Destin...O poveste inspirata din realitatea cruda.

Chapter 1:

Inceputul

Sean se intoace in tara si se stabileste intr-un oras de care a auzit atatea. In timp ce se plimba pe straduta ingusta admirand cerul plin de stele, cauta cu ardoare o stea cazatoare dorindu-si ceva ce era imposibil. Si... numarand stelele "...8, 9...", neatent, da peste o fata. - Iarta-ma, eram neatent...! -Stai linistit, nicio problema..., spune ea, dandu-si parul castaniu de pe fata. Atunci, la lumina felinarului, putin pala, inima lui Sean a inceput sa bata ca nebuna, fara a-si da seama de ce. Nu trece mult si afla de ce acest sentiment il nelinistea si nu-i dadea pace. Era chiar EA. Cine este acesta "EA"...? Pentru a va spune povestea ei, trebuie sa ne intoarcem cu 9 ani in urma. Atunci a inceput totul pentru ea, pentru el, pentru ei... Ea nu avea decat 18 ani, o fata obisnuita, nimic deosebit. Povestea ei incepe cam prin luna Iulie, cand, din senin este abordata de un baiat, dragutel, exact ceea ce cauta ea. Numele ei, Ally, un nume nu tocmai banal, prinde din acest moment o oarecare stralucire. La inceput nu parea a fi interesata de baiatul respectiv, dar, ince-incet, zi de zi, seara de seara ei vorbeau. Indiferent de subiectul copilaresc sau intens pe care il discutau, mereu gaseau puncte comune. Nu isi putea explica sentimentul pe care il avea cand vorbea cu el si mai ales sentimentul pe care il avea atunci cand el disparea cateva zile. Inima ei cauta o cauza si, totodata, o solutie. Nimeni nu stia de ei, nimeni nu le stia povestea, cand vorbeau parca doar ei doi existau in aceasta lume plina de imperfectiune si nimic nu-i putea desparti. Noptile erau doar ale lor si luna de pe cer era de partea acestora, parca sustinandu-le dragostea la fiecare pas facut. Stiu ce credeti... " Nu este posibil sa vorbesti cu cineva si sa te indragostesti !". Ei bine, ba da! Legatura dintre cei doi se intarea din ce in ce mai tare si iubirea lor crestea pe masura ce orele, minutele, secundele treceau. Trece o luna, trec doua, ei tot unul la celalalt se gandeau... Chiar daca si-au marturisit dragostea, aceasta avea sa fie imposibil de implinit deoarece, el, avea sa faca ceva dureros, atat pentru ea, cat si pentru el insusi. Ally isi va da seama ca ea defapt se indragostise nebuneste de acest baiat pe care in doua luni de zile nu il vazuse decat in poze. Nu-i venea sa creada ca a fost posibila o astfel de intamplare si, stand intinsa in pat, se uita la tavanul camerei sale micute, intr-un intuneric absolut, gandindu-se la tot ceea ce se intamplase. - Cum e posibil asa ceva? isi spunea in sinea ei. Nu inteleg... . Nici macar nu stiu cum arata in realitate, nu l-am auzit niciodata. Asa era, nici macar o data de cand se cunosteau si totusi, ea se indragostise. "De ce anume? ", asta este probabil intrebarea pe care v-o puneti in momentul asta. Va voi lamuri eu. Vedeti voi, in tot acest timp ei au vorbit zilnic, s-au atasat unul de celalalt doar prin cuvinte, doar din felul in care vorbeau si lucrurile pe care le aveau in comun. Nici ei nu-si puteau da seama cum s-a putut intampla. Viata lor avea sa se schimbe si ei aveau sa depinda unul de celalat din acel moment. Ally isi facea planuri despre cum va arata prima lor intalnire, sute de scenarii, sute de ganduri, sute de batai ale inimii pe minut. Si totusi, visele sale vor fi naruite in scurt timp... Cu toate ca dragostea lor era atat de

mare, el isi va trada dragostea si o va trada si pe Ally, acceptand sa fie cu altcineva. In acel moment Ally simte ca toata existenta sa este pusa sub semnul intrebarii, nu intelegea ce se intamplase si parca un cutit plin de venin ii strapunsese inima cu atata duritate, incat fiecare gura de aer putea fi considerata ca o gura de apa, ce ii este data unui pilot al carui avion s-a prabusit in mijlocui desertului de cateva zile. Lumea ei se scufunda precum Titanicul. Nu ii mai ramasese nimic de facut decat sa-l uite, insa acest lucru ajunsese pana in pragul de a fi imposibil. - Cu ce am gresit ? De ce ? Care e rostul ? Aceste intrebari ii inecau gandirea. Si usor, usor trec niste zile, saptamani, pana cand, venind de la scoala foarte obosita, se pune in pat pentru a trage un pui de somn si este scoasa cu forta din lumea viselor de sunetul telefonului. Primise un mesaj de la el. Si asa povestea lui Ally si a lui Sean nu este lasata sa moara si destinul doreste sa-i aduca impreuna, precum vestitul cuplu adamic, ce odata regasit, este "condamnat" sa-si petreaca o eternitate impreuna.

Chapter 2 : Regrete Dupa lungi discutii despre ce a fost intre ei doi si despre flacara care nu putea fi stinsa, apar discutii despre viitor, despre ce inseamna unul pentru celalalt. Nu trece mult timp si el simte ca este timpul sa puna capat relatiei pe care o avea, dar din cauza lui Ally. Acum cei doi au cale libera, nu-i asa? Ei bine, nu. Si de aceasta data destinul lor nu avea sa se implineasca. Desi vorbeau zilnic, se schimbasera, erau reci... . Regretele lui o cuprindeau, ea se simtea tradata, el o iubea... . Si asa trece timpul, pana cand, Ally isi va gasi pe cineva. Un tip destul de okay, un tip pe care il cunostea, cineva pentru care va ajunge sa aiba sentimente, insa aceste sentimente vor fi naruite de revenirea lui Sean in viata ei, alaturi de pareri de rau, declaratii, dar si de tradarea pe care o are din partea lui John, prietenul ei. - Te iubesc, stiu ca te-am ranit, nu ma voi ierta niciodata! marturiseste Sean. -Stiu, dar Sean, noi nu vom putea fi niciodata impreuna! -De ce spui asta ? Asta vrei? -Nu, nu vreau asta, dar cred ca asa e mai bine! ii scrie ea cu lacrimi in ochi. Insa tarziu isi va da seama de greseala imensa pe care a facut-o, cauzand astfel pierderea dragostei lui. Incercarile ei disperate de a-l recupera vor fi in zadar, deoarece el deja se conformase dorintei ei si dragostea lui pentru ea se diminua cu fiecare secunda ce trecea. Deja in viata lui aparuse altcineva. Inca o data Ally aluneca in abisul deja existent din sufletul ei, cazand usor, usor sub blestemul singuratatii. -Chiar vrei sa renunti la noi ? La tot ce s-a intamplat? spune ea cu lacrimile curgandu-i pe obrazu-i rece. -Ally, spune el, "NOI", nu mai exista de ceva timp... Nu vreau sa te mai vad suferind asa si cred ca cel mai bine ar fi sa nu ne mai mintim unul pe celalalt. Cu toate astea nu vreau sa te pierd definitiv. Singura noastra solutie ar fi sa ne transformam in cei mai buni prieteni. -Esti sigur? Stii, daca vom fi de acord cu asta, tot ce s-a intamplat, va fi dat uitarii. Toate sentimentele mele pentru tine se vor risipi si asta fara cale de intoarcere... -Da stiu... -Deci? -Da, Ally, sunt sigur. Asta este ceea ce vreau !

-Bun! -Bine! Asa a inceput prietenia lor, cu toate ca Ally nu a crezut nicio clipa in acele cuvinte pe care le-a spus, a incercat din rasputeri, doar pentru a nu-l pierde definitiv, spunandu-si " E totul pentru mine, mai bine asa decat sa il pierd. Nu-i voi mai impartasi sentimentele mele pentru el, le voi tine pentru mine. Poate ca intr-o zi voi fi in stare sa ma detasez de tot... SPER!". Astfel cei doi au inceput o viata noua ca fiind cei mai buni prieteni, spunandu-si unul celuilalt totul. Insa Ally nu se simtea bine deloc, depresia in care intrase la momentul acela, o facuse oarecum sa se inchida in ea, sa-si piarda orice speranta. Sean era mereu acolo pentru ea, indiferent de certurile dintre cei doi, el mereu stia ce sa zica si ce sa faca. Ally, seara de seara, se tot intreaba : " Oare chiar a renuntat la mine?", "Oare chiar nu ma mai iubeste?", intrebari retorice adresate subconstientului sau, intrebari ale caror raspunsuri nu le va afla niciodata sau poate daca le va afla, isi va fi dorit sa nu le adreseze... Stim toti cum e sa suferi din dragoste, insa o astfel de dragoste, dragii mei, se intalneste o data la 50 de ani. Doua persoane care sunt complet straine la inceput si totusi indragostite una de cealalta,doua persoane care nu s-a indragostit de situatia materiala sau de aspectul fizic, doua persoane care s-au indragostit pur si simplu de caracterul si de felul de a fi a celeilalte persoane. Trist nu? Destinul le ofera sanse, dar totusi tot el nu ii poate aduce pe acelasi drum, tot el ii impiedica din a-si implini dragostea, care, poate, s-a pierdut de veci...