Sunteți pe pagina 1din 47

EXEMPLE DE CALCUL

1. Verificare gindă de rulare pe care circulă două poduri rulante rezemate, având capacitatea de ridicare de 20tf

2. Verificare grindă de rulare pe care circulă un pod rulant suspendat având capacitatea de ridicare de 5tf

3. Verificare grindă de rulare pe care circulă un cărucior rulant suspendat monogrindă, având capacitatea de ridicare de 4tf

ASPECTE GENERALE:

S-au avut în vedere prescripţiile SR EN 1993-6 (EC 3: Proiectarea structurilor de

oţel; Partea 6: Căi de rulare) şi a standardelor europene conexe pentru dimensionarea:

- grinzilor de rulare simplu rezemate cu deschiderea de 9m, pe care circulă două poduri rulante rezemate având capacitatea de ridicare de 20tf;

- grinzilor de rulare simplu rezemate cu deschiderea de 6m, pe care circulă un pod rulant suspendat, având capacitatea de ridicare de 5tf.

- grinzilor de rulare simplu rezemate cu deschiderea de 5m, pe care circulă un

cărucior rulant suspendat monogrindă, având capacitatea de ridicare de 4tf. Grinzile de rulare au fost verificate la stările limită de rezistenţă, deformaţie, oboseală, stabilitate locală şi stabilitate generală (atunci când nu există o grindă de frânare fixată de grinda de rulare).

Încărcările produse de exploatarea podurilor rulante au fost evaluate conform SR EN 1991-3:2007 (EC 1: Acţiuni asupra structurilor; Partea 3: Acţiuni induse de poduri rulante şi maşini). Modurile de grupare ale diferitelor încărcări au ţinut cont şi de prevederile CR 0-2005 (Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii). În tabelul 1 sunt indicate grupurile de încărcări produse de exploatarea podurilor rulante împreună cu coeficienţii dinamici aferenţi. Se poate observa că efectuând calculul în conformitate cu SR EN 1991-3:2007 aceeaşi încărcare poate fi multiplicată cu coeficienţi dinamici diferiţi, funcţie de grupul de încărcări din care face parte.

Tabel 1 – Grupuri de încărcări generate de poduri conform SR EN 1991-3:2007

       

Grupuri de încărcări

 
 

Încărcare

Simbol

 

Sarcină

Acci -

   

SLU

de

dentale

 

încercare

1

2

3

4

5

6

7

8

9 10

 

1

Greutatea proprie

a

podului

Q

c

ϕ

1

ϕ

1

1

ϕ

4

ϕ

4

ϕ

4

1

ϕ

1

1 1

 

2

Sarcina ridicată

Q

h

ϕ

2

ϕ

3

-

ϕ

4

ϕ

4

ϕ

4

η

1)

-

1 1

 

3

Demararea podului

H L , H T

ϕ

5

ϕ

5

ϕ

5

ϕ

5

-

- -

 

ϕ

5

- -

 

4

Deplasarea oblică

H

S

       

-

- 1

           

a

podului

- -

- -

-

- -

 

Demararea sau

                     

5

frânarea

căruciorului rulant

H

T3

- -

-

- -

1 -

-

- -

6

Vântul în timpul funcţionării podului

F

W

*

1 1

   

1

1 1

 

- -

 

1

- -

 

7

Sarcină de

încercare

Q

T

 

- -

 

-

- -

 

- -

 

ϕ

6

- -

 

8

Forţă de

tamponare

H

B

 

- -

 

-

- -

 

- -

 

-

ϕ

7

-

9

Forţă de răsturnare

H

TA

 

- -

 

-

- -

 

- -

 

-

-

1

Conform SR EN 1991-3:2007 fiecare dintre aceste grupuri de încărcări trebuie luat în considerare ca reprezentând o singură acţiune generată de funcţionarea podurilor rulante.

Grupurile de încărcări 1, 5 şi 6 din tabelul 1 conduc de regugulă la solicitările cele mai defavorabile pentru dimensionarea secţiunii transversale a grinzii de rulare. Valoarea cea mai mare a momentului încovoietor (momentul maxim maximorum) se

obţine în cele mai multe cazuri cu grupul 1 de încărcări. În cazul acestui grup de încărcări greutatea proprie a podului neîncărcat Q c şi greutatea sarcinii ridicate Q h sunt

amplificate cu coefiecienţi dinamici diferiţi ( ϕ pentru Q c , respectiv

Marea majoritate a producătorilor de poduri rulante pun la dispoziţie doar valorile caracteristice ale încărcărilor verticale pe roţi, situaţie în care efectele Q c şi Q h nu sunt separate. Având în vedere acest aspect, valorile caractersitice ale încărcărilor verticale pe roţi puse la dispoziţie de producătorii de poduri rulante nu pot fi utilizate în cazul procedurii de evaluare a încărcărilor indicate în SR EN 1991-3:2007. Pentru a evalua încărcările verticale pe roţi produse de grupul 1 de încărcări efectele Q c şi Q h au fost

multiplicate separat cu ϕ şi respectiv

ϕ în cazul Q h ).

1

2

ϕ !

2

1

În conformitate cu prescripţiile SR EN 1991-3:2007, podurile care operează împreună vor fi considerate ca un singur pod rulant, adică o singură încărcare variabilă. Prin urmare, atunci când se evaluează încărcările produse de mai multe poduri rulante ce acţionează simultan, valorile acestora nu sunt afectate de coeficienţi de simultaneitate sau coeficienţi de grupare.

În tabelul 2 sunt indicaţi coeficienţii dinamici

ϕ

i

cu valorile lor pentru fiecare tip

de încărcare generat de funcţionarea podurilor rulante.

Tabel 2 – Coeficienţi dinamici ϕ conform SR EN 1991 – 3: 2007

i

Coeficient

Pod

Pod

Cărucior

     

dinamic

20tf

5tf

4tf

 

Efectul luat în considerare

Utilizat pentru

       

vibraţiile

ce

apar

la

nivelul

greutatea proprie

a podului

ϕ

1

1.0

1.0

1.0

structurii podului ca urmare a ridicării sarcinii de la sol

       

efecte

dinamice

la

ridicarea

 

ϕ

2

1.12

1.27

1.20

sarcinii de la sol

 

sau

efecte dinamice cauzate de

sarcina ridicată

eliberarea bruscă a sarcinii, atunci

ϕ

3

-0.5

-0.5

-0.5

când se utilizează graifăre sau electromagneţi

       

efecte dinamice induse de rularea

greutatea proprie a podului şi sarcina ridicată

ϕ

4

1.0

1.0

1.0

podului pe şine

 
       

efecte

dinamice

cauzate

de

 

ϕ

5

1.5

1.5

1.5

forţele de acţionare

 

forţe de acţionare

       

efecte dinamice care apar atunci

 

1.06

1.14

1.10

când o sarcină de încercare este

sarcina

ϕ

6

deplasată corespunzător condiţiilor

de exploatare

de încercare

     
       

efecte dinamice elastice produse de lovirea podului de tampoane

 

ϕ

7

1.25

1.25

1.25

forţe de tamponare

EXEMPLUL NR. 1

S-a cerut proiectarea grinzii de rulare pe care circulă două poduri rulante având capacitatea de ridicare de 20tf. Grinda de rulare este alcătuită din tronsoane simplu rezemate având fiecare deschidere de 9m. Pentru echiparea unei hale industriale cu funcţiunea de depozit s-au cerut de la

producătorul de poduri rulante, date cu privire la caracteristicile de exploatare pentru un pod rulant rezemat cunoscând (în urma cerinţelor beneficiarului) următoarele informaţii despre podurile rulante şi modul de exploatare al acestora:

- capacitatea de ridicare a podului: 20tf; pe grinda de rulare pot acţiona simultan două astfel de poduri rulante;

- podul rulant se deplasează pe şine ce reazemă la partea superioară a grinzilor de rulare; cota şinelor deasupra pardoselii finite a halei este cunoscută (pe baza ei se poate deduce înălţimea de ridicare a podului rulant);

- deschiderea podului rulant (distanţa dintre axele grinzilor de rulare): 16.50m;

- podul rulant va fi utilizat într-un depozit cu exploatare intermitentă şi se încadrează conform anexei B din SR EN 1991-3:2007 în clasa de ridicare HC2, respectiv în clasa de verificare la oboseală S4.

HC2, respectiv în clasa de verificare la oboseal ă S4. Figura 1 – Înc ă rc

Figura 1 – Încărcări produse de funcţionarea podului rulant de 20tf (notaţiile sunt propuse de producătorul podului)

Date puse la dispoziţie de producătorul podului rulant:

- greutatea podului rulant: 9220 kg 92 .20 kN ;

- greutatea căruciorului rulant: 1850 kg 18 . 50 kN ;

- roţile motoare ale podului rulant sunt acţionate individual;

- distanţa minimă dintre sarcină şi axul şinei: 1.29 m ;

- lăţimea şinei de rulare: 60 mm ;

- valoarea maximă a spaţiul liber dintre şină şi bandajul roţilor: 15 mm (vezi figura 2);

- viteza de ridicare a sarcinii: 0.5 ÷ 3.0 m / min ;

- viteza de deplasare a podului rulant: 10 ÷ 40 m / min ;

- viteza de deplasare a căruciorului rulant: 5 ÷ 25 m / min ;

- ampatamentul podului: 2500 mm (vezi figura 2);

- distanţa dintre tampoanele podului: 3142 mm (vezi figura 2);

- constanta de elasticitate a tamponului: 100 kN / m .

- constanta de elasticitate a tamponului: 100 kN / m . Figura 2 – Detalii constructive
- constanta de elasticitate a tamponului: 100 kN / m . Figura 2 – Detalii constructive

Figura 2 – Detalii constructive pentru podul de 20tf

Tabelul 3 cuprinde valorile de calcul ale încărcărilor (valorile ce includ efectul coeficienţilor dinamici) produse de exploatarea podurilor rulante având capacitatea de ridicare de 20tf.

Tabel 3 - Forţe generate de podurile rulante de 20tf [kN]

Descrierea încărcării

 

EN 1991-3 [4] 1)

Încărcare verticală maximă pe roată, Q r,max

195.30

(grupul 1 de încărcări)

178.71

(grupul 5 de încărcări)

Încărcare longitudinală produsă de frânarea sau demararea podului, H L

8.63 (grupul 1 de încărcări)

Încărcare transversală produsă de frânarea sau demararea podului, H T,2

19.48

(grupul 1 de încărcări)

Încărcare longitudinală generată de lovirea podului rulant în opritori, H B,1

31.76

(grupul 9 de încărcări)

Încărcare transversală cauzată de frînarea sau demararea căruciorului, H T,3

20.49 2) (grupul 6 de încărcări) 12.78 3) (grupul 6 de încărcări)

Încărcare transversală produsă de deplasarea oblică a podului, H S

50.55

(grupul 5 de încărcări)

1) SR EN 1991-3:2007 indică 10 grupuri diferite de încărcări care trebuie luate în calcul ca reprezentând o singură încărcare (vezi tabelul 1). 2) Încărcarea H T,3 calculată ca 10% din suma dintre sarcina ridicată şi greutatea căruciorului. 3) Încărcarea H T,3 evaluată ca forţă orizontală de tamponare a căruciorului.

În tabelul 4 sunt indicate valorile maxime ale solicitărilor ce au fost luate în considerare pentru verificarea la stări limită a secţiunii grinzii de rulare. Toate încărcările verticale şi orizontale luate în calcul în grupurile de încărcări considerate (1, 5 şi respectiv 6) constituie o singură încărcare variabilă (cea considerată cu efect predominant). S-a mai luat în calcul ca o încărcare uniform distribuită în lungul grinzii de rulare greutatea proprie a elementelor ce compun calea de rulare (ca încărcări permanente) şi circulaţia pe pasarelă (ca încărcare variabilă cu efecte nepredominant). (În cazul acestui exemplu grinda de frânare îndeplineşte şi funcţiunea de pasarelă de circulaţie.)

reprezintă momentul încovoietor maxim în lungul deschiderii

grinzii, în raport cu axa tare (y-y) a secţiunii transversale. Încărcările verticale maxime pe roţi Q r,max (patru la număr) sunt aşezate pe deschiderea grinzii de rulare în poziţia cea mai defavorabilă (care conduce la atingerea valorii maxime a momentului încovoietor M y,Ed ). Momentul încovoietor M z,Ed şi forţa tăietoare V z,Ed în raport cu axa slabă (z-z) se înregistrează în aceeaşi secţiune cu M y,Ed . M z,Ed este produs după caz de forţele transversale: H T,2 (în cazul grupului 1 de încărcări), H S (în cazul grupului 5 de încărcări) şi respectiv H T,3 (în cazul grupului 6 de încărcări). F z,Ed = Q r,max reprezintă forţa concentrată (încărcarea verticală maximă pe roată) ce se aplică pe grindă în secţiunea în care se înregistrează M y,Ed . Forţele longitudinale H L (şi cele transversale H T,2 ) ce se iau în considerare în cazul grupului 1 de încărcări sunt produse de frânarea sau demararea podului rulant. Solicitările minime pentru verificările la starea limtă de oboseală sunt produse doar de încărcările distribuite uniform în lungul grinzii de rulare. Solicitările maxime pentru verificările la starea limtă de oboseală sunt generate de încărcările verticale maxime pe roţi şi de încărcările distribuite uniform în lungul grinzii de rulare.

Momentul

M y,Ed

Tabel 4 – Solicitări luate în calcul pentru grinda de rulare pe care circulă cele două poduri rulante de 20tf

   

Stări limită ultime

Starea limită de oboseală

Solicitare

Grup 1

Grup 5

Grup 6

Solicitări

Solicitări

de încărcări

de încărcări

de încărcări

maxime

minime

M y,Ed [kNm]

1203.26

1105.89

1105.89

406.52

35.90

M z,Ed [kNm]

2.61

150.61

120.27

-

-

V z,Ed [kN]

182.28

166.87

166.87

161.52

15.98

F z,Ed = Q r,max [kN]

195.30

178.71

178.71

- -

 

H L [kN]

8.63

-

-

- -

 

În figura 3 sunt indicate dimensiunile secţiunii obţinute pentru grinda de rulare în urma dimensionării.

În figura 4 se pot observa punctele pe secţiune, în care s-au efectuat verificări prin calcul:

- punctul 1 în fibra extremă superioară a secţiunii;

- punctul 2 în fibra extremă inferioară a secţiunii;

- punctul 3 în fibra extremă superioară a inimii (la racordarea cu talpa superioară a grinzii);

- punctul 4 în fibra extremă inferioară a inimii (la racordarea cu talpa inferioară a grinzii).

Figura 3 – Dimensiunile sectiuni i transversale pentru grinda de rulare cu deschiderea de 9

Figura 3 – Dimensiunile sectiunii transversale pentru grinda de rulare cu deschiderea de 9m, pe care circulă cele două poduri rulante de 20tf

m , pe care circul ă cele dou ă poduri rulante de 20 tf Figura 4

Figura 4 – Distribuţiile tensiunilor luate în calcul pe secţiunea grinzii de rulare pe care circulă cele două poduri rulante de 20tf

Verificare grinda de rulare simplu rezemata conform normelor SR EN pentru doua poduri rulante rezemate avand capacitatea de ridicare de 20tf:

1) Caracteristici generale:

Pe aceasta grinda de rulare se deplaseaza doua poduri rulante de 20tf si 20tf! Podurile se incadreaza in clasa de ridicare HC2 si clasa de verificare la oboseala S4 conform Anexei B din SR EN 1991-3:2007!

Podurile circula pe o grinda de rulare KP 60 avand caracteristicile geometrice:

-inaltime sina: hr := 80 mm -latime talpa sina: bfr := 80 mm

-momentul de inertie al sinei in raport cu axa sa orizontala: Ir

Prinderea sinei de talpa superioara a grinzii de rulare este nerigida (se realizeaza discontinuu cu suruburi de inalta rezistenta)!

Distanta dintre rigidizarile transversale ale inimii grinzii are valoarea:

Grinda de franare are intre centrele de greutate ale talpilor o lungime de aproximativ:

Grinda de rulare se realizeaza din otel S235 (OL37)

6 4

:=

6.54 10 mm

a := 1500mm

E :=

d := 1100mm

N

210000 N

fy

:=

235

2

2

mm

mm

Coeficientii partiali de siguranta au valorile: γ M0 := 1.0 γ M1 := 1.0

2) Caracteristici geometrice sectiune grinda de rulare:

Caracteristiceile geometrice ale sectiunii propuse sunt:

Inima sectiunii are dimensiunile: hw := 950mm

tw := 8mm

Talpa inferioara are dimensiunile: b := 300mm

tf := 14mm

Talpa superioara are dimensiunile: bs := 350mm

tfs := 14mm

A := hw tw + b tf + bs tfs

A

=

1.67

×

10

4

2

mm

Av := twhw

Av

=

7.6

×

10

3

mm 2

bs tfs( 0.5hw + 0.5tfs) b tf ( 0.5hw + 0.5tf )

zg :=

A

zg = 20.204 mm

Iy :=

Iy =

Iz :=

bs tfs 3

 

b tf 3

 

3

 

hw tw

 

+

+

12

12

 

12

9

4

2.679

×

10

mm

bs 3 tfs

hw tw

3

b

3 tf

 

+

+

12

12

 

12

+

2

bs tfs ( 0.5hw + 0.5tfs zg) +

Iz

=

8.156

×

10

7 4

mm

b tf ( 0.5hw + 0.5tf + zg)

Distantele de la axa y-y pana la punctele in care se vor calcula tensiunile sunt:

z1 := 0.5hw + tfs zg

z2 := 0.5hw + tf + zg z2 = 509.204 mm

z1 = 468.796 mm

2

+

hw tw zg 2

z3 := 0.5hw zg

z3 = 454.796 mm

z4 := 0.5hw + zg

z4 = 495.204 mm

zmax := max( z1 , z2) zmax = 509.204 mm

Momentele statice in raport cu axa y-y sunt:

S3 := bs tfs( 0.5hw + 0.5tfs zg)

S4 := b tf ( 0.5hw + 0.5tf + zg)

S2

:=

S4

+

tw

S1

:=

S3

+

tw

( 0.5hw + zg)

2

2

( 0.5hw zg)

2

2

Smax := max( S1 , S2 ) Smax

= 3.09 ×

S3

= 2.263

× 10

6

mm

3

S4

= 2.109

× 10

6

mm

3

S2

= 3.09

× 10

6

3

mm

S1

= 3.09

× 10

6

3

mm

10

6

mm 3

3)Solicitarile la care se verifica grinda in sectiunea in care apare momentul incovoietor maxim sunt (grupul 1 de incarcari):

M yEd := 1203.26 kN m M zEd := 2.61 kN m

H :=

M zEd

d

H = 2.373 kN

V zEd := 182.28 kN F zEd := 195.30 kN H L := 8.625 kN

4) Verificari de rezistenta pentru sectiunea propusa:

Momentul Mz produce la nivelul talpii superioare a grinzii de rulare tensiunile σx:

σ

xH

:=

H

bs tfs

σ xH = 0.484 N

2

mm

Fortele longitudinale produc la nivelul talpii superioare a grinzii de rulare tensiunile σx:

σ

xL

:=

H

L

bs tfs

σ xL = 1.76 N

2

mm

a) Verificare in punctul 1 (fibra extrema superioara):

M

yEd

σ z1

x1My

:=

Iy

σ

x1

:=

σ

x1

fy γ M0
fy
γ
M0

σ

=

x1My

0.906

+ σ

xH

σ x1My

+

σ xL

σ x1

M0 σ = x1My 0.906 + σ xH σ x1My + σ xL σ x 1

γ M0

= 210.553 N

2

mm

σ x1

= 212.797 N

2

mm

< 1.0

b)

Verificare in punctul 2 (fibra extrema inferioara):

σ x2

:=

M yEd

Iy

z2

σ x2

= 228.701 N

2

mm

σ x2

fy
fy

γ

M0

=

0.973

σ x2 < σ x 2

γ

M0

1.0

c) Verificare in axa y-y unde se inregistreaza tensiunea τ maxima:

τ max

:=

V zEd Smax

twIy

τ max

fy γ M0 ⋅ 3
fy
γ
M0 ⋅ 3

= 0.194

τ max

= 26.281 N

2

mm

τ max

fy γ M0 ⋅ 3
fy
γ M0 ⋅ 3

< 1.0

d) Verificare sub actiunea tensiunii locale maxime (la contactul dintre inima si talpa superioara):

- latimea efectiva a talpii luata in calcul pentru determinarea lungimii de distribuire a incarcarii concentrate are valoarea (conform tabelului 5.1 din SR EN 1993-6:2007):

beff := bfr + hr + tfs

beff = 174 mm

-momentul de inertie al talpii superioare a grinzii de rulare in raport cu axa orizontala este:

I

f_eff

:=

beff tfs 3

12

I

f_eff

= 3.979

×

10

4

4

mm

-

l

lungimea efectiva de distribuire a incarcarii concentrate este (fixare nerigida sina/talpa):

eff

:=

3.25

Ir

+

I

f_eff

tw

(

)

1

3

l eff = 304.502 mm

- valoarea maxima a tensiunii locale de compresiune din inima grinzii are valoarea:

σ

z

:=

F zEd

tw

l eff

σ z

fy
fy

γ M0

= 0.341

σ z

= 80.172 N

2

mm

σ z

fy
fy

γ M0

< 1.0

e) Verificari in punctul 3 (fibra extrema superioara a inimii):

- momentul incovoietor My produce in punctul 3 tensiunea σx:

σ x3

:=

M yEd

Iy

z3

σ x3 = 204.265 N

2

mm

- forta taietoare Vz produce in punctul 3 tensiunea τ:

τ 3

:=

V

zEd S3

tw Iy

τ 3 = 19.245 N

2

mm

- sub actiunea combinata a tensiunilor σx si τ verificarea de rezistenta este:

⎛ ⎜

⎝ ⎜

σ x3

fy
fy

γ M0

2

+ 3

2 ⎛ ⎞ τ 3 ⎟ ⎜ = 0.776 ⎜ fy ⎟ ⎟ γ ⎜
2
⎛ ⎞
τ
3
⎜ = 0.776
fy
γ
⎜ ⎝ ⎠
M0

σ x3

fy
fy

γ M0

⎟ ⎞ 2 ⎞ ⎛ τ 3 ⎟ ⎟ ⎜ + 3 ⋅ ⎜ fy
⎟ ⎞ 2 ⎞
τ
3
+
3
fy
γ
⎠ ⎟ ⎠
M0

2

< 1.0

- sub actiunea combinata a tensiunilor σz si τ verificarea de rezistenta este:



σ z

fy
fy

γ

M0

2

+

3



τ

3

fy
fy

γ

M0

2

= 0.137

2 ⎞ σ z ⎛ ⎜ ⎟ ⎛ ⎜ + 3 ⋅ ⎜ fy ⎟
2
σ z
⎛ ⎜
⎛ ⎜
+
3 ⋅
fy
γ
M0

τ

3

fy
fy

γ

M0

2

< 1.0

f) Verificare in punctul 4 (fibra extrema inferioara a inimii):

- momentul incovoietor My produce in punctul 4 tensiunea σx:

σ

x4

:=

M

yEd

Iy

z4

σ

x4

= 222.413 N

2

mm

-

forta taietoare Vz produce in punctul 4 tensiunea τ:

V zEd S4

τ :=

4

tw Iy

τ 4

= 17.939 N

2

mm

-

sub actiunea combinata a tensiunilor σx si τ verificarea de rezistenta este:

σ

x4

fy
fy

γ

M0


2

+

3

τ

4

fy
fy

γ

M0

2

= 0.913


σ

x4

fy
fy

γ

M0

2

+

3

τ

4

fy
fy

γ

M0

2

< 1.0

Rezulta ca dimensiunile propuse pentru grinda de rulare satisfac conditiile de rezistenta sub actiunea solicitarilor din grupul 1 de incarcari.

5) Verificarea stabilitatii locale a inimii grinzii in panoul cel mai solicitat din camp:

Solicitarile la care se verifica pierderea stabilitatii locale a inimii grinzii sunt cele din grupul 1 de incarcari:

M

yEd

=

1.203

×

10

3

kN m

V zEd = 182.28 kN

F zEd = 195.3 kN

a) Verificarea sub actiunea momentului incovoietor My:

- sectiunea grinzii respecta cerintele de suplete pentru clasa 3 de sectiuni, prin urmare modulul de

rezistenta eficace al sectiunii este egal cu modulul de rezistenta elastic al sectiunii (pentru fibra extrema comprimata):

Wy :=

η 1 :=

Iy

z1

M yEd

fy ⋅ Wy
fy ⋅ Wy

γ M0

Wy

=

5.715

×

10

6 mm 3

η 1 = 0.896

η 1 < 1.0

b) Verificarea sub actiunea fortei taietoare Vz:

- limita de curgere caracteristica a otelului pentru inima si respectiv talpile grinzii sunt:

fyw

:=

235

N

fyf

:=

235

N

ε :=

235 ⋅ N fy ⋅ mm 2
235
⋅ N
fy ⋅ mm 2

ε = 1

 

2

2

 

mm

mm

- pentru otelul folosit factorul η are valoarea (conform paragrafului 5.1(2) din SR EN 1993-1-5:2007):

η := 1.20

- dimensiunea minima a panoului de inima verificat este:

bp := min( hw , a )

bp = 950 mm

a = 1.5 m

hw = 0.95 m

- cum a > hw coeficientul de voalare prin forfecare (conform Anexei A3 din SR EN 1993-1-5) este:

k τ

:=

5.34

+

4.00

hw

a

2

k τ = 6.944

-supletea inimii este:

hw

tw

= 118.75

31 ⋅ε⋅ k τ = 68.077 η
31 ⋅ε⋅ k τ = 68.077
η
31 hw > ⋅ε⋅ k τ tw η
31
hw > ⋅ε⋅ k τ
tw
η

Rezulta ca este necesara verificarea inimii grinzii impotriva pierderii stabilitatii locale sub actiunea fortei taietoare (conform 5.1(2) din SR EN 1993-1-5:2007)!

- pentru dimensiunea minima a panoului de inima tensiunea critica Euler are valoarea:

σ

E

:=

190000

N

bp

tw

2

2

mm

σ

E

= 13.474 N

2

mm

- tensiunea critica de voalare prin forfecare are valoarea:

τ cr

:=

σ

E

k τ

τ cr = 93.567 N

2

mm

- zveltetea relativa a panoului de inima se determina cu relatia:

λrw 0.76

:=

λrw = 1.204 rw = 1.204

λrw > 1.08

- functie de zveltetea relativa a panoului verificat (in conformitate cu tabelul 5.1 din SR EN 1993-1-5) coeficientul de reducere se determina cu relatia:

χw :=

1.37

0.7 + λrw

χw = 0.719

- contributia inimii la capacitatea de rezistenta la voalare este:

V bwRd

:=

χw⋅ fyw⋅ hw ⋅ tw 3 ⋅ γ M1
χw⋅ fyw⋅ hw ⋅ tw
3 ⋅
γ M1

V bwRd = 741.778 kN

- se determina valoarea "c":

fyf

a 0.25 +

1.6bs tfs

2

c

:=

tw hw

2

fyw

c = 0.398 m

- se detemina caracteristicile geometrice ale sectiunii eficace formate doar din talpi:

bs tfs ( 0.5hw + 0.5tfs ) b tf ( 0.5hw + 0.5tf )

zg

talpi

:=

 

bs tfs 3

b tf

3

Iy

talpi

:=

12

12

Iy

talpi

= 2.104

×

10

9

mm

4

bs tfs + b tf

2

+ bs tfs ( 0.5hw + 0.5tfs zg)

+

+

zg talpi = 37.077 mm

b tf ( 0.5hw + 0.5tf + zg) 2

- modulul de rezistenta al sectiunii eficace formate doar din talpi este (pentru fibra extrema comprimata):

Wfy

:=

Iy

talpi

0.5hw

+

tfs

zg talpi

Wfy

=

4.656

×

10

6 mm 3

- se determina momentul capabil al sectiunii compuse numai din talpi:

1.094

fy

×

10

3

kN m

M

fRd

:=

Wfy

M

fRd

=

γ M0

- contributia talpii la capacitatea de rezistenta la voalare este:

V

bfRd

:=

bs tfs

2

fyf

c

γ

M1

1

M

yEd

M

fRd

2

⎠ ⎦

V bfRd = −8.474 kN

- capacitatea de rezistenta a sectiunii la forfecare se determina cu relatia:

V

bRd

:=

V

bwRd V bfRd

+

V bRd = 733.304 kN

- sub actiunea fortei taietoare verificarea la voalare este:

V zEd

η 3 :=

V

bRd

η 3 = 0.249

η 3 < 1.0

c) Verificarea sub actiunea fortei concentrate Fz:

- se determina factorii m1 si m2 pentru necesari pentru calculul lungimii eficace:

m1 :=

fyf bs

fywtw

m2

:=

0.02

hw

tfs

2

m1 = 43.75

m2 = 92.092

- conform 6.5.2. din SR EN 1993-6:2007 lungimea pe care incarcarea pe roata se considera aplicata rigid se determina cu relatia:

s

s

:=

l

eff

2 tfs

s s = 276.502 mm

- lungimea eficace incarcata se determina cu relatia (6.10)conform SR EN 1993-1-5:2007:

l y

:=

s

s + 2tfs(1 +

m1 + m2)
m1 + m2)

l y = 630.846 mm

l y :=

(

min l , a

y

)

l y = 630.846 mm

- pentru cazul a) din figura 6.1 din SR EN 1993-1-5:2007 se determina valoarea coeficientului de voalare:

kF

:=

6

+

2

hw

a

2

kF = 6.802

- se determina efortul critic Fcr :

Fcr

:=

0.9kF E

tw 3

Fcr

=

6.929

×

10

5

N

hw

- se determina coeficientul de zveltete relativa:

λrF :=

l y ⋅ tw ⋅ fyw Fcr
l y ⋅ tw ⋅ fyw
Fcr

λrF = 1.308

λrF > 0.5

Prin urmare relatia de calcul pentru valoarea m2 a fost corect aleasa!

- functie de zveltetea relativa a panoului verificat (in conformitate cu tabelul 5.1 din SR EN 1993-1-5) coeficientul de reducere se determina cu relatia:

 

0.5

χF :=

χF = 0.382

 

λrF

- lungimea eficace pentru rezistenta la forte transversale se determina cu relatia:

L

eff

:= χF l

y L eff = 241.092 mm

- capacitatea de rezistenta la voalare sub actiunea fortelor transversale se determina cu relatia:

F

Rd

:=

fyw L

eff

tw

γ M1

F Rd = 453.252 kN

- sub actiunea fortei concentrate verificarea la voalare este:

η 2 :=

F zEd

F Rd

η 2 = 0.431

η 2 < 1.0

d) sub actiunea momentului incovoietor si al fortei concentrate:

η 2 + 0.8⋅η 1 = 1.148

η 2 + 0.8⋅η 1 < 1.4

e) sub actiunea momentului incovoietor si al fortei taietoare:

- in varianta indicata de relatia de interactiune (7.1) din SR EN1993-1-5:2007:

- se calculeaza caracteristicile geometrice plastice ale sectiunii:

bs tfs b tf

z

pl

:=

2

tw

z pl = 43.75 mm

S1

pl

:=

(

bs tfs 0.5hw + 0.5tfs

z

pl

)

+

(

0.5 0.5hw

S2

pl

:=

(

b tf 0.5hw + 0.5tf

+

z

pl

)

+

(

0.5 0.5hw

+

z

z

pl

pl

)

2

)

2

tw

tw

- modulul de rezistenta plastic al intregii sectiuni are valoarea:

Wply

:=

S1

pl

+

S2

pl

Wply

=

6.176

×

10

6

mm 3

- momentul plastic capabil al sectiunii, constand din aria eficace a talpilor si intreaga sectiune a inimii are valoarea:

M

plRd

:=

Wply

fy

γ M0

M

plRd

=

1.451

×

10

3

kN m

- modulul de rezistenta plastic al sectiunii constand doar din aria eficace a talpilor este:

Wplfy

:=

bs tfs 0.5hw + 0.5tfs

(

z

pl

)

+

(

b tf 0.5hw + 0.5tf

+

z

pl

)

Wplfy

=

4.356

×

10

6 mm 3

- se determina momentul plastic capabil al sectiunii compuse numai din talpi:

M

fRd

:= Wplfy

fy

γ M0

M fRd

=

1.024

×

10

3

kN m

- relatia de verificare impotriva pierderii stabilitatii locale a inimii sub actiunea combinata a momentului incovoietor si fortei taietoare devine:

η r1 :=

η r1

+

M

yEd

M

plRd

η r1 = 0.829

1

M

fRd

M

plRd

(

2 ⋅η r3 1

)

2

η r3 :=

= 0.905

V

zEd

V

bwRd

η r1

+

η r3 = 0.246

<