Sunteți pe pagina 1din 4

Ba$;tina$;ii Amerlcii traiau izolati de celelalte parti ale lumii, acestafiind cauza .

prlncipalii a faptului ca tehnologia lor s-a dezvoltat relativ incet. Dar au creat civilizatii, au construit ora$;e marl $;i au facut progrese importante in arJe $;i in $;tiinta.

rimii

locuitori

ai

Americii

au

sosit

aici

probabil

cu

20

de

mii

sau

40

de

mii

de

ani in u~. Cu toate eforturile depuse de arheologi, nu se poate stabili o data mai exacta. in jurul anului 40000 l.e.n. oamenii au luat In stapanire partile nelocuite ale pamantului ~i probabil ca atunci au migrat primii oameni In America, prin "podul" existent in vremea aceea lntre Siberia ~i Alaska. Dezvoltare izolati Aceasta fa~ie de uscat a existat pana la sfar~itul erei glaciare, cand o mare parte a cantitltii de apa a pamantului era lnmagazinatlln calotele de gheata ~i astfel nivelul marilor era mult mai scazut fata de nivelul de azi. Primele popoare ale Americii au fost probabil vanatori care au trecut pe istmul intercontinental urmarind vanatul. Urma~ii lor, Intr-o mie de ani, au populat Intregul continent, ~i au ajuns la extremitatea sa sudica, In neprimitoarea Tarn de Foc. Cu o mie de ani mai tarziu s-au topit calotele de gheata, a disparut istmul, ~i continentul era despartit de Asia de Stramtoarea Bering. Cu toate ca stramo~ii eschimo~ilor au sosit pe barci In Alaska mult mai tarziu, ~i s-au stabilit atat In Nordullndepartat Inghetat cat ~i

In Groenlanda, oceanele au despa:rtit popoarele Americii de schimba:rile produse In alte locuri. Societa:tile americane s-au dezvoltat 1n mod independent, izolate de restul lumii. Acest fapt explica: aparitia tarzie a diferitelor civilizatii americane, ~i faptul ca: populatia ba:~tina~a: a Americii n-a reu~it sa: ajunga: la un nivel mai Inalt de dezvoltare, ca de exemplu
O La SO de km spre nord de Ciudad de Mexico se afla ruinele primului ora~ mexican Teotihuacan. Este un ansamblu de piramide, palate, locuin~e ~i ateliere, care s-au construit dupa sute de ani de la decaderea imperiului olmec. Cel mai mare monument, Piramida

O Acest cap uria~ de zeu a fost sculptat din piatra, de olmeci, in Mexicul de Est. in America Centrala civiliza,ia cea mai veche cunoscuta este cea a poporului olmec, care a inflorit cca. intre anii 1250-400 i. e. n. inventarea rotii ~i a scrierii cu litere. Pe lang~ acestea, In America chiar ~i calul a fost necunoscut pe cand In Asia ~i In Europa, tirnp de rnai rnulte secole acesta a fost "rna~ina" cea rnai de pret. Abia In secolul al XVI-lea calul a fost adus de cuceritorii spanioli. Din aceste cauze societ~tile Americii difereau foarte rnult de socie~tile europene sau de cele asiatice. in lipsa cronicilor scrise, rn\1lte aspecte ale vietii lor sunt acoperite de mister. Ba~tina~ii Americii Cristofor Colurnb a crezut c~ prin traversarea Oceanului Atlantic a ajuns In India, ~i pe b~~tina~ii lntalniti i-a denurnit indieni. Ei poarta ~i azi aceas~ denumire n~scut~ dintr-o eroare. in realitate indienii nu apal1ineau unui singur popor. Aveau unele tr~s~turi commune: piele rnaronie-ro~iatic~, porneti proerninenti, p~r negru, ochi de culoare lnchis~ sau -cum a constatat ~tiinta rnedical~ -frecventa rnare a grupei sanguine B. Dar statura ~i aspectul general erau foarte diferite, vorbeau peste o
C)"

care l-a construit.

CIVILIZATIILE

AMERICII

CENTRALE

~I DE

SUD

O Templu maya~ construit in stilul clasic t3rziu in 987 e. n. in Uxmal in Mexic. Aceste construc,ii serveau ca centre de cult.

sut.I de limbi, aveau obiceiuri, traditii ~r culturi foarte diferite. Popoarele "indiene" difereau unul de altul mult mai mult decat popoarele Europei 1n orice moment al istoriei. Aceasta ~i datorit.I faptului ca multitudinea mediilor inconjuratoare a marit diferentele, obligand societ.Itile indiene sa se adapteze la munti, la campii, la mla~tini, la tundre ~i la p~duri tropicale. Indienii Americii de Nord au devenit agricultori la marginea preeriei, vanatori, iar in California pescari. Cei care s-au stabilit mai la sud, s-au ocupat de agriculturn, care se baza pe cultivarea porumbului. Aici au aparut culturi dezvoltate, dintre care unele erau in perioada de inflorire

cind, m 1492 Cristofor Columb a ajuns in Lumea Noua. in doua zone s-au format culturi dezvoltate: in America Centrala (cuprinzind ~i partea centrala ~i de sud a MexiculuO ~i in America de Sud m zona lantului muntos a Anzilor . Societatea Olmeci Dintre civilizatiile americane cunoscute cea mai veche este a olrnecilor din Mexicul de Est. Centrul sau se afla lntr-o zona de padure tropicala mla~tinoasa-de nelnteles de ce pe acest teritoriu ostil au construit imense centre de cult asemanatoare unor ora~ecu movile de pamint artificiale uria~e, pe virful carora odinioara se aflautemple.

Cu toate dimensiunile lor mari, aceste centre nu erau orase adev~rate,desi In timpul ceremoniilor religioase se adunau aici o mare multime de oameni, dar locuitorii permanenti nu puteau fi mai mul.ti de catevasute de preoti Si slugile lor. pan~ azi templele din lemn au disp~rut, dar s-au p~strat monumentele olmece uriase, cioplite din piatr~, Si sculpturi de dimensiuni mai mici executate din jad, bazalt Si obsidian (ultimele dou~ sunt roci vulcanice). De cele mai multe ori reprezentau animale, -jaguari, acvile, rechini -lnzestrate cu tr~s~turi omenesti, pentru ca s~ devin~ Si mai i:ngrozitoare. Cultura olmeca s-a format In jurul anului 1200 1. e. n. Si pana In anul 800 1. e. n. s-a extins in mare parte a Americii Centrale Si pe litoralul Oceanului Pacific, apoi dupa 400 de ani, din cauze necunoscute,a'declzut: Totusi, In secolele urm~toare apar din nou constructii monumentale, scU[pturifantasticeSi zei olmeci dovedind ca mostenirea lasata de aCestpopor a dainuit in America Centrala ca d traditie putemica Si continua. Pe de alta parte, pana azi nu s-a descoperit Inca scrierea olmeca, cu toate c~ dupa perioada olmeca a aparut imediat o fonrul a scrierii In hieroglife. Cu cateva sute de ani mai tarziu, In jurul anului 150 era noastra, s-a Inaltat primul oras adevaratIn America. La 50 de kIn Nord-Est de actualul Ciudad de Mexico se intind ruinele Teotihuacanului, la Nord de teritoriile olmece, In lnalta Si fertila Vale Mexicana. pana azi nu s-a reusit identificarea poporului care a construit acestansamblu imens de piramide, palate, case Si ateliere, ale caruic strazi rectangulareformau o grila p~trata. Cea mai mare constructie a orasului,

96

O Capitala azteca Tenochtitlan a fost construita pe o insula, primii locuitori s-au stabilit aici in cca. 1325. pana in secolul al XV-Iea s-a transformat intr-un ora~ mare. Dupa unii istorici a avut 250 de mii de locuitori, dupa al,ii 500 de mii. Aceasta a fost cea mai importanta realizare a aztecilor in domeniul construc,iilor. Se intindea pe un grup de insule legate de uscat prin istmuri artificiale. Fernando Cortes, conchistador spaniol, l-a distrus in totalitate in 1519, nu cu mult dupa sosirea lui in Lumea Noua.

adanc 1n Marea Caraibelor, ~i unde se afl~ azi Guatemala, Hondurasul ~i Belizele. Marea majoritate a teritoriilor lor ca ~i ale olmecilor erau acoperite de p~duri tropicale. Trebuie s~ fi fost o munc~ uria~~ t:lierea copacilor ~i impiedicarea reaparitiei vegetatiei. Dup~ dec~derea culturii maya~e, centrele lor, ora~ele au fost inghitite de p~durea tropical~ 1n a~a fel, 1ncat numai 1n zilele noastre s-a reu~it descoperirea lor, ~isigur sunt 1nc~ multe lucruri nedescoperite. Performan1ele maya~ilor Chichem Itza capitala maya~ilor ~i celelalte centre nu puteau fi realizate decat de societ:lti cu un grad de organizare ridicat, a c~ror viat:! a fost condus~ de religie. Aceasta este dovedit de cuno~tintele avansate de matematic~ ~i de astronomie ale maya~ilor, dar aceste cuno~tinte erau folosite exclusiv pentru a intocmi calendare complicate pe milenii intregi. Cugetul lor se invartea in jurul timpului, ~i m~surarii lui i-au conferit semnificatii religioase deosebite. Dar spiritualitatea religiei maya~ilor n-a devenit deosebit de rafinat:l. Meseria~ii au continuat traditia central-americarul, sculptand figuri mistice supranaturale cu forme fantastice ~i infrico~~toare, reprezentand animale cu tras~turi umane -de altfel cu o pricepere ~i ingeniozitate admirabil~ -1n "perioada clasic~" (300-800 e.n.), utilizand doar unelte din lemn. Mai tarziu, posibil sub influenta cuceritorilor tolteci sositi din Mexic, ~i maya~ii au preluat obiceiul de a sacrifica prizonierii d~ razboi zeilor. Cu toate c~ teritoriul lor s-a diminuat, din civilizatia lor a disp~rut avantul creator, dar cultura lor tot mai anemic~ a rezistat, parul ce in secolul al XVI-lea spaniolii au facut-o s~ dispara cu totul. O Ruinele "ora~ului pierdut" al inca~ilor. Machu Picchu. aflat pe teritoriul statului Peru de azi la 80 de km spre nord de Cuzco. Ora~ul a fost parasit de inca~i nu cu mult dupa invazia spaniola.

Piramida Soarelui, are o in~ltime mai mare de 60 m. Teotihuacan era sigur un centru comercial important ~i un ora~ sfant, deoarece ~i dup~ multe sute de ani de la dec~derea lui dornnitorii azteci veneau aici in pelegrinai. Istoria lui este un mister, deoarecenu a rnmas nici un indiciu despre formarea lui, despre viata lui ~i nici despre distrugerealui defmitiv~ in iurul anului 700 e. n. Se cunosc mai multe lucruri despre societatea maya~~, deoarece maya~ii utilizau o fo~ de scriere in hieroglife descifrabil~, ~i scrierile rnmase fixeaz~ unele intampl~ri ~i date despre istoria lor. Poporul Maya a trnit pe peninsula Yucatan, pe pintenul de p~mant larg care se intinde

97

CIVlLIZATllLE

AMERICII

CENTRALE

~I

DE

SUD

O Dupa credin~a aztecilor in fiecare zi Soarele trebuia sa ca~tige lupta cu Noaptea. Deoarece de victoria Soarelui depinde existen~a lumii. acesta trebuie hranit cu sange ~i cu inimi umane (in partea dreapta). La stanga: o figura imbracata in pielea unei victime jupuite reprezinta simbolul porumbului in coacere.

~ ~ "~ ]
0} -0 " " ~ Ji ~ .2 E " ~ " ~ ~ :0: ':1 " 9 .E

i 1--

ii ~ " ;;: "' \:1 a

intre timp s-au desfa~urat razboaie ~i mi~tiide popoare. in Valea Mexicana toltecii au fost schimbati de azteci, care au venit probabil din nordul Mexicului. Ei s-au stabilit aici in jurul anului 1300, ~i in doua secole au reu~it subjugareatuturor triburilor din America Centrala. Poate s-ar fi extins ~i rnai departe daca nu soseau spaniolii, care au gasit aici o "civilizatie azteca".A,5ase pare ca aztecii n-au imbogatit cu mult civilizatiile centralamericane, numai prin succesele lor militare
" 3 ~ -& ~

la mijlocul statului Chile. Ca ~i aztecii, .~i ei trecusera printr-o perioada de dezvoltare lunga. Prin crearea unor terase mari In versantii muntilor, pe care le Intareau cu piatra ~i folosind un sistem de irigatie dezvoltat, locuitorii Anzilor creau suprafete agricole. Confectionau tesaturi colorate, vase de lut ~i obiecte artizanale din aur, argint ~i alte metale. in America de Sud, pe langa cultura din munti existau ~i alte culturi, ca marele Imperiu din Tiahuanacao (500-1000 e. n.) ~i alte popoare ca popoarele Mocika ~i Cimu, care trniau 1n apropierea coastelor oceanice. Si cultura inca~a s-a cladit pe traditiile mo~tenite din trecut, dar ei au organizat imperiul cu a minutiozitate exemplara. Vointa

trimite instructiuni detaliate, se ,puteau informa despre evenimente In centru, cu ajutorul codului kipu, adic,} cu ajutorul nodurilor legate pe fire colorate. Severitatea domniei incase Oamenii simpli erau sub un control' ~i o supraveghere strict,}, Nu puteau p,}r,}si localit,}tile de domiciliu, trebuiau s,} pl,}teasc,} impozite, s,} fac,} serviciu militar, erau datori cu corvoad,} pentru st:Ipani, 1n schimb trniau In sigurant,}, datorit,} bunei organiz,}ri a statului puternic ~i a sistemului de distributie a alimentelor, bine pus la punct. Unii istorici privesc statul inca~ ca o tiranie binef,}c,}toare, altii 1n schimb accentueaz,} natura lui agresoare. Inca~ii au fost mari me~teri constructori, iar ruinele capitalei lor, Cuzco, precum ~i ale ora~ului montan Machu Picchu stau m,}rturie, La constructii utilizau blocuri de piatrn, care erau cioplite cu exactitate milimetric~, Imbinate Intre ele f,}r,} mortar, cu atata exactitate Incat 1n rosturi nu intra lama unui cutit. Aproape sigur c,} In jurul anului 1000 In America au sosit vikingii, ~i pentru o scurt:l perioad,} s-au stabilit In Newfoundland. Dar acest episod istoric nu a avut urm,}ri. Nu la fel s-a 1ntamplai dup~ sosirea In 1492 a lui Cristofor Columb dup,} traversarea Atlanticului. Aparitia europenilor 1n Lumea Nou,} a ~vut urm,}ri catastrofale asupra aztecilor, inca~ilor ~i a tuturor popoarelor b,}~tina~e ale Americii. O Oricat de dezvoltate au fost civiliza~iile olmece, maya~e ~i aztece, nu au descoperit scrierea alfabetica. insa aveau cuno~tin~e profunde de matematica ~i de astronomie. Au avut totu~i o scriere in hieroglife, cum arata exemplul alaturat. un calendar magic aztec.

O Cu,it de jertfire aztec. Manerul incrustat reprezinta un membru a ordinului Acvila. Aceasta forma,ie constituita din luptatori ale~i aveau menirea sa prinda prizonieri pentru sacrificii umane.

au devenit s~panii acestora. Cea mai mare realizare a aztecilor a fost fondarea capitalei lor Tenchtitlan. Ora~ul a fost construit pe insulitele lacului Texaco ~i comunica cu uscatul prin largi istmuri artificiale. in realitate a fost ora~ullagunelor -plin de caiace-cu piramide ~i temple uria~e ~i cu un comert dezvoltat. Sacrificiile aztece La azteci cultul sacrificiilor umane a ajuns la dimensiuni inimaginabile, in unele cazuri erau sacrificati mii de oameni deodata. De aceeaaveau nevoie continuu de prizonieri de razboi noi in scopul sacrificarilor, ~i ca urmare formau o comunitate in permanenta stare de ra.zboi. Popoarele subjugate urau dominatia azteca nemiloasa. Din aceastacauza, cu toa~ amploarea lui ~i cu toata forta sa militara iniperiul aztec era foarte vulnerabil. Aproape siniultan cu extinderea azteca ~i inca~ii au creat propriul imperiu, care se intindea din nordul Ecuadorului de azi pana

domnitorului -Sapa Inca -dicta orice lege. Centrul imperiului era legat cu tinuturile sale cele mai indepartate prin drumuri bune, avand o lungime de mai multe mii de kilometri ~i pe posturile desemnate stateau pregatiti curierii, gata sa preia ~i preda informatiile ca la ~tafeta, cu toate ca nu cuno~teau nici o forma a scrisului. Se puteau