Sunteți pe pagina 1din 20

1 Universitatea Alexandru Ioan Cuza Facultatea de Filosofie si Stiinte Social Politice Specializarea: Relatii Internationale si Studii Europene

Politici culturale

CUPRINS:
Introducere I. Contextul si parametrii politicii culturale

II.

!iectivele politice si ela!orarea politicii culturale

III.

Politicile culturale intre spatiul national si spatiul european

Cuprins "i!lio#rafie

Introducere
Pentru cei mai multi dintre noi cultura intotdeuna a reprezentat o $distractie% ori un &o!!' care ne permite sa ne relaxam sau sa ne incarcam !ateriile cu ener#ie pozitiva. Insa cultura inseamna mai mult de atat( ea poate contri!ui la !unastarea economica si sociala a statului si poate fi o industrie utila in ceea ce priveste animarea educatiei umaniste. )e aceea sarcina unui #uvern este de a promova si incura*a exploatarea politica sau privata a culturii in toate formele si variatii ei +prin aceasta ea poate fi considerata pastratoarea patrimoniului privat sau colectiv, fara a o utiliza pentru a a#ita potentialul de diviziune al culturii in scopuri politice. C&iar daca nu este un o!iectiv ma*or in cadrul politicii( cultura se poate transforma ea insasi un scop ma*or prin insasi natura sa si performantele o!tinute. )emn de luat in seama este faptul ca la inceput fondatorii Uniunii Europene se axau pe cooperarea economica insa in decursul timpului au realizat ca si o cooperare culturala poate fi eficienta( aceasta fiind tema unei dez!ateri in cadrul Institutului Francez din "ucuresti pe -ianuarie -../ sustinuta de 0incent )u!ois profesor la Institutul de Studii Politice din Stras!our# 1i mem!ru al Institut Universitaire de France. Acesta a prelaut un citat a lui 2ean 3onet Y a-t-il une politique culturelle europenne?/ Exist o politic cultural european? 4care a aparut in 5e 3onde care apoi s6a raspandit

Observator cultural Exista o politica culturala europeana? Vincent Dubois(trad. de Adina Dinitoiu) Nr.202, februarie 2009, p. 4

I.

Contextul si parametrii politicilor culturale

Cultura este pastratoarea identitatii nationale dar si europene( faptul ca apartii unei culturi te face automat mem!ru al unei societati si implicit unei identitati( ea este a#entul *ustificator pentru o mare parte a politicii si comportamentului si o responsa!ilitate #uvernamentala care s6a aflat intotdeuna pe ultimile trepte in ierar&ia !u#etara si profesionala. Statutul culturii in cadrul #uvernului este caracterizat de diferenta imensa dintre spri*inul ver!al si cel financiar. )aca ar fi cultura la fel de importanta precum reise din multe discursuri #uvernamentale ar avea un !u#et pe masura celui de la protectia sociala sau aparare. )iferenta ma*ora a felului in care #uvernele nationale sau autoritatile locale folosesc cultura in diplomatie si in promovarea ima#inii lor si atitudinea lor fata de cultura atunci cand activitatea culturala reprezinta o pro!lema a propriilor cetateni. In diplomatie ea devine un afis( o demonstrare a dreptului localitatii de a fi luata in serios intr6un context mai amplu. Pentru cetateni ea este adesea o preocupare in timpul li!er( o diversiune pentru acele momente cand nu mai au nimic mai presant de realizat. Cultura este o preocupare minora pentru ma*oritatea #uvernelor moderne +in trecut era pe locul - dupa aparare,.Un exemplu in acest sens: oamenii prefera sa investeasca mai de#ra!a in masini pentru drumuri( sau spitale pentru copii decat investii in teatru. )ar cultura este un su!iect emotiv si isi tra#e vitalitatea din incarcatura emotionala pe care o poate #enera. )e aceea nu ne surprinde ca ea utilizeaza ar#umente ne#ative si nerezona!ile cu la fel de multa pasiune ca si cele rezona!ile si pozitive. Insa nu putem uita ca fenomenul cultural este dinamic. El literalmente produce cultura. In aceasta calitate de producator si de promotor poate fi lesne asimilat societatii moderne care se vrea activa.7

Simon Mundy olitici culturale, un scurt !"id# $d. %onsiliului $uropei, 2000, p.&'( )an *asiliu oliticile culturale+ Secvente ma,ore, $d. -.N.../.%. ress 2004, p.19

Politicile culturale au( in acest caz anume( o importanta covarsitoare deoarece au menirea sa vitalizeze si sa umanizeze atat societatea6institutie cat si pe su!iectii ei cuminti. Si in acest sens putem exemplifica cu un citat al lui C&om!art )e 5au8e: $Cultura este caracterizata prin acumulare de cunostinte si de opere pe care le6am considerat ca o!iecte de civilizatie si printr6un ansam!lu de procese psi&osociale proprii su!iectilor6actori.%.9 Putem identifica doua aspecte ale culturii: una de factura material6or#anizatorica care defineste spatiul( timpul si cadrul de manifestare a celei de a doua ( de natura spirituala. Cultura constituie( in aceste circumstante ( un sistem de valori specifice vietii sociale . Cultura inteleasa ca fenomen vadeste un mecanism propriu de dezvoltare prin acumulare in trepte. 0alorile sunt testate( valorificate pentru a fi cizelate( si ( in final pentru a fi validate temporal. 0alorile care raman( de esenta( perena( cele care sunt $clasicizate% si care constituie repere de orientare pentru viitorime constituie !unul cultural cel mai de pret. Cultura poate fi inteleasa ca fenomen de miscare( care are personalitate in comparatie cu alte fenomene similare. Acceptiunile notiunii de cultura sunt multiple( de la elementul fundamental pe care l6am luat in considerare pana la destinatii practice( te&nice si specializate. : Politica !eneficiaza nu numai de o anume traditie verificata si experimentata la scara istorica dar a dezvoltat scoli( curente( adevarate $universitati% destinate antrenamentului in aceasta arta( antrenament constituit pe !aze stiintifice. Stiinta politica impune sedimentarea de cunostinte te&nice( operative dar si prelucrarea constienta a unui fond de cunostinte din domeniul cultural. )e altfel o $cultura%implica toate elementele manifestarilor sociale la un timp dat si intr6un loc precizat. $cultura% implica si politicul. Nerecunostinta istorica( de notorietate milenara( a politicului fata de cultura este evidenta. Pe de alta parte( cultura fie s6a manifestat extrem de critic fata de politic( fie a fost timida in raport cu aceasta( fie( mai ales( s6a lasat dominata de aceasta. In consecinta se cere si revizuirea atitudinii sferei culturale fata de sfera politicului. ; )aca )an 0asiliu a conferit doua aspecte ale culturii( intr6un raport NU si respectiv UNESC putem descoperi cinci arii de

1bidem, pp. 20'22 )an *asiliu oliticile culturale+ Secvente ma,ore, $d. -.N.../.%. ress 2004, pp. 10'12 1bidem p30

0 2

actiune ale culturii: cultura si cunoasterea( cultura si politica( cultura si dezvoltarea( cultura si democratia( cultura si #lo!alizarea. Prima directie este considerata ca punct de plecare( cultura este inteleasa in termenii clasici( de productie artistica in primul rand. <endinta ce domina dez!aterea pu!lica( mai ales pe cea provenita din interiorul #rupurilor profesionale de profil. A doua directie a constituit in timp primul pas spre extensia termenului de cultura ca expresie a identitatii. Notiunea de cultura( inteleasa in sensul amintit mai inainte( a capatat noi dimensiuni odata cu afirmarea faptului ca aceasta este un important vector de dezvoltare( constientizarea acestui fapt reafirmand cu cat mai multa tarie necesitatea sustinerii financiare( lo#istice si institutionale a acestui sector( in toate tarile( indiferent de nivelul de dezvoltare( pentru a putea participa astfel pe picior de e#alitate la cooperarea institutionala in orice domeniu. 3otiv pentru care acest !inom este omniprezent si in strate#ia in curs a UNESC pe aniii -..=6-.47. Cea de6a patra directie( !inomul cultura6democratie( a fost introdusa( surprinzator( mult mai tarziu si se axeaza pe actiuni ce pun accent pe nevoia de toleranta atat intre diferitele societati ( cat si in interiorul acestora. In corelatie cu a doua directie de actiune( cea de constructie identitara( aceasta se concentreaza pe acele practici ce vizeaza coexistenta #rupurilor de ori#ini culturale diverse. Ultima directie amintita si in pream!ulul acestui studiu( a fost impusa ca si celelalte ( de realitatea sociala marcata tot mai intens de accelerarea #lo!alizarii. Proces ce produce !ulversari nu numai la nivel economic si politic( ci si la nivelul mentalitatilor si la cel al modului de intele#ere a lumii in continua sc&im!are. 3otiv pentru care cultura( in diversitatea sa( contri!uie tot mai mult la la dezvoltarea dura!ila( la coeziunea sociala( la securitatea societatilor proprii si a celei #lo!ale. Conflictul cultural( accentuat de #lo!alizare( diversitatea culturala tot mai pronuntata ce impune toleranta si convietuire in pluralitate( impun or#anizatiilor de toate #enurile( nu doar de profil( dar si #uvernelor nationale si locale sa includa in a#enda lor cultura in sensul ei cel mai lar#.>

&

3lorica *.S141-, Sabina'.dina 4-%., )ra!o5 )6.7OM.N, europeana, $d. 1nstitutul $uropean, 1asi, 2009, pp.1&'1(

olitici culturale si 1nte!rare

&

II.

Obiectivele si elaborarea politicilor culturale


Principala datorie a societatilor complexe inte#ratoare ramane sarcina oficialilor

care se ocupa de protectia sociala( locuri de munca si locuinte aceasta nu poate fi i#norata de sectorul cultural. !una politica culturala independenta a asi#ura coerenta si prosperitatea natiunii. <otusi fara o !una politica culturala( multe din o!iectivele politice ale #uvernului ar fi uneori mai #reu si uneori imposi!il de realizat. 3odelul de succes ar fi acela care( in e#ala masura va permite cel mai mare #rad de autodeterminare cele!rarea aspiratiei individuale si va oferi un sentiment de securiate economica si culturala. = Pastrarea unitatii societatii fata de presiunile la care este supusa( nu este sin#urul o!iectiv al politicii culturale. Pentru unele o!iective cultura reprezinta un instrument convena!il( ca multe altele. Alte o!iective sunt le#ate de produsul cultural in sine. Acestea nu tre!uie cinfundate cu o!iectivele mana#ementului cultural si ale dispozitiilor culturale dar cu toate acestea ele sunt elemente care vor dicta tonul discursului de anumite partide politice si de formatorii de opinii cu privire la intentiile conducerii. <otusi exista un o!iectiv fundamental care ar tre!ui sa #uverneze relatiile dintre sectorul cultural si autoritati. <re!uie sta!ilit cadrul politicii culturale mecanismele sale( tre!uie delimitatea intentiile clarificate si fonduril oferite. In acel moment conducerea tre!uie sa se dea la o parte si sa lase comunitatea culturala( profesionala sau amatoare sa continue stimularea si im!o#atirea culturii. Un #uvern stie ca politica sa dea rezultate atunci cand implicarea sa este invizi!ila cand toata lumea vor!este despre cultura( nu despre cum este ea administrata.

Prote*area patrimoniului este similara in multe privinte( cu cea a peisa*ului. <re!uie sa se ec&ili!reze necesitatile de conservare in situ( accesul pu!lic( pastrarea traditiilor si un mediu comercial indea*uns de sanatos pentru a sustine o piata respecta!ila care sa nu distru#a nici artefactele( nici contextul acestora. Intretinerea patrimoniului ca parete vie a societatii si asi#urarea pastrarii acestuia pentru #eneratiile viitoare necesita o politica cura*oasa care sa intervina impotriva intereselor pur comerciale( sa incura*eze punerea in valoare a patrimoniului astfel incat povestile extraordinarein#lo!ate in el sa poata fi cunoscute de cat mai multa lume.
(

Simon Mundy olitici culturale, un scurt !"id# $d. %onsiliului $uropei, 2000 pp.30'31

Patrimoniul reprezinta o marturie a trecutului insa nu este sin#urul o!iectiv din cadrul politicilor culturale( alte o!iective sunt turismul( muzeele( !i!liotecile( ar&ivele( artele?etc. 3aximizarea turismului fara distru#erea culturii reprezinta o responsa!ilitate delicata. )e cele mai multe ori turismul consta in prezentarea catre altii a unui loc de care cineva este mandru( insa uneori turismul cultural este mai important decat peisa*ele si statiunile( iar din acest punct de vedere este esential ca mecanismele de pastrare a patrimoniului si de incura*are a turismului sa fie inte#rate./ 3uzeul este o poarta spre detliile trecutului. 3uzeele ne permit sa intra in lumea noastra intr6un alt timp si sa intele#em cum si de ce istoria s6a desfasurat in acest fel. Aparitia !i!liotecilorpentru populatie in marea ma*oritate a oaselor a fost una dintre cele mai mari realizari ale secolului @I@6lea. Permitea accesul tuturor la literatura( periodice si lucrari de referinta. ricine putea citi( sa6si im!o#ateasca cunostintele despre lume prin intermediul cartilor. In cazul ar&ivelor exista si o mai mare nevoie de pastrare a discurilor( pe masura ce alti depozitari traditionali de informatii isi pierd a!ilitatea de pastrare: !isericile in multe tari isi sc&im!a tipul de administrare si au un contact mai redus cu vec&iul lor rol civic( aristocratia si mica no!ilime si6au a!andonat ar&ivele + ca urmare a raz!oiului sau a revolutiilor,. Ar&ivele locale pastrate de autoritatea locala sau universitati au nevoie de responsa!ilitati le#al definite si o activitate re#lementata. Acestora tre!uie sa li se ofere resursele pentru depozitarea in si#uranta si identificarea usoara a marturiilor astfel incat sa poata avea acces la ele4. Alo!alizarea in complexitatea ei impune( cooperarea in diverse forme( concretizate in politici asemanatoare dar specifice unor arii culturale distincte. Pe lan#a formele cele mai diverse de cooperare sectoriala la nivelul diverselor on#anisme internationale( cu o capacitate( normativa redusa( se produce o instittutionalizare tot mai accentuata a cooperarrii dintre state in forme inte#rate( ce pornesc deseori de la un model cultural fundamental ce diferentiaza zone extinse c&iar continente. )aca ratiunile economice sunt punctul de plecare si ratiunea de a fi a acestora( liantul care determina consistenta constructiilor institutionale si performanta lor este in ultima instanta de natura culturala. Intre toate aceste forme de cooperare si inte#rare ( cel mai pre#nanat
9 10

Simon Mundy olitici culturale, un scurt !"id# $d. %onsiliului $uropei, 2000, p.32 1bidem, p. 30

proces il constituie inte#rarea europeana( !azata pe model cultural fundamental( cel crestin si pe cel modern al democratiei li!erale( cu radacini istorice anterioare celui crestin dar din acelasi spatiu cultural. Procesul in sine pornit din vesnicele ratiuni economice ( s6a confruntat si se confrunta cu dificultati de institutionalizare tot mai accentuate( datorate atat extensiei sale la nivel aproape continental ( deci de asimilare a diversitatii cat si noilor pro!leme #enerate de fenomene precum cele amintite ( de multe altele ce presupun o alta espectiva culturala in mare parte de solutionare a lor prin politici care sa acomodeze diversitatea culturala la unitatea institutionala si invers.44 Interculturalismul acceptat si trait nu poate fi decat rezultatul socializarii continue si tintite din partea tututror factorilor socializatori. Aeneratiile actuale nu au trecut decat accidental prin experiente conflictuale explicite cu #rupurile minoritare invecinate ( ceea ce denota ca ceilalti factori socializatori pot fi incriminati pentru respin#erea acestora( c&iar in conditiile unor experiente pozitive de viata. Acceptarea celuilalt( toleranta in #eneral( dialo#ul sunt cerinte ce nu se constituie decat partial si se#mential in practici de viata cotidiana si or#anizationala.4-

11

3lorica *.S141-, Sabina'.dina 4-%., )ra!o5 )6.7OM.N,

olitici culturale si 1nte!rare

europeana, $d. 1nstitutul $uropean, 1asi, 2009, pp. 12'13


12

1bidem p.10

10

III.

oliticile culturale intre spatiul national si spatiul european

)espre politicile culturale romanesti in cadrul procesului de inte#rare in Uniunea Europeana Potrivit B.A. nr.479C4//=( fosta )irectie de relatii culturale internationale din cadrul 3inisterului Culturii a devenit )irectia Aenerala cuprinzand doua departamente su!ordonate: Inte#rare Europeana si Cooperare "ilaterala. Aceasta restructurare nu a fost o simpla reasezare administrativa( ci i6a conferit 3inisterului Culturii din Romania capacitatea de a proiecta si de a realiza pro#rame de anver#ura atat cu or#anisme internationale ( cat si cu ministere sau institutii ale altor tari. Ca efect al aceste noi a!ordari referitoare la functiunile si atri!utiile directiilor de specialitate( 3inisterul Culturii a reusit sa devina un partener privile#iat si activ pentru marile entitati culturale cu desc&idere multinationala precum si pentru tari cu interes prioritar.
47

Participarea la marile pro#rame europene6 3. Culturii a conceput o strate#ie activa de

crestere a prezentei si vizi!ilitatii reprezentantilor institutiilor culturale romanesti in forumurile mondiale si europene( de participare la pro#rame multilaterale.

Cooperarea culturala reprezinta o parte vitala a procesului de transformare( de tranzitie( prin care trec toate statele la ora actuala. Conceputa ca scop( dar si mi*loc al procesului de constructie europeana( de redefinire a identitatii europene( cooperarea culturala ar tre!ui sa ocupe unul din locurile prioritare pe a#enda politicienilor europeni.49 In Uniunea Europeana cooperarea culturala devine din ce in ce mai importanta( Dndeose!i Dn cadrul relatiilor dezvoltate cu mem!rii din estul si centrul continentului. )e altminteri( tot mai multe dez!ateri se desfasoara pe plan european Dn le#atura cu rolul pe care cultura poate si tre!uie sa Dl *oace Dn procesul constructiei europene si despre cum Uniunea Europeana se poate implica mai mult Dn activitatile de cooperare din domeniul cultural. Cultura E a fost una din concluziile dez!aterilor din ultima vreme 6 nu tre!uie sa mai fie privita ca o preocupare
13

Ministerul %ulturii 8 olitici si strate!ii culturale9:199&'2000; $d.1nstitutul de Memorie

%ulturala, <ucuresti 2000, p.130


14

3lorica *asiliu, Sabina'.dina 4-%., )ra!o5 )6.7OM.N, europeana, $d. 1nstitutul $uropean, 1asi, 2009, p.10

olitici culturale si 1nte!rare

11

mar#inala a politicii europene( ci drept un element catalizator al tuturor sferelor de activitate. Pentru Comisia Europena( intarirea capacitatii institutionale si administrative a tarilor candidate este o cerinta c&eie a aderarii( daca acestea vor sa adopte( sa implementeze si sa urmareasca modul de aplicare a acFuis6ului comunitar. Scopul consolidarii institutionale este punerea !azei institutionale necesare aderarii printr6o politica culturala inte#rata. Reforma institutionala in cultura a inceput prin deconcentrarea si descentralizarea activitatilor si a institutiilor culturale. In acest context se pune pro!lema adoptarii unor politici culturale care sa asi#ure o restructurare a culturii romanesti. Inainte de toate( tre!uie precizat ca sinta#ma Gpolitica culturala$ are in vedere sensul de Gstrate#ie$( pe care cuvantul politiHI il avea in lim!a #reaca. Jnainte de 4//.( lim!a romKna avea doua Dntelesuri pentru cuvKntul politica: politica propriu6zisa si strata#ema. Jn 4//.( su! influenta crescKnda a lim!ii en#leze Dn voca!ularul cotidian romKnesc( importul direct al cuvKntului polic' Dn romKna a creat o situatie Dn care al doilea Dnteles a fost transformat( treptat( Dn strate#ie. Acum( mai ales su! influenta Leuro6lim!iiL( cuvKntul polic' este adesea folosit pentru a desemna o strate#ie Dn aproape orice domeniu: toti pretind nevoia unei anumite politici( Dn a#ricultura( Dn industrie( Dn servicii( Dn aparare etc. "ineDnteles( si Dn cultura. Prin LculturaL( un romKn ar Dntele#e un domeniu foarte lar# ce cuprinde literatura( artele( mostenirea culturala( ar&ivele( mass6media si industriile culturale. PKna Dn 4//9( Dn RomKnia nu se vor!ea despre politici culturale. Re#imul comunist nu a folosit aceasta expresie. Se vor!ea doar despre cultura socialista. )e fapt( nu aveam un Lminister al CulturiiL ci o autoritate pe *umatate de stat( pe *umatate de partid denumita LConsiliul pentru Educatie si Cultura SocialistaL. )e aceea 3inisterul Culturii a fost unul dintre primele ministere create dupa pra!usirea re#imului( Dn decem!rie 4/=/. Noul minister a fost autorizat sa creeze si sa adopte Lstrate#iiL Dn diverse domenii culturale.4: <otusi( numai dupa aderarea la Consiliul Europei( Dn 4//7( oficialii ministerului au aflat despre pro#ramul Consiliului de evaluare a politicilor culturale ale mem!rilor acestuia. Prima tentativa de a Dncepe o evaluare a politicilor culturale romKnesti a avut loc la sfKrsitul lui 4//9. Rezultatul a fost clar: nu exista o politica culturala definita Dn RomKnia. Sase ani mai tKrziu( un raport
10

.drian Marino, .l treilea discurs+ cultur=, ideolo!ie 5i politic= >n 6om?nia, $d. olirom, 1asi, 2001, pp. 9&' 101

12

international si unul romKnesc au fost finalizate Dn cadrul pro#ramului mentionat mai sus( iar o strate#ie pe zece ani a fost pusa la punct pentru 3inisterul Culturii( folosind !anii pusi la dispozitie de Comisia Europeana Dn cadrul pro#ramului P&are. Aceasta a fost prima strate#ie coerenta a dezvoltarii culturale romKnesti. )oar cKteva luni mai tKrziu( Dn ianuarie -..4( un nou #uvern a reor#anizat ministerele( creKnd 3inistrul Culturii si Cultelor In statele democratice( cultura este autonoma( in raport cu domeniul politic( fiecare creator avand li!ertatea exprimarii crezurilor sale artistice( credintei sale reli#ioase( convin#erilor sale politice etc. Pentru ca exercitarea acestei li!ertati sa fie #arantata( statul este dator sa puna in miscare un mecanism de sustinere a culturii( prin mi*loace le#islative si administrative. Pe de alta parte( statul tre!uie sa asi#ure accesul fiecarui cetatean la cultura. Pana si tari extrem de reticente in adoptarea unei politici culturale au luat( in ultimii ani( decizii menite sa duca la sta!ilirea unor asemenea strate#ii: !ritanicii au infiintat un minister al patrimoniului cultural( iar americanii discuta necesitatea unui su!secretariat de stat pentru cultura.

)e la mi*locul anilor M=.( Consiliul Europei a lansat un pro#ram de evaluare a politicilor culturale nationale ale statelor mem!re. Acest pro#ram a capatat o deose!ita importanta mai ales dupa valul revolutionar care a maturat dictaturile comuniste din Europa( democratiile noi sau restaurate aflandu6se intr6o fe!rila cautare a adevaratelor identitati culturale nationale E pervertite( peste patru decenii( de re#imuri( in fond si fara exceptie( antinationale E( dar si a unor modalitati de a spri*ini cultura( in fata inerentelor presiuni la care aceasta este supusa( intr6o economie concurentiala.4; )evenind( in 4//7( mem!ra a or#anizatiei paneuropene( Romania a intrat in acest pro#ram( in care( pentru fiecare tara participanta( se intocmesc cate doua rapoarte de expertiza: unul intern si unul apartinand unor experti europeni. )in pacate( in 4//9 E cand a avut loc prima incercare de pornire a pro#ramului si pentru tara noastra E( s6a inre#istrat un esec +era evident ca nu exista( la acea vreme( suficienta coerenta pentru sustinerea unei strate#ii nationale in domeniul culturii,( declansarea pro#ramului fiind reluata a!ia in 4//=( la insistentele Romaniei .

4;

.drian Marino, .l treilea discurs: cultur=, ideolo!ie 5i politic= >n 6om?nia, $d. olirom 1asi, 2001, pp.12&'12(

13

olitica Culturala a !niunii Europene

)efinirea notiunii de politica culturala a fost mereu in atentia marilor or#anizatii internationale precum UNESC sau Consiliul Europei. Astfel( in lucrarea $In "rom t#e mar$ins%( lucrare de referinta in analiza culturii si dezvoltarii in Europa( pu!licata de Consiliul Europei in 4//>( se spune% &'oi de"inim politica culturala ca "iind un cadru general de masuri publice luate in domeniul cultural. Ele pot "i luate de $uvernele nationale( autoritatile re$ionale si locale( sau prin institutiile lor. politica explicita defineste teluri. Pentru realizarea acestor teluri( este necesar sa existe mecanisme care sa permita planificarea( realizarea si evaluarea lor. alta definitie este cea data in mai vec&ea lucrare $)e"lexions prealables sur les politiques culturelles% realizata de UNESC . In aceasta lucrare politica culturala este definita ca fiind: ... un ansamblu de practici sociale( constiente si deliberate( de interventie in scopul satis"acerii unor certe nevoi culturale( prin an$a*area optima a tuturor resurselor materiale si umane de care socieatea dispine la un moment dat% 4>. Preocuparile mai recente ale Uniunii Europene in acest domeniu denota intentia de a introduce cultura in conceptele ei de dezvoltare mai ales pentru calitatea ei de suport pentru o dezvoltare dura!ila. +ratatul de la )oma nu continea un capitol special sau para#raf cu privire la politica culturala. )oar in pream!ulul <ratatului se facea referire la cultura ca factor capa!il sa uneasca popoarele si sa promoveze dezvoltarea sociala si economica. Incepand cu 4/;/( cu ocazia mai multor intalniri ale sefilor de state si de #uverne s6a accentuat necesitatea actiunii comunitare in
1&

cerere

@-<, .l. :.leAandru;, :1934' ;. %1O34BN%C, .drian, ed.. %ON76$S-4 1N/$6N.D1ON.4 )$ E/11ND$ 1S/O61%$ F%-4/-6C O41/1%C E1 O41/1%1 %-4/-6.4$ GN 6OMBN1. MO)$6NCF HH Sydney 2000. %-4/-6C politic= 5i politici culturale >n 6om?nia modern= + cule!ere de studii editat= cu ocaIia celui de'al HH'lea %on!res 1nternaJional de EtiinJe 1storice, Sydney 2000, pp. 03'22

14

domeniul cultural( si desi realizarile practice in domeniul culturii erau putine ca numar( ele au avut o anumita semnificatie. Adoptarea +ratatului de la ,aastric#t a insemnat asi#urarea unei !aze *uridice pentru politica in domeniul culturii( introducandu6se in <ratatul CE art.4-=+4:4, care formeaza <itlul I+devenit @III,6 Cultura. )e la intrarea in vi#oare a <ratatului de la 3aastric&t( la 4 noiem!rie 4//7( UE a or#anizat o serie de activitati culturale in masura sa contri!uie la im!o#atirea si spri*inirea diversitatii culturale a statelor mem!re asa cum prevede articolul 7 al tratatului. )ispozitiile nou introduse nu re#lementeaza o armonizare a politicilor nationale in domeniul culturii prin promovarea unei politici comune la nivel comunitar. In acest domeniu( actiunea comunitara este complementara politicilor nationale( fiind o competenta su!sidiara . )esi prin actiunile comunitare se urmareste respectarea diversitatii culturale nationale si re#ionale( totusi s6a constatat necesitatea promovarii unei politici de valorificare si evidentiere a mostenirii culturale comune la nivel european. Astfel( putem afirma ca patru mari principii #uverneaza politica culturala europeana si #&ideaza Consiliul Europei mai !ine de -: de ani: promovarea identitatii culturale( respectarea diversitatii culturale( sustinerea creativitatii. Carta drepturilor fundamentale a UE sta!ileste in Pream!ul ca Uniunea contri!uie la promovarea si dezvoltarea valorilor comune( in respectul diversitatii si culturilor si traditiilor popoarelor Europei( precum si al identitatii nationale a statelor mem!re. In art.-- al Cartei este enuntat dreptul fundamental privind G)iversitatea culturala( reli#ioasa si lin#vistica%( conform caruia Uniunea tre!uie sa respecte aceste diferente. Conform art.4:4 par.4 din <ratatul UE( Comunitatea contri!uie la inflorirea culturii statelor mem!re cu respectarea diversitatii lor si punand in evidenta mostenirea lor culturala comuna. In art.4:4 par.- arata ca actiunea Comunitatii vizeaza incura*area cooperarii dintre statele mem!re si( daca este necesar( spri*inirea si complementarea actiunilor lor in urmatoarele domenii:

ameliorarea cunoasterii si a difuzarii culturii si istoriei popoarelor europeneN conservarea si salv#ardarea patrimoniului cultural de importanta europeanaN sc&im!urile culturale non6comercialeN creatia artistica si literara( inclusiv sectorul autovizualului.

10

"eneficiind de o !aza le#ala( UE a inceput sa se preocupe de acest domeniu vast numit cultura( care in#lo!eaza: artele( dansul( muzica( teatrul( cartile si patrimoniul cultural. Ariile complementare( in stransa le#atura cu domeniul cultural sunt educatia( dezvoltata prin pro#rame precum ERAS3US( C 3E<<( )E5<A si EUR PACBE<( 5INAUA( S CRA<ES si 5E NAR) ( si audiovizualul, care se preocupa atat de industria cinemato#rafica( cat si de media prin pro#rame precum 3E)IA I si II( 3E)IA Plus( 3E)IA <rainin# Pro#ramme etc. Revenind la Politica culturala( UE se straduieste sa impulsioneze cola!orarea in domeniu( incura*eaza folosirea artelor in scopul implicarii europenilor in viata culturala si promoveaza muzica drept un element distinctiv al civilizatiei europene in raport cu alte culturi. Exprimand diversitatea lin#vistica si culturala( cartile sunt o sursa vie de cunostinte( acumulare si aprofundare. )in aceasta cauza( se acorda a*utor editorilor europeni pentru implementarea noilor metode de distri!uire a lucrarilor literare prin intermediul te&nolo#iilor di#itale. In domeniul dansului( UE se axeaza pe instruirea artistilor( pe raspandirea creatiilor acestora( evidentiind totodata rolul social al dansului. Teatrele reprezinta una dintre cele mai importante expresii a vietii culturale si a dezvoltarii democratiei( fapt recunoscut si de Consiliul de 3inistri in Rezolutia din iunie 4//4 privind dezvoltarea teatrelor in Europa. In ceea ce priveste patrimoniul cultural( acesta este recunoscut ca un instrument al identitatii culturale( 79O din !u#etul alocat pro#ramului GCultura -...% fiind folosit pentru prote*area si conservarea unor o!iective de o importanta deose!ita. Pentru incura*area cooperarii( s6a instituit si un premiu 6 GEuropa Nostra%6 oferit pentru cele mai inspirate si reusite proiecte de restaurare a patrimoniului cultural european.4= Pentru a pune in practica ideile cu privire la cooperarea si dezvoltarea cultural europeana s6au initiat o serie de pro#rame. Printre primele de acest #en au fost: Paleidoscope( Ariane si Rap&ael.

a, Pro#ramul Kaleidoscope a fost initiat in 4//; si a avut ca o!iectiv incura*area creatiei artistice si promovarea sensi!ilizarii si diseminarii culturii popoarelor europene( in special in domeniul artelor( prin sc&im!uri si cooperare culturala. Pro#ramul a fost activ pana in 74 decem!rie 4//=( fiind ulterior extins pana la 74 decem!rie 4///. "u#etul total al pro#ramului a atins in final 7;(> milioane de Euro.

1(

3lorica *asiliu, Sabina'.dina 4-%., )ra!o5 )6.7OM.N, olitici culturale si 1nte!rare europeana, $d. 1nstitutul $uropean, 1asi, 2009, pp. 12&'130

12

!, Pro#ramul Ariane a fost adoptat in 4//> pentru o perioada de doi ani +4//>64//=, cu un !u#et total de > milioane ECU si a fost extins pana in decem!rie 4///. Pro#ramul are ca o!iectiv cresterea cooperarii statelor mem!re in domeniul cartilor si lecturii( precum si promovarea unei cunoasteri mai lar#i a operelor literare si a istoriei popoarelor europene prin mi*loacele traducerilor si a im!unatatirii performantelor profesionistilor din domeniu. In plus( prin pro#ramul Ariane( Uniunea Europeana contri!uie la Premiul Aristerion( un premiu literar european pentru literatura si traduceri.

c, Pro#ramul Raphael a fost adoptat in 4//> pentru perioada 4//>6-...( cu un !u#et total de 7. milioane ECU. El avea ca scop incura*area cooperarii statelor mem!re in domeniul mostenirii culturale cu dimensiune europeana.4/+Pro#rame comunitare6 din 4//=(3inisterul Culturii a participat cu drepturi depline la pro#ramele comunitare aleUE de fondurile carora a !eneficiat ocazional si inainte. culturale, Incepand cu ianuarie -...( prin )ecizia nr.:.=C-...CCE a Parlamentului European si a &otarare a #uvernului a consfintit la finle lui 4//= contri!utia Romaniei pentru primele trei pro#rame. P.47: Pol si strate#ii

Consiliului din 49..-.-... cele trei pro#rame: Ariane( Rap&ael si Paleidoscope au fost reunite intr6un sin#ur pro#ram6cadru( multidisciplinar( !otezat Cultura 2000 si considerat( in prezent( ca unicul instrument al finantarii culturale. 5ansat pe o perioada de : ani( acesta a fost reinnoit cu planul GCultura -..>6-.47%. Pro#ramului isi propune sa puna in valoare un spatiu cultural comun( sa promoveze diversitatea culturala( sa incura*eze cooperarea or#anizatiilor si institutiilor nationale in domeniul marilor evenimente si sa faciliteze accesul pu!licului lar# la cultura-.. )otat cu un fond de 4;> de milioane de Euro( pro#ramul sustine initiative precum: festivaluri( co6productii( studii( expozitii( creatii artistice( turnee si conferinte. Acest pro#ram se adreseaza artistilor( operatorilor culturali( cat si unei lar#i audiente( inclusiv tineri si #rupuri dezavanta*ate din punct de vedere social si economic. Cu toate pro#ramele si proiectele sustinute de UE( exista voci care afirma Ga!senta unui proiect cultural european% si solicita inte#rarea culturii in procesul de unificare al statelor. C&iar daca conceptia ma*oritara este aceea( exprimata si de -uillaume Court. ( potrivit careia Ge"ectele
19 20

"ttp+KKLLL.aepado.roKrevistaKnrMspecialK Simon Mundy olitici culturale, un scurt !"id# $d. %onsiliului $uropei, 2000, pp. 00'01

1&

mani"estarilor socio-culturale nu sunt ne$li*abile in constructia unei Europe autonome si relativ omo$ene( opiniile contrare nu fac decat sa su!linieze inca o data importanta culturii in dezvoltarea societatii viitoare. Jn politica culturalQ( nu e suficient un ansam!lu de intervenRii punctuale( ci e nevoie de acRiuni coordonate 1i unificate. Rar se DntDmplQ a1a( de1i E sQ fim optimi1ti E( Dn ultima vreme( se acordQ mai multQ atenRie acestui lucru( pentru cQ existQ o multiplicitate de pro#rame comunitare care pot inte#ra o dimensiune culturalQ. AcRiunile culturale au fost adesea punctuale: vor!eam de ora1ele europene ale culturii( existente DncQ din 4/=:( DnsQ iniRiativele lor au rQmas adesea departe de a1teptQri. ExistQ( cu toate acestea( o unificare pro#resivQ( ce rQmDne deocamdatQ parRialQ. JncepDnd cu anul -...( s6a derulat pro#ramul GCulture -...$. Pentru amploarea unui asemenea pro#ram6cadru( tre!uie spus cQ a !eneficiat de relativ puRine resurse( inclusiv !u#etare. E nevoie de pro#rame vaste care tre!uie sQ facQ faRQ societQRii informaRiei 1i cunoa1terii mileniului trei. Pro#ramul GCulture -...$ a !eneficiat de -7;(: de milioane de euro pentru perioada -...6-..;( iar pentru perioada -..>6-.47 E de 9.. de milioane de euro. Asta( Dn vreme ce !u#etul anual al 3inisterului Culturii din FranRa este de -(:67 miliarde de euro +!ani Dn care intrQ( desi#ur( DntreRinerea monumentelor istorice( salariile multor an#a*aRi etc.,. )e altfel( comisarii europeni pe pro!leme de culturQ sDnt nonprofita!ili( actualul comisar european pentru EducaRie 1i CulturQ( 2an Fi#el( are o formaRie de in#iner 1i e mai de#ra!Q un specialist Dn politicQ externQ. PDnQ Dn prezent( nu existQ o specializare 1i o recunoa1tere a unui rol politic la nivel european al comisarilor pe pro!leme de culturQ.-4

Concluzii
21

Observator cultural Exista o politica culturala europeana? Vincent Dubois(trad. de Adina Dinitoiu) Nr.202, februarie 2009, p.0

1(

Politicile culturale au un rol important in ceea ce priveste unitatea nationala si inte#rarea europeana. Ele s6au putut manifesta intrecutul istoric su! forma curentelor politice+realismul in secolul al @I@ lea( nationalismul in secolul al @@ lea,( curente literare+romantismul6sec. al6@i@6lea( dadaismul6 sec. al6@@6lea( expresionismul in pictura? etc, Cooperarea culturala reprezinta o parte vitala a procesului de transformare( de tranzitie( prin care trec toate statele la ora actuala. Conceputa ca scop( dar si mi*loc al procesului de constructie europeana( de redefinire a identitatii europene( cooperarea culturala ar tre!ui sa ocupe unul din locurile prioritare pe a#enda politicienilor europeni. Intr6o Uniune Europeana cu peste :.. de milioane de locuitori--( cooperarea culturala devine mai importanta ca oricKnd( Dndeose!i Dn cadrul relatiilor dezvoltate cu mem!rii din estul si centrul continentului. )e altminteri( tot mai multe dez!ateri se desfasoara pe plan european Dn le#atura cu rolul pe care cultura poate si tre!uie sa Dl *oace Dn procesul constructiei europene si despre cum Uniunea Europeana se poate implica mai mult Dn activitatile de cooperare din domeniul cultural.

/iblio$ra"ie
3ARIN Adrian( Al treilea discurs: culturQ( ideolo#ie 1i politicQ Dn RomKnia( Ed. Polirom Iasi( -..4
22

"ttp+KKLLL.9am.roKstiri'revista'preseiK1nternationalK

19

3inisterul Culturii $Politici si strate#ii culturale%+4//>6-..., Ed.Institutul de 3emorie Culturala( "ucuresti -... 3UN)S Simon( Politici culturale( un scurt #&idN Ed. Consiliului Europei( -... 0ASI5IU )an( Politicile culturale: Secvente ma*ore( Ed. U.N.A.<.C. Press-..9 0ASI5IU Florica( 5UCA Sa!ina6Adina( )RAA 3AN )ra#o1( Politici culturale si Inte#rare europeana( Ed. Institutul European( Iasi( -../ TU"( Al. +Alexandru,( +4/796 ,. CI F5UNCV( Adrian( ed.. C NARESU5 IN<ERNAWI NA5 )E X<IINWE IS< RICE LCU5<URV P 5I<ICV XI P 5I<ICI CU5<URA5E JN R 3UNIA 3 )ERNVL @@ S'dne' -..:. CU5<URV politicQ 1i politici culturale Dn RomKnia modernQ : cule#ere de studii editatQ cu ocazia celui de6al @@6lea Con#res InternaRional de XtiinRe Istorice( S'dne' -..:

Reviste: !servator cultural Exista o politica culturala europeana? 0incent 1ubois2trad. de 3dina 1initoiu4 Nr.-.-( fe!ruarie -../

Site: &ttp:CC888./am.roCstiri6revista6preseiCInternationalC

20

&ttp:CC888.aepado.roCrevistaC

S-ar putea să vă placă și