Sunteți pe pagina 1din 8

Dezvoltarea spectaculoas a tehnologiilor de informare i comunicare, extinderea Internetului influeneaz din ce n ce mai mult toate domeniile i sferele de activitate.

Biblioteconomia a fost i ea profund modelat i influenat de aceast dezvoltare fenomenal. Pe fonul acestor mutaii, generaia actual de bibliotecari are de nfptuit schimbarea Modelului Biblioteconomic Tradiional i crearea Modelului Biblioteconomic Modern, care s corespund tendinelor actuale de dezvoltare a societii, de aici i responsabilitile imense, care stau pe umerii naintailor domeniului, responsabilitii inerente acestei perioade de tranziie. Ca instituii de informare i cunoatere, bibliotecile publice se numr, probabil, printre instituiile din sectorul public, care sunt implicate cel mai activ n revoluia digital. n condiiile Erei Digitale, bibliotecile se transform din instituii mai mult sau mai puin nchise, n instituii cu acces deschis. n ultimii ani, pretutindeni n lume, se fac eforturi mari pentru dezvoltarea serviciilor virtuale i a activitilor noi orientate spre utilizator, toate acestea contribuind esenial la crearea unei noi imagini a bibliotecii. Metodele de informare sunt deosebit de importante pentru utilizatorii bibliotecii, indiferent de domeniul de interes. Nu poi s cercetezi, s aprofundezi i mai ales s-i consolidezi cunotinele ntr-o bibliotec dac nu cunoti sursele de informare pe care biblioteca le deine i implicit le pune la dipoziia beneficiarilor si. n prezent se fac diferite studii i cercetri privind sursele de informare a utilizatorilor i o atenie deosebit se acord cataloagelor, fie c este vorba de cel tradiional pe fie, fie c este vorba de cel on-line. i s-ar prea c catalogul on-line ctig tot mai mult teren n faa celui tradiional, exist totui utilizatori care sunt fideli catalogului tradiional de bibliotec din mai multe motive. Ca s putem analiza cele dou tipuri de cataloage e necesar de a vedea mai nti ce tip de informaie ne ofer fiecare dintre ele. Catalogul tradiional are urmtoarele obiective:

s nlesneasc beneficiarului s gseasc o carte despre care cunoate: fie numele autorului (autorilor), fie titlul (n cazul lucrrilor socotite anonime sau avnd mai mult de trei autori), fie subiectul, fie numele persoanelor care au contribuit la elaborarea lucrrii; s indice dac biblioteca posed publicaii sau alte materiale de bibliotec ale unui anumit autor, cu un a numit titlu, asupra unui anumit subiect, ntr-o anumit form fizic sau intelectual; s indice locul unde poate fi gsit un document ntr-o bibliotec, ntr-o anumit secie a bibliotecii, ntr-un anumit raft din secie. s indice regimul la care este supus documentul;
1

s dea indicaii beneficiarului i prin aceasta s-l ndrume asupra caracteristicelor documentelor n ceea ce privete cadrul editorial n care apare, gradul de accesibilitate i de actualitate, valoarea ideologic, tiinific sau literar a materialului.

Catalogul alfabetic se bazeaz pe:


succesiunea dup ordinea alfabetic a numelor autorilor i a titlurilor de lucrri anonime; gruparea ntr-o singura rubric a operelor aceluiai autor, a ediiilor succesive dintr-o anumit lucrare, a lucrrilor la a cror apariie a contribuit acelai colaborator; intrarea fiei n catalog este dat de un cuvnt vedet - numele autorului (colaboratorului) ori de primul cuvnt din titlu (cu excepia articolului proclitic).

Catalogul sistematic are la baz un criteriu logic al succesiunii diviziunilor i a subdiviziunilor diferitelor domenii de cunoatere ntr-o ordine raional impus de un plan general de clasificare a acestor cunotine. Intrarea fiei n catalog este dat de simbolul propriu fiecrui sistem de clasificare. Structura general a catalogului sistematic are n vedere gruparea fielor pe clase, diviziuni, subdiviziuni, de la 0 la 9.

0: Generaliti. Biblioteconomie i Asisten informaional. Informatic. Cibernetic. Managementul informaional 1: Filozofie. Psihologie 2: Religie. Teologie. Mitologie. Spiritualitate 3: Sociologie. tiine sociale. Politic. Afaceri i industrie. Economie. Drept. Statistic. Educaie. Pedagogie 4: Vacant (neutilizat) 5: Matematic. tiine ale Naturii. Astronomie. Biologie. Chimie. Ecologie. Fizic. Biotehnologie. Antropologie 6: tiine aplicate. Medicin. Tehnic. Comunicaii. Inginerie. Tehnologie. Transporturi. Agricultur 7: Art i cultur. Art. Arte mariale. Dans. Film. Muzic. Divertisment. Hobbyuri. Jocuri. Sport. Turism 8: Limbi i lingvistic. Limbi i literaturi strine. Filologie. Clasici. Poezie. Traductologie 9: Geografie. Diverse Biografii. Imagini. Istorie i arhivistic. Arheologie. Istoria tiinei i tehnologiei. Muzeografie

Catalogul electronic (baza de date a bibliotecii ). Catalogul informatizat, comparativ cu cel tradiional, faciliteaz regsirea informaiei, avnd extrem de multe chei/criterii de cutare i posibilitatea de combinare a acestora. Baza de date a bibliotecii conine informaii bibliografice asupra tuturor categoriilor de documente pe care biblioteca le deine. Aceast baz de date reprezint catalogul online general . Funciile de construire i organizare a catalogului sunt preluate integral de softul utilizat prin construirea i actualizarea bazei de date centrale a sistemului. Descrierea catalografic se face n formatul UNIMARC i n sistemul integrat de bibliotec Q-SERIES.Catalogul online al bibliotecii este o reea care unete nregistrrile bibliografice, curente i retrospective, ale resurselor din sediul central i din filialele bibliotecii. Catalogul online permite (ncepnd din 2008) i vizualizarea descrierilor bibliografice digitizate din catalogul tradiional al bibliotecii. OPAC - (online public access catalog)

Stocarea si organizarea fondurilor informationale obtinute ca urmare a prelucrarii documentelor reprezinta alcatuirea catalogului de biblioteca. ntro biblioteca automatizata este firesc sa existe si un catalog automatizat (chiar daca, ntr-o prima etapa, vor fi mentinute si cataloagele traditionale). Catalogul automatizat de biblioteca asigura ndeplinirea tuturor functiilor pe care le realizeaza sistemul traditional de cataloage de biblioteci. Cea mai evoluata forma a catalogului automatizat de biblioteca este OPACul. Tehnicile cele mai sofisticate ale informaticii, lingvisticii, matematicilor si inteligentei artificiale contribuie din ce n ce mai mult la realizarea bazelor de informatii textuale, n special la realizarea OPAC-urilor: analiza limbajului natural, analiza statistica, analiza de date, teoria codurilor, recunoasterea formelor, hipertextul, etc. Un proiect de constituire de baze de informatii sau de OPAC este un proiect de arhitectura digitala cu constrngerile sale socio-economice si tehnice. Constituirea unei arhitecturi digitale nseamna crearea unui spatiu n care informatiile sunt organizate ntr-o topologie diferita de software-ul de exploatare si de interogare. Astfel, scopul utilizatorului la cautarea informatiei este dublu: sa patrunda n acest spatiu si sa poata cauta n el.(29) n literatura de specialitate se vorbeste de existenta mai multor generatii ale OPAC-ului. OPAC-ul din prima generatie reprezinta o transpunere informatizata a sistemului de cataloage de biblioteca. Acest tip de catalog accelereaza procedurile manuale si clasice de cautare n baze de date de mari dimensiuni si, n plus, ofera posibilitatea de a combina mai multe criterii de cautare. Cautarea se face dupa elemente cunoscute: autor, titlu, cuvnt de titlu, subiect, indice de clasificare etc. Catalogul online permite utilizatorilor sa afle daca o carte a fost comandata, primita sau este n prelucrare. Majoritatea
3

cataloagelor online asigura forma de cautare booleana care mareste posibilitatea ca utilizatorul sa gaseasca ceea ce doreste. Cautarea booleana permite combinarea de cuvinte si termeni din diferite parti ale nregistrarii de catalog obtinndu-se astfel, ecuatii de regasire. De exemplu, cautarea dupa: autor si titlu, doi sau mai multi descriptori pe subiect, o data sau un sir de date n combinatie cu orice alt cmp indexat etc. n sistemul OPAC este, de asemenea, posibila cautarea prin cuvinte cheie, ceea ce usureaza accesul la descrierile de catalog ale colectiilor bibliotecii. Pentru a se evita esecul cautarii n OPAC este necesar ca ecuatia sa se stabileasca n concordanta cu continutul catalogului informatizat. Bibliotecarului de referinte i revine sarcina de a ghida utilizatorii si de a servi ca intermediar n procesele de regasire a informatiilor. OPAC-ul din generatia a doua are o structura mult mai complexa datorita, n primul rnd, modului cum este definita si structurata baza de date centrala a bibliotecii si, n al doilea rnd, datorita facilitatilor de regasire si cautare pe care le ofera. Bazele de date centrale vor contine (n unele biblioteci deja contin) urmatoarele categorii: de informatii, ct mai complete cu putinta: a) nregistrari bibliografice create prin eforturi proprii sau primite din alte sisteme; b) Fonduri informationale existente n sisteme traditionale si transpuse prin conversie; c) Baze de date oferite la schimb si care sunt integrate n baza de date centrala; d) Baze de date full - text pentru documentele cele mai solicitate de utilizatori; e) Produse de informare multimedia pe subiecte si domenii solicitate de utilizatori; f) Instrumente de referinta ce constituie o minibaza de lucru pentru bibliotecari. OPAC-ul permite accesul utilizatorulor la bazele de date, care sunt fie n institutia unde se afla utilizatorul, fie n alte institutii la care biblioteca ofera accesul. OPAC-ul are o dinamica deosebita. Se vorbeste deja de o generatie a treia a acestuia. Pentru a defini coordonatele acestui nou catalog e necesar sa se porneasca de la cerintele utilizatorilor, att persoane fizice, ct, mai ales, biblioteci si de la realitatea pe care o impune tehnologia informaticii si a telecomunicatiilor. Se pot observa cteva caracteristici ale catalogului OPAC: 1. Deteritorializarea. Un asemenea tip de catalog va reflecta colectiile tuturor bibliotecilor si sistemelor de informare si documentare legate ntro retea fizica spre deosebire de catalogul clasic care contine descrierea documentelor ce se gasesc ntr-o biblioteca. Poate fi un catalog de cataloage ce reflecta colectia unei biblioteci virtuale.
4

2. Unificarea. n forma traditionala ntr-o biblioteca exista mai multe tipuri de cataloage: catalog alfabetic de autori si titluri, catalog sistematic, catalog al publicatiilor periodice sau al altor categorii de documente, catalog tipografic, etc. Fiecare tip de catalog raspunde unor nevoi particulare de informare. Catalogul informatizat reuneste toate aceste tipuri de cataloage marind foarte mult posibilitatile de cautare si regasire a informatiilor. Baza de date centrala a bibliotecii reprezinta forma electronica, digitala a cataloagelor de biblioteca. 3. Comunicarea - privita ca acea caracteristica a catalogului informatizat de a contribui la realizarea cooperarii ntre sistemele de informare si de documentare. Cooperarea, att la nivel national ct si la nivel international, se bazeaza pe existenta unei infractructuri globale de informare care sa respecte anumite principii: - partajarea drepturilor de proprietate intelectuala; - asigurarea confidentialitatii si sigurantei datelor; - dezvoltarea unei piete globale de retele, servicii si aplicatii; - cooperarea n cercetare si dezvoltare; - promovarea interconexiunilor si operatiilor comune. Bibliotecile devin astfel factori activi ai procesului general de comunicare. 4. Regasirea informatiilor. "Accesul Universal la Publicatii" si "Controlul Bibliografic Universal", programe promovate de IFLA si sustinute de UNESCO au putut fi transpuse n realitate numai cu ajutorul noilor tehnologii ale informaticii si ale telecomunicatiilor. OPAC-ul are cuvntul hotartor n regasirea informatiilor (nu numai a documentelor). Accesul Universal la Publicatii poate fi privit si n felul urmator: cineva, de undeva, poate vorbi, scrie sau transmite mesaje vizuale sau sub forma de text, altcuiva din orice parte a lumii. Posibilitatea de a regasi informatia, oriunde se afla ea stocata si de a o furniza le cerere, este rezultatul direct al proliferarii retelelor digitalizate. Bibliotecile devin importante nu prin documentele pe care le au stocate ci prin perspectiva posibilitatilor pe care le au de a raspunde cererilor utilizatorilor. Exagernd, se poate spune ca o biblioteca mica, conectata la Internet poate furniza diverse informatii chiar fara a avea colectii fizice de documente, deci, fara servicii de achizitie, prelucrare si conservare de documente. Cataloagele informatizate de biblioteca actuale sunt adevarate cataloage sau "hipercataloage" care, n functie de formularea diversa a cerintelor utilizatorilor si de tehnica informatica folosita, ofera diferite modalitati de acces si regasire a informatiilor precum: - integrarea clasica a OPAC-urilor din cea de-a doua generatie, pentru utilizatorul care poseda o parte a informatiei bibliografice signaletice a unei anumite lucrari pe care o cauta; - interogare n limbaj natural sau cautare pe subiecte;
5

- consultare hipertextuala si grafica a listei de indexare pe subiecte care-l ajuta pe utilizator sa se situeze n cmpul cunoasterii; - consultarea hipertextuala a informatiei bibliografice. Consultarea hipertextuala se bazeaza pe modelul de date bibliografice materializat ntr-un format standardizat de tip hipertext adica, pe notite bibliografice sau catalografice legate de un document cu text, imagine sau sunet. Continutul unui cmp al unei notite catalografice este format din unitati de informatii standardizate, care pot fi reproduse la infinit n celelalte notite: un nume de autor, o vedeta de indexare pe subiecte, un titlu de colectie. Aceste unitati includ numeroase legaturi ncrucisate ntre totalitatea notitelor catalografice si, prin deductie, ntre documentele pe care le reprezinta. Acestea sunt legaturi hipertext. (30) Regasirea informatiilor n hipercataloage se realizeaza prin, ceea ce se numeste n literatura de specialitate, tehnica de navigare adica o cautare nelineara prin trecere de la un concept la altul datorita unui proces de asociere de idei. 5. Personalizarea. Familiarizarea. OPAC-ul este un adevarat rezervor de date ce pot fi combinate n cele mai variate forme n functie de cererile de regasire. Un cercetator va putea sa selecteze din baza de date o minibaza de date adecvata scopului sau urmarind diferite criterii combinate ntre ele: tipuri de documente, subiecte, citate, limba documentului, datele de publicare etc. Posibilitatea de a construi o subbaza de date virtuala ntr-o baza de date n functie de un subiect sau de un document de interes poate fi considerata o forma de personalizare a informatiilor. Interfete din ce n ce mai prietenoase contribuie, de asemenea, la cresterea eficientei unui asemenea tip de catalog. Tendinta majora este ca n viitorul nu prea ndepartat OPAC-ul sa-si piarda termenul de "catalog" din denumire si sa-si impuna propria evolutie ca o structura bine individualizata ce va media comunicarea ntre utilizatori de oriunde si din orice categorie si informatiile aflate n orice parte a lumii, indiferent de suportul pe care sunt stocate. Dupa prelucrare si alcatuirea cataloagelor de biblioteca, documentele sunt depozitate n spatii adecvate (deschise sau nu utilizatorilor) urmnd ca n functie de solicitari, sa fie oferite utilizatorilor spre consultare.

n urma unui studiu recent efectuat ntr-o bibliotec din Romnia s-au constatat care sunt preferinele utilizatorilor n legtur cu cele dou tipuri de cataloage.Cum i era de ateptat, respondenii s-au mprit n dou tabere, (37 %) prefer utilizarea catalogului on-line n detrimentul celui tradiional (35%). Exist i un indice de 31 % de utilizatori care opteaz pentru ambele tipuri de cataloage, fapt care demonstreaz c cele dou cataloage se completeaz.
6

Utilizatorii care folosesc numai catalogul tradiional invoc diverse afirmaii precum: "din obinuin", "nu doresc s-mi stric ochii la calculator, calculatorul este mai obositor", "doar aici figureaz unele publicaii mai vechi, se pot regsi unele referine pe care catalogul on-line nu le indic", "n cataloagele tradiionale se nregistreaz toate documentele existente n bibliotec, iar cellalt e insuficient, deci e mai nesigur", "folosesc catalogul alfabetic, deoarece crile de ediie mai veche nu apar pe calculator", "folosesc catalogul tradiional pentru articolele de specialitate mai vechi", "nu exist calculatoare disponibile", "fiele sunt mai complete din punct de vedere al descrierilor bibliografice", etc. Din aceste motive invocate de ctre utilizatori putem formula urmtoarele concluzii: o parte din utilizatorii bibliotecii folosesc catalogul tradiional deoarece l consider mai eficient n regsirea informaiilor dorite i din obinuin, fiind totodat considerat o alternativ la catalogul on-line. n ceea ce privete dificultile care apar n consultarea catalogului tradiional, prerile sunt de asemenea mprite: "se fac trimiteri la fie inexistente", "cota este greit", "nu este actualizat", "nu este menionat dac publicaia mai exist n fondurile bibliotecii", "lipsa fielor", "fie deteriorate", "uneori lipsesc cotele. Au fost i rspunsuri precum: "nu l-am utilizat nc" sau "nu m-am confruntat cu dificulti." Dintre rspunsurile date de utilizatorii care au optat pentru catalogul on -line menionez urmtoarele opinii: "consider c este o metod rapid i eficient de a regsi informaiile de care ai nevoie", "mi se pare cea mai rapid modalitate de a gsi ceea ce caut", "este mai uor de folosit", "mult mai accesibil", "sunt obinuit cu mediul on-line, este mult mai uor", "e mai uor de cutat, ctig timp", "simplitate, nealterarea suportului de ctre ali studeni", "cutare facil n funcie de datele pe care le cunosc, chiar dac nu am o anumit bibliografie, m pot orienta mai uor", "pot avea acces mult mai uor la informaie, de asemenea, gsesc multe alte cri cu teme asemntoare", "este mult mai rapid, mai eficient i poate fi accesat de la orice calculator conectat la Internet", "pot s mi creez bibliografii", "se poate verifica dac documentul este disponibil sau mprumutat", "nu toate crile cele mai recente le gsesc n cataloagele alfabetice". n funcie de rspunsurile primite din partea utilizatorilor am trasat cteva concluzii cu privire la catalogul on-line: rapiditate, eficien, catalogul poate fi accesat din afara bibliotecii, sistemul permite vizualizarea mprumuturilor, cutare complex pe mai multe cmpuri, opiuni de salvare/ printare ale nregistrrilor selectate. Catalogul on-line prezint, de asemenea, dificulti n regsirea informaiilor, astfel prerile au fost variate i n acest caz: "nu funcioneaz tot timpul Internetul", "se blochez pagina", "nu este foarte bine structurat", "descrierea
7

subiectului mult prea vag, lacunar", "unele informaii sunt greite", "unele cri figurau la o sal, dar se aflau la alta", "baza de date nu e complet", "numrul mic de calculatoare". Cele dou cataloage se completeaz, reuind s satisfac nevoile de informare ale utilizatorilor, care vor fi mult mai bine informai odat cu finalizarea procesului de retroconversie. Aadar, ideea dominant trebuie centrat pe utilizator, iar efortul bibliotecarului trebuie dirijat spre necesitatea ca acesta s fie ct mai bine informat. Acest lucru se poate realiza n bibliotec, instituia ce rmne un sistem deschis, dinamic, eficient n care procesele de informare funcioneaz n dublu sens: de la bibliotec (ca deintor de informaie) la beneficiar (consumator de informaie), dar i invers, avnd n vedere importana cunoaterii opiunilor, preocuprilor i preferinelor sale.