Sunteți pe pagina 1din 54

Titlul lucrării

RAPORT DE AMPLASAMENT

Întocmit conform prevederilor GHIDULUI TEHNIC GENERAL pentru aplicarea prevederilor OUG 152/2005 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării

Beneficiar

S.C. TAGRO GRUP S.R.L. Iași

Administrator,

Bompa Constantin

Obiectiv

COMPLEX DE FERME PENTRU REPRODUCŢIA ŞI ÎNGRĂŞAREA PORCILOR

Proiectant general

DE FERME PENTRU REPRODUCŢIA ŞI ÎNGRĂŞAREA PORCILOR Proiectant general Director : ing. Dan Pavel Pagina nr.

Director

: ing. Dan Pavel

Cuprins

1. INTRODUCERE

3

1.1. Context

3

1.2. Obiective

4

1.3. Scop şi Abordare

5

2. DESCRIEREA TERENULUI

6

2.1. Aşezarea terenului

6

2.2. Dreptul de proprietate actuală

6

2.3. Utilizarea actuală a terenului

7

2.3.1. Utilizarea terenului

7

2.3.2. Flux tehnologic

18

2.3.3. Utilaje

20

2.3.4. Materii prime auxiliare

20

2.3.5. Deşeuri

21

2.3.6. Personal

21

2.3.7. Utilităţi

21

2.4. Folosirea de teren din împrejurimi

26

2.5. Utilizare chimică

27

2.6. Topografie şi canalizare

30

 

2.7. Geologie

31

2.8. Hidrologie

31

2.9. Autorizaţii curente

32

2.10.

Detalii de planificare

33

2.10.1. Emisii de poluanţi în ape şi protecţia calităţii apelor

33

2.10.2. Emisii de poluanţi în aer şi protecţia calităţii aerului

37

2.10.3. Zgomot şi vibraţii

39

2.10.4. Radiaţii

39

2.10.5. Surse de poluare şi protecţia calităţii solului şi subsolului

39

2.11. Incidente provocate de poluare

43

2.12. Specii sau Habitate Protejate sau Zone Sensibile

43

2.13. Condiţiile clădirilor

44

2.14. Răspuns de urgenţă

44

3.0.

Trecutul terenului

44

4.0.

Recunoaşterea terenului

45

4.1.

Probleme ridicate

45

4.2.

Deşeuri

46

4.3.

Depozite

48

4.4.

Instalaţia generală de evacuare

48

4.5.

Zona internă de depozitare

50

4.6.

Sistemul de canalizare

51

4.7.

Alte depozite chimice şi zone de folosire

52

4.8.

Alte posibile impurităţi rezultate din folosinţa anterioară a terenului

52

5.0.

Interpretări ale informaţiilor şi Recomandări

53

1. INTRODUCERE

1. INTRODUCERE

Complexul de ferme pentru reproducţia şi îngrăşarea porcilor din loc. Vereşti este proprietatea SC TAGRO GRUP SRL Iași, conform Procesului verbal de adjudecare încheiat în data de 22.06.2011. Amplasamentul este situat în intravilanul localităţii Vereşti, com. Vereşti, jud. Suceava. Suprafaţa totală a incintei este de 227.554 mp, din care suprafaţă construită - 100.520 mp. Beneficiarul a obţinut transferul autorizaţiei integrate de mediu pentru funcţionarea a

două din halele existente în incintă, care au fost dotate corespunzător şi date în exploatare. S-au mai amenajat şi dotat corespunzător încă 10 hale pentru îngrăşarea porcilor şi se doreşte popularea acestora (darea în funcţiune). Se solicită revizuirea autorizaţiei integate de mediu existente pentru capacitatea de 12 hale. Activităţile ce se desfăşoară în prezent pe platforma complexului sunt:

îngrăşarea suinelor în sistem intensiv industrial - 12 hale.

În viitor se doreşte modernizarea prin echiparea cu echipamente moderne a restului de hale din incintă, aflate în prezent în conservare, în vederea desfăşurării activităţii de selecţie, reproducţie, creştere şi îngrăşare a suinelor în sistem intensiv industrial.

Capacitatea actuală a complexului este următoarea:

1.500 porci/hală/serie x 3 serii/an x 2 hale (care funcţionează)

2.040 porci/hală/serie x 3 serii/an x 2 hale (ce urmează a fi date în funcţiune)

2.000 porci/hală/serie x 3 serii/an x 8 hale (ce urmează a fi date în funcţiune).

Total: 69.240 capete/an.

1.1. Contexta fi date în funcţiune). • Total: 69.240 capete/an. Acest raport a fost întocmit de SC

Acest raport a fost întocmit de SC ECOERG SRL Suceava şi are ca scop evidenţierea situaţiei amplasamentului şi activităţilor ce se desfăşoară în cadrul Complexul de ferme pentru reproducţia şi îngrăşarea porcilor, cu sediul în loc. Vereşti, jud. Suceava. Complexul de ferme pentru reproducţia şi îngrăşarea porcilor aparţinând de S.C. TAGRO GRUP S.R.L. Iași are ca obiect principal de activitate creşterea porcinelor (îngrăşarea suinelor în sistem intensiv industrial).

Raportul de amplasament este elaborat pentru întregul obiectiv şi prezintă o situaţie de referinţă pentru calitatea terenului de amplasare. Beneficiarul a obţinut transferul autorizaţiei integrate de mediu pentru funcţionarea a două din halele existente în incintă, care au fost dotate corespunzător şi date în exploatare. S-au mai amenajat şi dotat corespunzător încă 10 hale pentru îngrăşarea porcilor şi se doreşte popularea acestora (darea în funcţiune). Se solicită revizuirea autorizaţiei integate de mediu existente pentru capacitatea de 12 hale. Acest raport a fost întocmit pentru a îndeplini cerinţele de prevenire, reducere şi control al poluării, conform cu OUG 152/2005, modificată de Legea 84/2006, astfel încât să ofere informaţii relevante, de sprijin pentru solicitarea de emitere a autorizaţiei integrate de mediu.

1.1.

1.1.
1.2. Obiective

1.2. Obiective

Principalele obiective ale raportului din teren în conformitate cu prevederile prevenirii, reducerii şi controlului integrat al poluării sunt:

să formeze punctul iniţial pentru estimările ulterioare ale terenului ce pot fi comparate şi vor constitui un punct de referinţă în predarea cererii;

să furnizeze informaţii asupra caracteristicilor fizice ale terenului şi a vulnerabilităţii sale;

să furnizeze dovezi ale unei investigaţii anterioare în vederea atingerii scopurilor de respectare a prevederilor în domeniul protecţiei calităţii apelor. În mod particular, această parte a evaluării are în vedere realizarea următoarelor obiective specifice:

să revadă utilizările anterioare şi actuale ale terenului, pentru a identifica dacă există zone cu potenţial de contaminare;

să revadă informaţiile cu privire la cadrul natural al terenului, pentru a ajuta la înţelegerea naturii, în măsura în care comportamentul în cazul oricărei contaminări poate fi prezent;

să acorde suficiente informaţii care să permită dezvoltarea iniţială a unui model conceptual al terenului şi ale împrejurimilor sale. „Modelul conceptual” este un termen folosit pentru a descrie interacţiunea dintre factorii de mediu care pot exista pe teren.

Categoria de activitate

Conform Certificatului de înregistrare:

5210 - depozitări

OUG 152/2005, Anexa 1

6.6. b - Instalaţii pentru creşterea intensivă a porcilor cu o capacitate mai mare de

2.000 locuri pentru porci

Coduri CAEN (conform Actului Constitutiv):

0146 - creşterea porcinelor

Activitate conform Anexa 1.1 din Ord MAPM 860/2002

Punctul 1.1. b) - Instalaţii pentru creşterea intensivă a porcilor, cu o capacitate cel

puţin egală cu 2.000 locuri pentru creşterea porcilor mai mari de 30 kg;

Coduri NOSE-P (Ord MAPM 1144/2002):

110.05 - Instalaţii pentru creşterea porcilor (> 2.000 capete);

Coduri SNAP 2 (Ord MAPM 1144/2002):

1005 - Managementul dejecţiilor animaliere (întreg grupul).

1.2.

1.2.
1.3. Scop şi Abordare

1.3. Scop şi Abordare

Acest raport a fost pregătit prin revederea unor date anterioare şi actuale ale terenului.

Raportul este împărţit în următoarele capitole:

Capitolul 1

Prezentarea titularului de activitate

Capitolul 2

Descrierea terenului - descrierea utilizărilor actuale şi decorul terenului

Capitolul 3

Istoricul terenului - descrierea trecutului terenului

Capitolul 4

Recunoaşterea terenului - descrierea unor aspecte de mediu identificate ca

făcând parte din descrierea terenului

Capitolul 5

Interpretarea datelor - efectul obiectivului analizat asupra factorilor de

mediu şi recomandări pentru acţiuni viitoare

2. DESCRIEREA TERENULUI

2. DESCRIEREA TERENULUI

2.1. Aşezarea terenului

2.1. Aşezarea terenului

Complexul de ferme pentru reproducţia şi îngrăşarea porcilor, ce aparţine de

SC TAGRO GRUP SRL Iași este amplasat în intravilanul loc. Vereşti, com. Vereşti, jud. Suceava. Terenul pe care este amplasat obiectivul este proprietatea SC TAGRO GRUP SRL Iași, conform Procesului verbal de adjudecare încheiat în data de 22.06.2011 , anexat la

prezenta documentaţie. Suprafaţa totală a incintei este de 227.554 mp, din care suprafaţă construită - 100.520 mp.

Accesul în incintă se realizează din DJ 290 Vereşti - Salcea. Vecinătăţile amplasamentului sunt:

N

- terenuri proprietate particulară

S

- drum acces DJ 290 Vereşti - Salcea

E

- terenuri proprietate particulară

V

- terenuri proprietate particulară

Cel mai apropiat curs de apă este râul Suceava aflat la 1,1 Km faţă de obiectivul

analizat. Cea mai apropiată zonă locuită se află la o distanţă de 1,5 Km faţă de obiectivul studiat.

Localizarea în teren s-a realizat având la baza Planul de încadrare în zonă 1 : 25.000 anexat la prezenta documentaţie. Amplasarea terenului şi delimitarea lui sunt arătate în Plan de situaţie - reţele 1 : 1.000.

2.1.

2.1.
2.2. Dreptul de proprietate actuală

2.2. Dreptul de proprietate actuală

Obiectivul supus autorizării aparţine de SC TAGRO GRUP SRL cu sediul social în municipiul Iași, calea Chișinăului, nr. 41, judeţul Iași, conform Procesului verbal de adjudecare încheiat în data de 22.06.2011, anexat la prezenta documentaţie şi este amplasat în loc. Vereşti, jud. Suceava.

Detalii ale delimitării obiectivului analizat, pentru care s-a depus solicitarea, sunt arătate în Anexele 1 şi 2:

- Plan de încadrare în zonă (1 : 25.000), - Plan de situaţie - reţele (1 : 1.000).

2.2.

2.2.

2.3. Utilizarea actuală a terenului25.000), - Plan de situaţie - reţele (1 : 1.000) . 2.2. 2.3.1. Utilizarea terenului reproducţia

2.3.1. Utilizarea terenului(1 : 1.000) . 2.2. 2.3. Utilizarea actuală a terenului reproducţia SC TAGRO GRUP SRL cu

reproducţia

SC TAGRO GRUP SRL cu sediul social în municipiul Iași, calea Chișinăului, nr. 41, judeţul Iași.

Complexul este proprietatea SC TAGRO GRUP SRL Iași, conform Procesului verbal de adjudecare încheiat în data de 22.06.2011 anexat la prezenta documentaţie. Suprafaţa totală a incintei este de 227.554 mp, din care suprafaţă construită - 100.520 mp.

Activităţile ce se desfăşoară în prezent pe platforma Complexului Vereşti sunt:

de

Complexul

de

ferme

pentru

şi

îngrăşarea

porcilor

aparţine

îngrăşarea suinelor în sistem intensiv industrial.

În cadrul Complexului de ferme pentru reproducţia şi îngrăşarea porcilor se află următoarele obiective:

Hale porci la îngrăşat populate - 2 buc.;

Hale porci la îngrăşat amenajate, ce urmează a fi populate - 10 buc.

Cameră frig;

Hale în conservare - 21 buc.;

Bucătărie furajeră - 2 buc - clădire în conservare;

Cabină poartă - clădire în conservare;

Clădire administraţie, filtru sanitar - clădire în conservare

Atelier mecanic - clădire în conservare;

Farmacie veterinară - clădire în conservare;

Birouri - clădire în conservare;

Staţie pompare apă;

Rezervor apă V = 200 mc;

Castel apă - conservare;

Cameră frig - conservare;

Centrala termică - dezafectată;

Spălătorie - clădire în conservare;

Post trafo - 1 buc.,

Filtru sanitar;

Filtru sanitar - 2 buc. - clădiri în conservare;

Grajd - clădire în conservare;

Fânărie - clădire în conservare;

Bazine vidanjabile ape uzate menajer V 1 = 28,27 mc, V 2 = 50 mc;

Bazine colectare dejecţii lichide V = 254,46 mc x 2 buc;

Bazin stocare dejecţii cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V total = 10.000 mc (aflat în incinta 2);

Press dezinfecţie;

Alei şi platforme betonate.

Toate halele din cadrul complexului de ferme, care urmează a fi date în funcţiune, respectiv staţia de pompare au supuse unor operaţiuni de reparare, care au constat în:

refacere tencuială, pardoseală şi acoperiş. Toate halele, în urma activităţilor de reparaţie, au hidro şi termoizolaţie la acoperiş, termoizolaţie la pereţi. Halele sunt realizate constructiv cu fundaţii din beton, structură din stâlpi de beton armat, închideri perimetrale din zidărie de cărămidă, acoperiş din plăci de beton. Pardoseala este din beton. Pe lângă primele două hale amenajate anteriori, încă zece hale au fost modernizate prin echiparea cu echipamente moderne specifice aplicării tehnologiei de creştere a porcilor: linii de furajare şi adăpare, respectiv ventilatoare pentru asigurarea microclimatului. S-a realizat verificarea şi repararea, respectiv înlocuirea, acolo unde este cazul, reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare. S-a realizat împrejmuirea celor două hale care au fost date în funcţiune cu gard din plasă de sârmă, pentru a respecta regulile de protecţie sanitar - veterinară. De asemenea s-a realizat împrejmuirea celor zece hale ce urmează a fi date în funcţiune cu gard din plasă de sârmă, pentru a respecta regulile de protecţie sanitar - veterinară. Aprovizionarea cu furaje a halelor se realizează cu mijloace auto, care intră în incintă pe poarta principală, trec prin press-ul de dezinfecţie de la intrare şi ajung lângă hale, în exteriorul incintei împrejmuite a acestora. Descărcarea furajelor în silozuri se realizează pneumatic, peste gardul ce împrejmuieşte incinta halelor. În incinta halelor nu au acces decât porcinele - atunci când se realizează popularea, respectiv depopularea halelor

şi personalul muncitor, care intră în hale prin filtrul sanitar, respectând condiţiile sanitar - veterinare. În cadrul filtrului sanitar muncitorii îşi schimbă echipamentul de stradă cu cel de lucru (inclusiv duş). Unitatea are 12 hale pentru creşterea porcilor, echipate cu echipamentul necesar, cu capacitatea de:

1.500

porci/hală/serie x 3 serii/an x 2 hale (care funcţionează)

2.040

porci/hală/serie x 3 serii/an x 2 hale (ce urmează a fi date în funcţiune)

2.000

porci/hală/serie x 3 serii/an x 8 hale (ce urmează a fi date în funcţiune).

În viitor se doreşte modernizarea prin echiparea cu echipamente moderne a restului de hale din incintă, aflate în prezent în conservare, în vederea desfăşurării activităţii de selecţie, reproducţie, creştere şi îngrăşare a suinelor în sistem intensiv industrial.

Fermă porci În cadrul complexului se află 2 hale (4 compartimente) pentru porci la îngrăşat, date în funcţiune, respectiv populate cu porci pentru îngrăşat şi 10 hale (28 boxe/hală) pentru porci la îngrăşat, echipate (în curs de finalizare) care urmează a fi date în funcţiune, respectiv a fi populate cu porci pentru îngrăşat.

respectiv a fi populate cu porci pentru îngrăşat. Hale date în funcţiune (autorizate) Capacitatea halelor
respectiv a fi populate cu porci pentru îngrăşat. Hale date în funcţiune (autorizate) Capacitatea halelor

Hale date în funcţiune (autorizate) Capacitatea halelor este de 1.500 capete/hală la cele două hale funcţionale, respectiv de 2.040 capete/hală x 2 hale + 2.000 capete/hală x 8 hale - la cele 10 hale ce urmează a fi dare în funcţiune. O maşină (un transport) realizează aprovizionarea cu un număr de 750 purcei (cu o greutate de 25 kg), iar următoarea maşină care realizează popularea vine după 14 zile, şi tot aşa până se realizează popularea halelor ce urmează a fi date în funcţiune. Halele sunt dotate cu instalaţii de adăpare tip suzetă şi linii de furajare import Spania, furnizate de firma EXAFAN, respectiv ventilatoare pentru asigurarea microclimatului necesar porcinelor.

Fiecare hală are în dotare, în exteriorul lor, silozuri verticale de depozitare furaje cu capacitatea de 25 mc, conectate la linia de furajare din interiorul halei (total silozuri = 13 buc.: 12 hale x 1 siloz şi 1 hală x 2 silozuri). Transportul furajelor la descărcarea din mijloacele auto şi încărcarea în silozuri se realizează pneumatic, iar transportul furajelor de la silozuri la liniile de furajare, respectiv la hrănitori se realizează cu transportoare elicoidale (şnecuri).

furajare, respectiv la hrănitori se realizează cu transportoare elicoidale (şnecuri). Silozuri Pagina nr. : 10 din

Silozuri

furajare, respectiv la hrănitori se realizează cu transportoare elicoidale (şnecuri). Silozuri Pagina nr. : 10 din
furajare, respectiv la hrănitori se realizează cu transportoare elicoidale (şnecuri). Silozuri Pagina nr. : 10 din
furajare, respectiv la hrănitori se realizează cu transportoare elicoidale (şnecuri). Silozuri Pagina nr. : 10 din
furajare, respectiv la hrănitori se realizează cu transportoare elicoidale (şnecuri). Silozuri Pagina nr. : 10 din

La hala 1 sunt 50 boxe dotate cu 2 hrănitoare şi 1 suzetă de adăpare, respectiv 50 boxe dotate cu 1 hrănitor şi 1 suzetă de adăpare. La hala 2 sunt 52 boxe dotate cu 1 hrănitor şi 1 suzetă de adăpare. La halele 3 ÷ 12 sunt 14 boxe/hală dotate cu 2 hrănitoare şi 4 suzete de adăpare. Adăpătorile sunt cu suzetă, sistem care elimină pierderile de apă şi implicit duce la scăderea cantităţilor de dejecţii lichide. Sistemul de furajare, adăpare şi ventilare este complet automatizat, fiind supravegheat de un calculator (câte unul pe hală).

fiind supravegheat de un calculator (câte unul pe hală). Aparatură automatizare La intrarea în incinta

Aparatură automatizare La intrarea în incinta împrejmuită a celor 10 hale ce urmează a fi date în funcţiune, se află un filtru sanitar compus din grup sanitar, cabine duşuri şi două vestiare: unul pentru hainele de stradă şi unul pentru hainele de lucru. Tot aici se află birou şef fermă, birou medic veterinar, depozit medicamente, sală mese. Personalul intră în filtrul sanitar, aici realizează schimbarea hainelor de stradă cu cele de lucru, respectiv dezinfecţia, apoi intră în halele de creştere porcine. În acest fel se asigură condiţiile de igienă sanitar - veterinare specifice fermelor de creştere a porcinelor.

Flux tehnologic Popularea halelor se realizează pe principiul „totul plin - totul gol” la nivel de compartiment şi de hală, respectiv popularea şi depopularea prin intrarea şi ieşirea din hală sau compartiment a întregului efectiv de porcine. Complexul are 2 hale populate şi 10 hale amenajate corespunzător pentru îngrăşare porci, ce urmează a fi populate. Înainte de a popula halele pentru îngrăşare cu porcii aduşi din exterior, precum şi după trimiterea unei serii de porci la abator, se efectuează igienizarea halelor. Într-o hală sunt crescute 3 serii/an. Societatea a amenajat construcţiile existente cu echipamente tehnologice conform cerinţelor UE.

Îngrăşarea porcilor: porcii cu o greutate de 25 ÷ 30 kg şi o vârstă de 90 zile, aduşi furnizori externi (Olanda, Belgia, Germania), sunt introduşi în cele două hale de porci la îngrăşat. Se introduce în fiecare hală câte 1.500 capete porci/serie - la cele două hale aflate în funcţiune, respectiv câte 2.040 capete porci/serie x 2 hale + 2.000 capete porci/serie x 8 hale - la cele zece hale ce urmează a fi puse în funcţiune. Porcii sunt îngrăşaţi timp de 3 luni, când ajung la greutatea de 100 ÷ 110 kg (realizând un spor mediu zilnic de aprox. 800 gr./zi), apoi sunt trimişi la abator pentru sacrificare şi valorificare.

Furajarea şi adăparea: nutreţul combinat trebuie administrat în funcţie de masa corporală şi

vârsta porcilor. Pentru porcii trimişi la halele de îngrăşare, cu o greutate de 25 ÷ 30 kg şi o vârstă de 90 zile, furajarea cuprinde trei perioade de creştere în care componenţa furajelor utilizate în hrana porcilor la îngrăşat diferă de la o perioadă la alta, furajare realizată cu nutreţuri combinate, care au la bază 3 reţete, pentru intervalele de greutate şi vârstă:

starter,

creştere,

finisare.

Cantitatea totală de furaje consumate de un porc, pentru un spor de greutate de la 25 la 110 kg este de 270 ÷ 280 kg furaj/cap porc. Consumul de furaje este:

2,5 kg/cap porc/zi x 69.240 capete x 90 zile = 15.579 t/an. Halele sunt echipate cu linii automate de hrănire şi adăpare. Adăpătorile sunt cu suzetă, sistem care elimină pierderile de apă şi implicit duce la scăderea cantităţilor de dejecţii lichide.

Evacuare dejecţii: În hale, porcii sunt crescuţi pe pardoseală de beton. Zilnic se realizează

spălarea halelor, iar dejecţiile împreună cu apele uzate tehnologic rezultate de la operaţiile de igienizare a halelor sunt preluate de reţelele de canalizare şi transportate în vederea colectării în cele 2 bazine de colectare dejecţii lichide, cu capacitatea de depozitare

V = 254,46 mc fiecare. Dejecţiile lichide din următoarele 10 hale ce urmează a fi populate, împreună cu

apele uzate tehnologice rezultate de la operaţiile de igienizare a halelor, sunt preluate de reţelele de canalizare şi transportate la bazinul de stocare aflat în incinta 2, cu dimensiunile

L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V total = 10.000 mc.

Dejecţiile sunt vidanjate şi împrăştiate pe terenurile agricole proprietate (îngrăşământ natural). Vidanjarea bazinelor se face de 2 ori pe an, la 6 luni, pentru a îndeplini condiţiile de calitate necesare pentru a fi împrăştiate pe terenurile agricole.

Igienizare şi vid sanitar: profilul şi specializarea complexului de porci este îngrăşarea

porcilor în sistem intensiv industrial, în flux continuu, aplicând principiul „totul plin totul gol”, cu vid sanitar de 3 ÷ 7 zile între serii, conform normelor sanitar veterinare. În cadrul unităţii, între serii, perioada de vid sanitar este de o lună. Înainte de primirea porcinelor în hale se execută următoarele lucrări:

spălarea halelor cu jet de apă potabilă sub presiune;

dezinfecţie cu substanţe dezinfectante aprobate de instituţiile abilitate din ţară. Toate aceste operaţii se execută de către personalul de îngrijire şi întreţinere, cu respectarea condiţiilor de filtru total.

Cameră frig În incintă s-a amenajat o cameră frig, unde sunt depozitate temporar cadavrele de porcii, înainte de a fi trimise la incinerator. Pentru personalul care deserveşte camenra de frig (doctor veterinar, tehnician) sunt amenajate în această clădire, pe lângă camera frigorifică şi un filtru sanitar cu duş şi o cameră cu masă pentru analiza cadavrelor (stabilirea cauzei morţii porcinelor).

analiza cadavrelor (stabilirea cauzei morţii porcinelor). Hale în conservare În incinta obiectivului sunt 21 hale

Hale în conservare În incinta obiectivului sunt 21 hale în conservare. Halele sunt construcţii din zidărie de cărămidă, cu fundaţii din beton şi acoperiş din plăci de beton. În funcţie de dezvoltarea viitoare a incintei se va hotărâ care dintre acestea vor fi modernizate şi reparate, precum şi dotarea necesară.

Bucătărie furajeră - conservare În cadrul Complexului de ferme pentru îngrăşarea porcilor sunt două bucătării furajere. Acestea sunt construcţii din zidărie de cărămidă, acoperite cu azbociment şi se află în conservare.

Cabină poartă - conservare La intrarea în incinta unităţii este amplasată o cabină poartă realizată pe fundaţii din beton, din zidărie de cărămidă şi acoperiş din ţiglă, care este în conservare.

Clădire administraţie, filtru sanitar - conservare Clădirea administraţie existentă în incintă P + 1, realizată constructiv cu fundaţii din beton, structură din stâlpi de beton armat, închideri perimetrale din zidărie de cărămidă, acoperiş din azbociment şi tâmplărie din lemn, se află în prezent în conservare.

Atelier mecanic - conservare Atelierul mecanic este o construcţie din zidărie de cărămidă acoperită cu azbociment unde erau reparate utilajele din dotarea complexului. În prezent clădirea este în conservare.

Farmacie veterinară - conservare În cadrul unităţii era amenajată o farmacie unde erau depozitate medicamentele necesare pentru tratarea porcinelor. Clădirea este realizată din zidărie de cărămidă, cu acoperiş din azbociment şi este în conservare.

Birouri - conservare

În incintă mai este amplasată o clădire realizată din zidărie de cărămidă cu acoperiş din azbociment, care era utilizată pentru desfăşurarea activităţilor administrative din incintă

şi care în prezent este în conservare.

Staţie pompare apă Pentru pomparea apei de la rezervor la consumatori - hale de porci la îngrăşat,

respectiv filtre sanitare - se utilizează staţia de pompare, dotată cu 4 electropompe WILO - MHI805-1/E/3 - 400 - 50 - 2/B, cu Q = 14 mc/h, H = 59 mCA,

P = 2,4 kW. Tot aici este amplasat un rezervor apă cu V = 250 mc.

Castel apă - în conservare Castelul de apă este un rezervor din beton armat cu V = 170 mc şi H = 30 m. Din acest rezervor apa ajungea gravitaţional la consumatorii din incintă. La data elaborării prezentei documentaţii castelul de apă este în conservare şi nu se prevede utilizarea lui.

Rezervor apă

Lângă castel se află un bazin betonat semiîngropat cu V = 200 mc (Ø = 8 m,

H = 4 m), care este utilizat pentru înmagazinarea şi distribuţia apei potabile către

consumatori.

Abator sanitar - dezafectat În incintă se află un abator sanitar care este dezafectat. Clădirea va rămâne în conservare.

Centrala termică - dezafectată

Într-o clădire realizată constructiv din zidărie, era amenajată o centrală termică, utilizată pentru asigurarea încălzirii spaţiale. În prezent centrala termică, respectiv depozitul

de carburanţi aferent sunt dezafectate.

Spălătorie - în conservare În incintă se află o spălătorie de porci, care se află în conservare.

Post trafo

Unitatea are 2 posturi trafo de 650 KVA fiecare, din care numai unul este funcţional,

iar în al doilea s-a amenajat filtrul sanitar.

Filtru sanitar La intrarea în incinta împrejmuită a celor 10 hale ce urmează a fi date în funcţiune,

se află un filtru sanitar compus din grup sanitar, cabine duşuri şi două vestiare: unul pentru

hainele de stradă şi unul pentru hainele de lucru. Tot aici se află birou şef fermă, birou

medic veterinar, depozit medicamente, sală mese. Personalul intră în filtrul sanitar, aici realizează schimbarea hainelor de stradă cu cele de lucru, respectiv dezinfecţia, apoi intră

în una din cele două hale. În acest fel se asigură condiţiile de igienă sanitar - veterinare

specifice fermelor de creştere a porcinelor.

În incinta primelor 2 hale date în funcţiune, în capătul uneia din hale, este de asemenea amenajat un filtru sanitar, aferent acestor 2 hale. Cele două incinte pot funcţiona independent, în cadrul fiecăreia respectându-se condiţiile sanitar - veterinare.

Filtre - în conservare În incintă se află două filtre sanitare, utilizate înainte unul pentru sectorul gestaţie şi unul pentru sectorul reproducţie. Cele două clădiri, realizate din zidărie de cărămidă, cu acoperiş din plăci de azbociment, sunt în conservare.

Grajd - clădire în conservare În incintă există un grajd, realizat constructiv din zidărie de cărămidă şi lemn, care se află în conservare.

Fânărie - clădire în conservare Fânarul existent în incintă, realizat constructiv din zidărie de cărămidă şi lemn se află în conservare.

Bazin vidanjabil ape uzate menajer Pentru colectarea apelor uzate menajere provenite de la filtrul sanitar, în incintă se află un bazin vidanjabil, betonat, cu dimensiunile Ø = 3 m, H = 4 m, respectiv V = 28,27 mc. Apele uzate sunt preluate de reţeaua de canalizare, realizată din tuburi de PVC Ø = 110 mm, L = 8 m şi transportate în vederea colectării la bazinul vidanjabil. Bazinul vidanjabil este vidanjat periodic, apele uzate fiind transportate la staţia de epurare. Apele uzate menajere de la filtrul sanitar aferent celor 10 hale sunt preluate reţeaua de canalizare, realizată din conductă PVC Ø 110 mm, L = 6 m şi colectate în bazinul vidanjabil cu V = 50 mc, care este vidanjat periodic, apele fiind preluate şi transportate la staţia de epurare orăşenească.

Bazine colectare dejecţii lichide La halele de porci îngrăşare se află 2 bazine vidanjabile impermeabile, cu dimensiunile Ø = 6 m, H = 9 m, respectiv V = 254,46 mc fiecare, câte unul pentru fiecare hală, unde sunt colectate apele uzate şi dejecţiile provenite de la aceste hale. Reţeaua de canalizare care transportă dejecţiile şi apele uzate la bazine este realizată din tuburi de PVC Ø = 200 mm, L 1 = 7 m, respectiv L 2 = 7 m.

Pentru monitorizarea pânzei freatice din zona bazinelor de colectare a dejecţiilor, în zona acestora se vor realiza două foraje (F1 şi F2).

Bazine stocare dejecţii lichide

De la bazinele de colectare aferente celor 2 hale în funcţiune, apele uzate tehnologic

şi dejecţiile lichide sunt vidanjate şi transportate la bazinul de stocare aflat în incinta 2, care

a fost reabilitat (realizat prin unirea a două bazine, betonare, impermeabilizare şi supraînălţarea pereţilor laterali), cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V total = 10.000 mc, iar o parte rămân în aceste 2 bazine. De la cele 10 hale ce urmează a fi date în funcţiune, dejecţiile lichide, împreună cu apele uzate tehnologic rezultate de la operaţiile de igienizare a halelor, sunt preluate prin intermediul unei reţelei de canalizare realizată din tuburi de beton Ø 600 mm, L = 2.208 m,

care a fost reabilitată, şi transportate la bazinul de stocare aflat în incinta 2, cu dimensiunile

L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V total = 10.000 mc, care are o capacitate de stocare suficientă pentru cantitatea de dejecţii şi ape uzate rezultate. Pentru monitorizarea pânzei freatice din zona bazinelor de stocare a dejecţiilor, în zona acestora se vor realiza două foraje (F3 şi F4).

bazinelor de stocare a dejecţiilor, în zona acestora se vor realiza două foraje (F3 şi F4).
bazinelor de stocare a dejecţiilor, în zona acestora se vor realiza două foraje (F3 şi F4).
bazinelor de stocare a dejecţiilor, în zona acestora se vor realiza două foraje (F3 şi F4).

Press dezinfecţie Mijloacele auto, la intrarea / ieşirea din incinta fermei, trec printr-un dezinfector auto, unde are loc dezinfecţia roţilor.

Alei şi platforme betonate Pentru circulaţia auto şi pietonală sunt folosite aleile şi platformele betonate din incintă.

Capacitatea Complexului este de:

1.500 porci la îngrăşat/hală x 2 hale x 3 serii/hală/an

2.040 porci la îngrăşat/hală x 8 hale x 3 serii/hală/an

2.000 porci la îngrăşat/hală x 8 hale x 3 serii/hală/an Total

=

= 12.240 capete/an

= 48.000 capete/an = 69.240 capete/an

9.000 capete/an

Detalii ale delimitării terenului din proprietatea actuală sunt arătate:

- Plan de încadrare în zonă (1 : 25.000), - Plan de situaţie - reţele (1 : 1.000).

2.3.2. Flux tehnologic

2.3.2. Flux tehnologic

Popularea halelor se realizează pe principiul „totul plin - totul gol” la nivel de compartiment şi de hală, respectiv popularea şi depopularea prin intrarea şi ieşirea din hală sau compartiment a întregului efectiv de porcine. Complexul are 2 hale populate şi 10 hale amenajate corespunzător pentru îngrăşare porci, ce urmează a fi populate. Înainte de a popula halele pentru îngrăşare cu porcii aduşi din exterior, precum şi după trimiterea unei serii de porci la abator, se efectuează igienizarea halelor. Într-o hală sunt crescute 3 serii/an. Societatea a amenajat construcţiile existente cu echipamente tehnologice conform cerinţelor UE.

Îngrăşarea porcilor: porcii cu o greutate de 25 ÷ 30 kg şi o vârstă de 90 zile, aduşi furnizori externi (Olanda, Belgia, Germania), sunt introduşi în cele două hale de porci la îngrăşat. Se introduce în fiecare hală câte 1.500 capete porci/serie - la cele două hale aflate în funcţiune, respectiv câte 2.040 capete porci/serie x 2 hale + 2.000 capete porci/serie x 8 hale - la cele zece hale ce urmează a fi puse în funcţiune.

kg

(realizând un spor mediu zilnic de aprox. 800 gr./zi), apoi sunt trimişi la abator pentru sacrificare şi valorificare.

Porcii sunt îngrăşaţi timp de 3 luni, când ajung la greutatea

de 100

÷

110

Furajarea şi adăparea: nutreţul combinat trebuie administrat în funcţie de masa corporală şi

vârsta porcilor. Pentru porcii trimişi la halele de îngrăşare, cu o greutate de 25 ÷ 30 kg şi o vârstă de 90 zile, furajarea cuprinde trei perioade de creştere în care componenţa furajelor utilizate în hrana porcilor la îngrăşat diferă de la o perioadă la alta, furajare realizată cu nutreţuri combinate, care au la bază 3 reţete, pentru intervalele de greutate şi vârstă:

starter,

creştere,

finisare.

Cantitatea totală de furaje consumate de un porc, pentru un spor de greutate de la 25 la 110 kg este de 270 ÷ 280 kg furaj/cap porc. Consumul de furaje este:

2,5 kg/cap porc/zi x 69.240 capete x 90 zile = 15.579 t/an. Halele sunt echipate cu linii automate de hrănire şi adăpare. Adăpătorile sunt cu suzetă, sistem care elimină pierderile de apă şi implicit duce la scăderea cantităţilor de dejecţii lichide.

Evacuare dejecţii: În hale, porcii sunt crescuţi pe pardoseală de beton. Zilnic se realizează

spălarea halelor, iar dejecţiile împreună cu apele uzate tehnologic rezultate de la operaţiile de igienizare a halelor sunt preluate de reţelele de canalizare şi transportate în vederea colectării în cele 2 bazine de colectare dejecţii lichide, cu capacitatea de depozitare

V = 254,46 mc fiecare.

Dejecţiile lichide din următoarele 10 hale ce urmează a fi populate, împreună cu apele uzate tehnologice rezultate de la operaţiile de igienizare a halelor, sunt preluate de

reţelele de canalizare şi transportate la bazinul de stocare aflat în incinta 2, cu dimensiunile

L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V total = 10.000 mc. Dejecţiile sunt vidanjate şi împrăştiate pe terenurile agricole proprietate (îngrăşământ natural). Vidanjarea bazinelor se face de 2 ori pe an, la 6 luni, pentru a îndeplini condiţiile de calitate necesare pentru a fi împrăştiate pe terenurile agricole.

Igienizare şi vid sanitar: profilul şi specializarea complexului de porci este îngrăşarea porcilor în sistem intensiv industrial, în flux continuu, aplicând principiul „totul plin totul gol”,

cu vid sanitar de 3 ÷ 7 zile între serii, conform normelor sanitar veterinare. În cadrul unităţii, între serii, perioada de vid sanitar este de o lună. Înainte de primirea porcinelor în hale se execută următoarele lucrări:

spălarea halelor cu jet de apă potabilă sub presiune;

dezinfecţie cu substanţe dezinfectante aprobate de instituţiile abilitate din ţară. Toate aceste operaţii se execută de către personalul de îngrijire şi întreţinere, cu respectarea condiţiilor de filtru total.

2.3.3. Utilaje

2.3.3. Utilaje

Halele sunt dotate cu instalaţii de adăpare tip suzetă şi linii de furajare import Spania, furnizate de firma EXAFAN, respectiv ventilatoare pentru asigurarea microclimatului necesar porcinelor. Fiecare hală are în dotare, în exteriorul lor, silozuri verticale de depozitare furaje cu capacitatea de 25 mc, conectate la linia de furajare din interiorul halei (total silozuri = 13 buc.: 12 hale x 1 siloz şi 1 hală x 2 silozuri). Transportul furajelor la descărcarea din mijloacele auto şi încărcarea în silozuri se realizează pneumatic, iar transportul furajelor de la silozuri la liniile de furajare, respectiv la hrănitori se realizează cu transportoare elicoidale (şnecuri). Sistemul de furajare, adăpare şi ventilare este complet automatizat, fiind supravegheat de un calculator (câte unul pe hală). Pe perioada de vară ventilaţia se realizează cu ajutorul ventilatoarelor de perete, iar pentru perioada de iarnă se realizează o ventilaţie minimă, cu ajutorul ventilatoarelor Horn montate pe acoperiş şi a gurilor de admisie. Pentru iluminare sunt prevăzute ferestre pe pereţii laterali. În cadrul complexului se află următoarele dotări: un tractor cu lamă şi un tractor cu remorcă. De asemenea, complexul este deservit de 2 autoturisme de la sediul firmei.

2.3.4. Materii prime auxiliare

2.3.4. Materii prime auxiliare

Materiile prime şi auxiliare utilizate în cadrul fermei sunt:

Nr. crt.

Denumire material

UM

Cantitate/an

1.

Furaje combinate

tone

15.579

2.

Medicamente

kg

800

3.

Substanţe dezinfectante - Javel

kg

191

4.

Benzină

mc

120

Consumul de furaje este: 2,5 kg/cap porc/zi x 69.240 capete x 90 zile = 15.579 t/an.

2.3.5. Deşeuri

2.3.5. Deşeuri

Ca urmare a activităţii desfăşurate în cadrul obiectivului analizat rezultă următoarele

tipuri de deşeuri:

Nr.

   

Cantitate

 

crt.

Denumire deşeu

UM

anuală

Mod de procesare

       

depozitate temporar în camera de frig din

porci morţi

tone

24

incintă, apoi preluate şi transportate pentru incinerare la o unitate specializată, cu care beneficiarul are încheiat contract

       

transportate la bazinele de stocare, apoi

2.

dejecţii lichide

mc

20.772

preluate şi împrăştiate pe terenurile agricole, în vederea utilizării ca îngrăşământ natural

3.

ambalaje hârtie şi carton

tone

0,1

valorificate prin centre REMAT

4.

ambalaje de materiale plastice

tone

0,1

valorificate prin centre REMAT

5.

deşeuri menajere

 

12

transportate periodic la platforma de gunoi,

mc

conform contractului anexat

2.3.6. Personal

2.3.6. Personal

Număr total de angajaţi al companiei - 20 angajaţi, repartizaţi astfel:

direct productivi:

TESA:

19

1 (şef fermă şi medic veterinar)

2.3.7. Utilităţi

2.3.7. Utilităţi

Alimentarea cu apă potabilă: se realizează de la două puţuri forate

existente în incintă, cu dimensiunile Ø 3 m, H = 19 m, prin intermediul unei

conducte de alimentare PEHD Ø 110 mm, L t = 817 m şi a 4 pompe

submersibile WILO - SUBTWU 4 , cu Q = 24 mc/h, H = 200 mCA, câte

2 pentru fiecare puţ, conductă refulare 1 1/4'' - 2''. Apa este transportată la

rezervorul apă îngropat, cu V = 200 mc (Ø = 8 m, H = 4 m), iar de aici este

trimisă, prin intermediul staţiei de pompe şi a unei conducte de aducţiune

PEHD Ø 110 mm, L = 64 m, la rezervorul cu V = 250 mc, din incinta staţiei de

pompare, apoi, prin intermediul staţiei de pompe, la halele porci la îngrăşat,

respectiv la Filtrele sanitare, prin intermediul unei reţele de distribuţie realizată

din conductă PEHD Ø 110 mm, L t = 630 m. Staţia de pompare este dotată cu 4 electropompe WILO - MHI805-1/E/3 - 400 - 50 - 2/B, cu Q = 14 mc/h, H = 59 mCA, P = 2,4 kW;

Apele uzate şi dejecţii:

apele uzate tehnologic şi dejecţiile provenite de la cele 2 hale de porcine aflate în funcţiune şi dejecţiile lichide sunt preluate de reţeaua de canalizare realizată din conducte PVC Ø 200 mm, L 1 = 7 m, respectiv L 2 = 7 m şi transportate la cele două bazine de stocare cu o capacitate

V = 254,46 mc fiecare, câte un bazin pentru fiecare hală. De aici apele

uzate tehnologic şi dejecţiile lichide sunt vidanjate şi transportate la bazinul de stoc cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V total = 10.000 mc;

apele uzate tehnologic şi dejecţiile provenite de la cele 10 hale de porcine ce urmează a fi date în funcţiune şi dejecţiile lichide sunt preluate de reţeaua de canalizare realizată din tuburi de beton Ø 600 mm, L t = 2.208 m şi transportate tot la bazinul de stoc cu dimensiunile L × l × h

= 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V total = 10.000 mc. Vidanjarea bazinului se

realizează o dată la 6 luni;

apele uzate menajere de la filtrul sanitar din cadrul Halei 2 sunt preluate reţeaua de canalizare, realizată din conductă PVC Ø 110 mm, L = 8 m şi colectate în bazinul vidanjabil cu V = 28,27 mc, care va fi vidanjat periodic;

apele uzate menajere de la filtrul sanitar aferente celor 10 hale sunt preluate reţeaua de canalizare, realizată din conductă PVC Ø 110 mm, L = 6 m şi colectate în bazinul vidanjabil cu V = 50 mc, care va fi vidanjat periodic;

Apele pluviale se scurg liber la teren;

Alimentarea cu energie electrică se realizează prin racord la reţeaua de distribuţie din zonă, prin intermediul unui post de transformare de 650 KVA;

Agentul termic - încălzirea spaţială a Filtrelor sanitare se realizează cu centrală termică ce funcţionează pe GPL.

Gestionarea deşeurilor Cadavrele de porcii (pierderi naturale) - cca. 2% din efectiv - sunt depozitate temporar în camera de frig din incintă, apoi preluate şi transportate pentru incinerare la o unitate specializată, cu care beneficiarul are încheiat contract. Dejecţiile lichide provenite de la cele 2 hale de porci în funcţiune, împreună cu apele uzate provenite de la operaţiile de igienizare a halelor sunt trimise la cele 2 bazine de colectare din incintă (V t = 508,9 mc). De la bazinele de colectare, o parte din dejecţiile lichide sunt vidanjate şi transportate la bazinul de stocare, aflate în incinta 2, cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V = 10.000 mc, iar o parte rămâne în aceste 2 bazine (stocare). Dejecţiile lichide provenite de la cele 10 hale de porcine ce urmează a fi date în funcţiune şi dejecţiile lichide sunt preluate de reţeaua de canalizare realizată din tuburi de beton Ø 600 mm, L t = 2.208 m şi transportate tot la bazinul de stoc cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V = 10.000 mc. Dejecţiile din bazinele de stocare, provenite de la halele de porcine, sunt vidanjate şi transportate pe terenurile agricole, în vederea utilizării drept îngrăşământ natural. Vidanjarea bazinelor se realizează o dată la 6 luni. Ambalajele de hârtie, carton şi materiale plastice, rezultate de la medicamentele şi substanţele dezinfectante utilizate în cadrul amplasamentului, sunt colectate în recipienţi de plastic, apoi preluate şi valorificate prin centre REMAT. Deşeurile menajere, în cantitate de 12 mc/an sunt colectate într-un buncăr metalic, amplasat pe platformă betonată, apoi sunt preluate şi transportate la platforma de gunoi, conform contractului anexat la prezenta documentaţie. Analizând situaţia din teren, putem concluziona că în ceea ce priveşte managementul deşeurilor, nu se impune luarea de măsuri imediate în vederea reducerii riscului de poluare, obiectivul supus analizei desfăşurând un proces corespunzător de valorificare a acestora. Toate problemele de mediu sunt direct legate de consumuri/emisii. În scopul identificării unor priorităţi economice şi de mediu, este vitală cunoaşterea a cât mai multor lucruri despre cantitatea şi calitatea materialelor de consum. Inventarul consumurilor/produselor poate fi realizat la nivele diferite. Tehnicile BAT ne oferă o schemă de astfel de inventar. Începând cu valorile anuale, consumul specific şi factorii de producţie (ex: consumul de apă/cap porcine şi consumul de apă/mp igienizat, consum furaje/cap porcine), factorii pentru sectorul suin pot fi calculaţi.

Deşi aceşti factori admit nişte limite, ei permit comparaţii cu alte procese similare şi permit stabilirea unor baze de comparaţie pentru factori de emisie şi consumuri. Listarea şi evaluarea sistematică a substanţelor aplicate (furaje combinate, substanţe dezinfectante) este foarte importantă pentru identificarea componentelor critice. Cel mai general este inventarul anual asupra unităţii:

Cel mai general este inventarul anual asupra unităţii: Descrierea instalaţiilor de îngrăşare porcine În

Descrierea instalaţiilor de îngrăşare porcine În cadrul fermei se află 2 hale cu capacitatea de 1.500 capete porcine/hală/serie, aflate în funcţiune, 2 hale cu capacitatea de 2.040 capete porcine/hală/serie, respectiv 8 hale cu capacitatea de 2.000 capete porcine/hală/serie, care urmează a fi date în funcţiune. Halele sunt realizate constructiv cu fundaţii din beton, structură din stâlpi de beton armat, închideri perimetrale din zidărie de cărămidă, acoperiş din plăci de beton. Pardoseala este din beton. La data întocmirii documentaţiei, unitatea are în funcţiune 2 hale, respectiv are dotate cu echipament 10 hale, care urmează a fi populate, iar restul halelor se află în conservare.

Halele sunt dotate cu instalaţii de adăpare tip suzetă şi linii de furajare import Spania, furnizate de firma EXAFAN, respectiv ventilatoare pentru asigurarea microclimatului necesar porcinelor. Fiecare hală are în dotare, în exteriorul lor, silozuri verticale de depozitare furaje cu capacitatea de 25 mc, conectate la linia de furajare din interiorul halei (total silozuri = 13 buc.: 12 hale x 1 siloz şi 1 hală x 2 silozuri). Transportul furajelor la descărcarea din mijloacele auto şi încărcarea în silozuri se realizează pneumatic, iar transportul furajelor de

la silozuri la liniile de furajare, respectiv la hrănitori se realizează cu transportoare elicoidale (şnecuri). Sistemul de furajare, adăpare şi ventilare este complet automatizat, fiind supravegheat de un calculator (câte unul pe hală). Unitatea are 2 hale pentru creşterea porcilor cu capacitatea de

1.500

porci/hală/serie x 3 serii/an, 8 hale pentru creşterea porcilor cu capacitatea de

2.040

porci/hală/serie x 3 serii/an, respectiv 8 hale cu capacitatea de 2.000 capete

porcine/hală/serie, în total 69.240 capete/an.

Situaţie producţie

     

Consum apă

   

Capacitate

 

Nr.

 

Consum

Consum

Consum

       

crt.

Denumire

Capacitate

capete/

serie

specific

adăpare

mc/hală/an

specific

igienizare

mc/hală/an

total

mc/an

Nr.

serii/an

Capacitate

serie

Program

lucru/zi

Nr. capete

porcine/an

0

1

3

4

5

6

7

8

9

10

1.

Hala 1

1.500,00

4.050,00

1.350,00

5.400,00

3,00

1.500,00

24,00

4.500,00

2.

Hala 2

1.500,00

4.050,00

1.350,00

5.400,00

3,00

1.500,00

24,00

4.500,00

3.

Hala 3

2.040,00

5.508,00

1.530,00

7.038,00

3,00

2.040,00

24,00

6.120,00

4.

Hala 4

2.040,00

5.508,00

1.530,00

7.038,00

3,00

2.040,00

24,00

6.120,00

5

Hala 5

2.000,00

5.400,00

1.530,00

6.930,00

3,00

2.000,00

24,00

6.000,00

6.

Hala 6

2.000,00

5.400,00

1.530,00

6.930,00

3,00

2.000,00

24,00

6.000,00

7.

Hala 7

2.000,00

5.400,00

1.530,00

6.930,00

3,00

2.000,00

24,00

6.000,00

8.

Hala 8

2.000,00

5.400,00

1.530,00

6.930,00

3,00

2.000,00

24,00

6.000,00

9.

Hala 9

2.000,00

5.400,00

1.530,00

6.930,00

3,00

2.000,00

24,00

6.000,00

10.

Hala 10

2.000,00

5.400,00

1.530,00

6.930,00

3,00

2.000,00

24,00

6.000,00

11.

Hala 11

2.000,00

5.400,00

1.530,00

6.930,00

3,00

2.000,00

24,00

6.000,00

12.

Hala 12

2.000,00

5.400,00

1.530,00

6.930,00

3,00

2.000,00

24,00

6.000,00

 

TOTAL:

 

62.316,00

18.000,00

80.316,00

     

69.240,00

Capacitatea Complexului este de:

C proiectat = 1.500 capete porci/hală/serie x 3 serii/hală/an x 90 zile/serie x 2 hale +

+ 2.040 capete porci/hală/serie x 3 serii/hală/an x 90 zile/serie x 2 hale

+ 2.000 capete porci/hală/serie x 3 serii/hală/an x 90 zile/serie x 8 hale

C proiectat = 69.240 capete porci/an

K apă / cap porc =

( 80.316 mc / an )

( 69.240 porci / an )

= 1,16

mc

porc

Program de lucru: 24 ore/zi, 7 zile/săptămână, 12 luni/an.

2.3.

2.3.
2.4. Folosirea de teren din împrejurimi

2.4. Folosirea de teren din împrejurimi

Complexul de ferme pentru reproducţia şi îngrăşarea porcilor ce aparţine de

S.C. TAGRO GRUP S.R.L. Iași este amplasat în localitatea Vereşti, com. Vereşti, jud.

Suceava.

Accesul în incintă se realizează din DJ 290 Vereşti - Salcea.

Vecinătăţile amplasamentului sunt:

N

- terenuri proprietate particulară

S

- drum acces DJ 290 Vereşti - Salcea

E

- terenuri proprietate particulară

V

- terenuri proprietate particulară

Folosirea actuală a terenului din împrejurimile complexului constă în principal din

activităţi agricole, în planul de amenajare teritorială şi urbanism a localităţii acest teren

primind destinaţia de teren agricol.

În zona în care este amplasat obiectivul analizat nu există zone rezidenţiale, spaţii

de recreere, monumente istorice, de arhitectură sau alte zone şi obiective de interes

tradiţional, public sau istoric.

Cea mai apropiată zonă locuită se află la 1,5 km de complex, ceea ce nu creează un

disconfort major în aceste zone locuite.

2.4.

2.4.
2.5. Utilizare chimică

2.5. Utilizare chimică

Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) privesc tehnicile de nutriţie aplicate în cadrul complexului, respectiv aplicarea măsurilor de nutriţie la sursă prin hrănirea suinelor cu cantităţi mai mici de substanţe nutritive. Măsurile preventive vor reduce cantităţile de substanţe nutritive eliminate prin excreţie de animale, reducând astfel necesitatea măsurilor curative ulterioare pe parcursul ciclului de producţie. Managementul nutriţional urmăreşte adaptarea cantităţilor de hrană conform cerinţelor animalelor în diferite stadii de creştere, scăzând astfel excreţiile inutile de substanţe nutritive din dejecţii. Măsurile de hrănire cuprind o largă varietate de tehnici care pot fi implementate individual sau simultan pentru a realiza cea mai înaltă reducere a excreţiei de substanţe nutritive. Măsurile de hrănire includ hrănirea pe faze, diete pe bază de substanţe nutritive digerabile/disponibile, aplicând diete cu aport redus de aminoacizi suplimentari, şi diete pe

bază de fitază, cu cantităţi scăzute de fosfor şi/sau fosfaţi alimentari anorganici care se digeră aproape în întregime. Mai mult, folosirea aditivilor alimentari creşte eficienţa în hrănire, îmbunătăţind astfel retenţia substanţelor nutritive şi diminuând cantitatea celor din dejecţii. Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) recomandă următorul conţinut de proteină crudă (% în alimentaţie):

porci de îngrăşat 25 ÷ 50 kg

porci de îngrăşat 50 ÷ 110 kg

15 - 17%, 14 - 15%.

În ceea ce priveşte fosforul, o bază a celor mai bune tehnici disponibile este aceea de a hrăni animalele prin diete succesive (hrănirea pe etape) cu conţinut scăzut de fosfor

total. În aceste diete, trebuie folosite alimente bogate în fitază şi/sau fosfaţi anorganici integral digerabili, pentru a asigura cantitatea suficientă de fosfor digerabil. O reducere totală a fosforului la porcine de 0,03 până la 0,07% (0,3 până la 0,7 g/kg de hrană) poate fi atinsă în funcţie de rasă/genotip şi de momentul propriu-zis al aplicării în hrană a fitazei şi/sau fosfaţilor organici care se digeră aproape complet. Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) recomandă următorul conţinut de fosfor total (% în alimentaţie):

porci de îngrăşat 25 ÷ 50 kg

porci de îngrăşat 50 ÷ 110 kg

0,45 - 0,55%, 0,38 - 0,49%.

În cadrul amplasamentului analizat se folosesc furaje combinate care respectă

recomandările

administrate animalelor, existând o permanentă preocupare în aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT). Principiul celor mai bune tehnici disponibile se bazează pe îndeplinirea următoarelor acţiuni:

din furajele combinate

privind

nivelurile

de

proteină

crudă

şi

fosfor

stabilirea unui echilibru între cantitatea de dejecţii care urmează a fi

împrăştiată şi terenul disponibil şi cerinţele privind recolta şi - dacă este cazul - alte îngrăşăminte;

gestionarea împrăştierii pe sol a dejecţiilor;

folosirea numai a acelor tehnici considerate cele mai bune tehnici disponibile pentru împrăştierea dejecţiilor pe sol şi - dacă este cazul - finisarea. Cele mai bune tehnici disponibile înseamnă:

minimizarea emisiilor provenite de la dejecţii în sol şi apele subterane prin

stabilirea unui echilibru între cantitatea de dejecţii şi cerinţele recoltei;

luarea în considerare a caracteristicilor solului pe care se împrăştie dejecţiile;

reducerea poluării apelor prin:

neaplicarea dejecţiilor pe sol când terenul este saturat de apă, inundat, îngheţat sau acoperit de zăpadă;

neaplicarea dejecţiilor pe terenuri în pante abrupte;

neaplicarea dejecţiilor pe sol în vecinătatea oricărui curs de apă;

împrăştierea dejecţiilor pe sol cât mai aproape posibil înainte de perioada de maximă creştere a recoltei şi de absorbţie de

substanţe nutritive;

gestionarea împrăştierii dejecţiilor pe sol pentru reducerea neplăcerilor provocate de miros, acolo unde vecinătatea ar putea fi afectată prin:

împrăştierea în timpul zilei, când este foarte probabil ca lumea să nu fie acasă şi evitarea sfârşiturilor de săptămână şi a sărbătorilor publice;

observarea direcţiei vântului în raport cu casele vecinilor.

De asemenea cele mai bune tehnici disponibile (BAT) înseamnă proiectarea

instalaţiilor de depozitare a dejecţiilor provenite de la porci cu o capacitate suficientă până la tratamentele ulterioare sau până când poate fi realizată aplicarea pe sol. La dejecţiile provenite de la porcine, emisiile de amoniac în aer cauzate de împrăştierea pe sol pot fi reduse prin selectarea echipamentului adecvat. Tehnica de referinţă este o maşină tradiţională de împrăştiat, nefiind urmată de încorporarea rapidă. În general, tehnica de împrăştire care reduce emisiile de amoniu reduce şi emisiile de miros. Tehnicile care injectează dejecţiile prezintă cea mai mare reducere, dar cele care le împrăştie pe deasupra solului, urmate de încorporare la puţin timp după aceea, pot atinge aceeaşi reducere. Oricum, acest lucru necesită muncă şi energie suplimentare şi se aplică numai terenului arabil, care poate fi cultivat cu uşurinţă. Cele mai bune tehnici disponibile privind depozitarea dejecţiilor în bazine de beton sau de oţel cuprind:

bazine de colectare şi stocare rezistente, capabile să reziste influenţelor mecanice, termice şi chimice;

baza şi pereţii bazinelor sunt impermeabile şi protejate împotriva coroziunii;

bazinele sunt golite în mod regulat pentru inspecţie şi întreţinere, de preferat în fiecare an sau este utilizată o metodă alternativă de inspecţie (foraje de monitorizare) pentru a detecta scurgerile;

dejecţiile în suspensie sunt amestecate doar înainte de golirea bazinelor, de exemplu înainte de aplicarea pe sol. Dejecţiile lichide provenite de la cele 2 hale de porci în funcţiune, împreună cu apele uzate provenite de la operaţiile de igienizare a halelor sunt trimise la cele 2 bazine de colectare din incintă (V t = 508,9 mc). De la bazinele de colectare, o parte din dejecţiile lichide sunt vidanjate şi transportate la bazinul de stocare, aflate în incinta 2, cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V = 10.000 mc, iar o parte rămâne în aceste 2 bazine (stocare). Dejecţiile lichide provenite de la cele 10 hale de porcine ce urmează a fi date în funcţiune şi dejecţiile lichide sunt preluate de reţeaua de canalizare realizată din tuburi de beton Ø 600 mm, L t = 2.208 m şi transportate tot la bazinul de stoc cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V = 10.000 mc. Dejecţiile din bazinele de stocare, provenite de la halele de porcine, sunt vidanjate şi transportate pe terenurile agricole, în vederea utilizării drept îngrăşământ natural. Vidanjarea bazinelor se realizează o dată la 6 luni. Materiile prime şi materialele sunt depozitate în spaţiu amenajat corespunzător, cu

pardoseală betonată. Furajele la cele două hale în funcţiune sunt depozitate în 3 silozuri metalice verticale aferente halelor de producţie, 1 x 25 mc la hala nr. 1 şi 2 x 25 mc la hala nr. 2, de unde sunt preluate şi transportate în hală cu şnecuri. Furajele la cele zece hale ce urmează a fi date în funcţiune sunt depozitate 10 silozuri metalice verticale, 1 x 25 mc la fiecare hală.

2.5.

2.5.
2.6. Topografie şi canalizare

2.6. Topografie şi canalizare

Terenul nu prezintă diferenţe mari de cotă în perimetrul complexului. Complexul este amplasată într-o zonă de dealuri. Apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide provenite de la cele 2 hale de porcine aflate în funcţiune şi dejecţiile lichide sunt preluate de reţeaua de canalizare realizată din conductă PVC Ø 200 mm, L 1 = 7 m, respectiv L 2 = 7 m şi transportate la cele două bazine de colectare, câte un bazin pentru fiecare hală, cu o capacitate V = 254,46 mc fiecare, respectiv o capacitate totală de 508,92 mc. De aici o parte din apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide sunt vidanjate şi transportate la bazinul de stoc, aflat în incinta 2, cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V = 10.000 mc, iar o parte rămân pentru fermentare în aceste 2 bazine. Apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide provenite de la cele 10 hale de porcine ce urmează a fi puse în funcţiune şi dejecţiile lichide sunt preluate de reţeaua de canalizare realizată din tuburi de beton Ø 600 mm, L = 2.208 m şi transportate tot la bazinul de stoc, aflat în incinta 2, cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V = 10.000 mc. Dejecţiile din bazinele de stocare, provenite de la halele de porcine, sunt vidnjate şi transportate pe terenurile agricole, în vederea utilizării drept îngrăşământ natural. Vidanjarea bazinelor se realizează o dată la 6 luni. Apele uzate menajere de la filtrul sanitar din cadrul Halei 2 sunt preluate reţeaua de canalizare, realizată din conductă PVC Ø 110 mm, L = 8 m şi colectate în bazinul vidanjabil cu V = 28,27 mc, care este vidanjat periodic, apele fiind preluate şi transportate la staţia de epurare orăşenească. Apele uzate menajere de la filtrul sanitar aferent celor 10 hale sunt preluate reţeaua de canalizare, realizată din conductă PVC Ø 110 mm, L = 6 m şi colectate în bazinul vidanjabil cu V = 50 mc, care este vidanjat periodic, apele fiind preluate şi transportate la staţia de epurare orăşenească.

Apele pluviale se scurg liber la teren.

2.6.

2.6.
2.7. Geologie

2.7. Geologie

Subsolul regiunii - localitatea Vereşti - în care este amplasat obiectivul aflat în studiu aparţine Podişului Moldovenesc, mai precis Podişului Sucevei. Fundamentul aparţine Platformei Est - Europene, acoperită în pânze de şariaj de formaţiunile flişului extern al Carpaţilor Orientali. Rocile întâlnite sunt: metamorfice (gnaise) şi intruziuni granitice. Acoperişul este format din roci sedimentare de grosimi considerabile, dintre care menţionăm: argile, marne, gresii, conglomerate, gresii silicioase. Litologia zonei se caracterizează prin existenţa a două tipuri principale de depozite:

la partea inferioară - depozite argiloase marnoase cu interspaţiile nisipoase, uneori formaţiunile reprezentând fundamentul geologic de vârstă sarmaţiană;

la partea superioară - depozite acoperitoare post sarmaţiene, alcătuite din pământuri de origine loesoidală.

2.7.

2.7.
2.8. Hidrologie

2.8. Hidrologie

Apele subterane depind de complexitatea tectonicii şi a formaţiunilor geologice. Apele freatice zonale sunt cantonate în depozite friabile, deluvii, conuri aluvionare şi depozite coluviale. Încărcătura chimică se situează sub 200 mg/l. Apele subterane din zona studiată sunt cantonate în depozitele de terasă, nivelul hidrostatic găsindu-se la adâncimi cuprinse între 1,5 ÷ 3,0 m. Apele de adâncime se găsesc în rezerve importante în depozite pliocene. Cursurile de apă cele mai apropiate de obiectivul analizat sunt râul Suceava, aflat la 1,1 km de obiectivul analizat. Alimentarea cu apă a unităţii se realizează de la 2 puţuri aflate în incintă, care au fost reabilitate de către beneficiar şi a căror apă corespunde din punct de vedere chimic şi biologic scopului pentru care este utilizată.

2.9. Autorizaţii curente

2.9. Autorizaţii curente

S.C. TAGRO GRUP S.R.L. Iași este proprietarul Complexul Vereşti din anul 2011, iar prezenta documentaţie a fost întocmită în vederea obţinerii autorizaţiei integrate de mediu.

Pentru ca procesul tehnologic desfăşurat în cadrul Complexului să se realizeze în conformitate cu prevederile legale în vigoare, unitatea trebuie să obţină autorizaţia integrată de mediu. Beneficiarul deţine:

Proces verbal de adjudecare din 22.06.2011

Autorizaţie integrată de mediu - decizie transfer nr. 20 din 18.07.2011

Autorizaţie de gospodărire a apelor nr. 154 din 27.06.2008

Contract prestări servicii nr. 2272 din 05.08.2011 cu SC MONDECO SRL Suceava - preluare deşeuri de origine animală

Contract nr. 4437 din 28.07.2011 cu Primăria Vereşti - preluare gunoi menajer

Declaraţie pe propria răspundere privind deţinerea de terenuri agricole şi Contract de colaborare între Societatea Agricolă Moldova Țigănasi şi SC TAGRO GRUP SRL Iași - punere la dispoziţie terenuri agricole pentru îngrăşăminte naturale

Declaraţie pe propria răspundere privind deţinerea de terenuri agricole şi Contract de colaborare între SC Agral Mixt SA şi SC TAGRO GRUP SRL Iași - punere la dispoziţie terenuri agricole pentru îngrăşăminte naturale

Declaraţie pe propria răspundere privind deţinerea de terenuri agricole şi Contract de colaborare între SA Andrieșeni şi SC TAGRO GRUP SRL Iași - punere la dispoziţie terenuri agricole pentru îngrăşăminte naturale

Memoriu privind caracterizarea agrochimică a solurilor de la SA MOLDOVA ȚIGĂNAȘI întocmit de Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Iași

Memoriu agrochimic la SC AGRAL MIXT SA întocmit de Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Iași

Memoriu agrochimic la SA Andrieșeni întocmit de Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Iași.

2.9.

2.9.
2.10. Detalii de planificare

2.10. Detalii de planificare

În vederea identificării acţiunilor planificate pentru supravegherea calităţii

amplasamentului, este necesară identificarea surselor de poluanţi şi măsurile pentru

protecţia factorilor de mediu.

2.10.1. Emisii de poluanţi în ape şi protecţia calităţii apelorşi măsurile pentru protecţia factorilor de mediu. Alimentare cu apă Alimentarea cu apă se realizează de

Alimentare cu apă

Alimentarea cu apă se realizează de la două puţuri forate existente în incintă, cu

dimensiunile Ø 3 m, H = 19 m, prin intermediul unei conducte de alimentare PEHD

Ø 110 mm, L t = 817 m şi a 4 pompe submersibile WILO - SUBTWU 4 , cu Q = 24 mc/h,

H = 200 mCA, câte 2 pentru fiecare puţ, conductă refulare 1 1/4'' - 2''. Apa este

transportată la rezervorul apă îngropat, cu V = 200 mc (Ø = 8 m, H = 4 m), iar de aici este

trimisă, prin intermediul staţiei de pompe şi a unei conducte de aducţiune PEHD

Ø 110 mm, L = 64 m, la rezervorul cu V = 250 mc, din incinta staţiei de pompare, apoi, prin

intermediul staţiei de pompe, la halele porci la îngrăşat, respectiv la Filtrele sanitare, prin

intermediul unei reţele de distribuţie realizată din conductă PEHD Ø 110 mm, L t = 630 m.

Staţia de pompare este dotată cu 4 electropompe WILO - MHI805-1/E/3 - 400 - 50 - 2/B, cu

Q = 14 mc/h, H = 59 mCA, P = 2,4 kW.

Instalaţia de măsurare a debitelor şi volumelor de apă: fiecare puţ de captare este

dotat cu câte un apometru tip WOLTEX Dn = 100.

Consum de apă:

menajer;

tehnologic.

Necesarul de apă pentru consum menajer:

menajer : 50 l/ pers. x 20 persoane

N =

1,000 mc/zi

Cerinţa de apă pentru consumul menajer:

Q

Q

Q

Q

zi mediu

zi max.

zi minim

orar max.

=

1,210 mc/zi

=

0,014 l/s

=

1,452 mc/zi

=

0,017 l/s

=

0,968 mc/zi

=

0,011 l/s

=

4,066 mc/zi

=

0,17 mc/h

=

0,047 l/s

Q

Q

lunar mediu

anual mediu

=

=

36,300

435,600

Volume de apă asigurate în surse:

Gradul de asigurare al folosinţei:

mc/lună

mc/an

85%

Regim nominal:

1,21 mc/zi

Regim minimal:

0,97 mc/zi

Regim de restricţii:

0,82

mc/zi

Necesarul de apă pentru consum tehnologic:

adăpare: porci la îngrăşat 69.240 capete/an (3 serii) x 0,01 mc/cap/zi (maxim)

igienizare: 69.240 capete/an (3 serii) x 0,1 mc/cap/lună x 3 luni/serie

N =

227,64 mc/zi

Cerinţa de apă pentru consumul tehnologic:

Q

Q

Q

zi mediu

zi max.

zi minim

Q orar max.

Q lunar mediu

Q anual mediu

=

=

=

=

=

=

275,442 mc/zi

=

3,188 l/s

330,531 mc/zi

=

3,826 l/s

220,354 mc/zi

=

2,550 l/s

925,487 mc/zi

=

38,56 mc/h

=

8.263,272 mc/lună

99.159,268 mc/an

Volume de apă asigurate în surse:

Gradul de asigurare al folosinţei:

Regim nominal:

Regim minimal:

Regim de restricţii:

85%

275,44 mc/zi

220,35 mc/zi

187,30 mc/zi

Centralizator consum de apă:

Q

Q

Q

zi mediu

zi max.

zi minim

Q orar max.

Q

Q

lunar mediu

anual mediu

=

276,652 mc/zi

=

3,202 l/s

=

331,983 mc/zi

=

3,842 l/s

=

221,322 mc/zi

=

2,562 l/s

=

929,552 mc/zi

=

38,73 mc/h =

=

8.299,572

mc/lună

=

99.594,868

mc/an

10,712 l/s

10,759 l/s

Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) prevăzute pentru economia de apă sunt:

curăţarea halelor şi a echipamentului cu ajutorul jeturilor de înaltă presiune după fiecare ciclu de producţie. Este important să se găsească un echilibru între modalitatea de spălare şi reducerea consumului de apă pe cât posibil;

calibrarea regulată a instalaţiilor de băut apă, pentru a evita risipa;

înregistrarea consumului de apă cu ajutorul apometrelor;

detectarea şi repararea scurgerilor.

Evacuare ape uzate Apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide provenite de la cele 2 hale de porcine aflate în funcţiune şi dejecţiile lichide sunt preluate de reţeaua de canalizare realizată din conductă PVC Ø 200 mm, L 1 = 7 m, respectiv L 2 = 7 m şi transportate la cele două bazine de colectare, câte un bazin pentru fiecare hală, cu o capacitate V = 254,46 mc fiecare, respectiv o capacitate totală de 508,92 mc. De aici o parte din apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide sunt vidanjate şi transportate la bazinul de stoc, aflat în incinta 2, cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V = 10.000 mc, iar o parte rămân pentru fermentare în aceste 2 bazine. Apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide provenite de la cele 10 hale de porcine ce urmează a fi puse în funcţiune şi dejecţiile lichide sunt preluate de reţeaua de canalizare realizată din tuburi de beton Ø 600 mm, L = 2.208 m şi transportate tot la bazinul de stoc, aflat în incinta 2, cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V = 10.000 mc. Dejecţiile din bazinele de stocare, provenite de la halele de porcine, sunt vidnjate şi transportate pe terenurile agricole, în vederea utilizării drept îngrăşământ natural. Vidanjarea bazinelor se realizează o dată la 6 luni. Apele uzate menajere de la filtrul sanitar din cadrul Halei 2 sunt preluate reţeaua de canalizare, realizată din conductă PVC Ø 110 mm, L = 8 m şi colectate în bazinul vidanjabil cu V = 28,27 mc, care este vidanjat periodic, apele fiind preluate şi transportate la staţia de epurare orăşenească. Apele uzate menajere de la filtrul sanitar aferent celor 10 hale sunt preluate reţeaua de canalizare, realizată din conductă PVC Ø 110 mm, L = 6 m şi colectate în bazinul vidanjabil cu V = 50 mc, care este vidanjat periodic, apele fiind preluate şi transportate la staţia de epurare orăşenească.

Debitele de ape uzate menajer

Q u zi mediu

Q u zi max.

Q u zi minim

Q u orar max.

Q u lunar mediu

Q u anual mediu

=

1,150 mc/zi

=

0,013 l/s

=

1,379 mc/zi

=

0,016 l/s

=

0,920 mc/zi

=

0,011 l/s

=

0,161 mc/h

 

=

34,485

mc/lună

=

419,568

mc/an

Debitele de ape uzate tehnologic şi dejecţii - conf. BAT = 0,1 mc/cap/lună:

Q u zi mediu

Q u zi max.

Q u zi minim

Q u orar max.

Q u lunar mediu

Q u anual mediu

Centralizator ape uzate

Q u zi mediu

Q u zi max.

Q u zi minim

Q u orar max.

Q u lunar mediu

Q u anual mediu

=

56,910 mc/zi

=

0,659 l/s

=

68,292 mc/zi

=

0,790 l/s

=

45,528 mc/zi

=

0,527 l/s

=

7,967

mc/h

=

1.707,288

mc/lună

=

20.772,000

mc/an

=

58,059 mc/zi

=

0,672 l/s

=

69,671 mc/zi

=

0,806 l/s

=

46,447 mc/zi

=

0,538 l/s

=

8,128

mc/h

=

1.741,773

mc/lună

=

21.191,568

mc/an

Cantitatea de dejecţii lichide rezultate la porci (şlam, bălegar, urină), conf. BAT

(tabel 3.27):

69.240 capete (porci îngrăşare) x 3 luni/an x 0,1 mc/cap/lună = 20.772 mc/an.

Total dejecţii şi ape uzate tehnologic: 20.772 mc/an = 10.386 mc/ 6 luni

Capacitatea de stocare necesară este de 20.772 mc/an, respectiv

10.386 mc/ 6 luni, iar capacitatea de stocare existentă este de 10.508,92 mc, prin urmare

unitatea deţine capacitatea necesară pentru stocarea apelor uzate tehnologic şi a

dejecţiilor rezultate în cadrul fermei.

Apele pluviale se scurg liber la teren.

Analizând cele prezentate referitor la sursele de poluare a apelor şi modul de evacuare a acestora se constată că nu există pericole majore de poluare a factorului de mediu apă.

2.10.2. Emisii de poluanţi în aer şi protecţia calităţii aerului

2.10.2. Emisii de poluanţi în aer şi protecţia calităţii aerului

Surse de poluanţi pentru aer Posibilele surse de poluare a aerului sunt:

surse staţionare dirijate

dezinfecţia halelor;

dispersia poluanţilor în atmosferă cu ajutorul ventilatoarelor;

emisii de amoniac şi hidrogen sulfuros, precum şi miros neplăcut,

provenite de la bazinele de stocare dejecţii provenite de la porcine;

surse mobile

mijloace auto care deservesc unitatea.

Nu s-au identificat surse de poluare nedirijate.

Poluanţi evacuaţi în atmosferă

La încheierea unui ciclu de creştere, operaţiunile de dezinfecţie a halelor se desfăşoară după cum urmează:

instalaţiile şi utilajele se dezinfectează cu soluţii dezinfectante;

în timpul dezinfecţiei se asigură închiderea etanşă a halelor;

platforma din faţa halelor şi porţiunea drumului de acces în hală se dezinfectează prin stropire.

Pentru dezinfecţie unitatea foloseşte substanţe care nu au caracter nociv asupra personalului sau porcinelor şi care sunt aprobate de instituţiile abilitate din ţară:

Decontaminol (soluţie 0,5%);

Catiorom (soluţie 1%);

Javel (tablete - 1 tabletă la 10 l apă).

Pentru realizarea microclimatului optim la halele de porcine se foloseşte la fiecare hală un sistem de ventilaţie care funcţionează intermitent în vederea asigurării microclimatului necesar creşterii porcilor. Halele 1 şi 4 sunt dotate cu ventilaţie mecanică cu ventilatoare de perete (4 buc./hală cu debitul de 60.000 mc/h/ventilator), ventilatoare tip HORN, montate în acoperiş şi cu ventilaţie naturală realizată cu ajutorul gurilor de admisie montate pe pereţii laterali.

Halele 5 - 12 sunt dotate cu ventilaţie mecanică cu ventilatoare tip HORN (18 buc./hală cu debitul de 10.000 mc/h/ventilator), montate în acoperiş şi cu ventilaţie naturală realizată cu ajutorul gurilor de admisie montate pe pereţii laterali. Deoarece mijloacele auto care funcţionează în cadrul unităţii sunt în număr redus şi au o funcţionare discontinuă, nu sunt considerate surse semnificative şi nu se efectuează determinarea concentraţiilor de poluanţi emise. Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) înseamnă realizarea de adăposturi etanşe

cu ventilatoare de aerisire, cu podea acoperită cu grătare, prevăzute cu sisteme de alimentare cu apă bine etanşate (fără scurgeri) - soluţie aplicată la nivelul Complexului. Având în vedere că în ceea ce priveşte factorul de mediu aer nu există pericole majore de poluare, pentru perioada următoare se va urmări:

respectarea normelor de administrare a substanţelor dezinfectante utilizate în cadrul unităţii;

verificarea periodică a ventilatoarelor în vederea creşterii randamentului de funcţionare acestora;

efectuarea de revizii tehnice periodice, la unităţile specializate a utilajelor şi mijloacelor auto din dotare. Cele mai bune tehnici disponibile înseamnă, de asemenea, reducerea consumului de energie prin aplicarea unei bune practici agricole, începând cu proiectarea adăpostului pentru porcine şi prin exploatarea şi menţinerea adecvată a acestuia şi a echipamentului. Consumul de energie, conform BAT, se reduce prin:

izolarea clădirilor în regiuni cu temperaturi scăzute;

îmbunătăţirea sistemului de aerisire în fiecare adăpost pentru a asigura un bun control al temperaturii şi pentru a realiza un număr minim de ventilaţii pe timp de iarnă;

evitarea rezistenţei în sistemele de ventilaţie prin inspecţii regulate şi curăţarea frecventă a conductelor şi ventilatoarelor;

aplicarea iluminării cu consum scăzut de energie.

În cadrul obiectivului analizat există o preocupare permanentă pentru aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, iar repararea şi modernizarea halelor realizată înainte de darea în funcţiune a halelor s-a realizat astfel încât să fie puse în aplicare cele mai bune tehnici disponibile. Analizând sursele de poluare posibile şi dotările existente în cadrul Complexului de ferme pentru îngrăşarea porcilor, putem concluziona că în cadrul amplasamentului analizat nu există pericole majore de poluare a factorului de mediu aer.

2.10.3. Zgomot şi vibraţii

2.10.3.

Zgomot şi vibraţii

Activitatea de îngrăşare a porcinelor se desfăşoară în hale închise şi nu generează nivele de zgomot peste limitele admisibile. Singurele surse de zgomot sunt mijloacele auto ce deservesc obiectivul. Activităţile desfăşurate de mijloacele auto sunt periodice, căile de circulaţie sunt amenajate corespunzător, iar nivelul zgomotului generat se încadrează în valorile admise prin STAS

10009/88.

De asemenea nivelul zgomotului generat de ventilatoare este redus şi se încadrează în valorile admise prin STAS 10009/88. În zonă nu se află zone rezidenţiale sau de uz comercial. Cea mai apropiată aşezare umană se află la o distanţă de 1,5 km faţă de amplasamentul fermei şi activitatea desfăşurată în cadrul fermei nu influenţează negativ aşezările umane. Se poate afirma că amplasamentul analizat nu generează zgomot sau vibraţii peste limitele maxime admise.

2.10.4. Radiaţii

2.10.4. Radiaţii

În incinta unităţii nu sunt depozitate şi nici nu se manipulează substanţe radioactive sau care să prezinte un risc major pentru sănătatea populaţiei.

2.10.5. Surse de poluare şi protecţia calităţii solului şi subsolului

2.10.5. Surse de poluare şi protecţia calităţii solului şi subsolului

Eventualele surse de poluare a solului şi subsolului ar putea fi:

depozitele de materii prime şi auxiliare;

depozitarea dejecţiilor lichide;

depozitarea deşeurilor menajere;

funcţionarea mijloacelor auto.

Dotări, amenajări şi măsuri de protecţie împotriva poluării solului şi subsolului:

În cadrul fiecărei hale, furajele necesare se depozitează în câte buncăre de furaje cu V = 25 mc fiecare (la hala nr. 1 este un siloz de 25 mc, iar la hala nr. 2 sunt 2 silozuri de 25 mc fiecare, la halele 3 ÷ 12 sunt câte un siloz de 25 mc la fiecare hală), de unde furajele sunt preluate de sistemul de transport tip şnec elicoidal şi transportate în hală, la hrănitori. Silozurile sunt prevăzute cu sistem de cântărire. Sunt amenajate magazii pentru medicamente şi substanţele folosite ca dezinfectante în cadrul Filtrului sanitar. Menţionăm

faptul că atât materiile prime, auxiliare nu conţin substanţe cu un grad ridicat de poluare a solului. Cadavrele de porci sunt depozitate în cadrul camerei frig, înainte de a fi trimise la incinerator. Dejecţiile lichide, împreună cu apele uzate tehnologice rezultate de la operaţiile de igienizare a celor 2 hale de porcine aflate în funcţiune şi dejecţiile lichide sunt preluate de reţeaua de canalizare realizată din conductă PVC Ø 200 mm, L 1 = 7 m, respectiv L 2 = 7 m şi transportate la cele două bazine de colectare, câte un bazin pentru fiecare hală, cu o capacitate V = 254,46 mc fiecare, respectiv o capacitate totală de 508,92 mc. De aici o parte din apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide sunt vidanjate şi transportate la bazinul de stoc, aflat în incinta 2, cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V total = 10.000 mc, iar restul stocate în aceste 2 bazine. Dejecţiile lichide, împreună cu apele uzate tehnologice rezultate de la operaţiile de igienizare a celor 10 hale de porcine ce urmează a fi puse în funcţiune şi dejecţiile lichide sunt preluate de reţeaua de canalizare realizată din tuburi de beton Ø 600 mm, L = 2.208 m şi transportate tot la bazinul de stoc, aflat în incinta 2, cu V total = 10.000 mc. Bazinele sunt prevăzute cu pereţi impermeabili. Capacitatea este stocare este suficientă: 2 bazine x 254,46 mc/buc. + 1 bazin x 10.000 mc = 10.508,92 mc, iar cantitatea de ape uzate tehnologic şi dejecţii lichide rezultate este 10.386 mc/ 6 luni. Apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide din bazinele de stocare, provenite de la halele de porcine, sunt preluate şi transportate pe terenurile agricole, în vederea utilizării drept îngrăşământ natural. Vidanjarea bazinelor se realizează o dată la 6 luni. Literatura de specialitate recomandă cu insistenţă utilizarea gunoiului de grajd şi a dejecţiilor drept îngrăşământ organic pentru terenurile agricole, terenuri de păşunat şi fâneţe. Cantitatea de teren arabil necesară pe cap porc la îngrăşat, conform Codului de bune practici agricole, este de 0,0885 ha/cap porc. Beneficiarul se obligă să respecte prevederile din Codul de bune practici agricole. Sunt în curs de finalizare două foraje pentru monitorizarea pânzei freatice din zona bazinelor de colectare dejecţii şi două foraje pentru monitorizarea pânzei freatice din zona bazinului de stocare. Deşeurile menajere sunt colectate în buncăre metalice amplasate pe o platformă betonată, de unde sunt preluate şi transportate la platforma de gunoi, conform contractului anexat la prezenta documentaţie. Prin întreţinerea corespunzătoare a mijloacelor auto se evită scurgerile accidentale de uleiuri sau carburanţi în sol.

Principiul celor mai bune tehnici disponibile se bazează pe îndeplinirea următoarelor acţiuni:

stabilirea unui echilibru între cantitatea de dejecţii care urmează a fi împrăştiată şi terenul disponibil şi cerinţele privind recolta şi - dacă este cazul - alte îngrăşăminte;

gestionarea împrăştierii pe sol a dejecţiilor;

folosirea numai a acelor tehnici considerate cele mai bune tehnici disponibile pentru împrăştierea dejecţiilor pe sol şi - dacă este cazul - finisarea.

Cele mai bune tehnici disponibile înseamnă:

minimizarea emisiilor provenite de la dejecţii în sol şi apele subterane prin

stabilirea unui echilibru între cantitatea de dejecţii şi cerinţele recoltei;

luarea în considerare a caracteristicilor solului pe care se împrăştie dejecţiile;

reducerea poluării apelor prin:

neaplicarea dejecţiilor pe sol când terenul este saturat de apă, inundat, îngheţat sau acoperit de zăpadă;

neaplicarea dejecţiilor pe terenuri în pante abrupte;

neaplicarea dejecţiilor pe sol în vecinătatea oricărui curs de apă;

împrăştierea dejecţiilor pe sol cât mai aproape posibil înainte de perioada de maximă creştere a recoltei şi de absorbţie de substanţe

nutritive;

gestionarea împrăştierii dejecţiilor pe sol pentru reducerea neplăcerilor provocate de miros, acolo unde vecinătatea ar putea fi afectată prin:

împrăştierea în timpul zilei, când este foarte probabil ca lumea să nu fie acasă şi evitarea sfârşiturilor de săptămână şi a sărbătorilor publice;

observarea direcţiei vântului în raport cu casele vecinilor.

De asemenea

cele mai bune tehnici disponibile (BAT) înseamnă proiectarea

instalaţiilor de depozitare a dejecţiilor provenite de la porcine cu o capacitate suficientă, care să asigure depozitarea dejecţiilor până în momentul când aplicarea pe sol poate fi îndeplinită.

La dejecţiile provenite de la porcine, emisiile de amoniac în aer cauzate de

împrăştierea pe sol pot fi reduse prin selectarea echipamentului adecvat. Tehnica de referinţă este o maşină tradiţională de împrăştiat, nefiind urmată de încorporarea rapidă. În general, tehnica de împrăştire care reduce emisiile de amoniu reduce şi emisiile de miros. Cele mai bune tehnici disponibile privind depozitarea dejecţiilor în bazine de beton sau de oţel cuprind:

rezervor rezistent, capabil să reziste influenţelor mecanice, termice şi chimice;

baza şi pereţii rezervorului sunt impermeabili şi protejaţi împotriva coroziunii;

rezervorul este golit în mod regulat pentru inspecţie şi întreţinere, de preferat în fiecare an sau este utilizată o metodă alternativă de inspecţie (foraje de monitorizare) pentru a detecta scurgerile;

dejecţiile în suspensie sunt amestecate doar înainte de golirea rezervorului, de exemplu aplicarea pe sol. Dejecţiile din bazinele de stocare, provenite de la halele de porcine, sunt vidanjate şi transportate pe terenurile agricole, în vederea utilizării drept îngrăşământ natural. Vidanjarea bazinelor se realizează o dată la 6 luni. Unitatea are încheiate contracte cu societăţi cu profil agricol, pentru suprafaţa de

6.928 ha teren agricol, pentru a transporta şi împrăştia pe terenul acestora dejecţiile rezultate în cadrul complexului. Cantitatea de teren arabil necesară pe cap porc la îngrăşat, conform Codului de bune practici agricole, este de 0,0885 ha. Terenul necesar pentru împrăştirea dejecţiilor este de 6.127,74 ha, iar terenul disponibil este de 6.928 ha. Beneficiarul se obligă să respecte prevederile din Codul de bune practici agricole. Proprietarii de terenuri arabile cu care beneficarul are încheiate Contracte de colaborare au încheiate contracte ferme de asistenţă tehnică cu Oficiul Judeţean de Pedologie şi Agrochimie cu următoarele obligaţii contractuale:

realizarea Planului de management a deşeurilor organice (ce cuprinde şi perioadele de interdicţie) o dată la 4 ani; aprobarea acestuia la factorii abilitaţi;

realizarea cartării pedologice şi agronomice a terenurilor agricole;

realizarea studiului agrochimic, odată la 4 ani în vederea refacerii planului de managenet;

realizarea planului de fertilizare, a planului de cultură, a bilanţului de azot la nivelul fermei (la poartă şi parcelă);

întocmirea şi ţinerea Fişei parcelei şi a caietelor de bilanţ ale nutrienţilor pentru fiecare solă. Analizând cele prezentate anterior se poate spune că în cadrul amplasamentului analizat nu există pericole majore de poluare a factorului de mediu sol.

2.10.

2.10.

2.11. Incidente provocate de poluare Incidente provocate de poluare

Datorită faptului că Complexul Vereşti a fost supus unui proces de modernizare şi retehnologizare, în prezent 12 hale fiind dotate cu echipamentele necesare pentru

îngrăşarea porcinelor, restul fiind în conservare, unitatea nu s-a confruntat cu incidente majore de poluare, existând o preocupare permanentă în supravegherea calităţii factorilor de mediu, aspecte relevate şi de preocuparea pentru retehnologizarea şi modernizarea halelor de porcine. Unitatea nu are nici un proces verbal de control. În cadrul unităţii există o preocupare permanentă în vederea:

realizării evidenţei deşeurilor conform HG 856/2002, completată de HG 210/2007;

gestionării corespunzătoare a dejecţiilor şi a mortalităţilor;

aplicării recomandărilor BAT.

2.11.

2.11.

2.12. Specii sau Habitate Protejate sau Zone Sensibile Specii sau Habitate Protejate sau Zone Sensibile

Complexul de ferme pentru reproducţia şi îngrăşarea porcilor ce aparţine de S.C. TAGRO GRUP S.R.L. Iași este amplasat în localitatea Vereşti, com. Vereşti, judeţul Suceava, activităţile desfăşurate vizând îngrăşarea suinelor în sistem intensiv industrial. Conform Planului Urbanistic General, zona de amplasare a obiectivului este preponderent agricolă. Având în vedere destinaţia acordată terenului prin PUG „Zonă cu activităţi agricole”, în zonă nu sunt habitate protejate, zone sensibile sau specii ocrotite.

2.13. Condiţiile clădirilor

2.13. Condiţiile clădirilor

Terenul pe care este amplasat în prezent obiectivul supus autorizării a aparţinut de ISCIP Suceava. Pe amplasament a fost o fermă de porcine. Aceasta a fost cumpărată de Mihăilă Mihai Daniel, apoi în 2006 a fost vândută către SC DANILUX SRL Botoșani. În prezent amplasamentul se află în proprietatea SC TAGRO GRUP SRL Iași. Halele sunt realizate constructiv cu fundaţii din beton, structură din stâlpi de beton armat, închideri perimetrale din zidărie de cărămidă, acoperiş din plăci de beton. Pardoseala este din beton. Cele două hale care urmează a fi date în funcţiune au, în urma activităţilor de reparaţie, hidro şi termoizolaţie la acoperiş, termoizolaţie la pereţi. Cele 12 hale au fost modernizate prin echiparea cu echipamente moderne specifice aplicării tehnologiei de creştere a porcilor: linii de furajare şi adăpare, respectiv ventilatoare pentru asigurarea microclimatului necesar porcinelor, restul rămânând în conservare.

2.13.

2.13.

2.14. Răspuns de urgenţă Răspuns de urgenţă

Măsurile luate în vederea reducerii surselor de poluare a factorilor de mediu pe parcursul desfăşurării activităţii în cadrul obiectivului analizat sunt cele realizate în cadrul retehnologizării şi modernizării halelor.

2.14.

2.14.
3.0. Trecutul terenului

3.0. Trecutul terenului

Terenul pe care este amplasat în prezent obiectivul supus autorizării a aparţinut de ISCIP Suceava. Pe amplasament a fost o fermă de porcine. Aceasta a fost cumpărată de Mihăilă Mihai Daniel, apoi în 2006 a fost vândută către SC DANILUX SRL Botoșani. În prezent amplasamentul se află în proprietatea SC TAGRO GRUP SRL Iași. Terenul din incintă este proprietatea societăţii, conform Procesului verbal de adjudecare anexat la prezenta documentaţie. Domeniul de activitate a fost îngrăşarea porcilor.

Energia electrică necesară funcţionării era asigurată prin racord la reţeaua naţională, prin intermediul a 2 posturi trafo de 650 KVA fiecare, fabricate în 1982, din care în prezent unul nu este funcţional. Apa potabilă se asigura din 3 puţuri forate şi dintr-o captare de suprafaţă din râul Suceava. Apa captată din râul Suceava era trecută printr-o staţie de tratare, apoi era trimisă la consumatorii din incintă. În prezent numai două puţuri au fost reabilitate, al treilea fiind în conservare, iar captarea din râul Suceava a fost dezafectată. Staţia de tratare a apei a fost transformată în staţie pompare apă, din rezervor la consumatori. Apele uzate tehnologice şi menajere erau trimise la 3 bazine de stocare, de unde erau apoi trimise pe terenurile agricole. În prezent 1 bazin este folosit pentru stocarea dejecţiilor şi a apelor tehnologice uzate, iar restul se află în conservare. Apele meteorice din incintă se scurgeau liber la teren.

3.0.

3.0.
4.0. Recunoaşterea terenului

4.0.

Recunoaşterea terenului

 

Pentru identificarea problemelor de mediu pe amplasamentul studiat s-au analizat:

 

planul de încadrare în zonă,

planul de situaţie,

balanţa de materii prime şi materiale.

 

4.0.

  4.0.
4.1. Probleme ridicate

4.1.

Probleme ridicate

Zonele care au fost evidenţiate cu ocazia studiului ca necesitând o investigaţie mai detaliată sunt:

halele de producţie,

instalaţiile de ventilare,

reţeaua de canalizare,

bazinele de colectare ape uzate tehnologic şi dejecţii

bazinele de stocare,

zona de colectare a deşeurilor.

În urma analizei amplasamentului a rezultat că în cadrul Complexului aparţinând de S.C. TAGRO GRUP S.R.L. Iași, nu există surse cu grad ridicat de periculozitate.

4.1.

4.1.
4.2. Deşeuri

4.2. Deşeuri

Riscul de mediu al fiecărei arii de depozitare variază considerabil. Prin examinarea terenului, se consideră că datorită numărului redus de depozite de materiale şi deşeuri se reduce riscul ecologic, impunându-se doar măsuri de supraveghere şi manipulare corectă a acestora în conformitate cu normativele în vigoare. Unitatea a instituit evidenţa gestiunii deşeurilor conform HG 856/2002, completată de HG 210/2007.

Tipurile de deşeuri ce rezultă în cadrul amplasamentului sunt:

deşeuri tehnologice;

deşeuri menajere.

Deşeuri tehnologice - sunt formate din:

dejecţii lichide şi ape uzate tehnologic (bălegar, urină, şlam porcine)

porci morţi

- 24 t/an;

deşeuri de ambalaje din hârtie, carton şi materiale plastice

- 20.772 mc/an; - 0,2 t/an.

Cadavrele de porcii sunt depozitate temporar în camera de frig, apoi preluate şi transportate pentru incinerare la o unitate specializată, cu care beneficiarul are încheiat contract. Cantitatea de dejecţii lichide rezultate la porci (şlam, bălegar, urină), conf. BAT (tabel 3.27):

69.240 capete (porci îngrăşare) x 3 luni/an x 0,1 mc/cap/lună = 20.772 mc/an.

Apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide provenite de la cele 2 hale de porcine aflate în funcţiune şi dejecţiile lichide sunt preluate de reţeaua de canalizare realizată din conductă PVC Ø 200 mm, L 1 = 7 m, respectiv L 2 = 7 m şi transportate la cele două bazine de colectare, câte un bazin pentru fiecare hală, cu o capacitate V = 254,46 mc fiecare,

respectiv o capacitate totală de 508,92 mc. De aici o parte din apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide sunt vidanjate şi transportate la bazinul de stoc, aflat în incinta 2, cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V = 10.000 mc, iar o parte rămân pentru fermentare în aceste 2 bazine. Apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide provenite de la cele 10 hale de porcine ce urmează a fi puse în funcţiune şi dejecţiile lichide sunt preluate de reţeaua de canalizare realizată din tuburi de beton Ø 600 mm, L = 2.208 m şi transportate tot la bazinul de stoc, aflat în incinta 2, cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V = 10.000 mc. Dejecţiile din bazinele de stocare, provenite de la halele de porcine, sunt vidnjate şi transportate pe terenurile agricole, în vederea utilizării drept îngrăşământ natural. Vidanjarea bazinelor se realizează o dată la 6 luni. Capacitatea de stocare necesară este de 20.772 mc/an, respectiv 10.386 mc/6 luni, iar capacitatea de stocare existentă este de 10.508,92 mc, prin urmare unitatea deţine capacitatea necesară pentru stocarea apelor uzate tehnologic şi a dejecţiilor rezultate în cadrul fermei. Se poate considera că datorită managementului dejecţiilor în cadrul Complex de ferme pentru îngrăşarea porcilor se reduce riscul ecologic, impunându-se în continuare aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT). Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în ceea ce priveşte depozitarea dejecţiilor înseamnă proiectarea instalaţiilor de depozitare a dejecţiilor provenite de la suine cu o capacitate suficientă, care să asigure depozitarea dejecţiilor până în momentul când aplicarea pe sol poate fi îndeplinită, măsură realizată în cadrul amplasamentului analizat.

Ambalajele de hârtie, carton şi materiale plastice, rezultate de la medicamentele şi substanţele dezinfectante utilizate în cadrul amplasamentului, sunt colectate în recipienţi de plastic, apoi preluate şi valorificate prin centre REMAT.

Deşeurile menajere, în cantitate de 1 mc/lună sunt colectate într-un buncăr metalic, amplasat pe platformă betonată, urmând a fi preluate şi transportate la platforma de gunoi, conform contractului anexat la prezenta documentaţie.

4.2.

4.2.
4.3. Depozite

4.3. Depozite

În ceea ce priveşte problemele cu risc pentru mediu, singurele surse posibile de poluare pot fi dejecţiile. Apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide provenite de la cele 2 hale de porcine aflate în funcţiune şi dejecţiile lichide sunt preluate de reţeaua de canalizare realizată din conductă PVC Ø 200 mm, L 1 = 7 m, respectiv L 2 = 7 m şi transportate la cele două bazine de colectare, câte un bazin pentru fiecare hală, cu o capacitate V = 254,46 mc fiecare, respectiv o capacitate totală de 508,92 mc. De aici o parte din apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide sunt vidanjate şi transportate la bazinul de stoc, aflat în incinta 2, cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V = 10.000 mc, iar o parte rămân pentru fermentare în aceste 2 bazine. Apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide provenite de la cele 10 hale de porcine ce urmează a fi puse în funcţiune şi dejecţiile lichide sunt preluate de reţeaua de canalizare realizată din tuburi de beton Ø 600 mm, L = 2.208 m şi transportate tot la bazinul de stoc, aflat în incinta 2, cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V = 10.000 mc. Capacitatea de stocare necesară este de 20.772 mc/an, respectiv 10.386 mc/6 luni, iar capacitatea de stocare existentă este de 10.508,92 mc, prin urmare unitatea deţine capacitatea necesară pentru stocarea apelor uzate tehnologic şi a dejecţiilor rezultate în cadrul fermei. Dejecţiile din bazinele de stocare, provenite de la halele de porcine, sunt vidanjate şi transportate pe terenurile agricole, în vederea utilizării drept îngrăşământ natural. Vidanjarea bazinelor se realizează o dată la 6 luni. Deşeurile menajere sunt colectate în buncăre metalice amplasate pe platformă betonată, de unde sunt preluate şi transportate la platforma de gunoi, conform contractului anexat la prezenta documentaţie. Prin examinarea terenului, se consideră că datorită managementului dejecţiilor în cadrul fermei se reduce riscul ecologic, impunându-se în continuare aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT).

4.3.

4.3.

4.4. Instalaţia generală de evacuare Instalaţia generală de evacuare

Prevenirea şi controlul integrat al poluării se ocupă de un anumit tip de impacte asupra mediului, care trebuie luate în considerare în a determina dacă poate fi vorba

despre o modificare substanţială. Cu toate acestea, modificările în eliberarea substanţelor poluante sunt cel mai probabil cauzele modificărilor esenţiale. În acest sens, trebuie să se aibă în vedere schimbările din:

- Substanţele descărcate, dacă o nouă substanţă a fost descărcată, trebuie să fie luat în considerare dacă aceasta ar putea avea efect negativ semnificativ. Totuşi, dacă această nouă descărcare a fost însoţită de o reducere a descărcării unei alte substanţe, atunci ar fi potrivit de considerat orice similaritate a efectelor celor doua substanţe. Dacă efectul noii substanţe va fi aproape similar cu cel al substanţei anterior utilizată şi aflată acum în cantitate redusă, atunci schimbarea nu poate fi considerată esenţială. - Nivelul descărcărilor oricăror substanţe specifice. O creştere a nivelului descărcărilor va necesita o modificare esenţială doar dacă va exista o creştere semnificativă a efectelor negative asupra mediului. Testul de semnificaţie nu trebuie să se bazeze pe creşterea relativă a descărcărilor dintr-un anumit loc, ci pe efectul absolut pe care acele descărcări le vor avea asupra mediului. - Tipul descărcărilor oricăror substanţe specifice. În afara de creşterea nivelului descărcărilor, alte modificări pot include modificări ale temperaturii, presiunii, vâscozităţii, aspectului, stării de agregare, mărimii şi formei particulelor, culorii şi a densităţii, trebuie avută în vedere posibilitatea ca astfel de modificări să nu aibă efecte negative semnificative. Apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide provenite de la cele 2 hale de porcine aflate în funcţiune şi dejecţiile lichide sunt preluate de reţeaua de canalizare realizată din conductă PVC Ø 200 mm, L 1 = 7 m, respectiv L 2 = 7 m şi transportate la cele două bazine de colectare, câte un bazin pentru fiecare hală, cu o capacitate V = 254,46 mc fiecare, respectiv o capacitate totală de 508,92 mc. De aici o parte din apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide sunt vidanjate şi transportate la bazinul de stoc, aflat în incinta 2, cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V = 10.000 mc, iar o parte rămân pentru fermentare în aceste 2 bazine. Apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide provenite de la cele 10 hale de porcine ce urmează a fi puse în funcţiune şi dejecţiile lichide sunt preluate de reţeaua de canalizare realizată din tuburi de beton Ø 600 mm, L = 2.208 m şi transportate tot la bazinul de stoc, aflat în incinta 2, cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V = 10.000 mc. Dejecţiile din bazinele de stocare, provenite de la halele de porcine, sunt vidanjate şi transportate pe terenurile agricole, în vederea utilizării drept îngrăşământ natural. Vidanjarea bazinelor se realizează o dată la 6 luni.

Apele uzate menajere de la filtrul sanitar din cadrul Halei 2 sunt preluate reţeaua de canalizare, realizată din conductă PVC Ø 110 mm, L = 8 m şi colectate în bazinul vidanjabil cu V = 28,27 mc, care este vidanjat periodic, apele fiind preluate şi transportate la staţia de epurare orăşenească. Apele uzate menajere de la filtrul sanitar aferent celor 10 hale sunt preluate reţeaua de canalizare, realizată din conductă PVC Ø 110 mm, L = 6 m şi colectate în bazinul vidanjabil cu V = 50 mc, care este vidanjat periodic, apele fiind preluate şi transportate la staţia de epurare orăşenească.

4.4.

4.4.
4.5. Zona internă de depozitare

4.5. Zona internă de depozitare

Materii prime utilizate:

Nr.

     

crt.

Denumire material

UM

Cantitate/an

1.

Furaje combinate

tone

15.579

2.

Medicamente

kg

800

3.

Substanţe dezinfectante - Javel

kg

191

6.

Benzină

mc

120

Consumul de furaje este: 2,5 kg/cap porc/zi x 69.240 capete x 90 zile = 15.579 t/an.

În cadrul fiecărei hale, furajele necesare se depozitează în câte buncăre de furaje cu V = 25 mc fiecare (la hala nr. 1 este un siloz de 25 mc, iar la hala nr. 2 sunt 2 silozuri de 25 mc fiecare, la halele 3 ÷ 12 sunt câte un siloz de 25 mc la fiecare hală), de unde furajele sunt preluate de sistemul de transport tip şnec elicoidal şi transportate în hală, la hrănitori. Silozurile sunt prevăzute cu sistem de cântărire. Sunt amenajate magazii pentru medicamente şi substanţele folosite ca dezinfectante în cadrul Filtrului sanitar. Menţionăm faptul că atât materiile prime, auxiliare nu conţin substanţe cu un grad ridicat de poluare a solului. Cadavrele de porci sunt depozitate în cadrul camerei frig, înainte de a fi trimise la incinerator. Încălzirea spaţială a filtrelor sanitare se realizează cu centrale termice ce funcţionează pe GPL. Apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide provenite de la cele 2 hale de porcine aflate în funcţiune şi dejecţiile lichide sunt preluate de reţeaua de canalizare realizată din conductă PVC Ø 200 mm, L 1 = 7 m, respectiv L 2 = 7 m şi transportate la cele două bazine de colectare, câte un bazin pentru fiecare hală, cu o capacitate V = 254,46 mc fiecare,

respectiv o capacitate totală de 508,92 mc. De aici o parte din apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide sunt vidanjate şi transportate la bazinul de stoc, aflat în incinta 2, cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V = 10.000 mc, iar o parte rămân pentru fermentare în aceste 2 bazine. Apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide provenite de la cele 10 hale de porcine ce urmează a fi puse în funcţiune şi dejecţiile lichide sunt preluate de reţeaua de canalizare realizată din tuburi de beton Ø 600 mm, L = 2.208 m şi transportate tot la bazinul de stoc, aflat în incinta 2, cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V = 10.000 mc. Dejecţiile din bazinele de stocare, provenite de la halele de porcine, sunt vidanjate şi transportate pe terenurile agricole, în vederea utilizării drept îngrăşământ natural. Vidanjarea bazinelor se realizează o dată la 6 luni. Deşeurile menajere sunt colectate într-un buncăr metalic amplasat pe o platformă betonată şi transportate la platforma de gunoi. Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în ceea ce priveşte depozitarea dejecţiilor înseamnă proiectarea instalaţiilor de depozitare a dejecţiilor provenite de la porcine cu o capacitate suficientă, care să asigure depozitarea dejecţiilor până în momentul când aplicarea pe sol poate fi îndeplinită - condiţie îndeplinită în cadrul amplasamentului analizat.

4.5.

4.5.
4.6. Sistemul de canalizare

4.6. Sistemul de canalizare

În cadrul Complexului rezultă ape uzate tehnologic, în urma acţiunilor de igienizare şi ape uzate menajer. Apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide provenite de la cele 2 hale de porcine aflate în funcţiune şi dejecţiile lichide sunt preluate de reţeaua de canalizare realizată din conductă PVC Ø 200 mm, L 1 = 7 m, respectiv L 2 = 7 m şi transportate la cele două bazine de colectare, câte un bazin pentru fiecare hală, cu o capacitate V = 254,46 mc fiecare, respectiv o capacitate totală de 508,92 mc. De aici o parte din apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide sunt vidanjate şi transportate la bazinul de stoc, aflat în incinta 2, cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V = 10.000 mc, iar o parte rămân pentru fermentare în aceste 2 bazine. Apele uzate tehnologic şi dejecţiile lichide provenite de la cele 10 hale de porcine ce urmează a fi puse în funcţiune şi dejecţiile lichide sunt preluate de reţeaua de canalizare

realizată din tuburi de beton Ø 600 mm, L = 2.208 m şi transportate tot la bazinul de stoc, aflat în incinta 2, cu dimensiunile L × l × h = 125 × 32 × 2,5 m, respectiv V = 10.000 mc. Dejecţiile din bazinele de stocare, provenite de la halele de porcine, sunt vidanjate şi transportate pe terenurile agricole, în vederea utilizării drept îngrăşământ natural. Vidanjarea bazinelor se realizează o dată la 6 luni. Apele uzate menajere de la filtrul sanitar din cadrul Halei 2 sunt preluate reţeaua de canalizare, realizată din conductă PVC Ø 110 mm, L = 8 m şi colectate în bazinul vidanjabil cu V = 28,27 mc, care este vidanjat periodic, apele fiind preluate şi transportate la staţia de epurare orăşenească. Apele uzate menajere de la filtrul sanitar aferent celor 10 hale sunt preluate reţeaua de canalizare, realizată din conductă PVC Ø 110 mm, L = 6 m şi colectate în bazinul vidanjabil cu V = 50 mc, care este vidanjat periodic, apele fiind preluate şi transportate la staţia de epurare orăşenească. Nu s-au înregistrat defecţiuni ale reţelei de canalizare. Aceasta a fost verificată şi, acolo unde a fost cazul, înlocuită. Apele pluviale se scurg liber la teren. Nu se realizează reţinerea apei meteorice pentru utilizare.

4.6.

4.6.

4.7. Alte depozite chimice şi zone de folosire Alte depozite chimice şi zone de folosire

Se utilizează substanţe chimice pentru efectuarea operaţiei de dezinfectare, acestea fiind depozitate corespunzător, fără a prezenta un risc major de poluare. Substanţele folosite de unitate pentru dezinfecţie sunt: Javel (tablete - 1 tabletă la 10 l apă), Decontaminol (soluţie 0,5%), Catiorom (soluţie 1%) . Anexăm Fişele tehnice ale dezinfectantelor utilizat de unitate. Conform celor prevăzute în fişa tehnică a produsului dezinfectant, acestea nu sunt poluante.

4.7.

4.7.

4.8. Alte posibile impurităţi rezultate din folosinţa anterioară a terenului Alte posibile impurităţi rezultate din folosinţa anterioară a terenului

Având în vedere faptul că unitatea se află amplasată pe vechiul amplasament al ISCIP Suceava, iar pe acest amplasament, încă din anii '80 a funcţionat o fermă de porci,

profilul de activitate fiind îngrăşarea porcilor, nu au fost identificate alte posibile surse de poluare ale factorilor de mediu. În cadrul amplasamentului a existat un depozit de carburanţi la centrala termică, care a fost dezafectat.

4.8.

4.8.
5.0. Interpretări ale informaţiilor şi Recomandări

5.0. Interpretări ale informaţiilor şi Recomandări

Obligaţiile de bază ale titularului activităţii privind exploatarea instalaţiilor de pe platforma incintei analizate sunt următoarele:

luarea tuturor măsurilor de prevenire eficientă a poluării, în special prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile;

luarea măsurilor care să asigure că nici o poluare importantă nu va fi cauzată;

evitarea producerii de deşeuri, iar în cazul în care aceasta nu poate fi evitată, valorificarea lor, iar în caz de imposibilitate tehnică şi economică, neutralizarea şi eliminarea acestora, evitându-se sau reducându-se impactul asupra mediului;

utilizarea eficientă a energiei;

luarea măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora;

luarea măsurilor necesare, în cazul încetării definitive a activităţilor, pentru evitarea oricărui risc de poluare şi pentru aducerea amplasamentului şi a zonelor afectate într-o stare care să permită reutilizarea acestora.

În determinarea celor mai bune tehnici disponibile, trebuie să se acorde o atenţie specială următorilor factori, fără a uita costurile şi beneficiile posibile ale unei măsuri, precum şi principiile de precauţie şi prevenire:

utilizarea unei tehnologii care să producă cât mai puţine deşeuri;

utilizarea substanţelor mai puţin periculoase;

promovarea recuperării şi reciclării substanţelor generate şi utilizate în proces, precum şi a deşeurilor;

procese, facilităţi şi metode comparabile de operare care au fost încercate cu succes pe alte amplasamente;

tehnologii avansate şi schimburi în înţelegerea şi cunoaşterea ştiinţifică;

tipul, efectele şi volumul emisiilor cu potenţial de risc;

date de intrare în funcţiune pentru instalaţiile existente şi pentru cele noi;

perioada de timp necesară pentru a introduce cele mai bune tehnici disponibile;

consumul şi tipul materiilor prime (inclusiv apa) utilizate în proces şi eficienţa lor energetică;

necesitatea prevenirii sau reducerii la minim a unui impact general al emisiilor în mediu şi riscurile implicate de acesta;

necesitatea prevenirii accidentelor şi minimizarea efectelor pentru mediul înconjurător.

5.0.

5.0.