DELTELE

Reprezinta un caz particular de aluvionare fluvial care are loc la gura de vrsare a unor fluvii n mare. Cauze care determin apariia deltelor:

-viteza redus a curentului de ap i panta redus a suprafeei de curgere

-volumul mare de aluviuni -lipsa sau slaba aciune a mareelor

-fenomenul de floculare ce are loc la contactul dintre cele dou medii acvatice, srat i dulce.

Formarea deltelor
-la contactul dintre cele dou medii are loc dispersarea energiei curentului fluvial nsoit de flocularea intens a particulelor. Ca urmare la contactul apei dulci cu apa srat, se depune submarin sedimentele fluviale. Acestea reprezint obstacole pentru materialele ce urmeaz care se vor depune n amonte i aval de acestea. n timp barele aluvionare iniiale cresc pn ajung la suprafa formnd cordoanele litorale. Prin aceste cordoane fluviul i taie linii de comunicare cu marea portiele. Caracteristice pentru delte sunt depunerile de materiale sub forma structurilor suprapuse.

Ca morfologie, deltele prezint forme de tipul grindurilor fluviale i marine, ostroavelor, lacurilor, mlatinilor, blilor, canalelor.
In privina fazelor de evoluie se disting: -faza de golf sau estuar -faza de liman sau lagun -delta propriu-zisa

Tipuri de delte
Genetic: -dominate fluvial

-dominate de maree
-dominate de valuri Morfologic: -arcuite sau barate (Nil) -triunghiulare (Tibru) -digitate (Mississippi)

-lobate (Dunarea)
-estuariene (Sena).

Delta Dunarii

Delta fluviului Mississippi

Delta Nilului

Delta fluviului Tibru

Delta fluviului Sena

RMURILE

Peste 75% din populatia Terrei locuieste pe tarmurile de NE a Americii de Nord, SE Braziliei, NV si S Europei, S,SE SI E Asiei, SE Australiei, E Africii si pe tarmul Golfului Guineei Populatia globului prezinta valori foarte mari ale densitatii in zonele costiere din ratiuni de ordin fizico-geografic, social, istoric si mai ales economic Ca urmare a acestui fapt se produc insemnate modificari in morfologia litorala prin constructii portuare, amenajari de plaje si locuri de agrement, constructii la suprafata si submerse(conducte, stalpi de sustinere)destinate extragerii, transportului si prelucrarii resurselor naturale, constructii de locuinte umane. La randul lor si acestea sufera de pe urma actiunii agentilor implicati in abraziunea marina. De aceea este necesara: - cunoasterea profunda a morfologiei litorale in vederea actiunilor de amenajare teritoriala sub forma prevenirii, ameliorarii sau stoparii efectelor negative asupra omului -executarea lucrarilor omenesti tinandu-se seama nu doar de problemele tehnice ci si de nevoia mentinerii echilibrului intre activitatea antropica si suportul fizic

Definire -in sens larg termenul de abraziune este definit ca un proces general de modelare a tarmurilor prin eroziune si acumulare Cauze: actiunea marina, procesele subaeriene,miscarile eustatice -Agentul principal al morfodinamicii litorale este apa prin cele 3 forme de manifestare: -valurile, miscari ondulatorii ale apei de suprafata determinate de actiunea vantului, efectueaza actiunea de eroziune -curentii (curentii litorali), mase de apa in miscare; complementar actiunii de eroziune efectueza si o actiune de trasport si acumulare -mareele, miscari ale apelor din bazinele oceanice si marine care constau in inaintari si retrageri succesive ale apelor pt tarmurile joase sau ridicari si coborari ale nivelului apelor pt tarmurile abrupte, efectueaza actiunea de transport daca au amplitudini semnificative

Abraziunea marina se produce prin 3 mecanisme complementare:abraziunea mecanica, abraziunea termica, abraziunea chimica. Abraziunea mecanica-distrugerea tarmurilor infaptuita prin disiparea energiei cinetice a valurilor. Este influenta de : -constitutia litologica; in roci putin rezistente se formeaza largi platforme de abraziune(tarmurile cretoase ale Normandiei); rocile dure se pastreaza sub forma unor promotorii(porti de abraziune, arcuri de abraziune, turnuri de abraziune, insule stancoase -structura tarmurilor -unghiul de inclinare al stratelor;in strate orizontale avem faleze abrupte iar in strate cutate avem forme complexe cu promotorii -puterea valurilor;forta de izbire a valurilor este imensa, de 10-30 t/metru patrat, chiar si de 35t/metru patrat in timpul marilor furtuni

-d.p.d.v. hidrodinamic distrugerea tarmurilor are loc sub actiunea scurta, dar insistenta a presiunii sau apasarii exercitata de volumul de apa al valurilor care se sparg de faleze. Concomitent cu actiunea de izbire are loc si cresterea brusca a presiunii aerului -o actiune deosebit de violenta asupra tarmurilor o au valurile provocate de cutremure, miscari de faliere, alunecari, eruptii submarine
-valurile prin izbire repetata formeaza la baza falezei o adancitura lunga in forma de semicerc numita firida de abraziune; pe masura ce aceasta se dezvolta stratele de deasupra raman fara sprijin si se prabusesc la baza falezei. Procesele se repeta si prin participarea materialelor sfaramate de la baza falezei la actiunea de lovire a valurilor -de asemenea, retragerea apei din crapaturile rocilor e insotita de absorbtia particulelor fine, a.i. fisurile devin mai mari -ca urmare a proceselor faleza se retrage spre interiorul uscatului lasand o suprafata usor inclinata - platforma de abraziune.

Abraziunea chimica(biologica) este influentata de: -alcatuirea rocilor -compozitia si temperatura apelor; in derularea proceselor de carbonatare si alterare, continutul de dioxid de carbon si de acizi proveniti din activitatea vietuitoarelor e hotarator -regimul hidrodinamic; starile stationare duc la suprasaturarea apelor si franeaza eroziunea pe cand miscarea apelor asigura cresterea capacitatii de preluare in solutie a materialelor dizolvate Abraziunea termica-include toate procesele de modelare a litoralelor cu sol inghetat sau acoperite de gheturi sub efectul transferului caloric care se realizeaza intre apa si gheata sau terenul inghetat -are loc pe seama transferului caloric intre apa si litoralele inghetate(sau ghetari) si rezida in conductibilitatea termica neuniforma a celor doua medii(la apa e de aprox. 4 ori mai mica decat la gheata) -in cazul litoralelor compuse din gheturi curate, degradarea prin abraziune mecanica e aproape nula datorita rezistentei ghetii

Formele de constructie litorala sunt: -plaja, fasia inundabila a tarmului -festoanele reprezinta usoare ondulari create de valuri pe ultimele doua sectoare ale plajei -ridurile apar in lungul tarmului si sunt formate din aluviuni marunte -bancurile si cordoanele litorale formate in partea superioara a plajei submarine, prezente pe litoralele cu ape putin adanci si materiale fine
Procesul de abraziune marina se desfasoara diferit in functie de pozitionarea latitudinala a tarmurilor -in climatul tropical se retrag lent si au o inclinare redusa datorita faptului ca sunt protejate de recifi coralieri si vegetatie abundenta

-in climatul temperat datorita energiilor mari ale valurilor rezulta faleze cu unghiuri de inclinare mari
-la latitudini mari rezulta platforme usor inclinate din cauza valurilor cu energie mica si a proceselor periglaciare de versant a falezelor