Sunteți pe pagina 1din 5

Bunurile n dreptul roman i Bunurile n dreptul contemporan romnesc

Bunurile n dreptul roman i Bunurile n dreptul contemporan romnesc Jus rerum : conceptul de apropriere, nsuire, respectiv de dobndire n proprietate a obiectului material al dreptului. Elemente : lucrul (res), bunul (bona) si patrimoniul (patrimonium). Res( pluralul rei), desemneaza lucrurile, bunurile iind incluse atat ca denominare, cat si ca si clasi icare acestora. orice lucru, in anumite conditii, poate de!eni un bun sau orice bun poate i un lucru, dar nu orice lucru poate i un bun "oul #od #i!il, $rt.%&%. "o'iune. Sunt bunuri lucrurile, corporale sau necorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial. (atrimoniul (in dreptul modern) : ansamblul drepturilor, sarcinilor si datoriilor, susceptibile de o !aloare pecuniar). "oul #od #i!il, $rt. %*+, ,ni!ersalitatea de apt. : (+) #onstituie o uni!ersalitate de apt ansamblul bunurilor care apar-in aceleia.i persoane .i au o destina-ie comun) stabilit) prin !oin-a acesteia sau prin le/e. 0n !ec1iul drept roman : patrimoniu 1ereditas E2emplu : corpores mostenite de un pater amilias, transmise, ulterior, pe cale succesorala. pater 34 patrimonio E!olutia patrimoniului Epoca !ec1e a dreptului roman : lucrurile corporale ( ra/mente ale patrimoniului) : pecunia 5 amilia (ecunia : ansamblul animalelor mici (!ite) 6amilia : 7 amilia rustica : scla!ii destinati muncilor a/ricole 7 amilia urbana : scla!ii destinati muncilor manu acturiere, /ospodaresti substantia $ction in rem Epoca clasic) a dreptului roman : patrimoniu 8repturi 8repturi reale ( er/a omnes) ( in E!ul 9ediu) $ction in personam personale (inter partes) : . ;umma di!isio < #riteriul patrimonial: di!iziunea undamental) i primordial a lucrurilor. Res in patrimonio: - res pri!atae ( a!erea unui pater amilias)= 7 res nullius ( lucrurile abandonate sau pierdute). Res e2tra patrimoniu : 7 res nullius 1umani= 7 res di!ini >uris. Res nullius 1umani >uris: 7 res communes < aerul, apa m)rii= 7 res publicae < scla!ii publici, cl)dirile publice i zidurile cet'ii; - res universitatum - teatrele, stadioanele, arenele, circul, b)ile publice. Res di!ini >uris : 7 res sacrae < templele, altarele, statuile, obiectele de cult. 7 res sanctae < portile, zidurile cet)'ii i pietrele de 1otar, 7 res reli/iosae < mormintele

unerare, locul de mb)ls)mare. :n Epoca clasica 5 contemporana summa di!isio isi pierde sensul. ::. &.?. ;ubsidaria di!isio < #riterii subsec!ente 8i!iziunea bunurilor res si!e in bona patrimonio. #riteriul inte/r)rii bunului ntr7un patrimoniu identi icabil 0n unc'ie de acest criteriu, ele sunt mp)r'ite ast el n res nullius i res privatae. Res nullius erau acelea care n mod accidental nu se a lau ntr7un patrimoniu identi icabil. Bunurile care nu apar'in nimnui erau ast el bunurile abandonate, cele p)r)site !oluntar de proprietarii lor (res derelictae) i bunurile r st)pn din cauze ortuite. $proprierea lor se )cea prin mi>loacele ori/inare de dobndire a propriet)'ii: ocupatio i usucapio. Res pri!atae. $cestea sunt bunurile care se a lau n momentul de re erin' ales n patrimoniul unei persoane particulare, iind ntr7un raport de apropria'iune determinat sau determinabil, deci sub o st)pnire de >ure sau de acto. $cestea ormnd marea ma>oritate a bunurilor, s7au dez!oltat pe seama lor o mul'ime de criterii de clasi icare, multe dintre ele iind preluate i n dreptul civil continental7european modern. #riteriile constituirii subdi!iziunilor bunurilor in patrimonio #riteriul importantei ormale a bunului n cadrul patrimoniului cet)'eanului roman Res mancipi sunt acele bunuri susceptibile a i dobndite, n epoca !ec1e, doar printr7o mancipa'iune sau printr-o cesiune n prezen'a ma/istratului (in >ure cessio), ca modalit)'i conven'ionale derivate i ormaliste de trans er a propriet)'ii, spre deosebire de res nec mancipi, care puteau i ob'inute n proprietate !uiritar "sanc'ionat de normele lui #us ci!ile) i prin simpla traditio "tradi'iune, prin ne ormalista remitere manual a bunului), e!entual printr7o in >ure cessio (predare in ata ma/istratului). :n cate/oria bunurilor mancipi re/asim lucrurile cele mai importante din /ospod)ria str)!ec1e i vec$e a lui pater amilias Res nec mancipi rmn toate celelalte bunuri, ntre care, pentru mai multa rele!an', %aius le enumer, n :nstitu'iuni, pe urmtoarele: iarele slbatice, precum urii, leii, ele an'ii, c)milele, toate bunurile incorporabile (drepturile i obli&a'iile; e.&., drepturile de succesiune, uzu ructul, obli/a'iile evaluabile n bani, n opinia >urispruden'ilor epocii clasice', cu e(cep'ia servitu'ilor prediale "reale' asupra ondurilor rustice Res mo!entes (lucrurile miscatoare) constituie bunurile apte de a se deplasa prin propria lor ener/ie (animale, scla!i s.a.), alaturi de bunurile care pot i deplasate sub actiunea unei ener/ii e2terne. 8eosebit, lucrurile imobile nesusceptibile de mu!abilitate cuprind terenurile (res soli), constructiile (domus, aedi icium, aedes), acareturile din dota (praedia dotalis) si toate accesoriile care ac, impreuna cu acestea, corp comun. 8up) criteriul izic al mu!abilitatii, bunurile se mp)r'eau in mobile si

imobile. #riteriul mu!abilit)'ii bunurilor corporale Romanii au mpr'it lucrurile in ,,corporale@ (corporales), pe de o parte, si ,,incorporale@ (incorporales), pe de alta parte, n'ele&nd pe cele din prima cate&orie ca iind tan/ibile (Auae tan/i possunt), palpabile, iar cea de7a doua cate/orie inte/rnd drepturile si obli/a'iile, prin e(celenta abstracte, ideale "!uae nec tan/i possunt), dar cu rezonante, cu in luente si cu implic)ri substan'iale in realitate (in pra/ma). 8e la aceast) inte/rare in rndul noncorporalelor )cea e2cep'ie dreptul de proprietate "dominium e( #ure )uiritium'. *riteriul corporalitatii bunurilor 8up) criteriul ,,corporalitatii@, lucrurile erau di!izate in res corporales si res incorporales. Bpera de indi!idualizare a bunurilor de /en comporta analiza, aprecierea, e!aluarea lor dupa trei esentiale criterii (re/ula celor trei CA, dupa cum o denominam noi). Este !orba de criteriile: Auid, Auale, Auantum (ce el de bun, cum sau ce calitate a bunului si in ce cantitate). 8aca, in pri!inta bunurilor de specie nu este necesara caracterizarea lor prin prisma criteriilor sus7mentionate, intrucat ele sunt ori/inale, a!and trasaturi sui /eneris, dimpotri!a, cele de /en se determina prin operatiuni de cantarire, numarare sau masurare (res Auae pondere, numero, mensurare consistunt). Dalerius 9. #iuca, Eec'ii de drept roman, volumul +, Editura (olirom, Bucureti, ,--., p. //0. 8upa natura bunurilor si intentia partilor, lucrurile corporale mobile au ost di!izate, pe de o parte, in lucruri de specie (ad species) si, pe de alta parte, in lucruri de /en (in /enus). :n /eneral, bunurile de specie sunt indi!idualizate prin natura, constitutia sau orma lor, ast el incat, prin ele insele sunt unice, sin/ulare, pe cand cele de /en, neindi!idualizate prin trasaturi particulare, unice(deci, multiple sau multiplicabile), se pot con unda unele cu altele ara ca acest apt sa atra/a, per se, !reo consecinta >uridica. #riteriul naturii bunurilor asociat intentiei partilor dintr7un raport >uridic 8in perspecti!a dreptului roman a ost necesar) di!izarea lucrurilor n cate/orii de bunuri care se consum) dup) o sin/ur) olosin-) (bunuri ce ac obiectul contractului de mprumut de consuma-ie 7 mutuum) .i bunuri care presupun o olosin-) ndelun/at), succesi!) n timp (bunuri proprii contractului de olosin-) 7 comodatus). 8up) criteriul consumptibilit)-ii bunurilor, res pri!atae au ost di!izate n res Auae primo usu consumumptur (consumptibile dup) un prim uza>) .i rec Auae nec primo usu consumumptur (neconsumptibile). #riteriul consumptibilit)-ii Bunurile ne un/ibile nu pot suporta )r) consecin-e >uridice aceast) sc1imbare, iind unicate, per ect indi!idualizate (opere de art), bunuri cu !aloare personal), amilial),

a ecti!)). Bunurile un/ibile sunt inter.an>abile adic) se pot sc1imba ntre ele )r) s) rezulte consecin-e >uridice din aceast) opera-iune. 0n unc-ie de acest criteriu bunurile au ost di!izate n: un/ibile ne un/ibile. #riteriul un/ibilit)-ii bunurilor 8in punct de !edere >uridic bunurile accesorii urmeaz) re/imul bunurilor principale cu care ac, din aceast) perspecti!), corp comun pn) la proba contrarie (accesorium seAuitur principale), ie n mod temporar ie n mod permanent. 8up) criteriul accesorialit)-ii, n operele >urispruden-ilorepocii clasice romane re/)sim di!izarea bunurilor n res principales (bunuri principale) .i res accessorium (bunuri accesorii). #riteriul accesorialit)-ii bunurilor Res nullius di!ini >uris Bunurile de sor/inte di!in) sau de iz!or >uridic de drept di!in sunt de asemenea bunuri care nu pot apar'ine nimnui. 1cestea sunt cele destinate e2ercit)rii culturilor publice, obiectele ce se oloseau n ritualurile reli/ioase, simbolurile mistice sau mitice. Res sanctae. $ceast) cate/orie este a acelor bunuri care, dei nu erau declarate ca apar'innd zeilor sau vreunui cult, erau statuate s inte datorit) importan'ei lor pentru cetate. 2or'ile i zidurile cet)'ilor, pietrele de $otar etc, erau ast el s in'ite prin proceduri reli/ioase speciale, o iciate de au/uri. Res reli/iosae. (e ln/) numeroasele culturi publice, romanii ntre'ineau i un cult domestic, cel al amiliei. $cetia i dei icau ast el ascenden'ii trecu'i n ne iin', strmoii, cosmolo/ia roman) a!nd rezer!at un loc special pentru acetia. *erurile iind as el rezer!ate zeilor celeti "dei superi', cei care deveneau zei prin aptul c) au murit erau numi'i dei mani 3 umbrele mor'ii, sau dei in eri < zeii de sub pamnt Res sacrae sunt bunurile care de!eneau sacre ca urmare a 1ot)rrii poporului prin le/e, senatus7consult sau constitu'iune imperial, printr-un ritual special denumit consacratio. E2emple de asemenea bunuri sunt templele, altarele mpreun) cu accesoriile lor, sanctuarele, statuile etc. 8in subcate/oria bunurilor nim)nui consacrate de dreptul pro an laic Comenesc(1umani), )ceau parte alte trei subdi!iziuni: res communes, res publicae (in publico usu) .i res uni!ersitatum. Res nullius 1umani >uris $erul, apa potabil), marea .i malurile ei, apele cur/)toare constituie bunuri care nu pot i trans ormate n obiecte materiale ale propriet)-ii e2clusi!e ale uneia sau mai multor persoane, iind prin e2celen-a, bunuri ale tuturor, bunuri comune. Res communes $supra acestei cate/orii de bunuri, statul roman putea e2ercita nestin/1erit, prin reprezentan-ii s)i cu unc-ii ma/istrale toate atributele drepului de proprietate. ;tatul roman, ca persoan) >uridic) suprem), a!ea dreptul de a7.i rezer!a propriile domenii, bunuri, ntre cele mai cunoscute iind ser!ii publici (scla!ii in uso publico), a/er

publicus (p)mntul a lat n proprietatea statului), succesiunile !acante, porturile, domenii publice Res publicae $ceast) subcate/orie constituie, n apt, o orm) particular) a lucururilor publice, bunuri a late n proprietatea altor importante persoane >uridice, morale, precum cet)-ile, municipiile, ora.ele italice. $st el n aceast) cate/orie re/)sim: teatrele .i arenele, circurile, stadioanele amena>ate pentru locuitorii acelor a.ez)ri. Foate aceste bunuri sunt destinate s) ser!easc) ne!oilor .i intereselor /enerale ale persoanelor, deci neputnd ace obiectul unei apropria-iuni pri!ate, al unui alt drept real sau al unui drept de crean-) indi!idual. Res uni!ersitatum