Ministerului Educaiei al Republicii Moldova Universitatea de Stat a Moldovei Facultatea ,, tiine economice Catedra ,, Contabilitate i Informatic Economic

Referat
Tema: Politica monetar - component a politicii economice
la disciplina ,, Politici economico-financiare

Elaborat de studentul: Chicu Ecaterina Grupa: M-AEF101, ciclul II masterat Verificat: conf uni! dr Valeriu Caps"#u Chi$in%u &011

Cuprins
Introducere
I . Obiectivele i constrngerile politicii monetare
1.1 Obiectivele politicii monetare 1.2 Divergene sau incompatibiliti ntre obiective

II. Instrumentele i metodele de politic monetar

2.1 Refinanarea 2.2 Re ervele obligatorii 2.!. Operaiunile de open " mar#et 2.$ %lte instrumente

III. &ecanismele de transmisie a deci iilor de politic monetar I'. Impactul i costurile politicii monetare asupra economiei.
(ocurile monetare

)ibliografie

&

Introducere
'olitica economic% repre#int% compromisul adoptat de factorul de deci#ie "ntre obiecti!e aflate de cele mai multe ori "n contradic(ie, cele economice fa(% de cele de ordin social, cele pe termen scurt cu cele pe termen lun) 'olitica economic% a luat na$tere ca urmare a necesit%(ii inter!en(iei statului "n economie pentru pre!enirea $i eliminarea de#echilibrelor structurale $i pentru atenuarea efectelor poten(iale ale unei ciclicit%(i economice puternic fluctuante Astfel, statul e*ercit% trei funcii de baz1: de alocare, de distribu(ie a resurselor $i de stabili#are 'ractic, o politic% economic% !iabil% trebuie s% !i#e#e ma*imi#area pe termen lun) a efectelor po#iti!e, prin limitarea costurilor economice $i sociale pe termen scurt 'olitica economic% cuprinde politica monetar%, politica fiscal-bu)etar%, politica !eniturilor $i politicile speciale +restructurare, pri!ati#are, etc , -ntre toate acestea se e!iden(ia#a o serie de corela(ii urm%rindu-se "n principal atenuarea de#echilibrelor economice $i asi)urarea unei de#!olt%ri stabile $i de durat% Politica monetar reprezint ansamblul msurilor adoptate de banca central n scopul influenrii ofertei de moned i a ratei dobnzii, care s contribuie la influenarea, mai departe, a activitii economice. 'olitica monetar%, ca o component% de ba#% a politicii economice, desemnea#% un set de masuri prin care autorit%(ile monetare "ncearc% s% re)le#e ni!elul cererii a)re)ate din economie, prin influen(area ni!elului lichidit%(ii $i a condi(iilor de acordare $i a disponibilit%(ii creditului "n economia na(ional% . .biecti!ele politicii monetare se suprapun cu cele ale politicii fiscale at/ta timp c/t ambele repre#int% instrumente de stabili#are la ni!el macroeconomic 0eosebirea e*istent% "ntre cele dou% politici face ca politica monetar% s% aibe o )am% mai redus% de scopuri, anumite obiecti!e )enerale ale politicii macroeconomice neput/nd fi atinse numai prin utili#area instrumentelor sale 'olitica monetar% este o politic% orientat% c%tre cerere -n timp ce politicile fiscale au un efect temporar asupra !enitului $i unul permanent asupra ni!elului pre(urilor, politicile monetare afectea#a pe termen scurt +temporar, at/t !enitul, c/t $i pre(urile, dar pe termen lun) afectea#a tot numai ni!elul pre(urilor Eficacitatea politicii monetare depinde "n bun% m%sur% de coordonarea cu politica fiscalbu)etar%, fiecare dintre cele dou% interfer/nd "n acela$i timp cu celelalte politici mai pu(in )lobale Astfel, politica monetar% poate ac(iona numai+mai mult, asupra unor anumite sectoare, re)iuni, put/nd l%sa neinfluen(ate alte domenii+ca a)ricultura, e*porturile, in!esti(iile,

1 Mus)ra!e, ,,2eoria finan(elor publice3+1454,

I . Obiectivele i constrngerile politicii monetare

1.1 Obiectivele politicii monetare
.biecti!ele de moment, tactice ale politicii economice sunt $i obiecti!ele politicii monetare, ele fiind subordonate totodat% unor obiecti!e permanente, strate)ice 7copurile politicii economice au "n !edere "n principal, ocuparea for(ei de munc%, stabilitatea pre(urilor, cre$terea economic% $i stabilitatea balan(ei de pl%(i Ocuparea forei de munc utili#ea#% ca indicator rata $oma8ului, aceasta fiind eficient% din punctul de !edere al ma*imi#%rii produc(iei prin echilibrarea mar)inal% a pierderii directe - datorit% faptului c% e*ist% muncitori nean)a8a(i - cu c/$ti)ul pro!enit din fle*ibilitatea crescut% a for(ei de munc% nean)a8ate Stabilitatea preurilor -n economie e*ist% dou% tipuri de cre$teri de pre(uri, $i anume: modific%ri ale pre(urilor unor produse comparati! cu pre(urile celorlalte produse, caracteristic% a func(ion%rii unei economii de pia(% concuren(iale, $i modific%ri "n aceea$i direc(ie a tuturor ma8orit%(ii pre(urilor In ca#ul primei cate)orii de modific%ri, sistemul de pre(uri asi)ur% automat a8ustarea ofertei pentru a r%spunde "n mod adec!at !aria(iilor cererii 0e$i modificarea relati!% a pre(urilor are efecte di!er)ente asupra unor cate)orii de a)en(i economici, ea nu afectea#a ne)ati! economia "n ansamblu, ci dimpotri!% cre$te eficien(a economiei na(ionale A doua cate)orie de modific%ri ale pre(urilor repre#int% fenomenul de infla(ie Impactul acestui fenomen are drept consecin(% redistribuirea arbitrar% $i inechitabil% a !eniturilor $i a a!u(iei Infla(iile nu pot fi anticipate "n totalitate, iar economia nu poate fi inde*ata "n "ntre)ime, "n condi(iile unei nesi)uran(e $i incertitudini "n cre$tere Creterea economic +cre$terea 'rodusului Intern 9rut, nu trebuie pri!it% ca finalitate, ci pentru posibilit%(ile pe care le ofer%, "n pri!in(a "mbun%t%(irii ni!elului de trai "n pre#ent $i perspecti!ele cre$terii acestuia "n !iitor :ocurile produse de modific%rile structurale din economie +de e*emplu cele pro!ocate de e*tinderea automati#%rii, informati#%rii, pot fi mai u$or absorbite "ntr-o economie aflat% "n cre$tere Stabilizarea balanei de pli presupune un echilibru al "ncas%rilor $i pl%(ilor din cadrul contului curent $i al contului financiar $i de capital Astfel, cre$terea datoriei e*terne nu se poate face oric/t de mult Alte scopuri ale politicii economice pot fi: stabilitatea bu)etului de stat; reali#area unei reparti(ii mai echitabile a !eniturilor "n societate; conser!area resurselor na(ionale; reducerea datoriei e*terne etc

<

'riorit%(ile la un moment dat depind "n fiecare (ar% de conte*tul con8unctural economic e*istent .biecti!ele politicii economice sunt reali#ate prin aplicarea unor strate)ii economice alternati!e, "n cadrul c%rora sunt utili#ate combina(ii di!erse ale instrumentelor economice, "n func(ie de con8unctura e!olu(iei $i structurii economiei 'olitica monetar% depinde "ntr-o mare m%sur% de mi*ul de politici economice, de modul de do#are a acestora, demonstr/ndu-se chiar c% obiecti!ele politicii monetare nu pot e*ista de sine st%t%tor, "n absen(a celorlalte obiecti!e ale politicii economice

.biecti!ele pe care le poate urm%ri politica monetar% sunt: controlul infla(iei, controlul !olumului ofertei de bani din economie, asi)urarea unui ni!el stimulati! al ratelor dob/n#ii efecti! practicate $i a unui ni!el adec!at al cursului de schimb al monedei na(ionale, dar principalul obiecti! este e!itarea fluctua(iilor neanticipate ale pre(urilor, deci stabilitatea pre(urilor pe termen lun) 9a#a unei anali#e o constituie ecua(ia schimburilor formulat% de Ir!in) Fisher "n 1411:

&*' + ,*=nde & este masa monetar%, ' este !ite#a de rota(ie a banilor "n economie, , este ni!elul pre(urilor, iar - cantitatea de bunuri $i ser!icii Vite#a de circula(ie a banilor, V, repre#int% o !ariabil% e*o)en% care depinde de factorii psiholo)ici Cre$terea lui V "nseamn% sc%derea "ncrederii "n moneda na(ional% .biecti!ul natural al politicii monetare este controlul ni!elului )eneral al pre(urilor +a infla(iei, care se poate reali#a prin controlul cererii a)re)ate, dar mai cu seam% prin controlul masei monetare, aceasta din urm% fiind sin)ura dintre !ariabilele ecua(iei schimburilor pe care statul o poate controla "n mod direct, "n ba#a dreptului su!eran de emisiune monetar%, $i aceasta "n anumite limite E*perien(a ultimilor ani a e!iden(iat c% obiecti!ele !i#/nd echilibrul e*tern $i pre(urile nu pot fi atinse f%r% a a!ea consecin(e ne)ati!e asupra cre$terii outputului $i a utili#%rii factorilor de produc(ie, iar fa!ori#/nd cre$terea $i ocuparea, se deteriorea#% echilibrul e*tern $i infla(ia Atin)erea unui obiecti! final presupune succesiunea urm%toare: Instrumente Obiective operaionale Obiective intermediare Obiective finale

Aceast% succesiune pornind de la instrumente, p/n% la obiecti!ele finale ale politicii monetare contribuie nu numai la o "ntele)ere mai bun% a transmiterii politicii, dar $i la o mai mare transparen(% a ei, fapt foarte important "ntr-o economie "n care publicul formulea#% $i ac(ionea#% conform unor a$tept%ri+anticip%ri, ale !ariabilelor economice Astfel, se folosesc de c%tre b%ncile centrale ca: obiective operaionale: -ba#a monetar% sau re#er!ele !alutare; obiective intermediare: -oferta de bani din economie; -creditul; - rata dob/n#ii; -cursul de schimb al monedei na(ionale obiective finale: -men(inerea !alorii interne $i e*terne a monedei na(ionale; -furni#area c%tre economie a cantit%(ii de moned% necesar% pentru cre$terea economic% $i men(inerea ni!elului de folosire a for(ei de munc% +politic% monetar% la*ist%, de tip >e?nesist, acti!ist%,; @

-lupta contra infla(iei; -cre$terea economic% Obiectivul fundamental al autorit%(ii monetare, deci al b%ncii centrale din orice (ar% este de a asi)ura stabilitatea monedei na(ionale 'e l/n)% aceasta, trebuie s% mai a!em "n !edere o multitudine de aspecte, fiind rolul politicii monetare: s% pre!in% panicile financiare; s% e!ite instabilitatea e*cesi!% a ratei dob/n#ii; s% pre!in% anumite sectoare ale economiei de a suporta po!ara politicii restricti!e; s% c/$ti)e $i s% men(in% "ncrederea "n moneda na(ional% at/t "n interiorul (%rii, c/t $i "n afara ei, "n special pentru in!estitorii str%ini 're!enirea panicii financiare nu este un scop continuu, fiind le)at% de falimentele bancare $i incapacitatea lor temporar% de a-$i reface depo#itele, $i indirect de cre$terea $oma8ului C/nd apare acest fenomen, trebuie pre!enit% e*tinderea lui, printr-o politic% re!ersibil% 7tabilitatea ratelor dob/n#ii asi)ur% eficien(a pie(ei financiare $i men(inerea relati! la acela$i ni!el a cursului de schimb, e!ident "n func(ie de re)imul acestuia Obiectivele intermediare alese, cum ar fi controlul ratei de cre$terea masei monetare, asi)urarea unor dob/n#i real po#iti!e "n economie $i controlul cursului de schimb arat% dependen(a str/ns% a dinamicii pre(urilor de cea a masei monetare, rolul important al dob/n#ii "n e!olu(ia cererii de bani "n economie, c/t $i rela(ia biuni!oc% dintre infla(ie $i curs de schimb -n aplicarea politicii monetare banca central% utili#ea#% o strate)ie ba#at% pe "ncercarea de a atin)e obiecti!ele cunoscute influen(/nd nu direct masa monetar%, ci rata de cre$tere a acesteia =n scop intermediar este o !ariabil% pe care banca central% o controlea#% nu pentru c% este important% ca atare, ci deoarece se consider% c% prin aceasta se !a atin)e scopul final 7-a demonstrat c% rate mai mari de cre$tere a masei monetare !or determina pe termen scurt cre$terea infla(iei odat% cu reducerea $oma8ului +datorat% cre$terii ni!elului acti!it%(ii economice,, "n timp ce rate mai sc%#ute de cre$tere a masei monetare !or duce la sc%derea infla(iei $i la cre$terea pe termen scurt a $oma8ului, do!edindu-se o ineficien(% a utili#%rii cre$terii masei monetare ca obiecti! intermediar Masa monetar% ca obiecti! intermediar, a fost lar) adoptat% de multe b%nci centrale "n anii AB0, c/nd a ap%rut necesar% modificarea formul%rii obiecti!ului datorit% modific%rii ecua(iei cererii urmare a ino!a(iilor financiare Chiar "n unele (%ri - ca Australia "n 14C5, Canada "n 14C& - s-a renun(at la mecanismul scopurilor monetare intermediare 0espre rata dob/n#ii, chiar dac% el fi)urea#% ca scop intermediar, nu se practic% de nici o banc% central%

1eali#area obiecti!elor intermediare se face prin stabilirea unor obiecti!e opera(ionale, de e*emplu un anumit ni!el al ba#ei monetare corelat cu un anumit ni!el al dob/n#ilor sau cu posibilitatea a8ust%rii "n func(ie de situa(ia fiec%rui moment a lichidit%(ii din sistemul bancar 'entru a atin)e aceste obiecti!e opera(ionale, banca central% utili#ea#% un set de instrumente de politic% monetar% ce cuprinde: refinantarea, mecanismul re#er!elor minime obli)atorii, opera(iunile de open-mar>et $i alte instrumente

1.2 Divergene sau incompatibiliti ntre obiective

'oten(area sau dimpotri!%, compensarea "ntre obiecti!ele politicii economice au ca factor principal cadrul economic, le)islati! $i con8unctural, propriu fiec%rei (%ri Astfel c%, "n ca#ul (%rilor aflate "n fa#a de tran#i(ie pot apare distorsiuni, anomalii de la re)ulile obser!ate "n alte (%ri Cert este "ns%, c% ale)erea obiecti!elor trebuie s% se fac% "n func(ie de importan(a lor, armoni#/ndu-se prin concesii reciproce, urm%rindu-se atin)erea ,,binelui socialAA -n ce pri!e$te relaia stabilitatea preurilor - ocuparea forei de munc , "ncerc%rile de a reduce rata $oma8ului prin stimularea cererii au de re)ul%, drept re#ultat o cre$tere a ni!elului )eneral al pre(urilor In acela$i timp, reducerea cererii a)re)ate prin politici monetare $i fiscale "n scopul elimin%rii cre$terii pre(urilor, duce la diminuarea )radului de ocupare Relaia inflaie - oma a fost descris% "nc% din anii A50 prin faimoasa curb% a lui 'hillips care ar%ta c% cu c/t rata $oma8ului este mai mare, cu at/t cea a infla(iei e mai redus%; este deci !orba despre un compromis "ntre infla(ie $i $oma8 -ntre obiecti!ul accelerrii creterii economice i cel al meninerii unei rate sczute a $oma8ului nu e*ist% nici un conflict, fiind dimpotri!% !orba de o interdependen(a "ntre ele, o poten(are reciproc% Relaia cretere economic - stabilitatea preurilor este foarte contro!ersat% =nii economi$ti afirm% c% o cre$tere sus(inut% pe termen lun) nu poate fi ob(inut% f%r% men(inerea stabilit%(ii pre(urilor, deoarece infla(ia poate fr/na cre$terea prin "ncura8area "n primul r/nd a acti!it%(ilor speculati!e $i nu a in!esti(iilor producti!e Al(ii sunt de p%rere c% infla(ia repre#int% un stimul pentru cre$tere, f%c/nd "mprumuturile mai profitabile pentru debitori $i reduc/nd riscurile financiare ale in!estitorilor Ade!%rul recunoscut de o mare parte a economi$tilor este c% infla(ia nu ac(ionea#% neap%rat ca un stimul pentru cre$terea economic%, dar este un fenomen ce o "nso(e$te ine!itabil

II. Instrumentele i metodele de politic monetar

Conform principiului coeren(ei formulat "n 145& de economistul olande# Dan 2inber)en, politica economic% trebuie s% utili#e#e cel pu(in tot at/tea instrumente independente c/te obiecti!e C

independente urm%re$te 0e asemenea, este recomandabil, dup% 1 Mundell +14@6,, s% se afecte#e fiecare instrument obiecti!ului pentru care dispune de eficacitatea relati!% cea mai puternic% +principiul eficien(ei,

2.1 Refinanarea
Formele de refinan(are cel mai frec!ent "nt/lnite sunt: creditul de licita(ie, creditul lombard, creditul structural, creditul special $i opera(iile de open-mar>et .reditul de licitaie este o form% de refinan(are a b%ncilor de c%tre banca central%, rata dob/n#ii fiind determinat% prin mecanismul cererii $i ofertei de licita(ie Volumul +sub forma unui plafon ma*im,, scaden(a +ma*im 15 #ile calendaristice, $i rata minim% a dob/n#ii sunt fi*ate de c%tre banca central%, caracteristic fiind termenul precis de rambursare $i dob/nda stabilit% de beneficiarul licita(iei 7e consider% c% aceast% form% de credit contribuie la o alocare corect% a resurselor, fiind necesar de )arantat cu titluri de stat $iEsau alte h/rtii de !aloare acceptate de banc% .reditul lombard este un credit cu totul special ce se acord% peste noapte +o!erni)ht, societ%(ilor bancare pentru a facilita efectuarea pl%(ilor #ilnice 1ata dob/n#ii este stabilit% de c%tre banca central% $i calculat% $i achitat% lunar :i acest credit este )arantat cu titluri .reditul structural este o alt% form% de refinan(are +ce prefi)urea#% mecanismul rescontului, prin care o banc% este autori#at% s% tra)% sume succesi!e dintr-un cont deschis la banca central% p/n% la 4

un anumit ni!el $i la inter!ale determinate, deci o linie de credit Ele se acord% pe ba#a unui plafon stabilit de conducerea e*ecuti!% a b%ncii centrale pentru fiecare banc% "n parte $i pe tipuri de )aran(ii .reditul special este o forma e*cep(ional% de refinan(are cu o maturitate de p/n% la 60 de #ile +"n practic% doar de c/te!a #ile, acordat unei b%nci aflate "n cri#% de lichiditate Acordarea acestui credit este condi(ionat% de pre#entarea unui plan de redresare a b%ncii "n dificultate, posibilitatea de rambursare "n a!ans, par(ial sau total 0ob/nda este stabilit% de c%tre banca central%, calcul/ndu-se "n func(ie de an)a8amentele #ilnice .reditul pe termen fi/ este un instrument de ultim% instan(% acordat "n ca#uri cu totul deosebite, "n condi(ii restricti!e $i la un cost ce !a penali#a b%ncile comerciale .reditele cu dobn i prefereniale, ca mecanism de refinan(are de la banca central%, sunt acordate pentru a stimula relansarea unor domenii !itale ale economiei +a)ricultur%, e*porturi, industria ener)etic%, $i astfel, prin cre$terea ofertei, s% fie limitat% infla(ia 0a/a scontului a fost $i mai este "nc% "n unele (%ri una dintre cele mai importante rate de dob/nd% din economie, !ariind mult mai lent dec/t celelalte, fiind folosit% de c%tre banca central% "n cadrul opera(iilor de rescontare 'olitica ta*ei oficiale a scontului urm%re$te influen(area re#er!elor bancare $i a a)re)atelor monetare, dar $i a dob/n#ilor acti!elor financiare Aceast% politic% este "ns%, un instrument eficace al politicii monetare numai atunci c/nd cererea de credite din economie este mai mare dec/t oferta, c/nd dob/n#ile pe pia(a monetar% au ni!eluri ridicate sau c/nd b%ncile comerciale sunt independente de refinan(area de la banca central% $i foarte sensibile la orice modificare a ni!elului ta*ei Ma8orarea ta*ei de scont face ca dob/n#ile de pe pia(% s% creasc% $i ele, curba masei monetare deplas/ndu-se spre st/n)a, deci cantitatea de bani reali scade Aceasta este o politic% de contractare, a!/nd ca scop $i atra)erea capitalurilor str%ine Abunden(a acestora "ns%, influen(ea#% "n sensul sc%derii ni!elului )eneral al dob/n#ii contracar/nd efectele preconi#ate 1ata dob/n#ii EA E Cererea de lichiditate+F, 9ani reali ME' M7A M7

Fi)ura 1 Efectele ma8or%rii ta*ei scontului

10

0impotri!%, reducerea ta*ei de scont !a sc%dea dob/n#ile pe pia(%, sporind eficien(a utili#%rii creditelor pentru "ntreprin#%tori $i orient/ndu-i "n sensul de#!olt%rii acti!it%(ii lor prin facilitatea acord%rii de credite +put/nd conduce "ns%, la ie$iri de capitaluri,

2.2 Re ervele obligatorii

Re ervele minime obligatorii - introduse pentru prima oar% "n lume "n 7=A, "n 1466 - au fost concepute pentru a asi)ura o lichiditate minim% la banca central%, ele fiind constituite ca procent din suma depo#itelor aflate la b%ncile din sistem 0eci, re#er!ele minime obli)atorii repre#int% un instrument indirect de politic% monetar% prin care banca central% controlea#% oferta de bani, fiind practic disponibilit%(i ale b%ncilor +"n moned% na(ional% sau !alut%, pe care acestea le p%strea#% "n cont la banca central% In raport de interesele con8uncturale, ele pot fi utili#ate ca instrument al politicii monetare pentru cre$terea !olumului creditului acordat economiei +destinderea condi(iilor de creditare,, intensific/nd astfel acti!itatea economic% +prin reducerea re#er!ei obli)atorii, sau pentru restr/n)erea imediat% a creditelor $i atenuarea de#!olt%rii acti!it%(ii economice +prin ma8orarea re#er!ei, Ideea constituirii re#er!elor are la ba#% faptul c% "ntre resursele de creditare neutili#ate $i disponibilit%(ile pe termen scurt $i lun), pe de o parte, $i creditele acordate pe diferite termene, pe de alt% parte, trebuie s% e*iste o str/ns% corela(ie 0ep%$irea peste anumite limite a creditelor acordate fa(% de resursele disponibile ridic% un semn de "ntrebare "n pri!in(a lichidit%(ii b%ncii, $i e!ident a bonit%(ii ei 9a#a pentru calculul re#er!elor minime o constituie at/t resursele "n moned% na(ional% ob(inute de c%tre b%nci, c/t $i cele "n !alute con!ertibile 1e#ultatele ob(inute prin politica re#er!elor minime obli)atorii sunt echi!alente cu cele ale opera(iilor de open-mar>et, re#er!ele obli)atorii furni#/nd politicii monetare un control direct, $i de aceea folosirea lor trebuie s% se fac% foarte atent, apreciindu-se ca fiind "n )eneral, un mecanism dur 0e multe ori, m%surile de modificare a ratei re#er!elor obli)atorii pot a!ea o inciden(% direct% asupra rela(iilor b%ncilor comerciale cu str%inatatea A!anta8ele folosirii mecanismului de re#er!e minime obli)atorii +1M., sunt urm%toarele: afectea#% "n mod e)al toate b%ncile; contribuie la sc%derea considerabil% a !olatilit%(ii multiplicatorului monetar, stabilitatea sporit% a acestuia f%c/nd oferta de bani mult mai u$or controlabil%; cre$te )radul de dependen(% al institu(iilor depo#itare de autoritatea monetar%, de re)lement%rile acesteia, fapt ce facilitea#% controlul e*pansiunii monetare de c%tre banca central%;

11

 este indicat pentru sterili#area +pe termen lun), a e*cesului de lichiditate, "n condi(iile "n care acesta tinde s% fie cronic 'rintre limitele utili#%rii 1M. se num%r%: impactul asupra b%ncilor, "n special asupra mana)ementului resurselor acestora, este foarte puternic ceea ce face dificil re)la8ul fin al ofertei de bani prin intermediul 1M.; este un instrument cu o fle*ibilitate redus%, iar datorit% la)-ului dintre perioada de obser!are $i cea de aplicare, utili#area pentru contrabalansarea fluctua(iilor monetare pe termen scurt este ineficient%; ma8orarea ratei 1M. frec!ent% sau neanun(at% +nea$teptat%, poate cau#a probleme temporare de lichiditate unor b%nci

2.!. Operaiunile de open " mar#et

Controlul imediat al lichidit%(ii se poate reali#a $i prin folosirea de c%tre banca central% a tehnicilor moderne de mana)ement al lichidit%(ilor pe termen scurt ca opera(iunile de !/n#areEcump%rare de titluri definiti!e, acordurile de r%scump%rare +1E'.,, $i 7GA'-urile .perarea cu aceste instrumente necesit% "ns%, e*isten(a unei pie(e secundare acti!e a titlurilor, a!/nd at/t o ba#% le)islati!%, c/t $i una institu(ional% Fa acestea se mai adau)% $i opera(iunile de re)lare fin% +fine tunin), a lichidit%(ii prin emiterea de obli)a(iuni de c%tre banca central%, prin emisiunea de certificate de c%tre bnca central% sau prin atra)erea de depo#ite pe termen fi* de la b%ncile comerciale Aceste depo#ite la banca central% sunt considerate 3ferestre de finan(are3, ini(iati!a open-mar>et-ului apar(in/nd unei b%nci comerciale, $i nu b%ncii centrale Emisiunile de certificate constituie un instrument important folosit "n opera(iunile structurale de absorb(ie a lichidit%(ii, "mpreun% cu depo#itelepe termen fi* neput/nd ser!i dec/t la absorb(ia lichidit%(ii, pe c/nd celelalte tehnici de inter!en(ie pot fi utili#ate at/t pentru in8ectare de lichiditate, c/t $i pentru absorb(ia acesteia Operaiile pe piaa desc1is +,,open-mar>et3, permit b%ncii centrale un control direct $i precis al ba#ei monetare +9M, $i a re#er!elor b%ncilor comerciale, urm%rindu-se totodat% o direc(ionare a ratelor dob/n#ii $i orientarea politicii monetare 'rin caracterul defensi! al acestor opera(iuni se stabile$te drept scop prote8area re#er!elor bancare $i a ba#ei monetare, "n timp ce opera(iile dinamice desemnea#% o urm%rire a influen(%rii proceselor economice "n !ederea obiecti!elor propuse -n (%rile cu o pia(% a titlurilor de#!oltat%, opera(iunile de open-mar>et se efectue#% prin licita(ie +standard, rapid% $i cu dob/nd% fi*% sau !ariabil%, $i proceduri bilaterale: -prin licita(ia standard, opera(iunile sunt e*ecutate "ntr-un inter!al de &< de ore "ntre anun(ul oficial $i certificarea re#ultatului aloc%rii; -licita(ia rapid% este e*ecutat% "n timp scurt +o or%, fiind utili#at% "n efectuarea opera(iunilor de re)la8 fin; 1&

-licita(ia cu dob/nd% fi*% sau !ariabil%: "n ca#ul licita(iei cu dob/nd% fi*%, rata dob/n#ii este anun(at% dinainte, iar p%r(ile ne)ocia#% !olumul tran#ac(iei; "n ca#ul dob/n#ii !ariabile, sunt ne)ociate at/t dob/nda, c/t $i !olumul tran#ac(iei %cordurile de rscumprare sau 1E'.-urile+1epurchase A)reements, constau "n cump%rarea de c%tre banca central% a titlurilor de stat de la b%nci pe pia(a secundar%, cu an)a8amentul acestora de a r%scump%ra respecti!ele titluri la o dat% ulterioar% $i la un pre( stabilit la data tran#ac(iei; este deci un instrument de in8ec(ie monetar% +cre$te lichiditatea, 'rin acordurile in!erse de r%scumparare +1e!erse 1E'., banca central% !inde titluri de stat pe pia(a secundar% unor b%nci din sistem, cu an)a8amentul acestora de a le re!inde la un pre( care include $i dob/n#ile cumulate aferente termenului opera(iei; este un instrument de absorb(ie monetar% +scade lichiditatea, 2ermenul opera(iunilor este de re)ul% foarte scurt, !ariind "n unele (%ri de la 1-5 #ile +Croa(ia,, p/n% la 1< #ile sau mai mult +Fetonia, Cehia, 'olonia, Operaiile de s2ap constituie o acti!itate foarte important% $i din ce "n ce mai frec!ent% "n cadrul politicii !alutare a b%ncilor centrale "n "ndeplinirea misiunii lor de a sus(ine cursurile monedelor lor pe pie(ele !alutare atunci c/nd re#er!ele de moned% str%in% sunt "n sc%dere sau cu o structur% necorespun#atoare la un moment dat 7Hap-ul !alutar const% "ntr-o dubl% opera(iune de schimb, una la !edere, imediat, $i alta la termen, fiind ca un fel de credit "n !alut%, a!/nd drept colateral bonuri de tre#orerie, rambursarea f%c/ndu-se la scaden(a celei de-a doua opera(ii 0e multe ori, condi(iile desf%$ur%rii opera(iunilor sHap sunt acelea$i ca $i pentru 1E'., put/ndu-se contura mai multe tipuri, de e*emplu: -c/nd m%rimea opera(iei este stabilit%, $i banca central% accept% orice rat% a dob/n#ii oferit% de banca partener%; - c/nd rata dob/n#ii $i maturitatea sunt stabilite de banca central% $i toate ofertele sunt acceptate; - c/nd maturitatea, rata dob/n#ii $i suma oferit% sunt stabilite de c%tre banca central%

2.$ %lte instrumente

" plafoane globale ale lic1iditii3 'lafoanele de credit sunt ni!ele ma*ime de credit stabilite pentru fiecare banc% "n parte de c%tre banca central% lunar sau trimestrial Astfel, limita ma*ima a e*pansiunii masei monetare este fi*at% "n prealabil administrati! " controlul direct al creditelor3 7electi!itatea creditelor este un alt instrument secundar al politicii monetare care urm%re$te orientarea creditelor bancare "n direc(ia dorit% de stat 7e aseam%n% foarte mult cu creditarea

16

preferen(ial% din cadrul unei economii centrali#ate, a!/nd a!anta8ul "ns%, c% permite spri8inirea anumitor sectoare esen(iale ale acti!it%(ii economice " aciuni persuasive 455moral suasion67. Ac(iunile persuasi!e, de con!in)ere, se ba#ea#% pe autoritatea $i presti)iul b%ncii centrale, a!/nd o mare fle*ibilitate, dar mai ales a!anta8ul de a nu fi necesar% institu(ionali#area lor prin le)e Ele constau "n influen(a b%ncii centrale cu scopul de a determina b%ncile $i celelalte institu(ii financiarbancare s% "$i conduc% acti!it%(ile "n concordan(% cu orientarea politicii monetare +s% modifice ni!elul dob/n#ilor practicate, modul de structurare a acestora sau a mar8elor dintre ele, sau s% "$i modifice politica de creditare,, chiar dac% profiturile lor ar putea fi afectate ne)ati! pe termen scurt Aceste ac(iuni sunt folosite "n situa(iile "n care se anticipea#% c% pentru o perioad%, mecanismele pie(ei nu !or ac(iona "n concordan(% cu interesul public +de e*emplu, "n 'olonia "n 144<,

III. &ecanismele de transmisie a deci iilor de politic monetar

2ransmisia politicii monetare asupra economiei rele!% le)%tura "ntre bani $i modul "n care ei sunt cheltui(i de diferi(i a)en(i economici care intr% "n posesia lor 2ran#i(ia de la o economie centrali#at% la o economie de pia(% presupune "ndeplinirea unor condi(ii institu(ionale $i economice care s% permit% politicii monetare s% contribuie la de#!oltarea pie(ei monetare $i la un mecanism eficient de transmisie prin intermediul institu(iilor financiare $i a pie(ei pentru a ob(ine r%spunsuri posibil de pre!i#ionat din partea sectorului non-financiar A!/nd "n !edere schimb%rile permanente structurale, institu(ionale $i comportamentale dintr-o economie aflat% "n tran#i(ie, canalele de transmitere, ca $i la)-urile acestora se modificat% continuu Fimitele cre%rii politicii sunt r%m/nerile "n urm%, "nt/r#ierile "n efectele politicii, rolul pro)no#elor "n determinarea r%spunsurilor economiei la politica $i nesi)uran(a asupra efectelor politicii 'olitica monetar% ac(ionea#% asupra acti!it%(ii economice +produc(ie, "nainte de a influen(a pre(urile Eficacitatea politicii este determinat% de canalele de transmitere care permit instrumentelor monetare s% inter!in% asupra m%rimilor monetare Elementele care definesc aceste canale sunt: 1, rata dob/n#ii - costul capitalului; &, pre(urile altor acti!e: cursul de schimb, cursul ac(iunilor, pre(ul locuin(elor $i terenurilor; 6, creditul bancar 17 canalul ratei dobn ii Varia(iile ratei dob/n#ii repre#int% elementul cheie al mecanismului de transmisie a politicii monetare care, restricti!% sau e*pansi!%, afectea#% cererea a)re)at% de bunuri $i ser!icii prin modific%rile "n oferta de bani Func(ionarea acestui canal o e*plic% modelul I7-FM construit de D 1 Iic>s pe ba#a teoriei >e?nesiene . politic% monetar% e*pansionist% determin%

1<

sc%derea ratei reale a dob/n#ii, ceea ce "nseamn% o sc%dere a costului capitalului; cresc deci, cheltuielile de in!esti(ii, $i implicit, cre$te cererea )lobal%, produc(ia $i !enitul na(ional:

&8 r I D 9
unde 0 este cererea a)re)at%, I repre#int% in!esti(iile, r este rata dob/n#ii reale, J este !enitul na(ional, iar M7 cantitatea de bani oferit% "n economie Important aici este c% factorul de influen(% asupra comportamentului "ntreprinderilor $i al consumatorilor, a!ut "n !edere, este mai de)rab% dob/nda real%, dec/t cea nominal% 'e de alt% parte, factorul cu inciden(% ma8or% asupra cheltuielilor este considerat% rata real% a dob/n#ii pe termen lun), nu pe termen scurt 0e aceea, s-a pus problema modului "n care o modificare a ratei nominale a dob/n#ii pe termen scurt +ea fiind cea care poate fi stabilit% de banca central%, determin% o !aria(ie corespun#%toare a ratei reale a dob/n#ii pe termen lun) Conclu#ia la care a a8uns teoria neoclasica este c% rata dob/n#ii pe termen lun), "n conte*tul a$tept%rilor ra(ionale, poate fi asimilat% ratei dob/n#ii pe termen scurt !iitoare 7e poate "ns% "ntampla ca ma8orarea produc(iei $i a !enitului na(ional s% produc% cre$terea cererii de bani, fapt care !a conduce la ma8orarea ratei dob/n#ii reale, a!/nd "n final un impact nefa!orabil asupra output-ului 27 canalul preurilor altor active Cursul de sc!imb

&8 +: r +:;t +:<= +: 9

=nde Et repre#inta cursul de schimb al monedei na(ionale la momentul t, iar KL sunt e*porturile nete ale (%rii "n cau#% 1educerea ratei reale a dob/n#ii nu stimulea#% intr%rile de capital, ci dimpotri!%, duc/nd astfel la deprecierea monedei na(ionale Cre$terea cursului de schimb fa!ori#ea#% "ns% e*porturile +dac% acestea sunt suficient de sensibile la modifi%arile cursului,, $i are loc o cre$tere a produc(iei totale In 1om/nia, datorit% neelasticit%(ii ofertei de bunuri e*portabile fa(% de deprecierea leului, efectele sunt "n principal ne)ati!e, manifest/ndu-se curba "n D cu cerc !icios: E*cedent +M, Fi)ura & Curba "n D cu cerc !icios

timp 0eficit +-,

15

Cursul aciunilor +efectele a!erii,

&7 +:.ursul aciunilor +:%verea +: .onsumul +: 9

Cre$terea ofertei de moned% determin% sc%derea ratei dob/n#ii care pro!oac% diminuarea atracti!it%(ii obli)a(iunilor $i depo#itelor bancare comparati! cu ac(iunile, cursul acestora din urm% cresc/nd . contrac(ie a masei monetare determin% sc%derea cursurilor ac(iunilor, a)ra!/nd $i mai mult problemele de selec(ie ne)ati!% $i de risc moral e*istente pe di!erse se)mente ale pie(ei creditului $i ale pie(ei financiare 0e altfel, contrac(ia masei monetare poate determina o sc%dere neanticipat% a ni!elului pre(urilor $i, a!/nd "n !edere c% datoriile "ntreprinderilor sunt e*primate "n termeni nominali, poate pro!oca o defla(ie prin datorii !7 canalul creditului Acest canal este foarte important datorit% naturii creditului de a fi o modalitate de creare de moned% Cre$terea !olumului de credite acordate are la ba#% o cre$tere a lichidit%(ilor +masei monetare, din economie, urmare a politicii e*pansioniste +rela*ate, a b%ncii centrale, dar $i a cre$terii depo#itelor bancare Aceasta arat% c% e*ist% o credibilitate fa(% de politica monetar% $i "ncrederea "n pia(a financiar%, fapt deosebit de po#iti! pentru "ntrea)a economie Consecin(a celor de mai sus se !a materiali#a "n cre$terea cheltuielilor de in!esti(ii $i consum, $i mai departe, la cre$terea output-ului, dar $i la reducerea dob/n#ilor

&7 +:Depo itele bancare +: .reditele bancare +:I +:9

Acesta este canalul creditului bancar, "n sens lar) 0ar se poate !orbi $i de canalul creditului "n sens restr/ns, cunoscut drept canalul bilan(ier prin care politica monetar% afectea#% bilan(urile "ntreprinderilor . politic% e*pansionist% cre$te cursul ac(iunilor reali#/nd astfel o cre$tere a acti!ului net al "ntreprinderilor, cresc/nd creditele, duc/nd la ma8orarea cheltuielilor de in!esti(ii $i a cererii $i ofertei )lobale, atenu/nd problemele de selec(ie ne)ati!% $i risc moral cu care se confruntau acele "ntreprinderi Anali#a canalelor creditului permite e*plicarea efectelor e*ercitate de politica monetar% asupra economiei "n condi(iile unei cri#e financiare Aceasta poate fi definit% ca o perturba(ie a pie(elor financiare care a)ra!ea#% foarte mult problemele de asimetrie a informa(iei, astfel "nc/t pie(ele respecti!e nu mai sunt capabile s% determine o alocare eficient% a capitalurilor, acti!itatea economic% reduc/ndu-se puternic . politic% monetar% restricti!% poate intensifica de asemenea, ac(iunea celor doi factori de natur% s% determine apari(ia cri#elor financiare +rata dob/n#ii, cursul de schimb, . recesiune susceptibil% a fi pro!ocat% de o asemenea politic% )enerea#% o incertitudine sporit% "n ce pri!e$te rambursarea datoriilor, ceea ce "n)reunea#% opera(iunile de clasificare a creditelor "n func(ie de criteriul 1@

riscului, efectuate "n mod obi$nuit de b%nci 'rin urmare, cre$terea incertitudinii accentuea#% asimetria inform%rii e*istente pe pia(a creditului $i pe pia(a financiar%

I'. Impactul i costurile politicii monetare asupra economiei

(ocurile monetare
:ocurile sunt fluctua(ii bru$te pentru ansamblul economiei, a!/nd ca efect cre$terea incertitudinii $i "nt/r#ierea "n luarea deci#iilor, "n toate acti!it%(ile economiei :ocurile economice produc cre$terea cererii a)re)ate, reduc/nd e*porturile nete $i deplas/nd ni!elul pre(urilor +cre$tere, :ocul pre(urilor duce la o recesiune a economiei 'oliticile care cresc oferta de bani ca r%spuns la $ocurile po#iti!e asupra pre(urilor se numesc politici de acomodare, "n timp ce cele care p%strea#a oferta de bani constant% sunt politici de neacomodare 'utem !orbi deci, despre $ocuri ale ofertei de bani +sau ale pre(ului, $i $ocuri ale cererii Intr-o alt% abordare, $ocurile se pot "mpar(i "n $ocuri ale economiei reale $i $ocuri monetare E!aluarea consecin(elor antrenate at/t de $ocurile reale, c/t $i de cele monetare asupra echilibrului pie(elor se face pa ba#a modelului I7-FM 2ransmiterea $ocurilor se face prin cursul de schimb, anticipa(ii, 8ocul elasticit%(ii pre( - !enit "n flu*urile interna(ionale .ursul de sc1imb este principalul mecanism de transmitere, fiind cel mai sensibil pre(, cel care reac(ionea#% cel mai repede, $i aceasta mai ales "n conte*tul economiilor moderne, cu monede con!ertibile 'rin rata de schimb se influen(ea#% astfel, pre(urile $i rata dob/n#ii 1olul anticipa(iilor asupra cursului de schimb este de asemenea, foarte important, depin#/nd at/t de cursul de schimb trecut, c/t $i de totalitatea informa(iilor disponibile referitoare la cursul de schimb +anticipa(ii ra(ionale, $i "n plus, de al(i factori ira(ionali +ce au efecte destabili#atoare, 7e poate construi chiar o func(ie de anticipa(ie a cursului de schimb ba#at% pe percep(ia $i e!aluarea modific%rilor politicii monetare 0e e*emplu, o politic% monetar% e*pansionist% !a duce la anticiparea reducerii cursului de schimb, deci la deprecierea monedei na(ionale, $i mai departe, la cre$terea intern% a pre(urilor -n ca#ul "n care "ns%, $ocurile produc de#echilibre ale balan(ei de pl%(i, nu se poate pre!ede cu preci#ie momentul $i condi(iile redres%rii balan(ei comerciale dup% de!alori#are M%surile de absorb(ie a $ocurilor !i#ea#% "mpiedicarea cercului !icios al de#echilibrelor 'olitica monetar%, datorit% posibilit%(ilor de formulare rapid%, c/t $i a efectelor pe termen lun), poate amorti#a respecti!ele $ocuri, !ariabila strate)ic% repre#ent/nd-o cursul de schimb prin stabilirea unui ni!el de referin(% sau prin independen(a declarat% !is-N-!is de politica ratei dob/n#ii +i,

i+i*>4;f";7 ?;>2

unde iOPrata dob/n#ii e*terne;

Ef P cursul a$teptat "n !iitor +forHard,; EPcursul de schimb actual; H P factor de risc

1B

0ac% $ocurile monetare sunt predominante fa(% de cele reale, "n re)imul cursurilor de schimb fi*e cre$terea cantit%(ii de bani ca urmare a unei rela*%ri a politicii monetare determin% mi)rarea "n afar% a capitalului, accentu/nd deficitul balan(ei prin deteriorarea contului de capital 0eficitul persistent al contului curent conduce "n final la epui#area re#er!elor b%ncii centrale, opera(iunile de sterili#are +!/n#area re#er!elor pentru men(inerea cursului fi*, determin/nd accentuarea infla(iei -n condi(iile cursurilor fle*ibile, acestea fiind un slab i#olator la $ocurile monetare "n special pe termen scurt, apare fenomenul de ,,o!ershootin)3& care crea#% oportunitatea pentru atacurile speculati!e, cu implica(ii imediate "n sc%derea competiti!it%(ii In acest re)im al schimburilor, cre$terea cantit%(ii reale de bani conduce la cre$terea !enitului $i la reducerea ratei dob/n#ii, ceea ce face ca moneda na(ional% s% se deprecie#e, antren/nd un nou echilibru al cererii $i ofertei crescute Important de re(inut este c% "n aceast% situa(ie, banca central% poate controla oferta de bani +ceea ce "n ca#ul cursurilor de schimb fi*e nu era posibil, control/nd astfel $i inflatia A$a se e*plic% faptul c% ma8oritatea $ocurilor monetare sunt mai u$or de administrat "n re)im de cursuri flotante :ocurile monetare se manifest% prin cre$terea lichidit%(ii "n economie, urmare a mai multor cau#e 0e e*emplu, prin compensarea datoriilor "ntre "ntreprinderi, o parte a lor se transfer% "n masa monetar% +e*cedent de lichiditate,, determin/nd cre$terea infla(iei $i reduc/nd !ite#a de circula(ie a banilor Eliminarea e*cedentului monetar !a face s% creasc% !ite#a de circula(ie, "n condi(iile necesit%(ii men(inerii raportului mas% monetar% +M&, E 'I9 "n limitele considerate optime de 0,66-0,65; pe de alt% parte, accelerarea !ite#ei banilor duce la cre$terea infla(iei $i a ratei dob/n#ii Este deci, necesar% o a8ustare )radual% Frec!en(a $ocurilor monetare determin% )radul de incertitudine monetar% . politica monetar% este optim% atunci c/nd incertitudinea este minim% "n ce pri!e$te moneda $i pre(urile, adic% trebuie s% fie pre!i#ibil% $i nu aleatoare 0ac% "ns%, economia sufer% $ocuri monetare cu o frec!en(% mare, !ariabilele reale de!in mai pu(in sensibile la o perturba(ie monetar% dat% -n ultimii ani, multe (%ri se spri8ineau pe politica monetar% pentru amorti#area $ocurilor interne $i e*terne, datorit% posibilit%(ilor de alc%tuire rapid% a acestei politici $i a efectelor ei pe termen lun), aceasta "n special "n situa(ia unor defite fiscale persistente E!olu(ia le)%turilor interna(ionale $i tendin(a de )lobali#are a pie(ei capitalurilor fac acest lucru din ce "n ce mai dificil Amorti#area $ocurilor se reali#ea#% "n condi(iile deficitului fiscal, prin combinarea m%surilor de politic% monetar% cu aran8amente ale cursului de schimb

&

E!olu(ie caracteri#at% printr-o modificare +cre$tere sau sc%dere, brusc%, sur!enit% "ntr-o perioad% foarte scurt%, urmat% de o re!enire )radual% la ni!elul de echilibru

1C

)ibliografie
1 & 6 < 5 @ B C 4 VA7IFE7C= Eu)en - Mana)ementul proceselor monetare $i teoria infla(iei +144&, ed Cidin,; QAMAK Constantin - Econometrie +144C, 'ro 0emocra(ia 9ucure$ti,; 9A11. 1obert - Macroeconomics +1440, ed 6, Dohn Gile? R 7ons Inc KJ,; 91SIFEAK 2iberiu - Monetarismul "n teoria $i politica economic% +144C, Institutul European Ia$i ,; C.FAK0E1 0a!id - Macroeconomics +1446, IrHin, 9oston,; C1.I2.1= Fucian - Macrostabili#are $i tran#i(ie +1446, ed E*pert ,; 0SIAK= 0aniel - 2ransformarea ca proces real + 144@, ed I1FI,; 0.1K9=7CI 1udi)er, FI7CIE1 7tanle? - Macroeconomics+ 1440, ed 5, McGraH Iill Inc,; FI7IE1 Fran>lin - Econometrics - Essa?s in theor? and applications + 1441, Dohn Mot#, KJ,;

10 F1IE0MAK Milton - Inflation et s?stemes monetaire + 14@C, ed 5, 'aris,; 11 F1I7CI Ielmut - Inflation 2heories + 14C6, Cambrid)e =ni!ersit? 'ress,; 1& G1EEKE Gilliam - Econometric anal?sis+1446, ed &, MacMillan 'ublishin) Compan?, KJ ,; 16 IEIF91.KE1 1obert, GAF91AI2I T Dames - 2he Economic 'roblem + 14CB, ed 5, 'rentice Iall Inc ,; 1< I7S1E7C= Mu)ur - 'olitica monetar%, stabilitatea macroeconomic% $i reforma bancar% "n 1om/nia +1445, 9K1,; 15 D.IK72.K Dohn - Econometric methods +14C<, ed 6, McGraH Iill 9oo> Compan?, Au>land,; 1@ MAKTIG K Gre)or? - Macroeconomics + 144&, Gorth 'ublishers ,; 1B 7A1GEK2 2homas - Macroeconomic theor? + 14CB, ed &, Academic 'ress, 9oston,; 1C 2AJF.1 Dohn, IAFF 1obert - Macroeconomic theor? +14C@, McGraH Iill, KJ ,; 14 9FAKCIA10 .li!ier, =ni!ersit? 'ress, MI2 , FI7CIE1 7tanle? - Fectures of Macroeconomics +14C4, Cambrid)e

14