CURS 9

Etapa dezbaterilor
Activitatea premergatoare sedintei de judecata

26.11.2013

Toate masurile premergatoare sedintei de judecata sunt luate de instanta. Aceasta instanta dispune citarea partilor si a altor participanti la procesul civil(martori, experti, interpreti etc.) precum si comunicarea actelor de procedura. Grefierul de sedinta, pentru fiecare termen, preia dosarele de la arhiva cu cel putin 2 zile inaintea sedintei, verifica daca au sosit la instanta actele cerute de aceasta, iar in cazul unor deficiente constatate informeaza presedintele de sedinta despre aceste lucruri. Pentru fiecare termen de judecata, grefierul de sedinta intocmeste liste in care va trece mai intai cauzele declarate de catre lege urgente, cele ramase in divergenta, cele amanate din lipsa de timp, lista respectiva afisand-o in fata salii de judecata cel mai tarziu cu o ora inainte de inceperea sedintei de judecata. Dupa luarea tuturor acestor masuri, grefierul de sedinta preda dosarul respectiv completului de judecata. Presedintele completului trebuie sa asigure partilor cat si procurorului posibilitatea consultarii din timp a dosarului. Conducerea si politia sedintei de judecata Procesul se solutioneaza in sedinta de judecata in fata unui judecator unic sau a unui complet de judecatori. Presedintele completului de judecata deschide, suspenda si ridica sedinta, iar prin intermediul acestuia ceilalti judecatori pun intrebari daca acest lucru nu li s-a dat direct de catre presedinte. In acelasi fel procedeaza si partile. De asemenea presedintele are dreptul de a asigura politia sedintei in cazurile in care una dintre parti este recalcitranta. In acest caz, partea va fi evacuate din sala, dar inainte de incheierea dezbaterilor aceasta va fi chemata in sala pentru a lua cunostinta de cele intamplate. Daca cel care tulbura linistea sedintei este insasi aparatorul partii, presedintele il va chema la ordine si daca datorita atitudinii lui continuarea dezbaterilor nu mai este posibila, procesul respectiv se va amana, aplicandu-se o amenda aparatorului. Desfasurarea procesului cunoaste urmatoarele faze. a) Grefierul face apelul in cauza dupa care va vorbi pe scurt despre obiectul pricinii, stadiul in care se afla dosarul, modul de indeplinire a procedurii de citare dupa care preda dosarul completului. Presedintele verifica personal daca partile au fost citate legal si daca s-a platit taxa de timbru. In cazul in care cu toate ca partile au fost legal citate acestea nu se prezinta si nici n-au facut cerere de judecare a pricinii in lipsa, dosarul se va lasa la sfarsitul cauzelor cand se face un nou apel al cauzei, iar daca nici acum nu se prezinta nimeni, judecata se suspenda. b) In tot cursul procesului judecatorul va starui la impacarea partilor. In litigiile in care obiectul lor pot face subiectul medierii, judecatorul cauzei poate recomanda medierea. Cu toate acestea medierea nu este obligatorie fata de parti. Daca totusi partile se impaca in fata mediatorului sau a instantei, acest lucru va fi mentionat in cuprinsul hotararii pronuntate. c) Instanta se pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, a exceptiilor de fond care fac inutila, total sau partial administrarea de probe ori cercetarea in fond a cauzei d) Dupa realizarea acestor probleme preliminare, se va trece la cercetarea cauzei. In aceasta etapa se vor administra probele propuse de catre parti sau cerute imperative de catre instanta.

e) In etapa dezbaterilor dupa ce presedintele completului de judecata constata ca nu mai sunt probe de administrat va da cuvantul partilor in fond pentru a pune concluzii. Ordinea luarii cuvantului este aceea a reclamantului si apoi a paratului. In cazul in care in proces au intrevenit si tertii, li se da si acestora cuvantul. In cazurile prevazute de lege, cand la sedinta participa si procurorul, acestuia i se va da cuvantul ultimul. In cazul in care procurorul porneste procesul, acesta va vorbi primul. f) Cand instanta se va socoti lamurita pe deplin, presedintele va declara dezbaterile inchise si completul se retrage pentru deliberare. Cu toate acestea, partile vor putea chiar dupa dezbateri a pune concluzii scrise in ajutorul sustinerilor verbale pe care le-a facut in instanta. Pe tot parcursul sedintei de judecata, grefierul de sedinta consemneaza in caietul de note numarul dosarului, sustinerile orale ale partilor, daca este cazul a procurorului, masurile dispuse de instanta precum si toate celelalte aspecte rezultate din desfasurarea procesului. Daca procesul nu se termina la un singur termen asa cum se intampla de obicei nu se va parcurge integral aceeasi schema in fiecare sedinta de judecata ci se va proceda in raport cu stadiul in care se afla procesul. Amanarea procesului de la un termen la altul se face prin incheiere. Principiul contradictorialitatii este esential in desfasurarea procesului civil. Judecatorul roman a stabilit regula ca judecata nu poate avea loc decat daca partile sunt legal citate si acestea se prezinta in instanta personal ori prin reprezentant. Cu toate aceste judecata poate avea loc si in lipsa partilor daca ele au fost legal citate. Procesul civil presupune de regula mai multe termene de judecata. Termenul la care are loc judecata propriu-zisa cand partile pun concluzii, se stabilieste de instanta in momentul in care ea apreciaza ca sau administrat toate probele, iar procesul se afla in stare de judecata. Pentru a evidentia importanta practica a primului termen la care partile sunt legal citate vom face trimitere la urmatoarele dispozitii legale: Paratul, la acest moment, daca intampinarea nu este obligatorie, poate largi cadrul subiectiv al procesului formuland cerere de chemare in judecata a altor persoane, cerere de chemare in garantie si in fine aratarea titularului dreptului. Necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica trebuie invocata de catre parti, de catre judecator ori de catre procuror la primul termen in care partile sunt legal citate in fata instantei de judecata. La primul termen la care partile sunt legal citate in fata primei instante, judecatorul este obligat din oficiu sa verifice si sa stabileasca daca instanta este competenta general, material si teritorial, sa judece pricina respectiva. Daca legea nu prevede altfel, nulitatea relativa pentru neregularitatile savarsite pana la inceperea judecatii trebuie invocate in conditiile in care intampinarea nu este obligatorie pana la primul termen de judecata. Reclamantul poate sa modifice cererea, poate sa propuna noi dovezi sub sanctiunea decaderii numai pana la primul termen de judecata la care este legal citat. Cererea reconventionala a paratului. Daca intampinarea nu este obligatorie se depune cel mai tarziu pana la primul termen de judecata La primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, judecatorul dupa ascultarea partilor va estima durata necesara pentru cercetarea procesului.

Activitatea ulterioara sedintei Dupa terminarea sedintei de judecata, grefierul care a participat la acesta va intocmi incheierea de sedinta pe baza notelor luate in timpul dezbaterilor. Redactarea incheierii se face in termen de 3 zile de la data incheierii sedintei de judecata. Datorita faptului ca sunt anterioare sedintei de judecata s Incheierile de judecata se intocmesc pentru fiecare termen, inafara de cazul in care instanta a fost Incheierile de sedinta trebuie sa cuprinda: Denumirea instantei si dosarul Data sedintei de judecata Numele, prenumele si calitatea membrilor completului de judecata. Numele grefierului. Numele prenumele si dupa caz denumirea partilor, a persoanelor care le reprezinta, a aparatorilor Numele si prenumele procurorului daca participa si a parchetului de care acesta apartine Daca procedura de citare a fost legal indeplinita Obiectul procesului Daca probele au fost administrate Cererile, declaratiile si prezentarea pe scurt a sustinerilor partilor Solutia pronuntata Caile de atac si termenele de exercitare a acestora Daca judecata a avut loc in sedinta publica, in sala de consiliu, fara prezenta publicului Semnatura membrilor completului si a grefierului.

Cercetarea procesului Ca noutate introdusa de NCPC este aceea a organizarii judecatii in prima instanta in 2 etape si anume cercetarea procesului si dezbatererea procesului. In cercetarea procesului se indeplinesc in conditiile legii, actele de procedura la cererea partii ori din oficiu pentru pregatirea dezbaterii in final a procesului. In acest scop instanta: Va rezolva exceptiile care se invoca ori pe care ea le poate ridica din oficiu Va rezolva cererile de interventie formulate de catre parti sau terte persoane Va examina fiecare peretentie, aparare in parte pe baza cererii de chemare in judecata, a intampinarii, a raspunsului la intampinare Va constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate Va dispune luarea masurilor asiguratorii daca este cazul Va lua act de renuntare a reclamantului, de achiesare a paratului sau de tranzactia partilor Va incuviinta probele solicitate de catre parti daca le va gasi concludente Va decide referitor la alte cereri care pot fi formulate la primul termen de judecata.

Va indeplini orice act de procedura necesar solutionarii cauzei

Cercetarea procesului are loc in fata judecatorului in camera de consiliu ori in caile de atac daca este necesara aceasta etapa in sedinta publica cu citarea partilor. Pentru cercetarea procesului, judecatorul citeaza termene scurte de la o zi la alta daca este cazul. In cazul in care in cursul cercetarii procesului, reclamantul renunta la judecarea cererii ori la dreptul pe care il pretinde ori intervine invoiala partilor, se va pune capat procesului. Pentru dezbaterea fondului, daca se acorda un termen, judecatorul pune in vederea partilor sa redacteze anumite note privind sustinerile lor si sa le depuna la dosar cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru dezbatere. Exceptiile procesuale Prin aparari in sens larg se intelege totalitatea mijloacelor procesuale folosite pentru respingerea pretentiilor reclamantului. Intre acestea distingem apararile de fond si exceptiile. Apararile de fond reprezinta raspunsul pe care paratul il ofera pretentiilor reclamantului si tind la respingerea cererii ca nu e intemeiata sau nefondata. Exceptiile sunt mijloace de aparare care privesc incalcarea normelor de procedura si tind la amanarea cauzei, ca respingerea pretentiilor reclamantului, netrecandu-se la examinarea in fond a cauzei. NCPC defineste exceptia: Mijlocul prin care in conditiile legii partea interesata, procurorul sau instanta invoca fara sa puna in discutie fondul dreptului, neregularitatile procesuale privitoare la compunerea completului, constituirea instantei, competenta instantei, procedura de judecata sau lipsuri referitoare la dreptul la actiune, urmarind dupa caz declinarea competentei, amanarea judecatii, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.

Clasificarea exceptiilor procesuale

In functie de obiectul lor: Exceptii procesuale- aplicarea unor norme de organizare judecatoreasca Exceptii de fond - privesc lipsuri referitoare la exercitiul dreptului la actiune, intrand in aceasta categorie interesul , calitatea si capacitatea procesuala

Dupa efectul pe care tind sa-l realizeze, exceptiile de procedura pot fi dilatorii si peremptorii. Exceptiile dilatorii au ca efect intarzierea judecatii si declinarea competentei In cazul exceptiilor peremptorii efectul general consta in impiedicarea judecatii prin respingerea sau anularea cererii in functie de exceptia ridicata In raport cu caracterul lor - exceptiile sunt absolute si relative. Exceptiile absolute vizeaza normele de ordine publica. Exceptiile relative vizeaza norme care de regula urmaresc interesele partilor procesului. Referitor la deosebirea dintre apararile de fond si exceptiile procesuale este de semnalat faptul ca instanta de judecata este obligata sa se pronunte inainte de a intra in fondul dezbaterilor asupra

exceptiile de procedura si asupra exceptiilor de fond care ar face inutila in tot sau in parte administrarea de probe ori dupa caz cercetarea in fond a cauzei.