n. 1837 m.

1889
1837

1847 1849 1853 1860 1864

1872 Creang prseste nvtmntul. 1874 Devine profesor din nou, de data asta n Pcurari. 1875 Ion Creang l ntlneste pe Mihai Eminescu. 1876 Creang ncepe publicarea povestilor n Convorbiri literare . Ion Creang se naste pe 1 martie n !umulesti. "ltii considera #iua de 10 iunie data de nastere a scriitorului. "ceast e#itare se datorea# lipsei unui document care s ateste #iua de nastere a lui Creang. El si petrece copilria n satul natal, ceea ce va inspira Amintirile din copilrie, capodopera sa. 'ncepe scoala n satul natal. Creang urmea# scoala din )rosteni. *ub numele Ion *tefnescu, studia# n +rgu ,eamt. 'n toamn, Ion Creang si ncepe studiile la -acultatea de +eologie din Iasi. Devine profesor la o scoal primar din Iasi.

1879 Creang este mentionat n lucrarea lui "ngelo de $ubernatis Dizionario biografico degli scrittori contemporanei %Dictionar bibliografic de scriitori contemporani&. 1881 'ncepe publicarea capodoperei sale( Amintiri din copilrie. 1882 1883 Creang se mbolnveste. 1884 *ntatea sa se deteriorea# mai mult 1888 Partea a patra din Amintiri din copilrie apare n Convorbiri literare 1889 'n data de 31 decembrie, Ion Creang se stinge din viata in acelasi an cu Mihai Eminescu.

ION CREANGA
(1839-1889)

"Sunt nascut la 1 martie 1837 n satul Humulesti, judetul Neamtului, Plasa de Sus, din parinti romni: Stefan a lui Petrea Ciu otariul din Humulesti si sotia sa Smaranda, nascuta !a"id Crean#a, din satul Pipiri#, judetul Neamtului$$$" Data nscrisa de mna lui Creanga n %ra#ment de io#rafie si acceptata de multi istorici literari e contestata de alti cercetatori, care afirma ca povestitorul s-a nascut, de fapt, la 10 iunie 1839, conform singurului document autentic o condica (mitrica) de nou-nascuti din !umulesti, descoperita si pu"licata de ar#ivistul iesean $#% &ngureanu% 'n casuta taraneasca din !umulesti, de unde se vad ruinele Cetatii (eamt, n familia lui )tefan si a )marandei se nasc 8 copii *+(, ,a#ei, -aria, .caterina, *leana, /eodor, 0asile si 1etre% &ltimii trei "aieti pier de copii% .caterina moare n1893, iar ,a#ei, -aria si *leana traiesc pna n 1919% 18231843 *stet si neastmparat, cum se autodescrie mai apoi n &mintiri din copilarie, (ica urmea5a scoala de pe lnga "iserica, avndu-l dascal pe 6"adita 0asile6 (0asile al *loaiei), cel luat cu arcanul la oaste% )coala era ntr-o c#ilie facuta de sateni, la ndemnul paro#ului *on !umulescu% 1ermanentii vi5itatori sositi a5i la

!umulesti vad nu numai mu5eul din casuta, dar si "iserica sau drumul spre +5ana, unde se scalda *onica% 7poi, cum desprindem din #arta alaturata, mama )maranda l da n primire tatalui ei David Creanga ("unicul lui (ica)% 7cesta l duce, mpreuna cu fiul sau mai mic Dumitru, tocmai pe 0alea 8istritei, la 8rosteni, unde nvata cu un profesor, (% (anu, pna la episodul #a5liu cu ria si caprele *rinucai% 1843. nscris la )coala Domneasca de la /g% (eamt, peste apa +5anei, unde-l are ca 1842 profesor pe parintele *saia /eodorescu (eroul din Popa !u'u)% 'n scriptele scolii, (ica e nscris Stefanescu (on% 1842, -ama )maranda doreste sa-l faca preot, fiind nscris la 6fa"rica de popi6 toamna Scoala cati'etica din %alticeni, condusa de (% Conta (unc#iul filo5ofului 0asile Conta)% 7ici nu mai este (ica a lui )tefan a 1etrei, ci (on Crean#a, nume pastrat toata viata% 1844Desfiintndu-se )coala din 9alticeni (caricaturi5ata copios n &mintiri$$$), 1848 Creanga pleaca la *asi, prin insistentele mamei, care-l dorea neaparat preot% 7:unge elev la )eminarul teologic 60eniamin Costac#i6 de la )ocola% .ste notat la toate materiile cu 6"un6, 6foarte "un6 si 6eminent6% )ta la internat, care e gratuit% /ermina seminarul - cursul inferior% 1849 -oare tatal sau, departe de !umulesti, pe mosia 9acauti (mormntul se afla la 1rigoreni, lnga /g% 9rumos, localitate legata de (eculce)% Cnd se fier"e &nirea la *asi, Creanga e de:a iesean convins, desi nu voia sa plece din !umulesti% 7poi va scrie )os (on *oata si +nirea si )os (on *oata si Cu,a -oda% )e casatoreste cu *leana, fata preotului *oan $rigoriu de la "iserica 20 de )finti*asi% ;a <3 dec% 1849 e #irotonisit diacon la "iserica 6)fnta /reime6% 1832'n acest an scolar, este elev stralucit la Scoala preparandala "asiliana de la .rei 1834 (erar'i (director si profesor /itu -aiorescu, mai mic dect C%)% -aiorescu l aprecia5a si-l pune nvatator la )coala primara nr% 1 din *asi% ;a terminarea scolii preparandale, C% se clasea5a pe locul *% ;a 10 iunie 1834 devine institutor, cu certificat de a"solvire% 7re <8 de ani, e nsurat, are si-un "aiat, Constantin (nascut la 19 dec% 1830)% 7cum i moare si mama, )maranda, "olnava de epilepsie (de aceeasi "oala va suferi si *onica)% 1849/imp de 1< ani e slu:itor al altarului (dascal, diacon, la diferite "iserici din *asi)% 18=< ;a 10 oct% 18=< este e>clus definitiv din cler% 'l parasise nevasta (un diacon navea voie sa divorte5e), trasese cu pusca n ciorile care murdareau "iserica $olia (locuia ca diacon n casa aflata si a5i n curtea $oliei) si se tunsese ca un civil% 7"ia n 1993, dupa 1<< de ani, s-a luat post-mortem o #otarre reparatorie Creanga a fost reprimit n rndul clerului, ca diacon% 1832/imp de <4 de ani, Creanga slu:este scoala, fiind un e>celent pedagog, c#iar 1889 daca fusese destituit din nvatamnt ntre 18=<-18=2% . autorul unui numar de 2 manuale scolare, scoase n cola"orare cu alti institutori% 18=3 Dupa un proces lung, tri"unalul da o deci5ie de divort si Creanga are cstig de cau5a, n procesul cu *leana, primind copilul n ngri:ire% Constantin avea 1< ani

si tatal sau gri:uliu cauta o casuta potrivita% + gaseste n ma#alaua /icau si se muta n ojdeuca (asa i spunea povestitorul) de valatuci, acoperita cu dranita% Ca gospodina, o aduce pe /inca 0artic, o fata-tiitoare, cu care va trai toata viata, fara sa se casatoreasca legitim% 18=4 -oment decisiv n viata #umulesteanului sta"ilit n /icau l cunoaste pe -i#ail .minescu, pe atunci revi5or scolar la *asi si 0aslui% 1oetul descopera, la o consfatuire a nvatatorilor ori la vreun #an iesean, #arul nemaipomenit de povestitor al lui Creanga% Devin prieteni pentru totdeauna si petrec la vestita crsma cu #ru"e 8olta ?ece ori la alte #anuri iesene% . cea mai frumoasa amicitie din istoria literaturii romne% .minescu l determina sa scrie si-l introduce n cenaclul /unimii% Citeste )oacra cu trei nurori (pu"licata la 1 oct% 18=4 n Convor"iri literare)% 7utorul de manuale devine, la 33 de ani, scriitor, prin gri:a marelui prieten, care a locuit o vreme n "o:deuca din /icau, gustnd cu placere sarmalele facute de /inca% .ra n anii 18=3-18==, naintea plecarii fratelui -i#ai la 8ucuresti% 18=4)u" im"oldul poetului, care-i citea si ndrepta manuscrisele, sunt compuse n 1883 "o:deuca genialele sale scrieri literare, care ncnta toate generatiile de cititori romni ("a si straini, prin traduceri)% 7cum e timpul capodoperelor po"estitorului@ acum e si timpul capodoperelor scrise de 0minescu% Destinul vra:it a facut ca n 1883 amndoi sa se m"olnaveasca si sa nu mai scrie nimic important, dupa acest an% Dupa Soacra cu trei nurori, Creanga pu"lica n Con"or iri literare Pun#uta cu doi ani, !anila Prepeleac, Po"estea porcului, )os Nec'ifor Cotcariul, Po"estea lui Harap1&l , %ata a ei si fata mosnea#ului, ("an .ur inca, Po"estea unui om lenes, &mintiri din copilarie (primele trei parti, a patra fiind postuma), Popa !u'u, Cinci pni% )crise tot acum, )os (on *oata si )os (on *oata si -oda Cu,a, apar n alte pu"licatii% 1883.>act n aceeasi perioada cu .minescu, marele nostru povestitor este "olnav si 1889 scrie sporadic% Cri5ele de epilepsie i aduc o suferinta de sase ani% Cnd afla, din presa, ca .minescu e "olnav, l apuca disperarea% Cade c#iar n clasa, naintea scolarilor, stnd mult timp prin concedii medicale% 1entru tratament se duce la )lanic -oldova% 1889, 14 Creanga afla, tot din 5iare, ca la ospiciul dr% )utu din Capitala s-a stins 6fratele iunie -i#ai6% 1lnge ca un copil si murmura tremurnd de suspine 8adie -i#aiA Dupa cteva saptamni, afla ca - la nceputul lui august - sarmana 0eronica -icle, cea care venea uneori la "o:deuca, s-a otravit cu arsenic la manastirea 0aratec% 1889, 31 Copiii pornesc prin *asi cu uratul% 'nveselit, Creanga co"oara din /icau, spre dec centru% *ntra la o fran5elarie de pe )trada ;apusneanu, mncnd pofticios gogosi cu dulceata% 'mpreuna cu prof% Drag#ici, urca pe &lita de )us% Dupa ce "eau cte un coniac, amicul l conduce pna aproape de "o:deuca% 'si urea5a 6;a multi ani6% 1rimeste colindatorii, amintindu-si cum um"la la urat prin !umulestii natali% 'n noaptea "ucuriilor, el si da du#ul% 7flnd vestea, prietenii l-au pus n sicriu% Cnd sa-l scoata, parca "o:deuca nu-l lasa sa plece la cimitir% Cosciugul prea mare@ usile - prea strmte% Cum sa iasaB 7micii strica 5idul de lut, dintre ferestruicile odaii de curat% 1rin spartura este scos sicriu si dus la 0ternitatea,

unde e nmormntat pe < ianuarie 1890%

+ltima actuali,are 8 septem"rie 1999

Ion Creang (n% 1 martie 183=, !umuleCti, d% 31 decem"rie 1889, *aCi) a fost unul dintre clasicii literaturii romne% 7 intrat n 1anteonul literaturii noastre drept un mare autor de poveCti Ci povestiri Ci ca autor al &mintirilor din copil2rie, operD auto"iograficD e>trem de valoroasD%

Cuprins
EascundeF 1 8iografie < 7nii de maturitate Ci sfrCitul 3 8asme poporane 2 7mintiri din copilDrie 4 +pera sa o 4%1 1oveCti o 4%< 1ovestiri Ci anecdote o 4%3 (uvele
o

4%2 7mintiri

EmodificDF

Biografie
8iografia sa este cu totul deose"itD el este sDtean, nu orDCean@ sDtean ca )lavici, se deose"eCte de el Ci prin faptul cD viaGa i-a fost cu totul modestD% .l este cum 5ic france5ii, un scriitor 6Hui sent le terroir6, care nfDGiCea5D lumea GDrDneascD cu toatD sinceritatea Ci cu toatD naivitatea, adesea cu toatD cruditatea de e>presii particularD mediului% 0iaGa lui CreangD e foarte "ine cunoscutD, cDci el nsuCi a povestit-o n note auto"iografice Ci n &mintirile sale% 1e data de 1 martie 183= se naCte *on CreangD, dupD cum a mDrturisit ntr-o sc#iGD de auto"iografie, n satul !umuleCti, 1lasa de )us, din pDrinGi romni Itefan a lui 1etrea Ciu"otariul din !umuleCti Ci soGia sa )maranda, fiica lui David CreangD din 1ipirig% 7lGii considerD 5iua de 10 iunie data de naCtere a scriitorului% 7ceastD e5itare se datorea5D lipsei unui document care sD ateste 5iua de naCtere a lui CreangD% 'Ci petrece copilDria n satul natal, ceea ce-l va inspira sD scrie &mintiri din copil2rie, capodopera sa% Cea dinti nvDGDturD a primit-o de la dascDlul 0asile a *lioaei, n c#ilia anume ridicatD de cDtre #umuleCteni%

'n 182= ncepe Ccoala n satul natal% 9iu de sDtean din !umuleCti, a nvDGat cu dascDlul din sat, apoi la o CcoalD din 8roCteni Ci la alta din /rgul (eamGului, apoi la o CcoalD de cati#eGi din 9Dlticeni% Cnd era sD se facD preot, se desfiinGea5D Ccolile de preoGi :udeGene Ci se cere a"solvirea seminarului din )ocola% .ste deci silit sD plece la oraC% Cu greu s-a despDrGit de viaGa GDrDneascD, dupD cum nsuCi o mDrturiseCte 6Dragi mi-erau tata Ci mama, fraGii Ci surorile Ci "DieGii satului, tovarDCii mei de copilDrie, cu cari, iarna, n 5ilele geroase, mD desfDtam pe g#eaGD Ci la sDniuC, iar vara n 5ile frumoase de sDr"Dtori, cntnd Ci c#iuind, cutreieram dum"rDvile Ci luncile um"roase, Garinele cu #oldele, cmpul cu florile Ci mndrele dealuri, de dupD care mi 5m"eau 5orile, n 5"urdalnica vrstD a tinereGiiA 7semenea, dragi mi-erau Ce5Dtorile, clDcile, #orile Ci toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare nsufleGire6% Din 1844 pnD n 1849 CreangD urmea5D cursurile seminarului@ lund atestatul revine n satul natal% )e nsoarD apoi la *aCi Ci este diacon mai nti la "iserica Patru,eci de sfin3i Ci apoi Ci n alte "iserici% DeCi om n vrstD, cDsDtorit de trei ani, *on CreangD, dorind sD se cultive Ci sD gDseascD pentru viitor Ci un mi:loc de a scDpa de cariera preoGeascD, pe care nu o prea iu"ea, intrD n Ccoala normalD 60asile ;upu6 din *aCi% 7"solvind-o, este numit institutor la o CcoalD din capitala -oldovei% -ai tr5iu, pe la 18=1, permiGndu-Ci sD um"le cu pDlDrie n loc de potcap, a fost acu5at de ere5ie Ci silit sD pDrDseascD preoGia% 7tunci ministrul /ell l-a destituit din postul de institutor, su" prete>tul cD e imoral pentru un popD sD renunGe la preoGie% )-a apucat atunci de negustorie Ci a fost apoi profesor la o CcoalD particularD din *aCi@ n fine /itu -aiorescu venind la minister, l-a reintegrat ca institutor% EmodificDF

Anii de maturitate i sfritul

'mprietenindu-se cu -i#ai .minescu, a nceput sD frecvente5e ntrunirile societDGii 6Junimea6 conduse de /itu -aiorescu Ci a pu"licat n 6Convor"iri literare6 diverse povestiri, anecdote Ci amintiri% *on CreangD este unul din marii clasici ai literaturii romne care s-au afirmat in cercul literar Junimea, in a doua :umDtate a secolului al K*K-lea% . un scriitor realist, unul dintre cei mai cunoscuGi Ci mai iu"iGi% .l a reuCit sD ridice pro5a romneascD din secolul trecut pe aceleaCi culmi pe care .minescu propulsase lim"a literarD n poe5ie, valorificnd vor"irea omului simplu Ci ridicnd-o la un nivel neegalat pna astD5i% Despre cel mai mare povestitor al romnilor, Ion Creang, care i urmea5D lui *on (eculce, s-a spus cD a intrat n literaturD cu un su"stanGial fond sufletesc Ci intelectual de sorginte popularD% 'n acest sens, $% CDlinescu afirma cD, scriitorul moldovean repre5intD

poporul romn,nsu4i, surprins ntr1un moment de #enial2 e5pansiune% (n Crean#2 tr2iesc credin3ele, cresurile, datinile, o iceiurile, lim a, poe,ia, morala, filosofia poporului- scria $%*"rDileanu% *5vorul principal al operelor sale este folclorul romanesc% 1lecnd de la folclor, CreangD a reuCit sD ridice pro5a romneascD pe culmi ne"Dnuite% 0alorificnd lim"a omului simplu, el o ridica la un nivel artistic neegalat, dovedindu-se un artist profund original% 'ndemnul de a scrie i-a venit din partea "unului sDu prieten -i#ai .minescu% 'n toamna anului 18=4 CreangD citeCte la Junimea povestirea Soacra cu trei nurori, care apare in revista Con"or iri literare, din octom"rie Ce fericit2 ac'i,i3ie pentru societatea noastr2 acea fi#ur2 32r2neasc2 4i primiti"2 a lui Crean#2 - e>clama *aco" (egru55i L redactorul revistei% 9iind Mto"a de anecdoteN, el avea totdeauna pregDtite cite o McorosivDN pentru :unimiCtii care se amu5au copios, #a5ul lor fDcnd s2 se cutremure pere3ii% ?sul lui nveselea toatD societatea, cnd aducea cte o poveste sau nuvelD, sau cte un capitol din &mintirile saleO Cu cta pl2cere 4i 'a, ascultam s2n2toasele produceri ale acestui talent primiti" notea5D entu5iasmat *% (egru55i, recunoscnd n *on CreangD un geniu naiv care a e>ercitat o mare putere de atracGie asupra spiretelor complicate ale scriitorilor vremii% 1lecarea amicului sDu -i#ai .minescu la 8ucureCti, la revista .impul, unde devine redactor, "oala care i se accentuea5D, i adum"resc ultima perioadD a vieGii% .ste vD5ut, nsD rar, la cenaclul lui (% 8eldiceanu Ci cola"orea5D sporadic la Contemporanul% 'n 188= renunGD la nvDGDmnt Ci solicitD pensionarea% ;a cteva luni de la moartea (la 14 iunie 1889) lui -i#ai .minescu, n 1889, n noaptea de 7nul (ou, CreangD se stinge la *aCi, fiind nmormntat n cimitirul 0ternitatea% 1oeta 0eronica -icle a murit e>act n acelaCi an cu cei doi% &ltimele 5ile le-a petrecut n ("o:deuca) din ma#alaua PicDu a *aCilor, unde un atac teri"il de epilepsie i-a curmat firul vieGii% De la CreangD ne-au rDmas puGine scrieri, pu"licate n douD volume, dupD moartea autorului, de fiul acestuia% EmodificDF

Basme poporane
'n primul volum postum sunt pu"licate "asmele% Culese din gura poporului de cDtre un povestitor care nsuCi crescuse n mi:locul lumii din sate, ele au un farmec deose"it, au e>presiuni, construcGii Ci gndiri ciudate care se vor personifica n ("an .ur inc2% 'n aceasta din urmD regDsim tema din .oderic2, povestirea lui Costac#e (egru55i% 7ci

Dumne5eu "lagosloveCte tur"inca lui *van ca sD intre ntr-nsa cine o vrea *van Ci fDrD voia lui sD nu poatD ieCi% 7 doua categorie de lucrDri a lui CreangD o formea5D anecdotele, povestiri cu de5voltDri lungi, cu o intrigD "ine condusD Ci cu su"iecte mai adesea din istoria noastrD contemporanD% 'n 6Cinci pini6 aflDm o satirD la adresa :udecDtorilor Ci avocaGilor, pe care i numeCte 6ciorogari, porecliGi Ci apDrDtori6% 'n douD din ele aflDm o persoanD istoricD foarte interesantD% *oan ?oatD, unul dintre deputaGii GDrani n divanul ad-#oc% Cea intitulatD 6*oan ?oatD Ci &nirea6 este o glumD cu multD fineGe satiricD la adresa stratului conducDtor al GDrii, care nu voieCte a recunoaCte drepturile GDrDnimii% 1e cnd se discutau punctele programului partidului unionist prin toate cercurile sociale din -oldova, mai mulGi "oieri, mem"ri ai partidului, c#eamD pe deputaGii GDrani ca sD le e>plice programa Ci n special c#estiunea 6&nirii6% /oGi GDranii pDreau convinCi de argumentele "oierilor afarD de -oC *oan ?oatD% 'n cele din urmD unul din "oieri l invitD sD ridice singur o piatrD mare ce se afla n grDdinD% (eputnd s-o facD singur, ?oatD e a:utat de ceilalGi GDrani% 67cum ai nGeles6, ntrea"D "oierul% ?oatD rDspunde 67m nGeles aCa, cD pnD acum noi GDranii am dus fiecare cte o piatrD mai mare sau mai micD pe umere, nsD acum suntem c#emaGi a purta mpreunD tot noi, opinca, o stncD pe umerele noastre6% 1rima parte a operei lui CreangD o formea5D precum vD5urDm, mai mult reproducerea producGiunilor poporane% (e-am nCela nsD dacD l-am socoti ca un culegDtor de folclor tre"uie sD-l privim ca pe unul ce a trDit la GarD, a supt oarecum sucul acestei literaturi poporane Ci apoi a dat drum li"er fante5iei sale% De aceea "asmele Ci poveCtile lui, deCi nfDGiCea5D n mod admira"il spiritul poporului de la GarD, pun nsD n evidenGD nsuCirile lui literare proprii% + altD faGD, mai puGin cunoscutD, a lui CreangD este cea a poveCtilor licenGioase 61ovestea poveCtilor6, respectiv 61ovestea 1ulii66% EmodificDF

Amintiri din copilrie

&mintirile din copil2rie repre5intD partea cea mai personalD a operei lui CreangD% 7cestea i-au sta"ilit reputaGia de mare pro5ator% 'ntr-adevDr, alcDtuirea meCteCugitD a fra5ei, n care se vede totuCi tonul poporan, - scoaterea la ivealD a multor provincialisme cu o putere de e>presie deose"itD, vivacitatea naraGiunii Ci sinceritatea cu care povesteCte cele mai intime detalii ale vieGii lui de copil, toate acestea fac din opera lui CreangD una din cele mai nsemnate ale literaturii romne% &mintirile au, dincolo de latura lor esteticD, o valoare afectivD deose"itD% 'ntr-o mDsurD, ele sunt :urnalul de suflet al unui om care nu a vrut sD renunGe la copilDria sa, nici c#iar pentru stropul de nGelepciune% 6Ii, Doamne, frumos era pe atunci, cDci Ci pDrinGii, Ci fraGii

Ci surorile mi erau sDnDtoCi, Ci casa ne era ndestulatD, Ci copiii Ci copilele megieCilor erau de-a pururea n petrecere cu noi Ci toate mi mergeau dupD plac, fDrD leac de supDrare, de parcD toatD lumea era a meaA6 EmodificDF

Opera sa
EmodificDF

Poveti

Capra cu trei ie5i (18=4) DDnilD 1repeleac (18=3) 9ata "a"ei Ci fata moCneagului (18==) 9Dt 9rumos, fiul iepei !arap-7l" (18==) *van /ur"incD (18=8) 1ovestea lui *onicD cel prost 1ovestea lui )tan-1QGitul (18==) 1ovestea porcului (18=3) 1ovestea poveCtilor (18==-18=8) 1ovestea unui om leneC (18=8) 1unguGa cu doi "ani (18=4) )oacra cu trei nurori (18=4)

EmodificDF

Povestiri i anecdote

7cul Ci "arosul (18=2) Cinci pini (1883) *nul Ci cDmeCa (18=2) *oan ?oatD Ci Cu5a-0odD (1883) -oC *on ?oatD Ci &nirea (1880) 1DcalD (1880) 1rostia omeneascD (18=2) &rsul pDcDlit de vulpe (1880)

EmodificDF

Nuvele

-oC (ec#ifor CoGcariul (1883) 1opa Du#ul (18=9)

EmodificDF

Amintiri

7mintiri din copilDrie (18=9)

Ion Creang - Biografie

CREANG ! Ion (1 martie 183=, !umuleCti, :udeGul (eamG - 31 decem"rie 1889, *aCi) scriitor! mare clasic al literaturii romne 9iul mai mare al lui Itefan a 1etrei Ciu"otarul Ci al )marandei, fiica lui David CreangD din 1ipirig% Cea dinti nvDGDturD a primit-o de la dascDlul 0asile a *lioaei, n c#ilia anume ridicatD de cDtre #umuleCteni% ;a ndemnul lui David CreangD din 1ipirig, Ci continuD nvDGDtura, dar pentru puGin timp, la Ccoala din 8roCteni, de su" conducerea lui (eculai (anu, nfiinGatD de marele logofDt 7lecu 8alC% DupD avarierea 6cocioa"ei de pe malul stng al 8istriGei6 (casa *rinucDi), revine la !umuleCti, face carte cu dascDlul )imion 9osa din PuGuieni, de la "iserica 67dormirea6 din /g% (eamG, apoi la Icoala DomneascD din /g% (eamG, dupD 1 iunie 1843, cu profesorul *saia /eodorescu, 5is 1opa Du#u, 6cuget neo"iCnuit de ndrD5neG pentru vremea lui Ci pentru funcGia lui socialD6% &rmea5D n 1842 Icoala de Cati#eGi din 9Dlticeni, iar de la 1 septem"rie 1844, la )eminarul Central de la )ocola, fiind recomandat de cDtre 6cati#etul Conta6, prin adresa din 9 iulie 1844% 8ine pregDtit, n urma e>aminDrii la care a fost supus, este primit direct n clasa a doua% 7 fDcut lim"a elinD cu profesorul (eofit )cri"an (militant pentru luminarea poporului, ar#imandrit, nc#is la -DnDstirea (eamG de cDtre mitropolitul 0eniamin, pentru cD se gDsiserD la el operele lui 0oltaire)% ItiinGele filosofice Ci istoria universalD le-a fDcut cu dr% *oan 7linescu, iar lim"a latinD cu profesorul D% )toica%
E.ponen/i ai iluminismului france#, fra/ii ,eofit, +eoctist 0i -ilaret *criban, prin opera scris 0i traducerile fcute din limba france#, au fost propvduitorii ideilor progresiste, unioniste.

Din cau5a dificultDGilor familiale e nevoit sD urme5e numai cursul inferior al )eminarului Central de la )ocola% ;a sfrCitul lunii iulie 1848, tatDl, Itefan a 1etrei Ciu"otarul, moare lDsnd o casD plinD de greutDGi% ;a <3 august 1849, se cDsDtoreCte cu *leana, fiica preotului *% $rigoriu de la 8iserica 61atru5eci de )finGi6% )lu:eCte ca dascDl Ci Ci capDtD #irotonia la <3 decem"rie 1849%

'n 1831 figurea5D printre cei 12 studenGi nscriCi la 9acultatea de /eologie din *aCi, a"ia nfiinGatD n 1830% 'n anul Ccolar 183<-1833 nu mai apare n scriptele facultDGii, care de altfel se Ci desfiinGea5D curnd% Din ianuarie 1832 urmea5D, cu scopul de a intra n nvDGDmnt, Icoala 1reparandalD, prima coal de "nv#tori din $oldova% DupD primul an de studii, la e>amenul susGinut n 19 iunie 1832, s-a remarcat prin o"Ginerea unor re5ultate deose"ite la toate disciplinele% ;a <9 iunie 1832, la solemnitatea distri"uirii premiilor, care a avut loc la 1alatul 7dministrativ, /itu -aiorescu i nmnea5D premiul *% &n an mai tr5iu, la e>amenul general la care a fost supus n 10 iunie 1834, a primit la toate o"iectele nota 6eminenGa6 (religie, pedagogie, gramatica romnD, aritmeticD, cosmografie, fi5icD, caligrafie, mu5icD vocalD, aptitudine pedagogicD Ci purtare)% 7ctivitatea didacticD, *on CreangD Ci-a nceput-o ncD din mai 1832, cnd se afla n primul an de studii la Icoala 1reparandalD 60asile ;upu6% 'n anul urmDtor, 7l% *% Cu5a semnea5D decretul 1401 din 4 noiem"rie, de numire provi5orie a institutorului *on CreangD la clasa ntia, secGiunea ** de la Icoala 1rimarD 6/rei *erar#i6% )coate, n 1838, a"ecedarul Metod nou de scriere i cetire, mpreunD cu 0% ?eceanu, $#% *enDc#escu, C% $rigorescu, pe care l m"unDtDGeCte cu includerea n ediGia a 0-a (*aCi, 18=3) a povestirii +rsul p2c2lit de "ulpe% -anualul nvtorul copiilor a crescut n importanGD prin introducerea poveCtilor (nul 4i c2me4a, Po"este Ci P2cal2% *gnorarea canoanelor religioase, ca Ci criticarea ierar#iei "isericeCti, i-a atras destituirea din funcGia de diacon, iar ulterior, cnd la conducerea ministerului se afla Cristian /ell, a fost scos Ci din nvDGDmnt% 1entru a-Ci menGine e>istenGa, a fost nevoit sD-Ci desc#idD un de"it de tutun, iar dupD divorGul pronunGat de cDtre /ri"unalul *aCi, cumpDrD 6"o:deuca6 din PicDu, unde se mutD mpreunD cu /inca 0artic, "unD cunoscDtoare de poveCti% .ste rencadrat n nvDGDmnt odatD cu venirea lui /itu -aiorescu la conducerea ministerului, n 18=2% &n an mai tr5iu l cunoaCte pe $% Eminescu, pe atunci revi5or Ccolar, care, intuindu-i geniul creator, l ndeamnD sD-Ci transcrie "ogatul repertoriu oral% 'nrurirea lui .minescu rDmne astfel #otDrtoare pentru destinul sDu scriitoricesc% 1re5ent la 6Junimea6, citeCte Soacra cu trei nurori, pu"licatD n Convorbiri literare (octom"rie 18=4)% Celelalte scrieri (apDrute n Convorbiri literare)
Capra cu trei iezi - decembrie 1875 Pungua cu doi bani - ianuarie 1876 Dnil Prepeleac - martie 1876 Povestea porcului - iunie 1876 Mo Nechifor Cocariul - ianuarie 1877 Povestea lui Stan Pitul - aprilie 1877 Povestea lui Harap Alb - august 1877 ata babei i fata !oneagului - septembrie 1877 "van #urbinc - aprilie 1878 Povestea unui o! lene - octombrie 1878

DupD trei ani sunt pu"licate primele douD pDrGi din Amintiri din copilrie (ianuarie, aprilie) Ci Popa !u'u (noiem"rie)% 1artea a treia a Amintirilor... este pu"licatD n martie 188<, pentru ca un an mai tr5iu sD aparD Cinci pni% Album macedo-romn din 1880 pu"licD )o4 (on *oat2, iar n Almanahul Societii Academice Social-Literare " omnia !un" din 0iena, n 1883, apare povestirea (on *oat2 4i -od2 Cu,a, reprodusD n Convorbiri literare din iunie acelaCi an% &ltima parte a Amintirilor... apare integral n al doilea volum al ediGiei de la *aCi (189<), iar %2t %rumos, fiul iepei n Convorbiri literare din martie 1898% .voluGia operei este strns legatD de raporturile literare avute de povestitor, nu numai cu 6Junimea6, dar Ci cu -% .minescu Ci /itu -aiorescu% 1lecarea lui .minescu la 8ucureCti, la "impul, "oala care i se accentuea5D, i um"resc ultima perioadD a vieGii% .ste vD5ut, nsD rar, la cenaclul lui (% 8eldiceanu Ci cola"orea5D sporadic la Contemporanul% 'n 188= renunGD la nvDGDmnt Ci solicitD pensionarea% ;a cteva luni de la moartea (la 14 iunie 1889) lui .minescu, n 1889, n noaptea de 7nul (ou, se stinge la *aCi, fiind nmormntat n cimitirul 6.ternitatea6% ?ecuperarea manuscriselor, studierea lor Ci a nsemnDrilor fDcute pe diverse cDrGi, se datorea5D, la sfrCitul secolului al K*K-lea, lui $%/% Ririleanu, 6cel mai important editor CtiinGific al operei marelui povestitor6 (1erpessicius)% /rDsDtura dominantD a artei, a creaGiei sale, o constituie talentul narativ, povestirea definindu-se preponderent epic, iar tipologia, etic% &morul operei i5vorDCte din viaGD Ci o e>primD plenar% 1rin opera sa, se nscrie n rndul marilor scriitori ai lumii% Dimensiunea universalD este unanim pusD n valoare de J% 8outiere, 7ngelo de $u"ernatis, -itte Rremnit5, $% Seigand, Constancia -aT5loUna, ;ucT 8Tng, 7gnesina )ilvestri-$iorgi, ;uigi )alvini ca Ci de alGi cercetDtori, iar la noi de cDtre $% CDlinescu, ,oe Dumitrescu8uCulenga, 0aleriu Cristea% 7lte su"iecte despre *on CreangD

*on CreangD - -u5eul memorial *on CreangD - +pera literarD completD

+e.t e.tras din lucrarea Dicionarul oamenilor de seam din judeul Neam , de Constantin Prangati, Editura Crigaru. , Piatra1,eam/,