P. 1
Misterele de Pe Luna

Misterele de Pe Luna

|Views: 1|Likes:
Published by mugurciobanu
Astronomie
Astronomie

More info:

Published by: mugurciobanu on Dec 23, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/22/2014

pdf

text

original

ÓCopyright www.ReferateOnline.

com Cel mai complet site cu referate Misterele de pe luna Odatã cu observarea prin instrumente tehnice care au amplificat tot mai mult imaginea ºi detaliile "astrului nop ii "!"ntrebãrile ºi rãspunsurile au evoluat rapid ! ºi apoi la acest "nceput de erã cosmicã!risipind miturile e#pedi iile lunare au condus la adevãrate culmi spectaculare ale cunoaºterii ºi reali$ãrii umane. %. Originea astrului nop ii a fost "ntotdeauna un mister.&ste oare 'una desprinsã c(ndva din masa )ãm"ntului!poate chiar din marea groapã a oceanului )acific*+au poate este ea o sorã mai micã a ,errei!desprinsã "n urmã cu peste -!. miliarde de ani /odatã cu globul planetei noastre/din marea nebuloasã a sistemului solar aflat "n plinã organi$are gravita ionalã ameteriei respective0&ste oare 'una un corp cerestru format "n altã parte a sistemului planetar!sau1 poate 1chiar "n altã parte a 2ala#iei1!ce a fost prins ulterior de gravita ia terestrã0 ,reptat !specialiºtii noii ºtiin e a selenologiei au pãrãsit ideea " ruperii " 'unei din corpul globului pãm(ntesc ! "ntruc(t bogata recoltã a monstrelor de sol aduse de e#pedi iile americane ºi sovietice !a venit sã sus inã o altã origine a satelitului natural al ,errei.3e fapt! s/a plecat "n primul r(nd de la un argument teoretic !specialiºtii stabilind cã la astfel de ruperi !masele corpurilor astrale respective ar trebui sã fie "n raport de 4 la % 5 dar masa 'unei este numai a %6/a parte din masa globului nostru7 Mai evidente au fost "nsã re$ultatele anali$elor de monstre chimice ºi compuºii acestora ce dominã "n compo$i ia solului lunar.Cele c(teva sute de 8ilograme de roci aduse cu greu din diferite locuri ale suprafe ei selenare au demonstrat faptul cã elementele preponderente sunt 9 calciul !siliciul! aluminiul! magne$iul 5surpri$a a fost constituitã "nsã de abunden a titanului ! care pe planeta noastrã este suficient de rar 5dealtfel chiar ºi procentele de uraniu!thoriu! stron iu ºi bariu s/au demonstrat a fi mai ridicate dec(t cele "nt(lnite "n materia terestrã.:aptul cã luna are mai pu in fier ºi plumb dec(t structura masei )ãm(ntului a contribuit ºi el la acceptarea formãrii separate a 'unii !"n urmã cu circa -!; miliarde de ani1 < O altã mare "ntrebare ! rãmasã "n parte neclarificatã !se referã la via a geologicã a globului selenar.=n cursul miliardelor de ani ! acesta s/a rãcit oare total !sau mai are poate o inimã fierbinte /un nucleu central topit/ ! "n stare sã alimente$e activitã i vulcanice0>udec(nd dupã valoarea foarte redusã a intensitã ii c(mpului sãu magnetic ºi dupã o anumitã liniºte a straturilor din profun$ime $ona centralã a 'unii ar trebui sã fie rece .3ealtfel !s/a stabilit "n principiu ºi faptul cã ultimul mare val de lavã ba$alticã a fost "mpins din ad(ncimi acum ?/?!? miliarde de ani .@numite $one cu lavã rãcitã la suprafa a solului ! care ar avea v(rste mai recente ! sunt puse pe seama cãderii unor corpuri meteoritice grele !"n urma impactelor respective fiind "mpinse spre suprafa ã "nsemnate mase de roci topite instantaneu.,aina cãldurii interioare a globului selenar ! care a generat numeroase discu ii contradictorii "ntre diferi i cercetãtori ! a condus la determinarea prin diverse metode de studiu .@stfel mãsur"ndu/se modificãrile c(mpului magnetic spa ial generat de +oare !sub influen a masei 'unii ! specialiºtii respectivi au putut stabili caracteristicile magnetice ale astrului nop ii 5 apoi pe aceastã cale !s/a dedus treptat temperatura "ntregului glob selenar ºi in fine temperatura intregului glob selenar ºi "n fine temperatura profun$imilor.Conclu$ia trasã prin intermediul metodei respective a fost aceea cã la mare ad(ncime !'una este cu mult mai rece dec(t )ãm(ntul Ala 'unãB?<C!. C 5 'a )ãm(nt B?;DD/;DDD C E.3eterminãriile respective au permis sã se afirme cã 'una ar fi fost un corp suficient de rece "ncã de la "nceputul e#isten ei sale.Mãsurãtorile directe efectuate de cãtre diferi i cosmonau i !care au avut ºi aceastã sarcinã "n programul lor!au oferit date care spriFinã !"n continuare ipote$a nucleului rece5 astfel ! termo/metrele plasate de aceºtia la nivelul solului pre$entau valori "n Fur de ;C C 5dupã introducerea acestoa "n foraFe mici !la ad(ncimi de < metri valoarea mãsuratã era de numai %. C.Gumai "ntr/un singur loc la poalele mun iilor @penini ! "n foraFul fãcut de cosmonau ii 3avid +cott ºi >ames Hrvin valoare a fost ceva mai ridicatã totuºi de ? ori mai micã dec(t pe )ãm(nt deºi radia ia solarã era cu mult mai fierbinte.Ii astfel oamenii de ºtiin ã au convenit sã considere 'una un 1.corp rece. ? :enomene ciudate1 Ca urmare a sesi$ãrii prin observa ii telescopice asupra producerii pe 'unã a unor lumini stranii "+ocietatea astronomicã regalã" din @nglia a organi$at "ncep(nd din anul %6;C! peste <DDD de observa ii sistematice care au avut scopul de a elucida taina Focurilor luminoase semnalate .)roblema a rãmas "nsã fãrã e#plica ii13ar "n anul %4.D cunoscutul selenolog J ) Kil8ins comunicã "n mod public cã pe 'unã au reapãrut fenomene luminoase de scurtã duratã.)este c(teva sãptãm(ni e#isten a fenomenelor era sã fie confirmatã fiind atribuite erup iilor vulcanului @ristarchus 53in %4;? p(nã "n iulie %4;4 au fost apoi semnalate fenomene luminoase unele av(nd culoare roºie Acraterele Jerodot ºi 2assendiE iar altele de un alb strãlucitor A,ychoE. 3ar dupã douã luni !astronomii c(t ºi corpul tehnic al G@+@ erau din nou "n alertã $iarele relat(nd "Lnul dintre astronau i umbl(nd pe 'unã.=n fund se vedea p(lp(irea unei lumini ! a cãrei provenien ã nu este "ncã e#plicatã " 3ar fenoomenele luminoase de pe satelitul natural al ,errei par a fii cu mult mai stranii dec(t ar re$ulta din simpla citire a presei .Misterul lor a devenit evident c"nd unii astronomi au relatat "n mod deschis despre observa iile lor asupra unor deplasãri ºi respectiv a unor survolãri ale solului lunar de cãtre anumite surse luminoase !ca ºi cum acestea ar fi fost ! de fapt! niºte obiecte luminoase1.=n cadrul observa iei sale din ?D martie %4.D Kil8ins sesi$ea$ã efectul respectiv ca fiind o formã luminoasã ovalã ce se aflã "n deplasare.Revista de specialitate ºtiin ifica +8y and ,elescope a publicat un ciudat document fotografic ob inut de astronomul Curtis5 aceasta pre$enta o neobiºnuitã formã de cruce luminoasã surprinsã "n apropierea craterului )arry !ale cãrei bra e mãsurau c(teva mile.

ReferateOnline.com Cel mai complet site cu referate .@r putea sã e#iste vreo legãturã "ntre straniile fenomene luminoase observate de/alungul deceniilor "n interiorul unor cratere lunare ºi respectiv luminile sau mai bine $is /formele luminoase/remarcate ca survol(nd solul selenar0G@+@ a facut public un comunicat de la bordul navei @pollo %-."Rossa a anun at centrul de urmãrire a $borului cã noaptea trecutã a vã$ut "n interiorul navei licãriri luminoase neobiºnuite5 am vã$ut ceva ca douã stele sclipitoare !sau ca doi meteori i separa i printr/un unghi de apro#imativ ? grade. &nigme "n gala#ie 3e :lorin 2heorghi ã ÓCopyright www.< al cabinei spa iale s/a observat un semnal luminos "nso it de un semnal sonor.C(teva secunde mai t(r$iu !ele au dispãrut fãrã ca astronau ii sã fi putut sã discearnã natura lor.".3oi ani mai t(r$iu se face public un alt comunicat de la bordul navei @pollo %C9"Cei trei astronau i americani afla i "n drum spre 'unã au anun at cã pe tabloul de bord nr." 3e sigur cã astfel de pre$en e ale unori "meteori luminoºi" "n spa iul restr(ns al unei cabine spa iale !care produceau "n plus ºi efecte sonore !au impresionat la timpul respectiv pe acei oameni temerari care fãureau epopeea cosmicã terestrã5dar imposibi/ litatea realã a acestora de a determina structura ºi cau$a apari iei lor "ntr/o navã total etanºatã ºi puternic ecranatã pentru multiplele radia ii din spa iu e#traatmosferic prin pere ii metalici masivi !a fost completatã ºi de olistã de posibilitã i ! la fel de realã ! de interpretarea din partea specialiºtilor de la sol5 "n fond !cu to ii se aflau "n fa a unor fenomene cu totul neobiºnuite !imposibil de studiat "n rapida ºi "ndepãrata lor manifestare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->