1.

Obiectul, conceptul si formele controlului Contr fin are ca obiective cunoasterea de catre stat a modului cum sunt administrare res fin si mater de catre u.e., modul de realiz si chelt a banului public, dezv econ naionale. Rol: mentinerea ordinii stabilite de drept in proc act fin si argumentarea ec si efect actiunilor intreprinse. Contr fin controlul asupra licitatii si eficacitatii actiunilor in dom constituirii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si subiectelor admin publice locale. Disciplina fin respect stricta a prescriptiilor fond banesti a statului, subiectelor admin publice locale. Obiectul contr fin depistarea in entit ec a situatiei reale a valorilor materiale, starii fin si a patrimon pe o per de timp. FORME: Control de stat- se infaptuieste de catre organele de stat si administrative Control de audit se efect de catre auditori independenti si firme de audit. Control obstesc se efect de catre organele sindicale si tineret. 2. Curtea de conturi organ superior de control din RM, care efect controlul respect legislatiei RM, asupra form si administr res fin publice si administrarii patrim public. Ea a fost infiintata de parlamentul la 8dec 94, conform Constitutiei. Principiile activ sale: legalitate,obiectivitate, independenta, transparenta. Presedintele are atributiile: 1)exercita conducerea c/c conform legislatiei 2)aproba struct organizatorica a c/c 3)propune plenului candidaturi pt functiile de departamente 4) convoaca sedintele plenului c/c 5)aproba ordinea de zi a plenului 6)participa in caz de necesitate la sedintele parlament Plenul c/c alcatuit din 7 pers, inclusiv presedintele si vicepre a)adopta politicile si strategiile c/c b) aproba proiectul de buget al c/c c)examineaza rap de audit d) aproba manuale, standarde de audit e) aproba normele de angajare, testare si promovare a personal 3. Departamentul de control fin si revizie de pe linga MF organ al puterii de stat care efect cotnrol pers fiz si jur, indiferent de tipul de activ si forma de proprietate. El efect control asupra pers fiz si jur de pe teritoriul RM, iar activ sio desfasoara in strainatate. Ch pt intretinerea lui bug de stat. MF conduce acest departament Directorul are f-le: ( emite ordine de angajare/concediere, aplica masuri discplinare lucrator, emite ordine pt activ depart, aproba planurile curente ale depart, transmite rez de la revizii si controale MF, aplica sanctiuni agentilor econ) Departamentul are f-le: organiz activ lucratorilor, generaliz rezult reviz si cotnrol, intocmeste acte normative pt efect contr si reviz, efect reviz si contr asupra dispozitiilor Proc Generale. Lucratorii au dreptuL: de a controla in entitatile ec doc, de a efectua iventarierea, sa transmita rez unor controale organelor de ancheta. Lucratorii sint obligati: sa respecte Constitutia RM, sa apere drept si interesele pers fiz si juridice.

4. IFPS are statut de pers jur si este finantat de bug de stat. El are f-le: efect supravegherea inspector fisc de stat teritoriale, control activ insp teritor, emite ordine si alde acte in vederea execut legisl, deleaga atributii insp fisc teritor. Organul si functionarul fiscal are dreptul: -sa efect contr asupra modului in care contribuabilu respecta legisl, sa efect vizite fiscale, sa deschida si sa examineze incaperile de productie depozitele, sa aiba acces la sist electronic de evid contab, sa constate incalcarile legisl si sa aplice masurile prevazute. Obligatiile org fiscal: -sa actioneze conform Constitutiei, sa trateze cu respect contribuabilu, sa popularizeze legisl fiscala, sa informeze contribuabilu despre drept si oblig lui, despre taxele si impozitele in vigoare, sa-l asigure cu formulare tipizate de dare de seama fiscala, sa examineze petitiile, cererile contribuabililor. 5. Centrul de combatere a crimelor economice si a coruptiei infiintat in 2002 in baza fostelor organe de control precum Pol econ si Garda Financiara. S-a form pt preintimpinarea incalcarilor actelor normat si legislative. Directorul CCEC este numit de guvern si intarit de parlament. are colaboratori in diferite specialitati , juristi si economisti. In cadrul CCEC activ sectiile: juridica, de contr si revizie, economica si fiscala. F-le directorului: angajarea si concedierea colaboratorilor, dirijarea centrului, intarirea planului de activitate, precautarea materialelor de control, dirijarea subdiviziunilor acestui centru. 6. Controlul intern 7. Planif contr principala conditie de imbunatatire a calitatii contr. In planul de lucru trebuie sa se includa: -den entitatilor unde se va efectua contr -numele si f-tia pers responsabile pt contr -perioada efectuarii contr Planific se face in acele entitati unde stare ec-fin este nefavorabila. Per reviziei depinde de volum de lucru al entit si circul doc, de nr si calificarea revizorilor, timp de maxim 30 zile. Controale tematice (pastr bunurilor mater, petrecerea la timp si corect a iventarierilor, reflec corecta a inventar in contabil). Planul individual de lucru pe an include: -denum entit ce vor fi verificate -datele despre reviziile anterioare -perioadele rev curente ce va avea loc Pt controlul indeplinirii planuirilor de contr si revizie, se tine un registru al inregistrarilor contr si rev,unde se inscrie: 1.denum entit la care s-a efectuat revizia 2.perioada efect reviziei 3.data prezentarii actului de revizie 4.data si nr ordinului pe rezultatele reviziei 5.inform despre hotaririle luate. In baza acestor date se intocmeste o dare de seama. 8. Organizarea si pregatirea controlului Princip caract a contr este efect lui pe neasteptate. Controlul de revizie consta din urmatoarele etape: -pregatirea catre efectuarea reviziei -efect rev conform planului

-pregatirea si oformare rez reviziei -transmit rez reviz institutiei ce-a efectuat contr Succesul oricarei rev depinde de pregatirea ei pina la plecarea la unitatea econ. Stud entit se face pe baza datelor cont anuale si periodice, a darilor de seama statistice, a actelor de revizie.. In rez studierii revizorul determ neajunsurile activ ec-fin, care mai apoi se controleaza in timpul efectuarii reviziei. Reviz trebuie sa anunte lucratorii entit despre inceperea reviz si termenii efect ei. Tot el decide ce bunuri vor fi iventariate. In timpul reviziei are loc controlul faptic si documentar 9. La modalitatile contr faptic se refera: 1.Iventarierea - . Dupa sfera de cuprindere: generala si partiala Dupa mod de efect: planificate, neplanificate, de lichid Dupa volumul totalitatii obiect: totala, selectiva 2.Controlul iesirii mat prime in prod- se fol pt controlul corectitudinii normelor de iesire a mat prime si materialelor pt produc productiei, pt normele de utilizare a energiei si petrol. 3.Expertiza analizelor de laborator pt determin calit marf, mat prime, productiei proprii in alim publica si a prod finite. 4.Controlul de cercetare se poate efectua pe intreaga entitate precum si pe sectii aparte ( cel mai des iventarierea). 10. Modalitatile contr documentar: sint utilizate larg in cont, stati, analiza act ec-fin, etc. In timpul reviziei treb de folosit date ale analizei econ care le-a intocmit sectia econ si contabil, precum si analiza indicat rezultativi. Contr total- presupune stud opera ec. omogene, a indicat generalizatori care caract sit ec-fin si comerciala. Se petrece pe baza bil cont si a darilor de seama statistice. Contr detaliat- stud detaliata a opera ec. Se petr pe baza fact fisc, rapoartelor casierului, alte doc primare. El permite de a determina in care magazin si cidn au fost efectuate incalcarile, pers vinovate, etc. Organiz rationala a contr se ajunge in acel caz cind se folos metoda deductiei. Primirea lamuririlor in scris se primesc de la pers de conducere si de per cu raspundere materiala . Ele permit studierea detaliata a incalcarilor si concretizarea pers vinovate Ele treb sa fie studiate amanuntit si detaliat de catre revizori. Luarea docum docum in care sint efectuate corespondenta conturilor repr o certitudine pt savirsirea opera econ. Ele repr o dovada scrisa a opera savirsite ilegal si a incalcarilor. Vinovatia lor se dovedeste mai intii documental, apoi se intocm un proc verbal. 11.ACTELE DE CONTROL Etapa finala a reviziei consta in constatarea rez finale si alcatuirea act de reviz. In act sint inscrise neajunsurile, incalcarile si progresele entitatii. Pe fiecare fapta se inscrie: -ce act normativ a fost incalcat si cauza incalcarii -cine din lucratori a facut incalcarea -cind a fost efectuata incalcarea -cauzele si conditiile incalcarii. Contr asupra depistarii neajunsurilor trebuie sa fie efectuat de 2 sau 3 membri ai comisiei de revizie. Actul impreuna cu scrisoarae conduc comisiei de reviz se inmineaza conduc entitatii revizate pt luarea masurilor.

12. Istoric privind aparitia si dezvolt auditului 13.Esenta si dezvoltarea audit 14.Etapele de exercitare a controlului a)Preplanificarea cind auditor determina oportunitatea acceptarii angajament de exercit a audit. b)Cunoasterea bussines clientului- auditor obtine inform despre ramura,forma de propr,conduc si tranzactiile ag econ. c)Intelegerea sist cont si a contr intern d)Evaluare risc si caracter semnificativ e)Stabil caracter, volum procedur de audit f)Elabor plan general de audit si a programei de audit Etapa plan preventive este decisiva, deoarece se ia decizia de a accepta sau nu cererea clientului respectiv. 15. Genuri de audit, auditori si serviciile de audit 16.Cerintele inaintate fata de auditor 18. Planul general si programa de audit Conf SNA 300(planif) auditor treb sa elabor un plan general de aud in care sa descrie sfera si metodele de exerc a audit. Sfera de aplic procedurile necesare pt atingerea obiectivelor Metodele de exercit proced de obtin a dovezilor de audit. Se cunosc 2 metode de obtin a dovezilor: a)Selective- permit micsorarea volum lucrarilor de audit b)De testare a cont intern per reduc procedurilor de evidenta Plan gener de aud variaza de la o entitate la alta. EL cuprinde: 1.Sectoarele concrete ce treb studiate 2.Momentele esentiale la care tre de atras atentie 3.Componenta grup de audit, nr mediu si calificarea lor 4.Standardele, procedurile si docum 5.Bugetul de timp pt fiecare etapa a audit 6.Controlul conducator firmei de audit Dupa intoc plan se face programa de aud care este un set de instructiuni necesare pt realizaarea plan. Ele pot fi: a testelor de control si a verificarii soldurilor. O programa include: (teste a operatiunilor, proceduri analitice,teste a post bil conta. Dupa intocm plan si a program de audit, auditorii le pot revizui si modifica dupa necesitate. 19.Rolul, importanta si tehnica esantionarii in audit Procesul de esantionare aplicarea procedurilor de audit pentru mai putin de 100% din elemente din cadrul soldului unui cont sau a unei clase de tranzactii. Pt utilizarea acestor tehnici se reduce atit timpul necesar pt verif de audit cit si costul acestora. Tehnici de selectie a elementelor supuse testelor de audit: 1.Selectarea tuturor elementelor se aplica in special pt populatia cu un nr mic de elemente dar cu valori ft mari. 2.Selectarea elem specifice select a unor elem cu importanta sau valoare ft mare. Metode de selectie a elementelor unui esantion: aleatoare, sistematica, in bloc, pe baza de hazard. Utilizarea esantionarii implica o serie de incertitudini, precum riscuri de esantionare si risc care nu pot fi legate cu procesul de esantionare. (Risc de esantionare apare datorita faptului ca exista posibilitatea ca in baza unui esantion auditorul sa ajunga la o concluzie diferita). 20. Documentarea lucrarilor de audit Auditorul trebuie sa documenteze informatiile obtinute in skopul acumularii dovezilor ce stau la baza opiniei de audit precum sip u a se confirma k auditul a fost efectuat in conformitate k SNC.Documentele sunt necesare pu:planificarea si exercitarea auditului, verificarea lucrarilor de audit, obtinerea dovezilor de audit ce stau la baza

opiniei.continutul documentelor se determina in dependent de lucrul efectuat,genul activitatii agentului economi si starea evidentei kontab.Documentele perfectate de auditor trebuie intokmite in asa fel incit sa se inteleaga in general lukrarile effectuate de euditor.Acestea trebuie sa contina inf despre planificarea audit,dovezile accumulate asupra sist contab si de contr intern,constituirea intreprinderii, momentul si modul exekutarii auditului.Fiecarui document I se atribuie un nr de identificare stability de conducerea firmei de audit.La sfirsitul auditului dokumentele se predau in arhiva firmei de audit nu inainte de a fi plasate in mae pu fiecare agent economic aparte si inf din ele este strict konfidentiala si poate fi prezentata tertilor persoane numai in kazuri prevazute de legislatie. 21. OBTINEREA DOVEZILOR DE AUDIT-pt aceasta auditorul foloseste diferite procedure ca:observarea, anketarea,examinarea,recalcularea,etc.Dovezile de audit se calkula dupa mai multe criteria:dupa karakterul lor sunt:vizuale si dokumentatedupa tipul procedurilor executatein rezultatul controlului intern si in functie daka sau aplicat procedurile ce tin de esentadupa kalitatea raportului financiarse refera la existent actv si dat,la drepturile si obligatiile clientului,ce confirma tranzactiile economicein functie de unde au fost obtinutede la terte persoane sau de la agentul economic.dovezile obtinute de auditor sunt mai valoroase decit cele obtinute de client si cele in forma verbal sunt mai inferioare dekit cele in foma skrisaDovezile vor fi mai convingatoare daka aceiasi informative obtinuta din mai multe surse va coincide 22.Proceduri analitice Reprezinta niste metode de acumulare a dovezilor care se bazeaza pe compararea informatiei,acestea se bazeaza atit pe comparative cit sip e interconexiunea indicatorilor kum ar fi:vol vinzarilor,val mij fiexe si uzura lor,creantele cumparatorilor si mij banesti incasate din vinzare,etc.Acestea se klasifika dupa 2 crietrii:dupa metoda de analizaproceduri analitice bazate pe analize:statistice ,globale,previzionale sidupa momentul de aplikare:aplicate la etapa planificarii,in context k celelalte procedure, si la finisarea auditului.Acestea sint necesar de utilizat kind este dificil de a obtine dovezi de audit prin alte prceduri, eputin probabil k rulajele si soldurile conturilor sa contina denaturari eseniale 23.Metode de obtinere a dovezilor de audit Pt obtinerea dovezilor auditorul, foloseste procedurile: 1.Examinarea consta in cercetarea inregistrarilor document 2.Recalcularea se aplica atit la testarea control intern, cit si ca procedura de testarea detaliata la verific corectitudinii calcularii rulajelor si soldurilor conturilor. 3.Observarea procedura potrivita pt obtinerea dovezilor, care se face prin vizita la fabrica, dar fiind rareori suficienta. 4.Solicitarea si confirmarea- consta in adresarea dupa o anumita informative catre anumite personae, si respective raspunsul la o solicitare. 5.Anchetarea procedeu de obtin a unei inform scrise sau orale de la client ca raspuns la intrebarile puse de auditor.

24. Frauda si eroarea Eroarea reprezinta denaturari in informatiile financiare kare nu au fost intentionate sub forma gde erori logice sau aritmetice ca rezultat al neatentiei.In tinerea evidentei contabile ele pot fi:lipsa tinerii evidentei sau intimplatoare,de asemenea ele pot fi repetate care se repeta de mai multe ori si ele se fac din kauza necunoasterii regulii de tinere a videntei kontab.Erorile mai pot fi admisibile-pe care auditorul este de accord sa e accepte si erori previzibilekare pot fi presupuse de auditor pina la efectuarea auditului Frauda reprezinta denaturarea intentionata a rapoartelor financiare de catre unele persoane angajati ,conducatori sau terte persoane.Frauda poate include:inregistrarea operatiilor neefectuate,falsificarea docum contabile,utilizarea nelegitima a aktivelor,skimbarea intentionata a inregistrarilor contabile,etc.

25.Acceptarea angajamantului de audit Verif de audit sint limitate in timp au loc in 2-3 sapt. Strategiei de audit ii revine rolul princ care consta in alegerea celor m rationale cai de atingere a obiectivelor. Pt reducerea risc de aud nereusit, auditor isi select clientii potentiali, prin procedurile: 1)Stud ramurii de activ a ag econ 2)Determin scop audit la clientul dat 3)Evaluarea risc controlului intern 4)Cunoasterea stipulatiilor auditor predecesori 5)Controlul analitic al darilor de seama contabile 6)Analiza capacit soc de aud de a efectua auditul Daca rez acestor proceduri presupune un risc inalt sau vol de lucru este prea mare, atunci clientul risca sa nu fie deservit. Dupa evitarea tuturor clientilor, societatea de aud expediaza scrisori de angajament, in care sunt inscrise serviciile concrete care vor fi prestate. Cond scrisorii pot fi modif doar cu acordul ambelor parti. Scrisoarea serveste ca suport juridic si in calitate de contract privind prestarea serviciilor 26. CARACTERUL SEMNIFICATIV IN AUDIT Semnificatia fact important la audit rap fin, de care se tine cont la planificare. Inform se considera semnificativa, daca lipsa ei infl asupra deciziei econ a utilizatorului. Auditorul este obligat sa determ daca rap fin contin denaturari semnific. Caract semnific se apreciaza de auditor pt fiece client, tinind cont de vol de inform si specificul activ lui. Factori care conduc la mofici caract semnificativ: a)Cantitativi- dimensiunile entit, marimea profit pina la impozit/a datoriilor pe termen scurt/a patrimoniului. Ei variaza de la o ramura la alta. b)Calitativi- nedorinta client de a dezvolta o anumita inform, limit posibilit de verif a diferitor articole, caracter ilicit al operatiunilor, nerespect clauzelor contractuale. La aprecierea semnif auditor poate utiliza 2 cai: a)Inductiva stabilir semnif diferitor posturi si apoi evaluarea contractului total b)Deductiva- stabil marimii totale a erorii admise si apoi repartizarea ei pe articole.

27. RISCUL DE AUDIT Pina la intocm plan gener de aud si a progr de aud, auditor e obligat sa aplice competenta profesionala la eval risc de aud. Este imposibil de a reduce risc de aud pina la 0. Cind risc este mai mare sint necesare date m temeinice, esantioane m mari. Risc de aud risc expunerii de catre auditor a opiniilor necorespunzatoare atunci cind rap fin contin denaturari semnif El include 3 compon de baza: a)R.inerent apare cu pregat necorespunzatoare a conduc ag econ la intocm rap fin. Apare in legatura cu diferite tranzactii, mai ales la finele per de gest. b)R.legat de control apare cind o denaturare a sold unui cont nu poate fi descoperita de catre sist contabil si de control. c)Risc de nedescoperire apare cind procedurile de aud nu pot depista denaturarile conturile semnificative. ..Pt exprimarea opiniei de mentiuni, auditor treb sa obtina acelasi nivel de asigurare atit la ag ec mari cit si la mici. 28.Sistemul contabil si de control intern Sist cont totalit regul si inregistrarilor cont ale ag ec prin sintermediul carora are loc prelucr inform ec-fin. Acest sist permite identif, acumulm, analiza,calc si reflect in rap fin a tuturor operatiunilor ec fin care au avut loc la entitate. Sis control intern ansamblul procedur stabilite de conducerea soc de audit cu scopul asigur unei desfasurari organizate si eficiente a activ ag econ, inclusiv pt prevenirea si descoper cauzelor de frauda/eroare.El cuprinde 2 elem de baza: a)Mediul de control ansamblul procedurilor/actiunilor consiliului director si conducerii in ceea ce priveste contr intern si importanta ce se acorda acestuia.(stilul de conducere, structura entit econ, modul de repartiz a responsab intre angaja b)Procedurile de control masuri aplicate pt protejarea active: (limitarea acces la aceste active, separarea responsabilit intre pers responsabile, autorizarea oper ec cu aceste active, filiabilitatii inregistr contabile) Auditor treb sa acorde atentie deosebita momentelor: -sigurantei datelor -protectiei activelor si registrelor Sist contr intern va fi eficient daca se va verif permanent oper ec-fin ce au avut loc. Daca sisteme studiate de auditor sint eficiente, atunci se micsoreaza durata si costul auditului. 29. Esantionarae activitatii de audit 30.Auditul activelor pe termen lung 31.Auditul SMM 32. Auditul creantelor 33. Auditul datoriilor 34. Auditul mij banesti 35. Auditul capitalului propriu 36. Auditul rapoartelor financiare 37. Raportul de audit 38.Tipologia opiniilor de audit