoare la modul de solutionare a diferendului, ci doar faciliteaza nceperea tratativelor.

Mediatiunea/ Medierea
y interventia unui tert, care poate fi un stat, o organizatie

internationala sau o persoana fizica. y Tertul, de aceasta data, participa la negocieri si face propuneri referitoare la felul n care se poate solutiona conflictul. y Propunerile tertului nu sunt nsa obligatorii pentru partile aflate n diferend.

Studiu de caz
Diferendul dintre Romania i Ucraina cu privire la statutul platoului continental al Insulei gerpilor