P. 1
Motorul Electric Asincron Trifazat Cu Rotorul in Scurtcircuit

Motorul Electric Asincron Trifazat Cu Rotorul in Scurtcircuit

|Views: 11|Likes:
Published by hahahae
Construcţie, principiu şi caracteristici de funcţionare
Construcţie, principiu şi caracteristici de funcţionare

More info:

Published by: hahahae on Dec 23, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/02/2015

pdf

text

original

L.2. MOTORUL ELECTRIC ASINCRON TRIFAZAT CU ROTORUL ÎN SCURTCIRCUIT 1. CONSIDERA!II TEORETICE 1.1. Construc!ie, principiu "i caracteristici de func!

ionare Motorul electric asincron trifazat cu rotor în scurtcircuit prezint# dou# elemente constructive principale: un inductor prev#zut cu o înf#"urare conectat# la re!eaua de c.a. "i un indus a c#rui înf#"urare este cuplat# doar magnetic cu înf#"urarea inductorului. În construc!ie normal# inductorul este fix "i se nume"te stator iar indusul, mobil si poart# numele de rotor. Statorul are ca elemente componente: carcasa din font# sau aluminiu, scuturi frontale portlag#r, capac ventilator, miez feromagnetic realizat din tole "i o înf#"urare trifazat# "distribuit#" în crest#turi. Înf#"urarea are "p" perechi de poli, este conectat# în stea sau triunghi "i are capetele scoase la o plac# de borne dispus# pe carcas#. Rotorul se compune din: arbore cu unul sau dou# capete de ie"ire, ventilator, miez magnetic confec!ionat din tole "i o înf#"urare de tip ‘colivie’ (în scurtcircuit) realizat# din bare longitudinale dispuse în crest#turi "i scurcircuitate la capete cu dou# coliere frontale. Crest#turile rotorice sunt u"or înclinate fa!# de axul de rota!ie iar num#rul lor se alege în a"a fel încât colivia rotoric# s# poat# forma acela"i num#r de perechi de poli ca "i înf#"urarea statoric#. Dac# se alimenteaz# înf#"urarea statoric# cu un sistem trifazat simetric de tensiune, de frecvent# f1, curen!ii statorici vor da na"tere unui câmp magnetic învârtitor care se rote"te fa!# de stator cu tura!ia sincron#: n1 = 60f1 / p. (1)

Admi!ând c# ini!ial rotorul este în repaus, câmpul statoric va induce în conductoarele rotorice t.e.m. ce vor da na"tere la curen!i de conduc!ie al c#ror câmp se va suprapune peste cel statoric. Câmpul învârtitor rezultant va ac!iona asupra conductoarelor rotorice prin for!e electromagnetice al c#ror efect se va însuma într-un cuplu electromagnetic M ce va ac!iona asupra rotorului în sensul câmpului învârtitor. Sub ac!iunea acestui cuplu rotorul se va învârti cu o tura!ie n mai mic# si apropiat# de cea sincron#. Viteza relativ# a câmpului învârtitor fa!# de rotor, s = (n1 -n) / n1 poart# denumirea de alunecare. În regim sta!ionar, motorul absoarbe din re!ea o putere electric#: P1 = 3U 1I 1 cos ϕ 1 pe care o converte"te par!ial in putere mecanic# oferit# de arbore: P2 = M2.2πn / 60 Randamentul, (4) (3) (2)

η = P2 / P1

(5)

4 K3 R S V1 T K1 Fig. 5 M ~ 1. η n B I1 n Mm M n cosϕ n1 Mn A I2 nm I1 M s I'2 C Mp P2n Fig. 2 I'2p I1p sn sm Fig. Schimbarea num#rului de perechi de poli se face prin comutarea conexiunilor între bobinele înf#"ur#rilor statorice. În cazul puterilor mici si mari. precum "i a pornirilor grele. AT K2 K3 K2 R S T K1 M ~ V1 Fig.prezint# un maxim în apropierea sarcinii nominale "i creste cu puterea nominal# a motorului.2. curentul de pornire scade în acela"i raport cu tensiunea diminuat# prin intermediul autotransformatorului AT. 1 P2 Mp Fig. La pornirea cu autotransformator (fig. se realizeaz# o mic"orare a curentului de pornire de trei ori (fig.5). Pornirea motorului Pornirea prin cuplare direct# la tensiune nominal# este admis# în cazul puterilor relativ mici "i a pornirilor u"oare. În cazul pornirii stea-triunghi.3. Cel mai adesea este utilizat# comutarea din triunghi în dubl# stea (∆/YY) când tura!iile sincrone se modific# in raport 1/2 (fig. prin sc#derea tensiuni de faz# de 31/2 ori. 1. Reglarea tura!iei Modificarea tura!iei se poate face în trepte prin modificarea num#rului de perechi de poli sau continuu prin modificarea frecven!ei "i tensiunii de alimentare fie separat. 2. 3 1 s 1. fie simultan în raport constant. limitarea curen!ilor de pornire se face fie prin reducerea tensiunii de alimentare (pornire steatriunghi sau cu autotransformator) fie prin inserarea cu statorul a unor impedan!e.4).6) prin înjum#t#!irea num#rului de perechi de poli (pYY = 1/2p∆): . Func!ionarea motorului asincron cu rotor în scurtcircuit poate fi descris# cu ajutorul caracteristicilor din fig. 3.

5fn. Se realizeaz# montajul din fig. 7 M Fig.7n1 < n< n1 ) deoarece cuplul maxim scade cu p#tratul tensiunii de alimentare. 2.5Un M Fig.7) se face în sens descresc#tor ob!inând tura!ii sincrone într-o gam# restrâns# (0.4.3. 8 M 2. K2 pornind motorul direct în triunghi . Se realizeaz# montajul din fig.75fn. b) se închide K3 . M#rimile necunoscute se calculeaz# cu rela!iile de mai sus.Un n∆ nm Un 0. . c) se deschide K3 "i se închide imediat K2 realizând trecerea din stea în triunghi . Rezultatele se trec in tabelul 1. P2n (W) U1n (V) I1n (A) f1 Hz cos ϕ1n ηn P1n (W) nn (rpm) n1 (rpm) p sn Tabelul 1 conex 2. Mm ≅ K(U1 / f1)2.Un 0. c) se închide K1 "i se deschide K2.2.5fn.8). (7) Prin cre"terea la tensiune nominal# a frecven!ei se ob!in tura!ii suprasincrone (n < 2n1) cu dezavantajul sc#derii capacit#!ii de suprasarcin# (fig.5Un 0.75Un U1 fn. Cu voltmetrul V1 "i ampermetrul cle"te A1 se urm#resc varia!iile tensiuni de faz# "i a curentului absorbit din re!ea în urm#toarele secven!e: a) se închide K1.(pYY / 60f1) = 1/2 (6) Modificarea singular# a tensiunii de alimentare (fig.0.1. 6 M''m M'm Mm Fig.8). PROCEDEU EXPERIMENTAL 2. b) se deschide K2 "i dup# oprire se închide K3 realizând pornirea în stea .0. n1yy n Mr Mr n 2fn.Un Mr nyy 1.5. La sc#derea în raport constant a tensiunii si frecven!ei se ob!in tura!ii subsincrone.n1∆ / n1YY = (60f1 / p∆ ). Se identific# elementele constructive ale motorului asincron cu rotor în scurtcircuit "i apoi bornele "i m#rimile nominale ale motoarelor încercate. Cu voltmetrul V1 si ampermetrul cle"te A1 se urm#re"te varia!ia tensiunii la borne "i a curentului absorbit din re!ea în urm#toarele secven!e: a) se închide K2 "i K3 . caracteristicile mecanice ob!inute p#strându-"i rigiditatea "i capacitatea de suprasarcin# (fig.75Un n∆ 0.

V3). M2 (Nm) n (rpm) P1 (W) I1 (A) P2 (W) η cos ϕ Tabelul 2 s Se traseaz# caracteristicile: η(P2). se trece K2 pe pozi!ia ' dubl# stea ' . Se închide apoi K1. n(P2) "i s(P2). * W1 * A1 R V1 K1 M AT1 K2 ~ S V2 AT2 * W2 V3 T * AT3 R(rpm) f1 FEM = K3 T(Nm) ~ f2 R c Fig. cos ϕ(P2) . 9 Pentru diferite valori ale cuplului de frânare M2 citite la tensometrul T "i realizate prin scurcircuitarea treptat# a reostatului de câmp Rc al frânei electromagnetice FEM se mai citesc: puterea absorbit# P1 (wattmetrele W1 si W2). 2. (3) "i alunecarea cu rel. (5). K2 pe pozi!ie triunghi "i K1 închis se alimenteaz# motorul cu tensiune nominal# (voltmetrele V1. b) se cupleaz# tensiunea de alimentare "i dup# oprirea motorului se cupleaz# din nou cu K1. randamentul η cu rel. factorul de putere cu rel. rezultatele se trec în tabelul 3. Se calculeaz# apoi puterea P2 cu rel. 2. 2.4. Cu reostatul Rc pe pozi!ie de rezistent# maxim#.9.7 Se deschide K3. rezultatele se trec în tabelul 2. iar reostatul Rc pe pozi!ie de rezisten!# maxim#.6. Cu întrerup#toarele K3 deschis. K1 "i K3 închise iar K2 pe pozi!ie de "triunghi" se efectueaz# încercarea de func!ionare în sarcin# pentru determinarea caracteristicii la tensiune nominal#. Se urm#re"te comportarea motorului în urm#toarele secven!e: a) se deschide K1 . (4). I1(P2) . curentul statoric I1 (ampermetrul A1) "i tura!ia n (frecven!metrul F). Se citesc: cuplul de frânare M2 la tensometrul T "i tura!ia n la frecven!metrul F. (2). Se încarc# din nou motorul cu ajutorul frânei electromagnetice prin închiderea lui K3 "i scurcircuitarea lui Rc.2.5. V2. Tabelul 3 M2(Nm) nYY(rpm) . Se realizeaz# montajul din fig.

5 fn si 2 fn) "i apoi la tensiune si frecven!# diminuat# în acela"i raport (0. Rezultatele se trec în tabelul 5.5Un (voltmetrele V1. folosind datele din tabelul 2. . 0. 2fn 0. U1 (V) M2(Nm) n (rpm) Un . Se reiau încerc#rile în sarcin# la tensiune nominal# "i frecvent# m#rit# (1. caracteristicile n(M2).9.75fn Tabelul 5 0.5fn Un . Se înlocuie"te grupul de autotransformatoare cu un generator electric trifazat sincron antrenat la tura!ie reglabil#.5Un Se traseaz#. 4.75 si 0.5Un . 0. 2.5fn Cu datele ob!inute se traseaz# pe acela"i grafic caracteristicile n(M2) tocmai ca în fig.8. 1. V2.5) fa!# de valorile nominale. AT2.8.75Un . Rezultatele se trec în tabelul 4. V3 ) realizate cu autotransformatoarele AT1. Tabelul 4 U1 (V) M2(Nm) n (rpm) 0. 3.75Un 0.75Un "i 0.2. Se deschide K3 "i se trece K2 pe pozi!ia ‘ triunghi ‘ dup# care se reiau determin#rile pentru dou# valori ale tensiunii de alimentare diferite de cele nominale: 0. pe acela"i grafic. AT3.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->