Sunteți pe pagina 1din 18

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR IN INFECTII CU STAPHYLOCOCCUS AUREUS

Introducere: Staphylococcus aureus este un microorganism conditionat patogen implicat in procese infectioase cu cele mai diverse localizari si grade de gravitate. Imp!icarea !ui in di"erse procese in#ectioase depinde #oarte mu!t de conditii!e imuno!ogice a!e ga$dei: - susceptibilitatea nativa a gazdei, - momente din viata gazdei, cu imunitate redusa, din motive fiziologice (varste extreme, sarcina, alaptare etc) sau pe fond patologic (cancer, hepatita B, C, tuberculoza, HI , tratament cu citostatice, corticoterapie prelungita etc). Staphylococcus aureus: microorganism de temut cu mare capacitate de dispersie in unitati!e spita!icesti si a!te tipuri de co!ecti"itati in care poate provoca procese epidemice! infectii nosocomiale, infectii intraspitalicesti. "ulte dintre infectiile cu S. aureus au caracterul unor unor i$%ucniri nosocomia!e cu diverse localizari! plaga chirurgicala, infectii de sunt ventricular, peritonita la pacientii cu dializa peritoneala continua, etc. In#ectii!e cu S. aureus metici!ino& re$istenti' (RSA cu rezistenta multipla la antibiotice, incluzand toate antibioticele Beta- lactamice si, adesea, macrolide, aminoglicozide, cotrimoxazol etc., sunt dificil de stapanit, mai ales cand evolueaza in mediul de spital.

)*+,: de$"o!tarea unor te-nici c-irurgica!e specia!e a repre$entat momentu! in care .%ariera/ c!asica dintre .pat-ogen/ si .nepatogen/ a #ost daramata! pana atunci, numai Staphylococcus aureus era recunoscut a fi implicat in procese infectioase, dupa care, s-au declarat frecvente infectii cu stafilococi coagulaza- negativi$ %C&. Genu! Staphylococcus cuprinde '( specii, impartite in doua mari grupe, pe baza proprietatii de a coagula plasma, datorita elaborarii unei enzime, coagulaza. %peciile cu importanta medicala sunt! )0 Staphylococcus aureus: coagu!a$o& po$iti"- produce infectii umane severe cu diverse mecanisme si localizari, 10 Sta#i!ococi coagu!a$o& negati"i' SCN: %unt germeni conditionat patogeni (patogeni oportunisti). )cest nou aspect al ecologiei stafilococilor s-a conturat in ultimele decenii datorita utilizarii pe scara larga a procedurilor medicale invazive (sonde, catetere din material plastic introduse in organism in scop terapeutic) si a insertiilor protetice (valve cardiace, sunturi, proteze vasculare si articulare). & Staphylococcus epidermidis: produce infectii legate de utilizarea dispozitivelor medicale! proteze cardio- valvulare, ortopedice, catetere etc. *ste agentul cauzal ma+or al infectiilor nosocomiale in sectii de nounascuti si oncologie, fiind prima cauza a bacteriemiilor in acest tip de unitati. & Staphylococcus saprophyticus: determina infectii urinare la femei tinere (imunitate scazuta periodic si variatii hormonale, pe perioada vietii fertile, lagata de prezenta ciclului menstrual), provoaca uretrite, infectii ale plagilor, septicemii.

& Staphylococcus haemolyticus intalnit in endocardita, septicemii, peritonita, infectii ale tractului urinar, plagi chirurgicale infectate - la nivelul osului, articulatiilor. - Staphylococcus lu du!e!sis" schlei#eri sunt patogeni oportunisti semnificativi! pot coloniza cateterele, drenurile, pot determina endocardite pe valve protetice sau native, septicemii, abcese cerebrale, osteite, osteoartrite, infectii cutanate, peritonite, infectii de cateter etc. Capacitatea unor tulpini de stafilococi coagulazo- negativi de a se dezvolta pe suprafetele electronegative ale ale corpilor straini ca microco!onii formate din %acterii si g!icoca!i2 3.s!ime/4 sub forma unui %io#i!m constituie unul dintre factorii principali de patogenitate care promoveaza dezvoltarea infectiei cu aceste microorganisme. In cazul stafilococilor coagulazo- negativi, infectiile cu tulpini meticilino-rezistente, cu rezistenta multipla la antibiotice, pun probleme medicale dificile, mai ales in tratamentul pacientilor cu valve cardiace protetice. ATENTIE5555 NU SE (AI UTILI6EA6A DENU(IRILE 7EC8I DE STAFILOCOC 9IOGEN STAFILOCOC ALB STAFILOCOC 8E(OLITIC STAFILOCOC 9ATOGEN :00 8ABITAT: - ubi.uitar, - habitat natural ! vestibulul nasal, in +urul foliculilor pilosi etc., - unele specii de stafilococ fac parte din flora normala a pielii si mucoaselor umane,

'

- stafilococii pot fi gasiti pe haine, len+erie de pat, in general, in mediu uman, - /0- (01 dintre oameni sunt purtatori nazali de Staphylococcus aureus, - Staphylococcus aureus: pot fi gasiti in stare de porta+ la unele animale domestice! bovine, ovine, caprine, animale de companie, - Contaminarea alimentelor cu St. aureus, din surse umane sau animale, provoaca toxiinfectii alimentare CARACTERE (ORFOLOGICE: DEFINITIE: stafilococii sunt celule sferice, de aproximativ #2m diametru, dispusi neregulat in 3ciorchine4. )u perete celular gros, cu afinitate crescuta pentru colorantii bazici! coci rotunzi 5ram (6), dispusi in perechi, tetrade, gramezi, uneori in lanturi. 7e frotiurile efectuate din mediu lichid sau produs patologic, pot aparea coci izolati, perechi, lanturi scurte. Cocii din culturile tinere sunt 5ram (6), prin imbatranirea culturilor, multi coci devin 5ram (-). %unt bacterii imobile, nesporulate, pot avea capsula$ material capsular (3slime4) - in culturi tinere si in produs patologic. %unt germeni aerobi, facultative anaerobi. CARACTERE CULTURALE: %tafilococii cresc pe medii uzuale, in conditii aerobe si microaerofile. Cresc rapid la '89C, dar formeaza mai bine pigmentul la temperatura camerei, la ,0- ,( 9C.

7e medii solide, nutritive simple, coloniile de stafilococ sunt rotunde, #-' mm diametru, 3smooth4! lucioase, opace, cremoase, margini bine delimitate, bombate. Staphylococcus aureus formeaza colonii pigmentate de la alb la galben auriu. %C& sunt lipsiti de pigment. In mediu lichid S. aureus tulbura uniform bulionul: unele specii formeaza depozit. 7e mediul geloza - sange berbec, stafilococii pot fi hemolitici, cu zona ingusta de hemoliza, completa (;)$ produsa de hemolizina alfa sau incompleta 3cald- rece4$ tip <., determinata de hemolizina beta. %tafilococii se dezvolta pe medii cu 8-#01 sare (". Chapman), ceea ce favorizeaza izolarea lor din produse pluricontaminate, cum sunt materiile fecale. TI9URI DE INFECTII STAFILOCOCICE a4 In#ectii !oca!i$ate: - foliculita superficiala (infectie a foliculului pilos, cu localizare superficiala), - celulita (infectie care se raspandeste in tesutul subcutan sau submucos), - furuncul (infectie cu punctul de plecare foliculul pilos, cu extindere in profunzime), - carbuncul (formarea de focare multiple, cu acelasi punct de plecare, foliculul pilos), - acne pustuloasa, - panaritiu (infectie cu localizare periunghiala), - microabcese,
(

- or+elet, - hidrosadenita (infectia glandelor sudoripare), - mastita, - impetigo (leziuni cutanate veziculare), - localizare primara in diverse organe, - infectii ale mucoaselor! infectii urinare ascendente, infectii genitale, %4 In#ectii genera!i$ate: - septicemia, bacteriemie, = mecanisme de producere! diseminare din aproape in aproape, evacuari traumatice, mecanisme enzimatice, cu generalizare pe cale limfatica, sanguina. c4 In#ectii secundare metastatice! - determinari osteoarticulare, osteomielita! de la nivelul unor leziuni cutanate, la copil, stafilococul disemineaza pe cale vasculara, in metafizele oaselor lungi, zone foarte bine vascularizate (rol in crestere osoasa), ducand la necroza si supuratie cronica- osteomielita, la adult, osteomielita se produce mai frecvent, la nivelul vertebrelor, artrite septice! frecvent la copiii mici: la adult, in urma in+ectiilor articulare$ infectii induse (neasigurarea conditiilor se asepsie, antisepsie), - aparat respirator! sinuzite, otite, pneumonii (secundare infectiilor virale), - infectii ale seroaselor! pleurezii, peritonite, - abcese secundare in organe, - aparat genitor- urinar! infectii urinare descendente, cistite, cistopielite,

>

- endocardita, - meningita, d4 Sindroame dermato!ogice e2#o!iati"e 3SSSS4: grup de entitati determinate de to2ina e2#o!iati"a: - 4%taph?lococcal? %calded %@in %?ndrome4! 3%indrom de piele oparita stafilococica4! - *pidermoliza buloasa, - %dr. Aeiter infectios, - *pidermoliza epidemica a nou- nascutului, - Borme de rush scarlatiniform. e4 To2iin#ectii a!imentare (determinate de enterotoxine termostabile eliberate de Staph. aureus), #4 Enterite sta#i!ococice post &anti%ioticoterapie! = enterocolitele post- antibiotice apar la pacienti spitalizati datorita perturbarii echilibrului florei bacteriene normale intestinale si colonizarii cu stafilococi enterotoxigeni, castigati in spital, de obicei, rezistenti la antibiotice. g4 Sensi%i!i$ari !a a!ergene sta#i!ococice : - sub forma de stafilococii cutanate recidivante, pustuloase, - dermatite urticariene, pruriginoase, etc. FACTORI FA7ORI6ANTI! - plagi, - arsuri, - varste extreme, - diabet, - corticoterapie, imunosupresoare, - hepatopatii cronice,
8

- anemii de diverse cauze. DIAGNOSTIC BACTERIOLOGIC SC8E(A CRONOLOGICA DE DIAGNOSTIC )0 RECOLTAREA 9ATOLOGICE: Regu!i de respectat: - recolta, cat mai aproape de debutul bolii, - inainte ca pacientul sa fi primit tratament cu antibiotic, - tehnicile de recolta sa respecte normele standard de asepsie, antisepsie, - tampoane, recoltoare, seringi, manusi, alte consumabile! sterile, de unica utilizare, - antiseptice diverse (pentru tegumente, mucoase etc), Tipuri de produse pato!ogice: ; dupa !oca!i$area procesu!ui in#ectios reco!tate de !a %o!na"i: - puroi, secretii purulente (superficiale, profunde$ puroi din punctii sinusale, mastoidiene, otice etc), - sange, CCA, - prelevate lichide! lichid pleural, peritoneal, pericardic, - exudat nazal, faringian, - sputa, aspirat bronsic, - urina, sonda urinara, - secretii oculare, otice, vaginale, uretrale, - materii fecale, lichid de voma, alimente, - secretii cateter, insertii venoase ale acestora, SI TRANS9ORTUL 9RELE7ATELOR

= pre!e"ate reco!tate pentru e"identierea starii de porta<: - tampoane nazale, tampoane palmare (personal sanitar), - tampoane nazale, perineale (pacienti purtatori), = produse pato!ogice dupa gradu! de incarcare %acteriana! - produse intens contaminate (materii fecale, exudat faringian, alimente, lichide de voma etc), - produse moderat contaminate (sputa, tesuturile), & produse norma! necontaminate! CCA, sange, lichide de punctie, urina, aspirat bronsic etc., 1. E=A(INARE (ACROSCO9ICA A 9RODULUI 9ATOLOGIC >0 E=A(INAREA (ICROSCO9ICA: - minim 1 #rotiuri: a!%astru meti!en si Gram: - examinare la microscop optic, obiectiv cu imersie! - prezenta celulelor inflamatorii, - prezenta bacteriilor cu morfologie si tinctorialitate caracteristica, - relatia bacteriilor cu celulele inflamatorii, ATENTIE: 9E FROTIU NU SE DEOSEBESTE St. aureus DE SCN ?0 CULTI7ARE: - medii de cultura obisnuite (geloza simpla), - medii de cultura nutritive, diferentiale! geloza - sange (prezenta hemolizei, tipul hemolizei), mediu Chapman (colonii manito6$ manito-), - medii de cultura selective! mediu Chapman $ hiperclorurat lichid, solid (pentru cultivarea prelevatelor intens contaminate! materii fecale, alimente), - se obtin colonii izolate, cu aspect cultural specific, tip 3%4, cu elaborare pigmenti diferiti, hemolitice sau nehemolitice,
E

- pe medii de cultura lichide (bulion nutritiv)! creste cu tulburare uniforma, omogena a mediului: unele tulpini formeaza depozit. @0 IDENTIFICARE : a4 caractere mor#otinctoria!e (frotiu 5ram din colonie izolata! coci rotunzi gram6, dispusi in perechi, tetrade, gramezi neregulare, lanturi scurte), %4 caractere cu!tura!e (colonii tip 3%4, 6$- pigmentate, 6$hemolitice), c4 caractere %ioc-imice: I0 DIFERENTIEREA FA(ILIEI $%CROCOCCACEAE DE FA(ILIA STREPTOCOCCACEAE: ; Testu! cata!a$ei (6)! %tafilococcul este catalaza (6), streptococul catalaza (-), - nu se efectueaza de pe medii cu sange (catalaza proprie hematiilor produce reactii fals pozitive), - test efectuat pe lama curata! se suspenda intr- o picatura de H,F,, o colonie de cercetat! daca este stafilococ, apar bule de gaz, efervescenta, datorita eliberarii de F,, - se poate picura H,F, pe colonii izolate pe mediu gelozat fara sange! efervescenta (test6), II0 DIFERENTIEREA GENULUI STAPHYLOCOCCUS DE GENUL $%CROCOCCUS: ; Testu! producerii de acid din g!uco$a in anaero%io$a 3Testu! F'O4: & Staphylococcus aureus produce acid din g!uco$a in conditii de anaero%io$a 3o2idare #ermentati"a4 & micrococul acidifica mediul glucozat strict in aerobioza,

#0

- in , tuburi se toarne mediu gelozat, cu # 1 glucoza, folosind indicator, albastru de toluidina, - insamantarea tulpinii de testat se face prin inteparea coloanei de mediu, - un singur tub este acoperit cu ulei parafina pentru a se creea conditii de anaerobioza, - termostatare ,0 ore, '8GC, - virarea culorii in galben (acidifierea mediului prin cresterea culturii bacteriene)! test (6), - daca in tubul in care s- au creeat conditii de anaerobioza (cel acoperit cu ulei de parafina) mediul s- a ingalbenit, cultura a degradat glucoza cu producere de ga$ in anaero%io$a deci este tu!pina de sta#i!ococ - in conditii aerobe, glucoza este descompusa atat de stafilococ, cat si de micrococ (stafilococcul fiind o bacterie aeroba, facultataiv anaeroba). = Testu! sensi%i!itatii !a #ura$o!idon 3comprimat de ),, Ag' disc4: & diametrul zonei de inhibitie a cresterii bacteriene B )@ mm: sta#i!ococ, - diametrul zonei de inhibitie a cresterii culturii bacteriene H #0 mm! micrococ, III0 DIFERENTIEREA S. AUREUS DE CELELALTE S9ECII DE STAFILOCOCI 3COAGULA6O& NEGATI7I' SCN4: = Iestul coagulazei legate $ test pe lama, = Iestul coagulazei libere$ test in tub, = Iestul termonucleazei (J&)- aza termorezistenta), = Iestul fermentarii manitei in anaerobioza )0 Testu! coagu!a$ei (test esentia! de di#erentiere S0 aureus de SCN4! - stafilococul elaboreaza doua tipuri de coagu!a$a: = coagu!a$a !i%era si = coagu!a$a !egata
##

a4 coagu!a$a !egata: factor de aglutinare$ .c!umping #actor/' test pe !ama: - este receptor (A) pentru fibrinogen, se gaseste in peretele bacterian, - testul se efectueaza pe lama! # picatura plasma de iepure in care se omogenizeaza ,-' colonii presupuse a fi S. aureus, izolate pe mediu de cultura solid (&K de pe Chapman), - reactie (6)! aparitia unei aglutinari a celulelor, prin interactiunea dintre coagulaza legata si fibrinogen, - reactia se practica in paralel si cu ser fiziologic (excluderea reactiilor fals pozitive, determinate de tulpini autoaglutinabile, tip 3A4)! ce reprezinta "artorul de reactie. %4 Coagu!a$a !i%era& e"identiata in Testu! in tu%: & p!asma de iepure 3&K om! exista )c anti- stafilococ, dar si pericol de manipulare! ir hep B, C, HI - necunoscute), & Te-nica: 0,( mC plasma de iepure diluata #$ ( in care se omogenizeaza 0,, mC cultura de #D ore (%tafilococ de testat) in bulion, - incubare la '89C, - se efectueaza citirea tubului la , si / ore, din '0 in '0 min, - daca testul este (-) la / ore (in tub nu s- a obtinut coagul), se lasa la termostat inca ,/ ore, - daca tulpinile cu coagulaza libera pozitiva sunt pastrate la termostat pana a ,- zi, fibrinolizina duce la liza coagulului. Interpretarea testu!ui: ; Reactie 3C4: )0 coagu!are in masa: nu se misca dopul de fibrina, 10 aspect de .medu$a/: in lichid perfect clar, pluteste un cheag de fibrina,
#,

>0 aspect de grun<i: in lichid perfect clar, plutesc microcoaguli de fibrina, Reactie 3&4: aspect tulbure, omogen. Se #o!osesc martori: & (artor 3C4: tulpina de S. aureus si plasma, & (artor 3&4! tulpina de %C& si plasma sau tub cu plasma fara cultura. 1D din tu!pini!e de S. aureus sunt coagu!a$a 3&4 10 Testu! nuc!ea$ei termore$istente 3speci#ica pentru S. aureus4: - &ecesar! mediul de cultura in care este inglobat )J&-ul si albastru de toluidina ca indicator, - intre agar si )J&-ul din mediu se creeaza interrelatii chimice, fara modificarea culorii indicatorului, - prin adaugarea culturii de testat in godeurile practicate in mediu prin actiunea nucleazei si fragmentarea )J&- ului, aceste interrelatii sunt modificate si vireaza culoarea indicatorului de la violet la roz. & Reactie 3C4: cu!oare ro$ - %e utilizeaz cultura de cercetat, inactivata prin fierbere #( min, introdusa in godeul din mediul agarizat, - Iermostatare ,-/ ore, la '89C, dupa care se citeste si se interpreteaza reactia. & A!ta metoda! mediu gelozat in care este inglobat (de catre producator) )J&: pe mediu se insamanteaza in spoturi o tulpina de S. aureus ("artor 6, producator de J&)-aza) si mai multe spoturi din tulpini de testat. %e termostateaza #D- ,0 ore. ) doua zi se picura HCl peste spoturile de

#'

cultura. In +urul "artorului (6) si a tulpinilor de S. aureus apare un halou transparent, in timp ce mediul din +urul lor devine opac.

?0 Testu! #ermentarii manitei in anaero%io$a : & (ediu! de cu!tura uti!i$at! mediu solid gelozat 6 #1 manita (zahar), - Indicator de pH! albastru de toluidina, - "ediu turnat in coloana de '-/ cm, & Cu!tura de sta#i!ococ de #D ore in bulion, - %e insamanteaza la fundul tubului, - ,/ - 8, ore termostatat la '8GC, - Ca fundul tubului (conditii de anaerobioza)! fermenteaza manita! - S. aureus #ermentea$a manita aero% si #acu!tati" anaero%: inga!%eneste co!oana de mediu pe toata !ungimea ei 3supra#ata& aero%E !a #undu! tu%u!ui& anaero%4 & Sta#i!ococii coagu!a$a F negati"i' SCN: #ermentea$a manita strict aero% 3!a supra#ata tu%u!ui4 I70 TESTE ACCESORII DE 9ATOGENITATE 9ENTRU STAPHYLOCOCCUS AUREUS )0 Detectia #i%rino!i$inei: = testul se efectueaza pe mediu solid, care contine un amestec de geloza simpla si plasma (8p$ #p), - geloza se topeste, se raceste apoi la /(9C, se adauga plasma in proportia stabilita, - se mentine amestecul la (>9C, timp de ( min, apoi se toarna mediul in placi,
#/

- la temperatura de (>9C, are loc coagularea, cu trecerea fibrinogenului in fibrina, aspect usor opalescent, - prin insamantarea culturii de cercetat (tulpina de stafilococ), are loc actiunea fibrinolizinei asupra fibrinei! halou clar in +urul coloniilor, - citire la ,/ ore, dupa incubare la '89C. 10 Testu! #os#ata$ei! - se determina pe placi cu mediu solid, care contine drept su%strat si indicator de p8 #eno!#ta!ein& di#os#at - fosfataza stafilococica scindeaza substratul, eliberand #eno!#ta!eina care, pusa in contact cu mediul basic, se co!orea$a in rosu - pentru creearea mediului alcalin, in capacul placii 7etri se pune amoniac - placa se aseaza cu gura in +os, peste capac, vaporii de amoniac acopera mediul de cultura si coloniile dezvoltate! cele care produc fosfataza se inrosesc. >0 Testu! producerii de !ipa$a: - se determina in placi cu mediu solid, care contine ILeen D0 (D0 reprezinta gradul de polimerizare al acizilor grasi), drept substrat si CaCl,, - prin actiunea lipazei asupra ILeen- ului, se elibereaza acizi grasi, care, in combinatie cu clorura de calciu, formeaza sapunuri insolubile (granule in halou). ?0 Testu! de e"identiere a producerii de -idro!a$a: - substrat clorura de fenil - tetrazoliu, - in prezenta hidrolazelor substratul se transforma in formazan (cul rosie). Teste de diagnostic rapid pe %a$a proprietati!or %ioc-imice: & Sisteme microtest: A9I 7ITEG 1C (icroScan Rapid
#(

@0 d4 Identi#icarea pe %a$a proprietati!or antigenice: & dece!area to2inei TSST ) pentru tulpinile suspecte a produce sindromul socului toxic, prin reactie de !ate2 ag!utinare pasi"a in"ersata 3R9LA4 & te-nica ELISA - decelarea producerii de enteroto2ina! pentru tulpinile de S. aureus izolate din toxiinfectii alimentare, prin teste de !ate2& ag!utinare ELISA 7idas etc0 - Identi#icare directa din cu!tura %acteriana! Aeactii de !ate2& ag!utinare 3E2: S!ide2 Stap- 9!us' %io(erieu2 9astore2 Stap- 9!us' Sano#i 9asteur4 H0 IDENTIFICARE 9RIN LI6OTI9IE TI9I6ARE FAGICA LA STAFILOCOC In scopuri epidemiologice se poate stabili filiatia cazurilor pe baza sensibilitatii stafilococilor la liza produsa de setul de fagi de lizotipie. In functie de sensibilitatea la fagi inruditi s- au stabilit mai multe grupe! Grupa I: cuprinde tulpinile epidemice izolate din spital, Grupa II: tulpini care produc imbolnaviri usoare, la pacienti nespitalizati, Grupa III: include tulpini de origine animala, tulpini de spital rezistente la antibiotice si ma+oritatrea tulpinilor enterotoxigene, Grupa I7: tipizeaza izolatele de la animale, Grupa 7: grup mai nou adaugat pentru tulpinile care nu erau sensibile la fagii din primele / grupe. 9rincipiu: des#asurarea unui cic!u !itic comp!et a! %acterio#agu!ui in ce!u!a %acteriana0

#>

Testarea se #ace in mediu cu %u!ion cord tripto$a si CaC!10 Cultura de cercetat in varsta de / ore se aplica pe suprafata mediului, in placi 7etri, Jeasupra culturii de aplica in picaturi setul de bacteriofagi specific bacteriei de cercetat, %etul contine '0 bacteriofagi, de provenienta umana, Cand tulpina este sensibila la un bacteriofag sau mai multi, pe locul aplicarii culturii de bacteriofag apar pla+e in care lipseste cultura bacteriana, )ceste pla+e punctiforme pot conflua, in cazul unei sensibilitati marcate a tulpinii, cand pe intreaga suprafata de bacteriofag lipseste cresterea bacteriana. Jupa gradul de sensibilitate, aceasta se exprima astfel! 6$- ! #-#E pla+e, 6! ,0- (0 pla+e, 66! M (0 pla+e, 666! 8(- #00 pla+e, %CC! semiconfluent- liza, CC! liza clara, completa. +0 ANTIBIOGRA(A ESTE OBLIGATORIE - din cultura pura, din colonii izolate, obtinute prin dispersie, pe mediul de izolare, - pe mediul standardizat "ueller - Hinton. I0 (ETODE DE DIAGNOSTIC SI E9IDE(IOLOGIE (OLECULARA: "etodele moleculare pot fi utilizate pentru!
#8

- identificarea tulpinilor de stafilococi, - detectarea rapida a stfilococilor direct, in prelevat (in infectii nosocomiale sau toxiinfectii alimentare$ II)), - detectarea rapida a %. aureus si %C& in prelevat, in combinatie cu identificarea genelor de rezistenta la antibiotice (gena mec), cu sau fara alte gene de rezistenta), - detectarea genelor care codifica pentru factori de patogenitate (enterotoxine, leucocidina), - tiparea tulpinilor de stafilococ in scop epidemiologic. In *uropa au fost propuse variante de metode multiplex 7CA pentru identificarea rapida a S. aureus meticilino- rezistenti$ "A%)si$ sau diferentierea tulpinilor de S. aureus si %C&, ,00#! un grup din California propune utilizarea microcipurilor pentru detectarea simultana a prezentei si rezistentei la antibiotice a stafilococilor direct din produs, ,00'! o echipa din 5ermania aplica o metoda similara pentru detectarea simultana a prezentei stafilococilor, diferentierea speciilor si a mai multor determinanti de rezistenta la antibiotice si$ sau virulenta. Jata! 0#. 0'. ,0#0

#D