Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai Facultatea de Filosofie i tiine Social-Politice

Politica extern a Uniunii Europene

Cuprins
1 Politica !xtern" i de Securitate a Uniunii !uropene # Politici pu$lice % Actori i instru&ente ' Studiu de caz ( )o&*nia + Concluzii

Politica !xtern" i de Securitate a Uniunii !uropene


Apararea i diplo&atia reprezinta un capitol delicat pentru practicienii inte,rarii functionale de-a lun,ul anilor for&ativi ai U!, deoarece aceste do&enii fac parte din esenta suveranitatii nationale Astfel transferul autoritatii efective asupra politicii externe i de aparare necesita existenta unei federatii europene -n pri&ele etape U! s-a dezvoltat -n &od constient ca o putere .civila/ $azandu-se pe spri0inul din partea 1A23 asupra securitatii europene, ,arantiile fiind asi,urate de Statele Unite Insa -n a doua parte a anilor 456 , identifica& pro,rese re&arca$ile -n directia realizarii unor structuri &ai eficiente de Politica !xterna i de Securitate Co&una, prin care s-au dezvoltat i ele&ente de inte,rare a apararii P!SC este rezultatul unui ciclu de crize ur&ate de evolutii li&itate, &ai exact spus a o$tinut succese &oderate -n ur&a unor esecuri &a0ore 7upa cel de-al doilea raz$oi &ondial politica de externe i aparare este coordonata de statele din !uropa de 8est -n 1A23 , su$ atenta orientare a SUA 2ratatul de la )o&a a inclus co&petente li&itate -n &aterie de coordonare 9aullistii faceau diferenta dintre .:i,; politics/ i .<o= Politics/, astfel Co&unitatea !cono&ica !uropeana era nevoita sa se ocupe de .lo= politics/ a diplo&atiei co&erciale, iar .;i,; politics / ur&au sa fie luate la nivel national de statele suverane i 1A23 1 Proiectul Co&unitatii !uropene de Aparare, propus de pre&ierul francez )ene Pleven -n 15+6 Proiectul a fost adoptat su$ for&a de tratat -n 15+# , dar a esuat -n 15+' -n ur&a neratificarii de catre Adunarea 1ationala franceza A fost infiintata apoi Uniunea !uropei 3ccidentale >U!3?, or,anizatie de aparare i securitate co&una, cu functiile &ilitare inte,rate -n 1A23 i cu sediul @ruxelles, independenta de C!C3, dar ai carei &e&$ri fondatori erau toate statele C!C3, precu& i Aarea @ritanie Cooperarea Politica !uropeana >CP!? a fost infiintata -n 15B6 i reprezenta principalul &ecanis& de sc;i&$ de infor&atii, consultare i coordonare de politici ale statelor &e&$re pana la crearea Uniunii !uropene !ra un proces inter,uverna&ental, neprevazut de tratate, dar prezenta o utilitate ridicata datorita consultarilor neoficiale la nivel inalt Actul Unic !uropean din 15CD a oficializat procesul de .cooperare politica europeana/, iar -n 155# prin 2ratatul asupra Uniunii !uropene de la Aaastric;t se incorporeaza o$iectivul
1

WALLACE, Helen, Elaborarea politicilor in Uniunea Europeana- Editia a cincea, Institutul European din Romania ,2 !, p"# $

unei Politici !xterne de Securiate Co&una >P!SC?

7in acest &o&ent desi nu dispune de

personalitate 0uridica poate actiona pe scena internationala ca actor independent, isi poate expri&a pozitia -n privinta conflictelor ar&ate, a drepturilor o&ului i a oricarui alt su$iect le,at de principiile funda&entale i de valorile co&une aflate la $aza Uniunii !uropene i pe care aceasta se an,a0eaza sa le respecte Politica !uropeana de Securitate i Aparare >P!SA? a fost statuata, prin 2ratatul de la A&sterda&, ca o co&ponenta &ilitara a P!SC Consiliu !uropean de la Eoeln, din iunie 1555, a pus accentul pe capacitatile civile i &ilitare -n prevenirea conflictelor i ,estionarea crizelor Consiliul !uropean de la <aeFen, din dece&$rie #661, si-a propus dezvoltarea P!SA Spre deose$ire de alte politici ale U! a$ordarea P!SA se face -n special dintr-o perspectiva inter,uverna&entala Politica de Securitate i Ap"rare Co&un" >PSAC? este un instru&ent relativ recent al palierului inter,uverna&ental al U!, aflat -n evoluie conceptual" din 155C >su&&it-ul franco-$ritanic de la Saint Aalo? i operaionalizat din #66% - c*nd a fost adoptat" Strate,ia !uropean" de Securitate >S!S? i au fost lansate pri&ele &isiuni - i destinat -ndeplinirii o$iectivelor definite prin Strate,ie )aportul de i&ple&entare a S!S >#66C? conse&neaz" noile provoc"ri ale &ediului internaional de securitate # 1outatile din cadrul 2ratatului de la <isa$ona au potentialul de a intari rolul U! de actor international -n politica externa i de securitate, insa ascund pro$le&e de co&plexe le,ate de punerea -n practica a acesotr aran0a&ente i de &odul cu& U! se va raporta prin pris&a noilor atri$ute la exi,entele ,uvernatiei ,lo$ale

Politici pu$lice
Politica externa reprezinta un plan de actiune, o strate,ie care deserveste o$iectivele politice sau poate fi o reactie la eveni&ente din planul international U! este considerata un tip special de actor politic pentru care nor&ele i valorile de&ocratice au contri$uit la trasarea politcii sale externe Astfel se incura0eaza actiuni confor& conceptului .soft po=er/ , adica o a$ordare non-&ilitara a securitatii &ilitare Anterior 2ratatului de la <isa$ona, politica externa a U! cuprindea sase arii de actiune G 1 #
2

diplo&atie, co&ert,

%ttp&''((("mae"ro'node'1))2

% ' + D

dezvoltare, extindere, a0utor u&anitar cooperare

2ratatului de la <isa$ona separa explicit prevederile ,enerale ale actiunii externe -n do&eniile extindere ,co&ert, dezvoltare i asistenta u&anitara, atri$uind aici Co&isiei co&petente exclusive , de prevederile specifice cu privire la politica externa i de securitate care va fi ,estionata de Inaltul )eprezetant, deci indirect de Consiliu, prin preluarea atri$utiilor fostului co&isar pentru afaceri externe care dispare astfel din noua confi,uratie %

Actori i instru&ente
2ratatul de la <isa$ona a operat unele &odificari la propunerile anterioare ale tratatului constitutional respins pentru a el&ina sursa unor or,olii i sensi$ilitati nationale, printre altele renuntand la titulatura de .&inistru de externe al U!/ -n favoarea de Inalt )eprezentant pentru Afaceri !xterne i Politica de Securitate Pozitia de Inalt )eprezentant cu &andat de cinic ani a fost consolidata i&$inand trei pozitii independente existente anterior Pentru asi,urarea unei coerente &ai ridicate intre diferitele arii ale actiunii externe U!diplo&atia, securitatea, co&ertul , cooperarea i a0utorul u&anitar, . Co&isia i Consiliul, asistate de Inaltul )eprezentant asi,ura aceasta coerenta i coopereaza -n acest scop/
'

Serviciul !uropean de Actiune !xterna >S!A!? a fost creat de 2ratatul de la <isa$ona ca or,anis& autono& -n vederea spri0inirii activitatii Inaltului )eprezentant, astfel s-a &aterializat intentia expri&ata de de Conventia !uropeana din #66# prin care se cerea infiintarea unui serviciu diplo&atic european i de dezvoltare a unei cooperari &ai stranse intre serviciile externe ale U! i cele ale statelor &e&$re Are rolul de a consolida aspectul interdisciplinitatii -n politica externa a Uniunii, de a intari le,atura dintre politica externa i de securitate i ariile de actiune externa aflate anterior su$ 0urisdictia Co&isiei, cu& sunt politiciile de dezlvoltare, cooperare, extidnere sau a0utor u&anitar

+HER+HI,A,-er.iu, Ce aduce nou /ratatul de la Lisabona0, Ed" 1resa Uni2ersitara Clu3eana, Clu3 2 1 , p"1$! # Art"21, alineatul 4*5 titulu 6, Cap"1, 6ersiune consolidata /UE

)e,le&entarile privind rolul Parla&entului !uropean -n luarea deciziilor de politica externa i de securitate cuprind dispozitie care afir&a explicit ca .adoptarea de acte le,istlative este exclusa/ -n do&eniul politici externe i de securitate + A,entia !uropeana de Aparare >!7A?, cu sediul la @ruxelles, are drept scop i&pulsionarea capacitatii de aparare a U!, -n special -n ,estionarea situatiilor de criza, cooperarea statelor -n sectorul ar&a&entului i sti&ularea cercetarii &ilitare Centrul de Sateliti al U! >!USC? cu sediul la Aadrid, analizeaza i&a,inile pri&ite prin sateliti Institutul pentru Studii de Securitate al U! >ISS?, cu sediul la Paris incearca crearea unei .culturi a securitatii europene/, realizand -n acest scop studii i dez$ateri Uniune !uropeana se concetreaza asupra &ana,e&entului crizelor internationale, dar -n special asupra preventiei i reconstituirii societatilor post-conflict, -n acest caz do&inanta actiunilor fiind co&ponenta civila ,nu cea &ilitara D Politica !uropeana de 8ecinatate lansata -n #66' este un concept lansat de U! pentru securizarea ,ranitelor externe i reprezinta un instru&ent privile,iat la nivelul relatiilor externe $ilaterale dintre U! i vecinii s"i Huridic, Uniunea !uropean" este actor -n procesele politice i econo&ice internaionale prin se&narea de tratate &ultilaterale i $ilaterale de c"tre Uniunea i Statele &e&$re Cele &ai i&portante acorduri pentru procesul de constructie europeana sunt acordurile de inte,rare politica si econo&ica, de o$icei inc;eiate su$ for&a Acordurilor de Asociere Acesta reprezinta un tip de acord -nc;eiat intre Uniunea !uropeana, -n vederea dezvoltarii unei &ai stranse cooperari in do&eniul politic si econo&ic intre statele vecine Uniunii si statele &e&$re, posi$il in vederea aderarii la U! Acordurile !uropene, -nc;eiate -ncep*nd cu 1551, -ntre C!IU! si statele din !uropa Centrala si de !st, prin care statele &e&$re ale Uniunii isi &anifesta spri0inul pentru statele in tranzitie si pentru interesul acestora in a deveni &e&$re ale Uniunii !uropene Alte tipuri de acorduri de asociere sunt Acordurile de Sta$ilizare si Asociere, acorduri $ilaterale destinate Al$aniei si statelor din fosta Iu,oslavia si Acordurile de Asociere !uroAediteraneene

Studiu de caz ( )o&*nia


! 9

Art" 2#4e7-art" 11 /UE5 alineatul 415 1ara.ra8ul 2, 6ersiune consolidata /UE Articolul #24e7-art" 1$ /UE5si Art"#*, 2ersiune consolidata /UE

)o&ania a fost pri&a tara din $locul co&unist care a sta$ilit, in &artie 1556, relatii oficiale cu Uniunea !uropeana )elatiil dintre cele doua parti au fost insa initiate cu &ult &ai devre&e , la sfarsitul anilor 4D6 In plina perioada de desc;idere internationala a re,i&ului Ceausescu, intre statul ro&an si Uniunea !uropeana au fost se&nate &ai &ulte acorduri co&erciale $ilaterale 2otusi , in anii 4C6, acestea au fost suspendate din cauza incalcarii drepturilor o&ului de catre )o&ania J9;ica #1%K Printre pri&ele capitole de ne,ocieri cu Uniunea !uropeana inc;eiate de )o&ania sunt capitolele #DB si #BC Astfel )o&ania s-a an,a0at sa accepte acLuisul co&unitar si ca va fi ,ata sal aplice odata cu aderarea la U! din anul #66B, fara a necesita perioade de tranzitie In 7ocu&entul de pozitie a )o&aniei referitor la cap #B se arata ca . )o&ania este pre,atita sa accepte si sa aplice acLuis-ul in do&eniul P!SC a U! Structurile necesare transpunerii acesteia in practica au fost create, iar politica externa si de securitate a )o&aniei se $azeaza pe aceleasi principii si are aceeasri orientare cu cea pro&ovata de U!/ 5 )o&ania doreste sa fie parte activa a P!SA, vazand in aceasta un $un prile0 de an,a0are in eforturile europene de realizare a securitatii si pacii For&ele si &i0loacele uzitate de )o&ania pentru i&plicarea in P!SA pot fi &ultipleG

consultari periodice pe pro$le&e ale securitatii europene participarea la ela$orarea deciziilor le,ate de ,estionarea aspectelor &ilitare si civile ale crizelor i&plicarea in activitatile curente ale or,anise&lor U! cu atri$utii in sfera securitatii >Consiliul Afacerilor 9enerale, Co&itetul Politic si de Securitate, Co&itetul Ailitar? participarea la exercitiile si operatiunile de ,estionare a crizelor conduse de U! 16 A participa la ,estionarea crizelor i conflictelor, la co&$aterea teroris&ului, a efectelor catastrofelor i dezastrelor -nsea&n", indiscuta$il, a participa la prevenirea r"z$oiului, la controlul conflictualit"ii, la asi,urarea sta$ilit"ii re,ionale i ,lo$ale i, prin aceasta, la crearea acelui &ediu de securitate care s" per&it" inviola$ilitatea frontierelor, dezvoltarea econo&ic" i social", pro,resul, prosperitatea, creterea i consolidarea puterii "rii i a factorilor de eficien"
$ )

)elatii !xterne Poltica !xterna si Securitate Co&una : ;ttpGII=== clr roI&enu1ICapitoleM#6ne,ociereICAP#B-7P pdf 1 Politica european de securitate si aparare element de influentare a actiunilor Romaniei in domeniul politicii de securitate si aparare Studiul nr.4 , Institutul !uropean din )o&ania , @ucuresti ,#66', p 1B-15

pentru ap"rarea naional" Nn noua epoc", nu exist" i nu poate exista ap"rare naional" -n afara acestui an,a0a&ent colectiv, -n afara acestor responsa$ilit"i internaionale11 In pri&ul rand, noul statut do$andit, consolideaza rolul ,eostrate,ic al )o&aniei in zona Aarii 1e,re precu& si i&portanta acesteia, ca factor de sta$ilitate in peri&etrul @alcanilor !ste de ase&ea, tot &ai evident faptul ca )o&ania este atrasa de expansiunea econo&ica spre $azinul occidental al Aarii 1e,re si ca incepe sa &anifeste interes pentru axa Aarea Caspica-Aarea 1ea,ra si Aarea Aediteraneana Pe de alta parte , faptul ca U! tinde sa dezvolte poli de securitate concentrati, in principal pe noie vecinatati, nu poate decat sa asi,ure )o&aniei un rol se&nificativ la frontiera estica a Uniunii In acest sens pot fi avut in discutie cel putin trei aspecteG relatii politice, econo&ice sau culturale ale )o&aniei cu statele vecine neco&untare, posi$ila influenta a )o&aniei asupra statelor foste sovietice, cola$orarea transfrontaliera 1# Plecandu-se de la identificarea unor solutii de securitate in zona Aarii 1e,re, )o&ania sustine activ aderarea 9eor,iei si Ucrainei la 1A23 Pe ter&en &ediu si lun, este evident faptul ca )o&ania va exercita ca si stat de&ocratic, &e&$ru al U!, influenta politica, econo&ica sau culturala asupra statelor neco&unitare alfate la ,ranita estica a U! Caile de i&pact vor fi cele de natura ,eopolitica si ,eostrate,ica >&ediere, cooperare, actiuni coordonate, cola$orare transfrontaliera?, poltica >principii politiice si institutionale de&ocratice?, econo&ica >sc;i&$uri co&erciale $ilaterale, investitii ale fir&elor private? sau c;iar culturala >pe linie artistica,acade&ica? In fapt, in contextul definirii noilor frontiere cu tarile vecine Uniunii, efectul i&itativ sau le,aturile econo&ice >sc;i&$uri co&erciale, investiti straine? pe care )o&ania le va dezvolta cu statele li&itrofe neco&unitare vor contri$ui, intr-o &asura &ai &ica sau &ai &are, la influentarea si pro$a$il, transofr&area >de&ocratica? a acestora Se&nalele desc;iderii sunt tot &ai evidente in 9eor,ia si Ucraina, prin disponi$ilitatea lor de a adera la structurile 1A23 Factorul o&o,enizarii si al apropierii culturale va avea cu si,uranta o i&portanta particulara in cazul i&pactului )o&aniei asupra )epu$licii Aoldova >cultura ,li&$a, traditie,istorie?

11

;ttpGIIcssas unap roIroIpdfOcartiIparticipareaOarOlaOapOcolectiva-#66D pdf

12

-/A,+ACIU, Anca, Europenizarea si democratizarea Romaniei- Realitati si perspective, Ed" E;E-, Clu3-,apoca,2 ), p"192-19#

)o&ania parcur,e asadar su$ i&pactul europenizarii, un proces de de&ocratiza ,de refor&e econo&ico-sociale, de redefinire institutionala si identitara, in fapt de sc;i&$area profunda si &odernizare, insa cu dificultati si li&itele specifice unei de&ocratii in for&are 1%

Concluzii
Incepand cu a doua parte a anilor 456 au avut loc pro,rese &ari in directia unor structuri &ai eficiente pentru politica externa a Uniunii !uropene P!SC este rezultatul unui ciclu de crize ur&ate de evolutii li&itate, &ai exact spus a o$tinut succese &oderate in ur&a unor esecuri &a0ore <a inc;eierea fiecarui ciclu, &odele de cooperare europeana au fost resta$ilite pe o $aza oarecu& &ai fer&a,cu &ecanis&e institutionale consolidate, cu toate acestea contradictiile funda&entale au persistat 1' Printr-un serviciu diplo&atic unic U! are sansa de a cultiva si pro&ova valorile sale In esenta, viitorul politicii externe a U! 8a ,ravita in 0urul ne,ocierilor dintre statele &e&$re care, in virtutea pozitionarii individuale fata de evolutiile internationale vor deter&ina o directie &ai unitara sau &ai difuza a uniunii ca actor international 1+

1% 1#

WALLACE, Helen, Elaborarea politicilor in Uniunea Europeana- Editia a cincea, Institutul European din Romania ,2 !, p" # $ 1! 9:!)9:I1A,Ser,iu, .Ce aduce nou Tratatul de la Lisabona?, !d Presa Universitara Clu0eana, Clu0 #616, p 1C%-1C'

Bibliografie 1 # % ' + @A)@U<!SCU, Iordan 9;eor,;e, .Procesul decizional in Uniunea !uropeana/, !d Poliro&,Iasi, #66C 9:!)9:I1A,Ser,iu, .Ce aduce nou Tratatul de la Lisabona?, !d Presa Universitara Clu0eana, Clu0 #616 S2A19ACIU, Anca, Europeni area si democrati area Romaniei! Realitati si perspecti"e/, !d !F!S, Clu0-1apoca,#66C ACC3)AICE, Ho;n , Sa intele#em $niunea Europeana! o introducere concisa , !d Codecs, @ucuresti , #66D PA<<AC!, :elen, .Elaborarea politicilor in $niunea Europeana! Editia a cincea, Institutul !uropean din )o&ania ,#66+

%ttp&''europa"eu'lisbon<treat='inde7<ro"%tm %ttp&''((("mae"ro'node'1))2