Sunteți pe pagina 1din 3

Zeitati Grecesti

n mitologia greac, zeii reprezint personificrile tuturor forelor universului. Bunvoina zeilor putea fi ctigat prin sacrificii i devoiune, acetia avnd reputaia de a fi capricioi. Pn i iubirile lor puteau deveni periculoase. Lumea mitologiei greceti este complex: rzboaie, intrigi i zei, toate aceste elemente ajungnd s se ncrucieze la un moment dat. Zeus era zeul suprem al grecilor, parintele zeilor si al oamenilor. Ca zeu al cerului, el locuieste pe varful muntelui Olimp, varf care era socotit a fi in cer, si tot ca zeu al cerului, el este stapanul norilor, al ploii, al zapezii, al tunetului si al fulgerului, fiind reprezentat cu un fulger in mana. El supravegheaza implinirea justa a angajamentelor, respectarea dreptatii, implinirea obligatiilor conjugale. El protejeaza familia, fratia, cetatea. Atena era una dintre cele mai importante zeiti din mitologia greac, era fiica lui Zeus i a lui Metis. Ea personifica fora motenit de la Zeus, mbinat cu nelepciunea i prudena lui Metis. Zei rzboinic, reprezentat cu coif, suli i egida pe care era zugrvit capul Gorgonei, Atena a jucat un rol foarte important n lupta mpotriva giganilor. Era socotit protectoarea artelor frumoase, a meteugurilor, a literaturii i agriculturii, a oricrei aciuni care presupunea ingeniozitate i iniativ. Apollo zeul zilei, al luminii si al artelor, protector al poeziei si al muzicii, conducatorul corului muzelor, personificare a Soarelui. Era fiul lui Zeus i al lui Leto. Pentru c Hera, din gelozie, i refuzase lui Leto un loc unde s poat nate, Poseidon a scos la iveal, din valurile mrii, insula Delos. Acolo, dup nou zile i nou nopi de chinuri, Leto a adus pe lume doi gemeni: pe Apollo i pe Artemis.Crescnd miraculos de repede, la numai cteva zile dup natere, Apollo, al crui arc i ale crui sgei deveniser temute, a plecat la Delphi, unde a ucis arpele Python, odinioar pus de Hera s o urmreasc pe Leto i care ulterior devenise spaima ntregului inut. Dup aceea, Apollo a nfiinat acolo propriul su oracol, instaurnd totodat i Jocurile Pitice.

Artemis, sor geamn cu Apollo, fiica lui Zeus i a lui Leto, era zeia vntorii.La nceput a avut aceleai atribute cu fratele ei, era o divinitate rzbuntoare.Artemis i secondeaz fratele n numeroase aciuni: l nsoete n exil atunci cnd Apollo ispete omorrea Pythonului, e alturi de el n rzboiul troian, particip mpreun la uciderea copiilor Niobei etc. Cnd Apollo ajunge s fie identificat cu Helios (Soarele), Artemis e identificat cu Selene (Luna). Mai trziu, Artemis capt atribute de zeitate binefctoare: ea era, de pild, considerat protectoare a cmpurilor, a animalelor i a vindecrilor miraculoase. Poseidon si Hades au fost fii lui Cronos si al Rheei.Ca si ceilalti frati ai lor , cans s-au nascut, acestia au fost inghtiti de catre tatal lor apoi dati afara. Mai trziu au luptat alturi de olimpieni mpotriva titanilor. Cnd, n urma victoriei, s-a fcut mprirea Universului, lui Zeus i-a revenit cerul, lui Hades lumea subpmntean, iar lui Poseidon mpria apelor. Poseidon slluia n fundul mrii mpreun cu soia sa, Amphitrite, alturi de care, uneori, urmat de un ntreg cortegiu marin i purtat de un car tras de cai naripai, spinteca valurile. Poseidon strnea furtunile sau fcea ca apele mrii s devin linitite, el scotea insule la iveal sau le cufunda pe altele lovindu-le cu tridentul su, fcea s izvorasc ruri sau s se nchege lacuri. O dat el a ncercat mpreun cu Hera i cu Atena s-l pun n lanuri pe Zeus, dar ncercarea a dat gre. De atunci Poseidon a fost mereu alturi de preaputernicul su frate care crmuia destinele lumii. Hades slluia n mpria umbrelor, pe care o crmuia alturi de soia sa, Persefona. El nu ngduia nimnui, o dat ajuns acolo, s mai vad lumina zilei. Cnd Heracles a trecut hotarele Infernului, s-a lovit de mpotrivirea lui Hades, pe care l-a rnit cu o sgeat, silindu-l s se refugieze n Olimp. Numele de Hades era evitat de cei vechi, care se fereau s-l pronune, socotindu-l aductor de nenorociri. Cel mai adesea el era invocat sub numele de Pluto (Zeul cel bogat), aluzie la bogiile nemsurate care se ascundeau n mruntaiele pmntului. Potrivit legendei, Afrodita s-a nascut pe insula Cipru. Dei zei a frumuseii, era cstorit cu zeul chiop, hidosul Hefaistos, care era i fierarul zeilor. n privina naterii ei exist dou variante: prima ar fi c este fiica lui Zeus i a

Dionei ,iar cealalt spune c s-a nscut din spuma mrii. Cu toate c este cstorit cu Hefaistos, a fost iubit de Ares, zeul rzboiului, de Dionysos, de Hermes i de Poseidon dintre zei, iar dintre muritori de Anchises i de Adonis.A avut mai muli copii: cu zeul Hermes pe Eros, cu Ares pe Anteros i pe Harmonia, cu muritorul Anchises pe Aeneas. Hera este personificarea feminina a cerului, in special a cerului nocturn.Aceasta era sotia si sora lui Zeus, impartind cu acesta puterea.Fiind si zeita a mireselor, era infatisata alaturi de pauni. Hermes era mesagerul zeilor si fiul lui Zeus si al Maiei. Era socotit zeu al vantului, al comertului, al castigului rapid, al artei de a trage profit in dauna altuia. Tot el era si zeul drumurilor.Tinea in mana un toiag, avea aripi la calcaie si o palarie cu boruri largi. Hefaistos este in Panteonul grecesc zeul focului, in special al focului din adancul pamantului. Mai tarziu, in poemele homerice, apare ca mesterul iscusit care cladeste palatele zeilor si faureste toate obiectele de confort si de podoaba ale zeilor la care, fireste, se foloseste in primul rand focul. Despre Hestia nu se cunosc multe legende. Tot ce se stie despre ea este ca i-a refuzat pe Poseidon si, mai tarziu, pe Apollo si a cerut fratelui sau dreptul de a ramane fecioara pentru totdeauna. Ea simboliza puritatea focului din vetre, a focului care ardea jertfele muritorilor. Demetra era n mitologia greac zeia agriculturii i a roadelor pmntului. Era fiica lui Cronos i a Rheei i aparinea generaiei olimpienilor. Demetra a avut cu Zeus o singur fiic, pe Persefona, de care era strns legat att n ceea ce privete cultul ct i legenda. Ares se numra printre cei doisprezece mari zei ai Olimpului i era fiul lui Zeus i al Herei. Cu toate acestea, era dispreuit de prinii si i de ctre ceilali zei, mai ales de ctre Atena, datorit caracterului su violent si sngeros. n numeroasele mituri legate de numele lui, zeul apare adesea nfrnt, dei era simbolul forei rzboinice si brutale.