Sunteți pe pagina 1din 2

Umanismul Cultura Renasterii s-a format in lupta cu teologia medievala.

In Evul Mediu, arta si cultura erau subordonate dogmelor bisericesti. Omul era considerat o fiinta netrebnica, pacatoasa, care trebuia sa dispretuiasca viata si sa nu se impotriveasca destinului. Biserica interpreta toate fenomenele naturii ca actiuni ale puterii divine pentru a inspaimanta pe oameni. Noile relatii capitaliste, ca si progresele tehnice si descoperirile geografice au zdruncinat conceptiile de viata religioasa. Burghezia in ascensiune incepea sa se preocupe din ce in ce mai mult de organizarea cat mai buna a intreprinderilor, pentru realizarea unui profit maxim. Ea renunta la credinta pasiva in divinitate si sustine puterea creatoare a omului si a ratiunii lui de a-si organiza viata si imbunatatii traiul. Paralel cu sporirea bogatiilor materiale cresc si nevoile spiritual ale clasei conducatoare. Aparatul de stat are nevoie de oameni calificati (notari, contabili, diplomati etc.), precum si de arhitecti, sculptori, pictori si scriitori. S-a format astfel o intelectualitate noua, burgheza, din care s-au recrutat reprezentantii Renasterii, cu o cultura laica, orientate spre cunoasterea vietii si a omului. Aceasta noua cultura, care pune in centrul ei omul si care are la baza ideile Renasterii a primit numele de umanism. O particularitate insemnata a culturii Renasterii o formeaza interesul pentru cultura antica. Astfel, in acesta vreme se intreprind numeroase studii asupra scrierilor si monumentelor antice, deoarece ele sunt modele de pretuire a vietii omului si le ofera argument puternice in lupta impotriva conceptiilor teologice medievale. Preocuparea pentru om, orientarea spre viata reala si pretuirea creatiilor literare si artistice ale antichitatii greco-romane, ca model pentru noua cultura, sunt deci principalele trasaturi caracteristice ale umanismului Renasterii. Noua orientare a artei Primaria din Poznan, reconstruita de Giovanni Batista di Quadro sursa Arhitectura se orienteaza mai ales spre constructii cu caracter laic (palte, primarii etc.), opus arhitecturii gotice, preferand constructiile echilibrate, la care pot fi sesizate in mod clar atat structura cat si echilibrul lor. Zidurile au forma simpla, iar liniile verticale si orizontale ale fatadelor subliniaza scheletul constructiei, care capata in ansamblu o forma geometrica bine conturata. Sculptura se desprinde de arhitectura si devine o arta independenta, care glorifica in creatiile sale omul liber si cutezator. In pictura, perfectionarea tehnicii in ulei deschide artistilor posibilitati nelimitate de a reda idealurile umane ale epocii.

In locul figurilor solemne, imbracate in draperii grele, care ascund corpul si le faceau ireale, datorita redarii pe fonduri monocrome, in locul compozitiilor supraincarcate, specifice picturii medievale, se afirma acum preocuparea pentru redarea unui om armonios, real si incadrat in timp si spatiu. Aceste preocupari duc la descoperirea perspectivei liniare, a desenului anatomic si a portretului. Compozitiile devin clare si respecta proportionalitatea intre goluri si plinuri. Totusi, umanismul Renasterii are un caracter de clasa, limitat la idealurile de viata ale burgheziei in devenire. Nici in arta maestrii nu s-au putut ridica pana la inaltimea intelegerii omului obisnuit, a importantei muncii si a poporului. Inceputurile Renasterii italiene Renasterea a aparut mai devreme in Italia decat in celelalte tari ale Europei din cauza dezvoltarii timpurii a oraselor din nord-estul peninsulei. Dintre orasele din nordul Italiei care au avut un rol insemnat in opera de cristalizare a culturii Renasterii italiene, primul loc l-a detinut Florenta, care a cunoscut o inflorire economica nemaintalnita, datorita dezvoltarii manufacturilor si a bancilor. Istoria Florentei din acea vreme se caracterizeaza pe de o parte printr-o exceptional inflorire economica, iar pe de alta parte prin lupte de clasa violente si prin lupte intre partide, pentru putere. Aparitia mai timpurie a Renasterii in Italia se datoreaza si faptului ca pe acest teritoriu s-au pastrat un numar foarte mare de monumente antice, care au servit ca baza noii orientari umaniste si i-au furnizat argument trainice pentru sustinerea ei . Inceputurile Renasterii italiene sunt de obicei legate de Francisc din Assisi, un calugar care sustinea in predicile sale dragostea pentru natura, folosind un limbaj aceesibil si pentru omul de rand, usurand orientarea spre o cultura si o arta apropiate de realitate.