Sunteți pe pagina 1din 83

Oleg Televca - Drept Financiar Bibliografie: Miercuri - Ziarul Eco Vineri - Contabilitatea si Audit Nr.

Finantele Publice
1. Notiunea de finante publice 2. Concepte privind finantele publice 3. Structura si trasaturile caracteristice ale finantelor publice 4. Functiile finantelor publice 5. Activitatea financiara a statului 1. Notiunea de finante publice - se presupune ca cuvantul finante provine de la cuvintele latinesti fines finare fiare, care au semnificatia de-a solutiona un diferend. respectiv a achita o suma de bani. De la aceste exprese s-au desprins, asa notiuni ca: I. Finansia pecuniaria - adica plata in bani a unei obligatii legale II.Finanta - expresia a capatat o raspandire mai larga in Franta, unde in secolul XV se foloseau, expresiile Om de finans sau Finansie, care desemnau persoanele, care incasau impozite pentru rege, in secolele III. IV. XV-XVII, in Germania se intalneau expresiile Finantz care insemna plata in bani si Finantzer care il desemna pe camatar, cu timpul cuvantul finante, a capatat un sens foarte larg incluzand, asa notiuni ca impozite, taxe, buget, venituri, cheltuieli, etc. Domeniul public include acele bunuri, care au o utilitate publica, sunt bunuri de care cetatenii se folosesc in general, in mod gratuit de regula aceste bunuri nu aduc venituri, pe cand cheltuielile de intretinerea lor sunt destul de mari. Domeniul privat include acele bunuri, pe care statul, ne detine ca orice proprietar si aceste bunuri sunt aducatoare de venituri. Expresia finantele publice, este asociata cu statul, cu unitatile administrativ teritoriale sau cu alte subiecte de drept public, in legatura cu veniturile, imprumuturile, cheltuielile acestora. Diferit de aceasta finantele private, sunt asociate cu unitatile economice, banci, societati de asigurare private, iarasi in legatura cu resursele financiare ale acestora, avand in vedere cele expuse, putem face urmatoarele concluzii: * Finantele publice sunt folosite in scopul satisfacerii nevoilor generale, ale societatii in timp ce finantele private sunt folosite pentru realizarea de profituri sau venituri de catre agentii privati. Notiuni de finante publice: * Moris Diverge - considerea finantele publice o stiinta, care studiaza activitatea statului in calitatea sa de utilizator, a unor tehnici financiare specifici (buget, taxe, impozit, venit) * Lamiere - arata ca finantele publice se ocupa cu studiul mijloacelor, prin care statul incearca sa realizeze, concomitent cu acoperirea cheltuielilor publice pe seama resurselor publice, interventii pe plan social si economic * Finantele publice reprezinta, totalitatea relatiilor sociale de natura economica, care apar in procesul realizarii si repartizarii in forma baneasca, a tuturor resurselor necesare statului pentru indeplinirea sarcinilor si functiilor sale 2. Concepte privind finantele publice - conceptiile specialistilor care abordeaza problema finantelor publice sunt urmatoarele: * Finantele publice clasice - caracteristic perioada sec.XVIII-XX * Finantele publice moderne - primele deceniii sec.XX-1970

Oleg Televca - Drept Financiar * Finantele publice post-moderne - anii 1970-prezent Finantele publice clasice - conceptiile clasice privind finatele publice, reflecta doctrina liberala, in dezvoltarea economica a societatii statul liberal era neutru in ceea ce priveste activitatea economica, rolul sau fiind limitat la indeplinirea atributiilor de baza. La baza finatelor publice au stat, o multime de principii: - Guvernul era cel mai bun, este acel care lucreaza cel mai putin - Reducerea la minim a cheltuielilor publice - Veniturile publice se constituie pe seama, contributiei generale - Impozitele imprumuturile trebuiau in asa mod asezate, in cat sa aiba un caracter neutru, astfel sa nu modifice relatiile social-economice deja existente - Asigurare si mentinerea unui echilibru intre veniturile si cheltuielile bugetare Finantele publice moderne - dupa primul razboi mondial, se afirma tot mai mult doctrina interventionista a statului in activitatea economica, ce sustine cresterea rolului autoritatilor publice in viata economica, cu scopul de-a influenta procesele economice si de-a preveni crizele economice, toate acestea au dus la infiintarea, unor intreprinderi publice sau societati comerciale cu capital mixt, acordarea de subventii si facilitati unitatilor economice private. Obiectivele economice ale guvernului, au fost sa promoveze eficienta, stabilitatea si echitatea astfel promovarea stabilitatii economice, urmareste inregistrarea unei cresteri economice si de durata, ocuparea deplina a manei de lucru si stabilizarea preturilor, in scopul promovarii echitatii statul urmareste, eliminarea inegalitailor de venit, prin impozitare progresiva, transferuri de la bugetul statului, subventionarea categoriilor defavorizate. Finantele publice post-moderne Republica Moldova - N e o keyneismsau Neoliberalism?!?!?!?! Republica Moldova - Neokeyneism sau Neoliberalism?!?!?!?! Finantele publice au evoluat si s-au perfectionat continuu intre altele si sub aspectul componentelor structurale, astfel din cele mai vechi timpuri si pana in prezent au ramasa constante doua elemente: 1. Veniturile publice - au evoluat diferentiat de la un stat la altul, dar au pastrat constat elementele impozitelor, taxelor, completate in functie de necesitati cu imprumuturile publice 2. Cheltuielile publice - care se manifestau in trebuintele banesti de intretinere a institutiilor publice si fortelor armate de dezvoltare, a institutiilor si serviciilor publice a. Imprumut de stat sau creditul public b. Finantele organizatiilor internationale Sistemul financiar al RM la etapa actuala este format din urmatoarele elemente: 1. Sistemul bugetar - art.2 Legea RM privind sistemul bugetar si procesul bugetar, ne spune ca sistemul bugetar, este un sistem unitar de bugete si fonduri, care constituie bugetul public national (vezi art.131 Constitutia RM) si include: bugetul de stat constituie totalitatea veniturilor si destinatiei cheltuielilor pentru un an bugetar; bugetul asigurarilor sociale de stat - care cuprinde veniturile si cheltuielile si rezultatele financiare ale sistemului public; bugetele locale - bugetele autoritatilor administrative teritoriale; fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala - art.48 aceste fonduri se examineaza si se aproba de Parlament RM, o data cu bugetul de stat, aceste fonduri se constituie din primele de asigurare obligatorii de asistenta medicala, alte incasari prevazute de legislatie; fondurile speciale (extra bugetare) - art.49 aceeasi lege, in aceste fonduri se colecteaza venituri cu destinatie speciala pentru realizarea

Oleg Televca - Drept Financiar unor scopuri si programe ale Guvernului si organelor administratiei publice locale. Fondul Ecologic National si Local; Fondul special pentru manuale; Fondul national pentru sustinerea stiintei; finantele intreprinderilor institutiilor publice - Articolul 130: Sistemul financiar-

creditar
1. Formarea, administrarea, utilizareacontrolul resurselor financiare ale statului, ale unitilor administrativ-teritorialeinstituiilor publice snt

reglementate prin lege.


asigurarea de stat obligatorie - din buget sunt asigurati politia, procurorii, judecatorii, organele de control financiar, militarii;L E G E
cu privire la statutultoruluijudec Articolul 33. Asigurareadeiplstatile de compensare

(1) Via, sntateai bunurile judectorului snt supuse asriigurde stat obligatorii de la bugetul de stat.aViasntatea judectorului snt supuse asriigurde stat obligatorii la o sum egal cu suma mijloacelorneluiti bde ntreinere pe 15 ani la ultimul loc de lucru.

(2) Suma de asiguraretesete pln caz de:


a) moarte violentsau deces al judectorului n exerciiulfunciunii, dacdecesul a survenit ca urmare a unor leziuni corporale tsaumrialteiviolente antsii ori a unui accident de munc, - succesorilor lui, sub forma uneiiindemnizauniceegale cu produsuliriinmulsalariului mediu anual al decedatuluirulla numdeani complei care acesta nu i-a suitpraviepnla atingerea plafonului de, davrstnu maiinpude 15 salarii medii anuale;

b) mutilare a judectorului sau de o valtmare violenta sntii ori mutilare, sau o alt
vtmare anstii judectorului ca urmare a unui accident caredemuncexclude posibilitatea de a continua activitatea profesionalprovocat pierderea capacitiidepline de munc-sub forma unei indemnizaiiunice egale cu suma mijloacelorneti luide ntrebinere pe 15 ani;

c) cauzare judectorului n exerciiulfunciunii de leziuni corporale sau devtmareoalt violenta sntii ori cauzare de leziuni corporale ca urmare a unui accidentnu aude munc provocat pierderea capacitiide munc,dar exclud posibilitatea de a continua activitatea profesional- sub forma unei indemnizaiiunice egale cu suma mijloacelorneti luide ntrebinere

pe un an;
d) mutilare a judectorului n exerciiulfunciunii sau de o altvmare violenta sntii
ori mutilare, sauovaltmare anstii judectorului ca urmare a unui accident cede munc exclude posibilitatea de a continua activitatea- profesionsubformal unei compensaiilunre
egale cu salariul pe care l-a avutia nde funcjudector. Pensia de invaliditate sau alte tipuri de pensii stabilite pnsau duppierderea capacitiide a continua activitatea profesionalnuseinclud

n calculul despgubirii. n aceastdespgubire nu se include nici salariul primittrejudectorc dup vtmarei despgubirile de asigurare de stat;
e) moarte violentsau deces al judectorului ca urmare a unor leziuni corporale sau a altei vtmri violente anstii, sau a unui accident de -muncmembrilor familiei acestuiade inap

munc, aflai la ntreinerea lui, sub forma unei indemiilunareiza egale cu diferenadintre partea ce le revenea din salariul celuii decedpensiat stabilitn legtur cu pierderea ntreintorului, fr a se lua n calcul ajutorul unic. (3) n cazul decesuluitoruluijudec n exerciiulfunciunii, familiei lui i teseteplo indemnizaie unicn mrimeai n condiiile stabilite la art.26 alin.(4). (4) n cazul decesuluitoruluijudec n exerciiulfunciunii, al judectorului demisionat sau pensionat, familiei acestuiateiteseoplindemnizaiede deces nrime de dousalarii medii lunare ale judectorului n funciarespectiv.

Oleg Televca - Drept Financiar (5) Prejudiciul material cauzatturnculegactivitatea de serviciutoruluiajudecprin deteriorarea sau nimicirea bunurilor acestuia, bunurilor membrilor familiei lui sau ale rudelor apropiate se reparintegral de la bugetul de stat. LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la poliie
Nr.416-XII din 18.12.90
Articolul 34.Asigurarea deiplstatile de compensare n cazul moriisau mutriil colaboratoruluieipoli
Toi colaboratoriiieipolisnt supuiasigurii de stat obligatorii peoegalsumcu suma mijloacelornetib de ntreinere pe zece ani din contul mijloacelor bugetelor respective, dincontulprecummijloacelor ncasate pe bazde contract de la ministere, departamente, ntreprinderi, iiorganizanstituii. n cazul n care colaboratorul ieii polipierde vian exerciiul funciunii, familiei celui zutcsau persoanelor ntreinute de el li seteplte un ajutor unic echivalent cu suma mijloacnetidelorntrebinere pe zece ani ale celzuitci, n afarde aceasta, timp de cinci ani dinii ziuapersoanelormor intreute li se pltesc lunar mijloaceleneluiti bde ntreinereinndu-se cont de indexarea salariului. La expirarea a cinci ani se stabiletepensie de urmanmodul stabilit de liegisla.

[In redactia Legii nr.78-XIII din 26.04.94]


n caz de mutilare a colaboratorului iein exercipoliiul funciunii, de invaliditate survenitnperioada satisfacerii serviciului sau cel multtrei lunidup de la eliberarea din serviciu,expirareasaudup acestui termen, nsca urmare a uneiiuniafecdin perioada satisfacerii serviciului, n lipsa de temei pentru primirea pensiei de vechime n muncelbeneficiazlunar de mijloace deinerentrepnla restabilirea capacitiide

munc, ns pe parcursul a cel mult zeceaniexpirarea.Dup acestui termen lui i set stabilepensi de invaliditate.

[In redactia Legii nr.78-XIII din 26.04.94] Paguba material,cauzatcolaboratoruluiieipolisau a unei rude apropiatedeterminatluide
activitatea lui de serviciu, sepereparcale juridicn volum deplin din mijloacele bugetului respectiv.

LEGE Nr. 1104 din 06.06.2002 cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor EconomiceCorupiei

Articolul 39. Asigurarea obligatorie (1) AngajaiiCentrului snt asiguraobligatoriu de la bugetulidedinstalte surse prevzute n acest scop. (2) Suma asiguratsepltete:
a) n caz de deces al asiguratuluiuln funcexerciiuni sau n decursul unui an eliberarededup din organele Centrului din cauzatmriiv integriit corporale, contuziilor, bolilor contractateiul nfunciuniiexerci-motenitorilor lui n cuantum de 10 salarii medii lunare calculate pentru ultimul an;

b) n cazul stabilirii gradului de invaliditaten contexeriulciactatfunciunii sau n decursul unui an de la eliberare din organele Centrului a persoanei asigurate: - n cuantum de 7,5 salarii medii lunare -deinvaliduluigradulI; - n cuantum de 5 salarii medii lunare - invalidului de gradul II; - n cuantum de 2,5 salarii medii lunare - invalidului de gradul III. c) n cazultvmrii grave a integritiicorporale n exerciiulfunciunii - n cuantum egal cu mijloacelenetid b ntreinere anuali n cazultvmrii medii a integritiicorporale n exerciiulfunciunii - n cuantum egal cu mijloacelenebti de ntreinere semestrial. (3) Mijloacelenebti de ntreinere anualse calculeazconform ultimeiiifuncdin cadrul Centruluiinclud toate drepturilenebti cuvenite n anul producerii cazului asigurat. (4) Alte condiiide asigurare obligatorie a angajatului Centrului se stabilesc n contractuli ncheiat ntre Centru organiza de asigurare.

Credit: a) Credit bancar b) Credit public sau imprumut de stat

Oleg Televca - Drept Financiar Trasaturile caracteristice ale finatelor publice. Finantele publice ca relatii financiare se caracterizeaza in principal prin urmatoarele trasaturi particulare: * Sunt relatii sau raporturi cu caracter economic intru-cat ele apar in procesul formarii, repartizarii si utilizarii produsului social * Sunt relatii ce imbraca o forma baneasca, intru-cat ele apar in procesul de productiereproductie si circulatie a marfurilor; apar in procesul retribuirii muncii; apar in relatiile dintre autoritatile publice; institutiile publice; agentii economici si populatia; * Sunt relatii fara echivalent, intru-cat nu presupun in mod necesar o contra-prestatie directa din partea subiectului beneficiar al mjiloacelor banesti * Mijloacele banesti sub care se prezinta relatiile financiare nu se ramburseaza (sunt mijloacele de formare ale bugetului public national) sau transferurile catre populatie sub forma de salarii pensii, burse, alocatii, etc. Functiile finantelor publice. In literatura de specialitate sunt expuse doua opinii: a. Autori din Occident - finantele publice indeplinesc doua functii (functia de distribuire, alocare si de stabilizare) b. Autori din Romania - finatele publice indeplinesc doua functii (functia de repartitie si functia de control) Functia de repartitie - a finantelor publice cunoaste doua faze distincte, dar care sunt strans legate intre ele, e vorba de constituirea fondurilor banesti si de distribuirea a acestora, la constituirea fondurilor banesti participa urmatoarele subiecte: societatile comerciale; institutiile publice si unitatile subordoante acestuia; populatia;. Aceste subiecte contribuie la formarea fondurilor banesti prin impozite, taxe, contributii de asigurari medicale, sociale, amenzi, penalitati; majorari de intarziere, dobanzi, donatii, etc. Functia de distribuire - se face in functie de resursele financiare existente si de cererea la aceste resurse prin repartitia produsului national brut, se intelege atat distribuirea primara cat si redistribuirea acesteia. Distribuirea primara, consta in impartirea acestuia intre participantii directi, nemijlociti la procesul productiei materiale. Procesul de redistribuire a produsului national brut, cuprinde doua faze este vorba de mobilizare si dirijare. Mobilizare cuprinde acele relatii social-economice cu ajutorul carora se atrage prin mecanismul economic, financiar si bancar, prin sistemul preturilor si tarifelor, aplicat bunurilor si serviciilor, inca o parte a veniturilor agentilor economici. Functia de dirijare - relatii banesti prin intermediul carora sunt dirijate si folosite aceste fonduri, impreuna cu o parte a resurselor banesti, mobilizate in procesul distribuirii produsului national se indreapta catre sfera social-culturala ordinea publica, aparare nationala, precum si catre grupele de populatie care nu au primit bani sau au primit resurse financiare, dar insuficient. Functia de control - necesitatea acestei functii decurge din faptul ca fondurile de resurse financiare, constituite la dispozitia statului, apartin intregii societati, functia de control al finantelor publice urmareste modul de constituire a fondurilor in economie, repartizarea pe destinatii si gestionarea lor, cu o maxima eficienta de catre agentii economici, totodata controlul exercitat de finantele publice contribuie la realizarea controlului echilibrului, valutar, financiar in economie. Functia de control se exercita prin intermediul unor organe specializate ale statului: Ministerul Finantelor; Banca Nationala a Moldovei; Curtea de Conturi; Serviciul Vamal; Serviciul Control Financiar si Revizie; Inspectoratul Fiscal Principal de Stat; C.C.C.E.C.; Functia de control este strans legata cu functia de repartitie, dar are o sfera mult mai larga decat prima, deoarece vizeaza pe langa constituirea si repartizarea acestor fonduri si modul de utilizare a acestora.

Oleg Televca - Drept Financiar Activitatea financiara a statului. Intelegem activitatea statului pentru formarea, repartizarea si utilizarea mijloacelor financiare, atat centrale si locale, care asigura dezvoltarea si indeplinirea functiilor sale: 1. Formarea si adoptarea bugetului de stat 2. Repartizarea mijloacelor financiare intre autoritatile publice centrale si locale 3. Activitatea financiara a statului nostru la etapa actuala, are loc in conditiile colaborarii economice internationale cu partenerii externi 4. Statul desfasoara activitate financiara prin intermediul organelor sale, organe de competenta generala (Parlamentul RM; Guvernul; Organele Administratiei Publice Locale; Organele de Competenta Speciala; Organele Statale care desfasoara o activitate financiara pe langa indeplinirea atributiilor de baza; Organele Statale a caror activitate financiara este de baza) 5. Statul desfasoara activitate financiara prin intermediul la doua forme: forma juridica si forma nejuridica

Drept Financiar ca Ramura de Drept


1. Notiunea 2. Obiectul 3. Metoda de reglementare a dreptului financiar 4. Izvoarele Dreptului Financiar 5. Principiile Dreptului Financiar 6. Notiunea si felurile normelor dreptului financiar 7. Raporturile juridice financiare 8. Subiectele dreptului financiar 9. Locul si rolul dreptului financiar in sistemul ramurilor de drept Insemnatatea reglementarii juridice a relatiilor financiare, rezulta din faptul ca finantele publice sunt destinate pentru a participa direct la dezvoltarea social-economica a societatii. Obiectul reglementarii juridice financiare, nu reprezinta altceva decat continutul dreptului financiar, iar acesta se circumscrie componentele structurale ale finantelor publice, cu respectarea delimitarii acestora de finantele private. Sub aspectele generale dreptul financiar, are ca obiect de reglementare: * Bugetul de stat * Bugetul local * Bugetul asigurarilor de stat * Veniturile bugetare * Cheltuielile bugetare * Imprumutul de stat * Finantele institutiilor publice Ca parti componente a dreptului financiar mai pot fi urmatoarele momente: * Circualtia monetara * Regimul juridic al valutelor * Controlul financiar * Organizarea si functionarea aparatului financiar, bancar si de credit Avand in vedere obiectul de reglementare a dreptului financiar. Putem defini dreptul financiar, ca totalitatea actelor normative care reglementeaza relatiile de constituire, repartizare si utilizare, a fondurilor banesti ale statului si ale institutiilor publice destinate, satisfacerii sarcinilor social-economice ale societatii. Iona Glica: dreptul financiar reprezinta ansamblul normelor juridice instituite conform conceptului modern al finantelor publice, din statele contemporane, care reglementeaza in

Oleg Televca - Drept Financiar regim de drept public constituirea si intrebuintarea fondurilor banesti, ale statului si celorlalte colectivitati publice, precum si controlul financiar de interes public. Autorii rusi, romani si ucraineni: dreptul financiar reprezinta ansamblul de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale, care apar in procesul de constituire repartizare si utilizare, a fondurilor banesti, (centrale si descentralizate), destinate pentru realizarea sarcinilor sale. Metoda de reglementare. Metoda de baza este: a. Metoda Imperativa b. Metoda de Recomandare sau Coordonare a activitatii autoritatii publice ce tine de activitatea bugetara a statului Izvoarele Dreptului Financiar. In sens juridic prin izvor de drept se intelege, forma specifica de exprimare a normelor juridice care se infatiseaza intr-o diversitate de forme si care poarta denumirea de acte normative. Izvoarele dreptului financiar sunt alcatuite din totalitatea normelor normative care reglementeaza, raporturile juridice financiare, in raport de gradul de generalitate sau specificitate distingem: * Izvoare comune * Izvoare specifice
Izvoare Comune:
CONSTITUTIA REPUBLICII MOLDOVA Adoptatla 29 iulie 1994.
Publicatn Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 18.08.1994.

Articolul 58: Contribuii financiare 1. 2. 3. Cetenii au obliagas contribuie, prin impoziteprin taxe, la cheltuielile publice. Sistemul legal de impuneri trebuieasigureezarea justa sarcinilor fiscale. Orice alte prestaiisnt interzise, n afara celor stabilite prin lege.

Articolul 66: Atribuiile de baz Parlamentul aretoareleurm atribuiide baz: h) aprobbugetul statuluiexercitcontrolul asupra lui;
i) exercitcontrolul asupra acordriimprumuturilor de stat, asupra ajutorului deconomicaltnaturacordat unor state strine, asupra ncheierii acordurilor privind mprumuturilecreditelede stat din surseine; str

Articolul 95: Resursele financiare ale aparatuluiedintelui,Pre indemnizaiaalte drepturi 1. Resursele financiare ale aparatului edinteluiPre Republicii Moldova,selaapropunereab ctre Parlamentise includ n bugetul de stat. 2. Indemnizai alte drepturi aleedinteluiPre Republicii Moldova se stabilesc prin lege. acestuia, de

Articolul 130: Sistemul financiar-creditar


1. Formarea, administrarea, utilizareacontrolul resurselor financiare ale statului,ilor aledministrativuit-teritoriale ale instituiilor publice snt reglementate prin lege.

2.

Moneda ional a Republicii Moldova este leul moldovenesc.

Oleg Televca - Drept Financiar


3. Dreptul exclusiv la emisia monetaraparine Bncii Naionale a Republicii Moldova. Emisia se efectueaz conform deciziei Parlamentului.

Articolul 131: Bugetul publicional 1. Bugetul publicional cuprinde bugetul de stat, bugetulrilorasocialeigur destatibugetele raioanelor, oraelori satelor. Guvernul elaboreazanual proiectul bugetuluiidebugestatului asigurrilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobriiParlamentului. n caz de formare a fondului extrabugetaspre, el se prezint aprobare Parlamentului.
3. Dac bugetul de statibugetul asigurrilor sociale de stat nu au fost adoptate prin legeintreicuzilecl pu nainte de expirarea exerciiuluibugetar, se aplicnontinuare bugetul deibugetulstat asigurrilor sociale de stat ale anului precedent,laadoptareapn noilor bugete.

2.

4.

Orice propunere legislautivamendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau mprumuturilor, precumimajorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptatecesntnumai dup acceptate de Guvern.

[Alin.4 art.131 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000] 5. Bugetele raioanelor,elororaisatelor se elaboreaz,seaprobi se executn condiiile legii. 6. Nici o cheltuialbugetarnu poate fi aprobatf stabilirea sursei dearefinan. Articolul 132: Sistemul fiscal
1. Impozitele, taxeleiorice alte venituri ale bugetuluialde bugetuluistat asigurrilo sociale de stat, ale bugetelor raioanelor,orrai satelor se stabilesc, conform legii, de organele reprezentative respective.

2.

Orice alte prestrisnt interzise.

Articolul 133: Curtea de Conturi 1. 2.


3.

Curtea de Conturi exercitcontrolul asupra modului admidentrebuinistrareare a resurselor financiare publice. Curtea de Conturi estuitealcdin 7 membri.

de

formare,

de

Preedintele Curiide Conturi este numit de Parlament, la propun edinterealui acestuia,Pre pentru un termen de 5 ani. Membrii iCursnt numide Parlament, la propunereaedinteluiPre acesteia.

4.

Curtea de Conturi prezintanual Parlamentului un asuprariiadministrntrebuinrii resurselor financiare publice.

raport

5.

Alte atribuii, precumi modul de organizarefuncionare a Curiide Conturi, se stabilesc prin lege. organic

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la Guvern

Nr.64-XII din 31.05.90


Articolul 13. Principalele mputerniciri ale Guvernului n domeniulelor,financreditelor, impozitelor,urilorprei circulaiei monetare Guvernul:
1) asigur,n limitele competeneisale, transpunereanavia politicii unice a statului n domeniulelor, financreditelor circulaiei monetare;

Oleg Televca - Drept Financiar


2) elaboreazi prezintanual Parlamentului spre examinare aprobare proiectele bugetului bugetuluidestat asigurrilor sociale

de stat, precumiproiectul fondului extrabugetar, n cazulrii form lui;


3) promoveazpolitica unicastatului n domeni urilor;pre 4) promoveazpolitica vamalifinanciar-valutar.

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA


privind administraiapubliclocal ( redacie nou)

Capitolul XI
ADMINISTRAREA FINANELOR PUBLICE

Articolul 82. Finanelepublice locale


Finanele unitilor administrativ-teritoriale se administreaz n condiiile Legii cu privire laelefinanpublice locale, conform principiului autonomiei locale. Procesul bugetar de la nivelul local este indsependentarat procesul bugetar de laionalnivelul. na Autoritile publice locale dispundefiscalbzproprie distinctde cea a statului, constituitdinimpozite, cuantumul rorac este stabilit prin legeaelorfinanpublice localeieste propionalr competelorn proprii prevzute de Constituie,de prezenta legeid alte acte legislative. Autoritile administraiei publice locale au dreptul ilaate resurse financiare nefiscale: taxe locale, venituri din admin iistrareunitilorproprietadministrativ-teritoriale cele provenite din prestarea serviciilor. Veniturile nefiscale nu se includ la calcularea transferurilor iageneralcu.destina Procedurile de distribuire a resurselor fiscale proprii ilor publicealeautoritlocale, precumiorice modifric ale legislaiei referitoare laionareafuc sistemului elorfinanpublice locale vor fi consultate n mod obligatoriu cu structurile reprezentativeiloralepubliceautorit locale. Sprijinul unitilor administrativ-teritoriale mai slabe din punct de vedere utilizareafinanciar necesitunor proceduri de repartizare financiarjustsau unorsurim echivalente destinate corijrii efectelor repartizriiinegale a resurselorialepotende finareni a sarcinilor ce le revin. Este interzisorice delegare de competenfrsoireai alocarea de surse financiare, necesare pentru a se acoperi iuluicostulcompetenexrcirespective. Criteriile de distribuire a suportului financiar acordatilor deadministrativstatunit-teritoriale trebuiefie s obiective stabilite conform legii.

CODUL PENAL AL REPUBLICII MOLDOVA Nr.985-XV din 18.04.2002 Capitolul X


INFRACIUNI ECONOMICE Articolul 236. Fabricarea sau punerea niecirculabanilorifal sau a titlurilor de valoare false (1) Fabricarea n scopul puneriiiensaucirculapunerea n circulaie a biletelornciiB Naionale a Moldovei, a monedelor, a valutei strine, a hrtiilor de valoare de stat sau a altor titluri de valoare false, utilizate pentru efectuareailor, pl se pedepsetecu nchisoare de la 7 la 15 ani, iar persoana juridic se pedepsete cu amendn mrime de la 1000 la 3000i unit convenionale cu privarea de dreptul de a exercitaactivitateoanumit. (2) Aceleaiciuni svrite:

a) repetat;
se pedepsesc cu nchisoare de la 10 la 20 de ani, iar persoana juridic se pedepsete cu amendn mrime de la 3000 la 6000i unit convenionale cu privarea de dreptul de a exercitaactivitateoanumit
b) de un grup criminal organizat sau deie ocriminalorganiza; c) n proporiimari

sau cu lichidarea ntreprinderii. [Art.236 completat prin Legea nr.211-XV din 29.05.03, n vigoare 12.06.03]
Articolul 237. Fabricarea sau punerea niecirculacardurilor sau a altor carnetefalsedeplat (1) Fabricarea n scopul punerii iensaucirculapunerea n circulaie a cardurilor sau a altor carnetefalsde,platcare nu constituie valutsau titluri de valoare, dar care, confirmstabilesc sau acorddrepturi sau obligaiiptrimoniale, se pedepsete cu amendde la 200 la 700unitconvenionale sau

Oleg Televca - Drept Financiar


cu nchisoare de la 2 la 5 ani, iar persoanasepedepsejuridict cu amendn mrime de la 1000 la 3000i convenunitionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumitactivitate. (2) Aceleaiciuni svrite:

a) repetat;
b) de un funcionar ori alt salariat niulexercifunciunii; c) de un grup criminal organizat sau deie ocriminalorganiza; d) n proporiimari se pedepsesc cu nchisoare de la 5 la 10 ani, iar persoana juridic se pedepsete cu amendn mrime de la 3000 la 6000i unit convenionale cu privarea de dreptul de a exercitaactivitateoanumit

sau cu lichidarea ntreprinderii.

Codul Civil al RM Izvoarele Specifice ale Dreptului Financiar:


vezi lista cu acte normative vezi lista cu acte normative

Principiile dreptului Financiar. Activitatea financiara ale statului, organelor administratiei publice locale, institutiilor publice este bazata pe anumite principii adica reguli si cerinte fundamentale, care exprima cele mai esentiale si scopuri ale acestei activitati. Continutul acestor principii este determinat de Constitutia RM si anume: * Principiul legalitatii - orice activitate in stat inclusiv cea financiara se desfasoara in baza legii * Principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si autoritatilor publice Articolul 16: Egalitatea
1.
2.

Respectareaiocrotirea persoanei constituie o ndatorire a primordialstatului.


Toi cetenii Republicii Moldova snt egalilegiini faautoritilor publice,rfdeosebire de,ras naionalitate, origineetnic,limb, religie, sex, opinie, apartenenpolitic, avere sau de origine.social

* Principiul publicitatii - Articolul 23: Dreptul fiecrui om deiacunoa-te drepturilendatoririle


1. Fiecare om are dreptulise srecunoascpersonalitatea juridic.

2.

Statul asigurdreptul fiecrui om deiacunoa-te drepturilendatoririle. n acest scop statuli facepublic accesibile toate legialte acte normative.

LEGE Nr. 847 din 24.05.96 privind sistemul bugetar si procesul bugetar* Articolul 5. Intrarea n vigoarepublicarea

legii bugetare anuale


Legea bugetaranual intr n vigoare la 1 ianuarieruia fiecansau la o datalt prevzut n textul eise public n Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

* Principiul repartizarii functiilor in domeniul activitatii financiare * Principiul participarii cetatenilor la administrarea treburilor publice inclusiv si a celor financiare
* Principiul autonomiei locale (autonomie financiara) Articolul 109: Principiile de bazle
administrrii publice locale

1.

Administraia publicn unitile administrativ-teritoriale se ntpemeiazprincipiile autonomiei locale, ale descentralizrii serviciilor publice, ale eligibilitiiautoritilor administraiei publice localeiale consultrii cetenilor n problemele locale de interes deosebit.

2.

Autonomia priveteatt organizareafuncionarea administraieipublice locale,i gestiuneact colectivitilor pe care le reprezint.

3. *

Aplicarea principiilorateenun poate afecta caracterul de stat unitar.

Oleg Televca - Drept Financiar * Principiul de planificare a activitatii financiare ale statului la constituirea, repartizarea si utilizarea resurselor financiare - aceasta planificare se face in conformitate cu activitatea organelor statale atat centrale si locale, ale institutiilor publice, agentilor economici, etc.
* Principiul caracterului social al activitatii financiare ale statului Articolul 47: Dreptul la asisten
i protecie social

1.

Statul este obligatia smsuri pentru ca orice omaib uns nivel de trai decent,casigureinstateai bunstarea, lui familiei lui, cuprinznd hrana,cmintea,mbr locuina,ngrijirea medical,precumi serviciile sociale necesare.

2.

Cetenii au dreptul la asigurare nomaj,cazde:boal,invaliditate,duvie,btrnee sau n celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzisten,nurma unor mpriejurindependente deavlorin.

* Principiul determinarii juste a sarcinilor fiscale Articolul 58: Contribuii financiare


1. Cetenii au obliagas contribuie, prin impoziteprin taxe, la cheltuielile publice.

2. 3.

Sistemul legal de impuneri trebuieasigureezarea justa sarcinilor fiscale. Orice alte prestaiisnt interzise, n afara celor stabilite prin lege.

Normele dreptului financiar. Norma dreptului financiar, este acea categorie a normelor juridice ce au un obiect de reglementare specific, care se refera la drepturile si obligatiile participantilor la raporturile de drept financiar, si care prescriu conduita acestora, in procesul de formare, repartizare, utilizare si control asupra banului public, respectarea lor fiind garantata prin forta de constrangere a statului, dupa continutul lor normele dreptului financiar pot fi: * Materiale - sunt acele care stabilesc drepturile si obligatiile participantilor la aceste raporturi, structura sistemului bugetar al RM sau continutul obligatiilor persoanelor fizice si juridice fata de stat. * Procesuale - normele financiar procesuale stabilesc forma si modalitatea de actiune a normelor materiale, exemplu: procesul bugetar Normele dreptului financiar, au un caracter general impersonal, deoarece privesc un numar nedeterminat de subiecte. Ca exceptie unele norme de drept financiar, au un caracter individual, in virtutea anumitor necesitati financiare-concrete, de exemplu: Din punct de vedere al structurii logico-juridice normele ale dreptului financiar: cuprind cele trei elemente ipoteza, dispozitie, sanctiune Ipotezele prevad imprejurarile in care urmeaza sa se aplice dispozitiile acestor norme. Dispozitiile prevad conduita subiectelor vizate de acestea norme, dupa felul de comportament al subiectelor, dispozitiile cuprinse in aceste norme pot fi: onerative, permisive, prohibitive, celel mai multe dintre normele dreptului financiar contin onerative Unele din normele dreptului financiar, contin dispozitii permisive de exemplu: Curtea de Conturi, poate participa la activitatea organismelor internationale. Acoperirea decalajelor temporare, aparute in cursul executarii bugetelor locale pe seama resurselor trezorariei statului Unele norme ale dreptului financiar, contin dispozitii prohibitive, de exemplu: se interzice acoperirea cheltuielilor bugetare prin recurgerea la o noua emisiune monetara. Elementul specific al normei de drept financiar, este sanctiunea astfel sunt stabilite sanctiuni specifice, caracteristice acestor norme si anume: amenda, majorari de intarziere, suspendarea creditarii, suspendarea finantarii, majorarea dobanzilor, vanzarea silita a garantiei gajului, etc. In dependenta de semnificatia disciplinara, gradul de pericol social si urmarile care pot aparea, pot fi aplicate unele sanctiuni, prevazute in Codul Contraventional si unele pedepse prevazute de Codul Penal al RM.

Vezi anexele bugetului de stat pe anul 2010

Oleg Televca - Drept Financiar Raporturile juridice financiare sunt formate de relatiile sociale, care i-au nastere si se sting, in procesul de constituire, repartizare, si utilizare a fondurilor banesti ale statului si care sunt reglementate, de normele de drept financiar. Raporturile juridice financiare, se disting de alte raporturi juridice prin urmatoarele trasaturi particulare: * Subiectele participante si pozitia pe care o au una fata de alta (un subiect obligatoriu al dreptului financiar, relatii de subordonare) * Dupa obiectul de reglementare in functie de sfera de cuprindere a finantelor publice raporturile de drept financiar pot fi: bugetare, de creditare, monetare, de control financiar, etc. * Dupa modalitatile de realizare a formei de activitate: raporturile de drept financiar se nasc, se modifica si se sting, in baza manifestarii, unilaterale de vointa ale statului si in general se executa fara a fi necesara o hotarare judecatoreasca. * Elementele raportului financiar sunt: subiect, obiect, continut. Subiectele participante la raport de drept financiar: a. Subiectul principal - statul care este reprezentat prin organele sale (BNM; IFPS; Guvernul;) b. Subiectii secundari - persoanele juridice si persoanele fizice Categorii persoane juridice:
Articolul 5. Noiuni generale

Urmtoarele noiuni se aplicn scopul impozitrii,fr modificarea statutului juridic al persoanelor juridicefizice prevzut de legislaian vigoare: 4) Persoan juridic - orice societate comercial,cooperativ,ntreprindere, instituie,
fundaie, asocie,a inclusiv creatcu participarea unei persoaneine,i stralte organizaii,cu

excepia subdiviziunilor structurale aleiilorrganizanominalizate ce nu dispun de patrimoniu autonomi a formelor organizatorice cu statutdefizicpers,oantrivit legislaei.

Categorii persoane fizice: Articolul 5. Noiuni generale * Persoanfizic :


a) cetean al Republicii Moldovea,ncetstrin, apatrid;
b) forma organizatoriccu statut de persoanfizic, potrivit legislaiei, inclusiv ntreprinztorul individual, gospodriarneasc (de fermier),dacprezentul cod nu prevede altfel.

Persoana fizica rezident -Rezident:


a) orice persoanfizic care corespunde uneia dinelecerindemai jos: i) are domiciliu permanent n Republica Moldova, inclusiv:

- se aflla tratament sau la odihn,saula nvtur, sau n deplasare peste hotare; - este persoancu funcii de spundere a Republicii Moldova,n exerciaflatiul funciunii peste hotare;
ii) se afln Republica Moldovaincel183pu de zile pe parcursul anului fiscal; b) orice persoanjuridicsau formorganizatoriccu statut de persoanfizic a crei

activitate este organizatsau gestionatn Republica Moldova orirei allocc de bazde desfurare a activiteste Republica Moldova.

Persoana fizica nerizedent -Nerezident:


a) orice persoanfizic care nu este rezident n conformitate cu pct. 5)i lit.a) ori, de corespunde cerinlor pct.5) lit.a), senaflRepublica Moldova:

Oleg Televca - Drept Financiar - n calitate de persoancustatut diplomatic sau consular ori n calitate de membru al familiei unei asemenea persoane;
- n calitate de colaborator al unei orgainternionale,iza create n baza tratatului

internaional la care Republica Moldova este parte, sau n calitate de membru al familiei unui asemenea colaborator;
- la tratament sau la,odihnsaula nvtur, sau n deplasare, aceastdacpersoanfizic s-a aflat n Republica Moldova exclusiv n aceste scopuri;

- exclusiv n scopul trecerii dintr-unin nstataltstrstatinstrprin teritoriul Republicii Moldova (trecere tranzit);
[Art.5 pct.6 lit.a) modificatprinLP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] b) orice persoanjuridicsau formorganizatoriccu statut de persoanfizic care nu

corespunde cerinlor pct.5) lit.b).

[Art.5 pct.6, lit.b) niaredacLP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611,n vigoare 01.01.06] Obiectul de reglementare dreptului financiar. Obiectul raportului de drept financiar, este diferit determinat in primul rand de sfera deosebit de larga si complexa a finantelor publice, iar in al doilea rand de fapte, acte normative si operatiuni specifice cu privire la activitatea financiara. In prima situatie, obiectul este format din actiuni de prognoza si organizare bugetara, actiuni de creditare, actiuni de control financiar, etc. In acea de-a doua situatie obiectul este format, dintr-o suma de bani la care sunt tinute, subiectele raportului de drept financiar. Continutul dreptului financiar: totalitatea drepturilor si obligatiilor, subiectelor raporturilor de drept financiar. Specific consta in aceea ca aceste doua se realizeaza in momentul de: repartizare, constituire a finantelor publice. Subiectii dreptului financiar. Subiectii se impart dupa autorii RUSSIAN: a. Unitatile administrativ-teritoriale (sate, comune, orase, municipii) b. Subiectele colective (organele administratiei de stat centrale si locale, institutiile publice, societatile comerciale) c. Subiectii individuali (cetatenii statului, cetatenii straini, apatrizii) Considerarea dreptului financiar, ca o ramura de drept desinestatoare, este sustinuta de faptul, ca are un obiect de reglementare propriu, circum-scris, de componentele structurale ale finantelor publice. In conditiile divizarii dreptului pozitiv, in dreptul public si drept privat, dreptul financiar este o ramura a dreptului public, deoarece la fel ca si celelalte ramuri de drept public si in relatia de interferenta cu ele, dreptul financiar este instituit in scopul satisfacerii nevoilor generale ale societatii.
Corelatia dreptului financiar cu dreptul constitutional vezi punctul 2 tema nr.2

Corelatia dreptului financiar cu dreptul administrativ, legatura stransa se manifesta prin compararea, raporturilor juridice din ambele ramuri de drept. Legatura stransa dintre aceste doua ramuri, se mai datoreaza faptului ca aparatul financiar-bancar si de credit, precum si cel al asigurarilor social de stat, fac parte in general din sistemul de organe al administratiei publice. Corelatia dreptului financiar cu dreptul penal, se datoreaza prin depistaera infractiunilor din domeniul finantelor publice, de catre organele de control financiar, Corelatia dreptului financiar cu dreptul muncii si protectiei sociale, legatura se inventeaza in virtutea dispozitiilor referitoare la finantarea acestei protectii din contul bugetului asigurarilor sociale de stat.

Oleg Televca - Drept Financiar Corelatia dreptului financiar cu dreptul international publice, corelatia se datoreaza existentei mai multor conventii interstatale (conventii cu privire la imprumuturi externe), sau conventii cu privire la evitarea dublei impuneri a veniturilor care se obtin pe teritoriul RM si se transfera in alte state si invers. Dreptul financiar si dreptul civil, unicul punct de tangenta este ca ambele ramuri reglementeaza raporturi patrimoniale (cu caracter patrimonial).

Circulatia Monetara
1. Moneda si functiile ei. 2. Suma de bani, necesara circulatiei monetare. Viteza de circulatie a banilor. 3. Reglementarea emisiunii monetare. 4. Reglementarea juridica platilor in numerar. 5. Reglementarea juridica a platilor fara numerar. Patru perioade a monedei: 1. Bani sacre - dinti de caini, scoici, pietre de mare; peste uscat; boabe de cacao; pismetii; blanuri; miere; 2. Banii de metal - care de la bun inceput au fost confectionati din bronz, cupru. Ceva mai tarziu au introdus bani din argint si aur. 3. Banii de hartie - au aparut in China in sec.IX. In Europa e legat de suedezul care a emis cambia 4. Banii electronici - pentru prima data este legata de SUA in 1914. In anul 1950 proprietarii de restaurante sDinnerClub au emis; Bank of America; Visa Card; Euro Card; Master Card; Moneda a contribuit substantial la patrimoniul de valori al omenirii, fiind in primul rand un instrument social-economic indispensabil oricarei economii, ea a reprezentat o institutie istorica, a urmat si urmeaza evolutia societatii umane. Unele definitii exprima particularitati ale monedei, alte o considera o marfa ori pur si simplu o notiune abstracta, de exemplu intr-o definitie prin moneda, este desemnat orice bun, acceptat ca instrument liberator de creditori sau vanzatori, un bon pentru cumpararea marfurilor, intr-o alte definitie se considera, ca atunci cand o marfa serveste continuu, ca intermediar pentru schimburi indirecte, ea devine moneda. Nominalistii considera moneda, drept un document de stat detasat de fluctuatiile vietii sociale-economice, care emana de la autoritatile publice, moneda in forma ei clasica de disc metalic si cu o greutate determinata, se utilizeaza ca mijloc de circulatii, de plata si tezaurizare. Moneda reprezinta un instrument etalon, legal de plata pentru facilitarea schimburilor, pentru acumulari fiind masuratorul general de valori, care poarta girul autoritatii emitente, statul si care se bucura de incredere publica. Functiile monetei. Functia de evaluare a valorilor economice, in moneda se masoara in valori materiale se exprima preturile, puterea de cumparare, creditul. Functia de mijlocire a schimbului de bunuri si servicii, se face prin intermediul operatiunilor de vanzare-cumparare, moneda a evoluat neintrerupt cu productia si schimbul de marfuri, prin schimb produsele devin marfuri, a caror circulatie este inlesnita de moneda. Functia de mijlocire a platilor, ea dobandeste calitatea de moneda legala pentru ca creditorul este obligat sa primeasca moneda aflata in circulatie, la data lichidarii unei datorii. Functia de mijlocire a creditului, creditul reprezinta transmiterea temporara a unei puteri de cumparare, el este un imprumut de moneda.

Oleg Televca - Drept Financiar Functia de mijlocire a economiilor, disponibilitatile temporare ale populatiei se pot valorifica cu ajutorul monedei. Functia de tezaurizare cu ajutorul monedei, se pot pastra si transfera valorile care se cer mentinute in timp pentru o perioada indelungata. Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor, produsul social se distribuie cu ajutorul monedei, celor care au contribuit direct sau indirect la crearea lui. Functia de bani mondiali a doua sau mai multe state (Euro) Pentru ca o marfa sa poata sa fie considerata moneda este suficient ca ea sa indeplineasca una din functiile respective Suma necesara circulatiei banilor. Suma necesara de bani circulatiei, este formata din totalul valoric al semnelor banesti (masa monetara) care ofera posibilitatea efectuarii normale a schimbului de marfuri, prestarii serviciilor a diferitor plati, aceasta suma este determinata, de actiunea legilor obiective, a circulatiei banilor si legea vitezei de circulatie a mijloacelor de plata. Potrivit cerintelor acestor legi, pentru o anumita perioada suma de bani necesara circulatiei, rezulta din totalizarea sumei preturilor marfurilor si serviciilor care urmeaza a fi vandute si incasate si a sumei platilor scadente, din care se scade suma preturilor marfurilor vandute in credit si platile pentru circulatia marfurilor care se compenseaza. Suma necesara circulatiei este influentata de urmatorii factori: * Factori de influenta directa, modificarea volumului de marfuri aflate in circulatie si nivelul preturilor marfurilor si serviciilor * Factori de influenta indirecte, majorarea numarului de operatii in credit deoarece cu cat mai multa marfa se vinde in credit, cu atat mai putin bani sunt necesari in circulatie si invers * Dezvoltarea platilor fara numerar * Viteza de circulatie a banilor, care exprima numarul de tranzactii la care serveste o unitate monetara intr-o perioada de timp, accelerarea vitezei de circularea banilor, duce la micsorarea sumei de bani, necesare circulatiei si invers Viteza de circulatiei a banilor este influentata: * * * * Masa banilor aflati in circualtie Depinde de proportia unitatii monetare, tinute in rezerva sau tezaurizare Depinde stabilitatea social-politica si conjuctura economica Depinde de volumul veniturilor banesti ale populatiei, frecventa si ritmicitatea incasarii de catre populatie a veniturilor sale banesti * Gradul de coincidenta intre incasarile si platile banesti ale populatiei * Factorul psihologic al increderii populatiei in puterea de cumparare a monedei nationale Accelerarea vitezei a circulatiei banilor, contribuie atunci cand conditiile necesare sunt create la reducerea masei banilor in circulatie, la micsorarea cheltuielilor de circulatie, aceeasi masa monetara isi dubleaza puterea de cumparare, daca circula de doua ori mai repede, cu alte cuvinte daca ea participa in acelasi timp la un numar dublu de tranzactii.
Hotararea BNM pentru anul 2010???

Vezi formula in caiet la ANTON OXANA

Hotararea a BNM cu privire la politica monedara si valutara a BNM pentru anul 2010 - ? Reglementarea emisiunii monedare. Prin emisiune monedara (baneasca) se intelege un ansamblu de acte si operatiuni realizate de catre banca centrala a statului (BNM in RM) concretizate in: * Baterea semnelor monedare - Articolul 60. Tiprirea monedeimsurile de siguran

Oleg Televca - Drept Financiar


Banca Naional organizeaztiprirea bancnoteloribaterea monedelor metaliceiasuri pentrustrareap n siguran a celor neemise n circulaie,de retragereidistrugere a bancnotelimornedelor metalice retrase din circulaie.

* Stocarea * Emiterea * Punerea si scoaterea din circulatie a bancnotelor si monezelor metalice, precum si formarea de bani scriptuali in conturi curente ale persoanelor fizice si juridice * Bani scriptuali - bani care nu exista * Dreptul exlcusiv de-a emite in circulatie bancnote si monede metalice, ca mijloc de plata pe teritoriul RM (BNM) - Articolul 57. Dreptul de a emite bancnoteimonede metalice
LEGE Nr. 548 din 21.07.1995
cu privire la BancaionalNa a Moldovei

Banca Naional are dreptul exclusiv de anemitecirculaie bancnoteimonede metalice ca mijloc pde plat teritoriul Republicii Moldova.

* Leul moldovenesc - este unicul mijloc legal de plata pe teritoriul RM - Articolul 56. Unitatea
monetar
(1) Unitatea monetarRepublicii Moldova este leul moldovenesc. Un leun100sedivizeazdebani.

LEGE Nr. 548 din 21.07.1995


cu privire la BancaionalNa a Moldovei

(2) Leul moldovenesc este unicul mijloclegalpeteritoriuldeplat Republicii Moldova.

BNM stabileste prin regulamente sale valoarea nominala, dimensiunile, greutatea, designul si alte caracteristici ale bancnotelor si monedelor metalice - Articolul 26. mputernicirile
Consiliului de administraie f) stabile valoarea nominal,designul bancnotelorimonedelor metalice, modul denpunereicondile de retragere lora din circulie;

LEGE Nr. 548 din 21.07.1995


cu privire la BancaionalNa a Moldovei

HCA al BNM nr.200 din 27 iulie 2006 REGULAMENT


cu privire la operaiunile cu numerar

HCA al BNM nr.200 din 27 iulie 2006 REGULAMENT


cu privire la operaiunile cu numerar n bncile din Republica Moldova

n bncile din Republica Moldova

Platibile sunt bancnotele si monedele metalice autentice, incluzind urmatoarele deteriorari bancnote: CAPITOLUL IV Semneletibilitplii monedeiionale. Trierea ambalarea numerarului n monednaional. Specimenele de bancnote.
4.1 Pltibile snt bancnoteleimonedele metalice, avnd puterede platlegalpe teritoriul Republicii Moldova,rsemnef de falsificare sau contrafacere incluznd urmtoarele deteriorri:

a) bancnote - murdare, nvechite, cu pete, mbibate cu materii grase, cutersturi, cu inscripiistrine, prezenaamprentelortampile;de rupte, arse,urite,g cu lipsde margini,uri,col fragmente (nu mai mult de 45% din suprafalor), fir de siguran,lipite din mai multe fragmente, dacestea indiscutabilinaparaceleaibancnote; cu modificarea culorii/sau a fluoresceneiprivite n raze ultraviolete; b) monede - ndoite, nvechite-au pcestrat imaginea pe aversi revers. 4.2 Entitile, indiferent de forma lor de proprietatedomeniul de activitate snt obligate ncaseze bancnoteimonede autentice specificate n pct. 4.1 a prezentului Regulament.

Oleg Televca - Drept Financiar 4.3 Bncile snt obligate, pentruii sclieni,sprimeasctre schimbrfa percepe comision: a) bancnotei monede autentice specificate n pct. 4.1 a prezentului Regulament; b) bancnotele autentice cuiainscripMIT, vizibiln raze
ultraviolete, prezentate de organele fiscale, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul de Combatere a Crimelori EcCorupnomiceiei.

4.4 Bncile sunt obligateefectuezes triereaambalarea numerarului ncasat. Emisiunea monedei scriptuale se realizeaza in urmatoarele directii * Cumpararea sau vanzarea valorilor mobiliare de stat Articolul 42. Cumprarea hrtiilor de valoare
emise de stat Nici o prevedereprezentuldin capitol nu poate interznciiceNaionaleBscumperei s vnd hrtiile de valoare emise de stat: a) cu condiiac Banca Naional va cumpra, numai prin operaiuni de piadeschis, hrtiile de valoare cu scaden de pnla 180 de zile, care au fost emise public; b) n legtur cu acordarea de creditencilorb. * In legatura cu acordarea de credite bancilor Articolul 18. Acordarea de creditencilorb (1) Banca Naional poate acordancilorb credite n condiiistabilite periodic de BancaionalNaigarantate prin: b) hrtiile de valoare emise de Guvern, ce constituie o parteublicea emicuscadeniuniinu mai mare de un an de la data achionzirii lor detrec Banca Naional; c) hrtiile de valoare emise de Bancaional; Na c) cambii simple sau trate,i femisecute cu buncredin n scopuri comerciale, industriale sau agricole,innd con dou saumai multe giruri din careincelunulpu saparin unei bncii s fie cu scadenu mai mare de 9 luni de la data achiziionrii lor detrec Banca Naional; d) titlurile emise cu privire la bunurirfurisaupe deplinm asiguratempotriva riscului sau pierderii la nivelul stabilit de BancaionNal; e) depozitelealte conturi la BancaionalNasaula o altinstituie financiracceptatde banc,reprezentnd oricefel de active pe care BancaionalNale poate cumpra, vinde negocia.

LEGE Nr. 548 din 21.07.1995


cu privire la BancaionalNa a Moldovei

LEGE Nr. 548 din 21.07.1995


cu privire la BancaionalNa a Moldovei

Reglementarea juridica a platilor in numerar. Din analiza legislatiei mai multor tari, pentru stingerea obligatiilor si natura documentelor, care se folosesc in acest scop, se disting urmatoarele forme: * Platile cu numerar - in care se intrebuinteaza semnul monedar metalic sau de hartie * Platile prin compensatii sau clearing - care constau in compensarea de drepturi si obligatii de plata reciproca Articolul 48. Clearing decontri interbancare
Banca Naional poate acorda asistenbcilor prin organizarea serviciilor dei declearingdecontri interbancare, inclusivpli prin cec sau prin alte instrumente,precumdeplatistabili reguliemite acte normative respective.

LEGE Nr. 548 din 21.07.1995


cu privire la BancaionalNa a Moldovei

HOTRRE Nr. 764 din 25.11.1992


Privind aprobarea Normelor pentru efectuarea operaiunilor
de casn economiaional a Republicii Moldova

* Platile fara numerar - se realizeaza prin faptul ca moneda ce ar trebui sa faca obiectul platii, in loc sa fie inmanata bineficiarului sub forma de moneda manuala, este substituita cu o dispozitie prin care disponibilul existent in contul debitorului se trece in contul beneficiarului suma convenita ca plata Dreptul de-a alege forma de plata apartine: a. Intreprinderelor b. Institutiilor c. Cetatenilor Sunt cazuri cand legislatia concret prevede aceasta forma, I. Dispoziii generale
1. Toate ntreprinderile de stat, cooperatiste,iuni,depearendaccolective, mixte,teobtietc., asociile,a organiileza i instituiile (n continuare - ntreprinderi), indiferent de statutul lor juridic,consemnezesntobligatemijloaceles lor bneti n instituiile financiare. 2. Decontrile dintre ntreprinderi pe angajamente se,defectregu,eazlprin virament la instituiifinanciare.

Oleg Televca - Drept Financiar

5.ntreprinderile, de,regulprimescde la instituiilefinanciare ale republicii bani n numerar pentru retribuirea muncii, plata pensiilorindemnizaiilor, achiziionarea producieiagricole, procurarea ambalajuluiobiectelor de la populaie, acoperirea cheltuielilor de deplasaipentrue alte scopurizutprevde Instriuneac n vigoarenciiaB Naionale a Moldovei cu privire la modul ntocmirii raportului statistic asupraiunilorvolumuluidecasla operainstituiile financiare din Republica Moldova. ntreprinderile cu ncasripermanente de bani pot utiliza numerarul din casele sale pentru scopurile indicate mai sus, cu excepia cheltuielilor de deplasare
HOTRRE Nr. 474 din 28.04.1998
cu privire la aplicareainilorma de casi control cu

Contribuabilii care, potrivit legislaiei n vigoare, au

obligativitateainerii contabilit i

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA


cu privire la antreprenoriat si intreprinderi

- 1. Se oblig contribuabilii care, potrivit ieilegislan i s efectueze decontrile bneti n numerar cu utilizareainilormade cas i de control cu memorie. fiscal Se permite agenilor economici, care dispuninidedemacasi controlrf memorie fiscal,nregistrate la inspectoratul fiscal,efectuezes nlocuirea lor, n termenla de31 pndecembrie 2000, cu atribuirea sumei neamortizate la deduceri (cheltuieli), concomitent cu implementareainidecasnoilorcontrolmacu memorie fiscal
memorie fiscal pentru efectuarea dec rilorntn numerar
vigoare, au obligativitateanerii contabilit

nregistrate n modul stabilit.

Nr.845-XII din 03.01.1992

HCA al BNM nr.200 din 27 iulie 2006 REGULAMENT


cu privire la operaiunile cu numerar

Fata de intreprinderi si organizatii, indiferent de tipul Conform acestei legi Punctul - 5. lor de proprietate si forma de organizare juridica, care efectueaza decontari in numerar in suma ce depaseste 15 mii de lei lunar, in baza obligatiilor lor financiare, incalcind modul stabilit de decontare prin virament, precum si care efectueaza decontari in numerar si prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontarii efectuate, organele Serviciului Fiscal de Stat, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Departamentul Control Financiar si Revizie si organele lor teritoriale aplica sanctiuni pecuniare in proportie de 10 la suta din sumele platite, iar sumele amenzilor se fac venit la bugetul de stat. Asemenea sanctiuni se aplica fata de toti participantii la operatiunile de vinzare-cumparare care au incalcat modul stabilit de decontare in baza obligatiilor financiare reciproce. Sanctiunile mentionate nu se aplica la efectuarea decontarilor cu cetatenii, gospodariile taranesti (de fermier), titularii de patente de intreprinzator si cu bugetul public national, la efectuarea decontarilor de catre persoanele indicate cu bugetul public national, cu intreprinderile si organizatiile, precum si la efectuarea decontarilor de catre intreprinderile si organizatiile ale caror drepturi la acest capitol se reglementeaza altfel decit in actele normative ale Bancii Nationale a Moldovei, cu exceptia cazurilor efectuarii decontarilor prin intermediari.

CAPITOLUL III Operaiunile cu numerarncin B

n bncile din Republica Moldova CAPITOL 3 Punct 3.1.-3.15

3.1 n funcie de spectrul serviciilor prestate, Banca esteefectuezendrept s ncasri i eliberi de numerar.

Oleg Televca - Drept Financiar

3.2 ncasrile de numerar includ: a) depuneri n conturileilorentitsau persoanelor fizice, deschise; la Banc b) ncasri n numerar generate de activitateancii; B c) retrageri de numerar de la filialeleBaceleiancisau de la oricare alt Banc sau filialele acesteia; d) retrageri de numerar de la BNM. 3.3 Eliberrile de numerar includ: a) retrageri de numerartredeclienii Bncii; b) pli generate de activitateancii;B
c) eliberri de numerar ntre casieriile filialelorBnaceleiasautrec orice alt Banc sau filialele acesteia;

d) depuneri de numerar la BNM. 3.4 Pentru efectuareaiuniloropera cu numerar, Banca, utilizedupcaz, urmtoarele documente: - ordin de ncasare a numerarului; - ordin de eliberare a numerarului. 3.5 Ordin de ncasare a numerarului (Anexa nr. 1) este undocumentcare de cas se utilizeazla orice tip de ncasare a numeraruluitreBancde.c 3.6 Ordin de eliberare a numerarului (Anexa nr. 2) este undocumentcare de cas se utilizeazla eliberarea numeraruluitredeBanc. 3.7 Retragerea numeraruluitredentitci, cu excepia cazurilor n care snt
utilizate cardurile de afaceri, seefectueaznbazaunei delegaii,formai procedurile de utilizarereia sec elaboreazde sinesttor dectre banci va conine n mod obligatoriu, dar nu se va limitatoarele urmelemente:

- denumireancii;B - codul Bncii; - codul fiscal alncii;B - denumirea entitii; - codul fiscal al entitii; - numrul contului entitii; - data retragerii numerarului; - numele persoanei responsabile de retragere a numerarului; - suma n cifresuma n litere; - semnturile persoanelor responsabile pentru emiei;terea delega

Oleg Televca - Drept Financiar

- tampila entitii; - numrul, data, lunainul emiterii documentului.


3.8 Documentele utilizate pentru reflectareaiuniloroperacunumerar se ntocmesc detrec funcionarul responsabilnciialBi se executn ziua operaional n care au fost emise.

3.9 Documentele trebuiefientocmites n limba de stat. Parametrii formularelor documentelor utilizate laiunileoperacu numerar, niefuncdevolumul de

date incluse, se stabilesc dedeBasinecsttor.


3.10 Banca poate completainutulcondocumentelor utilizateiunilelaoperacu

numerar cu rubricile necesare, conform procedurilornciinterne. ale B


3.11 Formularele documentelor utilizate iunilepentrucuoperanumerar se ntocmesc pe suport hrtie sau electronicnform,care ulterior se imprim
pe suport hrtie la imprimant.Numrul de exemplare se stabiletedeBanc de sine sttor, n conformitate cu procedurile internencii. ale B

3.12 n formularele documentelor afereiunilorteoperacunumerar nu se admit corectri sautersturi. 3.13 Pe documentele utilizateiunilelaoperacu numerar se amprentaplic tampilei semnturile persoanelor mputernicitenciiale. B
3.14 Evidenaoperaiunilor cu numerarinesen registre,

formaiconinutul crora se elaboreazde sinesttor dectre Banc. 3.15 Procedurile interne privind modul de semnare, vizare,pstrarerep artizare documenteloria registrelor utilizate niunileoperacu numerar se elaboreaz

de ctre Bancde sinesttor.


HCA al BNM nr.200 din 27 iulie 2006 REGULAMENT
cu privire la operaiunile cu numerar

CAPITOLUL V Operaiuni cu numerar n monedaionalnantre Bnci 5.1 n rezultatul ncasrilor de numerar, Bancaistbilete zilnic volumul necesar de numerar pentru activitatea. ulterioar 5.2 Bncii i aparine prerogativa de stabilire a excedentului de numerar pentru

n bncile din Republica Moldova


CAPITOL V Punct 5.1.-5.7.

Oleg Televca - Drept Financiar

ziua urmtoarei care poate fi oferit altornci sauB depus la BNM.


5.3 Banca, careistabilete excedent de numerar, pentru ziua, ultesterioar obligats transmitla BNM, prin intermediul componentei de transport a

SAPI un Aviz (Anexa nr. 4), privind disponibilitatea excedentului de numerar indicnd suma total,divizatpe valori nominale. nie funcdesolicrilet de numerar detrec alte Bnci, Banca va actualiza,la pnora 15, informaia prezentatpe parcursul zilei. 5.4 Banca ionalNa va plasa pe pagina interbancarinforma privind disponibilul de numerarncialorBi va asigura actualizarea acesteia n corespundere cu informaiarecepionat de la Bnci. 5.5 Orice Banccare posedinsuficiende numerar se va adresancilorb pentru acoperirea necesitiicu numerar, conform informaieiplasate pe pagina interbancar. 5.6 n cazul depriistde ctre Banca solicitaneconformtrii cu cerinele de
trierei ambalare a numerarului, conform prevederilor Capitolului IV a prezentului Regulament, aceasta va naiantarespectivreclamaBncii care a

pus la dispoziienumerarul, cu expedierea concomitentauneicopii pe adresa BNM. 5.7 Banca va reglementa prin procedurile sale interne modalitatea de distribuire a excedentului de numerar ntre filialele proprii,altorprecumBncisau filialelor acestora, amplasateinlocalitaceeate sau n localitiledin apropiere.

HCA al BNM nr.200 din 27 iulie 2006 REGULAMENT


cu privire la operaiunile cu numerar

CAPITOLUL VI
Operaiunile cu numerar n monedaionlnaale Bncilor n relaia cu BNM

6.1 n funcie de disponibilitatea excedentului de numerar sau de insuficien acestuia,ncileB pot respectiv depune sau retrage numerar la BNM.

n bncile din Republica Moldova CAPITOL VI Punct 6.1.-6.37.

6.2 Retragereaidepunerea numerarului la BNM se nefectueazbazde contract. 6.3 n scopul retragerii de numerar de la BNM, inclusiv a monedelor comemorative

Oleg Televca - Drept Financiar

i jubiliare, Banca solicitant,nintervalul de timp 15 - 16 zilei anterioare de retragere a numeraruluiiaz iniocerere, dupcaz, (Anexa nr. 5/Anexa nr. 6), prin intermediul componentei de transport a SAPI, nsumacaretotalse,indic structura pe valori nominaletipul monedelor.
6.4 Cererea de retragere a numerarului de la BNM,iamonedelorcuexcep comemorativejubiliare, seiazini de ctre Bancdup examinarea informaiei plasate pe pagina interbancar,conform prevederilor pcti5..54.3 din prezentul Regulamentidistribuirea acestuia ncitre. B

6.5 Banca este n drept-ianulezes cererea privind retragerea de numerar, inclusiv a monedelor comemoratijubiliareve transmisanterior, prin

iniierea unui Aviz (Anexa nr. 7), cea urmeazfitransmis nu mai trziu de ora 16 a zilei anterioare, prin intermediul componentei de transport a SAPI. 6.6 Banca Naional a Moldovei va satisface solicitarea de numerarsau total parial, n funcie de excedentul de numerar disponibilncilorialvaB iniia,
dup caz, dar nu mai trziu de ora 18, o Confirmare (Anexa nr. 8), prin intermediul componentei de transport a SAPI, nsumacare totalse,indic structura valorilor nominaletimpul retragerii numerarului, la BNM. 6.7 n baza mesajuluiionatrecepde la BNM, Banca n ziua retragerii numeraru lui efectueazplata prin transfer, care trebuiefieegalscu sumaprobat pentru retragere.
9

6.8 n cazul retragerii monedelor comemorativejubiliare, Banca n ziua efecturii transferului specificat la pct. 6.7, suplimentar,BNMtransfer diferena dintre preul de comercializarevaloarea nominalmonedelor comemorativejubiliare.

6.9 Bncile n proces de lichidare sau insolvabilitate, cu disponibil de numerar n contul deschis la BNM, vor transmite cererea pentru retragere de numerar, prin fax la BNM. 6.10 Banca are obligaiade a transmite la BNM lista cui specimenelenumele semnturilor tuturor persoanelor desemnate pentru efectuaiunilorea opera de retragere de numerar.
6.11 Lista va purtaturasemnconductoruluinciibi a contabiluluief sau a persoanelor care i nlocuiescvacuprinde datele de identificare a

persoanelor desemnate: numele, prenumele, codul numeric personal, seria

Oleg Televca - Drept Financiar

numrul actului de identitate,rulnumlegitimaiei de serviciu.


6.12 Despre orice modificareulterioaracestei liste Banca notificatBNM, n timp util, pentru a permite efectuareaiuniloperade retragere de numerar. 6.13 Pentru retragerea numerarului, persoanade desemnatctreBancse prezint la casa centraldin cadrul BNM cu delegaiavalabilnumai pentru ziua respectiv,actul de identitatecopia de pe actul de identitate.

6.14 Pentru retragerea numeraruluitreBncilede n proces de lichidare sau insolvabilitate, administratorulnciisebprezintla casa centraldin cadrul BNM cu actul de identitatecopia de pe actul de identitate. 6.15 n cazul n care la verificarea documentelor prezentate de persoana responsabilde retragerea numeraruluinciia auB fost constatate erori, Banca

va prezenta documenteivanoifi plasatn deteptare pentru retragerea numerarului.

coada

6.16 Eliberarea numeraruluitre BNM,dec inclusiv a monedelor comemorative jubiliare va avea loc numaitransferareadup detrecBanca sumei ce reprezintvaloarea numerarului ceurmeazfiretras din casa central BNMi respectiv a difeirendintre preul de comercializarevaloarea nominala monedelor comemorativejubiliare. 6.17 BancaionalNa va elibera persoanei desemnatetreBandec, odat cu numerarul, un exemplar al ordinului de eliberare a numerarului.

6.18 n cazul imposibilitde conectare la componenta de transport a SAPI, cererea de retragere a numeraruluitreBancdeinclusiv detrec Banca autorizatneparticipantla SAPIi confirmarea detrecBNM se transmit respectiv prin fax. 6.19 n funciede disponibilit,Bncile pot depune la BNM: a) excedentul de numerar, cu putere circulatorie; b) numerarul clasat n categoria uzat; c) numerarul retras diniecirculafputere circulatorie.
6.20 Depunerea de numerar cu putere circulatorie la BNMnumaise efectueazn baza Confirmrii (Anexa nr. 8) transmise de BNM prin intermediul

Oleg Televca - Drept Financiar

componentei de transport a SAPI. 6.21 Confirmile privind disponibilitatea de depunere a excedentului de numerar cu putere circulatorieiazseinide sinesttor detrec BNM n baza informaiei transmise detrecBnci, conform prevederilor pct. 5.3 din prezentul Regulament. 6.22 Depunerile de numerar clasat n categoriaceluiuzatretras din ciercula fr putere circulatorie se depun zilnicrlarestricBNMii def ordin cantitativ nominal.
6.23 Pentru depunerea numeraruluiceluiuzatretras din cierculafputere circulatorie Banca este obligat,pnla ora 16 a zilei anterioare,transmit

la BNM, prin intermediul componentei de transport a SAPI, un Aviz (Anexa nr. 9) de depunere a numerarului impropriuiei,indicircndula suma total divizatpe valori nominale.
6.24 BancaionalNa a Moldovei vaia,inidupcaz, dar nu mai trziu de ora 18,

o Confirmare (Anexa nr. 8), prin intermediul componentei de transport a SAPI, cu indicarea timpului depunerii numeraruliceluii uzatretras din circulaie fr putere circulatorie. 6.25 n cazul imposibilitde conectare la componenta de transport a SAPI, avizul de depunere a numerarului,iatdeinictre Bancinclusiv detrec Banca autorizatneparticipantla SAPIi confirmarea operaiunii detrec BNM, se transmit respectiv prin fax. 6.26 Banca are obligaiade a transmite la BNM lista cui specimenelenumele semnturilor tuturor persoanelor desemnate pentru aiuniefectuade opera depunere a numerarului.
6.27 Lista va purtaturasemnconductoruluinciibi a contabiluluief sau a persoanelor care i nlocuiescvacuprinde datele de identificare a

persoanelor desemnate: numele, prenumele, codul numeric personal, seria numrul actului de identitate,rulnumlegitimaiei de serviciu.
6.28 Despre orice modificareulterioaracestei liste Banca notificBNM n timp
util, pentru a permite efectuareaiuniloroperade depunere numerar. 6.29 Pentru depunerea numerarului, persoanade desemnatctreBancse prezint

la casa centraldin cadrul BNM cu ordinul de eliberare a numerarului emis de

Oleg Televca - Drept Financiar

banca depuntoare (care prevede suma numerarului destinat pentru depunere n BNM), actul de identitatecopia de pe actul de identitate.
6.30 n cazul n care la verificarea documentelor prezentate de persoana desemnat de ctre Bancpentru depunerea numerarului au fost constatate erori, Banca

va prezenta documenteivanoifi plasatn deteptare pentru depunerea numerarului.

coada

6.31 n vederea aprecieriiriiespectcerinelor de triere a excedentului de numerar,


BNM, n prezenapersoanei desemnatetredeBanc, va efectua verificarea pe uneantion de 10 la dinsut cantitatea numerarului depus. Rezultatele verificrii se vor consemna ntr-un proces-verbal semnatri.de ambele p 6.32 n funciede rezultatul verriificeantionului nominalizat, ntreaga cantitate de numerar se consi,duper caz, conformatsau neconformatcerinelor de

triere a numerarului, stabilite de prezentul Regulament. 6.33 Un exemplar al procesului-verbal va fi transmis persoanei responsabile de depunere a numerarului. 6.34 n urma depunerii numerarului, BNM va elibera persoanciiei desemnate a B depuntoare un exemplar al ordinului de ncasare a numerarului, drept confirmare de depunere a numerarului. 6.35 Banca Naional a Moldovei, n ziua efecturiioperaiunii, va transferanciiB suma ce reprezintvaloarea numerarului depustre deBancla BNM.
6.36 Excedentul de numerar depustreBancdecla BNM se supune integral verificrii. n cazul constatriiunor diferenn minus, precumiadepistrii falsurilor, BNM va ntocmiexpediancilorb procesele-verbale de constatare, dupcaz, n bazarorac Banca este obligsacoperet diferenele depistate. Diferenadepistatn plus, va fi transferatdectre BNM, n contul de decontare alncii,B n baza procesului-verbal de constatare. 6.37 Pentru serviciile prestate aferenteiuniloroperaderetragereidpunere de numerar, BNM percepe comisioane (Anexa nr. 10). Reglementarea juridica a platilor fara numerar. Pentru realizarea unui sistem de plati fara numerar, sunt necesare o serie de institutii specializate, legate intre ele prin mijloace tehnice si juridice banca centrala a statului bancile comerciale banci corespondent alte institutii financiare

Oleg Televca - Drept Financiar Existenta si perfectionarea acestor institutii se datoreaza in deplinire a doua conditii: * Increderea populatiei si a agentilor economici in banci si bancheri * Increderea reciproca intre banci pe de o parte si bancheri pe de o parte * SAPI - sistem online se transforma sumele mai mari de 50.000 MDL si sumele urgente 2.50 bani * SAPI - sistem clearing se transforma platile mai mici de 50.000 MDL si platie trezoriale 1.25 bani
Conform hotrrea Consiliului de administraie al Bncii Naionale a Moldovei

nr.226 din 20.11.2008 sistemul de plati al RM este compus din urmatoarele Sistemele supravegheatredeBanca Naional a Moldovei
Banca Naional a Moldovei supravegheazsistemele deipli decontri, funcionarea stabil eficienta crora este esenial pentru stabilitatea sectorului financiar, precumisistemele care snt utilizate preponderenttrepersoaneledec fizice juridice pentru efectuareailor.pl

Astfel, supravegherii snt supuse: a) sistemul automatizati deinterbancare;pl


b) sistemul de decontriale valorilor mobiliare; c) sistemele dei plcu carduri; d) sistemele de transferuriionale;interna e) sistemele dei pldestinate deservirii persoanelor fizice pe teritoriul RM operate detrec entitile nebancare. Sistemul automatizatideinterbancarepl const din sistemul de decontare pe baz brut n timp real (SDBTR)isistemul de compensare cu decontarenet pe baz (SCDN), fiind administratetre deBanca Naional a Moldovei.
Sistemul de decontriale valorilor mobiliare include decontrile aferente tranzaciilor cu valori mobiliaredeivaloristat mobiliare corporative (att transferurile de valori mobiliare transferurilect de mijloaceneti)b. Supravegherea sistemului n cauz este efectuatde Banca Naional a Moldoveide ComisiaionalNa a Piei

Financiare, atriibule fiind delimitate prin prisma prevederiloriein levigislaoarea acordului de colaborare ncheiatr.ntre p

Sistemele deiplcu carduri

snt sistemele prin intermediulrorasec efectueaz

operaiuni de platfr numerar sau retrageri de numerar cu utilizarea cardurilor bancare. Bncile liceniate din Republica Moldova participattnsistemele internaionale depli

cu carduri, ctin sistemele locale. Cardurile emise sub egida sistemelorionale interna de pli cu carduri au circulaielocali internaional, pe cnd cardurile emise sub egida sistemelor locale au numaiiecirculalocal.

Sistemele de transferuri ionalenterna

reprezintsistemele deiplprin

intermediulrorac snt transferate mijloacele netin/dinb strintate.

Sistemele deipldestinate deservirii persoanelor fizice pe teritoriul RM operate

Oleg Televca - Drept Financiar


de ctre entitile nebancare reprezintsistemele prin intermediulrora persoanelec fizice efectueazpli pentru serviciile deiutilitpublice, telefonieifixalte tipuri de servicii, utiliznd n acest sens dispozitive speciale de primire a numerarului.

Avantajul platilor fara numerar. * Numerarul disponibil al persoanelor fizice si juridice ar reprezenta un capital in stare laten - tinut in case de bani, seifuri, la ciorap, scos din circuitul productiv. * Acelasi capital depus la o banca, poate fi investit in actiuni economice, iar depunatorului ii revine un profit sub forma de dobanda * Riscurile legate de pastrarea si manipularea numerarului, pierderi, furt, deteriorari Platile cu numerar presupun o deplasare a partilor contractante, aceasta situatie incomoda si riscanta se poate realiza prin platile in numerar, care se executa rapid si la distante foarte mari. Platile fara numerar pot fi revazute, verificate, probate, controlate, dupa documentele de evidenta bancara, chiar si dupa trecerea unui numar de ani de la efectuarea lor (5 ani regula generala) Deponatorul are posibilitate sa se elibereze de preocuparile pentru unele plati periodice, printr-un ordin dat institutiilor bancare unde isi are deschis contul Economisirea unor sume importante de bani, necesare acoperirii cheltuielilor legate de manuirea numerarului Documentele de plata: * * * * Ordin de plata Cerere de plata Ordinul de plata incaso Cecuri

Creditul
1. Notiunea si clasificarea creditului 2. Functiile si rolul creditului 3. Imprumutul de stat (Creditul Public) 4. Creditul extern Etimologic creditul isi are originea in cuvantul latin creditul (credere), care inseamna a crede, a se increde, a avea incredere. Creditul fiind o categorie de natura economicafinanciara, a format obiectul unor ample cercetari in literatura de specialitate. Astfel profesorul Sombat defineste creditul: ca fiind puterea de cumparare fara a detine numerar. Profesorul Gide defineste creditul ca schimbul unei bogatii prezente, contra unei bogatii viitoare. La randul sau profesorul Slavescu arata ca este vorba de credit, ori de cate ori este vorba de cedarea unei sume de bani efectuata la un moment dat din partea unui subiect economic altuia cu obligatia cu cel din urma de-a restitui mai tarziu la o anumita data suma primita plus o suma de bani care se numeste interes sau dobanda. Creditul este un schimb de moneda, conditionat si despartit de un interval de timp sau de un termen. Elementele creditului: a. Creditor si Debitor b. Scadenta - este momentul stabilit pentru rambursarea creditului c. Termenul de gratie - este perioada intre momentul angajarii si inceperea rambursarii lui

Oleg Televca - Drept Financiar d. Ratele partiale - care se ramburseaza esalonat la anumite termene, conform intelegerii stipulate in contractul de credit e. Garantarea creditului (gaj) - care este format din anumite bunuri, care se constituie la dispozitia creditorului sau al unui tert pentru asigurarea indeplinirii de catre debitor a unor obligatii de o valoare in general mai redusa f. Dobanda - este o suma de bani care este platita de catre creditorului debitorului sau pentru imprumutul acordat pe un termen determinat Clasificarea creditului: Formele principale sub care se prezinta creditul in economia de piata sunt: a. Creditul comercial - este o forma de imprumut practicata intre vanzator si cumparator b. Creditul bancar - se acorda anumite mijloace banesti de catre institutiile bancare, care in prezent reprezinta principala sursa pentru asigurarea fondurilor banesti necesare deferitor sectoare de activitate ale economiei nationale Clasificarea creditului dupa destinatie: a. Credit de productie b. Credit de consumatie c. Credit de trezorarie d. Credit de export Dupa subiectul de drept care angajeaza: a. Credit public - este contractat de catre stat prin intermediul unei autoritati publice b. Credit privat - persoana fizica sau agent economic privat In dependenta de cauza care determina creditul: a. Credit de finantare - se acorda acelora care nu au creante asupra altora b. Credit de refinantare - se acorda firmelor care au creante asupra altora Dupa modul de garantare: a. Credit real - este garantat in valori materiale certe b. Credit personal - este acordat pe baza increderii sau a prestigiului de care se bucura cel imprumutat In dependenta de termen: a. Credit pe termen scurt - pana la un an de zile b. Credit pe termen mediu - 1 - 5 zile c. Credit pe termen lung - 5 si mai multi ani Dupa locul de desfasurare al operatiunilor de credit: a. Credit extern b. Credit intern In functie de posibilitatea de care o are la dispozitie creditorul de-a avea sau nu dreptul sa ceara debitorului, rambursarea anticipata a creditului: a. Credit denuntabil - cand creditorul are un asemenea drept b. Credit nedenuntabil - cand nu exista o asemenea clauza intre intelegerea dintre parti Forma creditului guvernamental - atunci cand in calitate de creditor ne apare guvernul unui stat, care la randul sau creditul guvernamental poate fi intern si extern. Hotararea Consiliului BNM nr.224 din 30.08.2007

Oleg Televca - Drept Financiar IV CLASIFICAREA ACTIVELORANGAJAMENTELOR

CONDIONALE
5. Anterior evaluriiactivuluiangajamentului ciondial alncii,b valoarea acestuia se diminueazcu valoarea asigurriin cazul n care asigurarea reprezint:

a) hrtii de valoare de stat emisetreMinisteruldec Finanelor al Republicii Moldova sau hrtii de valoare emise de BancaionalNa Moldovei (Certificatelencii NaBionale a Moldovei) sau hrtii de valoare emise de Guvernulri-membreunei a Organieizade Colaborare Economic Dezvoltare; b) garanii ale Guvernului Republicii Moldova sau ale Guvernuluiri -membreuneia Organizaiei de Colaborare EconomicDezvoltare cu condiia,: unica condiie de realizare a dreptului ce reieseiedinconstituiegaran incapacitatea clientului de a-i ndeplini angajamenteled fabanc; toate condiiile garaniei sunt clare; garania poate fi realizatasfel,cnici garantul, nici persoanaltnu vor putea contesta drepturilenciib reieind din garanie. c) gaj n formde depozitenebti, consemnate labanc.
6. n cazul angajamentuluiional,condidupdeterminarea valorii conform p.5, acestuia i se aplic factorul de transformare creditarnconformitate cu nota din Raportul 11. Evaluareaei suficien capitalului ponderat la risc diniuneaInstruccu privire la modul de ntocmireprezentare de

ctre bnci a rapoartelor financiare. 7. Dupaplicarea prevederilor 6,p. activele5angajamentele ciondiale alenciib se evalueazi ulterior se includ n una dintoareleurm categorii:
b) Standard: n cazul n care nici unaiiledinexpusedefinimai jos nu poate fi aplicat activul/angajamentulionalcondise va considera standard,estedlactermen, sunt respectate toate condiiilecontractuluinu este nici un motiv de a considerabanca nc prezent sau pe viitor va firisculuisupus pierderii.
c) Supravegheat: Activul/angajamentuliona condiuprobleme potenialelegate de starea financiara contrapii, iar n cazul credituluideasigurarea acestuia. Asemenea activ/angajament cionaldi necesito atenie din partea conducerncii,bdeoarecedac

nu vor fi luatesurim privind sionarealu acestor probleme, ele pot duce la deteriorarea activului/angajamentuluiionalcondila reducerea probabilitiiprivind satisfacerea pe

viitor a preteniilor bncii aferente acestuia. d) Substandard: Existriscul pierderilor mai nalt dectnuit,celprovocatobi de unul din urmtorii factori: a) situaia financiar contrapii este nefavorabilsau se nrutete; b) asigurarea (dacaceasta exist)este insuficientsau se nrutete; 5 c) ali factori nefavorabili, care trezesc ngrijorarea privind posibilitateariide contrap satisface preteniile bncii n conformitate cuiilecondiexistente. Asemenea activ/angajamentionalcondinecesito atenie deosebitdin partea conducerii bncii, deoarece existprobabilitateabanca va suporta pierderi,nu dacvor fi nlturate neajunsurile.
e) Dubios (ndoielnic).problemeExist care pun la ndoiscald probabilitatea satisfacerii preteniilor actuale/viitoarenciiale baferente activului/angajamentuluiionalcondin

volum deplin n baza circumstanelor,condiiilor create, precumiavalorii depia asigurii, n cazul n care activul este asigurat.
Probabilitatea pierderilor este extrem de mare,anumidarfactoriexist importani, concreii bine argumentaicre, n curnd, se vor realizacarepot contribui la satisfacerea totsalu parial a preteniilor actuale/viitoarenciiale baferente

activului/angajamentuluiionalcondi.Clasificarea acestui activ/angajamentional ncondi

Oleg Televca - Drept Financiar categoria compromise (pierderi).pnseamnlaodeterminare maiprecisastrii activului/angajamentuluiionalcondidat.


7.5. Compromis (pierderi).La momentulriiaclasifictivului/angajamentuluiionalcondinu pot fi satisfcute preteniile actuale/viitoarenciiale baferente activului/angajamentului condional dat.

8. Dacactivele/angajamenteleionalecondipot fi clasificate criteriilor date, acestea se referla o categorie mai. dur

diferit,

conform

9. n cazul n care satisfacereaelorcerinbncii aferente anumitor active/angajameionaletecondi (evaluate conform p.7) poate fiatinfluendecircumstanelei condiiile existente ntrar-o

strin ca urmare a evaluriiactivelor/angajamentelorionalecondirespective, acestea incluse n una dintoareleurm categorii: 9.1. Standard:rile crora le este atribuittrede unac din ageniile internaionale de rating Standard & Poors, MoodysiFitch -IBCA ratingul de la AAA/Aaala-/A3pn inclusiv. 9.2. Supravegheat:rile crora le este atribuittrede unac din ageniile internaionale de rating Standard & Poors, MoodysiFitch -IBCA ratingul de la BBB+/Baa1la pn BBB-/Baa3 inclusiv. 9.3. Substandard:rile crora le este atribuittrede unac din ageniile internaionale de rating Standard & Poors, MoodysiFitch -IBCA ratingul de la BB+/Ba1laBBpn-/Ba3 inclusiv. 9.4. Dubios (ndoielnic):rile crora le este atribuittrede unac din companiile internaionale de rating Standard & Poors,i MoodysFitch IBCA ratingul de la B+/B1 pn la CCC-/Caa3/C inclusiv. 9.5. Compromis (pierderile): crora le este atribuittrede unac din ageniile internaionale de rating Standard & Poors,i MoodysFitch-IBCA ratingul de la CC/Ca/ DDD pnla R/C/D inclusiv. 10. n cazul n care ratingul atribuitdiferuneide la o ageniela alta, se ia n consideraie ratingul agiein care a atribuit ratingul cel mai mic. 11ara, care nu a fost evaluatdectre una dintre ageniilemenionate n p.9 din prezentul regulament va fi evaluatdecre banc, de sinesttor, n baza politicilorprocedurilor interne ale sale.
12. n situaia n care clasificarea activului/angajamentuluiionalconformcondi p.7 estedeiferit clasificarea acestuia conform p.9, acestala categoriaserefer mai. dur

trebuie

13. La clasificarea activelorangajamentelor ciondiale seine cont inclusiv de prevederile anexei nr.1 la prezentul Regulament.

V. REZERVAREA NECESARMIJLOACELOR N CONTURILE REDUCERI PIERDERI LA ACTIVEPROVIZIOANE PENTRU PIERDERI LA ANGAJAMENTEIONALECONDI


14. Suma necesarmijloacelor pentru rezervarea n conturile reduceri/provizioane pentru pierderi la active/angajamenteionalecondi se formeaznurmtoarele rimi de la suma activelor

/angajamentelor ciondiale din fiecare categorie de clasificare conform p.7 sau 9: (1) Standard 2 % (2) Supravegheate 5 % (3) Substandard 30 % (4) Dubioase (ndoielnice) 60 % (5) Compromise (pierderi) 100 %
15. Completarea conturilor reduceri/provizioane pentru pierderi la active/ionalengajamente condi pn la nivelul necesar se efectueaznvolum integral din contul cheltuielilor (conturile

Oleg Televca - Drept Financiar

Defalcri pentru reduceri pentru pierderi la active i Cheltuieli cu provizioane la angajamente condiionale ) i se reflectn bilanul contabiln raportul privind rezultatele
financiare alenciib. Functiile si rolul creditului. Locul si importanta creditului in relatiile social-economice sunt evidentiate prin functiile sale si anume: a. Functia distributiva - care consta in mobilizarea resurselor banesti disponibile la un moment dat in economie si redistribuirea lor prin acordarea de imprumuturi spre diferite ramuri, sectoare de activitate care au nevoie de fonduri de finantare b. Functia de transformare a economii in investitii - una din legile obiective ale economiei de piata si anume asigurarea echilibrului macroeconomic, conform ecuatiei E=I unde E reprezinta economiile si I reprezinta investitiile c. Functia de emisiune monetara - a fost creata metoda fiduciara adica este o moneta cu valoare fictiva (biletele de banca) evolutiv au apartu o multitudine de instrumente (cecul, cambia, virament, transferul) d. Functia de asigurare a stabilitatii preturilor - se realizeaza prin reglarea dimensiunii cererii si ofertei de marfuri si servicii, creandu-se consumul pe de o parte si stocurile pe de alta parte Creditul are un rol deosebit in promovarea relatiilor economice-internationale stimuland exporturile si importurile de marfuri si servicii, asigurand o desfasurare normala, rapida si in deplina siguranta a acestor operatiuni, trebuie de avut in vedere rolul pe care il are creditul in acoperirea deficitului bugetar al statului. Trebuie de evidentiat faptul pe cat de util si avantajos este creditul, pe atat de primejdios devine atunci, cand nu este utilizat conform principiilor sale. Astfel cel mai mare pericol, il reprezinta folosirea abuziva determinat de ideea ca prin sine insasi creditul reprezinta o bogatie. Un alt pericol il reprezinta asa numita supra-creditare care duce la mari dezichilibre economice, financiare si monetare, generand atunci cand i-a proportii inflatii. Nu trebuie omisa nici problema riscurilor pentru institutiile bancare, care daca nu sunt luate in consideratie pot provoca prabusirea in lant a sistemului bancar cu consecinte extrem de dureroase pe plan social-economic si politic. Imprumut de stat. Din punct de vedere juridic prin imprumut de stat se intelege un ansamblu de relatii, care sunt reglementate de normele juridice cu privire la acumularea de catre stat a unor fluxuri financiare disponibile la persoanele fizice si juridice in baza principiilor binevole, operativitatii, rambursabilitatii in scopul acoperirii deficitului bugetar si armonizarea circulatiei monetare, altfel spus imprumuturile publice sunt venituri extraordinare la care se recurge in caz de dezechelibru bugetar atunci cand veniturile ordinare sunt insuficiente pentru a face fata cheltuielilor.
LEGE Nr. 419 din 22.12.2006
cu privire la datoria public,garaniile de statirecreditarea de stat

Articolul 2. Noiuni principale


n sensul prezentei legi, se definesctoareleurmnoiuni: mprumut de stat - relaie contractualprin care creditorul transmite n proprietatea statului mijloace, cu condiiaramburiis acestora detrec stat la expirarea termenului pentru care au fost acordate. mprumutul

de stat poaterfi dobndcusau; f

Oleg Televca - Drept Financiar Trasaturile caracteristice ale imprumutului de stat: a. Cea mai esentiala trasatura a creditului public este utilizarea neproductiva a acestui capital b. In relatiile de credit public intotdeauna se observa superioritatea statului necatand ca statul apare ca debitor c. Avand in vedere rolul deosebit al statului el incheie aceste contracte fara a asigura cu careva gaj d. In cazul creditului bancar contractul se incheie in baza principiului egalitatii partilor e. In cazul creditului public uneori se aplica principiul constrangerii Clasificarea imprumutului de stat: In functie de termen In functie de amplasare a creditului: In functie de pozitia statului fata de creditor: a. Imprumuturi contractate direct de catre stat b. Imprumuturi garantate de catre stat ele fiind contractate de catre alte entitati de drept Conform prevederilor Art.13 Legea RM privind datoria publica, garantarea, etc. Instrumente generatoare de datorii interne sunt: a. Instrumentele financiare reglementate de legislatia RM, inclusiv valorile mobiliare de stat emise pentru a fi plasate pentru piata financiara si imprumutrile de stat in termen. Conform prevederilor art.14 valorile mobiliare de stat se emit: * In forma de inscriere in cont, pentru care emisiunea, circulatia, evidenta, confirmarea dreptului de proprietate, plata sumei principale si a dobanzilor, se efectueaza prin sistemul de inscriere in cont * In forma materializata ca inscrisuri imprimate pentru care emisiunea, circulatia si rascumpararea, se vor efectua conform conditiilor stabilite de legislatie * Valorile mobiliare de stat se emit pe termen scurt, mediu si lung * Valorile mobiliare pe termen scurt - sunt bonurile de trezorarie, emise cu scont (diferenta intre valoarea nominala) si rascumparate la scadenta la valoarea lor nominala * Valorile mobiliare pe termen mediu si lung - sunt obligatiunile de stat emise cu o rata flotanta sau fixa a dobanzii, dobanda la obligatiunile de stat se achita periodic. Obligatiunile de stat pot fi vandute cu scont la pretul lor nominal sau cu prima si sunt rascumparate cu scadenta la valoarea lor nominala Imprumuturile de stat. Avantaje: a. Consolideaza patrimoniul statului, ca urmare a intrebuintarii in folos public a sumelor de bani imprumutate b. Sunt mijloace de incurajare al economiilor banesti si de activitate, a unor capitaluri particulare, statul nu acopera deficitul bugetar prin recurgerea la o noua emisiune monetara, etc Dezavantaje: a. Angajeaza generatiile viitoare sa suporte cheltuielile de rambursare b. Reduc capitalul particular-circulant din economie c. Cresc cheltuielile neproductive ale statului, deoarece aceste imprumuturi trebuie rambursate cu plata a unor dobanzi, etc Conform art.8 Legea bugetului de stat 2010 datoria publica interna a RM nu va depasi suma de 500.310.000 mln lei. In concluzie totusi cea mai reusita si mai sigura investitie este plasarea mijloacelor banesti in valorile mobiliare de stat. In acest sens savantii american McOnel si Brue, aduc urmatoarele argumente: a. Este posibilitatea Guvernului de-a refinanta datoria publica, vinderea de noi obligatiuni, iar venitul il utilizam pentru plata datoriei anterioare

Oleg Televca - Drept Financiar b. Aplicarea metodelor de impozitare (in sens de-a majora) c. Atributia statului de emisiune monetara (ca exceptie) Creditul Extern Reprezinta imprumutul acordat de stat, banci si alte persoane fizice si juridice, unor tari, banci, sau persoane fizice si juridice straine. Conform prevederilor art.19 Instrumente generatoare de datorii de stat externa, sunt instrumentele financiare aplicate pe pietile financiare externe, inclusiv imprumuturile de stat externe si valorile mobiliare de stat, emise pentru plasarea pe pietile financiare externe. Hotararile cu privire la imprumuturile externe se adopta de Parlament in baza contractelor prezentate de Guvern, imprumuturile de stat externe contractate in numele RM de Guvern, sunt debursate prin intermediul BNM si/sau a bancilor comerciale si vor fi pastrate, in conturi purtatoare de dobanda in favoare bugetul de stat. Deasemenea mijloacele obtinute pot fi pastrate in contul Ministerului de Finante in moneda nationala si/sau in valuta straina. Din punct de vedere social creditele externe ar trebui in primul rand sa amane costul tranzitie pentru o perioada viitoare, in care va fi mai usor de suportat achitarea lor, aceste imprumuturi trebuie sa contribuie atat la dezvoltarea economica, cat si la mentinerea sau la limitarea diminuarii nivelului de trai si asa destul redus. In acelasi timp sa permita populatiei, sa accepte sacrificiile inerente perioadei de tranzitie. Avantajele Creditelor Externe. a. Permit realizarea unor importante modernizari ale economiei nationale, care duce la cresterea competivitatii produselor pe piata externa b. Efectuarea unor investitii in obiective economice c. Crearea a noi locuri de munca, pentru personalul provenit din ramuri afectate d. Asigurarea efectuarii reformelor in conformitate cu procesele ce se afirma pe plan extern Dezavantajele a. O datorie externa importanta atrage dupa sine alocarea pentru plata serviciului acesteia, a unei importante parti, a intrarilor in valuta convertibila cu vederi asupra scaderii nivelului de investitii b. Acumularea unui insemnat debit al datoriei externe este in sine un proces dureros pentru tarile cu export necompetitive si reprezinta o ipoteca asupra generatiilor viitoare Conform aceluasi art.8 Legea buget stat 2010 situatia la 31 decembrie 2010 datoria publica externa a RM nu va depasi 1.190.000.00 mlrd $

Dreptul Bugetar si Bugetul Public National


1. Aparitia 2. Dezvoltarea 3. Natura juridica a bugetului de stat 4. Dreptul bugetar. Raporturile juridice bugetare 5. Continutul si cuprinsul bugetului public national 6. Principiile si ordinea repartizarii veniturilor si cheltuielilor sistemului bugetar Aparitia. Locul cel mai important in cadrul sistemului bugetar al RM il ocupa bugetul de stat, care indeplineste un rol major in raport cu celelalte bugete. Etimologic cuvantul buget isi are originea in latinescul bulgo care insemna o punga cu bani, ulterior in Franta s-au folosit expresiile bouge bougette cu sensul de saculet. In Anglia prin cuvantul buget se intelegea mapa de piele a cancelarului trezorariei in care erau aduse la Parlament

Oleg Televca - Drept Financiar documente referitoare la situatia veniturilor si cheltuielilor statului. In ceea ce priveste tarile Romane ca elemente ale bugetului, au fost cunoscute condica de venituri si cheltuieli de pe timpul lui Constantin Brancoveanu si samile visteriei de pe timpul lui Nicolae Mavrocordat, care defapt erau niste dari de seama, care se intocmeau la sfarsitul anilor in Moldova si respectiv in Muntenia. In tarile Romane folosirea expresiei buget, s-a introdus prin regulamentele organice 1831-1832 in care se vorbea despre buge sau bugea. In ceea ce priveste Republica Moldova, o data cu stabilirea suveranitatii si independentei a aparut necesitatea de-a avea si un buget propriu. Bazele sistemului bugetar au fost puse prin legea privind sistemul bugetar din 29 noiembrie 1990. In art.3 al acelei legi se mentiona ca bugetul de stat prin intermediul bugetului republican si bugetelor locale, exprima relatii economice dintre persoanele fizice, juridice si statul, in vederea formarii si folosirii planificate a fondului centralizat de resurse banesti. O data cu adaptarea Constitutiei RM in art.131 a fost introdusa o notiune noua Buget Public National conform careia reglementarea actuala a sistemului bugetar este organizata intr-o conceptie noua impusa de economia de piata, renuntandu-se la formula de bugetului de stat centralizat si trecerea la un sistem de 3 bugete distincte. In literatura de specialitate au fost exprimate un sir de definitii ale bugetului de stat: a. Bugetul este un stat de prevedere a veniturilor si a cheltuielilor pentru o perioada determinata b. Bugetul este un program de cheltuieli ce urmeaza a se efectua si de venituri ce urmeaza a se realiza tot intr-o perioada determinata c. Bugetul reprezinta un procedeu economico-financiar cu caracter evolutiv, programatic si comparativ, care este compus din doua parti, respectiv din partea de venituri si partea de cheltuielil care se intocmeste pentru o perioada determinata, in legatura cu resursele financiare ale oricarei persoane fizice si juridice d. Din toate definitiile a devenit preferata, cea consacrata in legea contabilitatii a Frantei potrivit careia Bugetul statului este actul de stabilire si autorizare, a veniturilor si cheltuielilor ale statului si ale altor servicii publice e. Conform Legii RM privind sistemul bugetar si proces bugetar Art.1 bugetul statului cuprinde sursele de venituri si destinatie cheltuielilor pentru un an bugetar Sub aspectul naturii juridice ale bugetului de stat literatura de specialitate vine cu o serie de teorii si anume, bugetul este un act administrativ pentru ca atat veniturile, cat si cheltuielile bugetare, sunt evoluari ale agentilor administrativi. O alta teorie precum este un act legislativ, deoarece este o decizie care emana de la puterea legislativa. Bugetul este un act administrativ + legislativ, se considera ca bugetul este o lege in partea creatoare de dispozitii generale si este un act administrativ, in partea creatoare de dispozitii individuale. Are natura juridica de lege, fiindca bugetul este adoptat printr-o lege care poarte denumirea de lege bugetara anuala. Este un plan financiar (un program) care ulterior capata forma unui act normativ. Dreptul Bugetar al RM, poate fi determinat ca totalitatea normelor financiar-juridice, care reglementeaza relatiile sociale (financiare), care apar in legatura cu constituirea, repartizarea si utilizarea, resurselor bugetului public national, cercul acestor institutii este foarte larg la ele atribuindu-se in principal: 1. Raporturile - aparitia carora este legata de stabilirea structurii bugetare si a sistemului bugetar 2. Actele normative - care reglementeaza cuantumurile banesti anuale ale veniturilor si cheltuielilor fiecarui din cele 3 bugete distincte 3. Raporturile dintre aceste bugete de diferite niveluri, pe langa acestea in cadrul de drept bugetar fac parte si actele normative ale Guvernului si Ministerului de Finante prin care

Oleg Televca - Drept Financiar se reglementeaza raporturile de elaborare si in principal de executare a bugetelor prin care se reglementeaza operatiile de trezorarie, avand acest obiect de reglementare juridica, dreptul bugetar nu se suprapune reglementarilor privind impozitele si a celorlalte venituri ale bugetului de stat sau imprumuturile de stat ele se intersecteaza. Relatiile sociale care apar in legatura cu constituirea, repartizarea si utilizarea resurselor bugetului public national si care sunt reglementate de normele dreptului bugetar, devin raporturi juridice bugetare. Spre deosebire de alte raporturi juridice financiare, raporturile juridice bugetare, prezinta anumite particularitati: a. Izvorul aparitiei lor este intotdeauna lege (mai exacta legea bugetara anuala) b. Ele apar in procesul activitatii bugetare ale statului si unitatilor-administrativ teritoriale c. Cercul specific al subiectilor raporturilor juridice bugetare in raport cu componenta altor raporturi juridice bugetare. (Statul si Unitatile-Administrativ Teritoriale); (Organele Reprezentative si Executive ale puterii de stat atat centrale si locale); (Intreprinderile de Stat si Institutiile Publice) d. Aceste raporturi nu pot dura mai mult de 1 an de zile Bugetul statului nostru este alcatuit din 2 parti (veniturile bugetare + cheltuielile bugetare). Veniturile publice sunt mijloace de constituire a fondurilor banesti ale statului. Modalitatile de realizare a veniturilor bugetare, se instituie in raport cu necesitatea repartiei venitului national, de structura economiei nationale, de gradul de dezvoltare teritoriala a tarii, de nivelul de dezvoltare a fortelor de productie. Conform prevederilor Art.8 Legea Sistemul Bugetar si Proces Bugetar, veniturile bugetare se constituie din: impozite, taxe, granturi si alte incasari. Veniturile Publice sunt formate din venituri ordinare (curente) si venituri extraordinare. Veniturile Publice Ordinare sunt acelea care se incaseaza cu regularitate: a. Impozitele directe, cum ar fi impozitul pe venit persoane fizice si juridice b. Impozite indirecte, TVA, taxele vamale, accizele de intregistrare, venituri de la intreprinderi si domeniile statului Veniturile Publice Extraordinare, la care statul apeleaza numai in cazuri exceptionale si anume atunci cand mijloacele banesti, provenite din resursele curente, nu acopera integral cheltuielile bugetare: a. Imprumuturile (in RM nu se permite) art.8 alin.2 Legea Sistemul Bugetar si Proces Bugetar b. Suplimentarea masei monetare printr-o noua emisiune monetara c. Emiterea de bonuri de tezaur (valori mobiliare de stat) d. Cheltuielile bugetare (reprezinta modalitatile) de repartizare si utilizare a fondului banesc bugetar in scopul satisfacerii bugetului ale statului. Conform art.10 aceeasi lege, cheltuielile bugetare se repartizeaza pentru fondul de salarii, intretinerea aparatului de stat, dezvoltarea sistemului economic al tarii, acoperirea nevoilor social-culturale, serviciul datorii de stat, plata cotizatiilor in organismele internationale, etc. Organizarea bugetara a unui stat corespunde cu structura organizarii statului respectiv (state unitare si state federative) Vezi.art 131 Constitutia RM. Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar este un moment foarte important, pentru oricare din statele contemporane si care este indreptata la solutionarea urmatoarelor probleme de baza: a. De-a oferi statului si fiecarui organ al administratiei publice acel volum de mijloace bugetare care sa asigure indeplinirea de catre aceste organe a functiilor care au fost puse in sarcina lor b. Determinarea cheltuielilor bugetare ale statului, ale organelor administratiei publice, care sa corespunda sferelor lor de activitate, procesul de realizare si repartizare a

Oleg Televca - Drept Financiar veniturilor si cheltuielilor intre bugetele de diferite niveluri, se stabileste in baza urmatoarelor principii: Principiul reglementarii uniforme (centralizate), care se exprima in stabilirea prin acte normative a bazelor comune, care determina sistemul de venituri si de cheltuieli de diferit nivel, ordinea de aprobare a normativelor de defalcari, conditiile de utilizare a mijloacelor bugetare imprumutate, principiul echilibrarii maximal posibile ale bugetului, care se infaptuieste, in conditiile unui bugetar cronic printr-un sistem special elaborate, indreptate la inlaturarea sau micsorarea acestui deficit. Principiul subordonarii administrative, insemnatatii obiective si masurilor finantate din bugete se finanteaza actiunile care se atribuie la competenta fiecarui organ al administratiei publice de nivel corespunzator Principiul teritorialitatii, care este un principiu foarte important mai ales la constituirea bugetelor locale Principiul autonomiei autoritatilor locale, la repartizarea unor venituri

* *

In concluzie putem mentiona ca reglementarea bugetara se poate realiza prin urmatoarea metoda: * Stabilirea izvorului venitului bugetar * Ajutorul gratuit acordat bugetelor locale din contul bugetului de stat * Credite bugetare acordate intre bugete de diferite niveluri

Procedura Bugetara
1. Notiunea si principiile procedurii bugetare 2. Elaborarea bugetului de stat 3. Examinarea si adoptarea bugetului de stat 4. Executarea bugetului de stat 5. Controlul executarii bugetare 6. Darea de seama cu privire la executarea bugetara O trasatura a bugetelor de toate nivelurile este parcurgerea succesiva a unor si aceleiasi etape, reinoite permanent ale constituirii si executarii bugetelor in modul stabilit de lege, conform art.3 Legea RM procesul bugetar reprezinta etape consecutive de elaborare, aprobare, executare si raportare a executarii bugetului. Conform Doctrinei, prin procedura bugetara se intelege totalitatea actelor si operatiunilor cu caracter tehnic si normativ, realizate de organele de specialitate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si incheierii bugetului public national. Aplicarea dreptului bugetar si a procedurii bugetare sunt guvernate de anumite principii vezi Titlul I Art.13 pentru prima data in istoria RM a fost introdus Principiile Bugetare. * Principiul anualitatii Art.13 indice 1. Elaborarea unui buget pe 1 an de zile. Acest principiu se aplica reglementandu-se asa numit exercitiu bugetar anual. In asa state ca Austria, Belgia, Brazilia, Franta, Germania, Olanda, Peru, Romania, Republic Of Moldova, exercitiul bugetar corespunde anului calendaristic. Pe cand in Canada, Danemarca, India, Iordania, Iraq, Japonia, Marea Britanie, exercitiul bugetar incepe la 1 Aprilie - 31 martie anul urmator In Australia, Philippine, Italia, Pakistan, Suedia, 1 iulie - 30 iunie anul urmator In SUA, Thailanda, 1 octombrie - 30 septembrie anul urmator * Principiul unitatii monetare Art.13 indice 2 toate operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala * Principiul universalitatii Art.13 indice 3 veniturile bugetare sunt destinate finantarii tuturor cheltuielilor incluse in buget fara relatii intre anumite tipuri de venituri si cheltuieli, unele exceptii alin.2 acelasi articol, acestea se includ in buget in totalitate in sume brute

Oleg Televca - Drept Financiar * Principiul unitatii Art.13 indice 4 toate veniturile si cheltuielile se includ in buget, veniturile si cheltuielile fiecarui element se constituie in bugetul public national. In literatura de specialitate se aplica principiul pluralitatii bugetare, care paralel cu bugetul statului se admit alaturat acestuia alte bugete, cum ar fi bugete extraordinare, bugete anexe, bugete autonome * Principiul publicitatii veniturile si cheltuielile bugetare se aproba si se inscriu conform clasificatiei bugetare, vezi Art.7 aceeasi lege * Principiul transparentei procesului bugetar este deschis si transparent, acesta realizanduse prin (dezbaterea publica a rapoartelor, publicarea actelor normative de aprobare a bugetelor si publicarea rapoartelor de executare a bugetelor). Difuzarea de catre massmedia cu privire la continutul bugetului, exceptand acelea care conform legislatiei nu pot fi publicate * Principiul echilibrului bugetar (doar in cazul bugetului de stat) * Principiul realitatii bugetare in buget trebuie sa fie elucidate cele mai veridice sume Elaborarea proiectului bugetului de stat Elaborarea bugetului statului nostru revine Ministerului de Finante (vezi art.15 aceeasi lege) deosebit de aceasta Marea Britanie, bugetul este elaborat sub indrumarea Cancelarului Tezaurului, iar in SUA bugetul federal este elaborat de un serviciu special, care activeaza pe langa Presedentia Statului, din punct de vedere metodologic la etapa elaborarii bugetului de stat sunt deosebit de importante evaluarea si calculul veniturilor si cheltuielilor bugetare, metodele care se folosesc in acest scop, cele mai des utilizate metode sunt: a. Metoda evaluarii directe - este preferabila deoarece ofera perspectiva estimarii reale a veniturilor cu conditia de-a fi sincera si temeinica (mai ales ea este importanta la evaluarea si calculul impozitelor directe) b. Metoda reportarii a veniturilor din anul precedent cu anumite majorari - este mai operativa insasi si utilitatea ei este conditionata de stabilirea proportiei cu care se majoreaza cuantumul veniturilor reportate, in ceea ce priveste cheltuielile este mai accesibila metoda denumita cvasiautomatica ce consta in a reporta cuantumul cheltuielilor din anul precedent Titlul II Capitolul I Art.14-25 In conformitate cu prevederile Art.15 alin.2 In termenul stabilit de Guvern MinFin prezinta guvernului, proiectul legii bugetare anuale pentru anul viitor care include anexele si nota informativa Potrivit Art.17 datele economice de baza necesare pentru elaborarea bugetului de stat si a estimarilor pe inca cel putin 2 ani urmatori, se prezinta MinFin in termenul stabilit de Guvern si includ: * Prognoza indicatorilor macro-economici si sociali pentru anul bugetar viitor care este determinata, elaborata si prezentata de Ministerul Economiei * Prognoza indicatorilor B.A.S.S. prezinta - Ministerul Muncii Protectiei Sociale si a Familiei * Prognoza indicatorilor Fondurilor Asigurarilor de Asistenta Medicala - prezentatea de Ministerul Sanatatii * BNM prezinta prognoza balantii de plati a creditului, obligatiunilor externe si a altor indicatori, ce caracterizeaza politica monedara-creditara a statului * In baza acestor date si in temeiul estimarilor MinFin Guvernul in fiecare an aproba in termene proxime prognoza cadrului bugetar pe termen mediu, obiectivile pentru anul viitor si cel putin doi ani ulteriori. Precum si cadrul de venituri si cheltuieli. Cadrul bugetar pe termen mediu se actualizeaza, concomitent cu elaborarea proiectului bugetului de stat si se include in nota informativa la acest proiect.

Oleg Televca - Drept Financiar * MinFin iarasi in baza datelor economice primite de la autoritatile publice respective, emite pentru autoritatile publice note metodologice detaliate referitoare la elaborarea bugetului de stat * Autoritatile publice prezinta MinFin propuneri de buget structura si continutul carora se determina de MinFin si includ in special, veniturile si cheltuielile realizate in anul bugetar precedent, veniturile si cheltuielile estimate in anul bugetar curent, veniturile si cheltuielile estimate pentru anul bugetar viitor, veniturile si cheltuielile estimate pentru cel putin doi ani dupa anul bugetar viitor, justificarile cerintelor referitoare la estimarile preeliminare de venituri si limitele de cheltuieli. MinFin poate solicita orice alta informatie aditionala la proiect care este asigurata in mod obligatoriu de catre autoritatile publice. * MinFin examineaza propunirile de buget ale autoritatilor publice care includ, propunirile de venituri si cheltuieli prevazute in Art.16 lit.b, informatia si justificarile prevazute in art. 17 si respectiv art.20, deciziile MinFin referitoare la partea de venituri si de cheltuieli, ale bugetului de stat pentru anul viitor se examineaza in comun, cu autoritatile publice, la data stabilita de Ministrul Finantelor. * Daca autoritatile publice nu sunt deacord cu deciziile MinFin, divergentile se solutioneaza de ultima instanta de catre Guvern. La fel in etapa elaborarii bugetului de stat, se solutioneaza probleme cu privire la cheltuielile pentru investitii capitale, alte cheltuieli de investitii, la fel si fondul de rezerva. * In definitivarea procedeelor expuse MinFin, elaboreaza proiectul legii bugetare anuale, care cuprinde anexile si il prezinta Guvernului impreuna cu nota informativa, anexele includ: a. Veniturile si cheltuielile, estimate pentru anul bugetar viitor, date aditionale prevazute de legea bugetara anuala b. Nota informativa la proiect include prognozele prevazute in art.17 si estimarile bugetului public national bazate pe strategiile de dezvoltare social-economica, strategiile bugetarfiscale, strategiile datoriei de stat, strategiile de sprijin financiar, strategiile relatiilor bugetului de stat cu bugetele unitatilor administrativ-teritoriale * Guvernul examineaza proiectul legii bugetare anuale si nota informativa, la solicitarea guvernului MinFin prezinta informatii sau explicatii aditionale la proiectul legii bugetare anuale si la nota informativa. Guvernul stabileste procedura de apelare a proiectului de catre autoritatile publice. Guvernul decide includerea amendamentelor la proiectul legii bugetare anuale si la nota informativa, controleaza operarea amendamentelor respective de catre MinFin, dupa includerea amendamentelor daca acestea exista. Guvernul aproba proiectul legii bugetare anuale. Examinarea si adoptarea bugetului de stat. Capitolul II Art.26-31 Datorita importantei bugetului de stat aprobarea lui este rezervata Parlamentelor in toate statele contemporane. Guvernul prezinta Parlamentului pana la data de 1 octombrie, proiectul legii bugetare anuale care include anexele si este insotit cu nota informativa. Proiectul dat este examinat de Curtea de Conturi, care prezinta Parlamentului un aviz la data stabilita de acesta. Comisiile permanente ale Parlamentului examineaza proiectul si prezinta avizele sale Comisiei pentru Buget si Finante in baza avizelor, comisiilor permanente si a propriei examinari Comisia pentru Buget si Finante intocmeste raportul si lista de recomandari, pe care le prezinta Parlamentului la data stabilita de acesta. Parlamentul examineaza proiectul legii bugetare anuale de regula in 3 lecturi. Legea bugetara anuala poate fi adoptata si in doua lecturi cu conditia, examinarii chestiunilor prevazute pentru dezbaterea in lectura a treia. In decursul primei lecturi Parlamentul audiaza raportul Guvernului si coraportul Comisiei pentru Buget si Finante si examineaza.

Oleg Televca - Drept Financiar Directiile principale ale politicii bugetar fiscale si urmatorul moment conceptiile de baza ale proiectelor. Parlamentul aproba legea bugetara anuala in prima lectura si il remite comisiei pentru buget si finante, pentru pregatirea spre examinarea in lectura a doua, in caz de respingere Parlamentul stabileste un termen, pentru imbunatatire si prezentarea repetata a proiectelor. In decursul lecturii a doua Parlamentul examineaza veniturile estimate sub forma de calculele si structura lor, cheltuielile estimate structura si destinatia lor, deficitul sau excedentul bugetar. In decursul lecturii a treia Parlamentul examineaza, alocatiile detaliate pentru autoritatile publice, stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar, examineaza alta detalieri din legea bugetara anuala. Pana la data de 5 decembrie, Parlamentul adopta legea bugetara anuala. Un ultim aspect al procedurii de aprobare al bugetului de stat, consta in ipoteza in care Parlamentul nu reuseste sa dezbata si sa voteze legea bugetara anuala in termenul stabilit de lege. In teoria si practica finantelor publice sau conturat doua metode: * Cea a aprobarii a unor 1/12 bugetare provizorii si cea a incredintarii Guvernului, sa conduca executia bugetara, conform cifrelor de venituri si cheltuieli din anul precedent. * 1/12 bugetarii provizorii sunt bugete al caror venituri si cheltuieli reprezinta a 12-a parte din cele prevazute si propuse prin legea bugetara anuala, ce nu a putut fi votata in termene legale, bugete care sunt examinate de comisiile bugetare, se aproba de parlament si se pun in executare, potrivit necesitatii de continuitate a executarii bugetului de stat. Executare Bugetului in Sistemul Trezorarial prin mijloace banesti se efectueaza de Ministerul Finantelor. MinFin, poate angaja bancile, care activeaza pe teritoriul RM in calitate de agenti, pentru efectuarea operatiunilor ce tin de executarea de casa a bugetelor. In realizarea acestor atributii, MinFin este responsabil de: a. Asigurarea evidentei stricte a veniturilor b. Efectuarea de cheltuieli in caz de existenta a autorizatiei c. Administrarea veniturilor si cheltuielilor prin conturi distincte, bazate pe clasificatia bugetara d. Asigurarea serviciului datoriei de stat La data de 31 decembrie a fiecarui an MinFin, inchide toate conturile deschise in decursul anului bugetar curent, pentru a intocmi raportul anual Executia partii de cheltuieli Cheltuielile reprezinta expresia valorica a consumului mijloacelor de productie si fortei de munca, pentru satisfacere unor necesitati sociale sau individuale. Conform art.36 In procesul executarii bugetului de stat, autoritatile publice pot face cheltuieli pentru diverse programe guvernamentale cu conditia, ca aceste alocatii sa corespunda legii bugetare anuale si sa se efectueze, in baza autorizatiei semnate de Ministrul Finantelor. Alocatiile incluse in repartizarea lunara, nu pot fi transferate pentru alte utilizari fara notificarea si aprobarea Ministrului Finantelor, la fel aceste alocatii nu pot fi redistribuite intre destinatari. Toate alocatiile se inchid la finele anului bugetar, cu exceptia cazurilor care conform actelor normative soldurile sunt accesibile spre utilizare in bugetul imediat urmator, daca anumite cheltuieli, sunt stabilite pe un termen ce depaseste un an, sumele necesare sunt prevazute in legile bugetare ulterioare, iar eventualile disponibilitati, ramase neutilizate la finele anului bugetar, pot fi realocate in anul bugetar viitor. Controlul si darea de seama privind executarea bugetului de stat.

Oleg Televca - Drept Financiar Executia bugetului anual de stat, avand importanta practica de-a garanta rolul acestui buget in viata publica, este indrumata si controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetare ca parte a sistemului contabil unificat a economiei nationale. Evidenta contabila este menita sa inregistreze in principal, datele privind veniturile si cheltuielile bugetelor tuturor intreprinderilor si institutiilor finantate din bugetul statului, la fel si operatiunile de trezorarie a executiei a acestui buget. Executia bugetului public national, presupune la fel ca realizarea venitului si efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea bugetara anuala, sa se faca sub controlul al unor autoritati publice cu raspunderi in activitatea bugetara, atributiile de control al executiei bugetare sunt indelinite de urmatoarele organe: a. Parlamentul RM - care efectueaza controlul politic, care reiese din art.66 lit. i) Functia de control b. Curtea de Conturi - conform prevedirilor art.13 Legea sistem bugetar si proces bugetar Curtea de Conturi efectueaza auditul public extern, privind modul de administrare a mijloacelor financiare si a bunurilor publice c. Ministerul Finantelor - art.13 alin.2 MinFin prin intermediul serviciului control financiar si revizie, exercita controlul asupra activitatii economico-financiare, integritatii mijloacelor si resurselor materiale, autencititatii evidentei contabile si a rapoartelor institutiilor bugetare, precum si al intreprinderilor si organizatiilor care utilizeaza mijloace publice indiferent de forma de proprietate si genul de activitate Dupa expirarea exercitiului financiar anual se procedeaza la intocmirea darilor de seama contabile privind executia bugetelor auturitatilor publice precum si a institutiilor subordonate acestuia. Acestea impreuna cu contul de executie de casa a bugetului de stat, intocmit de trezorarie se centralizeaza la MinFin, in vederea elaborarii contului general de executie a bugetului de stat, conform prevederilor art.44 MinFin pana la data de 1 mai intocmeste si prezinta Guvernului spre examinare si aprobare, raportul anual privind executarea bugetului de stat pentru anul bugetar incheiat, iar Guvernul il aproba si il prezinta pana la data de 1 iunie Parlamentului, structura raportului anual se stabileste de Ministrul Finantelor, insa in mod obligatoriu acest raport trebuie sa contina: a. La venituri - prevederile bugetare aprobate initial; prevederile bugetare definitive si platile efectuate; argumentarea acestor situatii; b. La cheltueili - creditele bugetare aprobate initial; creditele bugetare definitive; platile efectuate din bugetul de stat; raportul anual privind executarea bugetului de stat, se examineaza in comisiile permanente ale parlamentului cu participare obligatorie a autoritatilor publice de specialitate; Raportul privind executarea bugetului de stat, se examineaza si se aproba prin hotarare de Parlament, pana la data de 15 iulie si dupa aprobarea de catre Parlament, el se publica in Monitorul Oficial al RM, pentru cunoasterea completa de catre Parlament, a situatiei financiare a statului in toate cazurile in care sa recurs la imprumuturi interne si externe, MinFin la sfarsitul exercitiului financiar intocmeste si prezinta Parlamentului un cont general al datoriei publice, ca parte a contului general de executie a bugetului la fel cuprinzind si situatia garantiilor guvernamentale, constituite pentru toate imprumuturile de stat, existente la acea data. Continutul sau economic, deriva din structura si trasaturile oranduirii social-economice din necesitatea realizarilor cerintelor legilor economice, precum si din prerogativa si functiile statului, pana la adoptarea Constitutiei RM, asigurarile sociale de stat erau parte componente a bugetului de stat, constituind un capitol distinct in acest buget, ca urmare orice surplus semnificativ al bugetului asigurarilor sociale de stat, erau folosite pentru finantarea altor cerinte bugetare, iar in acelea cazuri cand bugetul asigurarilor socaile de stat, prezinta un deficit acesta era finantat, prin transfer din alte capitole ale bugetului de stat. Dupa adoptarea Constitutiei si a altor acte normative acest buget se intocmeste

Oleg Televca - Drept Financiar distinct fata de bugetul de stat, se aproba de Parlament o data cu acesta, astfel dobandind o anumita autonomie, elaborarea si executarea separata a bugetului asigurarilor sociale de stat, fata de bugetul de stat constituie o realizare importanta, deoarece permite ca resursele acestuia sa fie utilizate integral pentru ocrotirea cetatenilor, iar eventualile ecedete sa se raporteze, pentru anii urmatori. Dreptul asigurarilor sociale este garantat de stat si se exercita in conditiile legii prin sistemul public prin asigurari sociale, care are la baza urmatoarele principii: a. Principiul unicitatii - statul organizeaza si garanteaza sistemul public, bazat pe aceleasi norme de drept b. Principiul egalitatii - care presupune un tratament nediscriminatoriu, in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege c. Principiul solidaritatii sociale - participantii la sistemul public isi asuma constient si reciproc, obligatii si beneficiaza de dreptul pentru prevenirea, limitarea, sau inlaturarea riscurilor socaile prevazute de lege d. Principiul obligativitatii - conform caruia persoanele fizice si juridice, au conform legii obligatia sa participe la sistemul public, dreptul la asigurari sociale se exercita corelativ in deplinirea obligatiilor e. Principiul contributivitatii - fondurile de asigurari se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public f. Principiul repartitiei - fondul de asigurari sociale realizate se redistribuire pentru plata obligatiilor ce revin sistemului public g. Principiul autonomiei - prevede ca sistemul public se administreaza de sine statator in baza legii Conform Prevederilor Art.11 Legea RM privind sistemul public de asigurari sociale Articolul 11. Veniturile bugetului
Veniturile bugetului asigurrilorsociale de stat provin dinii contribudeasigurri sociale, transferuri din bugetul de statidin alte venituri (din dobnzi, drindemajorntrziere) prevzute de lege.

Conform Prevederilor Art.12 Legea RM privind sistemul public de asigurari sociale Articolul 12. Repartizarea cheltuielilor bugetului
(1) Cheltuielile bugetuluirilorasigursociale de stat acopercontavaloarea prestaiilorde asigurrisociale din sistemul public, cheltuielile aferenteriii organizfuncionrii sistemului public,riifinanuor investiii proprii, alte cheltuielizutprevde lege.

(2) Din veniturile bugetuluirilorasigursociale de stat seprelevanual pnla 3% pentru constituirea unui fond de rezerv. (3) Fondul de rezervcumulat nu poatedepi50% din nivelul cheltuielilorzuteprevpentru anul bugetar respectiv.
(4) Fondul de rezervseutilizeazpentru acoperirea prestaiilorde asigurrisociale n siituatemeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legearilor socialebugetuluideasigu rstat.

Vezi Capitolul II art.10-10I Legea Republicii Moldova Privind Sistemul Public de Asigurari Sociale Vezi Titlul IV art.46-47 Legea Republicii Moldova Sistem Bugetar si Proces Bugetar

(5) Fondul de rezervnuse reportelazveniturilecheltuielile bugetuluiasigurrilorsociale de stati reprezintdepirea veniturilor asupra cheltuielilor acestui buget.

Articolul 10. Elaborarea bugetului [Art.10 titlul modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543] (1) Bugetul asigurrilo sociale de stat face parte din bugetulionalpublicestenaindependent de bugetul de stat. (2) Bugetul asigurrilor sociale de stat cuprinde veniturile,i cheltuielilerezultatele financiare ale sistemului public. (3) Guvernul elaboreazanual, pe baza propunerilor Caseiionale,Naproiectul legii bugetuluirlorasigur sociale de stat. [Art.10 al.(3) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543] [Art.10 al.(4-6) excluse prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543] [Art.10modificat prin LP67-XVI din 27.03.08, MO84-85/13.05.08 art.292]

Oleg Televca - Drept Financiar


[Art.10 modificat prin LP83 din 13.05.05, MO80/10.06.05 art.363]
Articolul 10 . Elaborarea pronosticului venituricheltuielilor bugetului asigurrilor sociale de stat (1) Procesul de elaborare a pronosticului cheltuievenituri lilor bugetuluirilorasigursociale de stat pe anul urmtor va include analiza executriiacestor compartimente ale bugetului pentrude ocelperioad puin 2 ani anteriori anului bugetar proiectat, determinareailorndomeniulpriorit asigurrilorsociale ce urmeaza fi susinute financiar n anultorurmin cel puin 2 ani ulteriorielaborarea planului d e venituri i cheltuieli pe fiecare articol conformiei clasificabugetare.
1

(2) Pronosticul veniturilor se efectupefiecareaz componentspecificatn art.12.


(3) Pronosticul contribuiilorobligatorii de asigurrisociale de stat se efectueazntemeiul politicii n domeniul asigurriisociale de stat, elaboratre deMinisterulc ProtecieiSociale, FamilieiCopilului pe termen mediu, al analizei bazei de calculiiora decontribuasigursociale de stat din anii prei,cueden aplicarea indicatorilor macroeconomici pe termen mediudectreprognozaMinisterul Economiei Comerului. (4) Transferurile din bugetul de stat seporninddetermin la necesarul de mijloace pentru asigurarea plii unor tipuri de pensii, indemnizaii,alociii compensaii,a cror finanare se efectueaz,conform

actelor legislativealtor acte normative, din bugetul de stat, prin intermediulrilorbugetuluisociale asigur de stat. (5) Volumul altor venituri ale bugeturiluior asigursociale de stat se va planifica n temeiul art.13 alin.(2), art.14, 28, art.51 alin(4).(3). (6) La estimarea cheltuielilor bugeturiluior asigursociale de stat pentru anul bugetar proiectat,ine se va cont de urmtoarele ceringenerale: a) fundamentarea propunerilor n baza actelorialtorlegislativeactenormative n vigoare;
b) analiza politiciia obiectivelor elaborate n domenriiulsocialeasigurasistenei sociale detrec Ministerul ProtecieiSociale, FamilieiCopilului pe termen mediu;

c) estimarea transferurilor din bugetul de stat n limiteletr MinisterulstabilitedeFinan celor; d) propunerile subdiviziunilor teritoriale ionaleCaseide NaAsigurriSociale pentru proiectul bugetului asigurilor sociale de statin cede determinarea cheltuielilor de organizarefuncionare a acestor structuri. (7) La elaborarea planului de cheltuiinelicontse vanumai de sumele cheltuielilor calculate pentru activitatea din anul respectiv.
(8) Cheltuielile bugetuluirilorasigursociale de stat se vor calcula separat pe are:sursedinde finan mijloacele bugetului asigurrilorsociale de statidin mijloacele bugetului de stat.

(9) Pronosticul veniturilorcheltuielilor bugetuluirilorasigursociale de stat se va prezenta spre examinare autoritilor competenteipartenerilor sociali.
(10) Pronosticul veniturilorcheltuielilor bugetuluirilorasigursociale de stat pentru anul bugetar proiectat, ntocmirea bugetuluirlorasigursociale de stat pe programeiperformanse efectueazde

ctre Ministerul ProtecieiSociale, FamilieiCopilului Casa Naional de Asigurri Sociale, cu participarea MinisteruluielorFinan. (11) Modificarea indicatorilorzui prevnLegea bugetului asigurrilorsociale de stat se efectueazn cazurile: a) adoptrii unor acte legislativealtor acte normative care stabilesciinoicondideprotiecsociala diferitelor categorii de populaie; b) modificrii condiiilor de calculare a contiiloribude asigurrisociale pentru unele categorii de contribuabili; c) precizrii cheltuielilor nturlegcu determinarea contingentului real de beneficilariCasanregistra Naional de Asigurri Sociale. 1 [Art.10 modificat prin LP67-XVI din 27.03.08, MO84-85/13.05.08 art.292] 1 [Art.10 introdus prin LP83 din 13.05.05, MO80/10.06.05 art.363]

Bugetele Locale
1. Autonomia Finantelor Publice Locale 2. Locul Bugetelor Locale in Cadrul Bugetului Public National 3. Procesul Bugetar la Nivelul Colectivitatilor Locale Comunitatile Locale reprezinta colectivitati umane delimitate teritorial, care au autoritati publice diferite de cele centrale ale statului. Autonomia financiara a acestora este absolut

Oleg Televca - Drept Financiar necesara, deoarece autonomia administrativa nu ar fi posibila fara autonomie financiara care ii asigura suportul material al functionarii. Mai exista un alt argument in acest sens si anume ca comunitatile locale isi cunosc cel mai bine posibilitatile proprii, privind resursele banesti de provinienta publica, dar mai ales cheltuielile ce trebuie acoperite, pentru producerea serviciilor pe plan local. Problematica generala a autonomiei locale pentru statele Europene, face obiectivul Cartii Europene privind exercitiul autonom al puterii locale. Art.9 ne expune urmatoarele principii privind autonomia locala (autonomia financiara): a. Colectivitatile locale au dreptul la resurse proprii adecvate de care sa poata dispune liber in vederea exercitarii atributiilor sale b. Resursele financiare ale colectivitatilor locale, trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile stabilite pentru ele prin Constitutie sau alte acte normative c. Cel putin o parte din resursele financiare ale colectivitatilor locale trebuie sa provina din impozite si taxe locale, in proportiile stabilite la nivelul autoritatilor locale in limitele legii d. Sistemul Financiar trebuie sa fie de natura suficient diversificat si dinamic in cat sa le permita sa urmareasca pe cat e posibil evolutia reala a costurilor exercitarii competentelor lor e. Protectia Colectivitatilor Locale mai slabe din punct de vedere financiar f. Colectivitatile Locale trebuie sa fie consultate asupra modalitatilor in care vor fi alocate resursele redistribuite g. Subventiile acordate colectivitatilor locale nu trebuie sa fie destinate in masura in care este posibil finantarii unor proiecte expres specificate h. In scopul finantarii propriilor obiective de investitii colectivitatile locale trebuie sa aiba acces la piata de capital Pentru a aprecia locul bugetelor locale in sistemele bugetare din statele contemporane, ne folosim de ponderile pe care le au veniturile si cheltuielile bugetare in totalul celor consolidate, cel mai inalit grad de dezvoltare in acest sens au atins tarile scandinave de exemplu: * Suedia la capitolul venituri in jur de 42-48% provin din bugetele locale; la capitolul cheltueili 53% * Danemarca la capitolul venituri 46-47%; cheltuieli 81-82%; Conform Prevederilor Art.4 se formeaza din:
LEGE Nr. 397 din 16.10.2003 privind finanele publice locale
Articolul 4. Veniturile bugetelorilorunit administrativ-teritoriale

(1) Veniturile bugetelorilorunitadministrativ-teritoriale se constituie din impozite, taxe, alte venituri prevzute de legislaie se formeazdin: a) venituri proprii ale bugeteilor administrativunit-teritoriale, ce se dinformeazimpoziteletaxele locale, prevzute pe fiecare teritoriu n parte, n conformitate cuiseCodulvireazfiscal,directi integral la bugetele respective; [Art.4 al.(1), lit.(a) modificatprinLP155 din 21.07.05, MO107-109/12.08.05 art.525, n vigoare 01.01.06] b) mijloace speciale; c) defalcri, conform normativelor procentuale de la veniturile generale de stat, stabilite prin prezenta lege pentru bugeteleunitiloradministrativ-teritoriale de nivelul pentrualdoileabugetul municipal prinB
legea bugetaranual, n cotele prevzute la art.5 alin.(3) pct.2)i d)lit.dinb) prezenta lege. Pentru bugetele locale, aceste normative snt stabilite anual de consiliul raional, adeunitAdunareaii Popular teritoriale autonome cu statut juridic special, de consiliul demunicipalconsiliulBmunicipalinChiu;

[Art.4 al.(1), lit.(c) niaredacLP437-XVI din 28.12.06, MO10-13/26.01.07art.27] [Art.4 al.(1), lit.(d) exclusprinLP437-XVI din 28.12.06, MO10-13/26.01.07 at.27, lit.( e-f) devin lit.(d-e)] d) transferuri de la bugetul de stat la bugetele raionale, bugetuliiteritorialecentral autonomelunit cu
statut juridic special, bugetul municipalbugetulB municipalinChiu transferuri debugetelela

Oleg Televca - Drept Financiar


raionale, bugetul centraliial teritorialeunit autonome cu statut juridic special, bugetulii municipal B bugetul municipalinChiula bugetele locale; e) fonduri speciale. f)
(2) Veniturile bugetelor satelor (comunelor),(municipiilor)ora din compoaunitenii teritoriale autonome cu statut juridic special potidefainclcuderi,conform normativelor procentuale stabilite de Adunarea Popularunitii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru bugetele locale, de la taxa pe valoareaugatad la mrfurile produseila serviciile prestate pe teritoriuliiadministrativunit-teritoriale

respective. (3) Veniturilebugetelorde oricenivelnu includ mprumuturile acordate din bugetul de stat sau din alt buget, precumimprumuturile de laiileinstitufinanciareali creditori.

Se constituie din veniturile proprii: a. Impozite si taxe locale (prevazute de Codul Fiscal) si se vireaza direct si integral la aceste bugete Din mijloace speciale: a. Defalcari - conform normativelor speciale de la veniturile generale de stat b. Transferuri de la bugetul de stat, la bugetele de nivelul doi si de la acestea bugete la bugetele de nivelul intai La elaborarea bugetelor locale se tine cont de urmatoarele prevederi: * MinFin in termenul stabilit de Guvern remite note metodologice, privind prognozele macro-economice, principiile de baza ale politicii statului in domeniul veniturilor si cheltuielilor bugetelor statului; prognozele la ventiuri de defalcari; si unele momente specifice de calcularea a transferului; * Directiile Finante depun la Ministerul Finantelor pentru analiza si prognoza a tuturor tipurilor de impozite si taxe ce urmeaza a fi incasate, precum si proiectele bugetelor locale de nivelul II; * In termenele stabilite de Ministrul Finantelor, Directia de Finante prezinta Ministerului rapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetelor respective, metodologia de executie a bugetelor locale prin sistemul trezorarial se elaboreaza si se aproba de catre MinFin; * MinFin si Directiile Finante pot efectua controale tematice privind corectitudinea elaborarii, dar in principal al executarii al bugetelor respective, la fel reviziile asupra executiei bugetelor locale se efectueaza de catre serviciul control financiar si revizie, periodic o data la 2 ani; Procesul Bugetar la Nivelul Colectivitatilor Locale Referitor la elaborarea si aprobarea bugetelor locale Vezi Capitolul III art.19-24
Capitolul III ELABORAREAIAPROBAREA BUGETELORILORUNIT ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Articolul 19. Elaborarea bugetelorilorunit administrativ-teritoriale
(1) Autorilet administraiei publice aleunitilor administrativ -teritorialesponsabilesntde elaborarea i aprobarea bugetelor proprii n baza prevederilornconformitatelegale cu clasificaiabugetarunic.

(2) Bugetul unitiiadministrativ-teritoriale se elaboreazdectre autoritatea executivaacesteia, inndu-se cont detoareleurm prevederi:
a) n termenele stabilite de Guvern, MinisterulelorremFinanteautoritiiexecutive a unitiiadministrativteritoriale de nivelul al doilea, a munlicipiuluidireceiBfinane respective note metodologice privind prognozele macroeconomice, principiilealedepoliticiibaz statului n domeniul veniturilorcheltuielilor

Oleg Televca - Drept Financiar


bugetare pe anul(anii)tor(i),urm prognozele normativelor deridedeflalcveniturile generale de stat n bugetul central aliiunitteritoriale autonomeguziaGi unele momente specifice de calculare a transferurilor seceprognozeaz fi alocate acestor bugete de la bugetul de stat;
b) ntermen de 10 zile dupprimirea notelor metodologice specificate la lit.a) din prezentul alineat, direcia finane comunicautoritilor executive aleilorunitadministrativ-teritoriale de nivelul nti principiile de baz ale politicii statului n domeniul iveniturilorcheltuielilor bugetare pe anul(anii)tor(i, urm prognozele normativelor deri defalac veniturile generale de stat la bugeteleimomentelelocale specifice de calculare a transferurilor ce se prognozeazfialocateacestor bugete de la bugeteleilor unit administrativ-teritoriale de niveluli aldedoilealabugetulmunicipallBi;

[Art.19 al.(2), lit.b) modificatprinLP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]


c) n termen de 20 de zileprimireadup notelor metodologice specificate la lit.b) din prezentul alineat, autoritile executive aleunitiloradministrativ-teritoriale de nivelul ntielaborareaasigur prognozei tuturor
tipurilor de impozitaxe ce urmeazfi colectate n anul(anii)tor(i)urmn unitatea administrativteritorialrespectiv,precumi a proiectului bugetului local, caresepentruprezintanalizdireciei finane;
d) n termenele stabilite de Ministerulelor , Fdirecnaniile finane depun la MinisterulelorFinanpentru analiz prognoza tuturor tipurilor de impozitetaxece urme azfi ncasate n anul(anii)tor(i)urmn unitatea administrativ-teritorialrespectiv,precumi proiectele de bugete ale raioanelor,iite ritorialeun autonome cu statut juridic special, municipilunicipiuluiBChiinu.

(3) Analiza proiectelor de bugete ale raioanelor,iiteritorialeunit autonome cu statut juridic special, municipiuluiliBi municipiuluiChiinu are caracter consultativ.,TotodatMinisterul Finanelor poate cere

de la autoritile executive aleilorunitadministrativ-teritoriale de nivelul al doilea sau alei municipiului B s modifice proiectele de buget n cazul n care acestea contravin prevederilor legale, principiilor politicii bugetar-fiscale a statului sau unor prevederi specificebugetarpenturmtoranul. [Art.19 modificat prin LP437-XVI din 28.12.06, MO10-13/26.01.07 art.27] Articolul 20. Examinareaaprobarea bugetelor locale (1) Autoritatea executivaunitii administrativ-teritoriale de nivelul nti,printrprezint-odispoziie,cel trziu la data de 15 noiembrie a anului n curs, proiectul bugetuluitorlocalsprepexaminarenulum aprobare consiliului local. (2) Proiectul bugetuluilocalprezentatspreaprobare consiliului local include: a) proiectul deciziei consiliului local privindbugetului;aprobarea
b) anexele la proiectul deciziei, n care se vor reflecta: veniturilecheltuielile prevzutepentruanulbugetar urmtor;

- cotele impozitelortaxelor locale ce vor fi ncasate n buget; - mijloacele speciale preconizate spre ncasaretrefiecarde instituciepublic; - fondurile speciale; - efectivul limital statelor deprsonaldininstituiile publice finaten de la buget. [Art.20 al.(2), lit.b) modificatprinLP224-XV din 01.07.04, MO132-137/06.08.0 art.700, n vigoare 01.01.05] c) cuantumul fondului de (fondulrezerv de rezesterv utilizat n conformitate cu regulamentul de utilizare a mijloacelor fondului, aprobatiile nartcondi.18din prezenta lege); d) alte dateionaleadi elaborrii proiectului bugetului; e) nota informativlaproiectul bugetului. [Art.20 al.(2), lit.e) modificatprinLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (3) Consiliul local examineazproiectulbugetuluilocaln dou lecturi la un interval de cel mult 5 zile. (4) Consiliul local aprobbugetul local pe anulbugetarurmtor cel trziu la data de 15 decembrie a anului n curs.
Articolul 21. Examinareaaprobarea bugetului unitii administrativ- teritoriale de nivelul al doilea bugetului municipal B (1) Autoritatea executivaunitii administrativ-teritoriale de niveluli al municipiuluidoileai, B prezint, printr-o dispoziie,cel trziu la data de 1 noiembrie, proiectuliibugetuluiadministratunivt-teritoriale de nivelul al idoileaproiectul bugetului municipalspreB examinareaprobare autoritii reprezentativedeliberative respective.
(2) Proiectele bugetuluiii administrativunit-teritoriale de niveluli albugetuluidoilea municipali, B prezentate spre aprobareiiautoritreprezentativedeliberative respective, includ:

a) proiectul deciziei autoritiireprezentativedeliberative privind aprobarea bugetului; b) anexele la proiectul deciziei, n care se vor reflecta:

Oleg Televca - Drept Financiar


- veniturilecheltuielile bugetului respectivzuteprevpentruanul bugetar urmtor; - normativele defalcrilor de la veniturilegenerale destat la bugetele locale; - mijloacele speciale preconizate spre ncasaretrefiecarde instituciepublic; - fondurile speciale; - transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale; - efectivul limital statelor de personalinstitudiniile publice finanate de la bugetul respectiv; c) alte dateionaleadi elaborrii proiectului bugetului; d) nota informativlaproiectul bugetului.
[Art.21 al.(2), lit.d) modificatprinLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare

01.01.10] (3) Autoritatea reprezentativdeliberativ unitii administrativ-teritoriale de niveluli al doilea municipiuluiiBexamineazproiectulbugetuluirespectiv n doulecturi. (4) n prima lectur,autoritatea reprezentativdeliberativrespectivaudiazi examineazraportul
preedintelui raionului, Guvernatoruluiiiteritorialeunit autonome cu statut juridic special, primarului municipiuluiliBi primarului general al municipiuluiinasupraChi proiectului bugetului, examineaz

aprob volumul total al veniturilorcheltuielilor bugetului respectiv. (5) n lectura a doua, autoritatea reprezideliberativntativexamineaz aprob: a) structura veniturilor; b) cheltuielile, structuraidestina lor; c) balan bugetuluisursele de finanare; d) normativele defalcrilor de la veniturile generale de stat la bugetele locale; e) transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale; f) cuantumul fondului de (fondulrezerv de rezesterv utilizat n conformitate cu regulamentul de utilizare a mijloacelor fondului aprobatiile nartcondi.18din prezenta lege); g) fondurile speciale; h) cheltuielile care vor fiatefinann mod prioritar; i) efectivul limital statelor de personal diniileinstitupublice finanate de la bugetul respectiv; j) alte dateionaleadi elaborrii proiectului bugetului; k) nota informativlaproiectul bugetului. [Art.21 al.(5), lit.k) modificatprinLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (6) Autoritatea reprezentativdeliberativ unitii administrativ-teritoriale de niveluli al doilea municipiuluiliBaprobbugetele respectiveanulpe bugetar urmtorcel trziu la data de 10 decembrie a anului n curs. [Art.21 modificat prin LP437-XVI din 28.12.06, MO10-13/26.01.07 art.27] [Art.21 al.(2) lit.b)al.(5) modificat prin LP224-XV din 01.07.04, MO132-13/06.08.04 art.700, n vigoare 01.01.05]
Articolul 22. Publicitatea bugetelorilorunit administrativ-teritoriale
Bugetele unitilor administrativ-teritoriale, aprobatetreautordecitle reprezentativedeliberative respective,rectificrile laaceste bugete snt date publicitiinmod obligatoriu.

Articolul 23. Aciuni n cazul neaprobriibugetului unitii administrativ-teritoriale

(1) Dacbugetul unitii administrativ-teritoriale nu este aprobatlanceputulpn anului bugetar, efectuarea defalcrilor de la veniturile generalei dea transferurilorstat la bugetul respectiv se suspend pn la aprobarea bugetului. [Art.23 al.(1) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]
(2) Dacbugetul uniit administrativ-teritoriale nu este aprobladatapnde 31 decembrie,areafinan cheltuielilor se efectueazlunar propionalr mrimii de 1/12 parte din suma cheltuielilor, conformiei clasifica bugetare pe anul bugetar precedent, n limita resurselor financiarelaaprobareadisponibile,nouluipn

buget.
Articolul 24. Corelarea bugetelorilorunit administrativ-teritoriale cu legea bugetaranual

Oleg Televca - Drept Financiar


(1) n termen de cel mult 30 de zile de lariidatalegii publicbugetului pe anul respectiv, autoritatea reprezentativ deliberativ unitii administrativ -teritoriale aduce bugetul aprobat ncu concordan prevederile legiiionatemen. (2) n caz de nerespectare a prevederilor alin.(1) din prezentul articol,rilor efdectuareala defalc veniturile generale dei stattransferurilor la bugeteleilorunitadministrativ -teritoriale respective se suspend. [Art.24 al.(2) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]

Referitor la executarea bugetelor vezi Capitolul IV art.28-29


CapitolulIV EXECUIA BUGETELOR UNITILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE Articolul 28. Execuia de casa bugetelor unitilor administrativ-teritoriale (1) Execuia de casa bugetelor unitilor administrativ-teritoriale se efectueazprinsistemultrezorerial, reflectndu-se n conturi distincte: c) ncasrile veniturilor n conformitate cu structuraieibugetare;clasifica d) efectuarea de cheltuieli n limitaiilor aprobatelocaiconform destinaieistabilite. (2) Sistemul trezorerial prin care se exfectueaziade casa bugetelor unitilor administrativteritoriale reglarea decontrilor dintre bugetele de toate nivelurile este reprezentat prin Trezoreria de Stat i trezoreriile teritoriale. [Art.28 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]
(3) Ministerul Finanelor, n baza legii bugetare anuale, efealocritueazdetransferuri de la bugetul de stat la bugeteleunitilor administrativ-teritoriale de nivelul lal bugdoiletula municipali, precumBi

defalcri n aceste bugete de la veniturile generaleipercepedestat,n modincontestabil din conturile trezoreriale ale bugetelor respective mijloacelenetidatorateb bugetului de stat.

[Art.28 al.(3) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] [Art.28 al.(3) n redaciaLP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611] (4) Trezoreriile teritorialetoareleauurm atribuii: a) efectueaz,n baza deciziilor autoritiireprezentativedeliberative aunitiiadministrativ -teritoriale de nivelul al doileamunicipiuluii,Balocri de transferuri de la bugetul respectiv la bugetele locale, precumi defalcri n aceste bugete de la veniturile generale de stat;
[Art.28 al.(4), lit.a) modificatprinLP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543] b) asigurexecuia conforma bugetelor instituiilor publice finanate de la bugetuliiunitadministrativ -

teritoriale de nivelul al doilea sau de la bugetuli;municipal B


c) asigurexecuia conforma bugetelor satelor (comunelor), (municipiilor),oraprecumi ale instituiilor publice finanate de la aceste bugete din raza de activitate a trezoreriei teritoriale.

(5) Conturile pentru gestionarea veniturilorcheltuielilor bugetelorilorunitadministrativ -teritoriale, precumi conturile instituiilor publice finanate de la aceste bugete pot fi deschise numai n trezoreriile teritoriale respective.
(6) Metodologia de iexecuabugetelorunitilor administrativ-teritoriale prin sistemul trezorerial se elaboreazi se aprobde ctre Ministerul Finanelorn conformitate cu actele normative n vigoare.

(7) Direciile finane, n baza deciziilor autoritiireprezentativedeliberative aunitilor administrativ teritoriale de nivelul al doilea, percep n mod incontestabil din conturileilortrezoreriale ale unit administrativ-teritoriale de nivelul nti mijloacelenetidatorateb bugetuluiilorunitadministrativ-teritoriale de nivelul al doilea. [Art.28 al.(7) introdus prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
Articolul 29. Rapoartele privind execuiabugetelor unitilor administrativ-teritoriale

(1) Direcia finane i/sau subdiviziunea financiarunitilor administrativ-teritoriale ntocmesc rapoarte trimestrialeanuale privind execuiabgetelor respective. (2) Rapoartele trimestriale se examineazseaprobde ctre autoritatea executivrespectiv. (3) Rapoartele privind mersuliei execubugetului unitiiadministrativ-teritoriale pe semestrulipe9nti luni ale anului n curs se audiazlaedina autoritii reprezentativedeliberative aunitiiadministrativ-teritoriale.

Oleg Televca - Drept Financiar


(4) Raportul anual privindia execubugetului unitiiadministrativ-teritoriale pe anul de gestiune se examineaz se aprobde ctre autoritatea reprezentativdeliberativcel trziu la data de 15 februarie a anului urmtor anului de gestiune. [Art.29 al.(4) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (5) n termenele stabilite de Ministerulelor, direcFinaniile finane prezintministerului rapoarte trimestriale anuale privind execuiabgetelor unitilor administrativ-teritoriale pentru a fi incluse n raportul privind execuiabgetului publiconal. [Art.29 al.(5) modificat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]

In ceea ce priveste controlul si darea de seama:


Articolul 29. Rapoartele privind execuiabugetelor unitilor administrativ-teritoriale

(1) Direcia finane i/sau subdiviziunea financiarunitilor administrativ-teritoriale ntocmesc rapoarte trimestrialeanuale privind execuiabgetelor respective. (2) Rapoartele trimestriale se examineazseaprobde ctre autoritatea executivrespectiv. (3) Rapoartele privind mersuliei execubugetului unitiiadministrativ-teritoriale pe semestrulipe9nti luni ale anului n curs se audiazlaedina autoritii reprezentativedeliberative aunitiiadministrativ-teritoriale. (4) Raportul anual privindia execubugetului unitiiadministrativ-teritoriale pe anul de gestiune se examineaz se aprobde ctre autoritatea reprezentativdeliberativcel trziu la data de 15 februarie a anului urmtor anului de gestiune. [Art.29 al.(4) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (5) n termenele stabilite de Ministerulelor, direcFinaniile finane prezintministerului rapoarte trimestriale anuale privind execuiabgetelor unitilor administrativ-teritoriale pentru a fi incluse n raportul privind execuiabgetului publiconal. [Art.29 al.(5) modificat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611] Capitolul V DREPTURILERESPONSABILITILE EXECUTORILOR (ORDONATORILOR) DE BUGET Articolul 30. Executorii (ordonatorii) de buget
(1) Primarii satelor (comunelor), (municipiilor),oraedinpreii raioanelor, Guvernatorulii unit teritoriale autonome cu statut juridic special, primarul generalinalu municipiulsntexec utoriChi (ordonatori) principali de buget ai bugeteloriloradministrativunit-teritoriale.

(2) Conductorii instituiilor publice finanate de la bugeteleilorunitadministrativ teritoriale cu statut de persoanjuridicsnt executori (ordonatori) secundari de buget.
(3) Conductorii instituiilor publice finanate de la bugeteleilorunitadministrativ-teritorialestatutf de persoanjuridic, care snt mputernicisutilizeze mijloacele financiare ce le-au fost repartizate numai pentru necesitile unitilor pecarele conduc, snt executori (ordoniatori)deterbuget.

Articolul 31. Drepturile executorilor (ordonatorilor) de buget


(1) Executorii (ordonatorii) principali de bugetalocarepartizeaziile,aprobate n bugetele respective, pe unitile subordonate n raport cu sarcinile acestora, cuprinseaprobnefectuareabugete, cheltuielilor din bugetele respective cu respectareaiilordispozilegale.

(2) Executorii (ordonatorii) secundari debugetefectuaprobreacheltuielilor din bugetele proprii cu respectarea dispiilozirlegalei repartizeazalocaiile bugetare aprobate peile unitsubordonaterorai c conductori snt ordonatoriiariterde buget.
(3) Executorii (ordonatoriiari) dter buget utilizeazalocaiile bugetare, ce le-au fost repartizate, numai pentru necesitile unitilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugeteleincondiaprobateiile

stabilite prin dispoziiilelegale. (4) Executorii (ordonatorii) de bugetia audeobligaangajaiutiliza alocaiile bugetare numai n limita prevederilordestinaiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatiilorserviciilorainstitu publice respective,cu respectarea dispoziiilorlegale.
Articolul 32. Responsabilite executorilor (ordonatorilor) de buget

Oleg Televca - Drept Financiar


(1) Executorii (ordonatorii) principali de buget snt responsabili de: a) elaborarea proiectului de buget; b) ncasarea veniturilor conform prevederilor legale; c) oportunitatealegalitatea angajriii utilizrii alocaiilor bugetare n limitacu destinaiaaprobate n buget; d) integritatea bunurilor aflate n administrare; e) organizareainerea la zi a contabiiilitprezentarea la termen urilor,abilandrilor de seam contabile a conturilor de execuieabugetului. (2) Spre derogare de la alin.(1) lit.b) din prezentul articol, executorul (ordonatorul) principal al bugetului
unitii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, allmunicipimunicipiuluialBinChiu contribuie la ncasarea veniturilortredeorganelec abilitate cu acest drept.

(3) Asupra executorilor (ordonatorilor) secundari de buget se extind prevederilee)dinalin.(1) lit.a), c), d) prezentul articol. (4) Asupra executorilor (ordonatoiariilor)de bugetter se extind prevederile alin.(1) lit.d) din prezentul articol. Articolul 33. Justificarea cheltuielilor bugetare
Cheltuielile bugetare se efectuenumaiz pe bazde documente justificative, care confirm angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale,rilor,executareaprestarealucrserviciilor, plata salariilor altor drepturinebti, plata obligaiilor ctre bugete,precumi a altor obligai.

Articolul 34. Priorit n efectuarea cheltuielilor bugetare Executorii (ordonatorii) principali de bugetissntasigureobligafinanarea prioritar instituiilor de nvmnt. Capitolul VI RESPONSABILITI CONTROLUL ASUPRA PROCESULUI DE EXIECUABUGETELOR UNITILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Articolul 35. Responsabilitatea pentruiaexecubugetelor unitilor administrativ-teritoriale

(1) Responsabilitatea pentruia execubugetelor locale revine primarilor satelor (comunelor), ora (municipiilor). (2) Responsabilitatea pentruia execubugetului raional revineedintprelui raionului. (3) Responsabilitatea pentruia execubugetului central alii unitteritoriale autonome cu statut juridic special revine GuvernatoruluiComitetului executiv al acestteritorialeiunit. (4) Responsabilitatea pentruia execubugetului municipalrevineB primarului municipli.ului B (5) Responsabilitatea pentruia execubugetului municipalinuChirevine primarului general al municipiului Chiinu. (6) Autoritile executive aleilorunitadministrativ-teritoriale,condiniile legislaiei n vigoare, snt responsabile de: a) corectitudineaveridicitatea datelor, indiciloraltor informaiin a cror baza fost elaborat bugetul respectiv; b) asigurarea colectriidepline n termenele stabilite a veniturilor proprii; c) utilizarea conform diestinaalocaiilor bugetare aprobate; d) respectarea termenelor deasaplariilorttrec angajaiiinstituiilor publice finanate de la bugetide
plat pentru lucrri, servicii bunuri materiale contractate n limitele aprobate n bugetul respectiv. ( 7 ) C o n dtuocr i i i n s tii itluo r p u b l i c e fiant ea nd e l a b u g e t s n t

responsabilide respectarealimiteloralocaiilor bugetare aprobate n devizele de cheltuieli.


(8) n caz de efectuaretredeinstitucia publica unor cheltuieli neprzutevn deviz, autoritatea executivrespectiveste n dreptnus acopere cheltuielile neasiguratecusuport financiar.

Articolul 36. Controlul financiar


(1) Ministerul Finanelori/sau direcia finane snt n dreptefectuezes controale tematice privind corectitudinea elaborriiiexecuiei bugetelor unitilor administrativ-teritoriale.

Oleg Televca - Drept Financiar


(2) Reviziile asupra ieixecubugetelor unitilor administrativ-teritoriale se efectueazdetreServiciul Control FinanciarRevizie din subordinea Ministeruelor,ui Finanperiodic, o datladoi ani.

[Art.36 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]
(3) Rezultatele reviziilorieiexecubugetelor unitilor administrativ-teritoriale snt examinatetre de c autoritile reprezentatideliberative respective, cu adoptarea deciziiltoarecorespunzipublicarea lor

n mod obligatoriu.

Sistemul Veniturilor Publice


1. Elementele definitorii ale veniturilor bugetare 2. Impozite si taxe. Notiunea si functiile lor. 3. Dreptul statului de-a reglementa sistemul de impunere 4. Obligatia bugetara 5. Aparitia si stingerea ei 6. Alte venituri ale statului (venituri nefiscale) Veniturile statului sunt formate din totalitatea resurselor banesti, instituite prin lege care contribuie la constituirea fondurilor banesti ale acestuia, alcatuind un tot intreg denumit sistemul veniturilor bugetare, din puncte de vedere economico-financiar. Veniturile bugetare reprezinta forme valorice concrete, prin care o parte din venitul national sau din alte resurse destinate fondurilor generale ale societatii sunt concentrate la dispozitia statului. Din punct de vedere juridic, veniturile bugetare reprezinta obligatii banesti, stabilite in mod unilateral de catre stat prin acte normative, in sarcina persoanelor fizice si juridice, care realizeaza venituri sau detin bunuri impozabile sau taxabile, elementele comune ale veniturilor bugetare sunt urmatoarele: a. Denumirea venitului bugetar b. Subiectul impunerii c. Obiectul sau materia impozabila d. Unitatea de evaluare e. Unitatea de impunere f. Asieta sau modul de asezare a venitului g. Perceperea venitului bugetar h. Termenile de plata i. Inlesnirile, drepturile si obligatiile debitorilor j. Raspundere debitorilor k. Calificarea venitului bugetar Denumirea este adecvata in raport de natura sa juridica si financiar-economica (impozite, taxe, contributii de asigurari sociale, medicale, majorari de intarziere, dobanzi, amenzi, etc.) Articolul 13. Subiecii impunerii
(1) Subiecai impunerii snt:
a) persoanele juridicefizice rezidente ale Republicii Moldovia, socicueilortxcep specificate la art.5 pct.9), careoardesfactivitate de ntreprinztor,precumipersoanele care practicactivitate profesion,care,l pe parcursul perioadei finscale,venitobdin orice surse aflate n Republica Moldova, precumidinorice surse aflate n afara Republicii Moldova;

b) persoanele fizice rezidenteeni aicetRepublicii Moldova careoarnu activitatedesf de ntreprinztori pe parcursul perioadei fiscaleinvenituriob impozabile din orice surse aflate n Republica Moldova;
c) persoanele fizice rezideniteaicetRepublicii Moldova careoarnu desfactivitate de

Oleg Televca - Drept Financiar ntreprinztori obin venit din investiiifinanciar din orice surse aflate n afara Republicii Moldova;
d) persoanele fizice rezidenteeni strcetinii apatrizi care desfoar activitate pe teritoriul Republicii Moldovaiobin venit din orice surse aflate n RepublicadinMoldovaricesurse

aflate n afara Republicii Moldova pentru activitatea lor n Republica Moldova, cu excep venitului din investiiifinanciar din orice surse aflate n afara Republicii Moldova; e) persoanele fizice nerezidente careoarnu activitatedesf de ntreprinztorpe teritoriul

Republicii Moldovaipe parcursul perioadei fiscaleinvenituriob conform capitolului 11 din prezentul titlu.
(2) Subieciiimpunerii snt obligasdeclare venitul brutinutobdin toate sursele.

Articolul 14. Obiectul impunerii


(1) Obiect al impunerii este venitul brut, inclusivileacordatefacilitde patroinut,obde persoanele juridice sau fizice din toate sursele aflate n Republica venitulMoldova, precum obinut de persoanele juridicefizice care practicactivitate de ntreprinztordin orice surse aflate
n afara Republicii Moldovaivenitul din investiiifinanciar inutob de persoanele fizice ceteni reziden din surse aflate n afara Republicii Moldova,iadedcucerilorexcepscutirilor

la care au dreptul aceste persoane. Ca obiect al impunerii este considerat venitul estimat n conformitate cu art.225. [Art.14 al.(1) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]
[Art.14 al.(1)modificat prin LP144-XVI din 27.06.08, MO127-130/18.07.08 art.498, n vigoare

01.01.09]
(2) Sursele de venit snt stabilitei n11cap..2
(3) Prin derogare de la prevederile alin),.(1(3),i(3), (3
4

) ale prezentului articol, obiect al

impunerii pentrutigurilec veniturile specificate la art.901i alin(3)este.(1) exclusiv acesttig c i/sau venit.

Unitatea de evaluare reprezinta elementul care exprima cuantumul unitar al acestuia in raport cu baza sa de calcul, el se poate stabili sub diferite forme cota fixa si cota procentuala; Cota fixa se stabileste atunci cand baza de calcul o formeaza anumite obiecte, fapte sau acte juridice, suprafete de teren, obtinerea unei autorizatii, eliberarea unui act. Cota procentuala se stabileste in cazul cand obiectul impozitului il constituie valoarea obiectului detinut sau venitul realizat de catre contribuabil. Articolul 15. Cotele de impozit
Suma total impozitului pe venit se determin: a) pentru persoanele fizice, inclusivriilegospodrneti fermier)ntreprinztorii individuali, nrime de:
- 7 % din venitul anual impozabilcetenusumadep de 25200 lei; 18 % din venitul anual impozabiletecesumadep de 25200 lei;

(de

[Art.15 lit.(a) n redaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n vigoare 01.01.08]


b) pentru persoanele juridicerime-ndem 0% din venitul impozabil.

[Art.15 lit.b) modificatprin LP111-XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.00, n vigoare 01.01.08] [Art.15 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

Oleg Televca - Drept Financiar [Art.15 modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare 01.01.06]
c) pentru gospodriilerneti (de fermier)ntreprinztorii individuali rimen de 0% din venitul impozabil.

[Art.15 lit.(c) introdusprin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n vigoare 01.01.08]
d) pentru ageniieconomici alrorc venit a fost estimat n conformitate cu artrime.225 - n m de 15% din depirea venitului estimatdefavenitul brut nregistrat na contabilevidende

agentul economic. [Art.15 lit.(d) introdusprin LP144-XVI din 27.06.08, MO127-130/18.07.08 art.498, n vigoare 01.01.09]
Articolul.15 Modul de determinare aiilorobligafiscale

Determinarea obligaiilor fiscale, n conformitate cu prevederile prezentului titlu, se efectueaz n modul stabilit de Guvern. Cota procentuala poate fi proportionala ea ramane neschimbata indiferent daca sa schimbat baza de calcul; progresiva o data ce creste baza de calcul creste si cota; regresiva daca baza de calcul creste cota procentuala descreste; Unitatea de impunere, reprezinta unitatea in care se exprima obiectul sau materia impozabila in cazul veniturilor MDL, in cazul unitatilor de transport capacitatea cilindrica CM Asiena reprezinta modalitatea de asezare a obiectului impozabil, evaluarea acestuia si stabilirea cuantumului de plata, in practica referitor la acest moment se utilizeaza metode indirecte, in raport de aspectul exterior al obiectului, pe baze forfetare (organul fiscal stabileste impreuna cu debitorul marimea aproximativa a materiei impozabile), fara pretentii la acelui din urma. Pe baze administrative, evaluarea de catre organul fiscal pe baza datelor pe care le detine. Metoda directa bazata pe administrarea de probe, declaratia contribuabilului sau al unei terte persoane Perceperea sau incasarea, reprezinta realizarea efectiva a acestuia in acest sens se folosesc urmatoarele metode platii directe veniturile realizate de catre persoanele juridice, avem impozit (portabil) si (cherabil). Impozit portabil contribuabilul este obligat sa plateasca din propria initiativa. Impozit cherabil atunci cand organul fiscal se prezinta la contribuabil sa ceara plata impozitului respectiv. Metoda retinerii si varsarii pentru veniturile impozabile realizate de catre persoanele fizice, de regula in aceasta situatie se ocupa contabilitatea institutiei corespunzatoare, aceasta metoda se mai numeste stopaj la surse si aplicarii de timbre fiscale Termenul de plata reprezinta data pana la care un anumit venit trebuie varsat la bugetul de stat, termenul se fixeaza sub forma unui interval de timp de exemplu: an, trimestru, luna; Inlesnirile, drepturile si obligatiile debitorului.
(9) La stabilirea impozitaxelor se determinurmtoarele elemente:

a) obiectul impunerii - materia impozabil; b) subiectul impunerii (contribuabilul) - persoanalaartspecificat.5pct.2); c) sursa de platimpozitului sau taxei - sursa din careimpozitulseachit sau taxa; d) unitatea de impunere - unitateasur decaremexprimdimensiunea obiectului

impozabil;

Oleg Televca - Drept Financiar e) cota (cotele) de impunere - cuantumul unitar al impozitului sau taxei n raport cu obiectul impozabil;
f) termenul de achitare a impozitelor sau taxelor - perioadarei ncontribuabiluldecursul este obligatachites impozitul sau taxa subdeforminterval de timp sau aziplfii;x

g) facilitile (nlesnirile) fiscale - elemente deine careseama la estimarea obiectului impozabil, la determinarea cuantumului impozitului sauilataxei,ncasaprecumaacestuia, sub form de:
- scutire piarl sau totalde impozit sau; tax - scutire piarl sau totalde plata impozitelor sau taxelor;

- cote reduse ale impozitelor sau taxelor; - reducerea obiectului impozabil;


- amnri ale termenului de achitare a impozitelor sau taxelor; - ealonri ale obligaiei fiscale. Scutirile specificate la articolele 3533,i cota34 zero la aplicarea TVA nu se consider faciliti (nlesniri) fiscale.

Inlesnirile sunt stabilite de cele mai multe ori, sub forma de deduceri sau scutiri, se face cu scopul sprijinei familiei, favorizarii persoanelor in varsta, persoanelor cu capacitate redusa de munca.
Capitolul 3 DEDUCERILE AFERENTE ACTIVITIIDENTREPRINZTOR

Articolul 23. Regula general Nu se permite deducerea cheltuielilori personalefamiliale, cu excepiacazurilor pentru care prezentul titlu prevede un alt mod de reglementare. Articolul 24. Deducerea cheltuielilor aferente activitiide ntreprinztor (1) Se permite deducerea cheltuielilor necesare,ordinare achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv niicadruldentreprinzactivittor

[Art.24 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.24 al.(1) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349art.349, n vigoare 01.01.09] [Art.24 al.(1) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
(2) n cazul n care cheltuielile suportate de contribuabil cuprind cheltuiielile aferente activit de ntreprinztori cheltuielile personale, deducerea se permite numai atunci cnd cheltuielile aferente activitiide ntreprinztor le depesc pe cele personaleinumai pentru acea parte a cheltuielilor care se refernemijlocit la desfurarea activiit de ntreprinztor. (3) Deducerea cheltuielilor deii, delegareprezentan,de asigurare a ageniloreconomici se permite n limitele stabilite de Guvern.

(4) Prin derogare de la art.30, se permite deducerea sumelor achitatetaxedecatrecimpozite subdiviziunile situate nileunitadministrativteritoriale,ror albugetc nu constituie parte componenta bugetului publionalc.

(5) Nu se permite deducerea sum titelorlaprocurareapl terenurilor. (6) Nu se permite deducerea sumelortitela procurareapl propriiipet care se calculeaz

uzura (amortizarea)fa de care se aplicprevederile art.26,i 298 sau la procurarea mijloacelor fixe cu un termen de exploatare mai mare de un an.
(7) Nu se permite deducerea compensaiilor,remuneraiilor, dobnzilor,iiplpentru nchirieri de bunuri altor cheltuieli efectuate n interesul unui membru al familiei contribuabilului, al unei persoane cu funciede spundere sau al unui ctornducde agent economic, al unui membru al

Oleg Televca - Drept Financiar


societii sau al altei persoane interdependentnue,xistdacjustificareaiiplunei astfel de sume. (8) Nu se permite deducerea pierderilor nriiurmasauschimbuluivnz proprietii,ndeplinirii

lucrrilori prestrii serviciilor, efectuate, n mod direct sau mijlocit, ntre persoanele interdependente.
(9) Nu se permite deducerea cheltuielilorinerealegate venituluideob scutit de impozitare.

[Art.24 al.(9) modificat prin LP177 -XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534]
(10) Nu se permite deducerea cheltuielilorcontribuabiluldac nu poate confirma documentar c aceste cheltuieli au fost suportate ntr-un anumitn modulcuantumstabilit de Guvern.

(11) Nu se permite deducerea sumelor achitate sau suportate n folosul titularului patentei de ntreprinztor. [Art.24 al.(11) modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare 0.01.06]
(12) Nu se permite deducereailor pentrupl eliminrile supranormative de substanepoluante n mediul nconjurtori folosirea supralimitresurselor naturale.

[Art.24 al.(12) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702, al.(12)-

(13) devin al.(13)-(14)]


(13) Deducerea reziduuriloeurilor,dei perisabiliit naturale se permite n limitele aprobate anual detrec conductorii ntreprinderilor. (14) Se permite deducerea cheltuielilor aferente transmiterii iigratuiteconforma propriet deciziei Guvernului sau ailorautoritcompetente ale administraieipublice locale.

[Art.24 al.(13) introdus prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611; n vigoare 01.01.06]
(15) Se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili n decursul anului fiscal sub form de taxe de aderareicotizaii de membru destinateiiactivitpatronatelor. Plafonul de

deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii. [Art.24 al.(15) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
(16) Societilor de auditauditorilor ntreprinztoriindividuali li se permite deducerea

cheltuielilor pentru asigurarea riscului derimeauditden15%m din venitulrilorvnz anul de gestiune, aferent auditului rapoartelor financi raporeartelornuale financiare anuale consolidate, conform modului stabilit de Guvern. [Art.24 al.(16) n redaciaLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]
(17) Se permite deducerea cheltuielilor suportate de ntreprinderileineagreaicole pentru ntre obiectivelor de menire social-culturalaflaten gestiune, conform normelor (cheltuielilor medii) stabilite pentru inereatre instiilortu similare finanatede la bugeteleilorunitadministrativ-

teritoriale.
[Art.24 al.(16)-(17) introduse prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]

Articolul 25. Deducerea dobnzilor (1) Deducerea dobnzilor se permite n conformitate cu art.24.
(2) Deducerea cheltuielilor aferente dobnzilor suportate,trepersoaneledec juridicefizice care practicactivitate de ntreprinztor,n folosul persoanelori fizicejuridice (cu excepia instituiilor financiarea organizaiilor de microfinanare) se acceptn limita ratei de baz (rotunjit pn la urmtorul procent ntreg) stabilitdeBanca ionalNa a Moldovei n luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiunlaoper,iunileaplicatde politicmonetar

pe termen scurt.
[Art.25 al.(2) n redaciaLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.25 al.(2) n redaciaLP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]

Oleg Televca - Drept Financiar [Art.25 al.(2) n redaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534; n vigoare 01.0.1.08]
(3) n cazul emisiunii unor titluri deupcre1ianuarie 1998, partea discontuluiial,n ini raport cu titlul de crearen este permis emitentului ca deducere a dobnzii, vacu fi echivalent partea acestui discont repartizationalpropornanul fiscal.

Articolul 26. Deducerea uzurii calculate


(1) Mrimea deducerii uzurii calculate aiiproprietsedetermin conformitate cu prezentul articoli, cu art.24i27.

[Art.26 al.(1) modificat prin LP177 -XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534]
(2) Proprietatea pe care se calcuzuleazraeste proprietatea materialreflectatn bilanul
contabil al contribuabilului n conformitateiaicufolositegislanactivitatea de ntreptor,inza crei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzuriimoralefizicearei perioadde exploatare este mai mare de un an, iar valoareateeisumadep de 3000 lei.

[Art.26 al.(2) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
(3) Snt considerate, de asemenea, proprietate pe careuzurase calculeazinvestiiileefectuate n mijloacele fixe care fac obiectul unui contract deional,leasinglocaiune,operaconcesiune, arend. n sensul prezentului alineat, prinie seinvestinelege excedentul cheltuielilorindece

reparaie, ntreinere, mbuntirei altele asemenea, naprivinmijloacelor fixe respective asupra cheltuielilor menionate, permise spre deducere n anul fiscal conform modului stabilit la art.27 alin.

(9).
(4) Din punct de vedere fiscal, n cazul leasingului financiar, locatarul este tratat ca proprietar al mijloacelor fixe primite n leasing, iar n cazul leasinguluiional,calitatoperade proprietar o are
locatorul. Calculareaideducerea uzurii mijloacelor fixe care fac obiectul unui contract de leasing se efectueazde ctre locatar n cazul leasingului finandectreiarlocator n cazul leasingului operaional.

[Art.26 al.(3)-(4) introduse prin LP60 XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431, al.(3)-(7) devin al.(5)-(9)]
(5) Mrimea uzurii mijloacelor fixe ceaurmeazfideduse determinprin nmulirea bazei
valorice a mijloacelor fixe,itulla perioadeisfr de gestiune, ce sela raportanumitcategorie de proprietate, la norma derespectivuzurprevzut la alin. (8). Baza valoricmijloacelor fixe la

sfritul perioadei de gestiune se determincavaloare a mijloacelor fixe la nceputul perioadei de gestiune, majoratcu valoarea mijloacelor fixe nou-iprocuratesuma corectrilori micorat
cu suma de la comercializarea lor sau cu bazaajustatvaloricncazul altoririie.Valoarea mijloacelor fixe la nceputul perioadei de gestiunelacecatsegoriaraportrespectivde proprietate se determincadiferendintre baza valoricmijloacelor fixe laitulsfrperioadei de gestiune precedenteisuma uzurii calculate a perioadei de gestiune precedente.

[Art.25 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.26 al.(5) modificat prin LP60-XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431]
(6) ntreaga proprietate a contribuabiluluifietrebuieraportatsla categoriile de proprietate, n ordinea stabilitdelege. una din

[Art.26 al.(6) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349, n vigoare 01.01.09]
(7) Se stabileteurmtoarea ordine de evidenaproprietii pe categorii: a) pentru proprietatea raportatlacategoria I, calcularea uzurii se face pentru fiecare obiect;
b) pentru proprietatea raportatlacategoriile II-V, calcularea uzurii seprinefectueazaplicarea normei de uzurla baza valoriccategoriei respective. Raportareaii proprilacatetgoriile de proprietate se efectueaznmodul prevzut de lege.

Oleg Televca - Drept Financiar [Art.26 al.(7), lit.b) modificatprin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349, n vigoare 01.01.09]
c) pentru proprietatea ce reprezintinvesti efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing ional,opera locaiune, concesiune, arend,uzura se calculeaznmodul stabilit

pentru categoria de proprietate la care se atribuie mijloacele fixe respective. [Art.26 al.(7), lit.c) introdusprinLP60-XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431]
(8) La fiecare categorie de proprietateurmsetoareleaplic norme de:uzur

Categoria de proprietate Norma,%de uzur I 5 II 8 III 10 IV 20 V 30


(9) Calcularea uzuriideducerea acesteia pentruinereantreautoturismului se efectueazn felul urmtor: a) n cazul n care valoarea autoturismuluilaeste200de.000pnlei, uzura calculatsededuce integral, n funciede valoarea autoturismului;
b) n cazul n care valoarea autoturismuluiete200dep.000 lei, deducerea selimiteazlasuma calculata uzurii, reieind din valoarea autoturismuluicu 200egal.000 lei. Prevederea nu se aplic autoturismelor utilizate n calitate de mijloace fixe n acaretivitateareprezintdeacordarebaz de servicii, arorc uzurconstituie parte componentacostului vnzrilor.

[Art.26 al(.9), lit.a-b) modificate prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.6 art.702] [Art.26 al.(9), lit.b) modificatprinLP60-XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431]

(10) Evidena calcularea uzurii mijloacelor fixe n scopuri fiscale n se efectueaz conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern . [Art.26 al.10) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

Articolul 27. Valoarea mijloacelor fixe


(1) Valoarea mijloacelor fixe nou-procurate se compuneullordedinprocurare,pre precumi
din toate cheltuielile aferenteriiprlor,curinclusiv cheltuielile de transportare,i asamblare asigurare, dobnziletiteplsau calculate lapnpunerea obiectului n exploatare. Valoarea mijloacelor fixe aferente propiicreateiet cueforproprii include toate impozittaxele, cu
excepia taxei pe valoareaugatdcare se trece n cont, cheltuielileplatadobnzilor aferente acestor mijloace fixe pentru ntreagadeperiopnladpunerea lor n exploatare. Baza valoric mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune cuse valoareamajorzmijloacelor fixe nouprocurate sau create ecuprfoprii cu suma corectrilor n perioada de gestiune,zuteprevla

alin. (8). [Art.27 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]
(2) Mijloaceleinuteob de la nstrinarea mijloacelor fixe, cuia excepcelor obinute din
nstrinarea autoturismului care a fost inclus n categoria de proprietate lacuartvaloarea. stabilit 26 alin.(9) lit.b), se raporteazlareducerea bazei valorice a categoriei respective de proprietate. Dac reducerea indiconduce,at la itulsfr perioadei de gestiune, la un rezultat negativ pe

categoria de proprietate, atunci acest rezultat se include n venit, iar valoarea categoriei respective de proprietate la nceputul perioadei de gestiunetoarecorespunzseegaleazcu zero. n cazul
nstrinrii autoturismului inclus n categoria de proprietate cu valoarealaart.26 stabilitalin.(9) lit.b), baza valoric categoriei respective de proprietate se reducemascu valoarea r

autoturismului nstrinat, determinatpornind de la valoarea cu care acesta a fost inclus n categoria

Oleg Televca - Drept Financiar


respectiv. Venitul sau pierderea calculatdiferenntre suma mijloacelorinuteobde la nstrinarea autoturismuluibaza valoric acestuia se recunoatedrept venit sau pierdere a perioadei fiscale n care a avutinarealocnstr.Baza valoricautoturismului reprezintvaloarea acestuia micorat cu suma uzurii calculate.

[Art.27 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.27 al.(2) n redaciaLP60-XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431]

(3) Includereaialinia mijloacelor fixe la categoria respectivdeproprietate se face la momentul punerii lor n exploatare.
(4) Valoareaialini a unei proprietaflate n posesia contribuabilului la data de 1 ianuarie 1998 va fi baza ei valoric,determinatconform art.38 alin.(2),(1) la aceastdat. n acest caz, calculele uzuriitoate celelalte ajustriale valorii pentru perioadele precedente sen efectueaz conformitate cu legislaianvigoare n perioada respectiv. (5) Dacla sfritul anului fiscal la categoria respectivnuseaflnici o proprietate sau suma
rmas este mai micde 300 lei, dupefectuarea ajustrilor specificate la alin(2).(1) ale prezentului articolla art.26 alin.(3), valoarea urmeazrestanta fi dedus.

[Art.27 al.(5) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
(6) Se permite deducerea cheltuielilor legateii deicercinveristigatiinifice, achitate sau suportate pe parcursul anului fiscal n calitate de cheltuieli curente.
(7) Prevederile alin.(6) nusefaaplicdeterenuri sau alte bunuri supuse uzurii,faprecum de orice alte cheltuieli achitate sau suportate n scopul descopeririiloculuisaudepreciz amplasare a resurselor naturale,riidetermincantitiii calitii lor.

(8) Deducerea cheltuielilor pentruiaproprietreparaii se efectueazdup cum urmeaz: a) daccheltuielile suportate pe parcursul anului fiscaliapentruproprietreparaiinudepesc 15% din baza valoriccategoriei respective de proprietate(determinatfluan considerare schimbrile pe parcursul anului fiscal respectiv), cheltuielilevorfi npermisecauz spre deducere n anul respectiv;
b) dac cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscaliapentruproprietreparaiidepesc 15% din baza valoricpentru fiecare obiect a categoriei I dei proprietbazavaloricte categoriilor II-V de proprietatrime,a macestui surplus se considerdreptcheltuieli pentru

recondiionarei se reflectla majorarea bazei valorice a categoriei respective de proprietate.

[Art.27 al.(8), lit.a-b) modificate prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
(9) Prin derogare de la alin.(8)ib),litn.a)perioada fiscalrespectivse permite deducerea: a) cheltuielilor de repiearadrumurilor ca cheltuieli curente; b) cheltuielilor aferenteieireparamijloacelor fixe ce nu corespund prevederiloriart.26 alin.(2) care snt utilizate n activitatea detorntreprinzaagentului economic, conform contractului de arend (locaiune) - cheltuieli suportarearora, cpotrivit contractului nominalizat, revine arendaului (locatarului). Deducerea cheltuielilorse permitencauz n limita a 15% din suma calculata arendei (locaiunii) suportatpe parcursul perioadei fiscale. [Art.27 al.(9), lit.b) modificatprinLP177 -XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534] [Art.27 al.(9) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] (10) Baza valoricmijloacelor fixe pe fiecare categorie de proprietatecu: se ajusteaz a) suma taxei pe valoareaugatad,ce urmeaz fi trecutn cont n conformitate cu prezentul cod, calculatdin valoarea de bilanmijloacelor fixe comercializate, care snt trecute,a n eviden contabil, cu taxa pe valoareaugatd; b) suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe n cazul trecerii lor a la pierderi, n eviden contabil, n legtur cu uzura total. c) diferenele pozitive rezultate din reevaluareanefectuatconformitate cu cap.IV din Legea
nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea n aplicareIIaletitlurilorCodului Ifiscal.

Oleg Televca - Drept Financiar [Art.27 al.(10), lit.c) introdusprinLP111-XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.300]
(11) n scopuri fiscale nu se recunoscele difenrenevaluarea mijloacelor fixe.

[Art.27 al.(11) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
Articolul 28. Deducerea amortizrii proprietiinemateriale

Se permite deducerea amortizriifiecrei unit de proprietate nematerialamortizabil (brevete de invenie,drepturi de autor, deseneimodele industriale, contracte, drepturi speciale

etc.) cu termen de exploatare limitat, calculnd perioada ei de exploatare prin aplicarea metodei liniare.
Articolul 29. Deducerea cheltuielilor legate de extraciaresurselor naturale irecuperabile

(1) Deducerea cheltuielilor legateiaderesurselorextrac naturale irecuperabile se permite n conformitate cu art.24 alin.(1).
(2) Cheltuielile legate de explorareaitareacmintelorz de resurse naturale, suportate pn la nceputul exploatrii,precumi plile aferente ale dobnzii se lareflectcreterea valorii resurselor naturale. (3) Mrimea deducerii cheltuielilor legateiaderesurselorextrac naturale se determinprin nmulirea bazei valorice a resurselor naturale cuinutrezultatuldela mpobrirea volumului extraciei pe parcursul anului fiscal la volumul prognozatieitotalpentrualextraczmntul dat (n expresie natural).
(4) Deducerea cheltuielilor viitoare pentru recultivarea terenurilor serimiipermite n limitele m calculate, care se determincaraport al cheltuielilor necesare pentru recultivare la soldul rezervelor industriale ale substanelorutile de lacmntulz respectiv, nmulitlavolumul substanelorutile

extrase pe perioada de gestiune.


(5) Deducerea cheltuielilor viitoare privind recuperarea pierdeieiagricilorleproducncazul atribuirii terenurilor prinrrehotde Guvern se permite n limitelerimiicalculate,m care se determinca raport al costului pierderilor la soldul rezervelor industriale din conturul terenului existent atribuit, nmulitlavolumul substanelorutile extrase pe perioada de gestiune. Articolul 30. Restriciile privind deducerea impoziteloramenzilor (1) Nu se permite deducerea impozitului pe venit, instituit n prezentul ilori atitlu, a penalit amenzilor aferente lui, precum iaaenzilorpenalitilor aferente altor impozite,pltaxei obligatorii la buget, a amenzilorpenalitilor aplicate pentrulcareanc actelor normative.

(2) Nu se permite deducerea impozitelor achitate n numele unei persoane, alta dect contribuabilul. Articolul 31. Limitarea altor deduceri
(1) Se permite deducerearei oricdatorii compromise, conformiei,legisladacaceastdatorie s-a format n cadrulurdesfrii activitii de ntreprinztor.

(2) Nu se permite deducerearilordefalcnfondurile de rezerv,cuexcepia defalcrilor de reduceri pentru pierderi la credite (n fondul de risc),iile pefintruanciare,instituefectuate conform alin.(3),ipentru pierderi la mprumuturidobnzile aferente (provizioane), pentru organizaiile de microfinanare, efectuate conform alin.(4).

(3) Instituiilor financiare li se permite deducerearilor defalcreduceri pentru pierderi la


active, angajamenteionale,condi alrorc volum se determinconform regulamentului aprobat de Banca Naional a Moldovei. La calcularearimiimreducerii pentru pierderile respective, n calcul nu se includ creditele preferenialealerorc pierderi se compenseazdincontul diminurii

impozitului pe venit aferentiila plbugetul de stat ori din contul mijloacelor bugetului de stat.

Oleg Televca - Drept Financiar


Dac volumul reducerilor pentru pierderile respective,itulcalculatanuluila fiscalsfr (perioadei gestionare), este mai mic dectrimeamreal,reflectatn bilanul instituiei financiare la aceeai
dat, diferena se include n venitul impozabil anual (pentru perioada),cumicgestionarorarea defalcrilor n acest fond, efectuate din mijloacele proprii n perioada. anterioar

(4) Organizaiilor de microfinanareli se permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderiin dce nerestituirea mprumuturiloradobnzilor aferente,roralvolumc

se determinconform regulamentelor interne cu privire la clasificarea formareamprumuturilor provizioanelor destinate acoperirii eventualelor ionatepierderi,de condinerestituirea mprumuturilora dobnzilor aferente.
(5) Bncilor admiseobligate de BancaionalNaa Moldovei participes la formarea

mijloacelor Fondului de garantare a depozitelor n sistemul bancar li se permite de a efectua deduceri alersvmntului obligatoriu anual, iilorcontrinibuiale, contribuiilor trimestriale
contribuiilor speciale alencilorb n fondul ionat,men stabilite prin Legea nr.575-XV din 26 decembrie 2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice n sistemul bancar.

[Art.31 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] Articolul 32. Reportarea pierderilor n viitor
(1) Dac, pe parcursul anului fiscal, cheltuielile aferenteiide ntreprinzactivittor depesc venitul brut al contribuabilului n anul curent, suma pierderilor rezultateactivitatedinva aceastfi reportatealonat, nrpi egale, pe urmtorii cinci ani. (2) Suma reportatpe unul din anii fiscalitoriurmcelui n care s-au nregistrat pierderile este egal cu suma total pierderilor, redcus suma totalpermisspre deducere n fiecare din urmtorii patru ani. (3) Daccontribuabilul a suportat pierderi pe parcursul a mai mult de un an, prevederile prezentului articol se faaplicde aceste pierderi n ordinea n carerut. au ap

[Art.32 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] Scutirile Capitolul 4
SCUTIRI ALTE DEDUCERI

Articolul 33. Scutiri personale


(1) Fiecare contribuabil (persoanfizicrezident) are dreptul la o scutire personalnsumde 8100 lei pe an.

[Art.33 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.33 al.(1) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n vigoare 01.01.09] [Art.33 al.(1) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n vigoare 01.0.1.08] [Art.33 al.(1) modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare 0101.06]
(2) Suma scutirii personale, lastabilitalin.(1), va constitui 12000 lei pe an pentru orice persoancare:

[Art.33 al.(2) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n vigoare 01.01.09] a) s-a mbolnviti a suferit de boala actinicprovocatde consecinele avariei de la C.A.E. Cernobl; b) este invalids-a stabilit invaliditateac sa esteturnlegcauzalcu avaria de la C.A.E. Cernobl;

Oleg Televca - Drept Financiar


c) este rintelep sauiaso(soul) unui participantzut csau dat disprut n aciunile de lupt pentru aprarea integriit teritorialea independeneiRepublicii Moldova,inctaciunile de lupt din Republica Afghanistan.
d) este invalid ca urmare ariiparticiplaaciunile de lupentru aprarea integritii teritoriale i a independeneiRepublicii Moldova, precuminaciunile de luptdin Republica Afghanistan;

e) este invaliddezboi,r invalid din copilrie,invalid de graduliII;I f) este pensionar-victimarepresiunilor politice, ulterior. reabilitat

[Art.33 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] [Art.33 al.(1) modificat prin LP154/21.07.05, MO126/23.09.05 art.611, vigoare 0101.06]
Articolul 34. Scutiri acordateieiso(soului)
(1) Persoana fizicrezidentaflat n relaii de cstorie are dreptul la o scutire suplimentarn sum de 8100 lei anual, cuiacondisoia (soul) nu beneficiazde scutire personal.

[Art.34 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.34 al.(1) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n vigoare 01.01.09] [Art.33 al.(1) modificat prin LP177- XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n vigoare 01.0.1.08]
(2) Persoana fizicrezidentaflat n relaii de cstorie cu orice persoanspecificatla art.33 alin.(2) are dreptul la o scutire suplimentarnsumde 12000 lei anual, cuiacondisoia (soul) nu beneficiazde scutire personal.

[Art.34 al.(2) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n vigoare 01.01.09] [Art.34 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] [Art.34 modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare 01.01.06]
Articolul 35. Scutiri pentru persoaneleinutentre (1) Contribuabilul (persoanfizicrezident) are dreptul la o scutirendesum1800 lei anual pentru fiecare persoanntreinut, cu excepia invalizilor din riecopilpentru care scutirea constituie 8100 lei anual.

[Art.35 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.35 al.(1) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n vigoare 01.01.09] [Art.35 al.(1) modificat prin LP177- XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n vigoare 01.0.1.08]
(2) n inelesul prezentului titlu, persoanntreinut este persoana care ntrunetetoate cerinele de mai jos: a) este un ascendent sau descendent al contribuabiluluiiei(soului)sau alcontribuabiluluiso (prinii sau copiii, inclusiv nfietornfiaii);
b) locuiete mpreuncu contribuabilul sau nutelocuieacesta, dariface studiile laiasec cu frecvena unei instiitude nvmnt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;

c) este ntreinut de contribuabil; d) are un venit ce nuedtepsuma de 8100 lei annual. [Art.35 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.35 al.(2), lit.d) modificatprinLP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n

vigoare 01.01.09] [Art.35 al.(2), lit.d) modificatprinLP177- XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n vigoare 01.0.1.08] [Art.35 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

Oleg Televca - Drept Financiar [Art.35 modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare 01.01.06]
(3) Tutoreleicuratorul minorilor ndevrstla14 la 18 ani au dreptul la o scutire suplimentar n mrimea specificlat alin.(1), n funciede caz, pentru fiecare persoanaflatsub tuteli/sau

curatel, care ntrunetecerinele specificate la alin.(2) lit.d).

[Art.35 al.(3) introdus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] Articolul 36. Alte deduceri
(1) Contribuabilul rezident are dreptul la deducerearordonii foriccute de el pe parcursul

anului fiscal n scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 10% din venitul impozabil. n acest scop, venitul impozabil al contribuabilului fa sese determinluan
considerare scuritile ce i seconformacord prezentului capitol.
(2) Pot fi deduse, conform prezentului articol,iilenumaifcute donanscopuri filantropice sau de sponsorizare n favoareailorautoritpublice instituiilor publice specificate la art.51, a organizaiilor necomerciale specificate la art.52 alin.b),(1)i lalit.arta). 53precumi n favoarea organizaiilor religioase specificate la art. 52 alin.(1) lit. c).

[Art.36 al.(2) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534]


(3) Donaiile n scopuri filantropice sau de sponsorizare vor fi deduse numai n cazul confirm rii lor n modul stabilit de lege.

[Art.36 al.(3) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349, n vigoare 01.01.09]
(4) Se permite deducerea cheltuielilorii decinvdesti: a) cheltuielile ordinarenecesare, achitate sau suportate pe parcursul anului fiscal n scopul obinerii venitului din investiii; b) dobnzile pe datorie, cuia concadobndainus depeasc suma venitului din investiii. [Art.36 al.(4), lit.b) modificatprinLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] (5) Se permite deducerearilordefalcobligatorii n Fondul republicanfondurile locale de susinere social populaiei, efectuate pe parcursul anului fiscal n cuantumurile stabilite de legislaie. (6) Se permite deducerea, n cuantumurile stabiliteie, desumelorlegislapentru primele de asigurare obligatorie deasistenmedicalcalculate de angajator, precum iasumelor primelor de asigurare obligatorie de asistenmedical achitate de persoanele fizice asigurate conform legislaiei. [Art.36 al.(6) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534] [Art.36 al.6) n redaciaLP268-XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] (7) Se permite deducerea contribuiilorobligatorii n bugetulrilorasigursociale de stat achitate de persoanele fizice, pe parcursul anului fiscal, n cuantumurileiestabilite. de legisla

La incasarea venitului se acorda amanari sau esalonari de plata Articolul 180. Modificarea termenului de stingereiafiscaleobliga
(1) Modificarea termenului de stingereiei fiscaleobligase efectueazprin: a) amnarea stingerii obligaieifiscale (stingerea se va face printrunic-o);plat b) ealonarea stingerii obligaieifiscale (stingerea se va face n rate).
(2) n cazurile prevzute de prezentul articol, contribuabilul are dreptul laalonareamnare sau e pe parcursul a 2 ani fiscali,rcuaplicareasauf unei majorride ntrziere.

(3) Amnarea saualonarearf calcularea unei majorride ntrziere se acord contribuabilului n cazul:

Oleg Televca - Drept Financiar


a) prejudicierii lui materiale n urma uneinaturcalale,mitcatastrofe tehnogene sau altor circumstaneexcepionalei inevitabile; b) restructurrii ntreprinderii n baza unui acord-memorandum, ncheiati ntre contribuabil Consiliul Creditorilor n conformitateiilecui dreptatriburile acestuia din; urm c) altor circumstaneprevzute de legislaie. (4) Amnarea saulonarea cu calculareariimajordentrziere se acordnalte cazuri dect cele de la alin.(3), cuiacondistingerii obliilorga fiscale curenteuntruln termenului de amnare sau dealonare. (5) Amnarea saulonarea, cu excepiacazurilor prevzute la alin.(3) lit.c),b) se acordn

baza unui contract-tip, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, care se ncheie ntre organul fiscali contribuabil. Modul de intrare n vigoare, de suspendare, idederezilieremodificare
contractului estezutprevn acesta.
(6) n cazul nerespectriide ctre contribuabil a clauzelor contractului de amalonare, sau e acesta este nul din momentul n care organul fiscallcrile,adepistatiarpentrunc ntreaga perioadde amnare saualonare se calculeazmajori de ntrziere.

(7) Nu se admite ncheierea unui nou contract dealonareamnare sauuneiaceleia obligaii fiscale cu contribuabilul care nu a ndeplinitiilecontractuluicondi precedent. (8) Pn la expirarea termenului de stingerei afiscale,obliga modificat prin amnare sau ealonare, nu se vor ntreprindeiunideac executare. silit
(9) Parlamentul sau organele abilitate de el pot stabilicondialteiitemeiuridemodificare prin amnare saualonare a termenului de stingereieia fiscaleobliga.

[Art.180 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

Drepturile contribuabililor
Articolul 8. Drepturileobligaiile contribuabilului

(1) Contribuabilul are dreptul:


a) s obin pe gratis de la inspectoratul fiscal de statiserviciultertorialde colectare a impozitelor taxelor locale informaiidespre impoziteletaxele n vigoare, precumidespre actele normative care reglementeazmodulicondiiile de achitare a acestora;

b) s se bucure de o atitudine corectdinpartea organelor cuiiatribudeadministrare fiscal i a persoanelor cuiifuncdespundere ale acestora; c) s-i reprezinte interesele n organeleiicudeatribuadministrare fiscalpersonal sau prin intermediul reprezentantuluiu; s [Art.8 al.1), lit.d) exclusprin LP177 -XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534] [Art.8 al.1), lit.d) modificatprinLP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] e) s obin amnarea,alonarea, trecerea n cont a impozitelor n conmoiiledul prevzute de prezentul cod;
f) s prezinte organelor cuiiatribudeadministrare fiscalpersoanelor cu iifuncde rspundere ale acestora explicaiireferitoare la calculareaiachitarea impozitelortaxelor; g) s conteste, n modul stabilit dei,legisladeciziile,iunileac sau inaciunea organelor cu atribuii de administrare fiscalale persoanelor cuiifuncdespundere ale acestora;

h) s beneficieze de alte drepturi stabiliteiadefiscallegisla;


i) s beneficieze de facilitilefiscale, la care are dreptul conformieifiscale,legisla pe perioada fiscaln care a ntrunit toateiilecondistabilite .

[Art.8 al.1), lit.i) modificatprinLP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

Oleg Televca - Drept Financiar (2) Contribuabilul este obligat:


a) s respecte modul stabilit de (renregistrare)dedesfurarestat a activitii de ntreprinztor; nregistrare

b) s se punla evidenla organul fiscal nruia razci are sediul stabilit n documentele de constituire (nregistrare)- primeasccertificatul de atribuire a coduluiprezintefiscal,s

informaiile iniiale (i s comunice modrilefic ulterioare) cu privire lau,sediulsediul subdiviziunilor sale structurale, denumireasediulinstiilortu financiare n care snt deschise conturi. Informaiile privind sediul filialelor sau relorprezentansecomunic,de asemenea, organului fiscal nruia crazteritorialacesteai au sediul;
c) s in evidena contabilconform formelorimodului stabilit de ie,legisla ntocmeasci s prezinte organului fiscalerviciului de colectare a impozittaxelor locale

drile de seamfiscale prevzute de legislaie,s asigure integritatea documentelorde eviden contabiln conformitate cuelcerinlegislaiei, s efectueze decontrilebneti n numerar cu utilizarea mainilor de casi de control cu memorie (nfiscalcontinuare -inimade casi de

control), precumis asigurestrareap benzilor de control emise de acestea, n modul stabilit de lege sau sefectueze decontrile bneti cu utilizarea terminalelor POS; [Art.8 al.(2), lit.c) modificatprinLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.

609]
[Art.8 al.(2), lit.c) modificatprinLP113 -XVI din 22.05.08, MO103-105/13.06.08 art.395] [Art.8 al.(2), lit.c) modificatprinLP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349, n

vigoare 01.01.09]
[Art.8 al.(2) lit.c) modificatprinLP287-XVI din 11.11.05, MO161-163/02.12.05 art.799] d) s prezinte informaiiveridice despre veniturile rezultate din orice activitate de ntreprinztor, precumidespre alte obiecte ale impunerii; e) s achite la buget, la itimpintegral,innd cont de prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelortaxelor, asigurnd exactitateaveridicitatearilord de seamfiscale prezentate; f) n caz de control al respriilectgislaiei fiscale, prezintes la prima cerere, persoanelor
cu funcii de spundere ale organelor cuii atribudeadministrare fiscaldocumentele de eviden, drile de seamfiscale alte documenteiinformaii privind desfurarea activit de ntreprinztor, calculareaichitarea la buget a impozitelortaxelori acordarea facilor;it

g) n caz de control al respiilegislactiei fiscale, asigure persoanelor cuii funcde rspundere ale organelor cuii atribudeadministrare fisaccesulal liber niilespade producie, n depozite n localurile de, comernalte ncperii locuri (cu excepiancperilor utilizate exclusiv ca spaiu locativ) pentru inspectarea lor n scopulriiautenticitvrificii datelor din documentele contabile, dinriled de seam,din declaraiile fiscale, din calcule, precumiaverificrii ndeplinirii obligaiilor fa de buget;
h) s asiste la efectuarea controlului privind respieictareafiscle,legislasemneze actele privind rezultatul controlului,deaexplicasiin scris sau oral;

i) n caz de calculareit greideterminare incorectdectre organele fiscale a sumei impozitului, penalitii,dobnzii sau amenzii,dovedeascacest lucru prin documente justificative;
j) s ndeplineascdeciziile adoptate de organeleiicudeatribuadministrare fiscalalte organe nvestite cuiifuncdecontrol pe marginea rezultatelor controalelor efectuate, respectnd cerinele legislaiei fiscale; k) s ndeplineascalte obligaiiprevzute de legislaiafiscal.

Oleg Televca - Drept Financiar


(3) n caz de absenconductorului ntreprinderii, iileobligaprevzute la alin.(2) lit.f)
g) snt ndeplinite de alte persoaneii decuspundere,func gestionare ale subiectului impunerii, n limitele competenilor.

Raspunderea debitorilor
Capitolul 15 TIPURILE DENCLRI FISCALE
I RSPUNDEREA PENTRU ELE Articolul 253. mpiedicarea activitiiorganului fiscal
(1) mpiedicarea controlului fiscal prin neasigurareaperileaccesuluide producnie,ncn depozite, n locurilestraredep a bunurilor, niilespacomercialen spaiile cu o altdestinaie,

prin neprezentarea de explicaii,date, informaii documente, necesare organului fiscal, asupra problemelor care apar n timpul controlului,iuniprinsaualteinaciune se sancioneaz cu

amendde 3000 de lei. [Art.253 al.(1) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] [Art.253 al.(2-3) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] (4) Neexecutarea deciziei organului fiscal de suspeiundareilorla conturileopera bancare ale contribuabilului seioneazsanc cu amendn proporie de 30% din suma trecutlascderi n perioada de nesuspendareiuniloaoper.a

[Art.253 al.(4) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]


(5) Pentru neexecutareaelorcerindin citaorganului fiscal, persoanele fiziceioneazsesanc cu o amendn mrime de 1000 de lei, persoanele juridicerime den 3000m de lei, iar neexecutarea celorrin din cita bancarse sancioneazcu amende 10000 de lei. [Art.253 al.(5) n redaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] [Art.253 al.(6) exclus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] Articolul 254. Neutilizareainilorma de casi de controliaterminalelor POS. Neeliberarea documentului de plat pentrultoriec

[Art.254 titlul modificat prin LP113 -XVI din 22.05.08, MO103-105/13.06.08 art.395] [Art.254 titlul modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]
(1) Desfurarea unei activitfr a avea main de casi de control, n cazul n care actele normative n vigoaredprevfolosirea ei, seioneazsanccu amendde 5.000 de lei pentru fiecare caz de nclare. (2) Desfurarea unei activitfr utilizarea mainii de casi de control existente sau cu utilizarea mainii de casi de control defectate, nesigilate sau nenregistrate la organul fiscal, n cazul n care legislaiaprevede folosirea uneiin made casi de control cu memorie, fiscalse sancioneazcu amende 6.000 de lei pentru fiecare cazlcarede. nc

[Art.254 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]


(2 ) Transportarealtorilorc n microbuz, autobuz, autocar, autocar clasificat pe stele pe rutele interurbaner fbilete,rf bon de casemis de maina de casi control cu memorie fiscalsau
1

fr document de stricteviden cu prefixat, confecionat n modul stabilit de Guvern, se sancioneazcu amendn mrime de 6000 de lei pentru fiecarelcarecazde. nc 1 [Art.254 al.(2 ) introdus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] [Art.254 modificat prin LP441-XVI din 28.12.06, MO203-206/31.12.06 art.997] [Art.254 modificat prin LP287-XVI din 11.11.05, MO161-163/02.12.05 art.799]

Oleg Televca - Drept Financiar (3) Desfurarea unei activitfr instalarea asigurarea posibiilitde achitare ailorpl prin
intermediul terminalelor POS, n cazul n care actele legislativedfolosireanvigoare prev acestora, se sancioneazcu amende 6000 de lei pentru fiecare caz.

[Art.254 al.(3) introdus prin LP113 -XVI din 22.05.08, MO103-105/13.06.08 art.395]
(4) Comiterea repetatnanul fiscal alcncrilor specificate la alin.(1), (2), (2
sancioneaz cu o amende 18000 de lei.lcncrile se stabilesc pentru fiecare subdiviziune n
1

) i (3) se

parte. [Art.254 al.(4) introdus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]
Articolul 255. Neprezentarea informaieidespre sediu
Neprezentarea, prezentarea cu ntrziere sau prezentarea organului fiiscal a unor informa

neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui (filialelor, reprezelor,ntan sucursalelor,iilor,sec magazinelor, depozitelor,ilor unitcomerciale
etc.) se sancioneazcu amenda de 4000 de lei. [Art.255 n redaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] Articolul 256. Nerespectarea regulilor de evidenacontribuabililor

[Art.256 al.(1)-(3) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]


(4) nclcarea detrec instituia financiar(sucursala sau filiala acesteia) a prevederilor art.167 se sancioneazcu amendn mrime de 1500 lei. [Art.256 al.(4) n redaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]
(5) Modificarea sau nchidereatre institudecia financiar(sucursala sau filiala acesteia) a contului bancar al contribuabiluluiia(cuconturilorexcep de credit, de depozitila termen

provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precumi a conturilor persoanelor fizice care nui sntaiactivsubitiecde ntreprinztor) fr
certificatul organului fiscal orilcareacuncregulilor stabilite deielegislasauneprezentarea ori prezentarea tardivorganului fiscal a informaieidespre modificarea sau nchiderea contului bancar al contribuabilului (cuiaexcepconturilor de credit, de depozitilaprovizoriitermen (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului csonturilorcial),precum persoanelor fizice care nu sntiaisubiecactivitii de ntreprinztor) se sancioneazcu amende

la 5.000 la 8.000 de lei.


(6) Efectuarea detre cinstituia financiar(sucursala sau filiala acesteia) a unoriuni opera contul bancar al contribuabiluluiia(cuconturilorexcep de credit, de depozitilaprovizoriitermen (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum a conturilor persoanelor fizice care nui sntaiactivsubiectide ntreprinztor) fr ca organul fiscal sconfirme luarea la evidenacontului bancar deschisioneazsesanccu amendn proporie de 30% din sumele nscrise n acest cont.

[Art.256 al.(6) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] [Art.256 al.(5)-(6) modificate prin LP22-XVI din 08.04.05, MO65-69/29.04.05 art.234]
(7) Nenregistrarea n calitatitorededepl T.V.A. sau de subiect al impunerii cu accize se sancioneazcu amendn mrime de 10% din volumulrideimpozabile,livr exceptnd cazurile de

livrri impozabile destinate numai exportului.

[Art.256 al.(7) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.256 al.(7) n redaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]
(8) Neprezentarea sau prezentareal tardivorganul fiscaltrde contribuabil a informaiei

despre contul bancar deschinstatenstrse sancioneazcu amendn mrime de 5.000 lei pentru fiecare cont bancar.
Articolul 257. nclcarea regulilorinerede a evidenei contabileevidenei n scopuri fiscale

Oleg Televca - Drept Financiar


(1) ntocmirea incompleti/sau neconformadocumentelor de evi/sauden a rilord de seam fiscale, cu excepiacelor specificate la art.92 alin.(3), (4),i(9),(7),se (8)sancioneazcu o amendn mrime de 200 de lei pentru fiecare caz, dar nu mai mult de 5000 de lei.

[Art.257 al.(1) n redaciaLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.257 al.(1) n redaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]

(2) Folosirea blanchetelor de documente primare de un alt model dect cel stabilit prin act normativ n vigoare, precumifolosirea tipizatelor de documente primare plastografiateine sau str

(inclusiv facturile fiscale) ioneazsesancu amendegal cu suma operaiunilor economice nscrise n astfel de documente. [Art.257 al.(3-4) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] [Art.257 al.(3) modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, vigoare

0.01.06]
(5) Neasigurareastrprii drilor de seamfiscalei/sau a documentelor deevideni/sau a benzilor de controli/sau lipsa totalori parial a evidenei contabile, ceea ce face imposibil efectuarea controlului fiscal,ioneazsesanccu amende 30000 de lei, cu calcularea impozitelor i taxelor respective conform art.189 alin.(2) din prezentul cod.

[Art.257 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.257 al.(5) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]
(6) Se sancioneaz cu amendn mrime de 10% din valoareaieitranzaccumrfurile de importansocial, a cror listeste aprobatde Guvern, dar nu maiindepu500 de lei, n cazul

neindicrii n facturi/sau n factura fiscalau n cazul indicriieronate a: preului de livrare pentru o unitate inclusiv T.V.A., fixattorul demrfurilorproduc la mrfurile produse pe teritoriulrii;sau preului de achiziieinclusiv T.V.A. rfurilelam importate pentru care estecotsta-bilit standard a T.V.A.; sau preului de achiziieexclusiv T.V.A. rfurilelam importate pentru care estecotastbilit redus a T.V.A. n cazul aplriicamenzii n conformitate cu prezentul alineat,zutamendalaart.257prevalin. (1) nu se aplic.

[Art.257 al.(6) introdus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] Articolul 258 - exclus.

Articolul 259. nclcarea detrec instituiile financiare (sucursale sau filialele acestora) a modului de decontare (1) nclcarea termenelor stabilite deie legislapentru nregistrarea mijloacelornetin b conturile bancare aleilorageneconomici seioneazsanc cu amendde 10% din suma nenregistrat termen.

[Art.259 al.(1) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]


(2) nregistrarea mijloacelorneti, obinute din comercializarearfuri,de mexecutarea de
lucrri i prestarea de servicii, n conturile de depozit sau n alte conturi bancare eludndu-se conturile curente n monednaional sau n valutstrin se sancioneazcu amendde 5% din suma nregistrat. (3) Neexecutarea sau executarea ordinuluitardiv de plattrezorerialei/sau aordinul incaso trezoreriale privind stingereaieiobligafiscle n cazul n care contribuabilul sau debitorul lui dispune de mijloacentibla contul bancar seioneazsanc cu amend,pentru fiecare zi de ntrziere, de 2% din suma caretitrebuie. pl

Oleg Televca - Drept Financiar [Art.259 al.(3) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]
(4) nclcarea termenelor de nregistrare n conturile Trezoreriei de Stat a sumelor ncasate de la contribuabil se ioneazsanc cu amend,pentru fiecare zi de ntrziere, de 5% din suma nenregistrat termen. (5) Neprezentarea sau prezentareade tactredivinstituia financiar(sucursala sau filiala acesteia) la organul fiscal aieiinformadespre nscrierea n contul bancar al contribuabilului a mijloacelornebti, n cazul suspendriioperaiunilor la acest cont, seioneazsanccu amendn mrime de 1% din suma nscriscont pentru fiecare zi de neprezentare sau de ntrziere.

[Art.259 al.(5) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]


(6) Neexecutarea sau executareadeeronatctreinstituia financiar(sucursala sau filiala acesteia) a ordinelor deprivindplat achitarea obligaiilorfiscalefade bugetul publiconal n conformitate cu rechizitele indicate de contribuabilioneaz cuse amendsance 200 de lei pentru fiecare caz de ordin deneexecutatplat sau executat eronat.

[Art.259 al.(6) introdus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]


Articolul 260. Nerespectarea modului de ntocmire i de prezentareriia dde seamfiscale
(1) Neprezentarearii de seamfiscale sau prezentarea tardivacesteia se saionceazcu o amendde 5% din suma impozitului sau taxei caresfieurmeazvrsatla bugeti care trebuie s

fie indicatn darea de seamfiscalmenionat, iar pentru acciz - de 5% din suma accizului care trebuie sfie indicat ca fiind calculat, n cazul n care perioada pentru care nu s-a prezentat darea de seam fiscalnu depete o lun, majorndu-se, n cazul neprezentriiulterioareriiadde seam fiscale, cu 5% din suma impozitului sau taxeiscarefi vurmeazrsatla bugeti care trebuie s
fie indicatn darea de seamfiscalmenionat, iar pentru acciz - cu 5% din suma accizului care trebuie sfie indicat ca fiind calculat pentru fiecareurmtoarelunsau cu o cotdin aceste 5% n

cazul n care luna este incomplet.Totodat, n ansamblu,rimea amenzii nu trebuie s depeasc 30% din suma impozitului sau taxei.

[Art.260 al.(1) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08]
(2) Neprezentarearii de seamfiscale conform art.92 alin.(3),i (48), sau(7) prezentarea
drii de seamfiscale care conine informaieneautenticse sancioneazcu amendde 200 de lei pentru fiecare dare de nseamprezentatsau de 100 de lei pentru fiecareie ineautenticforma din darea de seamfiscal. Se consider darea de seamfiscal conine informaie neautentic dac nu are informaiasolicitatconform legieislafiscale saudacinforma este falstotal sau parial. Organul fiscal este n dreptanulezes amenda eroareadac este corectatndecursul a 30 de zile de la data stabilitpentru a fi prezentat.

[Art.260 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.260 al.(2)modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare

01.01.06]
(2 ) La prezentarearii dde seamcorectate, contribuabilului nu i amendseaplicn cazul n care nu este prejudiciat bugetul. 1 (2) se sancioneazcu amende 2.000 de lei.
(4) Neprezentarea facturii fiscale n termenezutelea partev.117 seioneazsanc cu amend de 1.800 de lei pentru fiecareneprezentatfacturn termen.
1

[Art.260 al.(2 ) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]


(3) Neprezentarea documentului n termen deaplicar10zileadupamenziizuteprvla alin.

(5) n cazul micorrii (diminurii) venitului impozabil declarattre contribuabilulde care aplic cota zero la impozitul pe venit, oseamendaplicn mrime de 15% din suma nedeclarat (diminuat)a venitului impozabil.

Oleg Televca - Drept Financiar


[Art.260 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.260 al.(5) n redaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare

01.01.08]
Articolul 261. nclcarea regulilor de calculare i de plata impozitelortaxelor [Art.261 al.(1) exclus prin LP111 -XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.300] [Art.261 al.(2) modificat prin LP111 -XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.300]

[Art.261 al.(2)-(3) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08]
[Art.261 al.(1)-(2) modificate prin LP154/21.07.05, MO126/23.09.05 art.611, vigore 01.01.06] [Art.261 al.(3) modificat prin LP111 -XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.300]
(4) Diminuarea impozitelor, taxelor prin ptrezentorgareanul fiscal a uneiridedseam fiscale cu informaiisau date neveridice seioneazsanccu amendegal cu 30% din suma diminurii.

[Art.261 al.(4) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08] [Art.261 al.(4) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
(5) Eschivarea de la calcululidela plata impozitelor, taxelori/saumajorrilor de ntrziere,
prin nereflectarea n evideni,respectiv, neprezentarearilor de seam,se sancioneaz cu amendn mrimea impozitului, taxei nedeclarate. nriicazulamenziiaplcn conformitate cu prezentul alineat, amendazutprevlaart.260 alin.(1) nu se. aplic

[Art.261 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.261 al.(5) n redaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare

01.01.08]
(6) Neplata sau plata incompletaimpozitului pe venit n rateioneazsesanccu amendn
cuantum calculat, n modul stabilit la art.228 alin.(3), unei perioade cuprinse ntre data stabilit pentru plata acestui impozitdata stabilitpentru prezentarea declaraieifiscale. Sumatitnepla
impozitului pe venit se determcaiferendintre impozitul calcuiplattit de contribuabil impozitul pe care acesta era obligat-plteasc. Impozitul pe venit care urmeazfipltit reprezintcea mai micrime din impozitul calculat carefieurmapltit sn anul precedent sau 80% din suma definitaimpozituluiv din anul curezndut,-scse trecerile n cont (cuia excep impozituluititpl n rate). Sanciunea nu se aplicncazul n care impozitul pe venitceafiurmeaz pltit este mai mic de 500 de lei. Amenda contribuabililornuseaplicionamen la art.228 alin.(5) n ceea ce priveteobligaiile fiscaleperioadele fiscale pentru care nu(nuse seapliccalculeaz) majorri de ntrziere (penaliti).

[Art.261 al.(6) modificat prin LP154/21.07.05, MO126/23.09.05 art.611, vigoare 0.01.06] timbrelor de acciz, a Timbrelor de acciz. rcilorM comerciale de stat [Art.262 titlul n redaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08]
supuse accizelor pasibile de marcare obligatorie sau utilizarea unor timbre de acciz, Timbre de acciz. Mrci comerciale de stat falsificate ori nevalabileioneazsen sanccazul n care
contribuabilul comercializeaz,transportsau depoziteazmrfuri fr timbre de acciz, Timbre de acciz. Mrci comerciale de stat sau cu timbre de acciz, Timbrerci comerdeaccialez.Mde stat falsificate ori nevalabile, cunamrimeaend valorii de piamrfii transportate aflate n stoc, dar nu maiinpude 7000 lei pentru fiecare caz. (1) Lipsa timbrelor de acciz, Timbrelorrcilordeaccizomerciale.M de statrfurilelam

Articolul 262. Lipsa certificatului dei/sauacciza

Oleg Televca - Drept Financiar


[Art.262 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.262 al.(1) n iaredacLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare

01.01.08] [Art.262 al.(2) exclus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08]
Articolul 262 . Nerespectarea regulilor de comercializare igaretelor cu filtru
(1) Comercializgareatelor cu filtru ce nusescregn listele ce cuprindurilepre maxime de vnzare cununtulam declaratetrde cagenii economici productorii importatori se sancioneaz cu amendde 50% din valoareaigaretelor cu filtru aflate n stoc la momentul controlului, pornind deuladeprecomercializare, dar nuinmaide 1000pu de lei. (2) Comercializareaigaretelor cu filtru lauripremai mari decturilpre maxime de vnzare cu amnuntul declarate sau, ncepnd cu 1 ianuarindicarea2009,fpreului maxim de vnzare cu amnuntul declarati datei fabriicimprimate pe ambalaj (pe pachetuligarete decu filtru), se sancioneaz cu amendn mrime de 50% din valoigareatelor cu filtru, aflate n stoc la momentul controlului, porninduldedela vnzarepre cununtul,am dar nu maiin pude 1000 de 1

lei, cu confiscareaigaretelor care nu au (peigaretepachetul filtru)de preuli data fabricrii. 1


Articolul 263. Nerespectarea regulilor de

imprimate

pe

ambalaj

[Art.262 introdus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08]
executare obligasilitiei fiscale
(1) Pentru mpiedicareaionaruluifunc fiscal de a efectua executareaobligaslitei fiscale prin alte metode dect celezuteprevla alin.(2)(4), persoanele fiziceioneazsesanccuamendn mrime de 1000 de lei, iarii agenecoomici nrime de 5000 de lei.

[Art.263 al.(1) n redaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08]


(2) Neacceptarea sprestrarep detrec contribuabil (reprezentantul acestuia) sau persoana lui cu funcie de spundere a bunurilor sechestrateionseazsanccuamend,aplicatpersoanei fizice,

de 1000 de lei, iar persoanei juridice - de 5000 de lei. [Art.263 al.(2) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08]
(3) Delapidarea,inarea,str substituireainuireasaut bunurilor sechestratetre depersoanac creia i-au fost ncredinatesprestrarep sau detrec persoana obligatsle asigure integritatea, conform legii, seioneazsanc cu amendegal cu valoarea bunurilor sechestrate, care au fost delapidate, nstrinate, substituitesauinite. (4) Efectuarea de iunioperacu valori mobiliare sechestrate,sistareadup operaiunilor, se sancioneaz cu amend, aplicatcontribuabiluluiregistratorului, a cte 20% din suma operaiunii.

[Art.263 al.(4) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08] Calificarea venitului bugetar, se refera la stabilirea caracterului local sau central al venitului si atribuirea prin lege spre partile bugetului de stat
Articolul 6. Impozite taxei tipurile lor
Art.6 Punctele.4, 5, 6; Cod Fiscal

(4) n Republica Moldova se percepi impozitetaxegenerale deistatlocale. (5) Sistemul impozitelortaxelor generale de stat include:

Oleg Televca - Drept Financiar a) impozitul pe venit;


b) taxa pe valoareaugatd;

c) accizele; d) impozitul privat;


e) taxa vamal;

f) taxele rutiere.
[Art.6 al.(5) lit.f) niaredacLP318-XVI din 02.11.06, MO199-202/29.12.06 art.954]
(6) Sistemul impozitelortaxelor locale include:

a) impozitul pe bunurile imobiliare; b) taxele pentru resursele naturale; [Art.6 al.(6) lit.b) niaredacLP361-XVI din 23.12.05, MO21-24/03.02.06 art.99, n vigare 01.01.06] c) taxa pentru amenajarea teritoriului;
d) taxa de organizare aiiloricitaloteriilor pe teritoriuliiunitadministrativ-teritoriale; e) taxa de plasare (amplasare) aiipublicit(reclamei);

f) taxa de aplicare a simbolicii locale;


g) taxa pentruunitilecomercialei/sau de prestri servicii de deservire;social h) taxa de pia;

i) taxa pentru cazare;


j) taxa balnear; k) taxa pentru prestarea serviciilor de transportltoriautope derutelec municipale, oreneti i steti (comunale);

l) taxa pentru parcare; m) taxa de la posesorii de cini; n) taxa pentru amenajareailocalrdint zona de frontiercare au birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei vamale. Impozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie cu titlu nerambursabil, datorate conform legii, bugetului de stat, de catre persoanele fizice sau juridice, pentru veniturile pe care le obtin sau bunurile pe care le detin. Impozitul este acea prelevare in forma pecuniara, datorata in mod definitiv obligatoriu si fara o contraprestatie directa sau imediata, de catre orice persoana fizica sau juridica care are calitatea de contribuabil destinate unuia dintre bugetele publice existente, din sistemul bugetar al statului respectiv. Impozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie si cu titlu nerambursabil, care ii este datorata in temeiul legii, la buget de catre persoanele fizice si/sau juridice in raport cu capacitatea lor contributiva. Pentru veniturile pe care le obtin, bunurile pe care le poseda, respectiv pentru marfurile pe care le produc si/sau distribuie ori pentru serviciile si lucrarile pe care le presteaza sau le executa. Impozitul este o plata obligatorie cu titlu gratuit, care nu tine de efectuarea unor actiuni determinate sau Art.6 Cod Fiscal concrete de catre organul imputernicit sau de catre persoana cu functie de raspundere, pentru sau in raport cu contribuabilul care a achitat aceasta plata.
Articolul 6. Impozite taxei tipurile lor
(1) Impozitul este o obligatorieplat cu titlu gratuit,inecaredenuefectuarea unoriuniac determinateconcrete detrec organul mputernicit sautre depersoanac cu iifuncde spundere

a acestuia pentru sau n raport cu contribuabilul care plaachitat. aceast (2) Taxa este oplatobligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit.

Oleg Televca - Drept Financiar


(3) Alte pli efectuate n limiteleiilorrelareglementate de legislaianefiscalnu fac parte din categoriailorpl obligatorii, denumite impozitetaxe.

Clasificarea impozitelor Dupa trasaturile de fond si de forma: a. Impozite directe - cele care se percep direct de la persoanele fizice si juridice, la randul sau impozitele directe se impart in impozite reale si impozite directe impersonale. * Impozite reale se stabilesc in legatura cu aumite obiecte materiale si anume impozitul funciar * Impozite personale si anume impozitul pe venit al persoanelor fizice si juridice; impozitul pe averi si anume pe averea propriu-zisa; impozitul pe circulatia averii; impozitul pentru sporul de averi in baza unei perioade de timp b. Impozite indirecte - care nu se percep direct si normativ asupra contribuabilului, dar se aseaza asupra vanzarii bunurilor si prestarii unor servicii; TVA; ACCIZELE; TAXELE VAMALE; TAXE DE TIMBRU SI INREGISTRARE VENITURI DE LA MONOPOLURILE FISCALE Dupa obiect: a. Impozit pe venit b. Impozit pe avere c. Impozit pe cheltuieli sau pe consum Dupa scopul urmarit: a. Impozite financiare sunt stabilite in scopul realizarii de venituri b. Impozite de ordine sunt stabilite pentru limitarea unor actiuni sau atingerea unui scop fara caracter fiscal (sunt impozitele verzi) Dupa frecventa cu care se realizeaza: a. Impozite permanente impozit pe venit a persoanei fizice b. Impozite incidentare cele care se incaseaza o singura data in perioada anului fiscal, impozit funciar si imobiliar Dupa forma in care se percep: a. Impozite in natura Dupa institutia care le administreaza: a. Taxele. Taxele (de timbru, de inregistrare, consulare, spitalizare) reprezinta alaturi de impozite cea de-a doua categorie importanta de venituri ale bugetului de stat. Taxa reprezinta acea suma datorate de catre persoanele fizice si/sau juridice pentru anumite acte sau servicii indeplinite/prestate la cererea si in folosul acestuia de catre anumite organe de stat, institutii publice sau alte persoane asimilate acestora. Conform Art.6 Cod Fiscal taxa este o plata obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit Clasificarea taxelor: Dupa criteriul teritorialitatii:

Oleg Televca - Drept Financiar a. Taxe centrale b. Taxe locale Dupa caracterul lor: a. Taxe judiciare - cele care se platesc cu ocazia depunerii unei cereri in instanta de judecata b. Taxe extrajudiciare - cele care se datoreaza pentru obtinerea unor acte, eliberate de catre altele organe de cat cele din sistemul judiciar In functie de scopul pentru care se platesc: a. Taxe pentru eliberarea unor acte b. Taxe pentru aprobarea desfasurarii unei activitati c. Taxe pentru admiterea intrarii pe teritoriul unui stat d. Taxe pentru utilizarea unor drumuri nationale Dupa destinatia pe care o urmeaza (finalitatea urmarita de legiuitor) a. Taxe fiscale - cele care se colecteaza in fiecare din componentele sistemului bugetar, majoritatea lor fiind varsata in bugetele locale
Articolul 6. Impozite taxei tipurile lor

(6) Sistemul impozitelortaxelor locale include:

a) impozitul pe bunurile imobiliare; b) taxele pentru resursele naturale; [Art.6 al.(6) lit.b) niaredacLP361-XVI din 23.12.05, MO21-24/03.02.06 art.99, n vigare 01.01.06] c) taxa pentru amenajarea teritoriului;
d) taxa de organizare aiiloricitaloteriilor pe teritoriuliiunitadministrativ-teritoriale; e) taxa de plasare (amplasare) aiipublicit(reclamei);

f) taxa de aplicare a simbolicii locale;


g) taxa pentruunitilecomercialei/sau de prestri servicii de deservire;social h) taxa de pia;

i) taxa pentru cazare;


j) taxa balnear; k) taxa pentru prestarea serviciilor de transport ltoriautope derutelec municipale, oreneti i steti (comunale);

l) taxa pentru parcare; m) taxa de la posesorii de cini; n) taxa pentru amenajareailocalrdint zona de frontiercare au birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei vamale. b. Taxe parafiscale - care se constituie ca venituri extrabugetare al beneficiarilor acestor sume Trasaturile caracteristice taxelor. * Subiectul platitor al taxei este precis determinat din momentul cand acesta solicita eliberarea unui act, prestarea unui serviciu, sau efectuarea unei lucrari din partea organului de stat. * Taxa reprezinta o plata nechivalenta pentru actele, serviciile sau lucrarile efectuate de organele de stat care primesc, intocmesc si elibereaza diferite acte, presteaza servicii sau rezolva alte interese legitime ale contribuabililor.

Oleg Televca - Drept Financiar * Taxa este anticipativa, ea datorandu-se si trebuind sa fie achitata in momentul solicitarii actului, serviciului sau lucrarii ce urmeaza a fi indeplinit. * Taxele reprezinta contributiile de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de diferite persoane, pe cand impozitele se intrebuintea-za la acoperirea cheltuielilor generale. * Taxa este unica, in sens ca pentru una si aceeasi lucrare, act, se plateste o singura taxa. * Sanctiunea intocmirii si eliberarii actelor, care nu au fost legal taxate este nulitatea. * Raspunderea pentru neindeplinirea obligatiei de plata a taxelor, revine primordial persoanei incadrate la organul de stat, care presteaza anumite servicii sau efectueaza anumite lucrari si nu contribuabilului. Impozitele si taxele la care sunt tinute subiectele platitoare indeplinesc in principal urmatoarele functii: * Contributia la formarea fondurilor generale ale societatii - este o obligatie a tuturor persoanelor fizice si juridice care realizeaza venituri impozabile si taxabile, deoarece in aceste fonduri se concentreaza mijloacele banesti centralizate, pentru finantarea de obiective si a unor actiuni cu caracter general (intretinerea aparatului de stat, plata salariilor, apararea nationala, serviciul datoriei de stat) * Redistribuirea unor venituri primare sau derivate - este operatiunea de preluare a unor resurse in vederea repartizarii lor, pentru satisfacerea unor trebuinte acceptate in folosul altora de cat posesorii initiali ai acestor resurse, redistribuirea prin aplicarea principiului depersonalizarii resurselor se infaptuieste pe multiple planuri si anume intre sectoarele, ramurile si subramurile sferei materiale, intre diferitele forme de proprietate, intre zonele si unitatile administrativ-teritoriale ale tarii, etc. * Reglarea unor fenomene economice sau sociale - actioneaza in mod diferit in cazul persoanelor fizice sau juridice; Persoanele Juridice prin impozite si taxe se influenteaza preturile marfurilor si tarifele prestarii serviciilor, rentabilitatea, eficienta economicofinanciara, stimularea realizarii productiei nete, cointeresarea materiala si raspunderea Persoanele Fizice se stimuleaza executarea de lucrari si prestari de servicii in folosul populatiei si cuprinderea unui numar cat mai mare de oameni in activitati socialmente utile, limitarea realizarii de venituri exagerate la unele persoane fizice Dreptul statului de-a reglementa sistemul de impunere. In legatura cu acest drept in literatura de specialitate au fost emise mai multe teorii si anume: a. Teoria Organica b. Teoria Sociologica c. Teoria Contractului Social d. Teoria Echivalentei e. Teoria Sigurantei f. Teoria Sacrificiului a Datoriei sau Solidaritatii Obligatia bugetara. Aparitia. Stingerea. Continutul fundamental al raportului juridic bugetar, il constituie obligatia stabilita unilateral de catre stat in sarcina persoanelor fizice si/sau juridice denumite contribuabili, de-a plati o anumita suma de bani la termenul stabilit in contul bugetului de stat. Obligatia bugetara este o obligatie juridica, deoarece ea defineste continutul unui raport juridic, ce ea nastere intre stat si persoanele determinate de lege, raport juridic al carui izvor este legea, iar in caz de nevoie executarea sa este asigurata prin intermediul constrangerii de stat. Particularitatile in principal ce deosebeste obligatia bugetara de obligatia civila:

Oleg Televca - Drept Financiar a. Izvorul obligatiei bugetare va fi intotdeauna legea sau actul normativ cu valoare de lege, care instituie si reglementeaza un venit al bugetului de stat b. Beneficiarii ai obligatiei bugetare este intreaga societate, desi calitatea de creditor il are statul c. Obiectul obligatiei bugetare va fi intotdeauna o suma de bani (cu unele exceptii) d. Obligatia bugetara este constatata in forma scrisa prin titlu de creanta bugetara, care o individualizeaza la nivelul fiecarui contribuabil in raport cu veniturile obtinute sau bonurile detinute e. Conditiile de stabilire si executare a obligatiei bugetare sunt reglementate in mod diferit pentru fiecare categorie de venituri bugetare, datorita particularitatilor pe care le prezinta aceste venituri f. Modificarea obligatiei bugetare este determinata de cauzele prevazute de lege (modificarea elementelor in raport, modificarea termenilor de plata stabilite anterior, modificarea situatiei juridice a contribuabililor) g. Stingerea obligatiei bugetare se realizeaza prin modalitati comune cu cele ale obligatiei civile, dar fiind reglementate si o serie de modalitati specifice cum ar fi scaderea, compensarea si anularea obligatiei bugetare Avand in vedere faptul ca statul stabileste in mod unilateral in sarcina contribuabilului de-a plati o anumita suma de bani in bugetul de stat, un element important ce caracterizeaza obligatia bugetara il reprezinta premisele ce dau nastere acestuia. Aceste premise sau imprejurari defapt constau in realizarea unui venit cu alte cuvinte marirea patrimoniului contribuabilului sau in detinerea unui bun, premisele vor fi diferite in functie de fiecare categorie de venit bugetar. In indeplinirea acestor premise va semnifica dobandirea de catre o persoana fizica sau juridica a calitatii de contribuabil, constatarea acestei calitati are loc prin intocmirea de organele fiscale, a titlului de creanta bugetara. Obligatiile bugetare individualizate prin titlul de creanta bugetara in sarcina contribuabililor se sting prin urmatoarele modalitati:
Articolul 170. Modul de stingere a obligaieifiscale

Stingerea obligaieifiscale se face prin: achitare, anulare,ie, scprdescripre,compensare sau executare silit. Articolul 171. Stingerea obligaieifiscale prin achitare
(1) Stingerea obligaieifiscale prin achitare se efectueaznmonednaional. Achitarea poate avea loc prin platdirectsau prininere la surs.Plata directse face prin virament, inclusiv prin intermediul cardurilor bancare, prin folosirea altor instrume,sauntenumerardeplat.

[Art.171 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]


(2) Plata prin virament se efectueazprinintermediul instituiilorfinanciare (sucursalelor sau filialelor acestora) legisladacia nu prevede altfel. (3) Plata n numerar poate fi prinefectuatintermediul organului fiscalilor autorit administraiei publice locale, al operatorilorsaude alpoinstiilortu financiare (sucursalelor sau filialelor acestora). Autoritileadministraiei publice locale pot stabili ncasarea iimpozitelor taxelor localeiprin intermediul altor persoane. (4) Autoritlei instituiile enumerate la alin.(3), cuia excepcelorfinanciare, care au ncasat
bani n numerar de la contribuabil sntverseobligatelabuget,s n numele acestuia, saunaceea n urmtoarea zi lucrtoare, sumele ncasate. Autoritileadministraiei publice locale din isatele

comunele n care nu existinstituii financiare sau subdiviziuni ale acestora pot stabili pentru serviciul de colectare a impozitelortaxelor localeipentru operatorii det opoalt periodicitate de vrsare la buget a sumelor ncasate, dar nu maiperarsptdemnodat. (5) n cazul n care contribuabilulinela decontulu sbancar mijloaceneti,b instituia financiar(sucursala sau filiala acesteia) este obligatexecute, n limita acestor mijloace, ordinul de plata contribuabilului n decursul zionaleleioperancare a fost primit.

Oleg Televca - Drept Financiar


(6) Sumele trecutederilascdin contul bancar al contribuabilului pentru stingereaiilor obliga fiscale se transferde instituia financiar(sucursala sau filiala acesteia) la buget n ziua operaional n care au fost trecutederila.scSumele ncasate n numerar de la contribuabili pentru stingerea obligaiilor fiscale se transferdeinstituia financiar(sucursala sau filiala acesteia) la buget nu mai trziu de ziuaionaloperaurmtoare zilei n care au fost ncasate.

[Art.171 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]


Articolul 172. Stingerea obligaieifiscale prin anulare
Stingerea obligaiei fiscale prin anulare se efectueazprinacte cu caracter general sau individual, adoptate conformieilegisla. Articolul 173. Stingerea obligaieifiscale prin prescripie
Dac nu a fost exercitat n termenelezuteprdevprezentul cod, dreptul statului de a determina obligaia fiscalsau de a o executa silit se stinge prien. presConcomitent,rip se stingeobligaia fiscal a contribuabilului. Stingereaieiobligafiscale n urma survenirii termeneloriedeseprescrip face n baza unei decizii scrise a conducerii organeloriide administrarecuatribu fiscalcare administreazobligaia fiscalrespectiv,iar n cazul serviciului de colectare aiimpozitelor taxelor locale - n baza deciziei adoptatetreconsiliulde local.

Articolul 174. Stingerea obligaieifiscale prinderesc (1) Stingerea obligaieifiscale prinderesc are loc n siiletuan care contribuabilul persoan fizic:

a) a decedat; b) este declarat mort;


c) este declaratdisprutfr veste; d) este declarat lipsit de capacitateiudesauexercicucapacitate deiuexercirestrns.
(2) n cazurile enumerate la alin.(1), stingereadere seprinfacesc nrimea ntregii obligaii fiscale - dacpersoana nusatl (nu dispune de) bunuri - saurimeanprmii nestinse din obligaia fiscal- dac avereasatl de ea (averea exist)estent insuficient.
(3) Stingerea prinderesc a obligaiei fiscale a contribuabilului pejuridicsoanare loc n urma ncetrii activitii lui prin lichidare, inclusiv pe cale,saujdicpriarnreorganizare.

(4) Stingerea obligaieifiscale prinderesc are loc n temeiul unei decizii a conducerii organului cu atribuii de administrare fiscalcare administreazobligaia fiscalrespectiv,inclusiv n cazul
cnd stingerea ei prin executaren conformitatesilit cu prezentul cod este. Deciziaimposibil inspectoratului fiscal de stat teritorial privind stingeieiprineascdereobligapoate fi verificat,

modificatsau anulatde Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. n cazul serviciului de colectare a impozitelortaxelor locale, decizia sedeadoptctre consiliul local.

Articolul 174 . Stingerea simplificatobligaiei


fiscaledereprin sc

(1) n lipsa elementelor constitutiveiuniiale infracdeevaziune fisaucal de pseudoactivitate de ntreprinztor, organul fiscal stinge simplificatiafiscalobligaprin scdere contribuabililor persoane juridice, niilecondiprezentului articol. (2) Organul fiscal stinge simplificatdereprinobligascia fiscal, conform art.174 alin.(4), n cazul n care stabileten cumul: c a) persoana juridicare datorii la bugetul de stat, la bugetuliiadmiunistrativteritorialei/ sau la fondurile asriigurobligatorii de asistenmedical; f) persoana juridicnueste fondator al unei persoane juridice;
g) persoana juridic,n decursul ultimelor 24 de luni consecutive,rilenu adedepusseam d fiscale prevzute de legislaiei nu a efectuat operaii nici un cont bancar;

h) fa de persoana juridicaufost aplicate toatesurilem de executare asilitobligaiei fiscale prevzute de lege;

Oleg Televca - Drept Financiar


e) persoana juridicnu dispune de bunuri care potritefi nurmscopul executriiobligaiei fiscale.
(3) Lista contribuabililror aleobligacii fiscale au fost stinse simplificatdereprinse sc prezintentitii abilitate cu dreptul de nregistrare detre statInspectoratulde Fiscal Principal de Stat pentru aiainidin oficiu procedura de radiere din Registrul de stat. 1

[Art.174 al.(3) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] 1 [Art.174 introdus prin LP145--XVI din 27.07.08, MO127-130/18.07.08 art.500, n vigoare
Articolul 175. Stingerea obligaieifiscale prin compensare
(1) Stingerea obligaieifiscale prin compensare se efectueazprintrecerea n contul eirestan

01.01.09]

sumei pltite n plus sau a sumei care, conformieifiscale,legisla urmeazfi restituit.

(2) Compensarea se efectueazlainiiativa organului fiscal sau la cererea contribuabilului dac legislaia fiscalnu prevede altfel. (3) n termen den pla 30 de zile de laiaparicircumstanelor respective sau de la primirea cererii contribuabilului, organul fiscalte ordinulntocmede platio transmite Trezoreriei de Stat spre executare, n modul stabilit de Ministeelor.ul Finan (4) n termen de 7 zile de la data primirii ordinului,Trezorderiaplatde Stat trece,caz,dup
dintr-un cont al bugetului n alt conti albugetaceluiasau n contul unui alt buget sumele consemnate n ordinul de.Dupplatexecutarea ordinului de,Trezoreriaplat de Stat remite, dup

caz, organului fiscal sau Serviciului Vamal extrasul din conturile trezoreriale de venituri. [Art.175 al.(4) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] (5) Dupce a primit extrasul din conturile trezoreriale de venituri, organul fiscal face nscrierile de rigoare n contul personal al contribuabilului, iar Serviciul Vamal remite extrasul cel trziu a doua zi unilort sale. [Art.175 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]
(6) Excedentul sumei compensate, la cerere, poate fi restituit consatribuabilncontului sau l stingerii unei viitoareiiobligafiscale de alt tip. n caz de nedepunere a cererii, excedentul n se las contul stingerii oblieigafiscale de acelaitip. (7) Excedentul sumei compensate se restituie contribuabilului, conformsause utilizeaz prevederilor art. 101 alin. (5) sau art.125 alin. (5), n cazulelorstingfaderiibugerestanul public ional. n acest scop, suma neachitatobligaiilor fiscale n cuantum dela pn100 lei inclusiv nu se considerrestan fa de bugetul publiconal.

[Art.175 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]


Articolul 176. Restituirea sumeititepln plusia sumei care, conform legislaieifiscale, urmeazfi restituit (1) Cu excepiacazurilor cnd legislaiafiscalprevede altfel, restituirea sumeititenplplusi a sumei care, conformieilgislafiscale, urmeazfi restituitcontribuabilului se face ni modul n termenele stabilite la art.175 numaiacestadacnu are restan.
(2) Cu excepiacazurilor n care legislaiafiscalprevede altfel, restituirea sumeititen plplus i a sumei care, conformieilegislafiscale, urmeazfi restituitcontribuabilului persoanjuridic

se efectueazde Trezoreria de Stat la conturile lui bancare, iar contribuabilului fizic-la persoan conturile lui bancare sau n numerar. (3) Dacsuma pltit n plusi suma care, conform liegislafiscale, urmeazfi restituitnu
au fost restituite n termen de 37 de zile de la data primiriitreorganulcereriifiscal,de sau n alt termen prevzut de legislaiafiscal, contribuabilului iteseteplo dobnd,calculatn funcie de rata de baz(rotunjitpn la urmtorul procent ntreg), stabilitdeBanca Naional a Moldovei n luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune,laoperaiunileaplicatde politic

Oleg Televca - Drept Financiar


monetarpe termen scurt, pentru perioadantrecuprinsdata primirii cereriidata compensriide ctre Trezoreria de Stat.

[Art.176 al.(3) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]


(4) Calculul dobnzii, efectuatiprezentat detrec contribuabil organului cuii deatribu administrare fiscalrespectiv, se verificse aprobde conducerea acestuiiorganseanexeazla ordinul de platcare prevede plata dobnzii. n cazul impozitelortaxelorlocale administrate de serviciul de colectare a impozitelortaxelor locale, dispoziiade platva fi ntocmit de organul

fiscal n baza documentelor prezentate de acest serviciu. Plata dobnzii se va efectua din bugetul n care au fostrsatev impoziteletaxele respective. [Art.176 al.(4) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]
Articolul 177. Stingerea obligaieifiscale prin executare silit
Stingerea obligaieifiscale prin executarearesilitloc priniunileac ntreprinse de organul fiscal pentru percepereaat aforrestanelor n conformitate cuialegfiscalla.

Alte venituri ale statului. Venituri Nefiscale


Articolul 8. Veniturile bugetare
(1) Veniturile bugetare se constituie din impozite, altetaxe,ncasgranturi. (2) Veniturile bugetare nu includ mprumuturile ncasrilde statmijloacelor din vnzaiprivatizarea bunurilor proprietate public.

Lista veniturilor bugetare se aproba ca anexa la legea bugetara anuala. Conform anexei legii bugetului de stat pentru anul 2010 la categoria de incasari nefiscale se atribuie

Sistemul Cheltuielilor Publice.


1. Notiunea si clasificarea cheltuielilor publice 2. Notiunea si principiile finantarii 3. Structura cheltuielilor publice

Controlul Financiar
1. Notiunea, rolul si functiile controlului financiar 2. Formele Controlului Financiar 3. Metodele Controlului Financiar 4. Procedura efectuarii (executarii controlului financiar) 5. Actele controlului financiar Notiunea de control provine din expresia latina contra-rolus care insemna verificarea actului original dupa duplicatul care se incredinteaza in acest scop unei altei persoane. Controlul financiar are ca obiective cunoasterea de catre stat a modului cum sunt administrate mijloacele financiare si bunurile publice de catre unitatile economice atat publice cat si private, modul de realizare si utilizare a banului public urmareste asigurarea si consolidarea echilibrului financiar, la fel are ca scop verificarea modului in care contribuabilul respecta legislatia fiscala intr-o anumita perioada sau in cateva perioade fiscale. Capitolul 11 CONTROLUL FISCAL Articolul 214. Principiile generale de efectuare a controlului fiscal
(1) Controlul fiscal are drept scop verificarea modului n care contribu legislaiabilul respect fiscal ntr-o anumitperioadsau n cteva perioade fiscale.
(2) Controlul fiscal este exercitat de organi/saul defiscalun alt organ cuii atribude administrare fiscal,n limitele competeneiacestuia, la faloculuii/sau la oficiul acestora.

Oleg Televca - Drept Financiar


(3) Procedura controlului fiscalntrconst-unansamblu de metodeioperaiuni de organizare desfurare a controlului, precumidevalorificare a rezultatelor lui. Controlula loculuifiscalla fa i/sau la oficiul organului,zutprevlaalin.(2), poate fi organizatefectuat prin toareleurm metodei operaiuni: verificarea faptic,verificarea documentar,verificarea total,verificarea parial, verificarea tematic,verificarea operativ,verificarea prin contrapunere. iMetodele

operaiunile concrete utilizate la organizareaexercitarea controlului fiscal snt determinate, n baza prezentului cod, niunileinstrucu caracter intern ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.
(4) Activitatea contribuabilului poate controluluifisupus fiscal pentru o pcerioadnu depete termenele de prescripie,stabilite la art.264, pentru determinareaieifiscaobligae.

(5) n cadrul controlului fiscalloculuilafai/sau la oficiu, organele specificate la alin.(2) snt n drept ssolicite de la alte persoane oriceiiiinfdocumenterma privindiilerelalor cu contribuabilul respectiv. (6) Organele cu atribuiide administrare fiscalpotefectua controlul fiscal repetat n cazul n

care rezultatele controlului fiscal exercitat anterior snt neconcludente, incomplete sau nesatisfctoare ori daculterior au fost depistate circumstaneceatestexistena unor semne de
nclcare fiscali, prin urmare, se impune un nou control. (7) Controlul fiscal repetat poate fi efectuat ncadrulriicontestaexaminiilormpotriva deciziei organului fiscal sauiniiac funcionarului fiscali,n alte cazuri, la decizia conducerii organelor menionate la alin.(6). (8) Se interzice efectuarea repetatcontroalelor fiscale laoculuifa asupra unoraiacelorai impozite taxe pentru o perioadfiscal care anterior a fost supuscontrolului, cu excepia

cazurilor cnd efectuarea controlului fiscal repetat se impune de reorganizarea sau lichidarea contribuabilului,ine de inspectarea activitiiorganului fiscaltrde organulc ierarhic superior, de
activitatea posturilor fiscale sau de depistarea,efectuareadup controlului, a unor semne de nclcri fiscale, cnd aceasta este o verificare prin contrapunere, cnd controlulla se efectueaz solicitarea organelor dei dreptacelor specificate la art.131 alin.(5), cnd necesitatearutn a ap
urma examrini cazului cu privire lcarealanc legislaiei fiscale sau n urma riiexamin contestaiei. Drept temei pentru efectuarea controlului fiscallocului,repetat nlaturlegfa cu

inspectarea actiivitorganului fiscaltrde organulc ierarhic superior, poate servi numai decizia acestuia din urm,cu respectarea cerinelorprezentului articol. (9) Controlul fiscal se efectueaznorele de program ale organului carecontrolulexercitfiscal i/sau cele ale contribuabilului.

Rolul controlului financiar se exprima prin faptul ca la efectuarea lui se efectueaza mentinerea ordinii stabilita de drept in procesul activitatii financiare de catre autoritatile publice, institutiile publice, agentii economici si populatiai, iar in al doilea rand argumentarea economica si eficacitatea actiunilor intreprinse, corespunderea lor sarcinii si functiilor statului. In literatura de specialitate controlul financiar a fost definit ca o componenta a controlului economic, reprezentand acea activitate de verificare a actelor si operatiunilor referitoare la modul de formare, administrare si intrebuintare a banului public ce apartine statului cat si unitatilor administrativ-teritoriale in scopul realizarii unei eficientizari a vietii economico-sociale si a restabilirii ordinii de drept incalcate. Datorita modului sau de organizare si exercitare si tinand cont de rolul si obiectivele pe care le urmareste, controlul financiar indeplineste urmatoarele functii: a. Functia de evaluare - consta in acte si operatiuni de estimare a situatiei existente la un moment dat, a modului de desfasurare a activitatii in conditii de normalitate, legalitate si eficienta

Oleg Televca - Drept Financiar b. Functia preventiva - care consta intr-o serie de masuri luate de organele de control in vederea evitarii si eliminarii unor fraude inainte ca efectele negative ale acestora sa se produca prin identificarea si anularea cauzelor care le favorizeaza c. Functia de documentare - prin care se asigura cunoasterea cantitativa si calitativa a problemelor ce fac obiectul dezvoltarii economico-sociale, relevarea fraudelor si depistarea cauzelor acestora d. Functia recuperatorie sau sanctionator reparatorie - care consta in actiunea de descoperire si recuperare a pagubelelor luarea de masuri fata de cei vinovati prin stabilirea potrivit legii a raspunderii juridice e. Functia pedagogica (educativa) - prin aceasta functie controlul contribuie la ridicarea cadrelor din economie a nivelului de pregatire si solutionarea in conditii satisfacatoare a sarcinilor care le revin in acest caz este necesar si ca organul de control sa aiba o pregatire solida profesionala si sa se bucure de credibilitate Formele controlului financiar. Exista mai multe forme sau tipuri de control financiar, cunoasterea acestora are o mare importanta deoarece permite limitarea peridiocitatii efectuarii acestora precum si determinarea drepturilor si obligatiilor organelor de control. Astfel controlul financiar poate fi clasificat in baza urmatoarelor criterii: In dependenta de locul desfasurarii: a. Control Financiar la oficiul organului de control - care consta in verificarea corectitudinii darilor de seama a altor documente prezentate de contribuabil, care servesc drept temei pentru calcularea si achitarea drepturilor impozitelor si taxelor. Acest control urmeaza a fi efectuat in termen de cel mult 3 luni din ziua prezentarii de catre contribuabil a darii de seama fiscale. Articolul 215. Controlul fiscal la oficiul organului
fiscal sau al altui organii cu atribu de administrare fiscal
(1) Controlul fiscal la oficiul organului fiscal sau la oficiul organuluiiideadministrarecuatribu fiscal (denumit n continuare controlul fiscal cameral)nverificareaconst corectitudinii

ntocmiriirilord de seamfiscale, a altor documente prezentate de contribuabil, care servesc drept temei pentru calculareaiachitarea impozitelortaxelor, a altor documente de care dispune organul fiscal sau alt organ cuii deatribuadministrare fiscal,precumi n verificarea altor circumstanecein de respectarea legieislafiscale. (2) Controlul fiscal cameral se efdectutreazfuncionarii fiscali sau persoaneleiecu func
de rspundere ale altor organe cuii deatribuadministrare fiscalconform obliilorga de serviciu, fr adoptarea unei decizii scrise asupra obiectivului vizat. Controlulurmeaza finefectuatcauz n termen de cel mult 3 luni din ziuarii prezentdectrecontribuabilriia de seamfiscale, a unui alt document prevzut de legislaiafiscal, dac aceasta din urmnu prevede altfel.

(3) La relevarea unori/saueroricontradiciintre indiciirilord de seami documentelor prezentate, organul care a efectuat controlul estecomuniceobligat despre aceasta contribuabilului, cerndu-i,, totodatsmodifice documentele respective n termenul stabilit. (4) Prin derogare de la prevederile alineatelor(3),n (2)cazul n care depistarealcrii nc fiscale este posibilncadrul controlului fiscal cameral, nefiind necesar locului,ntrolul la fa funcionarii fiscali sau persoaneleiecudefuncspundere ale altor organe cuii deatribu

administrare fiscalpot ntocmi actul de control fiscal, cu respectarea prevederilor art.216 alin.(6)

(8).
Art.215 Cod Fiscal

Oleg Televca - Drept Financiar


Art.216 Cod Fiscal

a. Control Financiar la fata locului (1)

Articolul 216. Controlul fiscallaloculuifa

Controlul fiscalalaloculuifa are drept scop verificarearii rlespectgislaiei fiscale de

contribuabil sau de persoanaltsupuscontrolului, care se efectueazlalocurileriiafl acestora de ctre funcionarii fiscali sau de persoaneiecudefuncspundere ale altor organe cuii deatribu administrare fiscal.n cazul n care contribuabilul saupersoanaltsupus controlului nu dispune de sediu sau de oficiu ori sediulla luidomiciliu,seafl n alte cazuri cnd condinuexistii

adecvate de lucru, controlul fiscalionat msenefectueazla oficiul organului care exercit

controlul fiscal, cu respectarea tuturor prevederilor art.145 alin. (2) - (6), inclusiv cu ntocmirea obligatorie a unui act de ridicare de la contribuabil a documentelor necesare.
(2) Controlul fiscalalaloculuifa poate fi efectuat numai n temeiul unei decizii scrise a conducerii organului care exercitcontrolul. Necesitateariiefectuverificrii prin contrapunere la unele persoane cu care contribuabilul supus controlului are sau a avuti raporturi economice financiare, pentru a se constata autenticitatea acestora, de sesinedetsterminor,de trec funcionarul fiscal saupersoanaltcu funcie despundere care efectueazcontrolul. (3) Controlul fiscalalaloculuifa referitor la un contribuabil poate cuprindemaiatt unul, ct multe tipuri de impozitetaxe. n cursul unui an calendaristic se admite efectuarea unui singur control fiscal la loculuifa pe uneleiaceleai tipuri de impozitetaxe pentru unaiaceeai
perioadfiscal. Aceastrestricie nu se extinde asupra cazurilor cnd controlulaoculuifiscal la fa se efectueazn legtur cu reorganizarea sau lichidarea contribuabilului;efectuareacnddup

controlului se depisteazmne de nclcri fiscale; cnd acesta este o verificare prin contrapunere; cnd controluline de activitatea posturilor fiscale; cnd controlulla sesolicitareaefectueaz organelor de dreptia celor prevzute la art.131 alin.(5) sauturn culeginspectarea actiivit organului fiscal detre corganul ierarhic superior; cnd necesitatea conrutroluluinurma ap examinrii cazului cu privirelcareanc fiscalsau n urma examinriicontestaiei.
(4) Durata unui control fiscalloculuilafa nu trebuiedepseasc dou luni calendaristice. n cazuri excepionale, conducerea organului carecontrolulexercit fiscal poatedcidsprelungirea duratei n cauzcu cel mult 3 luni calendaristicesistezesau scontrolul. Perioadarii sist controlului prezentrii documentelor nu se include n duratariicontrolului,efectu ultima fiind calculatdin ziua nceperii luilapnziua semnrii actului respectiv, inclusiv.

(5) La finalizarea controlului fiscallocului,lafa se ntocmeteun act de control fiscal. La posturile fiscale, actul de control fiscal se va ntocmi numai n cazlcriide depistare a nc legislaiei fiscale. n cazul depistriivreunei nclcri fiscale, organul care exercitcontrolul ia
decizia corespunztoare. Prin derogare de la prevederile prezentuluincalcareaineat, fiscaldac se depisteazde ctre serviciul de colectare a impozittaxelor locale, decizia respectivse emite de organul fiscal, cu respectarea prevederilor de la art.159 alin.(2).
(6) Actul de control fiscal este un document ntionarulcmit defiscalfuncsaupersoanaltcu funcie de spundere a organului care exercitcontrolul, n care se consemneazrezultatele controlului fiscal. n act se va descrie obiexactctiv, ncarlcarea legislaiei fiscalei/sau a modului de evidenaobiectelor impunerii, cu referire la documentelerespectideviedenla alte materiale, indicndu-se actele normativelcate.nncat va fi reflectatfiecare perioadfiscal n parte, specificndu-lcserilenc fiscale depistate n ea.

(7) Controlul fiscal alaloculuifa asupra filialelor, sucursalelori/saureprezentanelor contribuabilului,iatinide organul fiscal, se organizeazseefectueazde ctre inspectoratul

fiscal de stat nruia crazde deservire se contribuabilulafl care le-a instituit, cu participarea inspectoratului fiscal de statruin raz cde deservire se filiala,afl sucursalai/su reprezentan. (8) Contribuabilul, inclusiv prin intermediultoruluicondsaucaltui reprezentantu,esteals obligat, dupcaz, s asigure condiiiadecvate pentru efectuarea controlului,participes la

Oleg Televca - Drept Financiar


efectuarea luis semneze actul de control fiscal,nchiarcazul dezacordului. n caz de dezacord, el este obligatprezintes n scris, n termen lade 15pnzile calendaristice,

argumentarea dezacordului, anexnd documentele de rigoare. Acest control are drept scop verificarea respectarii legislatiei fiscale de catre contribuabil sau de o alta persoana supusa controlului, controlul fiscal la fata locului poate fi efectuat numai in temeiul unei decizii a conducerii organului care exercita controlul (D.I.C.F.). In cursul unui an calendaristic se admite efectuarea unui singur control la fata locului pe unele si aceleasi tipuri de impozite si taxe, pentru una si aceeasi perioada fiscala. Durata unui control la fata locului nu trebuie sa depaseasca doua luni calendaristice in cazuri exceptionale prin decizia organului care efectueaza controlul, durata poate fi prelungita cu 3 luni. Durata reviziilor C.E.C.C. pot sa efectueze pana la 15 zile, iar in cazul intreprinderilor mari pana la o luna, iar prin decizia conducerii nu mai mult de 2 luni poate fi prelungit. Dupa criteriul momentului: a. Control financiar preventiv - este un control specializat prin care se verifica legalitatea, oportunitatea si conformitatea actelor financiare controlate cu regulile prestabilite pentru acele acte. Verificare ce se face inainte de aprobare a actelor respective, in mod obligatoriu sunt supuse acestui control urmatoarele operatiuni deschiderea si repartizarea de credite bugetare modificarea si repartizarea lunarii a cheltuielilor bugetare vanzarea, gajarea sau inchirierea de bunuri. Controlul financiar preventiv poate fi exercitat atat de conducerea institutiilor publice, unitatilor cat si de organele de control ale Ministerului Finantelor. Controlul financiar preventiv se exercita prin acordarea sau nu a vizei, prin semnatura si sigiliul personal al acelui care a infaptuit controlul. b. Control financiar concomitent (de gestiune) - este acea forma de control ce se desfasoara relativ in acelasi timp cu emiterea si aprobarea actelor supuse controlului. Obiectivul principal al acestui control consta in verificarea, respectarii normei juridice privitoare la: existenta, integritatea si pastrarea bunurilor si valorilor materiale efectuarea in numerar sau prin cont bancar al incasarilor si platilor, inclusiv a salariilor si retinerilor din acestea respectarea legii a reglementarilor si deciziilor conducerii institutiei respective c. Control financiar ulterior - se desfasoara dupa ce actele supuse controlului au fost emise si au produs efecte juridice, acesta este controlul cel mai eficient, intrucat se efectueaza cu amanuntime fara a stingeni activitatile curente ale unitatilor controlate. El are un aspect si rol preventiv intru-cat permite tragerea unor concluzii care pot fi utile pentru activitatile viitoare. Dupa criteriul domeniului de actiune: 1 a. Control financiar intern (propriu) - Articolul 56 . Controlul financiar public intern
(1) Controlul financiar public internunreprezintsistem general consolidat, implementat institudeGiilevern publice subordonate, ce cuprinde totalitatea procedurilor i decontrolmanagementnsectorul public orientate spre gestionarea bunurilfondurilor publice n mod economic,eficaefece,tivntru realizarea adecvatioportuna obiectivelorsarcinilor sale.

(2) Controlul financiar public intern este bazat pe:


a) management financiarcontrol;

[Art.56 al.(2), lit.a) n redaciaLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] b) audit intern;
[Art.56 al.(2), b) n redaciaLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] c) coordonareaiarmonizarea centralizatndomeniu. 2 Articolul 56 . Managementul financiarontrolul 2 [Art.56 denumirea n redaciaLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (1) Executorii de buget rpoartspundere pentru asigurarea bunei r pringuvernimplementarea adecvat sistemului de management financiarcontrol n instituiilepublice. Managementul financiarcontrolul cuprind n
1

Oleg Televca - Drept Financiar


sistem procesele instituiei,inclusiv procesele de planificare, executare, management al riscurilor, control, monitorizare i raportare. 2 (2) Obiect al managementului ifinanciaralcontrolului snt toateileactivitnstituiilor publice, inclusiv colectarea veniturilor, procedurileionale,opera procedurile deiiachizicontractare, angajamentele, executarea cheltuielilor, precumi recuperareailorpl nejustificate. (3) Sistemul de managementi financiarcontroleste organizatinndu-se cont de complexitateadomeniul de activitate a instituiilor publicen conformitate cu cadrul normativmetodologic elaboratiaprobat de Ministerul Finanelor. (4) Executorul de buget organizeazsistemul de management financiarcontrol n scopul ineriiob unei asigurri rezonabile obiectivele entitiivor fi atinse prin: a) eficacitateaeficiena operaiunilor; b) conformitatea cuialegislacu regulamentele aplicabile; c) sigurani optimizarea activelorpasivelor;
d) sigurani integritatea informaiei.

[Art.56 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]

[Art.56 al.(4) n rediacLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]


(5) Modul de organizare a managementuluicontroluluifinanciar pentru asigurarea buneiringuverninstituiile publice este supus auditului audituluiintern extern.

[Art.56 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] 3 Articolul 56 . Auditul intern
(1) Auditul intern este o activitate indepobiendentctiv,efectuatn baza evalurii riscurilor, care ofer executorilor de buget servicii deconsultanideasigurare rezonabilprivind eficacitatea sistemului de management financiar control, organizat pentru atingerea obiectivelorieipubliceinstitu.

[Art.56 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]
(2) Auditul intern contribuietlaireambunoperaiunilor efectuate de instituiilepublice prin evaluarea proceselor i oferirea recomandrilor privind mbuntirea lor.
(3) Executorul de buget funcasiguriade audit intern instituind o unitate de audit intern n structura ional organiza a instituiei, dacaceasta este organ central de specialitate alieiadministrapublice.
3

[Art.56 al.(3) n rediacLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] 1 (3 ) Instituia care nu cade sub incidenaalin.(3) are dreptul-i creezes o unitate de audit intern conform 3 4 5 7 8 prevederilor alin.(3 ), (3 ), (3 ), (3 ) i (3 ). 2 (3 ) Instituiile subordonate autoritilorpublice centraleilocale au dreptul-i creezes o unitate de audit intern cu 3 4 5 7 8 acordul organului ierarhic superiorconform prevederilor alin.(3 ), (3 ), (3 ), (3 ) i (3 ). 3 (3 ) Unitatea de audit intern se instituie n subordinaexeacutoruluidirect de buget. 4 (3 ) Unitatea de audit intern sencreeazlimita statelor de personal existente n cadruliei. institu 5 (3 ) Executorul de buget informeaznscris Ministerul elorFinandespre crearea n cadrulieiinstituaunitii de audit intern. 6 (3 ) Unitile de audit intern ale autoritilorpublice centraleilocale au dreptul efectuezes auditul internn instituiile subordonate lor. 7 (3 ) Unitatea de audit intern raporteazdirectexecutorului de buget. 8 (3 ) Unitatea de audit internprezintMiniserului Finanelor: a) pnla data de 1 martie, raportul anual de activitateiideauditunitintern pentru anul precedent;

b) carta de audit intern;


c) copia de pe planul strategiciialdeactivitaudit intern;
d) copia de pe planul anualalii activitdeaudit intern.

[Art.56 al.(3 )-(3 ) introduse prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]
(4) Auditorii interni nu efectueazreviziicontroale, nu se implicnactivitile operaionale ale instituieipublice
i nu evalueazactivit sau proceduri n care au fosti anterimplicaor. n cadrul efecturiimisiunilor de audit, auditorilor li se asiguraccesul deplinelimitat la documenteleinspaiile necesare, precumidreptul de a solicita informa ii de la persoanele relevante.

[Art.56 al.(4) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] 3 [Art.56 al.(5) exclus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]
Articolul 56 . Coordonareaiarmonizarea centralizatcontrolului financiar public intern
4

(1) Ministerul Finaneloreste responsabil de elaborareaimonitorizarea politicii n domeniul controlului financiar public intern.
(2) Ministerul Finanelor: a) elaboreaziactualizeazcadrul normativ n domeniul controlului financiar public intern; b) monitorizeazevalueazcalitatea activitiiunitilor de audit intern; c) monitorizeazevalueazcalitatea sistemului de managementi financiarcontrol;

d) prezintGuvernului,pnla1 mai, raportul anual consolidat privind controlul financiar public intern pentru anul precedent;
e) coordoneazi/sau organizeazinstruirea n domeniul managementului cofintrolului,anciar precumi instruirea certificarea profesionalauditorilor interni din sectorul public; f) elaboreazidezvoltmecanismele de certificare a auditorilor interni;

Oleg Televca - Drept Financiar


g) avizeazcartele de audit intern aleilorunitde audit intern, instruciunile privind particuilearitspecifice de aplicare a Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern reglementnsectorulrileinternepublic privind managementul financiarcontrolul, elaboratetredeexecutorul de buget;

h) armonizeazcadrul normativ n domeniul controlului financiar public intern cu buioneleale;practici interna

i) colaboreazcu organismele internaionalei cu instituiile de specialitate n domeniul controlului financiar public intern. 4 [Art.56 n redacia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] [Titlul IX introdus prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n vigoare 01.01.09]

b. Control financiar extern - este exercitat in principal de organele de control ale MinFin. Auditul public extern privind modul de administrarea a mijloacelor financiare si a bunurilor publice se efectueaza de catre Curtea de Conturi a RM Dupa criteriul termenului in care se efectueaza controlul: a. Control financiar permanent - activitatea de control se efectueaza pe toata durata desfasurarii activitatii controlate b. Control financiar periodic - activitatea se desfasoara la anumite intervale de timp, etc.