Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
de diagn si tratament 75% necesita transfu ii 5-!5% se operea a "ortalitate crescuta 5-!5% datorita bolii de ba a cat si comorbiditatilor #ciro a hepatica, $%&, insuf cardiaca'
H( ) acute#mare, brusc instalata' sau cornice#sangerari mici si repetate, cu evol indelungata' H( ) H(% ) esofag, stomac, duoden )* unghiul +reit - H(, ) unghiul +reit , -e-uno-ileon, colon )* anus Hemateme a. - varsatura cu sange - poate fi exteriori ata prin sonda na o-gastrica - caract H(% ) 500-!000ml sange ) distensie ) reflex viscero vagal ) varsatura - sangerare masiva si rapida = hemateme a sange cheaguri - sangerare mica lenta ) aspect in at de cafea - 2/-/0 ore =* melena #tran itea a intregul tub digestiv' - trebuie diferentiata de hemopti ie care este sangerare din arborele bronsic elimin prin tuse, sange rosu aerat1 hemopti ia inghitita se manif ca melena deobicei2 "elena - scaun cu sange digerat ca 3pacura4 cu consistenta pastoasa semilichida cu miros fetid de gudron - cel mai frecvent simptom - necesar 50-50ml in 0h Hematoche ia = sange proaspat 6 cheaguri - H(% sau H(, peste !000ml cu tran it accelerat 7ectoragia = sange proaspat prin anus, de la nivel rectal, anal sau colon sigmoid sau descendent - hemoragiile oculte sangerari mici, repetate, 20-85ml, nu schimba culoarea scaunului, nu sunt macroscopice1 la examenul scaunului, reactia $dler este po itiva 9i iopatologic. - exista 2 tipuri de modificari. o hemodinamice
o locale si generale. tran itul se accelerea a la bolnavii neoperati la bolnavii operati tran itul este incetinit, abdomenul este destins ca intr un ileus paralitic bolnavii comatosi pot aspira sangele varsat, ducand la pneumonii sau bronhopneumonii digestia sangelui din tubul dig poate agrava encefalopatia portala la bolnavii cirotici H(% -
sursa. faringe-*unghiul +reit 25% cau e gastroenterologice !00 pacienti la suta de mii pe an H(%:H(,. /:! "ortalitate 0-!0% ;tiologie. o $fectiuni digestive ;sofagiene <astrodd $ltele o $fectiuni extradig Hemopatii =asculopatii >oli sistemice si renale %tres o ?nele medicamente &ele mai frecvente cau e. o ?<( o <astrite hemoragice difu e o =; #ciro a hep prin ruptura varicelor esofagiene' o %indrom "-@ #"alorA-@eiss' o &arcinom gastric o +umorile beningne esofagiene gastrice si duodenale 9recventa. ulcere duodenale, apoi gastrice, =;, neoplasm (iagnosticul H(% presupune o $namne a. $BB #pre enta unei ciro e, hepatite, ulcer <sau(, sau tulburari de cra a sangvina, boli sistemice'1 $H& #neopla ii, ulcer sau episoade de H(%' "edicamente #corti on, $,C%' &onsum de alcool #ne gandim la un ulcer acut sau cronic sau chiar ciro a hepatica' o ;D.
+egumente palide, h+$, pulsul slab batut si accelerat, lipotimie ortostatica, semne de soc +7 #melena sau scaune legate de culoare neagra-intrebam bolnavul daca a mancat spanac, stevie, sfecla rosie sau medicatie pe ba a de 9e care pot modifica culoarea scaunului' %onda de aspiratie #obligatorie, dublu scop . diagnostic-sa vedem daca sangerarea continua, sau de evacuare si punere in repaus a tubului dig' o Baraclinic. Hemoleucograma ilnic Ht ) se modif la 80 de min de la sangerare #cea mai fidela investigatie' Cr reticulocite ) raspunsul organismuluii la sangerare E si +r crescute la 2-8h post sangerare +este de coagulare ) mai ales la bolnavii cu medicatie anticoag sau antiagreganta ,nvestigarea fct renale ) raspunsul la anemie ,nvestigarea fct hepatice ) pt statusul biologic si important pt sursa sangerarii #daca bolnavul are sau nu &H care poate duce cu gandul al o H+B sau =;' ) nu trebuie sa negli-am nici aspectul etiologic al ?&( ,onograma si echilibrul acido-ba ic ) imp pt a calcula deficitele si pt a putea face calcului electrolitilor si a functiei acidoba ice o ,nvestigatii imagistice. 7adioscopia gastro-dd ) mai putin operanta )2 la 2/-/0 h dupa oprirea sangerarii $rteriografie. intra in discutie cand nu se gaseste sursa sangerarii cu sangerari repetate %electiva %upraselectiva ) dg si tratament F in scop diagn. vi uali are de =;, sindr "-@, ulcere esofagiene, stomac, duoden, pre enta unui ampulom @atter, hemobilii %cintigrafie cu hematii marcate are acelasi beneficiu ca si arteriografia selectiva ;xplorare intra operatorie ) de necesitate in hemoragiile masive fudroaiante, cand nu mai e timp de investigatii ;cho abdominala pt a depista sau a ne convinge de pre enta sau absenta unei &H care poate sa dea o sangerare in mod direct prin H+B sau =; sau spre un ulcer cu mecanism de &H <ravitatea hemoragiilor depinde de. - cantitatea de sange pierduta - 7itmul sangerarii - 7epetabilitate
Bosibilitatea de compensare a pierderilor #un batran compensea a mai greu decat un adult tanar' Beste 20% pierderi
%emne de gravitate. - aliura ventriculara intre orto si clino peste 80 min - +$ intre orto si clino peste 20mmHg &lasificarea D79$C,(, #clinic si paraclinic' de gravitate. - H( mica o &linic. sub 500ml ) 0-!0% din vol, cu +$ si $= normale o Baraclinic. Ht peste 85%, Hb 50% sau !0-!2g:l - H( medie. o &linic. 500-!000ml, !0-20%, lipotimie in orto, tegum reci palide, indice $lgoven $=:+$ sub ! o Baracinic. Ht 25-80%, Hb 0-!0% - H( mare. o &linic. !000-!500ml 80-/0%, +$ sub !00, $= peste !00-!20, tahipnee, oligurie o Baraclinic. Ht sub 25% - H( grava. o &linic. 2000-8000 ml, +$ G 70, $=:+$ peste !25 - H( cataclismica . deces inainte de a se interveni +ratament. - compensarea pierderilor - oprirea sangerarii - mentinerea fct vitale - 00% raspuns medical - 20% tratam chir - +ratam medical. o ,nternare obligatorie o (ecubit dorsal, usor +rendelenburg o "onitori are semne vitale o 7ecoltare anali e o "onitori are B=&, oxigenoterapie o $spiratie gastrica. dg si tratam o "etoclopramid o %onda- ve ical o H(% ) prin =; ) vasopresina pe in-ectomat o Hemosta a cu sonda cu balonas Einton sau >lacHmore o &ombaterea agitatiei o 7eechilibrare vol H-; si $-> ) combaterea a otemiei o $dm de solutii cristaloide o %ubstituenti de plasma dupa oprirea sg
o %ange si derivate de sange o Ea bolnavii care pre inta si H+$ administram ";7 o Ea bolnavii cu &H adm sange proaspat o Ea bolnavii ,7$ mentinem Ht aproximativ 25% o Ea coronarieni mentinem Ht I88% o $dm bicarbonat, insulina, tonicardiace Hemosta a. o Eava- cu solutii alcaline reci o %ustinerea coagularii o $ntifibrinolitice #trasAlol' o $ntiacide o >locanti H2 o ,nhibitori de pompa de protoni o Broplanolol in H+B o =asoconstrictoare, vasopresina vasostatina in =; ) scad H+B =* risc de accidente ischemice coronariene #se adm C+<' o 50-70% din ca uri raspund la tratament ;ndoscopic. o $lcooli are, electrocauteri are, subst ade ive, fotocoagulare, laser o ,n =; rupte ) scleroterapie, bandare elastica o $ngiografie terapeutica. vasopresina si emboli are cu <elfoam &hirurgical. o ,n hemoragii cataclismice ce nu se opresc la tratam o %e repeta la scurt timp o $parute post op o 9istule vasculare, neoplasm o H+$ si $%& o "etode. ,n ?<( hemoragic. re ectii 2:8 sau vagotomie cu gastrectomie1 re ectie gastica in scara1 hemosta a in situ 6 re ectie de excludere1 hemosta a in situ 6 =+ 6 B B,1 re ectie gastrica interactiva ,n ?lcer de stres ) re istent la tratament. =+6 B B, 6 hemosta a %d "-@ ) ligatura fisurilor + > " ) tratam chir ) re ectie =; rupte . ligatura transgastrica, transectiuni gastrice#se folosesc instrumente de sutura mecanice ) se re eca ona de esofag si se suturea a in acelasi timp', sunturi porto-cave#dupa oprirea sangerarii', cvadrupla ligatura a vaselor pediculilor vasc gastrici #se ligaturea a artera gastro-epiploica dr, stg, gastrica stanga si222 ) se lasa stomacul devasculari at complet, in ideea de a scadea presiunea de la nivel gastric'
F%d2 "alorA-@eiss = producerea de ulceratii, fisurari ale mucoasei si submucoasei esofagiene in urma efortului de varsatura #dischine ie , hernie hiatala, steno a pilorica'