Cuprins

Introducere .................................................................................................................................................... 2

1.

Descrierea tehnicaa articolului........................................................................................................... 4 1.1 1.2 1.3 Destinatia ..................................................................................................................................... 4 Descrierea si argumentarea mat prime. .................................................................................... 4 Descrierea tehnica al articolului. ................................................................................................. 5

2.

Procesul tehnologic de fabricatie al articolului. ............................................................................... 6

3. Descrierea materialelor folosite si constructia sabloanelor pentru curbarea pieselor. .................. 7

5. Fisa de consum....................................................................................................................................10

6.

Securitate si sanatate in munca. .......................................................................................................10

Introducere
De-a lungul anilor metodele de curbare a lemnului s-au schimbat, curbarea lemnului solid a deschis calea curbarii placajelor, in timp ce estetica a ramas aceeasi.Oricare ar fi metodele, lookul lemnului curbat ramane "de novo". Pe masura ce inaintam in timp designerii de pretudindeni vor da frau liber imaginatiei si creativitatii pentru a fi siguri ca vor inventa mai multe metode de curbare a lemnului ori placajelor, dand nastere unor forme cu aspect proaspat ce vor tine piept timpului. In industria curbarii lemnului nu este suficient sa fii primul.Pentru a conta cu adevarat si pentru a ne evidentia in aceasta industrie, trebuie sa cream lucruri noi, frumoase, dar care sa aiba un scop bine definit. Fie ca produc scaune sau lampi, paturi sau alt tip de mobilier toti designerii au acelasi tel : de a crea ceva nou.

E nevoie de un departament de cercetare-dezvoltare bine echipat unde sunt invitati designeri de top sa lucreze pentru dezvoltarea de produse noi, departament dotat cu tehnologie de ultima ora care permite utilizarea informatiei digitale in dezvoltarea noilor produse. Curbarii elementelor stratificate si a lemnului masiv prin clasicele metode de presare cu abur sau cele ale presarii pe baza de curenti de inalta frecventa, cu utilizarea sistemelor CADCAM, exista masini cu comanda numerica ce permit ca produsele noi sa fie fabricate rapid si cu acuratete.Aceste echipamente de ultima tehnologie necesita o buna pregatire profesionala si multa experienta din partea muncitorului.

Structura lemnului si comportarea sa in timp sub diferite sarcini la o anumita umiditate si temperatura , ii confera conditia de material elasto-plastic. Pentru marerialele elastro-plastice diagrama caracteristica nu exprima toate aspestele deformarii . Observatiile practice au aratat ca procesul de deformare a lemnului si a unor produse pe baza de lemn nu se reduce la o modificare instantanee de forma care apare imediat, dupa aplicarea sarcinilor ce exista in proces continu de deformare sub sarcina denumit curgere lenta . In anumite conditii de umiditate si temperatura , sub actiunea sarcinilor care se exercita indenlungat deformatiile cresc continuu ajungand sa produca ruperea . In practica pentru ca aceasta rupere sa nu aiba loc sarcinile trebuie sa actioneze o perioada de timp necesara producerii unor deformatii permanente . Aceasta perioada corect calculata permite stabilirea duratei minime de presare curbare sau mulare astfel incat formele pieselor sa se pastreze si dupa incetarea aplicarii sarcinii .
2

Caracteristuc pentru materialele elasto-plastice este fenomenul de istereza elastica respectiv pierderea de energie la un ciclu de incarcare descarcare . Studiul acestor deformatii in timp constituie obiectul reologiei . Asupra reologiei lemnului s-au efectuat numeroase cercetari prin care s-au stabilit influentele pe care le-au basupra rezistentei si deformatiilor acestuia numerosi factori printre care specia umiditate, temperatura modul de variatie in timp timpul de solicitare viteza de incarcare, natura ciclului de solicitare . Urmarind modul de variatie a deformatiei in timp a unei piese de lemn supusa la compresiune tractiune sau incovoiere sub sarcina constanta , aceasta se prezinta sub forma unei diagrame de felul celei din figura . In practica marimea elasticitatii si plasticitati respectiv reducerea valorii modulelor de elasticitate ale lemnului se realizeaza prin diferite tratamente termice si chimice .Proprietatile elastice ale materialelor pe baza de lemn ca furnie placaje , placi din aschii si fibre de lemn sunt dependente de dimensiunile acestora de structura lor de natura speciei lemnoase precum si de cantitatea si proprietatile adezivului utilizat. Rezistentele lemnului si ale materialelor pe baza de lemn au constituit obiectul unor ample studii efectuate in tara si in strainatate . In cele ce urmeaza se vor face cateva referiri sumare la factorii care influenteaza rezistentele lemnului si ale materialelor pe baza de lemn scotandu-se in evidenta factorii care au un rol important in operatiile de presare ,densificare ,curbare si mulare. Unghiul dintre directia eforturilor si directia fibrelor sau inelelor anuale are o influenta considerabila asupra rezistentelor lemnului ,cresterea acestui unghi duce la scaderea accentuata a rezistentelor .Aceasta face ca debitarea riglelor in vederea curbarii sa se faca in asa fel incat fibrele sa fie paralele cu muchiile riglei iar abaterile sa fie de maximum 5mm. Viteza de aplicare a sarcinilor influenteaza in mod pozitiv cresterea rezistentei . Aceasta trebuie corelata si cu viteza de deformare de realizare efectiva a curgerii plastice astfel incat sa nu se produca ruperi sau smulgeri de fibre . In cazul furnirelor grposimea acestora , umiditatea temperatura si directia fibrelor sunt cei mai importanti factori care influenteaza si determina rezistenta acestor materiale . Furnirele subtiri sunt mai rezistente decat cele groase iar o variatie mica a unghiului subtiri sunt mai rezistente decat cele groase iar o avariatie mica a unghiului dintre directia fibrelor si a efortului determina o scaderea pronuntata a rezistentei ,influenta densitatiii si a umiditatii si a umiditatii asupra rezistentelor placilor aglomerate din aschii de lemn . Curbarea, ca de alt fel si mularea lemnului in diferite forme geometrice prezinta o serie de avantaje cum sunt : - economie de material lemnos ; - deformarea sub anumite forme relativ simpla si cu un consum redus la energie ; - didpozitivede de incovoiere putin costisitoare; Dezavantajele prelucrarii lemnului prin curbare se refera la cerintele ridicate privind calitatea materiei primei cat si la cantitatea mare de rebuturi in cazul respectarii regimului de tratare termica si a valorilor razei limita de curbare .

In anii socialismului sectorul industrializarii lemnului au obtinut realizari importante pe linia valorificarii superioare a uneia din cele mai valoroase bogatii naturale al tarii. Lemnul. Liniile directoare de dezvoltare a industriei lemnului stabilite de partid au orientat activitatea intregii economii forestiere spre valorificarea superioara si integrala a mesei lemnoase in scopul cresterii lemnoase . Sectoarele care utilizeaza elemente curbate ca industria de mobila curbata , industria de avioane de articole sportive , de butoaie de instrumente muzicale , industria navala au cunoscut o dezvoltare ascendenta prin volumul produselor prin gradul de inzestrare tehnica prin tehnologiile de fabricatie moderne aplicate prin utlizarea optima a materialelor si energiei cat si prin calitatea produselor obtinute . Ponderea cea mai mare a elementelor curbate de lemn o are injdustria mobilei curbate care are o indelungata traditie in tara noastra . Inceputurile romanesti de mobile curbata dateaza din anul 1879 cand s-a construit la sighet cea dintai fabrica destinata produselor curbate .

1. Descrierea tehnicaa articolului. 1.1 Destinatia

CUIER - Suport de lemn sau metal, mobil sau fixat n perete, prevzut cu mai multe crlige sau brae, de care se atrn diverse obiecte i accesorii de mbrcminte. Cuier pom stil tonet este destinat pentru a atirna palarii, haine, umbrele. Este destinat ca mobilier pentru birou,bar,restaurant,cafenele ,pub-uri dar si pentru uz casnic. Este executat din lemn de fag cu elemente curbate. Finisaj : lacuri poliuretanice, culoare nuc. Cuierele au o structur simpl i pot fi depozitate usor datorita dimensiunilor reduse. Se recomand utilizarea lor n incaperi inchise.

1.2 Descrierea si argumentarea mat prime.

Lemnul de fag a fost i este mult apreciat. Ca lemn de foc el are o calitate deosebit, arznd cu fum puin i la o temperatur destul de ridicat, fiind folosit n trecut n cuptoarele industriale, de pild la producerea sticlei sau fierului. El a rmas mult apreciat att n industria construciilor ct i n cea a mobilei, datorit rezistenei sale, fineii fibrelor i culorii plcute. Lemnul de fag a fost si este mult apreciat intrucat aduna o multitudine de avantaje ce au indemant producatorii sa il exploateze si sa ni-l serveasca in toate domeniile cu putinta. Lemnul de fag, iar aici includem lemnul ce apartine tuturor tipurilor de fag, este utilizat atat in industria constructiilor, cat si in cea a mobilei. De ce este atat de apreciat si folosit? Raspunsul ni-l putem oferi doar analizand cu putina atentie textura si compozitia lemnului, vom observa atat culoarea placuta, ii vom simti rezistenta, dar ne vom lasa induplecati in final de finetea fibrelor. Este plastic si se prelucreaza usor, defectele de tip nod sunt rar intilnite.
4

1.3 Descrierea tehnica al articolului :

1. Stilp central 1 buc. L.M. fag ,1655 x 50 mm. Strunjit elemente circulare : R = 10 mm. ; 100 x 10 mm. R = 130 mm.; 50x10mm. R=35mm. ; 55x20mm. R=70mm. 2 elemente R=5mm. 1patrat 10x10mm. 10 gauri h=23mm, =5mm. 2. Cirlige 6 buc. L.M. fag. 425x225x15mm. Strungit capetele R=5mm.x40mm. 12 gauri =5mm. 2 curbari R=65mm. R=105mm. 3. Picior 4 buc. L.M. fag. 650x255x20mm. 12 gauri =5mm. Curbare R=360mm. 4. Element de legatura 2 buc. L.M. fag 20x250mm. Curbare R=125mm. Frezare locas =20mm. h=5mm. 8 gauri h=15mm. =5mm. 5. Element de legatira sus. 1 buc. L.M. fag 20x250mm. Curbare R=125mm. 6 gauri h=15mm. =5mm. Frezare locas =15mm. h=5mm.

2. Procesul tehnologic de fabricatie al articolului.

Nr. 1 Denumirea operatiei Uscarea Utilajul Camare de uscat Camere special. F.C. Regimul de lucru Uniformizarea umiditati T = 102 105oC materiei prime =12% Presiunea = 0.02 0.05 MPa. Normalizare temperaturei si umidit. lemn. Sectionarea materia Discul circular prima in semifabricate cu Diametrul D necesare+adios. =150 mm Semifabricatele capata Discul circular cu dimensiuni necesare Diametrul D = +adios. 150 mm Atribue Masina de frezat semifabricatelor forma bete rotunde . necesara. De-a inlatura toate Pinza abraziva cu neregularitatie si a granulatia de 220 obtine o rugizitate mai mica Platifierea mat prime. W =25 -30% Atribuie forma necesara. Obtinerea umiditati materiei prime de la 30% la 12% Normalizare temperaturei si umidit. lemn. Obtinerea suprafetei de incleere. Inlaturarea asausurilor. Obtinerea unui cerc continuu. Uscarea adezivului. Executarea locasurilor. Si elementelor decorative. Executarea gaurilor pentru asamblare. Aplicarea stratului de aderenta. P=40-50 Kg pe cm de latime V=40-50 o pe sec. 3 faze De la 102 o C pin la 50-40 o C Scopul

Conditionare

Debitarea longidudinala

Debitarea transversala

F.C.

Strunjirea

Masina de strunjit Masina de slefuit bobina

Slefuirea

7 8

Tratarea termica Curbarea

Uscarea

Celule de aburire Dispozitive special pentru curbare. Camere speciale Camere special. Ferestrau panglica. Dispozitive de stringere. Camere special. Masina de frezat. Masina de burghiat. Imersie.

10

Conditionarea

11

Debitarea olica

Masina de debitat mixt. Incleerea la rece.

12 13 14

Incleerea. Conditionarea Frezarea.

Masina de frezat cu ax vertical . Masina de burghiat cu ax vertical. Bazine speciale.

6

15

Burghiere

16

Grunduirea.

17 18

Lacuirea. Asamblarea preventive.

Pistol pneumatic. Manual

19

Ambalarea

Manual

20

Depozitarea

Disp de transportare.

Aplicarea stratului estetic si de protective. Obtinem produsul finit.si controlul calitatii. Pastrarea produsului de praf si diferite actiuni mecanice. Pozitionam in deposit pentru extedierea la benefeciar.

Camere special. Acesori de asamblare. Cutii speciale.

Transport auto.

3. Descrierea materialelor folosite si constructia sabloanelor pentru curbarea pieselor.

1-sablon 2- ablon detaabil 3- semifabricat 4- anvelope ataate la transportul 5- ghidaje 6- motor electric prin reductor 7- arbore vertical 8- role de presare - . , .

 , . . - , . . - 20 %, 1215 %, . . (. 65). / 2 7, 6. 4, 5. 3 , , 7 , . 8, . , , . , , , . 4050 .

Acest sablon este folosit pentru fabicarea piciarelor cuierului.

4. Diagrama de croire pentru toate piesele din L.M. si calculul randamentului.

5.Fisa de consum
Nr. Denumirea materialelor de finisare,accesori Cherestea de fag Grund Savana Unitati de masurare M3 g/m2 onsum la 1 m2 100-120 Suprafata Consumul articol pentru articol m2 0.00783 0.28 33.2 Numarul de aplicati 1

1 2

3 4

Lac Savana Solutii fugnifugare Suruburi autfiletante

g/m2 ml/m2

100-150 30-50

0.28

84 14

2 1

buc

20

6. Securitate si sanatate in munca.

Obligaiile angajatorilor Angajatorii * trebuie s garanteze securitatea i sntatea lucrtorilor sub toate aspectele care in de activitatea profesional, inclusiv atunci cnd apeleaz la persoane sau servicii din exteriorul ntreprinderii. Statele membre pot limita aceast responsabilitate n caz de for major *. Astfel, angajatorul instituie mijloace i msuri de protecie a lucrtorilor. Este vorba de activiti de prevenire, de informare i de formare a lucrtorilor, n special pentru:

evitarea riscurilor sau gestionarea riscurilor care nu pot fi evitate; instruirea adecvat a lucrtorilor, cu accent pe msurile colective de protecie; adaptarea condiiilor de munc, a echipamentelor i a metodelor de lucru, innd seama de progresele tehnice. Mijloacele i msurile de protecie trebuie s fie adaptate n cazul n care se modific condiiile de munc. n plus, angajatorul trebuie s in seama de natura activitilor ntreprinderii i de capacitile lucrtorilor. n cazul n care, la acelai loc de munc, sunt prezeni lucrtori ai mai multor ntreprinderi, angajatorii respectivi coopereaz i i coordoneaz activitile de protecie i de prevenire a riscurilor.

10

n plus, activitile de prim-ajutor, de stingere a incendiilor sau de evacuare a lucrtorilor n caz de pericol grav trebuie s fie adaptate la natura activitilor i la mrimea ntreprinderii. Angajatorul trebuie s informeze i s ofere formare lucrtorilor care pot fi expui unui pericol grav i imediat. Angajatorul instituie un serviciu de protecie i de prevenire a riscurilor n cadrul ntreprinderii sau unitii respective, inclusiv n ceea ce privete activitile de prim ajutor i de reacie la pericolele grave. Astfel, acesta desemneaz unul sau mai muli lucrtori instruii pentru a asigura monitorizarea msurilor sau apeleaz la servicii externe n acest sens. Controlul medical al lucrtorilor este asigurat prin msuri stabilite n conformitate cu legislaiile i practicile naionale. Fiecare lucrtor poate solicita un control medical la intervale regulate. Grupurile de risc sau extrem de sensibile trebuie s fie protejate mpotriva pericolelor care le pot afecta n mod specific. Consultarea lucrtorilor Angajatorii consult lucrtorii i reprezentanii acestora cu privire la orice chestiuni care afecteaz securitatea i sntatea la locul de munc. Reprezentanii lucrtorilor pot face propuneri pentru ca angajatorul s ia msuri specifice. Acetia pot sesiza autoritile naionale competente n cazul n care angajatorul nu i respect obligaiile. Obligaiile lucrtorilor Fiecare lucrtor trebuie s aib grij de securitatea i sntatea sa i a persoanelor care pot fi afectate de actele sau omisiunile sale la locul de munc. n conformitate cu formarea urmat i cu instruciunile angajatorului, lucrtorii trebuie, n special:

s utilizeze n mod corect echipamentele, uneltele i substanele care au legtur cu activitatea lor; s utilizeze n mod corect echipamentul individual de protecie; s evite deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrar a dispozitivelor de securitate; s semnaleze imediat orice situaie de munc care reprezint un pericol grav i imediat.

11

Prevenire: aplicarea de msuri pentru eliminarea sau reducerea riscului nainte ca un eveniment s aib loc.

1. Eliminarea sau evitarea riscului O instalaie electric anti-exploziv ntr-un atelier de tmplrie elimin riscul unei explozii cauzate de praful de lemn . 2. nlocuirea elementelor periculoase prin elemente mai puin periculoase. nlocuirea lacurilor pe baz de solveni cu lacuri pe baz de ap reduce expunerea la compui organici volatile. 3. Combaterea riscului prin msuri tehnice. Conectarea mainii de lefuit la sistemul de exhaustare pentru a reduce expunerea la praful de lemn cancerigen. 4. Controlul riscului prin msuri organizatorice ntocmirea unui plan de ntreinere pentru curarea filtrelor sistemului de exhaustare n vederea asigurrii funcionrii . 5. Utilizarea echipamentului individual de protecie, ca ultim soluie Utilizarea echipamentului individual de protecie a urechilor limiteaz expunerea la zgomot n timpul lucrului la o main de lefuit sau ferstru circular.

12