CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !

""#

DOCUMENTAREA RAPOARTELOR (MISIUNILOR) DE AUDIT

A$%ECTE &ENERALE Referintele de baza privind documentarea auditului financiar sunt date de ISA 230 Documentatia, ISA 500 Probele de audit, ISA 501 Probe de audit - considerente suplimentare pentru elemente specifice, ISA 505 Confirmarile externe, ISA 520 Proceduri analitice, ISA 530 Esantionarea in audit si alte proceduri de testare selective. rebuie de asemenea avute in vedere si !ormele minimale de audit elaborate de C"#R. Respectarea $aplicarea% celorlalte standarde $ISA% completeaza intr-un fel sau altul documentarea si sustinerea opiniei $raportului% de audit. Potrivit ISA 230 $para&raful '% documentarea este reprezentata de date si informatii $documente de lucru% pre&atite de catre sau puse la dispozitia auditorului, pe diferite suporturi $(artie, film, electronice, etc.%. Potrivit para&rafului )) al ISA 230, documentele de lucru includ printre altele date si informatii privind structura or&anizatorica si *uridica, sectorul + mediul de activitate $economic, le&islativ%, copii+extrase ale documentelor le&ale relevante privind tranzactiile $operatiunile% efectuate de entitate $procese verbale, acte constatatoare, contracte, acte de proprietate, conturi bancare, conturi+balante contabile, situatii financiare%,

) Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# documente de planificare $pro&ramele de audit ale misiunii%, de evaluare a sistemului de control $audit% intern si a riscurilor existentei unor erori semnificative in situatiile financiare, de planificare $pro&ramare% a procedurilor de audit $contracarare riscuri%, documentele de analiza a soldurilor+rula*elor si a evolutiei unor indicatori semnificativi $proceduri analitice%, documente de comunicare+confirmare transmise catre sau primite de la terti si conducerea entitatii, referentieri+indexari+adnotari pe toate documentele ce compun dosarele misiunii, cu a*utorul carora sa fie identificabile toate datele si informatiile ce le contin, precum si persoanele responsabile cu intocmirea+avizarea acestora. -ana&ementul entitatii auditate este responsabil de prezentarea corecta a datelor si informatiilor din situatiile financiare. Pentru exprimarea unei opinii asupra situatiilor financiare ale clientului, auditorul colecteaza probe efectuand $aplicand% proceduri de audit, pentru a testa asertiunile managementului $reprezenta.ii explicite sau implicite privind respectarea re&ulilor contabile si asi&urarea caracteristicilor calitative ale componentele situatiilor financiare%. /n "!E0" nr. ) se prezinta o lista $exemplu% pentru doua pozitii bilantiere a principalelor documente si revizuiri $verificari% in care se urmaresc principalele asertiuni ce trebuie avute in vedere la intocmirea situatiilor financiare respectiv1 aparitia'e(istenta) e(*austi+itatea'separarea e(ercitiilor) drepturi si o ligatii) e+aluarea ,alocarea-) acuratetea) pre.entarea ,clasificarea- si descrierea/ Probele obtinute prin intermediul procedurilor de audit sunt utilizate pentru a determina &radul de corectitudine si obiectivitate $impartialitate% a situatiilor financiare si tipul raportului $opinii%.

2 Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# Fig. 1 de mai *os reprezinta o sinteza a relatiilor dintre situatiile financiare, asertiunile mana&ementului referitoare la componentele situatiilor financiare, procedurile de audit utilizate, probele obtinute si raportul de audit. Fig/ 0 Sinteza relatiilor dintre situatiile financiare si raportul de audit 3itua.iile financiare Raportul de audit

"sertiunile mana&ementului referitoare la componentele

Procedurile de audit

Probele referitoare la corectitudinea,obiectivitate a $impartialitatea% situatiilor financiare

Dupa cum se observa din Fig. 1, situaiile financiare sunt afectate in mod determinant de asertiunile mana&ementului cu privire la diferitele componente ale acestora. "uditorul aplica procedurile specifice pentru a obtine probe referitoare la faptul daca fiecare asertiune relevanta a mana&ementului este conforma cu principiile si re&ulile contabile aplicabile, aceste proceduri si probe urmand sa-i sustina in final raportul $opinia%. "ctivitatea auditorului financiar priveste in cea mai mare masura colectarea de probe si evaluarea acestora prin diferite metode, astfel incat sa le poata ierar(iza si clasifica cat mai corect atunci cand isi fundamenteaza opinia.

' Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# "uditorul trebuie sa documenteze toate aspectele importante sesizate in urma aplicarii diferitelor proceduri $teste%, cu probe ce sa-i sustina apoi opinia asupra situatiilor financiare. Documentarea facuta in timpul misiunii va reflecta atat modul in care s-au desfasurat lucrarile de audit, cat si procedurile ce au fost aplicate si probele ce au fost culese. inand cont de le&atura stransa care exista intre probele de audit, procedurile aplicate si documentatia intocmita pe parcursul desfasurarii misiunii de audit, in continuare se va face o scurta prezentare a unor aspecte privind probele de audit si a modului de colectare a acestora si respectiv in le&atura cu documentatia de audit $documentarea auditului%.

4 Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""#

%RO1ELE DE AUDIT
Concepte c*eie Probele de audit !atura probelor de audit 5radul de adecvare a probelor de audit Relevanta Credibilitatea 3uficienta probelor de audit -aterialitatea Riscul de denaturare -arimea si caracteristicile populatiei 6mo&enitatea populatiei Calitatea probelor de audit Evaluarea probelor de audit

%ro ele de audit Proba de audit reprezinta intrea&a informatie utilizata de catre auditor pentru a a*un&e la concluziile pe care se bazeaza opinia sa, continand atat informatii preluate din contabilitate si care au stat la baza intocmirii situatiilor financiare $operatiuni+tranzactii, balantele de verificare% cat si alte informatii relevante in le&atura cu acestea. Probele de audit si procedurile de cule&ere a acestora sunt re&lementate de standardele ISA 500 si ISA 501, ISA 505, ISA 520 si+sau ISA 530. 6 buna intele&ere a caracteristicilor probelor de audit $natura, &radul de adecvare, suficienta, evaluarea% reprezinta un important instrument conceptual atat pentru auditorii financiari cat si pentru profesionistii contabili in &eneral. Natura pro elor de audit /n functie de natura lor, probele de audit pot fi

7 Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# probe obtinute pe baza docu entelor contabile $facturi, contracte, *urnale, documente de calcul al modului de alocare a costurilor, etc.% prin aplicarea diferitelor proceduri de audit. probe obtinute din alte surse. $an&a*amente de audit anterioare, proceduri impuse de sistemele de control al calitatii, etc.%. &radul de adec+are a pro elor de audit !radul de adec"are a probelor de audit da in fapt informatii ce sunt si rele"ante 8i credibile. #ele"anta probelor de audit este data de masura in care acestea sunt in concordanta cu asertiunile $re&ulile contabile% aplicate de mana&ement la intocmirea situatiilor financiare. 6 proba de audit cu privire la o asertiune nu se poate substitui unei probe de audit le&ate de alta asertiune, fiind important sa se tina cont de relatia existenta intre probele de audit si asertiunile aplicate de mana&ement la intocmirea situatiilor financiare. De exemplu, existenta stocurilor poate fi probata prin participarea auditorului la operatiunile de inventariere or&anizate de client, insa aceasta proba nu este relevanta $suficienta% si pentru determinarea drepturilor si obli&atiilor clientului in le&atura cu aceste stocuri sau pentru determinarea costului lor. $redibilitatea probelor de audit se refera la faptul daca auditorul se poate baza pe un anumit tip de probe pentru a evalua corect modul de aplicare a unei aser.iuni sau a alteia, fiind influentata de sursa, de natura si de circumstantele in care aceste probe sunt obtinute. 9rmatoarele referinte sunt utile atunci cand analizam credibilitatea probelor de audit o 6 proba de audit obtinuta de catre auditor dintr-o sursa independenta externa entitatii $confirmari ale soldurilor primite direct de la clienti% este mult mai credibila decat una obtinuta $numai% din interiorul entitatii. asura calitatii acestora, astfel, probele de

audit, indiferent de forma lor, sunt considerate ca fiind adecvate atunci cand ele ofera

: Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# o Proba obtinuta direct de catre auditor prin examinarea fizica $inspectie, observatie% sau calcul, este mai credibila decat informatia obtinuta indirect sau prin deductie $evaluarea sistemului de control intern%. o "tunci cand auditorul evalueaza eficienta sistemului de control intern ca fiind ridicata, probele &enerate de contabilitatea entitatii pot fi considerate ca fiind mai credibile. o Probele furnizate de documente ori&inale sunt mai credibile decat cele furnizate de $foto%copii. o Probele documentare in format electronic sau pe suport de (artie, sunt mai credibile decat alte probe insa, si credibilitatea acestora este mai mare sau mai mica in functie anumiti factori $vezi Fig. 2 de mai *os%. Fig/ ! Factori care influenteaza credibilitatea probelor docu entare CELE MAI CREDI ILE

E"emple
Documente !enerate din e"teriorul entitatii# trimise direct auditorului Documente !enerate din e"teriorul entitatii si detinute de client Documente !enerate din interiorul entitatii si care circula in e"terior Documente !enerate in interiorul entitatii si care nu circula in e"terior Con$irmari primate de la %anci &acturi de la $urni'ori Ordine de plata Copii ale unor documente de !estiune ($ise de ma!a'ii etc()

CELE MAI PUTIN CREDI ILE

Sursa% ;.<o=ton , R. >o(nson, &odern Auditing

$uficienta pro elor de audit

? Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# 5radul de suficienta reprezinta asura cantitatii probelor de audit, respectiv cantitatea de

materiale doveditoare necesare pentru a oferi o baza rezonabila exprimarii unei opinii asupra situatiilor financiare, stabilirea acestor cantitati depinzand in mare masura de exercitarea rationamentelor profesionale in acest sens. De re&ula auditorul trebuie sa se bazeze mai de&raba pe probele ce sunt $ele insale% convin&atoare decat pe propriile convin&eri. rebuie de asemenea sa existe o relatie rationala intre costul si utilitatea probelor $dovezilor% obtinute pe parcursul misiunii de audit. Cantitatea probelor de audit este influentata de o serie de factori $materialitatea, riscul de denaturare, marimea si caracteristicile populatiei, omo&enitatea populatiei, calitatea probelor de audit culese%, astfel &aterialitatea ' se refera la importanta $relevanta+ pra&ul de semnificatie% claselor de tranzactii si a conturilor pentru utilizatorul informatiilor, astfel incat, cu cat tranzactiile+pozitiile+elementele din situatiile financiare sunt mai importante, cu atat este nevoie de o cantitate mai mare de probe. #iscul de denaturare ' se refera la riscul $inerent% de a exista unele erori in aplicarea re&ulilor contabile si la riscul de nedetectare a acestor erori prin sistemul de control intern, astfel incat, cu cat acest risc va fi mai mare, cu atat vor fi cerute mai multe probe de audit. &ari ea populatiei ' in cadrul unei misiuni de audit, de multe ori este necesar sa se lucreze cu esantioane din cadrul unor populatii statistice, nefiind posibila analizarea tuturor elementelor $tranzactiilor, operatiunilor% dintr-o astfel de @populatie -odul de determinare $stabilire% a esantioanelor in audit, si alte aspecte le&ate de acestea sunt tratate in standardul ISA 530, numarul probelor de audit in acest caz depinzand de probe ari ea si caracteristicile populatiei analizate, astfel incat, cantitatea de este cu atat mai mare, cu cat populatia $numarul necesare

tranzactiilor+operatiunilor% este mai mare.

A Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# ( ogenitatea populatiei ' daca populatia statistica este omo&ena respectiv elementele care o formeaza au caracteristici asemanatoare, aceasta poate fi analizata $testata% cu a*utorul unui esantion de dimensiuni mai mici. $alitatea probelor de audit culese - cu cat calitatea probelor de audit este mai ridicata, cu atat numarul acestora va putea fi mai mic. #actorii care influenteaza suficienta probelor sunt sintetizati in Fig. 3 de mai *os. Fig/2 Factori care influenteaza suficienta probelor

Materialitate

Mica) Sca'uta

Mare)Ridicata

MAI PUTINE PRO E

Risc de denaturare Dimensiunea populatiei Omo!enitatea populatiei Calitatea pro%elor

MAI MULTE PRO E

Sursa% ;.<o=ton , R. >o(nson, &odern Auditing

/n consecinta, gradul de adec+are si gradul de suficienta al probelor de audit sunt in stransa interdependenta, iar simpla obtinere a unei cantitati mari de probe de audit nu poate compensa calitatea slaba a acestora. E+aluarea pro elor de audit Pe parcursul unei misiuni de audit, rationamentul profesional al auditorului este un element deosebit de important, acesta trebuind sa aiba capacitatea de a evalua in mod corect atat cantitatea cat si calitatea probelor de audit ce ii sustin opinia.

B Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# "uditorul trebuie sa aiba cunostinte temeinice cu privire la natura probelor de audit, tipul si cantiteatea acestora, astfel incat sa fie suficiente pentru a-i documenta si sustine opinia cu privire la situatiile financiare auditate. /n evaluarea probelor colectate, rationamentul auditorului trebuie sa ramana obiectiv $impartial% si sa nu fie influentat de factori de alta natura $simpatie + antipatie fata de persoana c(estionata%, respectand cerintele Codului de Conduita Etica a profesiei. %ROCEDURI DE COLECTARE ,CULE&ERE- A %RO1ELOR DE AUDIT Concepte c*eie /nspectia 6bservarea /nvesti&area Confirmarea Recalcularea Reefectuarea Revizuirea $verificarea% Proceduri analitice e(nici de audit asistate de computer $C"" %

"uditorul financiar obtine probe de audit cu scopul de a-si fundamenta in mod rezonabil concluziile ce vor sta la baza opiniei sale, aplicand in acest sens diverse proceduri de audit, cu a*utorul carora 3a obtina o intele&ere a activitatilor entitatii si a mediului in care aceasta si le desfasoara, inclusiv a controlului intern, pentru a putea astfel evalua riscurile unor denaturari semnificative, evaluand si testand in acest sens asertiunile $re&ulile contabile% aplicate de mana&ement la intocmirea situatiilor financiare $@proceduri de evaluare a riscurilor)%. 3a testeze, atunci cand este necesar si+sau a decis sa faca astfel, eficienta sistemului de control intern in prevenirea+detectarea + corectarea denaturarilor semnificative de la nivelul asertiunilor aplicate de mana&ement $@teste ale controalelor%. 3a detecteze denaturarile semnificative de la nivelul asertiunilor aplicate de mana&ement $@proceduri de fond%. )C Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""#

/n Fig. * de mai *os, sunt prezentate te(nicile $metodele% de baza pe care un auditor le poate avea cu privire la procedurile de audit.

Fig/3 +e,nicile de baza pri"ind procedurile de audit + , . / 0 1 2 3 Inspectia (*eri$icarea) documentelor)inre!istrarilor Inspectia imo%ili'arilor corporale si a altor acti*e O%ser*area In*esti!area Con$irmarea Recalcularea Ree$ectuarea Re*i'uirea (*eri$icarea) Proceduri analitice
3ursa1 ;.<o=ton , R. >o(nson, &odern Auditing

Inspectia ,+erificarea- inregistrarilor ' documentelor Inspectia inre&istrarilor+documentelor consta in examinarea evidentelor contabile

$contabilitatea financiara, contabilitatea mana&eriala% privind tranzactiile si operatiunile efectuate precum si a documentelor ce le sustin $pe suport (artie, format electronic%, avand ca finalitate colectarea unor probe de audit cu &rade variate de credibilitate. 6 mare parte a probelor obtinute de auditor sunt rezultatul aplicarii acestei proceduri de audit, in acest sens insa, acesta nu va putea face abstractie de &radul de credibilitate a acestor probe si )) Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# de le&atura lor cu modul de aplicare a asertiunilor mana&ementului la intocmirea situatiilor financiare. Inspectia imo ili.arilor corporale si a altor acti+e Inspectia imobilizarilor corporale si a altor active consta in examinarea $verificarea% fizica a acestora, furnizand probe de audit credibile mai ales in ceea ce priveste existen.a lor. Probele obtinute in urma aplicarii acestei proceduri ofera insa o asi&urare mai mica, sau poate sa nu ofere nici o asi&urare cu privire $de exemplu% la drepturile si la obli&atiile entitatii in le&atura cu aceste active. O ser+area (bser"area consta in urmarirea unui proces + proceduri ce se efectueaza de catre altii, cum ar fi $de exemplu% observarea inventarierii stocurilor de catre personalul entitatii. "stfel obser"area furnizeaza probe de audit cu privire la modul de desfasurare a unui proces, insa aceste probe sunt limitate doar la momentul $perioada% in care a fost aplicata aceasta procedura precum si de faptul ca actul de observare poate afecta c(iar modul in care se desfasoara procesul respectiv. 6bservarea nu este consideratD in &eneral ca fiind foarte credibila, si necesita confirmari suplimentare obtinute de catre auditor $date + documente din inre&istrarile contabile, alte informatii%. Inspectitia si obser"area sunt doi termeni ce de multe ori pot fi considerati ca substituibili $identici%, insa din punct de vedere al auditului financiar este necesar sa se faca diferenta intre acestia, inspectia avand drept obiect documente sau active, iar obser"area referindu-se la procese $operatiuni%. In+estigarea

)2 Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# In"estigarea consta in cule&erea de informatii $financiare, nefinanciare% de la persoane cu experienta $competenta%, fie din interiorul, fie din afara entitatii, putand varia de la investi&atii scrise $oficiale%, pana la c(estionari orale $neoficiale%. Evaluarea raspunsurilor ob.inute in procesul de investi&are este foarte importanta atat in ceea ce priveste calitatea probelor de aceasta natura, dar si-n ceea ce priveste sesizarea unor anumite @directii de abordare a auditului si de colectare a altor probe. /n mod obisnuit, in"estigarea nu ofera, ca atare, suficiente probe de audit si de asemenea, nu este suficienta pentru a testa eficienta sistemului de control intern. Confirmarea $onfir area este un tip specific de investi&are si reprezinta procesul de obtinere a unei declaratii directe de la o terta parte, cu privire la o informatie sau la o situatie $conditie% existenta. ConfirmDrile sunt utilizate frecvent atunci cEnd este vorba despre soldurile conturilor 8i componenta lor, dar nu trebuie limitate doar la aceste elemente, ele fiind utilizate de asemenea si pentru a obtine probe de audit referitoare existenta + inexistenta anumitor conditii $operatiuni, documente%, cum ar fi $de exemplu% absenta unui contract, ce poate la randul sau influenta recunoasterea unor venituri. 5radul de incredere in probele obtinute prin confirmari, este direct influentat de forma confirmarii, de experienta anterioara cu entitatea auditata, de natura informatiei confirmate si+sau de destinatarul cererii de confirmare. De exemplu, daca se solicita si obtine o confirmare unui consi&natar privind faptul daca o cate&orie $stocuri% de bunuri au fost primite in consi&natie, aceasta reprezinta o proba ca entitatea detine stocurile respective respectiv sustine asertiunea privitoare la drepturi si obli&atii. Fig. 5 de mai *os prezinta solduri $sume% selectate si informatiile confirmate prin aplicarea de catre auditor a acestei proceduri specifice. Fig/ 4 Su e si infor atii confir ate frec"ent in isiunile de audit )' Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# $ume si'sau informatii confirmate 3oldurile de numerar $trezorerie% si imprumuturi "ctiuni si alte titluri de valoare Creante+"lti debitori 3tocuri in consi&natie 6bli&atii curente "coperire a riscurilor Cautiuni, &arantii Reefectuarea #eefectuarea reprezinta executarea de catre auditor, in mod independent, a procedurilor sau controalelor pe care entitatea le-a efectuat initial prin sistemul sau de control intern, fie manual, fie utilizand te(nici de audit asistate de calculator $C"" %. /ntrucat auditorul verifica direct prin acest tip de probe fiabilitatea sistemului de control intern, ele sunt percepute ca avand un &rad de credibilitate foarte ridicat. Recalcularea #ecalcularea consta in verificarea acuratetei $matematice% a informatiile din documente sau din inre&istrarile contabile, putand fi efectuata si prin utilizarea te(nolo&iei informatice $obtinerea unor fisiere + baze de date, folosirea C"" %. Exemple specifice acestui tip de proceduri includ recalculari ale c(eltuielilor cu amortizarea activelor fixe, recalculari ale valorilor stocurilor functie de metodele $#/#6, C-P, etc.% utilizate de entitate, recalculari ale unor obli&atii + creante rezultand din contracte, etc. Re+i.uirea ,+erificarea#e"izuirea reprezinta procesul prin care se analizeaza si verifica datele din contabilitate pentru a identifica situatii $sume + rula*e + solduri + operatiuni% importante sau neobisnuite. "ceasta procedura presupune identificarea unor nere&ularitati $valori, componenta% din cadrul soldurilor conturilor sau din alte sume din situatiile financiare, in urma analizarii tranzactiilor, $ursa confirmarii ,tertii<ancile 6peratori din piata financiara $de capital%, entitati terte. Clientii individuali si alti terti Consi&natari #urnizori individuali si alti creditori Companii de asi&urari Creditorii imprumutatori

)4 Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# a re&istrelor $*urnalelor% contabile, a a*ustarilor, a reconcilierilor, precum si a altor documente si raportari detaliate. #e"izuirea -"erificarea. include identificarea operatiunilor mari $neobisnuite% din inre&istrarile contabile precum si verificarea + analiza datelor $inre&istrarilor% privind anumite cate&orii de c(eltuieli $speciale, neobisnuite% si+sau a*ustarile + stornarile efectuate. #e"izuirea -"erificarea. poate fi folosita si in le&atura cu procedurile analitice dar si ca o procedura de sine statatoare, putand fi efectuata manual cat si prin utilizarea te(nicilor de audit asistate de calculator $C"" %.

%roceduri analitice Procedurile analitice reprezinta de asemenea probe importante si eficiente, colectate pe tot parcursul misiunii de audit, inclusiv in etapa stabilirii termenilor an&a*amentului si a planificarii, constand in evaluari ale informatiilor din situatiile financiare, bazate pe analiza unor indicatori $evolutii, comparatii% si a unor corelatii intre aceste informatii si+sau intre acestea si alte date + informatii nefinanciare. Procedurile analitice presupun de asemenea analiza $investi&area% unor fluctuatii si+sau a unor relatii + corelatii identificate, ce nu sunt consecvente $corelate% cu alte informatii relevante sau care se abat in mod semnificativ de la valorile rezonabile $previzionabile%. !ivelul de asi&urare $si&uranta% oferit de probele colectate prin procedurile anlitice este determinat printre altele de masura in care sunt disponibile si ofera o si&uranta a datelor si informatiilor utilizate, plauzabilitatea 8i predictibilitatea $co%relatiilor testate, precizia $rezonabilitatea% si ri&oarea analizei si investi&atiilor efectuate.

Fig. / de mai *os prezinta o ierar(izare a coeficientilor de si&uranta $nivelelor de asi&urare% a diferitelor tipuri de proceduri de audit. Fig/# Ierar,ia gradelor de siguran0 a diferitelor tipuri de proceduri de audit )7 Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# &radul de siguran56 ,ni+elul de asigurare/nalt Tipul procedurii ,pro ei/nspectia activelor corporale Reefectuarea Recalcularea /nspectia $verificarea% inre&istrarilor + documentelor Revizuirea $verificarea% Confirmarea Procedurile analitice 6bservarea /nvesti&area

-ediu

3cazut

DOCUMENTATIA DE AUDIT
Concepte c*eie Continutul documentatiei de audit Planul si pro&ramele de audit Dosarele de audit Continutul documentelor de lucru #orma documentelor de lucru

Continutul documentatiei de audit Probele colectate si procedurile aplicate de auditorii financiari trebuie sa se re&aseasca in documentatia de audit, urmand sa le serveasca acestora la fundamentarea rapoartelor si sa le sustina opiniile. 1ocu entatia de audit respectiv docu entarea isiunilor 2 rapoartelor de audit este

reprezentata de materialele + informatile $documentele de lucru% intocmite de auditor, sau obtinute $pastrate% de catre acesta pe parcursul efectuarii misiunii sale, &rupate in dosarele sale de lucru in mod sistematic si in conformitate cu cerintele standardelor profesionale aplicabile.

): Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# 1ocu entele de lucru se pot prezenta sub forma unor inscrisuri pe suport de (artie, a unor fotocopii, a unor inre&istrari $baze de date% pe suporti electronici sau pe alti purtatori de informa.ii. 1ocu entatia de audit $1ocu entarea auditului. are in principal, urmatoarele scopuri si obiective Sa ser*easca (a4ute) la plani$icarea# e$ectuarea# supra*e!5erea si re*i'uirea acti*itatii (misiunii) de audit( Planificarea auditului precum si descrierea activitatilor specifice $operatiuni, proceduri, pro&rame, etc.% trebuie sa se re&aseasca in documente de lucru astfel incat cu a*utorul acestora, mana&erii + partenerii din ec(ipa auditorului sa poata verifica munca subalternilor si sa efectueze controale de calitate privind activitatea desfasurata. -odul de intocmire a documentelor de lucru trebuie sa confirme respectarea standardelor de audit aplicabile $ISA, alte re&uli si proceduri specifice date de C"#R% si a re&ulilor proprii stabilite la nivelul cabinetului $societatii% auditoare , cu precadere a celor privind la munca $documentarea% @de teren. Sa clasi$ice (sistemati'e'e) pro%ele de audit colectate pe parcursul misiunii potri*it cerintelor standardelor pro$esionale# inclusi* a celor de calitate( Sa sustina si sa ar!umente'e raportul (opinia) de audit( Pe baza documentatiei intocmite, a probelor colectate si a concluziilor inscrise in documentele de lucru, auditorul va lua decizia cu privire la tipul de raport ce il va intocmi si respectiv cu privire la opinia ce o va exprima. "cest obiectiv este practic, de cea mai mare importanta in ceea ce priveste activitatea si raspunderea auditorului fata de terti.

1ocu entatia de audit -docu entarea auditului. intrucat ofera principala baza pentru continutul raportului si felul opiniei de audit, mai trebuie sa

)? Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# demonstreze modul in care auditorul a respectat standardele de audit si practicile profesionale a&reate, ofere o baza pentru concluziile auditorului cu privire la fiecare din asertiunile aplicate de conducerea entitatii la intocmirea situatiilor financiare, demonstreze faptul ca inre&istrarile din contabilitate sunt efectuate corect in raport cu cadrul de re&lementare aplicabil si astfel situatiile financiare reflecta+ nu reflecta fidel operatiunile+ tranzactiile din exercitiul financiar auditat. 3tandardul ISA 230 re&lementeaza si ofera recomandari cu privire la aspectele susmentionate, inclusiv cu privire la ar(ivare si proprietatea asupra docu entatiei de audit iar @!ormele minimale de audit elaborate de C"#R, dau referinte importante si in unele cazuri minime, privind continutul sectiunilor dosarelor de audit. 1ocu entatia de audit trebuie intocmita astfel incat sa permita orcarui utilizator avizat sa intelea&a problemele specifice si sa testeze riscurile existente, declaratiile conducerii, utilizarea procedurillor specifice de audit pentru colectarea probelor, constatarile facute si concluziile la care a a*uns auditorul. 1ocu entatia de audit trebuie de asemenea sa ofere informatii relevante pentru si a se putea identifica cine a executat diferitele operatiuni si a intocmit documentele aferente, data cand acestea au fost finalizate, precum si persoanele care au revizuit documentele $munca% executantilor din cadrul ec(ipei de audit, inclusiv data acestor revizuiri . Cu alte cuvinte docu entatia de audit trebuie sa reflecte intrea&a activitate intreprinsa de auditor pentru atin&erea obiectivelor in cadrul unui an&a*ament de audit. a intele&e natura, durata, intinderea si rezultatele procedurilor de audit aplicate, probele obtinute, si concluziile formulate,

)A Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# Continutul dar si forma documentelor de lucru sunt influentate de urmatorii factori natura an&a*amentului, forma raportului si felul misiunii de audit, natura si complexitatea afacerii $activitatilor% clientului, natura si complexitatea sistemelor de control intern ale entitatii auditate, necesitatile de monitorizare, suprave&(ere si revizuire a lucrarilor efectuate de ec(ipa de audit, metodolo&iile si te(nicile de audit specifice auditorului $persoana fizica+ *uridica%, utilizate pe parcursul misiunii.

%lanul si programele de audit 1ocu entatia de audit trebuie sa contina un plan si progra e de audit cu privire la an&a*ament, astfel Planul de audit contine strate&ia ce trebuie urmata in desfasurarea misiunii, bazandu-se in primul rand pe intele&erea de catre auditor a caracteristicilor activitatilor clientului si a riscurilor potentiale de audit decur&and din acestea.
.

Planul de audit reprezinta de asemenea cadrul pe baza caruia resursele ec(ipei $misiunii% de audit $orele om% sunt alocate diferitelor etape $parti% ale an&a*amentului. Progra ele de audit stabilesc procedurile ce vor fi aplicate de catre membrii ec(ipei precum si timpii alocati acestora si altor operatiuni specifice. /n &eneral, pentru fiecare proces $tip de activitate+ ciclu% si fiecare sold al unui cont trebuie facut un progra separat de audit. /n cadrul progra elor de audit vor fi stabilite+ detaliate in mod rezonabil procedurile ce vor fi aplicate, testele+ analizele+ revizuirile $verificarile% ce se vor efectua.

)B Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# Pentru imbunatatirea eficientei activitatii ec(ipei, auditorul poate utiliza si tabele, analize 8i alte informatii intocmite de entitate, insa in astfel de situatii, acesta trebuie sa se convin&a si prin metode alternative de faptul ca acele documente au fost intocmite corespunzator si sunt credibile. Dosarele de audit -a*oritatea auditorilor $societatilor de audit% pastreaza documentatia in doua tipuri de dosare $permanent, curent%. 1osarul per anent contine date $informatii% istorice ce au continuitate in ce priveste activitatile clientului, si care sunt relevante pentru mai multe exercitii financiare, fiind actualizat, de cate ori este cazul, cu noi informatii de aceeasi natura. 1osarul curent include date 8i informatii aferente exercitiului financiar auditat conform an&a*amentului. Fig. 3 de mai *os prezinta exemple de informatii incluse in fiecare tip de dosar. Fig/7/ Infor atii continute de dosarele de audit Dosarul permanent Documentele privind or&anizarea activitatii entitatii $actele constitutive, structura or&anizatorica, re&ulamentul de or&anizare si functionare, etc.% -ono&rafii contabile aplicabile, modul de or&anizare si conducere a contabilitatii $financiare si mana&eriale% Copii ale contractelor importante $contracte colective de munca, contracte de leasin&% cu aplicabilitate pe mai multe exercitii financiare Fotarari "5" + C" si Decizii ale mana&ementului "lte documente $re&lementari% privind sistemul de control intern si auditul intern Dosarul curent ermenii an&a*amentului de audit Copii ale balantelor de verificare $sintetice, analitice% si ale situatiilor financiare Planul + pro&ramele de audit 3crisoarea de reprezentare a conducerii !ote ale sedintelor, analizelor si revizuirilor efectuate in cadrul misiunii Documente $foi% de lucru in formatul impus de normele minimale ale C"#R si de normele 2C $standardele% proprii ale auditorului Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl Copii ale documentelor testate $esantionate%

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""#

Continutul documentelor de lucru "ctivitatea ec(ipei de audit se concretizeaza in cea mai mare parte in docu ente de lucru, ce compun din dosarul curent, acestea intocmindu-se atat manual cat si cu a*utorul unor pro&rame informatice $balante de lucru, foi de lucru, documente de analiza a conturilor, documente centralizatoare privind a*ustarile si reclasificarile ce se impun, memorandumuri catre + pentru conducere, etc.% 4alantele de lucru ' fac le&atura dintre sumele existente Gn situatiile financiare, balantele de verificare contabile si foile de lucru aferente. /n afara de o coloana privind denumirea contului, balanta de lucru contine si coloane de referentiere pentru foile de lucru, pentru soldurile aferente anului anterior si soldurile nea*ustate aferente anului curent, si respectiv pentru a*ustari+ reclasificari. Fig. 5 de mai *os prezinta un exemplu de balanta de lucru. Fig/ 8 67e plu de balanta de lucru

2) Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""#

sc( A C sa(
<alanta de lucru $active circulante + c(eltuieli vanzari% ') Decembrie 2CC7 Denumirea conturilor ).!umerar 8i ec(ivalente de numerar 2.3ume de Gncasat $creante% '.3tocuri $#I'.), '.2% 4.C(eltuieli cu reclama + publicitatea )C7CCC )22CCC Ref. #I $#I7.), 7.2,7.'% $#I4.2, 4.'% 3old la 3old la ')+)2+C4 ')+)2+C7 "*ustDri D )CCCC C Reclasi ficari D C 6 6 3ume corec tate 3ituatiile financiare afectate

)4CCC 2CCC 4CCC

)2CCC D 2CCC

<

))7CC

)2ACC

)'CC

))7CC D )'CC

CP+P

/mobilizari + stocuri < D ?CCC C ?CCC 7CCC ?CCC )2CCCC C 7CCC D 7CCC

#I:.))

)CCCC

))CCC

7CC

))7CC D 7CC

CP+P

!ota1 H #I J foi de lucru HH < J bilant HHH CP+P J contul de profit si pierderi

HHHH D HHHHH C

J debit J credit

Analiza conturilor ' include $in &eneral% toate miscarile $rula*ele% inre&istrate intr-un cont, intro anumita perioada de timp, inclusiv unele documente *ustificative le&ale precum si referinte privitoare la politicile contabile aplicate, informatii ce sunt preluate $prelucrate% conform procedurilor si pro&ramelor de audit stabilite. &e orandu ul de audit cea mai mare parte a activitatii auditorului este consemnata in memorandumuri scrise privitoare $de exemplu% la discutiile purtate cu personalul de specialitate si conducere, privind sistemul de control intern, observarea $analiza% situatiei unor active, erorile identificate precum si alte probleme aparute pe parcursul misiunii de audit. A8ustarile sunt facute cu scopul de a corecta erorile identificate in inre&istrDrile contabile efectuate de catre client cum ar fi $de exemplu% anumite elemente bilantiere incorect evaluate, 22 Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# respectarea + nerespectarea principiului prudentei, etc. si pentru care auditorul propune corectarea respectivelor elemente din situatiile financiare. #eclasificarile sunt efectuate cu scopul de a prezenta cat mai corect conform cerintelor cadrului de re&lementare contabila clasele + cate&oriile de informatii din situatiile financiare. Forma documentelor de audit /ndiferent de for a docu entelor de audit, ce se pot prezenta atat pe suport de (artie sau alti suporti cat si in format electronic, acestea trebuie in mod obli&atoriu sa cuprinda in afara informatiilor propriu zise $financiar-contabile si nu numai% si adnotarile $insemnarile% specifice. Antetul -capul de tabel. include numele clientului, denumirea documentului de lucru, data de sfar8it de an sau o alta data de referinta a exercitiului financiar auditat, denumirile $explicatiile% din capul de tabel cand este cazul. Inde7area si referentierea ' reprezinta procesul $operatiunile% prin care se stabileste o le&atura intre situatiile financiare si documentele de audit precum si intre datele si informatiile din docu entatia de audit. Documentele de audit trebuie or&anizate $structurate% de asa maniera incat membrii ec(ipei de audit sau orice alt utilizator avizat, sa poata &asi cu usurinta probele de audit si informatiile relevante privind desfasurarea misiunii. /n vederea indexarii $abrevierii% documentelor de audit, se utilizeaza un sistem de notatie cu a*utorul literelor sau al cifrelor, sumele sau elementele importante ale situatiilor financiare trebuind sa fie referentiate si @reciproc pe aceste documente.

2' Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# De exemplu, atunci cand auditorul utilizeaza la intocmirea unor foi de lucru si informatiile aferente din alte foi de lucru, acestea vor fi referentiate pe fiecare foaie de lucru in parte. Adnotarile -inse narile. constituie notatii simple facute de catre membrii ec(ipei de audit, mana&eri si parteneri alaturi de un articol $o informatie% sau o suma dintr-un document de audit. 3imbolul adnotarii este in &eneral explicat sau definit la sfar8itul documentului de audit, multi auditori si societati de audit utilizand un set standard de astfel de insemnari. /n "!E0" nr.2 la prezenta se prezinta o foaie de lucru avand o forma $continut% standard potrivit celor de mai sus. /n Fig. 9 de mai *os se prezinta un exemplu al modului in care documentele de audit ar putea fi or&anizate pentru a sustine fiecare element de numerar. "stfel, suma de )7,CCC lei prezentatD Gn bilan. este pusD de accord cu <alan.a de lucru <I, con.ine ' elemente importante din re&istrele contabile ce sunt incluse Gn soldul de )7,CCC lei. Documentele de audit $foi de lucru% indexate @#I 7.2 oferD probe de audit ce sustin soldul disponibilitatilor bancare de )2,CCC lei. Documentele de audit sustin apoi fiecare din elementele re&istrelor contabile, fiecare sumD importantD fiind referentiata, ca de exemplu, soldul bancar de )4,CCC lei din @#I 7.2 care este defalcat si referentiat cu @#I 7.2.) iar soldul cecurilor scadente din @#I 7.2.2 este referentiat apoi Gn @#I 7 Fig/9 (rganizarea docu entelor de audit

24 Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""#
"<C sa "<C sa <ilant <ilant ')+)2+C7 ')+)2+C7 !umerar si ec(ivalente de numerar !umerar si ec(ivalente de numerar Creante Creante
H H H HH H

)7,CCC lei )7,CCC lei 42,CCC lei 42,CCC lei

H HH HH H

!umerar !umerar
H H H HH H

"<C sa "<C sa <alanta de lucru $<I% <alanta de lucru $<I%

)7,CCC lei )7,CCC lei

H HH HH H

Cont Cont !r. !r. lei lei 7)2 7)2 7'2 7'2

"<C sa #I 7 "<C sa #I 7 3ituatia numerarului si ec(ivalentelor de numerar 3ituatia numerarului si ec(ivalentelor de numerar 3olduri 3olduri Ref a*ustate Ref a*ustate 7') #I 7.) !umerar in casa 7CC 7') #I 7.) !umerar in casa 7CC )2,CCC lei )2,CCC lei 2,7CC lei 2,7CC lei )7,CCC lei )7,CCC lei Conform <I Conform <I "<C sa #I 7.2 "<C sa #I 7.2 Reconcilierea disponibilitatilor bancare Reconcilierea disponibilitatilor bancare )4,CCC lei )4,CCC lei 2,CCC lei 2,CCC lei $4,CCC% lei $4,CCC% lei )2,CCC lei )2,CCC lei Conform #I 7 Conform #I 7 #I 7.2 #I 7.2 #I 7.' #I 7.' Disponibilitati bancare Disponibilitati bancare "lte valori "lte valori

3oldul conturilor curente 3oldul conturilor curente Plus1 depozite in tranzit Plus1 depozite in tranzit -inus1 cecuri neplatite $scadente% -inus1 cecuri neplatite $scadente% 3old 3old

"<C sa #I 7.2.) "<C sa #I 7.2.) Confirmarea bancara Confirmarea bancara 3oldul disponibilitatilor banesti din banci )4,CCC lei 3oldul disponibilitatilor banesti din banci )4,CCC lei Conform #I 7.2 Conform #I 7.2 "<C sa 7.2.2 3ituatia cecurilor neplatite $scadente% !r. cec 4C'.)
H H H H H H

#I

3uma 27C lei

4,CCC lei

27 Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""#

Ar*i+area documentelor de audit

2: Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# 3tandardele ISA cer auditorilor sa pastreze documentele de audit un anumit numar de ani dupa ce raportul de audit a fost finalizat. /n acest sens de exemplu, standardele americane $Ie&ea 3arbanes-6xle=, 3tandardul PC"6< "3'% cer ca documentatia de audit sa fie pastrata pentru o perioada de sapte ani de la data finalizarii an&a*amentului $data raportului sau data la care activitatea practicD s-a Gnc(eiat%, daca le&islatia speciala nu cere o perioada mai mare de timp $asteptarea sentintei finale in cazul unor procese%. /n Romania nu exista prevederi le&ale speciale in acest sens, dar se poate considera ca fiind rezonabila o perioada de pastrare a documentatiei de audit de minim 7-: ani daca prin termenii an&a*amentului nu se stabileste altfel si+sau n-ar putea fi aplicabile unele prevederi le&ale speciale. "uditorul trebuie sa decida in le&atura cu durata de pastrare si modul de ar(ivare a documentatiei de audit tinand seama de cantitatea $volumul% acesteia si raspunderile ce si le-a asumat in cadrul misiunilor sale. "uditorul trebuie sa adopte de asemenea proceduri corespunzatoare pentru mentinerea confidentialitatii asupra datelor si informatiilor precum si a pastrarii in conditii de si&uranta a documentatiei de audit, respectiv pentru ar(ivarea acesteia pe o perioada suficienta pentru a satisface nevoile proprii si cerintele le&ale+profesionale in materie. Alte aspecte 1ocu entele de lucru sunt proprietatea auditorului, acestea incluzand nu numai pe cele intocmite de catre auditor, ci si cele puse la dispozitia sa de cDtre client.

2? Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# Desi anumite parti sau extrase din documente de lucru pot fi lasate si la dispozitia entitatii auditate, cu acordul auditorului, astfel de documente nu inlocuiesc si nu pot reprezenta componente ale evidentelor financiar-contabile ale acesteia. Desi auditorul detine dreptul de proprietate asupra documentelor de audit, acestea nu pot fi prezentate, decat cu unele exceptii impuse de le&e, nici unei alte persoane fara consimtamantul clientului.

2A Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""#

CATE:A CONCLU;II
%ro ele de audit repre'inta totalitatea documentelor# datelor si in$ormatiilor ($inanciar6 conta%ile si nu numai) utili'ate de auditor la $undamentarea conclu'iilor pri*ind an!a4amentul# respecti* la intocmirea raportului si emiterea opiniei de audit# inclusi* la intocmirea altor rapoarte)an!a4amente $cu scop special, de revizuire, alte an&a*amente, de asi&urare, de examinare a informatiilor financiare previzionate% si)sau ser*iciile cone"e. /ntr-un audit propriuzis, cea mai mare parte a muncii auditorului este a$ectata o%tinerii si e*aluarii pro%elor# prin utili'area di*erselor proceduri $inspectia, observarea, investi&area, confirmarea, recalcularea, reefectuarea, revizuirea + verificarea, etc.%. Pentru a-si efectua misiunea corect si eficient, auditorul tre%uie sa intelea!a $oarte %ine caracteristicile cele mai importante ale pro elor de audit $natura, &radul de adecvare si suficienta% si sa ai%a competenta si e"perienta necesara pentru a le e*alua corespun'ator( /n scopul or&anizarii si conducerii eficiente a activitatii $misiunii% de audit in mod obi8nuit auditorii de$alca in$ormatiile din situatiile financiare 7n componente sau se!mente# ast$el incat planul si programele de audit respecti* procedurile si testele ce se *or e$ectua# sa raspunda cel mai %ine cerintelor I$A (re'ona%ile) conclu'ii( Natura# durata si intinderea procedurilor de audit necesar a $i aplicate# se determina in esenta prin rationament profesional# procedurile sta%ilite (selectate) tre%uind sa satis$aca o%iecti*ele auditului si sa reduca su$icient de mult riscul de nedetectare a unor erori din situatiile financiare( Auditorul *a utili'a unul sau mai multe tipuri (com%inatii) de proceduri de audit# acestea putand $i $olosite atat ca te5nici de e*aluare a riscurilor si)sau de testare a controalelor cat si ca proceduri de $ond, in functie de natura an&a*amentului, specificul activitatii si sistemul de control intern al clientului. 2B Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl si sa le o$ere o %a'a pentru cele mai %une

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# Inspectarea acti+elor corporale) reefectuarea si recalcularea# sunt considerate in !eneral ca o$erind un !rad de si!uranta mai mare intrucat auditorul realizeaza prin aplicarea acestor proceduri o colectare directa a elementelor probante.

Inspectia inregistrarilor conta ile si a documentelor) re+i.uirea ,+erificarea-) confirmarea# si procedurile analitice# sunt in !eneral considerate ca o$erind un !rad de si!uranta mediu(

O ser+area si in+estigarea pre'inta in !eneral un !rad de si!uranta mai sca'ut datorita $aptului ca am%ele cate!orii de pro%e colectate in acest $el necesita si recon$irmari *iitoare din partea auditorului(

Auditorul tre%uie sa documente'e si sa colecte'e atat pro%ele ce pri*esc aspectele importante in intocmirea raportului si sustinerea opiniei e"primate cat si toate celelalte pro%e ce do*edesc ca auditul a $ost reali'at in con$ormitate cu standardele I$A( Documentatia de audit ,documentarea auditului repre'inta principalele do*e'i (inre!istrari) ale muncii depuse de auditor precum si %a'a de date si in$ormatii necesare conclu'iilor# raportului si opiniei de audit8 pri*este direct plani$icarea si e"ecutarea an!a4amentului (misiunii de audit) repre'entand materialul de %a'a pentru re*i'uirile (super*i'arile) necesare# inclusi* pentru controlul calitatii muncii ec5ipei de audit8 repre'inta principalele 9piese: (consemnari) in dosarele de audit (permanent# curent)# pri*ind procedurile aplicate si pro%ele o%tinute( Cu alte cuvinte, documentatia de audit ,documentarea auditului- poate $i perceputa ca $iind 9po*estea: misiunii# tre%uind sa permita oricarui utili'ator (a*i'at) al acesteia sa intelea!a mai usor riscurile e"istente# asertiunile testate# procedurile aplicate# modul in care s6au o%tinut pro%ele si respecti* s6a conclu'ionat asupra situatiilor $inanciare prin raportul si opinia de audit( 'C Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA Cursul de pregatire profesionala continua decem rie !""# Odata cu $inali'area an!a4amentului auditorul tre%uie sa decida asupra celui mai adec*at tip de raport pe care6l *a emite# %a'a pentru aceasta deci'ie re'ultand din pro ele colectate si din conclu'iile consemnate in documentele de lucru( Documentele de lucru ce cuprind si planul ' programele de audit# tre%uie sa consemne'e (do*edeasca) con$ormitatea auditului e$ectuat cu cerintele standardelor aplica%ile (ISA# etc)( Documentele de lucru sunt structurate si or!ani'ate pentru a respecta atat cerintele standardelor aplica%ile cat si necesitatile auditorului pentru $iecare acti*itate (indi*iduala) impusa de an!a4amentul sau( Utili'area unor documente de lucru standardi'ate poate im%unatati e$icienta muncii de audit# mai ales in ceea ce pri*este acti*itatile de colectare a in$ormatiilor (pro%elor)# de intocmire si de re*i'uire a acestor documente( In mod normal# documentele de lucru includ in mod o%li!atoriu in a$ara datelor si in$ormatiilor propriu 'ise# un antet si un sistem de inde"are)re$erentare)adnotare(

Pastrarea si ar5i*area documentatiei de audit# tre%uie sa $ie $acuta cu respectarea cerintelor le!ale si ale standardelor de audit aplica%ile# precum si $unctie de alti $actori speci$ici (*olum# spatii# tipuri de suporti# $eluri de misiuni# etc() in le!atura cu care *a decide auditorul(

EMIL CULDA Clu4 ; Napoca Decem%rie ,<<0

') Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit sc ECULDA srl