Sunteți pe pagina 1din 22

O mitologie este un ansamblu relativ coerent de

mituri, ntmplri care descriu o anumit religie sau un sistem de valori. Cuvntul "mitologie" provine din limba greac (), din fuziunea cuvintelor "mythos" ("poveste" sau "legend") i "logos" ("cuvnt"). n general, miturile sunt opere literare narative tradiionale care au rolul de a explica diferite fenomene ale naturii, originea omului i a animalelor, etc. De obicei, miturile implic prezena unui element sacru, a unor zeitati, a unor fore fabuloase, supraomeneti. Miturile se suprapun adeseori cu legendele, diferenele dintre acestea fiind c legendele au un smbure de adevr, n timp ce miturile sunt complet imaginare.

Eventual,termenul "mitologie" poate include totalitatea miturilor dintr-o cultur sau o religie (de exemplu: mitologie greac, mitologie egiptean, mitologie nordic) sau o tiin care se ocup cu reconstruirea, studiul i interpretarea miturilor Mitologia ca sistem general este elaborat ncepnd din stadiul culturii primitive, pn n momentul apariiei civilizaiei tehnice timpurii i a formelor ei de gndire teoretic, adic pn atunci cnd mitologia - ca sistem integral - este absorbit i codificat - integral sau n parte - de religie.

Marile mitologii se formeaz - pentru fiecare grup

uman n parte - ntre mezolitic i sfritul neoliticului, adic atunci cnd oamenii i nlesnesc existena printr-un mod de viaa nou, cu oarecare comfort asigurat, fa de riscurile traiului precedent, peregrin i aleator, din civilizaia cinegetic i pescreasc. n acest cadru au nceput s se compun epic i primele mituri coerente, a cror datare cronologic este imposibil("dar important e s nu confundm << vrsta >> unei concepii religioase cu data primului document care o atest" - Mircea Eliade, Istoria credinelor i ideilor religioase, I, Cuvnt nainte, 1976).

Majoritatea mitologiilor arhaice, antice sau

primitive, care au coninut concepiile din epoca formativ a miturilor, au ajuns pn la generaiile care dispuneau de mijloace tehnologic de conservare cultural sub form de transcripii literare.Datorit acestor transmisii, fiecare mitologie s-a reorganizat treptat, influentat de copiti, traductori, poei, istorici, filosofi, etnografi i folcloriti i mai puin teologi. Coninutul mitologic a fost determinat de operaii complicate de triere, interpolare, replicare filosofic, resistematizare istoric, restilizare poetic i eventual includerea n ideile religioase. Interveniile i influenele reciproce au creat mitologii care pot include diferite surse i concepte.

Exista un mit care spune

ca Medusa fusese la inceput o fecioara frumoasa. A desacralizat templul Atenei culcandu-se in el cu Poseidon. Furioasa, Atena a preschimbat-o pe Medusa intr-o creatura cu aripi. La inceput Medusa era cunoscuta ca fiind un cal cu aripi apoi ca o femeie cu picioare de cal si aripi in par.

Intr-un tarziu, legendele o descriu pe Medusa

ca avand dinti de mistret, o limba neagra mult prea mare pentru gura ei, maini transformate in gheare si par transformat in serpi. Privirea ei transfoma pe oricine in stane de piatra. Medusa era o gorgona, una dintre cele 3 surori,fiice ale zeilor pre-titani, Phorcys si Ceto. Surorile Sthenno si Euryale erau nemuritoare insa a treia, Medusa nu. Toate trei erau oribile, privirea lor transformand oamenii in stane de piatra.

Gorgonele simbolizeaza organele genitale feminine si frica barbatilor impotriva energiilor sexuale demonice ale femeilor. Medusa a fost omorata de Perseus cu ajutorul lui Hermes si al Athenei (care i-a ghidat mana). Capul Medusei a fost folosit de Perseus pentru a-l omori pe monstru de mare Cetus. Capul ei a ajuns apoi la Atena care l-a folosit in Razboiul Troian ca platosa.

Mitul antic grecesc

susine c primul om a fost nfptuit ca o creatur a lui Prometeu, mitului creaiei i se asociaz mitul iniiatului, deorece Prometeu era considerat i un binefctor al oamenilor, pentru ca lea druit acestora focul, dupa ce i-a creat din hum, spre furia lui Zeus.

n mitologia akkadienilor, vecini ai evreilor,

omul a fost creat din lut de anumii lucrtori divini, apoi zeiele Nammu si Aruru i-au modelat inima i zeitatea En-Ki i-a dat via. Acest fapt originar arat c nu exista o distan de nestrbtut dintre natura omului i a zeilor: cu toate c omul e creat pentru a-i servi pe zei, el, totodat, este imitatorul i colaboratorul lor. Oamenii trebuiau s le respecte poruncile date de divinitate, s nu ncalce preceptele ordinii sacre, care asigur att bunul mers al lumii universale, ct i al societii umane.

Religiei Egiptului

antic nu i apartine o antropogonie clar, dar cel mai vechi sistem religios din Egipt, cel Memfitic, vorbete de creaie ca efect al unei puteri creatoare, al gndirii, al cuvntului unui singur zeu Ptah.

Acesta a nscut iniial un

gnd, dupa care l-a pronunat, acesta fiind ntiul act de creaie n aceast mitologie. Tot n contextul mitologiei egiptene, mai precis, n reprezentrile artistice ale acestora, o alt tradiie egiptean afirm c oamenii s-au nscut din lacrimile unui zeu ndurerat de pierderea ochiului su

Religiile panteiste nva despre creaia care a

luat natere din jertfa primordial a unui zeu; asemntoare n acest sens este si credina conform creia creaia este rezultatul unui sacrificiu cosmic, cnd zeii sacrifica un om, care d natere mai apoi la animale, pmnt i cer.

Dragonul are o importanta

aparte in mitologia chineza. Apare in arta, literatura, poezie, arhitectura, muzica si multe alte aspecte ale vietii cotidiene. Legenda spune ca acum 6000 - 7000 de ani cand conditiile de viata erau foarte dure. Printre acestea s-a impus in timp imaginea sarpelui dragon constituit din 5 parti: cap de camila , corn de cerb, ochi de iepure, urechi de taur, si labe de tigru. Dragonul a devenit pentru chinezii o imagine larg raspandita personificand puterea, demintatea, norocul, si succesul.

Religiile cretine invata

ca lumea a fost adusa de la nefiinta la fiinta de Dumnezeu. Si aceast act de creatie se face doar prin puterea cuvantului caci El zice iar lumea ia fiinta ca urmare a atotputerniciei Lui. Deci lumea ia fiinta ca urmare a cuvantului lui Dumnezeu astfel incat tot ceea ce exista exista datorita Lui si este creat in timp.

Dumnezeu este

atemporal timpul este inafara Lui dar si in el caci fara Dumnezeu nu exista nici timpul. nainte insa de a crea lumea care intra sub simturi a creat ingerii care sunt fapturi superioare omului .

Sfarsit......